MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT TIRASPOL

FACULTATEA GEOGRAFIE

CATEDRA GEOGRAFIE UMANĂ, REGIONALĂ ȘI TURISM

Domeniul general de studii :

Servicii

Specialitatea :
Turism

TEZĂ DE LICENȚĂ
Tema: Dezvoltarea turismului de week-end și crearea unor
zone specifice de agrement.

Realizat:
Studentul ciclului I Perciun Nicolae
Grupa 301

Conducător științific:
Căpățînă Lucia, lect. univ. super.

CHIȘINĂU – 2013

1
 CUPRINS:

INTRODUCERE ......................................................................................................3

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TURISMUL DE

WEEKEND....................................................................................................................7
1.1. Formele de turism. Turismul de week-
end...................................................7
1.2. Conceptul de turism de week-
end................................................................17
CAPITOLUL II. DEZVOLDTAREA TURISMULUI DE WEEKEND ÎN
REPUBLICA MOLDOVA.TENDIȚE ȘI PERSPECTIVE ...................................26
2.1. Piața turistică din Republica Moldova ........................................................26
2.2. Turismul de weekend în R.M.– oportunitate reală de promovare a produsului
turistic local…………………………………………………………….……….36
CAPITOLUL III. ZONELE DE AGREMENT DIN REPUBLICA MOLDOVA
DESTINATE TURISMULUI DE WEEK-END: PREZENT ȘI VIITOR............48
3.1. Zonele de agrement existente în Republica Moldova destinate turismului de

weekend.
3.2. Studiu de caz: propuneri privind amenajarea Parcului La Izvor în scopul
promovării turismului de weekend.
3.3 Proiecte susținute de Administrațiile Publice Locale – pilon în susținerea
turismului de weekend.

CONCLUZII .............................................................................................................67
BIBLIOGRAFIE .....................................................................................................69

ANEXE.....................................................................................................................71

2
3
 Introducere
Deşi mică ca suprafaţă, Republica Moldova are ce arăta turiştilor, care s-ar
aventura să vină în ţara noastră în căutare de locuri pitoreşti. Chiar dacă nu avem
zgîrîe-nori, zone muntoase, castele medievale sau mori de vânt – care în alte ţări
constituie puncte de atracţie pentru turişti – moldovenii au şi ei ce arăta lumii.
Originalul trebuie căutat în satele noastre, acolo unde natura a făcut ceea ce nu e în
puterea omului şi unde populaţia mai păstrează vechile obiceiuri, moştenite din
străbuni.
Conform informaţiilor oferite de Biroul Naţional de Statistică, în perioada
ianuarie-iunie a acestui an, agenţiile de turism şi turopearatorii moldoveni au acordat
servicii turistice la 79,6 mii de turişti şi excursionişti, cu 12% mai mult decât în
perioada similară din 2011. Numărul de participanţi la turismul emiţător și receptor a
fost în creştere faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent, respectiv cu 14,9
la sută și 12,6 la sută. Mai puțin a sporit turismul intern - cu doar 1,8 la sută. Ponderi
mai însemnate în numărul total de turişti străini cazaţi la structurile de primire turistică
colective le-au revenit turiştilor din România (20,6%), Federaţia Rusă (9,8%), Ucraina
(8,4%), Statele Unite ale Americii (7,5%), Turcia (7,2%), Germania (5,9%), Italia
(5,9%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (3,1%), Franţa (2,7%),
Polonia (2,2%), Israel (1,6%), Bulgaria (1,5%), Suedia (1,3%), Belarus (1,3%),
Austria (1,2%) şi Spania (1,1%). Conform unui top realizat de Forumul Economic
Mondial, în 2011 Republica Moldova a coborât şase poziţii, pe locul 99, într-un top
privind competitivitatea în turism, care include 139 de ţări, fiind pe ultimul loc în
Europa. După părerea experţilor, care consideră că multe elemente nu au fost luate în
calcul, studiul dat nu face bine imaginii țării noastre.
În 2013, conform aceluiași raport, Republica Moldova se află pe poziția 102.
Cauzele principale ar fi infrastructura slab dezvoltată, lipsa promovării produsului
turistic și costul serviciilor de cazare care sunt foarte ridicate comparativ cu cele de pe
piața turistică a României și Ucrainei (Anexa1).

4
 Turismul național are multe probleme, începând de la prioritatea turismului în
programele naţionale, continuând cu infrastructura necalitativă a transportului şi
terminînd cu nevalorificarea raţională a resurselor culturale şi naturale. La fel, un
punct slab sunt traseele turistice naţionale, care nu au o legătură directă cu traseele
asemănătoare din statele vecine. Un motiv al coborârii poziţiei în topul menţionat este
faptul că nu s-a utilizat o statistică relevantă privind industria dată – Moldova încă nu
utilizează metodele de calcul recomandate de Organizaţia Mondială a Turismului.
Printre punctele tari ale industriei turismului din Republica Moldova se regăsesc
calitatea sistemului de sănătate şi igienă, cadrul legislativ privind sectorul turistic,
securitatea în domeniu, infrastructura telecomunicaţiilor, competitivitatea preţurilor în
domeniul turismului şi călătoriilor.
Autorii studiului ”Competitivitatea în turism 2011”, estimează cifra anuală de
afaceri a industriei de turism din Moldova la 80 mln. dolari SUA. Potrivit aceleiaşi
surse, ponderea industriei în Produsul Intern Brut va creşte de la 1.5% pînă la 4.1% în
2020.
Turismul ar putea să se dezvolte destul de bine pe seama agenţilor economici în
cadrul unei strategii comune de parteneriat public-privat în localităţile unde acest
lucru este posibil. Dar este și situaţia în care o parte mare din baza materială de turism
din ţară este încă în proprietate publică şi este prost gestionată, de ex. taberele de
odihnă pentru copii. Partenerii privaţi ar avea nevoie de o viziune clară, de susţinere a
acestui domeniu şi de cofinanţare. Un investitor vine acolo unde măcar condiţii
elementare de infrastructură şi conectare la principalele elemente de edilitate sunt
asigurate, sau aceasta poate fi făcută doar în parteneriate public-private.
Scopul esenţial preconizat în elaborarea tezei este consacrat posibilităţilor de
promovare şi dezvoltare a turismului de weekend în Republica Moldova.
Obiectivele propuse sunt:
O1 – Evidențierea principalelor caracteristici specifice conceptului “turism de
weekend”.

5
 O2 – Studierea conceptelor teroretice privind conținutul de turism de weekend,
precum și a particularitților acestei forme de turism prin prisma experienței țărilor
străine.
O3 – Evaluarea potențialului real al Republicii Moldova pentru turismul de
weekend.
O4 – Studierea experiențelor internaționale și determinarea celor relevante pentru
țara noastră.
O5 – Identificarea problemelor și definirea priorităților în vederea dezvoltării
turismului de weekend în Republica Moldova.
O6 – Elaborarea unor direcți strategice pentru dezvoltarea și promovarea
turismului de weekend la nivel național în Republica Moldova.
Actualitatea temei. Investigaţiile teoretico-practice mi-au permis interpretarea
teoretică a conceptului de turism de weekend, drept o formă de turism cu contribuţii
importante la dezvoltarea durabilă a ţării. Sunt determinate particularităţile specifice
ale produsului turismului de weekend ca obiect al activităţii de dezvoltare.
Conţinutul de bază al tezei este prezentat în 3 capitole, fiecare capitol, la rîndul
său, incluzînd cîteva subcapitole.
Capitolul I. Considerații generale privind turismul de week-end. Sunt
prezentate abordările teoretice privind turismul de weekend – concepţii şi definiţii.
Este bazat pe vidențierea principalelor forme de turism; locul turismului de week-end
în cadrul întregului spectru de forme de turism, si de ce este solicitat în prezent la așa
scară mare.
Capitolul II. Dezvoltarea turismului de week-end în Republica Moldova.
Tendințe și perspective. Este analizata piata turistica din R. Moldova în funcţie de
valoarea naţională şi internaţională pentru turism si care sunt cele mai solicitate
pachete turistice. Este realizata o analiza a turismul de week-end în R. Moldova – ca
oportunitate reală de promovare a produsului turistic local.
Capitolul III. Studiu de caz – zona de agrement. Aici sunt analizate cîteva
zone de agrement și proiecte pentru transformarea Chișinăul într-o destinație turistică

6
de weekend, și o propunere a unui proiect de reamenajare și creare a unei zone de
agrement.
Structura tezei. Teza include: Introducere, trei capitole, Concluzii, Bibliografie,
Anexe. Conţinutul tezei este expus pe 55 pagini. Materialul ilustrativ conţine: 26
figuri, 2 tabele, 1 anexă. Bibliografia include 20 de titluri.

7
 Capitolul I. Considerații generale privind turismul de week-end.
1.1. Formele de turism. Turismul de week-end.
Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă
asocierea / combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentaţie, agrement) ce
alcătuiesc produsul turistic, precum şi modalitatea de comercializare a acestuia. În
practica turistică există o serie de criterii şi posibilităţi de grupare a formelor de
turism:
Turismul cultural. Turismul cultural reprezintă un fenomen care s-a dezvoltat
extrem de mult în ultimele decade. Turismul cultural a fost identificat ca fiind un
produs extrem de lucrativ în cadrul industriei turistice. Organizaţiile culturale,
comunităţile locale au îmbrăţişat acest fenomen caracterizat ca fiind un potenţial factor
economic generator de activităţi economice şi noi locuri de muncă într-un secol XXI,
în care datorită evoluţiei industrializării, forţa de muncă este în continuă scădere. În
acest sens, muzeele nu trebuie să-şi limiteze activităţile şi acţiunile la funcţiile de bază,
ci din contra, trebuie să preia iniţiativa, prin dezvoltarea unei strategii ce trebuie să
demonstreze importanţa lor în cadrul comunităţii sau a regiunii în care îşi desfăşoară
activitatea.
Agroturismul. Agroturismul este acea formă de turism în care persoana (sau
grupul) se deplasează, se cazează şi îşi desfăşoară activitatea într-un cadru natural, în
mediul rural. Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în
gospodăria ţărănească prin implicarea turiştilor în viaţa gospodăriei şi furnizarea
acestora de servicii si activităţi (masă, cazare, interacţiune cu mediul socio-natural)
proprii gospodăriei ţărăneşti, fără a-i conturba acesteia specificul.
Turismul de sănătate: Turismul de sănătate (de tratament) este o formă specifică
a turismului care îmbina diferite forme de cură şi tratament balneo-medical, şi se
practică în staţiunile balneo-medicale şi climaterice cu bogate resurse naturale de cură:
ape minerale, termale, nămoluri, cu efecte terapeutice, situate de obicei în zonele cu
microclimat specific.

8
 Turismul de afaceri: Turismul de afaceri este cea mai solidă ramura a industriei
turismului din Republica Moldova. Acest tip de turism, care include team-building-
urile, călătoriile de afaceri, participările la programe de training, reprezintă o
importantă sursă de venituri pentru operatorii din Moldova.
Turismul sportiv: Turismul sportiv este un mijloc ideal atît preventiv cît şi
curativ de păstrarea sănătăţii şi constituie o adevărată şcoală uneori aspră , care
impune : disciplină , curaj , devotament şi spirit de echipă.
Turismul de sejur: durata călătoriei sau sejurului își pune si ea pecetea asupra
formelor de practicare a turismului. Dacă distanța la care se deplasează turiștii este
dependentă de mărimea veniturilor și a timpului liber, durata actului turistic este
impusă, înainte de orice, de capacitatea de satisfacere în timp a nevoiei umane de
recreere, refacere și informare. Se detașează, după criteriul temporal, trei forme de
turism si anume:
de lungă durată-peste 30 zile: este apanajul grupelor de populație cu un
timp liber excelent. Predomină turismul curativ. Tot în această formă trebuie
inclus turismul de vizitare a rudelor si prietenilor. Actul turistic se poate
desfășură in aceeași localitate, sau localități diferite.
de durată medie-4-30 zile: corespunde concediului anual, foarte diferit,
ca durată, de la o țară la alta îmbracă toate cele patru tipuri descrise, iar
deplasările se realizează la mari si foarte mari distante. Practicându-se în
concedii și vacanța generoasă, mai ales vara, mari suprasolicitări ale
infrastructurii. O mare din activitățile proprii se desfășoară în afara granițelor
naționale.
de scurtă durată-1-3 zile: este specific sfîrșitului de săptămîna sau unor
mici intervale din concediul anual. Predomină în zona periurbană și antrenează
cele mai largi grupe de populație. Prin recurgerea la mijloace moderne de
transport acest turism se poate practica la distanțe mari (weekend-urile europene
în Azore săi în insulele Mării Egee). Ponderea majoră o deține latura recreativă,
dar numărul excursiilor cu tenta culturală este în creștere.

9
 Turismul de circuit: mișcare pe un cerc închis cu revenire la punctul inițial
(Circuit Polonia 2013 (Varsovia, Cracovia, Lagarul Auschwitz, Casa Chopin, Statiunea
Zakopane).
Turismul de tranzit: deplasări continue de itinerare stabilite dinainte sau
spontan, cu sejururi scurte, în diferite localităţi pe traseele traversate. Aici sunt incluse
şi croazierele.
După locul de provenienţă a turistilor se individualizează în două forme de
turism:
1. Turism naţional emiţător (pasiv, de trimitere) = import de turism:
turism intern își are aria de desfășurare în interiorul granițelor politico – administrative
ale unei țări. Sub raportul numărului de practicanți, acestuia îi revine majoritatea
covîrșitoare a turiștilor ce vizitează anual țara respectivă (de ex. 85% M. Britanie, 30%
Franța). Faptul se explică prin acțiunea unui ansamblu cauzal din care nu lipsesc
influențele costului, timpul liber, cunoașterea limbii. Turismul intern determină o
ierarhizare riguroasă a ofertei fiecărei țări, o diversifica si o testează, recomandînd-o
turismului internațional.
2. Turism internaţional receptor (activ, de primire) = export de turism:
turismul internațional presupune desfășurarea activităților din sfera analizată dincolo
de hotarele țării de proveniență a turiștilor săi. Cauzele amplificării fluxurilor
internaționale de vizitatori sunt multiple. Printre acestea se număra ridicarea gradului
de civilizație și bunăstare în numeroase țări; dorința de cunoaștere a unor realități și
fenomene noi, vizitarea rudelor și prietenilor din străinătate; modernizarea căilor si
mijloacelor de transport; facilitățile oferite de noile state venite pe piața turistică a
lumii. Turismul internațional presupune și reclamă totodată pe lîngă sub fond atractiv
aparte, o infrastructură și servicii de înalta calitate. Fiind foarte sensibil la propaganda
turistică și stabilitatea politică generală.

10
 Alte forme de turism:
1. După momentul şi modul de angajare a prestaţiilor turistice, există:
a) turism organizat (contractual): angajarea anticipate a serviciilor
legate de deplasări și sejur prin contracte încheiate cu agenția de turism care
menționează drepturile și obligațiile de ambele părți. Două forme ale acestor drepturi
sunt: voucher (instrument de plată) și B.O.T. (bilet de odihnă și tratament).
Cumpărarea întregului pachet de servicii all inclusive (voiaj forfetar) este mai
avantajos decît în sistemul în care turistul ar achiziționa separat fiecare serviciu.
b) turism neorganizat: vacanța este organizată de turist și nu
presupune angajarea prealabilă a prestațiilor turistice. Pe parcursul călătoriei și
sejurului se apelează direct la prestatorii de servicii. Este practicată de turiștii cu
experiență și cu venituri relativ mari, deoarece costul unei vacanțe este superior
comparativ cu o vacanță organizată de o agenție sau de un touroperator. (touroperator-
angrosist in turism).
c) turism semiorganizat: se achiziționează anticipat numai o parte
din servicii (cazare + mic dejun, etc), urmînd ca celelalte să se obțina direct pe durată
călătoriei.

2. După modul manifestării cererii sau după sezonalitate: în strînsă

dependență cu modul de desfășurare a activităților turistice pot fi:
- turismul de vară: are loc în perioadele calde ale anului. Se deosebeşte de
celelalte prin fluxuri masive cu o mare diversificare în ceea ce priveşte tipologia
turiştilor şi produselor turistice, avînd îndeosebi un caracter de masă.
- turismul de iarnă: conţine două caracteristici distincte, după motivul
pentru care se face deplasarea: turismul pentru zăpadă şi cel pentru soarele şi
căldura căutată şi în timpul iernii.
- turismul ocazional (de circumstanţă): este de obicei un turism localizat
în timp şi spaţiu cu fluxuri limitate ca durată generate de anumite evenimente
specifice sau de diferite festivităţi.

11
 3. După caracteristicile social-economice ale cererii : în funcție de numărul
rezultatului participanților deosebim:
a) turismul particular : formă de turism practicată de o anumită
categorie de persoane cu venituri mai mari, ilustrată și în posesia unui mijloc de
transport propriu, ceea ce le asigură o independență totală de deplasare. Optînd pentru
această variantă, turistul se preocupă personal de organizare și efectuarea excursiei,
reducîndu-se comoditatea dar avînd posibilități să-și modifice traseul și opțiunile de
parcurs.
b) turismul de masă : formă de turism care oferă posibilitatea mai
multor oameni de a vizita anumite locuri datorită faptului că preturile sunt mici.
c) turismul social: forma de turism practicată de persoanele cu venituri
mici sau dezavantajate social (prin varstă, handicapuri, situații familiale), al cărei cost
este suportat parțial sau în întregime de către Guvern (prin subvenții), sindicate, case
de asigurări sociale.

4. După vârsta participanţilor distingem:

- turism pentru tineret;
- turism pentru adulţi;
- turism pentru vârsta a III-a.

5. După perioada când se desfaşoară:

- turism de week-end (itinerant): caracterizat printr-un grad de mobilitate
ridicat, în care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu şederi scurte
(1-2 zile) în acelaşi perimetru.
- turism de vacanţă: caracterizat printr-un grad de mobilitate redus, ce
presupune petrecerea vacanţei în aceeaşi localitate, indiferent de durata acesteia.

12
 6. După mijlocul de transport folosit:
drumeţie: cuprinde deplasările pedestre cu scop recreativ şi de îngrijire a
sănătăţii, excursiile montane etc.
turism rutier: cicloturismul, motociclismul respectiv automobilismul
turism naval: croaziere, turismul nautic – excursii cu caiac, bărci cu
motor pe diferite trasee fluviale
turism aerian: practicat pe distanţe lungi şi foarte lungi.
Turism feroviar: una din cele mai vechi forme de călătorie practicate
Formele de turism prezentate oferă o imagine a complexităţii aăctivităţii, a
proprietăţii serviciului turistic de a se particulariza în raport cu specificul cerinţelor
fiecărui turist sau grup de turişti, a varietăţii problemelor ce trebuie soluţionate de
organizatorii de turism.
Turismul de weekend. Acesta constituie o formă tradiţională de turism care se
poate practica in orice sezon, indiferent de zona vizată, adresîndu-se unei largi
segmente de clientelă şi implicit unor motivaţii foarte diverse. Evoluţia ascendentă a
formelor de turism alternative turismului de weekend este influenţată şi de dorinţa tot
mai mare a societăţii urbane, "dependentă de birouri" de a fi mai activă. În viitor
turiştii vor avea mai puţin timp disponibil şi mai mulţi bani, vor căuta experienţe de
călătorie intense şi stimulatoare, pentru perioade mai scurte de timp. De asemenea,
ingredientele unui program turistic de succes vor fi definite prin: autenticitate (locuri
şi oameni unici), diversitate (un amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare si
relaxare, profesionalism şi atitudine prietenoasă) şi flexibilitate (rezervări rapide,
posibilitatea oferită clienţilor să îşi combine experienţele turistice pentru a le răspunde
nevoilor specifice). Luînd în considerare avantajele competitive ale turismului de
weekend, principalele forme de turism care pot fi practicate sunt:

13
 Drumeţii montane: drumețiile montane, așa zisul “trekking”, se pot efectua pe
tot parcursul anului, indiferent de anotimp (fig.1). Drumețiile se efectuează în
zone sigure din toate punctele de vedere, zone care nu prezintă nici un fel de
pericol pentru participanți. La aceste ture pot participa toți iubitorii muntelui,
vîrsta nefiind un obstacol în admirarea frumuseților naturii. Unele masive
montane unde au loc astfel de ture sunt în Munții Făgăras, Bucegi, Piatra
Craiului și Baiului.

fig.1.Drumeții montane

- Turismul pentru sporturi de vară (fig.2): există staţiuni, parcuri care pune la
dispoziţia turiştilor terenuri de tenis de cîmp; teren de fotbal; săli de fitness,
închirieri de biciclete, închirieri de ATV-uri, alpinism.

fig.2.Turism pentru sporturi de vară

14
  Turismul pentru sporturi de iarnă: în afară de “alergatul dupa cumparaturi”,
mai sunt și alte sporturi interesante pentru acest sezon, precum: patinajul,
skiatul, snowboarding-ul (fig.3), hochei pe gheață, săniusul.

fig.3. Turismul
pentru sporturi de iarnă

 Turismul cultural: cuprinde persoane care vizitează obiective turisice aparținînd

patrimoniului cultural. Specificul acestui tip de turism este dat de faptul că se
adresează anumitor categorii ale populației ca: elevi, studenți, intelectuali. El atrage
populația urbană și pe cea rurală, pe o durată limitată de timp: scurt sau mediu,
desfășurîndu-se pe distanțe variabile,în funcție de cererea și poziția spațială a
obiectivului turistic. Acest tip de turism este practicat recvent de turiștii aflați in
tranzit, care nu utilizează prea mult infrastructură turistică. Fluxurile de turiști
amatori de turism cultural, se indreaptă spre marile orașe ale lumii, recunoscute
prin arhitectura veche a clădirilor, prin muzee sau prin concentrări de obiective
turistice cum sunt: Veneția, Florența, Atena, Roma. (fig.4)

15
 fig.4. Turismul cultural

 Turismul de afaceri: se referă, în sens larg, la călatoriile oamenilor

pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasările în interes oficial,
comercial sau de altă natură, participările la diverse manifestări organizate de
întreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanții lor.
(fig.5)

fig.5.Turismul de afaceri

 Turismul de recreere si agreement: este la îndemîna tuturor turiștilor

proveniți din medii sociale diferite,ce antrenează un număr mare de persoane din
țările dezvoltate și cu un grad ridicat de urbanizare (fig.6). Populația urbană,este
atrasă de natură, în timp ce populația rurală, participă mai puțin. Acesta este
practicat de toate grupele de varstă,dar mai ales de populația adultă și de tineri. Se

16
practică în toate zonele climatice ale globului, cu precădere în zona temperată.
Durata este variabilă, predominînd turismul de durată scurtă sau medie. Se
efectuează pe distanțe diferite, în funcție de posibilitățile materiale ale turiștilor.
Scopul principal al turismului de recreere este schimbarea peisajului cînd evadezi
dintr-o natură în alta. Această formă de turism poate întruni și anumite
particularități ale turismului curativ, de exemplu plimbările prin ariile împădurite
cu specii de arbori predominant din conifere contribuie la îmbunătățirea căilor
respiratorii, sau plimbările de scurtă durată în saline.

fig.6.Turismul de
recreere și agrement

 Turismul educațional: cuprinde activitațile turistice organizate în scopuri

educative, în general pentru grupa de varstă tînără, aflată la vîrsta la care trebuie să
învețe. Turismul are însă o latură educativă la orice vîrstă și pentru toate categoriile
de turiști;

 Turismul social: se referă la modul de asociere al persoanelor care sunt

angrenate în activitatea turistică și reflectă stratificarea socială, adică după
veniturile populației. Pentru populația cu venituri mici, sau cu handicap, anumite
organisme sociale ca: sindicate, case de ajutor reciproc, oferă înlesniri, tocmai
pentru a putea fi cuprinși în activitatea turistică;

17
  Turismul pentru cumpărături: (din engl. “shopping tourism”)
determinat de deplasările ocazionale în alte localităţi (ţări) în vederea achiziţionării
unor produse în condiţii mai avantajoase decît cele oferite pe plan local (naţional)
sau a unor produse pe care nu le oferă piaţa locală.

1.2. Conceptul de turism de week-end.

Turismul de weekend este turismul de sejur scurt care cuprinde turiştii ce se
deplasează pe o durată scurtă de timp. Ca urmare a tendinței generale de evoluție a
societății, turismul de weekend reprezintă astăzi o eficientă ramură economică, și cea
mai sigură modalitate de conservare a însăși ființei umane. Reprezintă unul dintre
fenomenele ce domină lumea contemporană, unul dintre cele mai profitabile segmente
ale economiei mondiale.
Turoperatorii europeni sunt convinși ăa vacanțele lungi curînd vor fi de domeniul
trecutului. Principalul motiv este “accelerarea” vieții la oraș. În fiecare an oamenilor le
este tot mai greu să aleagă timpul potrivit pentru vacanța bine meritată. Datorită
acestei caracteristici a vieții contemporane, agențiile de turism europene observă o
crestere mare a cererii pentru tururile interne de durată scurtă.
Conform unei analize sociologice, 25% din turiști preferă să beneficieze de
vacanțe de week-end în fiecare lună decît să aștepte un an întreg pentru o vacanță de
durată. (www.vacante.md/blog/2008/03/07/viitorul-turismului-apartine-calatoriile-de-
weekend.html ). Un argument în plus în favoarea vacanțelor scurte este timpul mic
necesar pentru a le planifica. În plus marirea traficului la aeropoarte, gări feroviare,
prezența a tot mai multe etape de control la aceste tipuri de transport face ca cca 15%
din călători să renunțe la astfel de călătorii.
Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul de weekend
reprezintă drept “arta de a călători pentru propria plăcere ce presupune una sau două
înnoptări, de obicei în zonele limitrofe locului de reşedinţă”. Tot mai mulți oameni
preferă o plimbare sau odihnă undeva în padure la sfîrșit de săptămînă.

18
 În același timp, turismul de weekend are si o serie de dezavantaje pentru hotelieri.
Printre acestea se enumeră: terase deschise pana seara tarziu, parcări aglomerate,
magazine pline de clienți. Acesta este tabloul obisnuit al unui weekend în apropierea
unei zone de agrement.
În comparație, în timpul zilelor de muncă, forfota turiștilor se reduce semnificativ.
Criza financiară actuală și situația deloc fericită a multor turiști, nu prea lasă loc de
variante de concedii lungi și costisitoare, asfel încît a aparut un nou "trend": turismul
de weekend. 60% dintre turiști practică minivacanțele, aportul agențiilor va crește la
50 la sută. Situația financiară nu prea fericită a oamenilor și puținul timp liber pe care
acesta îl are la dispoziție pentru a pleca în vacanța a pus baza unui nou "trend", după
cum spun agențiile, respectiv turismul de week-end. Oportuniste, agențiile de turism
au conceput crearea unor pachete pentru minisejururi, oferte din ce în ce mai solicitate.
Dacă ținem cont de faptul că aproximativ 60 la sută dintre turiști practica
minivacanțele de week-end, nu e de mirare că atenția agențiilor față de acest segment
a crescut. Asta în ciuda faptului că doar 30% dintre așa-zișii turiști de sfîrșit de
săptămînă apelează la ofertele agențiilor. Dar în opinia tour-operatorilor acesta nu este
un motiv de îngrijorare. Se presupune că în vreo doi ani ponderea turiștilor care merg
în vacanță la sfîrșit de săptămînă prin intermediul agențiilor să crească semnificativ.
Agențiile de turism au dezvoltat oferte pentru vizita capitalelor europene: Budapesta,
Amsterdam, Paris si Praga, etc., la un preț de 200 – 300 euro.
Piața turismului de weekend în străinătate este în creștere: numărul sejururilor
scurte achiziționate de turiști pentru orașe din străinatate numite și "city-break", sunt
în creștere în fiecare lună . Libera circulație pe teritoriul Uniunii Europene și numărul
ridicat al zborurilor directe ale liniilor aeriene low-cost sunt principalii factori care vor
determina o creștere a acestui tip de vacanțe.
Vacanțele tip city-break implică vizitarea orașelor mari din străinatate, aceste
pachete fiind centrate pe componența culturală, deși cuprind în majoritatea cazurilor și
o componență de shopping. Aici părerile sunt destul de împărțite și depinde de fiecare
cum își organizează timpul, astfel încît poți să îți planifici un city break de unul singur

19
sau printr-o agenție de turism. Însă, o dată cu amplificarea și dezvoltarea companiilor
de low cost aeriene din mai multe orașe naționale, este din ce în ce mai accesibil
pentru oricine pentru a-și planifica rapid, sigur și comfortabil un city break pentru
reîncarcarea bateriilor.În general, tarifele pentru astfel de pachete pornesc de la circa
250 euro de persoană. Acesta presupune o plecare de scurtă durată – de la 2 la 5 zile –
spre o destinație urbană. Capitalele europene și marile orașe din Europa sunt cele mai
atractive destinații pentru un city-break. Călătorii care adoptă acest gen de călătorie își
doresc să facă o pauză în viața lor de zi cu zi și să descopere cultura și tradițiile din alt
oraș, fie în propria țară, fie în străinătate. Conceptul de city break a fost creat de către
agențiile de turism în colaboare cu unitățile de cazare și nu numai, pentru a crește
numărul de turiști pe sezoanele slabe, precum primăvara și toamna, cînd lumea nu prea
alege să plece în vacanțe, așa că s-a încercat promovarea ideii sub forma unui
weekend. City-break-ul poate fi și business, atunci cînd ești trimis la un congres, o
reuniune sau să descoperi noi oportunități de afaceri într-un oraș înteresant.
City-break-ul este o tendință relativ nouă în turism și a cunoscut o creștere
exponențială în ultimii 10 ani. Motivațiile care stau la baza dezvoltării city-break-lui ar
putea fi:
- Companiile aeriene low cost ne oferă posibilitatea să alegem destinații
înteresante, la prețuri foarte bune, și să plecăm imediat ce găsim oferta. Acest
lucru este posibil datorită dezvoltărilor masive pe partea de zboruri low-cost.
- Muncim foarte mult și ne dezvoltăm carierele, iar uneori o vacanță de
lungă durată poate fi… prea lungă. Varianta city-break-ului este cea mai bună
pentru oamenii ocupați, care doresc să se relaxeze și să viziteze orașe noi.
- Macar o dată la cîteva luni, un weekend prelungit este perfect pentru a ne
“incărca bateriile”. Și dacă vom găsi un pachet atractiv, atunci o vacanță de
scură durată este bine venită.
- În acest moment există foarte multe oferte atractive pe internet. Iar cele
Last Minute s-ar putea să fie exact ce ai nevoie.

20
 - Multe orașe din Europa au oferte atractive pentru “turiștii de weekend”:
reduceri la muzee, la hoteluri sau la transport
- Atunci cand îți dorești să participi la un eveniment/concert/festival este
bine să combini această activitate cu un city-break, pentru a descoperi și orașul-
gazdă.

Tabelul 1. Principalele orașe la nivel mondial ce se orientează spre promovarea vacanțelor de

tip city-break:
Nr.
Destinația city - break Descrierea succintă a destinației
d/o
CAPITALA CITY BREAK-URILOR. Are o repțtie bine-
meritată ca fiind unul dintre cele mai scumpe orșe din lume. Cu
toate acestea este una dintre cele mai populare destinații
turistice. Acest lucru se datorează probabil faptului că orașul de
pe Tamisa are cîte ceva de oferit pentru orice turist, indiferent
de bugetul său. Fiind una dintre cele mai importante capitale
ale lumii atît pentru afaceri cît și pentru turism, Londra poate fi
vizitată în orice perioadă din an.

Londra
ORAȘUL LUMINILOR. Cu arhitectura sa impresionantă, cu
preparatele sale culinare deosebite și cu unele dintre cele mai
moderne magazine, muzee și galerii de artă din lume, capitala
Franței este cu sigurantă una dintre destinațiile favorite pentru
city break-uri, în special pentru escapadele romantice. Parisul
este un oraș clasic în care poți să revii iar și iar și să nu te
plictisești niciodată. Parisul nu este doar un oraș romantic. O
perfectă alegere ar fi a unui tur ghidat al orașului care să
includă vizitarea Turnului Eiffel , Catedrala Notre Dame sau
Sacre Coeur; de asemenea poți profita de o călătorie de-a
Paris
lungul Senei cu arhicunoscutul Bateau Mouche său o plimbare
într-una dintre marile galerii de artă a lumii, Luvrul său o
plimbare în faimosul parc Bois de Boulogne.
CEL MAI ELEGANT ORAȘ EUROPEAN. Capitala Austriei
se întinde între culmile nord-vestice ale Alpilor, la poalele
Pădurii Vieneze cunoscută ca 'Wienerwald', pe malul Dunării.
Viena este renumită pentru domeniul muzical, cultural dar și
pentru tradiție. Dacă îi cercetăm puțin istoria, vom afla că
Viena a fost centrul unui imperiu locuit de 12 naționaliăți
diferite, lucru care încă se reflectă în frumusețea acestui oraș
cosmopolit și multifătetat. În prezent, farmecul acestui oraș
imperial este creat de trăsurile trase de cai, de cafenele dar nu
în ultimul rînd de bulevardul circular ce înconjoară orașul și
Catedrala Sfîntul Ștefan.
Viena

21
 INIMA IMPERIULUI ROMAN. Roma este unul dintre orașele
italiene perfecte pentru un city break – un oraș bogat în vestigii
istorice ce pot fi vizitate. Oraș faimos pentru cunoscutele
vestigii romane dintre care amintim Colloseumul, Pantheonul și
Forumul roman, Roma atrage an dupa an o mulțime de turiști
dornici să ii cunoască istoria. Vaticanul – un alt punct ce atrage
mii de turiști anual- considerat centrul Bisericii Catolice –
situat pe malul rîului Tibru, rîu ce străbate Roma. Vaticanul, cel
mai mic stat îndependent din lume, se mîndrește cu uriașa
catedrală Sf. Petru, situată chiar în centru, dar și cu o
Roma
importantă colecție de artă.
UNDE ESTUL ÎNTÎLNEȘTE VESTUL. O mini-vacanță la
Istanbul combină într-un mod unic spiritul european și cel
asiatic și iți dă oportunitatea să hoinărești prin renumitele
bazaruri sau să mergi la shopping în magazine de lux și
totodată să simți pe propria piele faimoasa istorie a orașului.
Istanbulul beneficiază de o poziție geografică deosebită și are o
atmosferă pe care nu o mai poți întîlni nicăieri în Europa.
Orașul e plin de moschee, minarețe și piețe ce dateaza de 2000
de ani. Bucătaria turcească este un amestec amețitor al Estului
cu Vestul și poți intalni la tot pasul magazine care vînd kebab
dar și restaurante cu specific international. Celor cărora le
place să iși satisfacă toate curiozitățile pot alege să meargă la
faimoasa baie turcească pentru a petrece un moment de
Istambul
relaxare.

ORAȘUL DE AUR. Praga este una dintre cele mai căutate

Praga destinații pentru weekend din Europa. Cunoscută ca Orașul de
Aur, Praga este capitala Republicii Cehe. Orașul Praga face
parte din patrimoniul UNESCO. Departe de lumea dezlănșuită,
Praga este un oraș foarte romantic, cu podurile sale peste apă,
dintre care Podul Charles, Castelul Praga situat pe un deal,
Biserica Tyn, Piața Wenceslas. În Praga sunt nenumarate locuri
unde te poți bucura de shopping, precum și de îmbinarea
placută dintre farmecul vechi și elementele moderne ale
orașului clasic est-european.
CEL MAI ROMANTIC ORAȘ DIN LUME. Veneția este cu
siguranță în Top 10 destinații romantice din lume. Situată sub
Veneția forma unei lagune pe coasta nord-estică a Italiei, Veneția este
alcătuită din 400 de poduri, 177 de canale și 118 insulite, toate
debordînd de istorie, artă și țărm. Chiar statutul de localnic e
un privilegiu, odatp cu plecarea turiștilor , te poți bucura cu
adevarat de acest lucru. Veneția este concentratp în jurul Grand
Canal și a Pietei Sf. Marcu, care se mandrește cu o
impresionatp catedralp, dar se extinde către Lido și către insula
Murano, faimoasa pentru sticla venețiană ce ii poartă numele.
Veneția satisface toate gusturile, de la plimbări cu gondola
insoțite de ghid, la cafenele scumpe și pînă la explorarea la pas
a diferitelor districte liniștite ale orașului și descoperirea unor
comori ascunse.

22
 Cunoscută ca “Mireasa Dunării”, “Perla Dunarii” sau “Sora
mai mică a Vienei”, capitala Ungariei ascunde o istorie
zbuciumată și o mostenire cultural excțională. Pe malul drept al
fluviului, Buda își etalează colinele încărcate de istorie
milenară; pe malul stîng, Pesta se mîndreste cu bulevarde largi,
cu clădiri împunătoare și cu un ritm agitat. Pe sub podurile
încărcate cu mașini și tramvaie, se perinda vaporașe de
croazieră. Salba obiectivelor turistice este impresionantă:
Podul Margareta, Podul cu Lanturi, Podul Elisabeta, Citadella,
Budapesta Bazilica Sf Stefan, Parlamentul, Palatul Regal, Opera, cramele
cu vinuri Tokay și o multitudine de muzee.
CAPITALA CATALONIEI. Barcelona este stituată în zona
Mediteranei și este înconjurată de dealuri. Este un oraș
aglomerat dar faimos pentru Sagrada Familia a cunoscutului
Gaudi, La Ramblas și nu în ultimul rînd este casa echipei de
fotbal FC Barcelona (stadionul Nou Camp), una dintre cele mai
faimoase și mai cunoscute echipe din lume. În Barcelona
găsești la orice pas galerii de artă sau magazine ce satisfac
toate gusturile. Și în timpul Jocurilor Olimpice zona portuară
din Barcelona a fost reamenajată pentru a oferi cît mai multe
locuri de distracție, locul fiind intesat de baruri, restaurante și
cluburi. Nu multe orașe din lume se mîndresc cu un asemenea
privilegiu, să ai plajă la picioarele tale, așa că poți combina
Barcelona
mai multe activități, vizitarea orașului..

VENEȚIA DE NORD. Stockholm-ul este un oraș așezat pe apă

, fapt ce ii asigură o minunată panoramă pe tot parcursul
anului. Stockholm-ul este renumit pentru centrele sale
comerciale unde pți merge la shopping. Orașul vechi /(centrul
vechi) din Stockholm, numit Gamla Stan sau Orașul dintre
Poduri, este cu adevărat uimitor și merită de vizitat în
apropierea Craciunului cînd are loc Targul de Crăciun. Tot
acolo se admiră și Muzeul Vasa ce face parte din patrimoniul
UNESCO. Suedezii sunt oameni ospitalieri și prietenoși ceea ce
asigură o petrecere a unei scurte vacanțe de weekend
Stockholm
memorabile.

Un exemplu cum să vizitezi Parisul într-un weekend este oferit de agenția

“GeniusTravel”
Ai la dispoziție două zile libere, un bilet dus-întors spre Paris și o dorință mare de
a vedea acest oraș. Un city-break de weekend în acest oraș nu este o idee proastă, atîta
timp cît reușești să vezi cît mai multe dintre locurile frumoase pe care le găzduiește.
Iată cum poți vedea Parisul în doar două zile.:

23
 1. Stabileste-ți dinainte punctele pe care vrei să le vezi.
Atunci cînd spui Paris, spui foarte multe obiective turistice. Cum însă în două zile
nu le poți vedea pe toate, ar fi indicat să iți notezi locurile pe care vrei să le bifezi de
pe harta capitalei franceze, pentru a putea stabili mai apoi itinerariile. Te poți inspira
pentru alcătuirea listei din articolul “.

2. Pregateste-ți itinerarii
Pune-ți pe hîrtie locația hotelului și cu ajutorul unei hărți trasează-ți întinerarii
pentru cele două zile, bazîndu-te pe lista de obiective pe care ți-ai stabilit-o deja.
Încearcp sp ajungi la obiectivele turistice importante apropiate într-o singurp zi, chiar
dacp asta înseamnp să nu zăbovesti prea mult. De exemplu, în prima zi, după ce te-ai
trezit dimineața și ai luat micul dejun la hotel ori la o cafenea din apropiere, pornește
spre Louvre pentru un tur foarte rapid, apoi mergi spre Montmartre, Muzeul D’Orsay.
După prînzul pe care îl poți lua într-unul dintre bistrourile pe care le găsești în aceste
zone, pornește spre Canal Saint-Martin și Belleville și mai apoi spre o plimbare cu
vaporul pe Sena. Pe seara, poți poposi pentru cina în zona Moulin Rouge , acolo unde
poți merge și să vezi un spectacol. A doua zi este neapărat necesar să te trezești de
dimineață, dacp vrei să nu prinzi îngramadeala la Turnul Eiffel . Acesta ar putea fi
primul punct de pe itinerariul de a doua zi. Aici poți merge și pe acoperiș pentru o
serie de fotografii ale orașului, care vor fi bune de trimis prietenilor după ce ai ajuns
acasă. Pornește apoi spre Catedrala Notre Dame, trecînd și pe la Saint Chapelle, iar
dacă nu ai mîncat deja, oprește-te pentru un mic dejun boem la o cafenea pariziană.
Vizitează și terasa din partea superioară a catedralei pentru o serie de fotografii
impresionante. Pornește spre Place de la Concorde, apoi ia-o la pas pe Champs
Elysees . Oprește-te ca să vezi Arcul de Triumf parizian, apoi trage-ți sufletul odată cu
masa de prînz. După ce ai mîncat și te-ai odihnit puțin, pornește spre Cartierul Latin,
acolo unde vei vedea Rue Mouffetard (una dintre cele mai vechi străzi din Paris),

24
Pantheon-ul, Sorbona și Muzeul Medieval. Încheie ziua cu un popas în Grădinile
Luxemburg.
3. Folosește pentru deplasare mijloace rapide de transport.
Atunci cînd stabilești itinerariul, noteazpă-ți și liniile de metrou și autobuz care
corespund fiecarui obiectiv în parte. Pentru cele pentru care poți lua metroul, apelează
la această metodă de deplasare prin oraș – vei ajunge mai rapid și fără mult efort.
Pentru restul, mergi cu autobuzele, bucurîndu-te astfel de panoramă.
4. Achizitioneaza-ți cardul "Paris Visite" pentru transportul în comun.
Cardul "Paris Visite" te va ajuta să nu cheltuiești prea mult pentru transportul prin
Paris. Acesta este valabil pentru autobuze, liniile de troleu , metrou, precum și
trenurile RER. În plus, dacă ai timp să ajungi și în afara Parisului, la Versailles, poți
folosi cardul pentru a ajunge acolo.
5. Ia-ți cardul Paris Museum Pass.
Pentru ca pe lista de obiective de vizitat se află și muzee mari din Paris, ar fi bine
să iți achiziționezi un card Paris Museum Pass. Acesta iți va oferi acces nelimitat la
muzeele naționale din oraș: Louvre, Muzeul D’Orsay și Centre Pompidou.
6. Ia-ți harta cu tine.
Ține cu tine harta pe care ai făcut itinerariile pe care le vei urma. Deși aceste
trasee pot fi scrise și pe hîrtie, este mai indicat să ai și harta, pentru a te descurca mai
bine în cazul în care ai nelămuriri.

Ca lucrurile să meargă strună, și ca să plătești un preț cît se poate de

acceptabil ar trebui să:
1. Să îți faci rezervarea din timp la compania low cost sau de line,
astfel vei putea economisi cu cel putin 15 - 20%, în plus la bugetul tău, pe care
îl poți valorifica în alte activități;
2. Să profiți de oportunități precum cardurile HostelsClub si HiHostel,
pentru a beneficia de diverse reduceri: la tarifele de cazare în hosteluri, la
diferite muzee, la diverse magazine și restaurante partenere internaționale;

25
 3. Să citești întotdeauna feedback-urile lăsate de clienți, dar ascultă-ți
și intuiția; dacă iți place un anumit hostel sau altp unitate de cazare, du-te acolo.
4. Să nu te cazezi la unitațile de cazare de langp aeroport;
5. Să nu te lași înșelat de oferte ce par prea bune ca să fie adevarate
pentru că de multe ori așa este.
6. Să nu uiți că pleci pentru 2-3 zile și nu pentru 2-3 săptămîni, astfel
n-are rost să iți pui ,,n" tipuri de haine cu tine, în cazul că "poate" vei avea
nevoie de ele.
Dar nici ofertele de la agențiile de turism nu pot fi ocolite, multe dintre ele au
oferte foarte bune pentru cazare la diverse city break-uri precum: city break Veneția,
city break Viena și city break Istanbul.

26
 Capitolul II. Dezvoltarea turismului de week-end în Republica Moldova.
Tendințe și perspective.
2.1. Piața turistică din Republica Moldova.
Piața turistică reprezintă o sferă de interferență a ofertei turistice materializată
prin producția turistică și cererea turistică materializată în consum. La nivel național
piața turistică are caracteristici specifice, datorită mediului concurențial acerb cu
statele vecine, care din punct de vedere turistic se prezintă cu o ofertă turistică mul
mai diversificată și atractivă.
Un rol important pe piaţa turistică a Republicii Moldova (circa 60% din numărul
total de firme turistice titulare de licenţe) revine agenţiilor de turism care
achiziţionează produsele turistice formate de către turoperatori şi le comercializează
turiştilor. 220 de mii de turiști au trecut pragul structurilor de cazare turistică colective
din țară în primele nouă luni ale anului curent, cifra acestora majorându-se cu 8,8 %
comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, informează Biroul Național de
Statistică. Din numărul total de turiști cazați doar 30%, adică 66 mii de persoane, au
fost turiști străini, ponderea cea mai mare le-a revenit cetățenilor statului vecin
România (19,4%), urmați de cei din Federația Rusă (10,3%), Ucraina (8,2%), Statele
Unite ale Americii (7,8%). Cei mai puțin numeroși turiști au fost rezidenți olandezi,
austrieci și spanioli. Creșterea numărului de turiști nerezidenți în ianuarie-septembrie
2012 s-a realizat din contul creșterii numărului de cazați în pensiunile turistice și
agroturistice (67%), în căminele pentru vizitatori (33%), precum și în hoteluri sau
moteluri (21%). În aceeași perioadă, turiștii autohtoni și-au redus vizitele în căminele
pentru vizitatori cu 15,6% și în taberele de vacanță pentru elevei - 15,4%. Deși datele
statistice sunt îmbucurătoare, un top realizat de Forumul Economic Mondial, ne taie
din avînt, situînd Republica Moldova pe ultimul loc din cele 139 de state europene
incluse în acest top cu privire la competitivitatea în turism în 2011.
În același timp, statistica nu este adaptată la standardele internaţionale de
evidenţă a activităţii turistice. Anual în Republica Moldova intră de la 1,6 pînă la 1.8
milioane de turişti, pe cînd capacitatea agenţiilor de truism este de 15-20 mii. În

27
această situaţie este firesc că majoritatea celor ce ne vizitează o fac pe cont propriu.
Mult mai aproape de realitate ar fi informaţia Departamentului Vamal. Pe de altă parte,
multe întreprinderi, ca, bunăoară, taberele de odihnă pur şi simplu nu furnizează
informaţia statistică. O problemă similară există în cazul sanatoriilor, care, deşi
prezintă statistica, aceasta se referă la domeniul medicinal. În Republica Moldova
turismul ca sistem este în genere dezorganizat. Aşa cum decurg lucrurile la agenţia
guvernamentală a turismului, putem trage concluzia că reabilitarea sectorului nu se
află pe lista de priorităţi a guvernului. Deşi, odată cu crearea agenţiei, a crescut
numărul de angajaţi care să se ocupe de politicile în domeniu, echipa nu este formată
nici pînă în prezent, iar lucrul nu a început. Cîndva în Republica Moldova existau
circa 500 de locaţii de agrement, care includeau plaje, baze de odihnă, tabere. Acestea
au funcţionat pînă prin 1996, după ce sistemul respectiv s-a destrămat, iar unele locaţii
pur şi simplu au dispărut. O bună parte dintre acestea ar putea fi restabilită, însă acest
lucru ar avea sens doar după ce va fi restabilită infrastructura, inclusiv căile de acces.
Deşi avem o legislaţie performantă în domeniu (cea mai bună din CSI), proiectele
turistice întîrzie să apară. Este şi problema autorităţilor locale care nu conştientizează
beneficiile ce ar putea aduce activitatea turistică unităţilor administrativ-teritoriale pe
care le conduc. În multe raioane, organigrama administraţiei nu prevede cel puţin un
angajat care să se ocupe de promovarea turismului. Există şi excepţii fericite.
Administraţiile unor raioane, profitînd de oportunităţile pe care le oferă politica de
vecinătate a UE, elaborează şi implementează propriile proiecte de turism. Numărul
acestor raioane este în creştere. În 2009 astfel de proiecte au demarat în Hînceşti,
Nisporeni, Soroca, în 2010 proiecte similare urmau sa fie pornite în Căuşeni, Cahul,
Criuleni, Rezina, Orhei.
La nivel central însă lucrurile decurg mult mai încet. Deşi este în vigoare
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului, multe dintre prevederile acesteia au
rămas doar la nivel de intenţii. Statul nu controlează activitatea din domeniu, iar în
lipsa unei politici de stat privind dezvoltare turismului agenţiile acţionează şi investesc
pe cont propriu.

28
 Numărul agenţilor economici, titulari ai licenţei de turism a crescut de la 314 în
anul 2000 la 383 în anul 2011, din ei majoritatea sunt amplasaţi în Chişinău, iar în 17
raioane nu există agenţii de turism. Personalul acestor agenţii este constituit din 720 de
angajaţi care dispun de brevet de turism. Un segment relevant pe piaţa turistică (cca
37% din numărul total de firme turistice titulare de licenţe) îl formează producătorii
serviciilor turistice (turoperatorii). În Republica Moldova majoritatea pachetelor
turistice pot fi delimitate în trei grupe: pachete turistice care oferă odihnă pe teritoriul
Republicii Moldova (Vadul lui Vodă, Cahul, Călăraşi etc.), pachete turistice în diferite
staţiuni de odihnă care prestează servicii la preţuri moderate (Ucraina, România,
Bulgaria etc.), pachete turistice care oferă odihnă în ţări exotice cu tarife majore
(Turcia, Cipru, Egipt, Croaţia, Muntenegru, Grecia etc.). Cele mai solicitate atracţii
turistice la nivel național sunt vinăriile Purcari, Mileștii Mici, Cricova, etc. şi
mănăstirile Hîncu, Japca, Cosăuți, Saharna, etc.
Informaţia statistică referitoare la activitatea de turism, ce arată nişte cifre cu mult
sub cele reale, aduce prejudicii directe investiţiilor în acest sector. Nici un om de
afaceri nu va investi într-o locaţie (să zicem un hotel), atunci cînd află din statistici că
ţara este vizitată anual de 90 mii de turişti. Problema infrastructurii turistice de la noi
este binecunoscută. Unicele atracţii turistice sunt cele cîteva vinării şi cîteva mănăstiri,
situate în apropierea şoselei Balcani, unde există căi de acces. În rest, nu există nimic,
iar statul nu face nimic pentru a schimba această situaţie. Spre exemplu, în anul 2011,
pentru promovarea turismului în Moldova, în bugetul de stat a fost prevăzută suma de
20 mii lei, pe cînd un stand de 12 metri pătraţi la expoziţia turistică din Berlin costă 5
mii de euro. Este practic imposibil de a promova imaginea ţării la această expoziţie,
care oferă oportunităţi deosebite de atragere atît a turiştilor, cât şi a investitorilor în
industria turismului.
O altă problemă o constituie preţurile exagerate. Dacă o călătorie tur-retur cu
avionul pe ruta Madrid-Paris ar putea costa şi 90 euro, atunci preţul unei călătorii tur-
retur Chişinău-Bucureşti este de 150 euro. Aceeaşi situaţie o avem şi în cazul
hotelurilor. Dacă în Berlin o noapte de cazare într-un hotel costă în medie 35 de euro,

29
în Chişinău nu găseşti astfel de preţuri, majoritatea depăşesc 50 de euro. Statul ar
putea schimba această situaţie prin facilitarea investiţiilor în hotele de 2-3 stele, care
să echilibreze situaţia pe piaţă. În Republica Moldova nu există infrastructură specială
pentru turism cum ar fi unităţile de cazare din preajma locaţiilor turistice, unităţile de
alimentare, indicatoarele turistice precum şi popasurile pe traseele turistice. O vizită de
şapte zile în Moldova îl costă pe turistul spaniol 900 de euro, doar pentru bilet la avion
şi cazare. Dacă mai adăugăm şi călătoriile spre locaţiile turistice, plăţile pentru ghizi
etc., se adună o sumă considerabilă. De aceea se practică, de regulă, tururi combinate,
adică turiştii străini vizitează Ucraina, Republica Moldova şi România. Pe viitor astfel
de tururi ar trebui să fie susţinute de stat. În ceea ce priveşte turismul emiţător există
problemă cu agenţiile fantomă de turism, care în perioada estivală organizează în
special tururi la mare şi fac astfel concurenţă neloială agenţiilor legale.
O situaţie similară există şi în turismul intern, unde tururile de turism, în special
pentru copii şi studenţi sunt organizate de persoane fizice necalificate. O barieră
pentru turismul intern îl constituie şi preţurile la transport destul de ridicate.
Constatăm cu regret că promovarea turismului nu se află pe lista de priorităţi a
Guvernului. Conform Programului de guvernare 2009 – 2013 turismul.

Tabelul 2. Analiza SWOT a produsului turistic național

Puncte tari Puncte slabe:
- potențial natural ridicat; - lipsa de comunicare și de coeziune
- mediul natural bine conservat, între comunitățile umane pentru
diversitatea deosebita, aerul curat, realizarea unor obiective de interes
cadrul natural propice relaxării; comun;
- forme de relief deosebite; - perturbarea transportului datorata
- peisajele naturale atractive (cu păduri, starii cailor de acces ( infrastructura
răuri, lacuri); precara, gropi, indicatoare lipsa ), lipsa
- ospitalitatea locuitorilor si tradițiile; telefonului în anumite zone;

30
- existența așezămintelor cultural- - starea de conservare și de curățenie o
spirituale; unor monumente;
- agroturismul, ecoturismul (turismul - indiferența unor oameni față de
verde); mediu;
- dezvoltarea produselor turistice tip « - pregătirea de specialitate insuficientă a
nișă » (turism ecologic); lucratorilor din industria ospitalității,
- centre culturale, muzee istorice, lipsa de motivare a salariaților,
casele memoriale, monumentele unice insuficient personal calificat, atestat și
pe plan mondial; brevetat;
- infrastructura specifică de cazare bine - calitatea necorespunzatoare a
reprezentată; serviciilor turistice;
- specialitățile gastronomice locale - existenta - în unele cazuri - a unor
(bucătaria tradițională); condiții precare de cazare, lipsa
- folclorul si festivalurile, obiceiurile de curățeniei;
Anul Nou, muzica/dansurile - parteneriat slab în domeniul
tradiționale; turismului ( între administrația publică
- ospitalitatea agroturistică. locala și firmele de turism );
- lipsa unui contract cadru legiferat și a
unui cod de conduitș între hoteluri și
agențiile de turism;
- insuficiența dezvoltare a potențialului
turistic existent;
- interes scăzut pentru investiții;
- promovare insuficientă și neunitară;
- lipsa de educație turistică a locuitorilor
și turiștilor;
- sistem educațional slab
- multă teorie și foarte puțină practică;
- informațiile statistice naționale nu sunt

31
 de încredere;
- aparența sărăciei văzută din exterior și
impresia neglijări multor monumente
chiar din zonele istorice.

Oportunitați: Amenințări:
- dezvoltarea unor noi stațiuni turistice; - scăderea veniturilor reale ale
- defacerea rețelei județene de populatiei, inflatia;
drumuri, proiritate avînd cele care - diminuarea disponibilitatilor de timp
asigura accesul spre punctele de interes liber;
turistic; - schimbarea preferintelor
- existența unor programe de finanțare; consumatorilor;
- sporturile extreme, aventurile, - concurența acerbă manifestata pe plan
plimbările; intern si internațional în turism, turismul
- crearea unor parteneriate cu organisme ilegal;
sau investitori stăini în sectorul turistic; - instabilitatea politicilor
- integrarea în programele finanțate de guvernamentale privind turismul și
Uniunea Europeană; fiscalitatea;
- crearea unei burse de turism; - tendința turiștilor din regiune de a
- organizarea de închirieri de case migra spre alte regiuni (țări) și o
tradiționale pentru perioada de vacanță; insuficiență afluentă a turiștilor straini;
acestea ar putea fi integrate în una sau - creșterea așteptărilor turiștilor, care nu
mai multe retele europene profesionale vor putea fi satisfăcute;
de locație și distribuite de rețeaua de - decizii luate pe baza unor informații
agenții de turism din Republica inexacte;
Moldova; - slaba convergență a activităților «
- dotarea structurilor de primire cu săli partenerilor » din turism (hoteluri,
de conferințe; instituții de instruire, autoritățile

32
 - încurajarea dezvoltării unor forme noi locale);
de turism (ex. de aventură); - alocarea inadecvată a timpului
- susținerea proiectelor care întroduc managerilor pentru recrutarea și
valoare turistică, obiective și instruirea personalului, în detrimentul
evenimente culturale și spirituale; celorlalte activități manageriale;
- îmbunătățirea infrastructurii; - eventuala degradare a monumentelor
- constituirea unei rețele de centre de de artă și arhitectură;
informare turistică în apropierea - creșterea competitivității între regiuni
principalelor obiective turistice. și lipsa de colaborare între acestea;
- proasta percepție a Republicii Moldova
în exterior.

Speriaţi de criza economică mondială, moldovenii reduc din bugetele pentru

odihnă. Astfel, pe lîngă scăderea pentru pachetele turistice, în actualul sezon 2011-
2012 de iarnă în top sunt hotelurile de 2-3 stele, comparativ cu anii trecuți cînd erau
mai solicitate cele de 4-5 stele. Deşi „la începutul sezonului de iarnă curent, preţul
pachetelor turistice era mai mare cu 15-20%, în scurt timp, agenţiile au revăzut grila
de preţuri astfel, încît, preţurile pentru unele servicii au revenit la nivelul anului
trecut." Pe fonul crizei economice mondiale, numărul de solicitări pentru vacanţele
turistice au scăzut considerabil. „De exemplu, dacă în sezonul de iarnă 20010-2011
pentru în România au fost 6000 de solicitări, atunci pentru tot anul 2012 sunt circa
5000 de solicitări pentru această ţară". Dacă în anii precedenţi erau în top solicitările
pentru hotelurile de 4-5 stele, apoi acum, chiar la începutul sezonului de iarna 2012-
2013, se observă că moldovenii solicită mai mult hotelurile de 2-3 stele. „Chiar dacă
criza economic a început să afecteze, turiștii din Moldova mai au tendința de a pleca în
vacanțe în alte țări, solicitînd pachete turistice mai ieftine. De aceea şi agenţiile de
turism elaborează pachetele turistice conform solicitărilor".
Destinaţiile cele mai solicitate:

33
 Pînă la 31 decembrie agenţiile de turism din Moldova nu oferă reduceri pentru
staţiunile montane din România, deoarece această perioadă nu este solicitată de
moldoveni. După 2 ianuarie preţurile sunt mai mici. Astfel, în staţiunea Slănic
Moldova, la un hotel de 2 stele, pentru 5 nopţi, 3 mese pe zi, transport tur-retur, preţul
pachetului turistic constituie 165 euro. Dacă doriţi o vacanţă la staţiunile Sinaia,
Predeal, pentru cinci nopţi în hotel de 2 stele, mic dejun, transport tur-retur, va trebui
să achitaţi 195 euro. La Poiana Braşov, acelaşi pachet doar că în hotel de 3 stele, este
evaluat la 340 euro, iar pentru cazare în hotel de 4 stele - de la 365 euro pentru o
persoană. Oferta din 29 decembrie pentru staţiunile din Bulgaria, pentru două
persoane, transport avia, cazare în hotel 3 stele şi micul dejun inclus, constituie 1000
euro, cu o reducere de 300 euro comparativ cu începutul sezonului de iarnă. La
solicitarea clientului, este posibil de comandat cina de Revelion la preţul de 65
euro/persoană. De asemenea, există oferte cu transport terestru şi cazare în hotel de 4
stele. Oferta include, cazare, transport tur-retur şi două mese pe zi - 490 euro.
Doritorii de plaje şi nisip fierbinte vor trebui să cheltuiască minimum 550 USD
pentru o vacanţă în Egipt şi 450 euro în Tunisia. Agenţiile de turism propun în 2013 un
preţ mai mic cu 20-25% pentru Egipt decât la începutul sezonului 2013 – 2014 - de
1100-1200 USD pentru două persoane. Preţul include cazare, transport aerian,
transport de la Odesa, masa inclusă, asigurare medicală. Aceste două oferte (Bulgaria
şi Egipt) sunt mai ieftine din cauza că sunt deja comandate chart-uri pentru aceste
destinaţii. Oferta pentru Turcia, la staţiunea Uludag, constituie 860 euro. Pachetul
turistic include transport avia tur-retur, cazare în hotel de 3 stele, masa după sistemul
„all inclusiv", plus 7 urcări/coborîri la teleferic. Totodată, cazarea la hotel de 5 stele,
masa după sistemul „all inclusiv" şi 9 urcări/coborîri la teleferic, este la preţul de 1190
euro. De asemenea, veţi fi nevoiţi să achitaţi 20 euro pentru obţinerea vizei în Turcia.
Destinaţiile europene de schi gen Austria, Franţa, Elveţia rămîn a fi deocamdată
un lux, pe care puţini şi-l pot permite. Aici preţurile încep de la 1000 euro/persoana.
Cererea pentru deschiderea vizei în Austria este perfectată la consulatul Ambasadei din
Ungaria.

34
 Cele mai accesibile destinaţii montane:
Conform unui studiu realizat de WTG (World Travel Guide), printre cele mai
accesibile destinaţii montane rămîn a fi vecinii noştri România şi Ucraina. Astfel,
România este ţara cu pîrtiile cele mai accesibile ca preţ din Europa. Studiul arată că
Poiana Braşov este cea mai ieftină staţiune montană pentru "budget skiing". Conform
acestui studiu, cu 200 lire (cca. 235 EUR la cursul curent) puteţi să petreceţi o
săptămână plăcută de schi în Munţii Carpaţi. Poiana Braşov este urmată de High Tatra
(Slovacia) şi Borovets (Bulgaria). Cea mai scumpă staţiune, conform acestui studiu, se
află în Vail, Colorado. O săptămîna aici va costa în jur de 515 lire. Calculele nu includ
transportul şi asigurările medicale.
O modalitate de a călători din ce în ce mai răspîndită în Republica Moldova este
City-break-ul, expresia se referă la : Ia o pauză și vizitează orașul! literal înseamnă
"Pauză în Oraș", expresia apare de obicei în oferte turistice pentru vizitarea diferitelor
orașe.
City Break este o mică vacanță spre o destinație urbană. De obicei nu durează mai
mult de două-trei zile. Cei care se decid să plece într-un city break optează pentru
weekend – ideal pentru a te relaxa după o săptămînă grea la serviciu, dar și de a
petrece frumos timpul împreună cu cei dragi. De regulă se aleg orașele la care se poate
ajunge repede, din cauza timpului limitat și care prezintă interes turistic. În țările unde
se pot procura bilete de avion low-cost se pot alege și orașe mai îndepartate.
Să sperăm că în curînd și în Moldova vom putea procura bilete low-cost la scară
mai largă și atunci ne vom putea lăuda și noi cu weekend-uri de neuitat petrecute la
Veneția, Budapesta, Tallinn. Este recomandat tuturor ca să se documenteze din timp
despre atracțiile turistice din orașul în care intenționează să plece, chiar dacă plecarea
se face în grup organizat, cu program și ghid; în aceste programe de obicei se include
și timp liber, pe care îl puteți folosi pentru a merge să vedeți ceva suplimentar, ceva ce
merită văzut din punctul vostru de vedere. În cazul în care mergeți pe cont propriu
analiza atracțiilor turistice trebuie să fie și mai minuțioasă. Este nevoie de o elaborare
a unui traseu care să includă obiectivele de importanță majoră dar și care reprezintă

35
interes. Pentru o aventură într-o vacanta city break este nevoie de preocupare din timp
de cazare dar și de informații despre mijloacele de transport cu care se circulă în orașul
respectiv.
Agențiile de turism din țara noastră organizează regulat vacanțe city break cu
autocarul în cîteva orașe din țările învecinate – România și Ucraina, precum și în
orașele din țările mai îndepartate – Paris, Viena, Amsterdam, St.Petersburg.
St.Petersburg – orașul nopților albe!
Este un oraș care nu se încurcă cu jumătăți de măsură, pentru care nu există căi de
mijloc sau nuanțări. Un oraș în care viața se întampla năucitor de onest, cel mai adesea
la extreme. Cînd ajungi în Sankt Petersburg te simți ca și cum te-ai uita la televizor,
pentru că totul e un spectacol atît de real că, de multe ori, șochează.
Preț per persoană în camera dubla: de la 300€, Perioada: 25.11.12 – 19.12.12,
Prețul include: cazare hotel 2-3*: 3 nopți / 4 zile; zbor din Chișinău * (tur-retur, tarif
mimim cu toate taxele incluse); pensiune: mic dejun; asigurarea medicală; Adițional
se achita: transfer: aeroport - hotel – aeroport.
Paris – Orașul Luminilor!
Nimic nu se compară cu o plimbare pe străduțele Parisului cu un pahar de vin
roșu în mînă. Poate doar o seară de vară petrecută în parcul de lîngă Turnul Eiffel,
privind lumințle Turnului și clădirile din departare. Dar Parisul înseamnă mai mult
decît muzee, clădiri și cafenele. Acest oraș este o stare de vis, o îmbinare de trecut și
prezent, de clasic și modern, de istorie și cultură. Amintirea Parisului aduce zambetul
pe buzele oamenilor care l-au vizitat și dorința de a reveni.
Preț per persoană în camera dubla: de la 375€; Perioada: 25.11.12 – 19.12.12;
Prețul include: cazare hotel 2-3*: 3 nopți / 4 zile; zbor din Chișinău (tur-retur, tarif
mimim cu toate taxele incluse); pensiune: mic dejun; asigurarea medicală; Adițional
se achită: visa: 35 € / adult; transfer: aeroport - hotel – aeroport.
Prețurile sunt relativ accesibile, variind în funcție de hotelul în care veți fi cazați,
însă programele turistice în mare parte sunt asemănătoare. În aceste vacanțe se
pornește la drum în grupuri mari ceea ce prezintă unele avantaje dar și dezavantaje. O

36
agenție se va preocupa de tot: transport, cazare, elaborarea traseului turistic care va
trebui respectat cu strictețe. Cînd plecați de unii singuri trebuie să vă asumați toate
aceste lucruri organizatorice ceea ce vă va solicita suficient timp. Însă dispuneți de
libertatea de a vă elabora singuri traseul turistic și să includeți anume acele destinații
care vă plac. Poate nu preferați să vizitați muzee și să aprindeți lumînări în catedrale și
biserici dar vă place să admirați arhitectura orașului plimbîndu-vă pe cele mai
importante străzi și să vă delectați în oaza de verdeață a unui parc sau a unei grădini.
Grupurile mici se mișcă și se organizează mai repede - nu veți fi nevoiți să pierdeți
timp prețios asteptînd pe cei care întîrzie (mereu se găsesc din aceștia), să stați la
coada la magazin ori la veceu (de obicei intregul autocar este direcționat la același
magazin/veceu); deasemenea veți avea de caștigat și în cazul trecerii frontierelor.
City break-urile au fost mereu o alegere la îndemînă pentru o mică escapadă de
weekend începînd cu mereu romanticul Paris, continuînd cu frumoasele orașe italiene
Veneția și Roma sau nu în cele din urmă mergînd la Viena pentru o rundă de
cumpărături.
Cu toate ca Roma, Paris, Londra și Veneția rămîn cu siguranță printre destinațiile
favorite ale clienților noștri, vă vom pune la dispoziție ocazia să descoperiți alte orașe
fantastice foarte ușor accesibile cum ar fi Istanbul sau Dublin.

2.2. Turismul de week-end în R. Moldova – oportunitate reală de promovare a

produsului turistic local.
Republica Moldova ca destinaţie turistică posedă o vastă ofertă pentru vizitatorii
săi. “Produsul turistic” al ţării reprezintă o combinaţie complexă de medii naturale şi
medii create de om, mănăstiri vechi, păduri liniştite, dealuri nesfîrşite, cer prielnic şi
soare prietenos, ceea ce oferă un farmec special acestei ţări. Oamenii din Moldova
sunt renumiţi pentru ospitalitatea sa. Ei întotdeauna sunt bucuroşi să găzduiască în
casele lor, să povestească despre cultura şi tradiţiile lor, și să trateze cu vinul lor…
Criza a lăsat moldovenilor mai puţin timp liber, şi foarte mulţi au preferat să-şi
“segmenteze” concediul”, amplificarea fenomenului turismului de sfârşit de

37
săptămână. Aceasta este primul efect vizibil al crizei asupra turismului moldovenesc.
Mulţi turiști preferă ca în în locul unui sejur clasic de cinci, şapte sau nouă zile, să
petreacă două sau trei week-end-uri prelungite pe pămîntul moldav.
Traseele de week-end în Republica Moldova au o răspîndire largă. Conform
datelor prezentate de Agenția Turismului unele din cele mai solicitate trasee sunt:
Chişinău (0 km) – Hânceşti (35 km) – Leova (100 km) – Cantemir (124 km) –
Ţiganca (173 km)– Cahul (173 km) – Slobozia Mare(203 km)–Giurgiuleşti (213 km)-
Vulcăneşti (252 km)– Comrat (329 km) – Cimișlia (365 km)- Hânceşti (398 km) -
Chişinău (435 km).
Excursia duce spre Sudul Republicii Moldova, spre Leova, Cantemir, Cahul şi
ajunge la Giurgiuleşti - extremitatea sudică a Moldovei. Pe parcurs este o posibilitatea
de a răsfoi mai multe file de istorie, de viaţă şi de luptă, file de căderi, dar şi de glorie,
de realizări. Călătoria se desfășoară prin „pustiul geţilor” de altă dată, Bugeacul de
astăzi, unde turistul poate rămîne fascinate de densitatea istoriei acestor meleaguri
sudice. Anume aici strămoşii noştri, geto-dacii au dat mai multe bătălii de mare
răsunet pentru lumea antică. Sudul, ca şi întreaga Ţară a Moldovei, a fost mereu un
bastion de apărare a creştinătăţii şi libertăţii acestui neam. Nenumărate războaie au
fost cîştigate în „pustiul geţilor” - contra armatelor generalului macedonia Zopyrion şi
a regelui Traciei Lisimah, contra hunilor şi altor triburi nomade, contra turcilor şi
tătarilor, cazacilor şi altor popoare, dornice de acaparare. Multe mistere ascund
localităţile noastre.
Hînceştii mai poartă în memorie istoria judeţului Lăpuşna de altă dată, care a
dăruit Statului Moldovenesc 2 domnitori – pe Alexandru Lăpuşneanu şi pe fiul său
Bogdan, dar şi o dinastie de boieri, printre care vestitul Mihalcea Hîncu.
Pămînturile Leovene sunt o reîntoarcere în epoca romană, unde s-a edificat în
această zonă Valul lui Traian (cel de Sus). O posibilitate de a vizita unul din muzeele
raionului, care păstrează cu sfinţenie vestigii ale trecutului localităţilor din raion.
La Cantemir, care este o localitate tînără, este posibil de a răsfoi paginile ce ţin de
începutul războiului contra URSS din anul 1941. Un loc unde te învăluie o

38
compătimire a soldaţilor romani, urmele pămînteşti ale cărora sunt înhumate la
cimitirul de lîngă satul Ţiganca. Rîul Larga reflect o reîntoarce în timpul războiului
ruso-turc, cînd, la Sudul Moldovei, în apropiere de Cahul şi Vulcăneşti a avut loc în
1770 vestita luptă de pe rîul Larga, în fruntea căreia se afla Kneazul şi feldmareşalul
Imperiului Rus Alexandru Rumeanţev.
La Cahul, capitala de sud a Republicii Moldova, pe lîngă o seamă de monumente
istorice, se întîlnesc și exponatele valoroase expuse in incinta muzeului din localitate,
care redau adevărata şi tumultuoasa istorie a localităţii. Străbaterea satelor din lunca
Prutului, oferă o imagine a unor adevărate vetre de istorie, legendă şi demnitate, și o
frumuseţe a rezervaţiei naturale „Prutul de Jos”- una din minunile plaiului moldav,
ocrotită de stat.
Apoi vizitarea altor realizări ale pămîntului moldav – terminalul de la Giurgiuleşti
şi calea ferată Giurgiuleşti - Cahul.
De la Vulcăneşti, din faţa monumentului consacrat victoriei repurtate de
feldmareşalul P. Rumeanţev asupra turcilor în vara anului 1770, următorul pas este
deplasarea pe drumul republican (M3), pentru a a face cunoştinţă şi cu Moldova de
Sud-Est, cu coloritul său naţional deosebit.Teritoriile raioanelor Taraclia, Comrat,
Cimişlia oferă date importante despre etniile naţionale, care conlocuiesc alături de
populaţia băştinaşă – despre nemţi, găgăuzi, bulgari, o posibilitate de a vizita muzeele
etnografice de la Beşalma şi Comrat, și posibilitatea de a descoperi un mod de viaţă
deosebit al găgăuzilor din această zonă, şi o cultură bogată.
Turul Moldovei de Sud oferă posibilitatea să cunoaşti mai bine originile
civilizaţiei moldovenești, evenimentele de glorie şi istorie, personalităţile marcante,
care prin luptă şi muncă au sfinţit acest pămînt şi au creat istoria, au creat trecutul şi
prezentul Statului Moldovenesc.
10 Motive pentru a alege să vizitezi Republica Moldova:
Aşezarea geografică a pămîntului moldav este deosebit de favorabil dezvoltării
turismului:

39
  relieful reprezintă un podiș cu dealuri, avînd o înclinare de la nord-
vest spre sud-est, cu o înălţime medie deasupra nivelului mării de 147 m.
 acces facil:
- căilor de tranzit ce traversează teritoriul țării, asigurînd schimburile
comerciale dintre Est și Vest.
- cele mai importante linii de cale ferată sunt: Razdel'naia (Ucraina)
– Tighina -Chișinău – Ungheni-Iași (România), parte din Coridorul IX al
Rețelei Paneuropene de Transport care leagă Europa de Est de Balcani;
Ungheni – Bălți – Ocnița – Lipcani – Cernăuți (Ucraina); Tighina–
Basarabeasca–Reni (Ucraina).
- două căi navigabile interne de importanță internațională - Nistru
(categoria E 90 - 03) și Prut (E 80 - 07). Nistru este navigabil pe o distanță
228 km de la portul Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina) pîna la portul Bender,
Prutul - 407 km, de la estuar pîna la or. Ungheni.
- pentru cursele regulate și cele internaționale există un aeroport:
Aeroportul Internațional Chișinău.

Mănăstirile, bisericile, catedralele, muzeele, vinăriile şi monumentele ale naturii,

fac ca R.M. să fie extrem de atractivă pentru turişti:
- Mănăstiri şi biserici: Căpriana, Hîncu, Rudi, Saharna, Ţîpova, Curchi,
Frumoasa, Cosăuţi, Japca. Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căuşeni,
Catedrala Mitropolitană din Chișinău, etc.
- Muzee: Casele-muzeu “Alexei Mateevici”, “Aleksandr Puşkin”,
“Constantin Stamati”, “Igor Vieru”, Complexul Muzeal “Orheiul Vechi”,
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeul Naţional de
Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Meşteşugurilor Populare, Muzeul
Naţional Găgăuz “Dumitru Cara-Ciobanu”.
- Vinării: Cricova, Mileştii Mici, Purcari, Cojuşna.

40
 - Monumente ale naturii: “Toltrele Prutului”, “O sută de movile”, Peştera
“Emil Racoviţă”, Parcul Ţaul.

Numărul mare de arii naturale bucură privirea şi sufletul oricărui turist:

a) rezervații stiințifice - 5
b) parcuri naționale - în curs de organizare
c) monumente ale naturii - 1035
d) rezervații naturale - 63
e) rezervații peisagistice - 41
f) rezervații de resurse - 13
g) arii cu management multifuncțional-32
h) rezervații ale biosferei - în curs de organizare
i) grădini botanice - 1
j) grădini dendrologice - 2
k) monumente de arhitectură peisajeră - 20
l) grădini zoologice – 1
Existenţa a cca 60 de unităţi de cazare, care oferă condiţii de cazare excelente, la
preţuri accesibile pentru o paletă largă de turişti.
- reţeaua hotelieră din mun.Chişinău este destul de variată, în ultimii ani o
parte din hoteluri au fost supuse modernizării, au fost deschise un şir de hoteluri
mici.
- funcţionarea unei reţele eficiente de închiriere a apartamentelor private

Oferta gastronomică deosebită, prin bucătăria „moldovenească”, de un specific

aparte:
- bucatele pregatite din cele mai variate legume: roșii, ardei, vinete, varza
alba, fasole, ceapa, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la pregatirea
salatelor și sosurilor, ele sunt coapte, înăbușite, murate, sărate sau marinate,
obținîndu-se astfel adevărate opere de artă culinară. Un colorit specific redă
bucatariei tradiționale o diversitate mare de bucate din porumb și făină de

41
 porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, băuturi nealcoolice, etc. Mai cunoscută este
mămăliga – un terci din făină de porumb cu gust fin și delicios. Mămăliga este
servită cu jumari, fripturi, brînză, smîntînă etc.
- în bucătăria moldovenească un rol aparte le revine produselor din carne,
în special la pregatirea bucatelor calde, dar și aperitivelor. Este populară zama
de pui, borș, tocană, friptură și costiță din carne de porc, mici din carne de vită,
mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne și pește sunt preparate la
grătar deasupra cărbunelui de lemn încins. Produsele astfel pregătite sunt de
obicei anterior marinate. Nici o sărbătoare tradițională nu se petrece fără
sarmale, răcituri, taiței cu carne de pasăre etc.
- în bucătăria moldovenească sunt servite o gamă variată de băuturi
tradiționale: compoturi, sucuri din fructe, dar și băuturi tari: vinuri, divinuri,
brendi, țuica, etc.

Satele apărute din timpuri străvechi, care au păstrat şi mai păstrează încă
aspecte şi manifestări tradiţionale, date şi obiceiuri străbune, elemente valoroase de
etnofolclor etc., în care se desfăşoara activităţi specifice turismului rural şi turismului
ecologic:
calendar bogat de tîrguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot
parcursul anului
arealul rural în majoritate nealterat din Moldova, comunităţile agricole şi
satele pitoreşti reprezintă resurse bogate pentru:
- a oferi turiştilor cazare tradiţională în stil rural;
- posibilitatea de încadrare în activități și preocupări rurale;
- familiarizarea cu folclorul, distracțiile și tradițiile locale;
- familiarizarea cu meșteșugurile practicate în localitatea dată, precum și
posibilitatea de participare a doritorilor la procesul meșteșugăritului;
- posibilitatea de procurare a produselor meșteșugărești.

42
- conservarea elementelor vechi de civilizaţie rurală şi transpunerea lor în viaţa de
zi cu zi.
Podgoriile moldovenești, de asemenea, constituie un important obiectiv touristic:
- în republică funcţionează 142 fabrici de vinuri, 21 dintre care dispun de
experienţă în primirea vizitatorilor.
- turiştii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a vinurilor, a urmări
îmbutelierea vinului şi, desigur, a degusta produsul finit.
- oferă vizitatorilor şanse de a-şi alege rutele preferate: beciuri şi oraşe subterane,
vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de producere a şampaniei,
divinului, heresului, balsamurilor etc. Numărul vizitatorilor este relativ mic, însă
există posibilitatea de primire a unui număr mult mai mare de vizitatori.

Prin formaţiunile sale geologice Republica Moldova dispune de forme de relief şi

de aspecte peisagistice variate şi atractive pentru turism:
- aspectele peisagistice şi relieful carstic şi calcaros din Toltrele Prutene,
Dealurile Nistrului şi ale Răutului, cu stînci recifale, chei carstice şi calcaroase,
praguri şi cascade, peşteri şi grote;
- defileul Nistrului şi defileele afluenţilor Prutului cu peisajele sale atractive,
cascade, praguri, peşteri;
- peisajele colinare, cu păduri şi o bogată vegetaţie, ale Dealurilor Moldovei
Centrale şi Tigheciului;
- peisajele stepice colinare din nordul şi sudul Republicii Moldova;
- peisajele pitoreşti şi de mare varietate din lunca Prutului;
Dispune de un potenţial bogat şi variat pentru dezvoltarea turismului de sănătate
şi frumuseţe:
- izvoarele cu ape minerale curative constituie o sursă importantă pentru
tratamentul balnear.

43
- staţiunile balneoclimaterice din Republica Moldova ar putea deveni un
substanţial produs turistic balneoclimateric de nivel internaţional cu condiţia creării
unei infrastructuri adecvate.
- condiţiile climaterice favorabile ale Republicii Moldova permit oferirea
variatelor metode de tratament în centrele acvatice de spa: helioterapie, aeroterapie,
talasoterapie, balneoterapie, etc.

Călătorind prin Moldova nu te poţi plictisi pur şi simplu, iată concluzia esenţială
pe care o face oricine, care a călătorit cît de puţin sau a mers măcar un pic mai
departe de şoselele, departe de civilizaţie şi de locurile cunoscute.

- pămîntul moldav a fost vizitat de o mulţime de călători, cercetători sau de

oameni, care erau poate doar în trece pe aici. Fiecare dintre acei, care au lăsat mărturii
scrise despre călătoriile sale pe acest pămînt, nu a putut rezista tentaţiei de a repeta în
mai multe rînduri despre diversitatea şi unicitatea acestui pămînt, despre configuraţia
sa geografică „muntoasă” sau de stepă, despre bogăţia lumii vegetale şi animale,
despre fertilitatea lui, despre clima favorabilă, despre multitudinea şi irepetabilitatea
rîurilor, despre poporul ospitalier, despre roadele bogate ale acestui pămînt şi ce e mai
important despre frumuseţea lui schimbătoare şi fermecătoare.

Pe baza bogatului potenţial turistic al zonei, Republica Moldova poate deveni o

destinaţie turistică de primă clasă, prin stabilirea unor politici şi strategii coerente, în
concordanţă cu exigenţele tot mai ridicate ale consumatorilor, obiectiv realizabil prin:
- realizarea unor parteneriate cu diferite asociaţii şi organizaţii din zone
turistice aparţinând altor ţări, similare din punct de vederea istoric (ex.
Sherwood Forest, Nottingham Shire);
- dezvoltarea unor programe de consolidare şi reabilitarea a unor clădiri
aparţinând patrimoniului cultural naţional:
1. Conacul Apostolopulo din Saharna, Rezina: a fost ridicat în sec. XIX

44
2. Conacul Melega din Temeleuţi, Floreşti: datează de la începutul sec. XX.
Include şi un parc.
3. Conacul familiei Lazo din Piatra, Orhei: este construit în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea.
4. Conacul familiei Bagdasarov din Piatra, Orhei: a aparţinut familiei de nobili
armeni Bagdasarov, despre care se spune că au venit în Basarabia din Turcia, odată cu
Manuc Bei.
5. Conacul familiei Donici din satul omonim, Orhei: datează din secolul al XIX-
lea şi are o arhitectură modestă, apropiată de cea a caselor ţărăneşti.
6. Conacul familiei Balioz din Ivancea, Orhei: a fost construit în a doua jumătate
a secolului al XIX-lea, la comanda boierului armean Carabet Balioz, despre care se
spune că a fost administratorul şi ginerele lui Manuc Bei.
7. Conacul familiei Ciolac-Malski din Bahmut, Călăraşi: a fost construit în
secolul al XIX-lea în stil neoclasic.
8. Conacul familiei Ralli din Dolna, Străşeni: datează de la începutul secolului al
XIX-lea şi a aparţinut familiei Ralli.
9. Conacul familiei Gonata din Zberoaia, Nisporeni: a fost construit în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, fiind proprietatea moşierului Alexandru Gonata.
10. Conacul din Răspopeni, Şoldăneşti: datează din secolul al XIX-lea.
11. Conacul “Zamfir Ralli Arbore”,
12. Castelul de vînătoare al lui Manuc Bei.
- realizarea şi implementarea unui program special pentru valorificarea
obiectivelor religioase (Mănăstirea Curchi, Mănăstirea Hăncu, Mânăstirea Cosăuți,
Mânăstirea Japca, etc), care presupune în primul rând introducerea standardelor
europene de calitate în privinţa dotărilor existente în exteriorul obiectivelor (parcări,
alimentarea cu apă, canalizare, grupuri sanitare, punct de prim ajutor etc.), precum şi
în interiorul obiectivelor (trasee de vizitare, ghizi specializaţi etc.);

45
- realizarea şi implementarea unui program de punere în valoare a siturilor
arheologice antice în R.M., ( exepnlu: grotele şi staţiunile paleoliticului inferior (cca
250 mii – 70 mii de ani î. de Hristos) de la Duruitoarea Veche, Ofatinţi, Bobuleşti,
staţiunea Cosăuţi, unde au fost descoperite unelte, arme de piatră şi os, silexuri
prelucrate etc.).
- amplasarea de marcaje corespunzătoare pentru indicarea obiectivelor turistice;

- extinderea şi diversificarea formelor de agrement specifice zonelor, inclusiv prin

atragerea clientelei turistice la evenimente şi manifestări inspirate din viaţa culturală,
istorică şi religioasă a locuitorilor (sărbători tradiţionale, religioase sau laice,
manifestări cultural-artistice şi folclorice etc.):
Organizarea și defsășurarea Festivalurilor:
1. Festivalul tradiţional al obiceiurilor de iarnă, cu genericul ,,Astăzi s-a născut
Hristos", 8 ianuarie, 2011, satul Ratuş, comuna Drăsliceni, rn. Criuleni.
2. Festivalul – concurs de romanțe „Crizantema de Argint” – ed. XIX, 28
Februarie, 2011
3. Festivalul „Mărțișor” – ed. 46, 1-10 Martie (se sărbătorește din 1967)
4. Festivalul Turistic Național „Duminica Mare” – ed. II, 3 iunie, 2012, s.
Domulgeni, rn Florești, lîngă grota Tătarului (s. Pistruieni),
5. Festivalului Folcloric “Vetre Strămoşeşti”, ed. I, 19 august, 2012, s. Lalova, r-
nul Rezina
6. Festivalul de muzică GUSTAR – ed. III, 25-26 august, 2012, s. Trebujeni,
Rezervația cultural – naturală Orheiul – Vechi
7. Festivalul Ineretnic, a 3-a duminică din septembrie, s. Palanca, r-nul Călărași
8. Festivalul Mărului – ed. II, 30 septembrie, 2012, or. Soroca, Rep. Moldova.
Guvernul a hotărât să confere evenimentului caracter național. Astfel, începând
cu 2013, în ultima sâmbătă a lunii septembrie, toți producătorii de mere din
Republica Moldova vor fi invitați să participe la Festivalul Mărului, care se va
desfășura în orașul Soroca.

46
 9. Festivalul Vinului – Ziua Națională a Vinului – ed. XI, 6-7 octombrie, 2012.
Sărbătoarea „Ziua Națională a Vinului” a fost instituită prin hotărârea
Parlamentului din 26 decembrie 1990 și s-a sărbătorit anual începând cu 2002 în
a doua sâmbata și duminica a lunii octombrie la nivel național în Capitala țării și
duminică - în centrele raionale ale Republicii. Începând din 2012, Ziua
Naţională a Vinului va fi sărbătorită în prima sâmbătă şi duminică a lunii
octombrie.
10. Festivalul „Bostaniada”, prima ediție, 28 octombrie, 2012, s. Lozova, r-nul
Străşeni.
Astfel, revitalizarea ofertelor turistice, pentru vizitarea obiectivelor turistice şi
extinderea acestui tip de oferte în toate localităţile care dispun de potenţial turistic,
creând şi condiţii lavorabile este unul din obiectivele forte în scopul susținerii
turismului de weekend. Printre altele se enumeră:
- promovarea pe piaţa internaţională a potenţialului cinegetic şi piscicol destinat
amatorilor de vânătoare şi pescuit sportiv, bogat;
- crearea condiţiilor pentru practicarea diferitelor forme ale turismului de
aventură (delta plan, cicloturism, parcuri tematice);

- valorificarea în turism a creaţiei artizanale, arhitecturii populare şi a

manifestărilor folclorice din zonele din R.M.;
- crearea unor centre de producţie, expunere şi comercializare a produselor
artizanale;
- promovarea pe piaţa internă şi internaţională a artiştilor populari, a târgurilor şi
expoziţiilor de profil;
- demararea unui program de modernizare şi dezvoltare a structurilor de primire
turistică şi de echipare tehnică specific a principalelor trasee turistice şi a arterelor
rutiere de transport, către zonele şi obiectivele turistice prioritare;

47
 - sprijinirea şi dezvoltarea turismului rural şi agroturismului, în paralel cu
elaborarea criteriilor de legiferare a satelor turistice şi zonelor etnografice, în special în
perioada de week-end;
- realizarea unor produse turistice şi/sau structuri de primire destinate tineretului
de tip sat (tabără) de vacanţă, parc tematic, parc de aventură; (Parcul Tineretului din
București, Romania)
- dezvoltarea şi promovarea unor forme de turism specializat ca turismul pentru
echitaţie, turismul gastronomic;
- turismul pentru sporturi precum ciclism şi călărie, pescuit, paraşutism,
catamarane şi scutere, rafting pe râul Nistru, călătorii pe bărci, iahturi şi nave de
agrement;
- elaborarea programelor de marketing, pe baza studiilor de piaţă realizate de
instituţii specializate, în funcţie de datele obţinute prin birourile de turism din
străinătate;
- utilizarea pe scară largă a tehnologiei informaţiei şi a sistemelor create pe baza
acesteia (sistemul computerizat de rezervări, sistemul computerizat de marketing al
destinaţiei);
- dezvoltarea reţelei teritoriale de centre/puncte de informare şi promovare
turistică;
- organizarea unor evenimente de mare amploare pe principalele pieţe străine
pentru promovarea ofertei turistice specifice R.M.
- includerea produselor turistice din zone în cataloagele marilor firme tour-
operatoare internaţionale;
- realizarea şi prezentarea, pe diversele canale media, a unor spoturi publicitare cu
produsele turistice representative;
Astfel, se poate reda, Republicii Moldova, locul binemeritat pe harta turistică a
lumii.

48
Capitolul III. Zonele de agrement din Republica Moldova destinate turismului de
weekend: prezent și viitor.
3.1. Zonele de agrement existente în Republica Moldova destinate turismului de
weekend.
Solicitările turiștilor privind practicarea turismului de week-end se orientează
spre un teritoiu restrîns cu o repartiție neuniformă pe teritoriul țării, amplasate de
obicei în apropierea marilor orașe. Cele mai cunoscute zone de agrement care sunt
vizitate de turiști în perioada de week-end sunt: Vadul lui Vodă, Zona de agrement Goa
Territory, Ghidighici, Turismul de weekend la Răzeni, Zona de agrement Ciocârlia.

Zona de agrement Vadul lui Vodă

Oraşul Vadul lui Vodă este situat pe malul drept al rîului Nistru, la 25 km de la
capitala Republicii Moldova – municipiul Chişinău. Populatia orasului este 4612
locuitori. Pentru prima dată or.Vadul lui Vodă este pomenit în anul 1432. Valorificarea
recreaţională a teritoriului din preajma or. Vadul lui Vodă s-a început după anul 1950,
care se îndeplinea de instituţii separate cu analiza prealabilă a resurselor recreaţionale
şi zonificarea medicală a teritoriului. Valea pictorească a rîului Nistru, pădurea-parc şi
plajele de pe malul lui a contribuit la transformarea teritoriului dat în zona de odihnă a
oraşului Chişinău (fig.7). Zona de odihnă de la Vadul lui Vodă cuprinde 584 hectare, o
mare parte din această suprafaţă este ocupată de păduri.
În zona de agrement a orașului sunt amplasate 100 baze de odihnă, sanatoriu
„Bucuria” și „Speranța” care în sezonul estival au capacitatea de a caza şi a deservi
zilnic peste zece mii de turişti. În localitate sunt amplasate 9 tabere de odihnă pentru
copii. Pe teritoriul lor este prevăzut totul ca fiecare să se odihnească bine.
Alături de plajă este amplasat un teren de fotbal pe o suprafaţă de 6 ha amenajat
după standarte moderne pentru petrecerea antrenamentelor şi competiţiilor de Liga
Fotbaliştilor din Republica Moldova. Totodată Vadul lui Vodă dispune de terenul de
zbor, acum pe acest teren se efectuiază zboruri cu paraşuta. La distanţa de 40 km se

49
află Aeroportul din or.Chişinău. Ruta internațională (Odessa, Ucraina) trece pe lîngă
or. Vadul lui Vodă

Fig.7. Zona de agrement „Vadul lui Vodă”

O călătorie la Vadul-lui-Voda duce într-o lume îndepărtată de agitaţie urbană, într-
o lume de plăcere şi linişte. Odihna la Vadul-lui-Voda oferă o porţiune de putere şi
energie, ridică tonul vieţii şi dăruiește o satisfacţie adevărată. Pentru o relaxare şi
distracţie adevărată nu este nevoie să călătorești mult timp cu tren sau avion: 30 de
minute în automobil - şi ești binevenit la una din cele mai confortabile baze de odihnă,
unde ai posibilitatea de a alege cazarea în blocuri îngrijite, vile sau casuţe din lemn cu
atmosferă plăcută. La Vadul-lui-Voda fiecare poate să-şi găsească ceva pe plac.
Pentru amatori ai odihnei active la Vadul-lui-Voda - cursuri de ciclism şi călărie,
pescuit, paraşutism, catamarane şi scutere (fig.8), rafting pe râul Nistru, călătorii pe
bărci, iahturi şi nave de agrement. Pentru cei care îşi preţuiesc propria frumuseţe şi
sănătate sunt prevăzute bazine, saune, băi şi un spectru larg de alte servicii, cu care se
mîndresc baze moderne de odihnă de la Vadul-lui-Vodă. Amatorii petrecerilor
zgomotoase au posibilitatea de a se distra din plin la discoteci sau baruri de noapte de
pe malul Nistrului.

50
 Fig.8.Catamarane și scutere, Vadul lui Vodă
Gurmanzii au parte de cele mai rafinate gustări ale bucătăriei tradiţionale
moldoveneşti şi a celei europene, banchete şi recepţii organizate în restaurante şi
baruri liniştite şi confortabile. Iar seara, la o plimbare pe malurile râului Nistru, oferă o
imagine perfectă a apusului roz de soare, cu fiecare gură de aer proaspăt şi limpede cu
aromă intensă a pădurii oboseala dispare fără urme.
Propuneri de îmbunătățire a infrastructurii Zonei:
- îmbunătăţirea accesului la zona de agrement Vadul lui Vodă
- crearea unui mediu favorabil pentru antreprenori
- măsuri de creare a unei game mai largi de servicii
- dezvoltarea unor servicii turistice orientate către pescuit
- măsuri de amenajare a spaţiilor verzi
- un acces mai bun la informaţii
- crearea unui WC public la plaja din zona de agrement „Vadul lui Vodă”
- redeschiderea punctului medical de pe plaja
- măsuri îmbunătățire a calității apei bazinelor acvatice ca să corespundă
cerințelor sanitare
- instalarea panourilor informative la izvoare şi bazinele acvatice privitor la
interzicerea scăldatului, pescuitului şi comercializării peştelui şi produselor uşor
alterabile

51
 - sancționarea drastică a deteriorării sau a schimbării marcajelor, a
amenajării de focuri de tabară în pădure sau in alte zone unde se pot extinde
incendiile
- schimbarea nisipului de pe plaja și instalarea umbrarelor pe plajă
- instalarea mai multor cabine de duș și pentru schimbarea hainelor,
asigurate cu cuiere, pentru evitarea formării cozilor.
Zona de agrement Goa Territory, Ghidighici
Lacul Sireți-Ghidighici, supranumit și Marea Sireților sau Marea Chișinăului, este
un lac de acumulare construit în centrul Republicii Moldova. În anul 1963, pe cursul
mijlociu al rîului Bâc, s-au finisat lucrările de construcție a barajului Sireți-Ghidighici,
care reține unul dintre cele mai mari lacuri din republică. În acele timpuri, teritoriul
actualei republici era parte componentă a URSS, sub numele de RSS Moldovenească.
Președintelui RSS Moldvenești de atunci îi aparține ideea construirii acestui bazin
acvatic. Oglinda apei Lacului Sireți-Ghidighici măsoară 8,03 km² (803 ha).

Fig.9. Zona de agrement Goa Territory, Ghidighici. Logoul Zonei de Agrement „GOA
Territory”
Lacul recepționează râuri și râulețe de pe o suprafață de 835 km², cel mai mare
dintre acestea este râul Sireți, care confluențează cu lacul în partea sudică a acestuia.
Lacul Sireți-Ghidighici se află în centrul țării, într-o vale mare. Localitățile pe care le
scaldă sunt: Sireți, Cojușna, Ghidighici, Roșcani și Vatra.

52
 Una din stațiunile private care se află pe marginea lacului Ghidighici este Goa
Territory (fig.9).
GOA Territory şi-a început activitatea la 12 iunie 2009, având în dotare două
piscine (fig.10), una pentru maturi şi una pentru copii, un bar şi o bucătărie cu
capacitatea de a deservi circa 200 de oameni pe zi. Pentru că din primul an a devenit o
atracţie foarte populară, localul s-a dezvoltat intens, oferind astăzi o gamă vastă de
distracţii şi activităţi pentru cei care îşi doresc să se relaxeze departe de aglomeraţia şi
temperaturile mari din oraş.
Localul este situat în apropierea capitalei, pe malul drept al lacului Ghidighici,
lângă satul Vatra. Este uşor accesibil pentru toată lumea, indiferent dacă ai maşină sau
te deplasezi cu transportul public.
Capacitatea Centrului de agrement GT este de 1000 persoane.
Pentru a satisface necesitățile turiștilor pe teritoriul Centrului sunt prezente
următoarele facilități: „GOA Territory” dispune de două piscine pentru adulţi şi două
pentru copii, 800 de şezlonguri, patru terase, care au, la un loc, 400 de locuri, două
bucătării – una tradiţională şi una bistro, şi patru baruri, dintre care unul chiar în
piscină. Pentru persoanele care preferă odihna activă, la dispoziţie sunt un teren de
volei pe plajă, un teren de rugbi şi tir, iar copiii se pot distra pe tobogane şi alte tipuri
de atracţii. Pentru petrecăreţi, la GOA se organizează în permanenţă petreceri tematice,
cu DJ invitaţi din Moldova şi de peste hotare.
Bucătărie GOA” este reprezentată prin două tipuri de bucătării – tradiţională şi
bistro. Poţi savura felul întâi sau doi, salate, frigărui, pizza sau mâncare fast-food,
precum şi o gamă vastă de băuturi alcoolice sau răcoritoare. De asemenea, poţi alege
să te îndulceşti cu unul din deserturile oferite de local.
Datorită preţurilor accesibile şi ofertei diverse de activităţi şi facilităţi, aici pot
veni persoane din diferite categorii sociale, cu diferite activităţi şi interese. Indiferent
dacă vrei să te bronzezi, să înoţi, să faci sport sau să te relaxezi departe de aglomeraţia
cotidiană a oraşului, la „GOA Territory” găseşti ceea ce îţi trebuie.

53
 Preţuri:
- 80 de lei pe zi, de luni pînă vineri
- 130 de lei pe zi, sîmbătă şi duminică
- 40 de lei pe zi pentru copii de 3-7 ani
- Copiii pînă la 3 ani – gratuit
- Şezlong – gratuit.

Zona de agreement GOA Territory – este ultimul trend în materie de distracție,

este alegerea perfectă a sutelor de tineri ce vor să se distreze, să guste din atmosfera
incendiară. O zi obișnuită la GOA înseamna odihna si relaxare. O seară obișnuită la
GOA înseamnă party și disctracție pînă în zori. Cu nume și invitați notorii, fiecare vară
este deosebită, fiecare weekend este altfel, fiecare zi este specială.

Fig.10. Piscina, GOA Territory

Turismul de weekend la Răzeni

Răzeni se află pe un teritoriu bogat in locuri pitoreşti. Străbătut de magistrala
Chişinău - Giurgiuleşti, Răzeni se află la o distanţă de 30 km de oraşul Chişinău.
Comuna Razeni reprezintă un punct de atracție pentru turisti, atiți cei din Republica
Moldova cît și vizitatorii străini.
Tipurile de turism ce pot fi practicate aici sînt turismul de week-end, turismul de
natură, turismul eclezial, ecoturismul. Zona cu tradiție, în care datinille și obiceiurile
sunt pastrate cu grijă, Răzeni este favorabil și practicării agroturismului. Gastronomia
țărănească, specific moldovenească, degustarea vinurilor și legendele localnicilor ,
ospitalitatea oamenilor oferă perspective pentru dezvoltarea turismului rural.

54
 Turismul de week-end și turismul de natură este una din formele cele mai
populare în zonă, fiindcă pe teritoriul localității sînt două lacuri de acumulare cu o
oglinda apei mai mare de 1,2 km2 , locuri extraordinare de agrement, pescuit și
odihnă. În partea de sud a satului este o suprafață împădurită – extremitățile de sud ale
Codrilor Moldovei, cu multe specii de arbori și un relief specific.
Turismul eclezial se regăsește în casele de cult existente în zonă: Biserica "Sfintii
Arhangheli Mihail și Gavriil" - ridicată în secolu XIX, Mănăstirea Zloți, Mănăstirea
„Sfîntul Vladimir” . Ecoturismul, asociat uneori și cu agroturismul, presupune
călătoriile spre zone naturale "care contribuie atît la conservarea patrimoniului natural,
cît și la bunăstarea populației locale".
Amplasat nu departe de orașul Chiținău, comuna Răzeni oferă cîteva lacuri de
acumulare unde cu succes ai putea prinde pește, sta la un gratar sau pentru a face o
plimbare pe lac. Lacurile se află atît în inima pădurii cît și în cîmp deschis (fig.11).

Fig.11. Lacul Răzeni

Doritorii de a petrece timpul în aer liber sunt asteptați. Cele mai importante
lacuri: lacul de la marginea satului, lacul de pe rîul Botna. lacul din pădure, lacul
Damaschin. Prin îmbinarea armonioasă a acestor tipuri de turism ce pot fi practicate la
Răzeni, zona se constituie într-un perimetru dinamic, mereu atractiv și în permanență
deschis vizitatorilor.

55
 Zona de agrement Ciocârlia

Ciocârlia este o zonă de agrement frumos amenajată şi cu localizare comodă,

destinată pentru o frumoasă odihnă cu familia, cu grupul de prieteni sau cu echipa de
birou. localizată în inima pădurii, într-o altă lume, plină de liniște și frumusețe dar în
acelasi timp aproape de capitală(distanţa de oraș: 1 km), Locație nouă și modernă cu:
foișoare amenajate, grătare, teren de volei, spațiu de joacă pentru copii, precum și un
Restaurant elegant.

Fig.12. Logoul Zonei de Agrement „Ciocîrlia”

Zona de agrement şi-a deschis recent larg porţile pentru oaspeţi, oferindu-le 11
foişoare cu capacitate diferită:
- Foişoare mici: pentru un număr de 12 – 14 persoane, (fig.14)
- Foişoare medii: pentru un număr de 20 – 23 persoane,
- Foişoare mari: pentru un număr de 40 persoane (fig.13).
Accesul la parcare şi terenul de sport şi joacă sunt asigurate în permanenţă.

Fig.13. Foișor mare Fig.14. Foișor mic

Serviciile de bază prestate de zona de agrement se axează pe oferirea condiţiilor

şi utilităţilor necesare pentru un frigărui la natură. Pentru comoditatea clienţilor, zona

56
de agrement „Ciocârlia” oferă trei tipuri de foişoare şi diverse servicii de amenajare şi
de organizare a evenimentelor:
- zile de naştere, sărbători de familie: amenajarea poieniţelor, muzică live,
conducători petreceri;
- zile de naştere, sărbători şi petreceri pentru copii: clovni, jocuri şi concursuri
interactive pentru copii, torturi cu eroi din poveşti sau animale preferate.
Prețurile active pe teritoriul zonei de agrement:
- Foişoare mici – 700 lei/zi
- Foişoare medii – 1000 lei/zi
- Foişoare mari – 3500 lei/zi
- Parcare gratuită
- Teren de volei
- Teren de joacă pentru copii
Este o zonă de agrement caldă, îmbietoare și prietenoasă, extrem de relaxantă, în
special din pricina ansamblului realizat în totalitate din lemn. Un loc ideal pentru a
evada din tumultul și agitația orașului. Locațiile din imprejurimi dispun de potențial
pentru dezvoltarea turismului de weekend. Restaurantul: cînd ti se face dor de locuri
frumoase și de mîncăruri bune te invităm să descoperi restaurantul nostru care vine să
îmbogăţească gustos viaţa de zi cu zi. Proaspăt lansat, la mijlocul lunii februarie, Café
de Floré (fig.15) este o combinație de lemn, piatră, fier forjat, într-un stil classic, cu
spații verzi pline de flori.

Fig.15. Restaurant, Café de Floré

57
 Situat la intrarea în zona de agrement, într-un loc plin de farmec, restaurantul
oferă clienților atît intimitatea unei cafenele în care te relaxezi savurînd delicatese
culinare, cît și eleganța unui restaurant potrivită pentru evenimente deosebite:
cockteiluri, nunți, botezuri, mese festive, întîlniri de afaceri. Atmosfera unică și
relaxantă, calitatea serviciilor de masă este asigurată de bucătari și ospătari cu
personalitate, ce fac cu plăcere munca lor, cred în vocația lor de gazde pentru oaspeții
noștri ce ne sunt și clienți. Oferta restaurantului cuprinde o paletă variată de bucate din
bucătăria europeană evidențiindu-se prin gastronomia fină ce rezultă din vasta
experiență și creativitate a bucătarului. Totul este în armonie: barul modern cu o gamă
variată de băuturi, decorul plin de culoare, mesele savuroase și mobilierul confortabil.
În ambianța sa plăcută restaurantul poate găzdui 75 de persoane oferind bucate
delicioase și o servire ireprosabilă.
Pe teritoriul zonei sunt prezente următoarele facilități: internet wireless,
grădina/curte, plata cu cardul, parcare amenajată.

3.2. Studiu de caz: propuneri privind amenajarea Parcului La Izvor în scopul

promovării turismului de weekend.

În 2 ani, chișinăuenii dar și turiștii ar putea beneficia de distracții diverse, unele

– surse sigure de adrenalină, altele – relaxante și liniștite.
Privire de ansamblu asupra proiectului: Lipsa infrastucturii de agrement în zona
sectorului Buiucani, limitează posibilitățile de destindere și de petrecere a timpului
liber. Activitațile din zonă, aflate la limita dintre turism-agrement-divertisment sunt
insalubre, riscante și neatractive. În prezent zona este degradată ca aspect și
infrastructură. Peisajul nu e nici suficient de neumblat, astfel încît să fie considerat
sălbatic, dar nici suficient de bine exploatat încît să aibă valoarea adaugată a unei zone
de agreement. În zonă lipsesc spațiile comerciale, toaletele publice și parcările.
Lipsa infrastructurii organizate permit accesul autoturismelor în padurea din
parcul La Izvor, fapt ce duce la degradări ale terenului și poluare. Zona din parcul La
Izvor (fig. 18, fig.19), așa cum este cunoscută la acest moment chișinăuenilor, este o

58
zona de odihnă și recreere cu posibilitatea unor activități mergînd la plajă, pescuit ,
turism sportiv pînă la tradiționalul picnic in răcoarea pădurii.

Fig.18. Zona de Agrement La Izvor

Proiectul prevede și reabilitarea telefericul din parcul Butoiaș (fig.20), care face
legătură directă dintre str. Calea Ieșilor și str. Nicolae Costin, ceea ce ar permintă un
acces mai ușor la zona de agrement. Sectorul Buiucani este un obietiv foarte important
și ar putea deveni o zonă de agrement prin crearea, dezvoltarea și modernizarea
infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității
serviciilor turistice, prin reabilitarea telefericului și reamenajarea locurilor adiacente.
Proiectul este consecutiv punerii în aplicare a unui plan de dezvoltare a unei
zone de agreement în sect. Buiucani, prin construirea unui centru pentru vizitatori
prevazut cu o plajă, terenuri de sport, restaurante, zone pentru picnic și un teleferic.
Proiectul include reamenajarea zone din parcul La Izvor (decolmatarea ecologică a
lacului, refacerea malurilor) și teritoriilor adiacente, reabilitarea și punerea în fucțiune
a telefericului (traseul funicularului este de la str.Nicolae Costin spre str. Calea Ieșilor,
peste parcul Butoiaș), plantarea de garduri vii și instalarea de marcaje și semne de
circulație.

59
 Fig.19. Parcul La Izvor Fig.20. Teleferic

Descrierea Proiectului:
Sunt necesare construcțiii suplimentare pentru vizitatori (suporturi pentru
biciclete, vestiare, dușuri, toalete publice) mobilier urban, platforme pentru colectarea
deșeurilor, parcări, locuri de joacă pentru copii și zone pentru picnic. Trebuie abordate
și chestiuni legate de siguranță (turnuri de observație, unități de prim-ajutor) (fig.21).
Obiectivele proiectului:
1. Transormarea zonei de nord-vest a Chișinăului într-o destinație atractivă și
durabilă.
2. Dezvoltarea imaginii or. Chișinău ca destinație turistică atractivă.
3. Crearea unei infrastructure de agreement.
4. Îmbunătățirea accesului la zona de agreement La Izvor.
5. Facilități pentru plimbări cu barca pe lac, cu telefericul
6. Creșterea semnificativă a numărului de vizitatori ai zonei.
7. Crearea unui mediu propice pentru excursiile turistice în regiune (de exemplu
standuri de informare, grupuri sanitare, semnalizare, etc.)
fig.21. Harta Zonei de Agrement “La Izvor”

60
3.3 Proiecte susținute de Administrațiile Publice
Locale – pilon în susținerea turismului de
weekend.
Rolul turismului, și în special al turismului de
week-end a determinat ca Autoritățile Publice
Locale (ale centrelor urbane sau rurale) șă
reabiliteze anumite zone de agrement sau să
găsească acele zone pentru a le amenja și a oferi
populațiie locale comfortul necesar. De asemenea o

61
parte din aceste zone pot fi orientate spre primirea turiștilor pe o perioadă scurtă,
turismul de week-end.
La această etapă voi prezenta un proiect care urmează să fie finalizat în vara
anului 2013 (zona de agreement “Lacul Sarat”, Cahul), și altul, a cărui concept final a
fost anunțat în luna mai curent (Chișinău – destinaţie pentru turismul de weekend cu
o investiţie în parcurile, scuarele, și străzile orașului).

Zona de agrement “Lacul Sarat”

Locațiile din imprejurimi dispun de potențial pentru dezvoltarea turismului de
weekend. Astfel a fost creat un proiect ce prevede dezvoltarea infrastructurii de
agrement turistic în Regiunea de Dezvoltare Sud, în vederea creşterii economice
durabile şi echilibrate a Regiunii prin reabilitarea şi promovarea zonei de odihnă şi
agrement „Lacul Sărat” din oraşul Cahul (fig.17). Întegrarea zonei în circuitele
turistice naţionale şi internaţionale.

Fig.16. Startul lucrărilor de reabilitare a “Lacului Sărat”

Zona Lacul Sărat şi cea adiacentă oferă caracteristici unice naturale cu
posibilităţi de reabilitare şi tratament a unui număr însemnat de maladii ale aparatului
locomotor, sistemului nervos central și sistemului sangvin.
Proiect implementat de Agenţia de Dezvoltare Regională Sud, finanţat din
Fondul Naţional de Dezvoltare Regională, durată de implementare de 10 luni
calendaristice. Urmează să fie dat în exploatare în vara acestui an 2013.

62
 În cadrul proiectului urmează a fi efectuate următoarele lucrări:
1. Construcţia sondei arteziene a bazinului de acumulare a apei pentru Lacul
Sărat şi a barajului de pe Rîul Frumoasa
2. Promovarea zonei ,,Lacul Sărat” la nivel naţionalşi internaţional
3. Elaborarea bucletelor informative
Se aşteaptă ca odată cu darea în exploatare să apară şi primele rezultate scontate
ca:
1. Creşterea fluxului de turişti atraşi de noul produs turistic cu proprietăţi
curative
2. Sporirea interesului pentru obiectivele turistice din Regiune
3. Sporirea atractivităţii zonei pentru investitori
4. Creşterea venitului generat de ofertele turistice

Fig.17. Lacul Sărat

Prin reabilitarea zonei Lacul Sărat, Agenţia de Dezvoltare Regională Sud
redeschide un capitol neglijat în ultimii ani şi vine să facă un apel întru susţinerea şi
promovarea cât mai intensă a puţinelor obiective turistice rămase intacte însă
insufiecient promovate.

Chișinău – destinaţie pentru turismul de weekend cu o investiţie în

parcurile, scuarele, și străzile orașului.

63
 În următorii ani, capitala ar putea deveni o destinție pentru turismul de weekend
cu parcuri și scuare reamenajate, și cu străzi pietonale– acestea sunt cîteva din
proiectele municipalității.
Crearea unei zone pietonale pe str. Alexandru Diordiță.
Str. Alexandru Diordiţă (fig.22), porţiunea de drum dintre str. Cosmonauţilor şi
str. Columna,va deveni stradă pietonală. O propunere în acest sens a fost făcută în
cadrul unei mese rotunde -„Fluidizarea transportului urban: probleme şi soluţii” de la
Primărie..

Fig.22. Localizarea str. Alexandru Diordiță

“Aleea Oamenilor Buni” – sub acest generic va fi amenajată zona pietonală
din str. Diordiță a Capitalei (fig.23). Primăria Chișinăului, împreună cu investitorul
Efes Vitanta Moldova Brewery, își propun să colaboreze pentru a da mai multă viață
acestei străzi pietonale și pentru a revitaliza centrul orașului. Pentru ca zona pietonală
să fie clar delimitată a fost elaborat un concept unic pentru teritoriul dintre str.
Cosmonauților și str. Columna. Pe alee va fi instalat pavaj, vor fi instalate bănci,
terase, vor fi amenajate grădini cu flori și arbuști, dar și o zonă în care vor fi pictori și
meșteșugari. Acest proiect are drept scop revitalizarea centrului istoric al oraşului
Chişinău, prin crearea unui spaţiu viabil şi atrăgător, precum şi condiţii necesare
pentru odihna locuitorilor şi oaspeţilor capitalei.
Fațadele clădrilor din zonă urmează a fi rebilitate, fie de proprietari, fie de
autoritățile locale. Strada Dioriță este intersectată de strada Alexandru cel Bun, pe care

64
circulă inclusiv transportul public de mică capacitate, de aceea autoritățile vor să
instaleze semne de circulație, fie un semafor, pentru ca șoferii să fie constrînși să
acorde prioritate în regim sporit.

Fig.23. “Aleea Oamenilor Buni”

Paralel, serviciile primăriei vor repara reţelele de termoficare şi apă. Primăria
propune ca partea centrală a str. Cosmonauților, pînă la parcul din bd. Grigore Vieru să
fie deasemenea marcată, ca pietonilor să le fie acordată prioritate. Lucrările de
amenajare a străzii vor costa circa 5 milioane de lei.
Data limită pentru finalizarea proiectului și darea în exploatare a zonei pietonale
este 1 august 2013.

Modernizarea și reamenajarea spațiilor publice de agreement

Așa arată proiectele care fac parte din lista proiectelor investiţionale propuse
spre implementare prin intermediul parteneriatului public – privat.
Proiectul inițiat prevede amenajarea platoului de agreement din scuarul SA
„UNIC” și „Moldtelecom”, renovarea și modernizarea scenei amplasate pe havuz,

65
pentru desfășurarea diferitor acțiuni cultural – artistice, sportive, publicitare și de
agreement.
Organizatorul proiectul: este procuratura sectorului centru
Scuarul dintre S.A „UNIC” și S.A „Moldtelecom”.

Fig.24. Scuarul dintre SA „UNIC” și „Moldtelecom”

.

Fig.25. Scuarul „M. Eminescu”

Proiectul prevede reamenajarea
scuarului situat între Teatrul Naţional
„ Mihai Eminescu” şi Sala cu Orgă ( bd.
Ştefan cel Mare şi Sfânt ), intro zonă
modernă de vînzări a lucrărilor de artă
(fig.25). Renovarea scuarului, cu utilizarea unor elemente moderne de construcţie, dar
care s-ar înscrie în stilul arhitectorial existent (un complex pe toată suprafaţa

66
scuarului, tip: pavilion / cupolă / copertine din masive, compus module transparente,
posibil şi în două niveluri ), cu vernisarea ulterioară în aceste spaţii a expoziţiilor cu
vînzare a lucrărilor de artă decorativă). Elaborarea proiectul şi executarea lucrărilor
vor fi din sursele municipale.

Reconstrucţia şi proiectarea unui havuz cu iluminare nocturnă pe strada Aleea

Gării (cu opţiuni muzicale).
Fig.26. Havuz, str. Aleea Gării
Proiectul propus prevede – schimbarea aspectului zonei Gării Feroviare, ce

reprezintă cartea de vizită a Chişinăului. Pe strada Aleea Gării este pus în plan
reconstrucţia şi proiectarea unui havuz cu iluminare nocturnă cu opţiuni musicale.
Elaborarea proiectul şi executarea lucrărilor vor fi din sursele municipale.
Acestea sunt niște proiecte ambiţioase, cu un termen destul de scurt de realizare.
Reuşita acestor proiecte va transforma Chișinăul într-o destinație de weekend. Totul
pentru a reanima centrul istoric al orașului.

CONCLUZII

67
 În concluzie este de menţionat faptul că colectînd şi analizînd informaţii despre
dezvoltarea turismului de weekend, am constatat că ca urmare a tendinței generale de
evoluție a societății, turismul de weekend reprezintă astăzi o eficientă ramură
economică, și cea mai sigură modalitate de conservare a însăși ființei umane.
Considerat fenomen specific lumii moderne, unul dintre fenomenele ce domină lumea
contemporană, turismul de weekend a evoluat în ulitimii ani, moștenind multiple
înterpretări în viziunea marilor teoreticeni, care de la o perioadă la alta, de la o țară la
alta, și-a păstrat sensul și forma sa reală, de mișcare temporară a oamenilor cu scopuri
recreative, altele decît cele de a cîștiga bani, rădăcinele sale fiind tot mai profunde.
Destinațiile de vacanță au ajuns la un click distanță de noi.
Republica Moldova și capitala Chișinău, luptă din greu să-și promoveze un brand
turistic cît mai original și atractiv. Competiția cu alte orașe sau capitale europene este
foarte dură. Infrastructura turistică trebuie perfecționată, iar pachetele turistice ar
trebui să aibă totul inclus: bilete de avion, hotel și servicii rent a car, etc. În prezent
aportul turismului în economia națională este relativ nesemnificativ, țara noastră avînd
un nivel foarte slab dezvoltat în sfera turismului și anume nivelul de cazare și
deservirea, din acest motiv atragerea turiștilor scade o dată cu venitul în bugetul
statului.
Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice,
Republica Moldova este bine reprezentată, principalele atracții turistice o reprezintă
elementele de etnografie, folclor, arta populară, rezervațiile naturale și podgoriile. În
ceea ce privește structurile de primire Republica Moldova are o imagine bună pentru
viitor, dar totuși ar fi loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor
structuri noi, dar și modernizarea celor existente. Structurile turistice ale alimentației
și tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de agrement și prestări
servicii, care nu sunt suficient de bine dotate din punct de vedere al bazei tehnico –
materiale. Acestea din urmă necesită modernizări masive, dar și introducerea unor noi
forme de agrement și extinderea rețelei de servicii. Turismul de weekend este foarte
strîns legat de civilizație și cultură, între ele instituindu-se o relație de

68
interdependență. Prin valorificarea resurselor naturale, umane și financiare puse la
dispoziția sa, turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea
eficienței economice, a progresului și a civilizației. Manifestarea cererii turistice și
dinamica acestuia în Republica Moldova sunt determinate de o serie de factori
demografici, psihologici, organizatorici, care joacă un rol hotărîtor în cadrul diferitelor
segmente de turism. Pentru o dezvoltare complexă a turismului de weeked potențialii
clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass – media, internet, TV.
Țara noastră, ca destinație turistică, este puțin cunoscută în străinătate. Este necesar un
ajutor considerabil din partea statului la elaborarea si promovarea unor pachete
informaționale, care ar face atractivă imaginea țării noastre. Prestatorii individuali nu
dispun de cunoștințe sau de mijloace financiare pentru a intreprinde acțiuni eficiente
de marketing și promovare a produsului turistic. Bugetul statului s-ar mari
considerabil dacă investițiile în domeniul turismului ar fi mai mari.
Republica Moldova va rămîne necercetată pînă cînd se va dezvolta industria
turismului, iar dificultățile economice vor fi depășite. Între timp, pachetele turistice
sunt oferite la un preț cam ridicat pentru salariile populației din țară, iar turiștii
îndrăzneți care călătoresc pe cont propriu vor descoperi o parte a Europei bogată în
tradiții, acea parte care a scăpat de presiunile, complexitatea și estetica timpurilor
moderne. Cu alte cuvinte, programul turistic al Republicii Moldova poate fi promovat
sub titulatura: "O calatorie înapoi în timp".
Deci, efectuînd o astfel de analiză am realizat că la etapa actual am realizat că
Republica Moldova ca destinaţie turistică posedă o vastă ofertă pentru vizitatorii săi,
“Produsul turistic” al ţării reprezintă o combinaţie complexă de medii naturale şi
medii create de om, mănăstiri vechi, păduri liniştite, dealuri nesfîrşite, cer prielnic şi
soare prietenos, ceea ce oferă un farmec special acestei ţări.
Poate fi argumentat faptul că există numeroase perspective şi şanse reale pentru
promovarea turismului de weekend în Republica Moldova.

BIBLIOGRAFIE

69
1. Berbecaru Iulian – „Oglinzile viitorului în turism : Prospectivă şi conducere
în turism”, 1978, vol – 245 pag.
2. Camarda Adina Liana; Bîrsan Ioan Ovidiu – „ Dezvoltarea durabilă a
turismului regional”, Bucure;ti, 2010, [ ISBN: 978-973-7765-83-3], vol.-231
p.
3. Cucereanu Viorica – „Vadul-lui-Vodă, centru balnear-turistic”, 2006.
4. Livandovschi, Roman – „Evoluția circulației turismului în Republica
Moldova la început de nou mileniu”.
5. Miron Viorel, Petru Tomiţa – „ Managementul resurselor turistice din
Republica Moldova”, Chișinău, 2007, [ ISBN: 978-9975-64-031-2], vol. –
167 p.
6. Paşcariu Gabriela-Carmen – „Turism internaţional : Studii de caz şi lucrări
practice”, Iași, [ISBN :1996, 973-96537-5-8].
7. Samad Smaranda John; Talpeş Adela; Ţală Mădălina Lavinia; Ţigu Gabriela
– „Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial” , București, , [ ISBN 2011,
978-973-7765-87-1].
8. Stănciulescu Gabriela – „Managementul operaţiunilor de turism, Bucureti”,
2003.
9. Sîrodoev Igor – „Turismul în Republica Moldova : Studiu de georgrafie
Umană”, Chișinău, 2002, [ ISBN: 9975-9689-0-2]
10.Ţurcan, Iuliu – „Dezvoltarea structurilor de primire turistică colective cu
funcțiuni de cazare în Republica Moldova”.

WEBOGRAFIE:
1. http://www.scribd.com/doc/32203019/4/TIPURI-%C5%9EI-FORME-DE-
TURISM
2. http://www.vv.md/ro/opisanie-kurorta.html
3. http://agrement.md/index.php/ro/about-us.html
4. http://www.caon.ro/turismul-de-weekend-tot-mai-cautat/1168725
5. http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=295652
6. http://turism.acasa.ro/sfaturi-de-vacanta-26/cum-sa-vizitezi-parisul-intr-un-
week-end-136025.html
7. http://turism.gov.md/

70
8. http://www.chisinau.md/public/files/strategice/Propuneri_pt._parteniriatul_p
ublic_privat_2012__1_.pdf
9. http://www3.weforum.org/docs/TTCR/2013/TTCR_OverallRankings_2013.
pdf

71