You are on page 1of 3

Sisteme alternative de învăţământ în România:

Step by step, Waldorf, Montessori, Homeschooling

Generaţia noastră de părinţi este alcătuită din foşti elevi realmente marcaţi psihic de
metodele de educaţie şi de predare de dinainte de ’89, dar şi din experimentalii şi
dezechilibraţii ani ’90. Avem experienţa mai plăcută şi mai mulţumitoare a grădiniţelor
particulare în care ne-am înscris copiii în ultimii ani. Grădiniţe în care se practică un sistem de
învăţământ deschis şi modern, o alternativă, până la urmă, la sistemul de predare din
instituţiile de stat, care, din nefericire, face încă subiectul ştirilor de groază mult mai des decât
“limita admisă” într-o ţară civilizată.
Nu e de mirare că toate aceste lucruri aduc părinții în situația de a lua în discuţie un
sistem de învăţământ alternativ înaintea înscrierii copilului la clasa zero. Părinţii nu vor ca
micuţii lor să aibă parte de aceleaşi metode de educaţie învechită de care au avut ei parte şi
care încă se practică. Vor şcoli în care copiii lor să se simtă la fel de bine ca în grădiniţele
particulare (plătite cu greu, ca să fim sinceri). Vor şcoli de stat în care copiii să se simtă liberi,
să meargă fără teamă, să aibă timp să se joace după şcoală şi nu să stea cocoşaţi deasupra
temelor timp de patru, cinci ore, vor că abilităţile şi pasiunile copiilor să fie încurajate în
cadrul orelor de curs, vor o şcoală care să îi pregătească cu adevărat pentru lumea cea mare,
nu una care le îndeasă cu de-a sila informaţii în cap.
Iată care sunt sistemele alternative de învăţământ disponibile în România, în sistem
public sau privat:
1. Step by Step
Sistemul Step by Step este probabil cel mai la îndemâna sistem alternativ din
România, fiind vorba de clase speciale organizate în cadrul şcolilor obişnuite, de stat.
Step by Step este un program educaţional american implementat în anul 1994, de către
Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, în 15 ţări din Europa Centrală şi de Est, printre
care şi România.
Dacă la început programul era destinat copiilor din medii sociale defavorizate, el s-a
extins rapid, aşa încât în prezent există la nivel naţional peste 820 de clase I-IV cu sistem de
predare Step by Step.
În cadrul acestor clase, predarea se face după programa şcolară pentru învăţământul
tradiţional adresat claselor din ciclul primar, ţinând însă cont de metodele specifice
programului Step by Step: încurajarea colaborării dintre elevi şi nu a competiţiei, educaţie
individualizată, în funcţie de aptitudinile şi ritmul specifice fiecărui elev, formarea la copii a
deprinderilor de muncă independentă, în clasă lucrându-se pe centre de activitate (zone
delimitate şi dotate cu materiale educaţionale specifice unei “materii” – centru de citire,
centru de scriere, centru de ştiinţă, centru de matematică, centru de artă şi centru de
construcţii), încurajarea participării active a părinţilor la procesul educaţional, program zilnic
de 8 ore, desfăşurat sub îndrumarea a două învăţătoare la fiecare clasă.
Acest sistem alternativ de învățământ promovează învăţarea prin descoperire, prin
interacţiune cu mediul, stimulând curiozitatea naturală a copilului şi valorizând participarea sa
la procesul de educaţie (opus sistemului tradiţional, care este încă centrat pe acumularea unor
cunoştinţe şi asimilarea unor comportamente).
Alternativa Step by Step se adresează oricărui copil, în limita locurilor disponibile
existente în fiecare clasă. Găsiți aici lista şcolilor Step by Step din ţară în care acest sistem
alternativ este implementat.
2. Sistemul Waldorf
Aşa cum am arătat într-un articol anterior despre acest sistem alternativ, educaţia
Waldorf este bazată pe cercetarea spiritual-ştiinţifică a lui Rudolf Steiner, filozof austriac, om
de ştiinţă, pedagog şi artist, întemeietorul unei mişcări de şcolire independentă, reprezentată
astăzi în centre din toată lumea.
Acest tip de educaţie recunoaşte faptul că fiecare fiinţă umană este unică şi trece prin
diferite etape de dezvoltare. Responsabilitatea pedagogiei este să răspundă nevoilor fizice,
sociale, emoţionale, intelectuale şi spirituale specifice fiecărei faze de dezvoltare. Educaţia
copiilor devine vie prin activităţile artistice (pictură, desen, modelaj şi lucru manual), teatru,
meşteşug în lemn, jocuri, muzică pentatonică, basme.
În România, sistemul alternativ Waldorf este implementat în unităţi de învăţământ din
25 de localităţi, fie în clase special formate în cadrul şcolilor cu sistem clasic de predare, fie în
şcoli şi licee având ca specific sistemul educaţional Waldorf.
Conform Federaţiei Waldorf din România – unde găsiți și o listă cu instituțiile de
învățământ unde se practică sistemul Waldorf – o şcoală Waldorf este o şcoală în care se
încearcă educarea omului în ansamblul său, atât cognitiv, cât şi artistic, armonizând procesul
educaţional. Disciplinele şcolare nu sunt privite ca scop în sine, ci ca mijloace educaţionale,
drept pentru care nu se dau note sau calificative, elevii primind la sfârşitul clasei o
caracterizare scrisă de învăţător sau de profesori.
Pentru studiu nu se folosesc manuale în clasele mici: elevii folosesc informaţia primită
în orele de curs şi toată gama de cărţi existente în domeniul studiat.
Materiile cognitive sunt studiate în epoci (sau module). O clasă studiază o materie
primele două ore fără pauză, timp de 2–4 săptămâni. Un avantaj al predării în epoci este faptul
că informaţiile şi întrebările primite peste zi sunt prelucrate subconştient noaptea, iar a doua
zi, atât elevii, cât şi profesorii, găsesc mai uşor rezolvarea lor.
Un lucru interesant şi diferit faţă de sistemul de predare clasic este acela că în sistemul
alternativ Waldorf uitarea este considerată un aliat, din două motive: în primul rând pentru că
“uitând” ceea ce a învăţat în timpul modulelor de predare intensivă a unei materii, elevul se va
putea dedica cu toate capacităţile unui nou domeniu, iar în al doilea rând pentru că, după ce
materia anterioară a fost uitată aparent complet, la reîntâlnirea cu această ştiinţă, elevul îşi va
reaminti mult mai intens cele învăţate.
O altă caracteristică a sistemului de educaţie alternativ Waldorf este ponderea mare a
cursurilor artistice şi a celor practice, oferind fiecărui copil ceea ce i se potriveşte şi ajutându-l
în acelaşi timp să îşi îmbunătăţească abilităţile în cadrul domeniilor în care este mai slab.

3.Sistemul Montessori
Metoda Montessori este o metodă educativă elaborată la începutul anilor 1900 de către
Maria Montessori pe baza observaţiilor sale ştiinţifice asupra comportamentelor copiilor.
Metoda Montessori încurajează impulsul natural al copilului de a se lăsa absorbit şi de
a învăţa din ceea ce îl înconjoară. Materialele, tehnicile şi ariile curriculare specifice sunt
elaborate astfel încât fiecare copil să fie ajutat să îşi atingă potenţialul maxim.
Maria Montessori spunea: “Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate face
singur”, iar acest principiu călăuzeşte fiecare clasă în care elevii beneficiază de acest sistem
de educaţie. Ei se pot mişca liber în clasă, alegând singuri activitatea şi locul în care vor să o
desfăşoare.
Specific metodei alternative de învățământ Montessori este lipsa pedepselor şi a
recompenselor, greşeala fiind nu doar acceptată dar considerată element cheie în educaţia pe
termen lung a fiecăruia dintre noi, fiind parte importantă în procesul de dezvoltare a
autocontrolului şi autodisciplinei.
Ca şi în celelalte metode alternative de învăţământ prezentate anterior, şi metoda
Montessori pune accentul pe individualitatea fiecărui copil şi pe capacitatea să nativă de a
cerceta, de a pune întrebări, de a învăţa singur şi în mod practic şi nu prin acumulări forţate de
cunoştinţe teoretice. Aici găsiți o listă de instituții de învățământ în care se practică metoda
Montessori sau sunt incluse elemente Montessori.

4.Homeschooling
Homeschooling-ul sau școala/educaţia făcută acasă nu există în mod oficial în
România. Într-un răspuns dat doamnei deputat Carmen Axenie ca urmare a intervenţiei ei în
parlament pe tema homeschoolingului din anul 2010, Ministrul Învăţământului de atunci,
Daniel Funeriu spunea: “Pentru copiii cu cerințe educative speciale sau nedeplasabili din
motive medicale se poate organiza învățământ la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistență
medicală. În aceste circumstanțe, considerăm că problema copiilor care necesită într-adevăr
școlarizare la domiciliu este deja rezolvată.
Ceilalți elevi din învățământul preuniversitar beneficiază de școlarizare prin formele
prevăzute în textul legii (învățământ cu frecvență sau, după caz, cu frecvență redusă), care le
asigură condiții superioare de pregătire, sub supravegherea cadrelor didactice calificate,
garantându-le socializarea, antrenarea în activități extrașcolare, exercitarea unor influențe
educative autorizate.”
În acest context legal, este greu de crezut că în România se practica homeschooling. El
totuşi se face în toate formele sale, de la foarte structurat la total nestructurat, iar acest lucru
este posibil datorită unei mici “scăpări” din lege, o portiţă care permite ca un copil să fie
educat în afara României, într-o școală care oferă foaie matricolă, diplomă și toate celelalte
hârtii necesare birocrației, toate oficial emise de către statul respectiv. Există școli care oferă
celor educați acasă așa numite programe-umbrelă, emițând toate actele necesare (în urma unor
teste ce se pot desfăşura prin corespondență sau online, prezentări de portofolii și așa mai
departe), acte ce sunt recunoscute de statul român.
Copiii se pot transfera în sistemul românesc dacă o doresc oricând în timpul școlii și
pot obține diploma de absolvire a liceului emisă de autoritatea educațională a statului
respectiv, indiferent ce metodă de învățare a ales.

You might also like