D.

CONTRAPUNCTUL IMTTATTY

ITTIEATIA

Rolul imitagiei i,n contrapuncktl instrutnental al Baroanlud. Imitatin

'etpozitiuit tematicd. Interualele preferate ale imi.ta[i.ei.. Contrapunctarea
i.mi.ta[iei,

knita{ia, constind din reproducerea de citre o voce a materialurlui

rnelodih expus anterior la altd voce, se situeazi printre proced€e[e de6
in@buinlate in corJtrapunctul instrumental aI Barocului. Ca qi in Re-
naqtere, ea servegte pe de o pat'te la ornogenizarrea lesiturii po'lifonice,
iar pe de alti parte, ,Ia sublinierea prin nepetare a unor el,emente melo-
dir:e prinei,pale i

rer
Irnitatia poate fi prezentd in or"ice parte a unei ypi{ese instrumentale
polifonioe, insf, de cele rnai rnuX.te ori ea este plasati Ia inceput, unde
'un materrial melodic initiat este expus de o r,.oce qi apoi relufi de cea-
laltd, in tinr,p ce prirna o contrapuncteazi.
Spne deosebi.re de Renas,,tere, aceast5. imitalie subliniazl un mate-
rial nu numai principal, ci qi cu rrol ger.-errator in construalia fonylei.
Din aceastd cauzi irnitafia expozitivi din contrapunctul Barocului este
In acelagi timp, in sens general, qi o imitalie tematici, ce per,mite mate-
44L
niartrulrui generator' (,terni, motiv, figuri) si se desfigoare in infu'egime Ia
fiecare voce:

rnoterjclu I init ic I c0ntrspunct

@I
Ca Ei in contnapunctul vo,carl, imi'talia se face de obi,cei Ia unison sau
octavd qi 1a cvint'r superioard, respectiv cvarta inferiroari, avind d,e data
aceasta sernnificalia unei reproduperi a materialului imitaliei Ia tonici
gi Ia dominantd :

eJ6
s*
-es ftgg*---- - '--.*"'*4
@a&f ffi # ffi # # F @ &
nFx4Fq;-
d ihs

I
d

fril r

ffirv IV

In contrapunctul inshrrnniental materialul inilial nu apare intotdea*

una singur, ci poate fi insolit inc5 rd,e Ia inceputt de un contrapunc,t plasat
la ceala']"t5 voce :

442
 m ctter is I ul in itis I

C contr o pu nct
r * I
I
:rE-:'T--i Y

II6
gg1[Er_gnct

im itotie

Dupi ce materialul melodic inilial expus de prima voce este imitat

citre a doua, discursul muzical, continud printr-un oontralrunct obi -
,de
nuit la douS voci, numit contrapunct li,ber,- spre deosebire de contra-
punctul imi,tatiu care l-a precedat :

irnito
r---

mcteriolul I lnitiql jQ nt ro Ftr1t 9t

ffii - .j -?-vz { !

fcntropul'lt:t liber

H
ffir*frv-ur
q II I6 tv .i v
@flvtr V vtG
,lL

443
 In unele ,caa.lri ins6, pentru o mai pregnanti subliniere a pdrfii
expozitiv-itnitative, aceasta este repetatl in intregime, fie pe aceeaqi
tneaptd, fie Ia cvinta supenioard sau la cvarta infenioard :

L:;J
A !'eptttuire tre Gfee,3;,| lr"e*pt*.
ffire*Er-cf \r]ffi.#rrr*.+rywry
/-i.ffitn'sG.nls?sw

A
/
T
(i

{
1c

f{ A repetcre [a c^virrtd superioord

lar.*r"*#ffir'MCffir,A

mr
Trecerea materialul,ui expozitiv-irnitativ de Ia o voce Ia alta poate
fi inso$itd uneori gi de trecerea in ,sens invers a melodiei care i[ contra-
puncteazd. In acest eaz, itnitalia expozitivd se face ln contrapunct dublu
Ia octavd. Spre deosebire insd de contrapunctul dublu obiqnuit, unde cele
doud linii melodice au o importanli egali, aici matenialuL melodic @rna--
'cic ocupi Iocul principal :

444
 @16

'{
Iv6- v[ _3
-r<

Aplica{r,r, practr,ce

A. Anatrizalrea ul1or exemple de contrai:unct la doufi voci cu inceput

in:itatlv de J. S. Bach.

Suito englezd nr.2 (Pi'-eludiu )

{,
rB
u4
A
-r
-A A,J
w

ffi
-%*
EiY1rffi5rffir$

,145
 9?F
\
d
(
{
i
\ f
I
.fr- G
( Et:ru ) rron Z Dl luntluanul
 lnventiuni lo 2 voci ( nr. 10 )

7^
- u
-
t^

qI
__
IJ
-&
,&
& 7^

-
,&
Iil 7^
7 7

= D

Suitc f rancezi nr.2 ( Gigue )

/ wt
a-l ? - -G

\ t

EJ ,ru b .4
E

-
L'
tot -
a

fr

B. Construirea unui contrapunct la doud voci cu inceput imitativ

sirnplu, contrapunc'tat, rrepetat, in contrapunct dublu.

Exemple
a) Imitalie cu inceput Ia o ,singuri voce

a'ui nt6

HI
447
 tu

T-

1-G#drh,}d d ,
-+4 m
ffi
ffi rv-.rr I
6 vf j V

m b) Irnitafie cu inceput contnapunctat

I

'?r--!'rT-=
T-Pffi-TT"'*-E
{ f
J
a/
{ -hl octo vd

-7-r t{rrffrlr
--E -t{f,, -72r
----Tr---'--

M I 6, II VII VI IV

6,
I .rt 9--- r q
6
r IV V4 b I
c) lnceput imitativ contfapunctat qi repetat

(
( il
i\r :tutu-_l [_
re
^tfu
n'- m'-*fu-**
T*
*
&

ffis6 v I VIIS I6

lffiil &
-
tf Hs
ri # x4&" ^s
r --r- -"{**ffi=f
-_l

I .. UI6 y6 IV Vtr trvv

4.48
 d) Imitalie in contrapunct dublu

r
I

II Ifi--v i 6 i6-_ v9.

-**.rrfr
{'

t
'{

16-* vI tr IV?

Teme

a) Imita$le cu inceput la o singurd \roce

trC
b), r rnitalie CU lnceput contrapunctat

449
23
- c. {0{
 c) In,creput ir:riltativ repetat

d) Inceput imitativ ln contrapunct dublu

IMITATIA TEMATICA 1

Imitafia la ilomi,nantd. Rd"spunsul reoJ. Rd,spunsut tornt. Tema cu

inceput pe toni.cd,. Tema an inceput pe dorninantd,. Mutagia in rdspu,nw-.
ri.le ls temele mctdulante

lnceputul unei piese prin imitatie expozitivi este de uz surent ln,

stilul instrumental al Barogului. Un rol irnpori'tant il are acest po:ocedeu
0n spedial 1n fugd, qi anurne, in expozifia ei, unde are loc prezetrta-
rea temei.
In fugd, imitafia ternatici consti in expunerea temei Ia o singuri
voce qi apoi in reproducerea ei la cvinta superioari (cvarta iaferioari)
deo alt6 voce, in tirnp ce prirna o contu'apuncteazi. Imitatia tenrei, la.

I Problema imitaliei tematice este de obicei dezb6tute Ia capitotul destinat

fugii. DatE fiind ins5 larga sa utilizare l,n toate genurile muzicii Barocului, co&*
siderdm oportund abordar€a ei odatd eu studiul general aI imitafiei,

450
 cvinta superioar5, respectiv ovarta inferioari, din punnt de vedere arm(F
nic are semnifica{ia unei transpuneri la dominanti Si poarrtd numele
.& rdsgruns.t
Uneori rdspunsut consti in reproduceu'ea temei la cvinta superioari
fdri a pirisi tonarlittatea iniflali :

Bcch : Fugc V (VV. K. i )

Rel IV6--_V_ 16 iI
-V

Alteori, rispunsul produoe o inflexiune, mai mult sau mai pulin

pronunfatii, in torrail.itatea dominantei, la care iqi aduc contribuiia affit
configruralia temei, c:it gi linia care o contrapuncteazd,:

Bcch : Fugo lX (W.K,II)

I _, t (vt)
Mi l-il-- 16-- v6 i' v----.t6--.
s i tv6{vil) i

t Materialul inifial gi cel irnitat, oare poarttr in general denumirile de pro-

posta-risposta, ln cadrul fugii se numeqte temd, (subiect)-rdspuns sau dur-cornes,
(lat. : conducdtor-lnsofitor).
* M5sura de 4 tirnpi avlnd ca unitate doimsa notatii prin semnul C
(alla breae rnele sart cappella) se mai intllneste -uneori si in -ruziea Baro-
eului, ca ur -
arhaism de provenientd renascentist5

451,
. . Rispunsril l.a dqrrinagt5:poate str apard ca o oontiilra,re 'fireascd a
disctrnsului muziical, tl'.ans,prnlnd ou exa,ctihte la cvinta superioard fie-
mne sunet al temei. Un astfel de rdspuns este numit rdspuns real: .

tssch: Fugu I (W.Ki)

Dol lv I v
*, X' ,, rvrv' r

In a[,te ocazii insI, o transpunere rreali ar produce pertunbafii in

continui,tatea arrnonici a ternei ou rdspunsul. Este cazutr aoe,lor tern:e aI
c5,ror incepmt conline in suceesi,urre imediatd fundamental,ele treptelor I
(tonica) qi a V-a {dominanta). O fuanspunere exacti a {,or la cvinta supe-
rioard ar intruduae prea bru,sc dominania noii tonalitdli in cadrul cEreia
a,bia incepe si se desfdEoare rispunsul. Din acest motiv, oapul unor astfel
de teme va fi modificat cu ocazia rispunsrurlui prin inLocuirea noii domi-
nante cu fosta tonicfi. Prin aceasta, inhrvalul de cvirrtd dinke tonici qi
dominantA din temi l'a fi inlocuit in rSspuns cu intervalul de cvartS, qi
invers. Aceastd modificare interva'lici in rispuns poarte nunaele de

Inlocuirea tonicii prin dominantd Ei a dominantei prin tonicI va fi

efechrate in ace€aqi ananier6 indiferent de sensul a:scefldent sau descen-
dent tn cane acestea se succed :

Intr-un astfel de rdspuns, m'enit se asigure eontinuitatea arrnonic5,

numit rd,spans tonal, modificdrile se limi;te aze 1a capql" temei, restul
sunetelor fiind transpuse cu fid,elitate Ia cvintp superioare, ca $i intr-un

452
respuns real. Datorit[ acestui fapt, locu[ dintre capul mod:i{icat qi reshrl
rispunsului mai adnrce o schirnbare de iir,terval, adici o a doua muta{ic.
Chteva exernple din fugile bachierts cu capete de teme oonlinind
suctoesirrnea T-D:

I i:l t (L.3 Ruspunsil Y.

r-'-7*;l
'--.--

sih T

Schirnbiri[e au, loc in acel'aqi fe1 qi in cazul ln care tonica de la

incepr"ritul caprtlui'de terml es'te ornanaentatd :

fl p-P
&lElillu$g
n

Toate situatiile arrdtate pflnd aici se referi la teme care inceTs ctt
tonica urmatd de dombwntd. Drupi cum arn vdzut, ou prllejul rdspunsu-
lui se schirnbi cel de aL doilea sunet ceea c€ ale drept u,rmane doud
mutalii de intervale, untra care pr.ecede acest sunret si alta care
ii urmeazS.
4 r.r\,
4$.i
 Al[turi ,de terne[e care incep ou toni,ca urmatf, de dominantd,, existE
altele invers 'decit ele, incep cu dorninonta u.rrma.td de tonicd.
eatre,
Rdspunsul tonal se bazeazd, qi aici pe acelaEi. p,rtneipiru aL inlo,cuirii treci.-
proee, dlh c,arre nezultf, insi o situalie diferitd :

R,5spuris

Astfel, in aceasti aledtuire a temei, este lnlo,cuirt in rdspuns primuI

sunet, $i nu aI d,o,i[ea, ceea ee are dnept ,rezultat doar o sirqgu,r6 muta{i,e
intervalici, cea urm6toare acestui sunet :
R

rr,-l| )n r -D
Li+,p i
i

Ca qi fur cazun. tonicii, onmfilent€rea domhantei la inoeputul temei

nu schirnbl mecanismnrl rfispr:.nu:ltri,tonal :

I'.r l-: T T I
Te,me1e carie incep cu dominanta pntmesc rdspuns tonal chiar Ei
atunci clnd intre clominantd si tonicd se mai afla intercalat un a1t sunet :

454
 De dltfeil, teunele c'are incep prin donrinantd fac unutalie in r5s,puns
chiar Ei atunci cind dominanta este urmat6 doar de f'unc[iunea tonicii,
reprezentatd prin terla acordului :

#-r
I

Rezumind cele sprse cu privire il,a rdspunzul tonail,aL temelor care

tncep at ilcrnitunta urrnotd, de toni,cd, vom constata ci domina:ilta ecte
inlosrdte in n6spuns prin tonic5, producfind mutatia primului inftnral
melodic aI capului de tem6. Intiturarea dorninantei este aici mai nme-
sari ehiar decflt ln cazul iniceputului ternei prin if,D, deoarreoe altfel r5s-
punsul ar incepe cu DD, prodtrcind o modulafie htscd qi for,tate.
In contrapunctr:l Baroeului, reguliile de bazi ale rnsprnsJlui tonail.
igi g5sesc aplioarea qi fin alte i:nitafii expozitive decit irr c€a a fugii :

frci:cezfi (Gig ue )

Modifieirile din caftnr1 rispunsutrui tematic trrot avea loc qi in alte

pnrfl decit ln inceputul aoestuia' ;uneori ehiar la sfirqitul lui. Aceasta se
infimpli fur oazut temelor in interio,rull cirora se produce o rnodulalie.
Transpunerea exactl a ternei la cvirtta superioard La care s-ar adiuga
qi modulalia ar druce la o indepirtare prea rnare de tonalitatea inii.ali.
Penku ievita,rea acestui lucru se intervine in intleriorul nespunsului fn
vederea anulArifl modu'lafei sau renrodul5rii la tonaHtatoa de bazd :

h4; t-

45S
 Aplica{ir, practr,ce
1. Anhlizarea rdsi)unsurilor tematice ale fugilor dln Wohltempe-
ri,ertes Klauier I qi II de Bach qi din alte piesc cu inceput imita-
tiv tematic.
2. Realizarea unor rdspunsuri, r,eale sau tonale, 'pcfltru urmStoa-
rele teme date :

CANONUL

Imi.ta[ia exactd ;i eontinud, prirrci.pii d.e bazd. a]e 'canonului. Varie-'

tatea interuolelor i,mitatiue in csnon. Varietatea reprodueerii, imitatiae.
Do',menfri, d,e aplicare a canonwlui in contrapunctu,t tnitru,rnental

Canonul cons'ti, dup5 cum am a,ritat la contrapuncturl vocal, dintr-o

imitalie exacti qi in aoelaqi timp prelungitd pind Ia sfirgitu,l fnazei melo-
dice: vocea care irnit[ ,neproduce in rnod continuu materialul metrodio
pe mSsuri ce este expus de vocea initiale, pini Ia epuizarea lui, lncheierea
fdcindu-se fie Ia o singurd voce prih sfiryitul fnazei, fie Is 2 voci prinfu-o
cadenli. In principiu ccrnstrrr:cfia canonului qi faoiorii de va"rietate a lul
nu diferl fafd de Renaqter.e decit sub raport stilistia Ei, in speciail, al
ineadririi armonice tonal-funetional,e. Reamintim seherna eanor,rulud:

',ii 5ti
 Intervalele [a care se produce imitiiiqia sint tii sii poate dd vaniate,
fird a exista vreo preferinli deosebitd pentru weunul dintre ele. In
afara unis<-inului isau octavei, in contrapuncturl instrumental intilnim
canoane la eele mai diferiiie intervale, superioane sau inferioare : seoundd,
ten{d, cvartd, cvint6, sextd, septimd.
Canon Ia octava inferioarl
E I {t er

I \-q..-.r/
IJ
0cfaG
&ffiffi ffi F & #
ffir- trv trV

{v ) iVV
Canon la terla (decima) inferioari

{f {'t

{ #qprsrtlE
t
"$
f

i,tt \,rtr'
Y{ {
\-'otI

ffifr vI I\I V

F r i,lr f,, fr -$-*_ _*_

/' l*-
L i1r
'Il

qi
#d
wffird$,w#
Y
t
t
\ rr.

d
i f,l *&, r&i
f.fi cF&

ffi} rrr*-**4rv6 y6

m&l I *- 116

457
 @anon Ia sec'u'nda (nona) micd inferioare

{
l'n
IIgf ei

x"*.:*1,
I*illji vil . 6 -. - v6

*k-is:
p

IV7 V?

C, qi in Rerr-arytere, canormfl. mai prezinrti varietate qi prin unele

transformiri ale material'ului irnitat, privind direcfii,a migcdrii meloili,ce
sau dwata sunetelor cornponente. Modificirile in aceste cazuri se aplicd,
dupi cum stim, in rnod constant qi egal tuturor sunetelor liniei rnelo-
dice irnitate.
Astfel, prin modificarea dirmliei rni$cerii melordice as@ndente sau
d'escendente se obline Ia vocea ca,re imitd o irnrensare a liniei rnelo-
dice canotu i:n inaersare:
-Canon tn inverlsar€

Lsil] i v

(
(
\

{
$
v;'

458
 Al,teori voc€a imitativd exeeuti mel,odia vociii initiale de [a sfirqit
sp,re hcepr:t, realizfnd cananul rectrent (catun canmiarts sa:u catwtutt
c4&9-I1JAC-UireJS***-*,*,."v****:'l

VII I V II
Miqcarea r"eourentd poate utiliza forrna invers5 a liniei melodice,
rezultind in vocea imitativi o comibirxatie a acestor doui rnigciri :
Canon in recurentd si, inversare
dr'{.*siw*'k******r"sdwJt&@ stt*,,N I *w'*oro;" o+

-.*-***--+b
gK-..
*er- iEil d# - _r:-_fl:
t
-T_-
\r{ .) I rtn ,iEy
drdd #
,'.r"
,,
S-f **
I .:Jtf l.. c,

rut- v6 2 I
qcS
v4vtbvil e 16

In afara acestbr varflante ale canonutrui, produse prin modifio&ri

alle direofiei miqcdrii, existe qi altele, obfirurte printr-o inBrvenlie asu-
pra duratelor sua:etelor. Astfel, prflh dublarea duratei sunetetror vorn av@
canonul tn ldrgire sau augmentqs::_.

mr 45S
 DirnpotrivS, prin r,reducerea 'lor Ia jumitate. ,se.realizeazd caruonul
tn rnicgorotre sau di,minl4tjs :
Can,on in nffiordre

EI
Sint qi cazuri. in cane modificanea duratelor se cornbin"i cu cea a
dirmtiei miqcdrii (de exemplu: oanon in lS,rgire Ei inversare, canon in
In contrapunchrl irnstmrnental ca de altferl si ln cel vocal
canonul poate constitui o piesi de- sirre stitd,toare sa{.r un fragment
-,
dintr-o luararrc mai. mare.
Opera bachiani a insemnat, o reinviere a antei imitatiei gi a cano-
ruului veehilou' maes,tri ai Renaqterii, pe ea,rre a dus-o la o notri culminafie.
Canonul este prmnt ln parliile de stretto a1e ftrgitror brchiene, dar Et in
lucriri speeiele, ca Ofranila rnuzieald, Varialiunile Go:l,dberg qi Arta fugi.i.

Apheatii praeti,ce

AnaLizarea uno,r canoane de J. S. Bach.

Bsch; $uitc emgleu& nri i {Gi6rm }

J\
\

460
 (w.i'(.1 )

I
I

\ ,r
6

*ocn Artc luQu ( C ontr0purrct u5 xV i

h "L
a

Itr

I'
Ei

6i
, ,i\;

i
{

\i

ctt
 Teme

(r}.
t..Construiti canoane ta diferite intervale si in divmse mi$ceri,
pe urrn'itoarele ineepu'turi melodice :

,{

,'j* ,r

2. Deseoperiti locttl intr5rii vocii ,B doua pentru a realiza cu

diile- ile mai jos eanoane, 1. 'Ia octav5, 2. la cvirrh $4lemioan5n 3.
fltnda micl inferioari :
I