You are on page 1of 2

Gânduri de Buna Vestire

„Astăzi este începutul mântuirii noastre și arătarea tainei celei din veac.” Această
taină a tainelor, este taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută, dar descoperită de
Dumnezeu Sfântului Arhanghel Gavriil cel binevestitor, spre a o da Sfintei Fecioare Maria,
și printr-însa întregului neam omenesc, și nu numai, ci și întregii creații văzute ce suspina
prin căderea primilor oameni în păcat.

Cu adevărat se cuvenea ca această taină să fie descoperită și celor din vechime, atât
pe cât li se putea. Și aceasta s-a făcut prin dreptul prooroc Isaia, care ne spune cu mult
înainte: „Iată, Fecioara va lua în pântece și va naște Fiu”. Dar oare, câți au crezut aceasta?
O piatră de poticnire chiar și pentru oameni cu viață îmbunătățită ca dreptul Simeon, care
s-a îndoit de corectitudinea pasajului respectiv.

Și dacă taina aceasta pe care acum o numim Buna Vestire, adică vestirea întrupării
Fiului lui Dumnezeu a fost descoperită proorocului, iat-o acum descoperită de Arhanghel
celei mai alese și desăvârșite făpturi omenești, Fecioara Maria, cea care se curățise în
posturi și rugăciuni în Templu din fragedă pruncie.
Maica Domnului primește de bună voie vestirea minunată, spunând „roaba
Domnului”. Dar, să nu ne smintească această vorbă și să ne gândim cu păcat la vreo stare
de umilință, sclavie, supunere oarbă unui destin implacabil. Să nu fie! Și noi cântăm în
Postul mare „robii Domnului”, dar această „robie” este cea mai înaltă stare a libertății:
ascultarea liberă și rațională de Dumnezeu! Acum Sfânta Fecioară împlinește cererea din
rugăciunea domnească Tatăl nostru: „Facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pre pământ!”
Voia Tatălui - dar și a Fiului și a Sfântului Duh -, era aici ca Fiul să se întrupeze și să devină
om, întocmai ca și noi, dar fără de păcat și greșeală.

În urma răspunsului Fecioarei, ea are o întreită relație cu Dumnezeul cel Treimic:


mai întâi este, ca toți ceilalți oameni, fiica Tatălui. Apoi, și aici este doar cazul ei, unic și
irepetabil: mireasa Duhului Sfânt, ca în final să devină - tot atât de unic și irepetabil! - și
Maica Fiului, adică Născătoare de Dumnezeu.

De ce este astăzi începutul mântuirii noastre? Căci astăzi se unește Dumnezeu cu


omul, Necreatul cu creatul, Veșnicul cu trecătorul, într-un chip de neînțeles și înfricoșat!
Căci aceasta era singura Cale Adevărată de mântuire din păcatul strămoșesc, de deschidere
a Raiului, și de unire a oamenilor cu Dumnezeu, desigur, după har și nu ca și Domnul Iisus,
în mod personal/ipostatic.

Slavă Ție Doamne, slavă Ție!

Laudă și mulțumire Sfintei Fecioare Maria, cea care ne-a deschis ușa milostivirii
ca să ne mântuim printr-însa din nevoi, căci ea este mântuirea neamului creștinesc!

pr. Dan Bădulescu

You might also like