MOTIVAŢIE

Accidentul vascular cerebral este o urgenţă medicală , o problemă la nivelglobal. Este una din
principalele cauze ale infirmităţii cronice şi a morţii.Mutilând cu cruzime , accidentul cerebral vascular
poate provoca muţirea, poate afecta grav pe plan emoţional , poate schimba personalitatea şifacultăţile
de percepţie şi poate arunca omul într-o luptă aparent nesfârşită dea-şi recăpăta viaţa normală pe care
o ducea înainte atât el cât şi familia sa.Respectul de sine poate scădea foarte mult când cineva nu este în
stare săvorbească , să se deplaseze pentru a-şi satisface nevoile fundamentale saucând nu poate fi
înţeles şi de aceea legat de tratamentul recuperator , trebuiesă se înţeleagă că pe lângă recuperarea
medicală , sprijinul moral acordat defamilie şi prieteni este foarte important.Numărul de accidente
vasculare cerebrale poate fi redus princonştientizarea fiecăruia dintre noi : a medicilor , a asistenţilor
medicali , a pacienţilor , a celor care le stă în putere să finanţeze crearea unor clinicispeciale de tratare şi
reabilitare , dar şi a acelora care pot oferi informaţii cu privire la riscurile pe care le implică un astfel de
accident , la metodele de prevenire şi paşii pe care trebuie să-i urmeze în vederea reabilitării.Mi-am ales
această afecţiune pentru că este foarte frecventă în zilelenoastre şi mai ales pentru că vreau să pot
învăţa la rândul meu pe alţii ceînseamnă un accident vascular cerebral , în ce constă profilaxia acestuia
şicât de importantă este conduita de urgenţă şi tratamentul corespunzător.

INTRODUCERE

Una dintre cele mai grave probleme de sănătate din România esteaccidentul vascular cerebral (AVC),
care , alături de boala coronariană ,reprezintă principala cauză de mortalitate.Accidentul vascular
cerebral apare atunci când un vas de sânge sau oarteră care furnizează lichid sanguin la nivelul unei zone
a creierului sesparge sau este blocată de un cheag de sânge.Celulele nervoase din această zonă ,
fără glucoza şi oxigenul aduse desânge , sunt afectate şi pot muri în câteva ore. Acea parte a
corpuluicontrolată de zona afectată a creierului nu mai funcţionează normal şi deaceea, accidentul
vascular cerebral este o suferinţă cu invaliditate, deseorichiar fatală.Dintre pacienţii care suferă un
accident vascular cerebral, o treime mor în primul an după AVC, o treime rămân cu handicap permanent
şi doar restulse recuperează complet.Atunci când vasul de sânge este afectat, bolnavul are ameţeli,
tulburări devorbire, amorţeli, un deficit neurologic.Accidentele vasculare cerebrale se împart în două
categorii, celeischemice – unde se înregistrează cele mai multe cazuri , un procent de 70%- şi cele
hemoragice.În general un accident vascular cerebral ischemic intervine la bolnaviicare suferă de boli
cardio – vasculare sau care suferă de ateroscleroză.Dacă circulaţia sângelui către celulele nervoase aflate
în suferinţă se reiaîn scurt timp , acestea nu mor şi apare un deficit neurologic , fiind vorba deun
accident ischemic tranzitoriu. În schimb dacă circulaţia cerebrală nu mairevine, atunci apare atacul
ischemic complet , numit şi infarct cerebral.Creierul are însă o capacitate mare de refacere, unele
arii nervoase putândsă preia cu succes funcţiile zonei din creier afectată de accidentul
vascular cerebral.De aceea , este important ca reabilitarea după accident vascular cerebral a pacientului
să fie începută cât mai curând posibil, bineînţeles dacă starea pacientului permite acest lucru.
Fiziologia hipotalamusului

Somnul este actul comportamental cyclic (reversibil) determinat d enevoia de repaus si oduhna,
realizat de purimarea partial a sensibilitatii si functiilor constiente de relatie, relaxare musculara
si activitate onirica. Avand character instinctiv si periodicitate circadiana, satisfacerea nevoii de
somn este la fel de importanta ca si a celorlalte necesitati fiziologice fundamentale (foame, sete
etc.).

Ca mainfestare periodica de repaus rezultata prin suprimarea temporara a diverselor forme de

activitate constienta, somnul este un fenomen ritmic legat de alternanta zi-noapte ce ocupa
aproximativ 1/3 din viata omului adult. Durata somnului in decursul a 24 de ore este diferita in
functie de varsta. Astfe, la nou-nascut, somnul ocupa 22 de ore, la 3 luni 18 ore. Durata de somn
variaza de la o persoana la alta, de la 6 la 9 ore si se desfasoara dupa varsta de 1 an aproape
exclusive noaptea.

Spre deosebire de starea de veghe, care se realizeaza si se mentine prin fenomente

neurofiziologice active, cu participarea sistemului reticulat activator ascendant, a unor structure
mezencefalo-diencefalice si a scoartei cerebrale, somnul fiziologic are la baza o component
pasiva si alta active. Componenta pasiva a somnului a fost pus ape seama intreruperii starii de
veghe de catre fenomenele de oboseala nervoasa progresiva determinate de catre substantele
“fatigante” resultate din activitatea excesiva polineuronala. La randul sau, component active are
la baza participarea unor structure nervoase din trunchiul cerebral si diencefal, influentate de
variatiile mediatiei chimice plurifactoriale central.

S-a precizat astfel ca somnul fiziologic nu reprezinta numai intreruperea pasiva a starii de veghe,
ci se realizeaza prin fenomente predominant active de refacere a potentialului metabolic si
energetic cerebral, stimulate de catre substantele neurotransmitatoare si modularoare
central.(Apostol, Ioan et al., 2007)

Apostol, I., Blld, W., Boasteanu, D., Branisteanu, D., Chis, I., Carasevici, E., … Zagrean, L.,
2007, Fiziologie Umană, Edit. Medicală Bucureşti, pag. 931-932