Disertatie3 PDF

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE, RECUPERARE
ȘI REEDUCARE MOTRICĂ
LUCRARE DE DISERTAȚIE
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.dr. DOCU AXELERAD DANIEL
CANDIDAT
ANDREI BOGDAN CIORANU
CONSTANȚA
2016
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE, RECUPERARE
ȘI REEDUCARE MOTRICĂ
TERAPIA HIDROKINETICĂ ÎN
IMPLANTURILE CU ”MAIOREGEN”
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.dr. DOCU AXELERAD DANIEL
CANDIDAT
ANDREI BOGDAN CIORANU
CONSTANȚA
2016
CUPRINS
INTRODUCERE ...................................................................................................................... 1
CAPITOLUL I .......................................................................................................................... 1
1.1 Actualitatea și importanța temei .............................................................................. 1
1.2 Motivația alegerii temei ............................................................................................. 1
1.3 Scopul și sarcinile lucrării ......................................................................................... 2
1.4 Ipoteza ......................................................................................................................... 2
CAPITOLUL II ........................................................................................................................ 3
2.1 Despre reconstrucția biomimetică a țesutului osteo-condral (MaioRegen) .............. 3
2.2 Fundamentele teoretice ale țesuturilor și structurilor tratate .................................. 12
2.2.1 Sistemul osos ........................................................................................................... 12
2.2.2 Cartilajele ................................................................................................................ 14
2.2.3 Articulațiile ............................................................................................................. 15
2.2.4 Tratamentul medical .............................................................................................. 25
2.2.5 Tratamentul chirurgical ........................................................................................ 25
2.3 Recuperarea .................................................................................................................. 27
CAPITOLUL III – Protocolul cercetării .............................................................................. 28
3.1 Premisele și ipoteza lucrării ......................................................................................... 28
3.2 Subiecții cercetării ........................................................................................................ 28
3.2.1 Exerciții hidrokinetice............................................................................................ 50
3.3 Metode de cercetare ...................................................................................................... 65
3.4 Organizarea cercetări ................................................................................................... 72
CAPITOLUL IV ..................................................................................................................... 73
4.1 Rezultatele și interpretarea lor ............................................................................... 73
CONCLUZII ........................................................................................................................... 83
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 84
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
1.1 Actualitatea și importanța temei
Una dintre cele mai recente evoluții in chirurgie este reconstrucția osteo-condrală
biomimetică, aceasta tehnică presupune implantul unor structuri sintetice de suport, constând
din fibre de colagen si hidroxiapatită (HA). Tehnica presupune o singura operație, în timpul
căreia structura este modelată peste cartilajul defect. În cele mai multe cazuri, o deteriorare a
cartilajului articular implică în acealasi timp o deteriorare a structurii osului subcondral . Pentru
a garanta resaturarea cu succes a unei articulații sănătoase și funtionale, trebuie să ne ducem la
cauza problemei.
MaioRegen este un nou concept terapeutic, inspirat de natură și format de
nanotehnologii de ultima generație. Promovează și ghidează o renegerare eficientă a osului și a
cartilajului, astfel restabilind fiziologia naturală a articulatiei.
Pe Google exista 45.000 de cautari pentru osteoartrita în fiecare lună, dintre care
genunchiul este cea mai comună, urmata de șold și haluce. Se spune ca în U.K. 8.75 millioane
au cautat tratament pentru o forma de osteoartrita, cu 33% dintre oameni avand peste 45 ani și
49 % dintre femei având o vârsta mai mare de 75 ani în comparativ cu doar 42 % din barbati
din aceasi demografie.
1.2 Motivația alegerii temei
Individul reprezintă totalitatea însușirilor biologice (ereditare și dobandite) care asigură

adaptarea la mediul natural. Deși creatorii acestui implant osteo-condral au schițat un protocol
de recuperare în urma unor colaborări și studii recente cu spitale renumite din vest (precum
Salus Scienta Sport – Education Research Department), rămâne la latitudinea ortopedului,
medicului reumatolog și kinetoterapeutului să adapteze și să îmbunătățească ”protocolul” în
funcție de particularitățile fiecăruia, de timpul post-operator și de evoluția favorabilă sau nu a
persoanei în cauză.
1
De aceea, sunt motivat de faptul că trebuie în permanență monitorizat fiecare pacient și
particularitățile (tensiunea, mersul, etc.) sale pentru a se observa o evoluție favorabilă în
conformitate cu afecțiunile eventual asociate și de a adapta cât mai bine terapeutica aplicată
protejând cât mai este nevoie părțile ”sensibile/vulnerabile” ale fiecăruia. Totodată trebuie
format și adaptat un program de hidrokinetoterapie în funcție de obiectivele și restricțiile în
articulații recomandate de ortoped.
1.3 Scopul și sarcinile lucrării
Scopul lucrării este să demonstreze și să reconfirme eficacitatea implantului osteo-

condral prin reconstrucție biomimetică dar și să dezvolte un protocol de recuperare pe
hidrokinetoterapie (în paralel cu cea de kinetoterapie dar și înainte de începerea terapiei
kinetice).
Sarcinile lucrării sunt de a monitoriza și evalua evoluția fiecărui pacient cu implant tip
MaioRegen dar și de a adapta în funcție de fiecare particularitate a pacientului și a obiectivelor,
recuperarea în hidrokinetoterapie, pentru o mai bună eficacitate și pentru întrajutorarea
recuperării în kinetoterapie și îmbunătățirea funcțiilor cotidiene.
1.4 Ipoteza
Presupun că protocolul adaptat pentru fiecare pacient în funcție de obiectivele de

recuperare în hidrokinetoterapie recomandate și de particularitățile lor fiziologice, ajută la
redobândirea în totalitate a amplitudinii de mișcare în articulațiile operate și la pregătirea
țesuturilor și organismului pentru kinetoterapie și pentru revenirea la efortul cotidian.
2
CAPITOLUL II
2.1 Despre reconstrucția biomimetică a țesutului osteo-condral (MaioRegen)
Una dintre cele mai recente evolutii in chirurgie, aceasta tehnică presupune implantul
unor structuri sintetice de suport, constând din fibre de colagen si hidroxiapatită1 (HA). Tehnica
presupune o singura operație, în timpul căreia structura este modelată peste cartilajul defect.
Această parte este apoi inserată, după ce se permite suprafeței afectate să sângereze,
astfel ca celulele totipotente2 conținute în sânge să poată coloniza structura și să producă
condrocite. Această interventie include o perioadă fără încărcare de 45-60 zile dupa operație și
permite intoarcerea la sporturi cu potențial impact puternic dupa cel putin 10 luni. În funcție de
dimensiunea leziunii condrale și de localizarea acesteia implantul condral se face artroscopic
sau prin mini artrotomie.
În cele mai multe cazuri, o deteriorare a cartilajului articular implică în acealasi timp o
deteriorare a structurii osului subcondral. Pentru a garanta resaturarea cu succes a unei articulații
sănătoase și funtionale, trebuie sa ne ducem la cauza problemei.
MaioRegen este un nou concept terapeutic, inspirat de natură și format de
nanotehnologii de ultima generație. Promoveaza și ghideaza o renegerare eficientă a osului și a
cartilajului, astfel restabilind fiziologia naturală a articulatiei. (Broșură MaioRegen)
Compoziție și structură
MaioRegen este o matrice tridimensională care mimează întregul țesut osteo-
cartilaginos: cartilajul, zona separatoare și osul subcondral.
Este o schela (structură) monolitică cu mai multe straturi: stratul superficial este alcătuit
din colagen cabalin dentigenat de tipul I și seamană cu țesutul cartilaginos, pe cand stratul
inferior este alcătuit în mare parte de hidroxiapatită îmbogatită cu magneziu (Mg-HA) și
stimulează structura osului subcondral. Stratul intermediar, compus din Mg-Ha și colagen,
1
Hidroxiapatit (HA) e o formă minerală ce apare natural a apatitului de calciu cu formula
Ca5(PO4)3(OH), dar e de obicei scrisă Ca10(PO4)6(OH)2 pentru a denota că unitatea cristalului cuprinde
2 entități.
2
Celulele (stem) totipotente sunt cele mai versatile. Zigotului rezultat în urma fertilizării și blastocitele
rezultate din primele diviziunii mitotice ale oului sunt considerate celule totipotente, ele având
potențialul de a genera toate celulele și țesuturile care vor da naștere la embrion.
3
reproduce zona separatoare. MaioRegen este obținut printr-un proces patentat unic, rezultatul
cooperării între Finceramica și centre de cercetare recunoscute international.
Fig. 1 – Broșură Finceramica MaioRegen (tradus)
Biomimeticul este o substanță recunoscută și acceptata de corp ca de sine, fără a

declanșa un răspuns imun. Compoziția și structura fac MaioRegen o schelă complet
biomimetica.
Biomimetismul chimic este dat prin folosirea macromoleculelor de colagen și
nanocristale de Mg-Ha, combinate printr-un mecanism de nucleație inovativ care se aseamană
cu procesul biologic de neo-osificatie.
Biometismul”structural” este dat de orientarea caracteristică a fibrelor de colagen,
organizate ca și cum ar fi înauntrul țesutului osteo-condral uman. (Broșură MaioRegen)
CARACTERISTICI
Hidratarea
Datorită porozității ridicate și a proprietaților hidrofile, MaioRegen poate absorbi rapid
fluide biologice ( absorbtie de apa: 750% ). Implantul odată hidratat (umflat) este prevăzut in
situ cu o auto-stabilizare solidă, fară nici o cusătură ulterioară sau altă metodă de fixare.
4
Fig. 2 - Broșură Finceramica MaioRegen (tradus)
Fiind flexibil și elastic, MaioRegen se potrivește perfect pe curbura anatomică a locului

de aplicare.
Comfortabilitate
Caracteristicile sale fizio-chimice neobișnuite fac MaioRegen perfect comfortabil. În
timpul operatiei, poate fi usor adaptat la dimensiunile defecte și folosit chiar și pentru tratarea
leziunilor mari.
Gradul de degradare
Compozitia chimicală biomimetica a MaioRegen permite degradarea completă a
acestuia, astfel facilitând procesul de regenerare. (Broșură Finceramica MaioRegen)
5
Fig. 3 - Broșură Finceramica MaioRegen
1. După chiuretaj și pregatirea locului de implant astfel încat sa garanteze un flux de
măduva adecvat, MaioRegen este format în conformitate cu defectul și este aplicat cu o
presiune ușoară.
2. MaioRegen se adapteaza perfect leziunii, restabilind continuitatea anatomica și
garantând auto-stabilizrea in situ.
6
3. Structura poroasa și compozitia chimică a lui MaioRegen favorizeaza chemotaxia

celulară. Celulele precursoare derivate din maduva spinarii ale osului adera la fibrele
de colagen, colonizând grosimea intregii ”schele”.
4. Celulele progenitoare aderate se înmultesc, diferențiază și sintetizeaza matricea osoasă
și cartilaginoasă conform gradientului organico-mineral găsit în interiorul ”schelei”.
Reabsorbția progresivă a MaioRegen simultană cu remodelarea mediată celular
favorizeaza regenerarea completă a țesutului osteo-cartilaginos. (Broșură MaioRegen)
7
REZULTATE
Eficacitatea MaioRegenului a fost demonstrată printr-un studiu experimental, ce a avut

o oaie ca și model, comparând 3 grupui de tratamente diferite: control (operația cu leziune
netratată), MaioRegen și condrocite autologe cultivate pe MaioRegen .
Evaluare macroscopică a condiliilor la 6 luni după operație

 Aspect hialin (transparent) al cartiljului nou format în toate grupurile de tratament
Fig. 5 - Broșură Finceramica MaioRegen (tradus)
Secționare sagitată a condilului

 Țesut fibros nou format în grupul de control și țesut osteo-cartilaginos bine organizat în
celelalte 2 grupe de tratament .
8
Micro radiație X a secțiunii sagitale
 Prezența tesutuli osos trabecular este evident în cele 2 grupuri de tratament .

Studiul histologic
 Os și țesut cartilaginos bine structurat în cele 2 grupe de tratament. Țesut fibros și o
distanță evidentă între os în grupul de control .

Detalii histologice
 Cele 2 grupe de tratament arată o distribuție ordonată a condocitelor imersate într-o
”zonă” a matrixului extracelular, tipic cartilajului articular hialin .
 În grupul de control, este țesut fibros nestructurat .
9
Rezultatele studiului experimental arată cum MaioRegen, odată implantat, este capabil
să se integreze în țesutul din jur și să garanteze regenerarea întregului compartiment osteo-
condral afectat, prin formarea unui țesut osos bine structurat și țesut cartilagos cu aspect hialin.
Grupul tratat cu MaioRegen arată rezultate clar echivalente cu cei din grupul care au
primit MaioRegen combinat cu condrocite autologe. (Broșură Finceramica MaioRegen)
Evaluare histologică a MaioRegen
Histologia tesutului osteo-condral nou format.

Este prezentat un aranjament columnar și longitudinal al
condocitelor, respectiv în zonele profunde și superficiale dar
și un țesut osos trabecular bine organizat.
Analiza microscopică cu lumină polarizată

În stratul condral profund, fibrele de colagen sunt
aranajate predominant perpendicular pe suprafata
articulara, orientare
tipică a unui țesut matur.
10
Analiza imunohistochimica a colagenului de tip II.
Colagenul de tip II imunocolorat este puternic pozitiv în
porțiunea superficială a țesutului regenerat, demonstrând
că diferentierea țesutului nou format în cartilajul articular
hialin a avut loc.

Indicații
MaioRegen este indicat în toate cazurile în care este necesara restabilirea tesutului osteo –
cartilaginos conectiv din articulatii, în special în tratarea:
- Leziunilor osteo-condrale traumatice, post-traumatice, cu origini degenerative sau
datorate de osteocondrită disecantă;
- Leziuni de gradul III-IV ;
- Leziuni focale, simple sau multiple;
MaioRegen nu ar trebui sa fie folosit pentru pacintii ce au condiții avansate de osteoartrită,
tulburări ale sistemului imunitar, boli neoplazice, boli infectioase, obezitate (BMI >30) sau
peste 60 ani. (Broșură Finceramica MaioRegen)
Pre-operator:
• Scanare CT sau RMN, artoscopie;
• Teste clinice, VAS, AOFAS hindfoot
Post-operator:
• 1 luna: EXAMENUL CLINIC
• 3 luni: teste clinice, VAS, AOFAS hindfoot
• 6 luni: teste clinice, VAS, AOFAS hindfoot
• 1 An: teste clinice, VAS, AOFAS hindfoot
11
2.2 Fundamentele teoretice ale țesuturilor și structurilor tratate
2.2.1 Sistemul osos
Alcatuieste scheletul care este format din oase și articulații, fiind structura de bază ce
sustine corpul uman. Scheletul tipic al unui adult este format din aproximativ 206 oase (85 de
perechi), unite între ele prin diferite articulații, excepție făcând osul hioid (care susține limba)
și care nu este legat de schelet. Sugarii și copiii minori au în plus 3 sau 4 vertebre sacrale, care
ulterior se unesc în sacrum. Oasele oferă un suport rigid țestuturilor moi ale corpului și formeaza
pârghii ce se mișcă cu ajutorul contracțiilor musculare.
Fiecare os este alcatuit din diferite tipuri de țesut conjunctiv; conține măduva oaselor
care este alimentată cu vase de sânge și nervi. Majoritatea oaselor unui schelet omenesc constau
într-un cadru cartilaginos și unul osos de unde deducem o parte osoasa și o parte cartilaginoasă.
Partea osoasa alcătuiește o mare parte din os. Articulațiile cartilaginoase, epifizele
cartilaginoase și cartilagiul costal formează partea cartilaginoasă a sistemului scheletic.
În exterior osul este acoperit de o membrană conjunctivă fină, numita periost, în care se
pot deosebi un strat fibros și unul osteogenic. Stratul fibros, situat superficial este legat de os de
către fibre ce penetrează osul și conțin vase sanguine, vase limfatice și nervi. De la acest nivel
vasele și nervii intră în os prin foramina nutritivă și apoi canalul nutritiv. Stratul osteogenic din
interior conține celule osteogenice care iau parte la procesul de dezvoltare și reorganizare a
țesutului osos în condiții normale și după accidentări sau fracturi. La intersecția cu cartilagiul
articular ce acopera capetele oaselor periostul se continua cu perichondriumul. Ca rezultat, osul
ca organ este acoperit cu o membrană continuă de țesut conjunctiv. Aceasta membrană acopera
suprafata osului atât cât și toate structurile situate pe el. Osul este căptușit pe dinăuntru de o
membrană mai fina numita endosteum. (http://www.e-scoala.ro/biologie/sistemul_osos.html,
2004)
Exista doua tipuri de țesut osos:
 Țesut osos primar/ imatur: acest tip de țesut este inlocuit cu țesut osos matur, însă sunt
anumite regiuni unde nu se produce schimbarea: în vecinatatea suturilor oaselor late
ale craniului, la nivelul alveolelor dentare. Acesta este caracterizat de un numar scazut
de elemente minerale și un numar crescut de osteocite.
12
 Țesut osos secundar (matur): este caracteristic adultului. Acesta este bogat în fibre de
colagen.
Țesutul osos se produce prin procesul numit osteogeneza. Aceasta se produce prin:
 Osificare de membrană (endoconjunctiva): prin aceasta se formeaza majoritatea oaselor

late ;
 Osificare encondrala (endocartilaginoasa): prin acest tip de osificare se formeaza

majoritatea oaselor lungi/scurte.
Cresterea osoasă este asociată cu resorbtia parțială a țesutului deja format, în acest fel
facilitandu-se menținerea morfologiei osului în timpul cresterii.
Remodelarea osoasă este mult ma intensa la copiii mici însă la adulti se desfasoara concomitent
în multe regiuni ale scheletului, fiind independent de creșterea osoasă. (http://www.e-
scoala.ro/biologie/sistemul_osos.html, 2004)
Structura internă:
 periost
 os compact
 os spongios
 cartilaj hialin
 măduva rosie
 măduva galbenă
Fig. 13 - http://picshype.com/medullary-cavity/small,-irregular-cavities/111824
Osul contine diferite componente:

1. Osul cortical, sau compact, este foarte bine organizat și constituie 80% din masa osoasa.
13
2. Osul trabecular, cunoscut și sub denumirea de os spongios, constituie 20% din masa osoasa.
Osul trabecular este un os cu randament, ceea ce inseamna ca este format și reabsorbit la o rație
mai mare fata de alte oase.
2.2.2 Cartilajele
Cartilajele sau zgârciul constituie componenta moale, rezistentă, dar în același timp
flexibilă, a scheletului corpului. La adulți se găsește mai ales articulații, acoperind extremitățile
osoase și în alte puncte strategice ale scheletului, unde netezimea și flexibilitatea sunt necesare
în cel mai înalt grad.
În funcție de caracteristicile fizice, țesutul cartilaginos se împarte în cartilaj hialin, cartilaj
fibros și cartilaj elastic. (http://vescalilia.blogspot.ro/2015/05/sistemul-osos.html, 2015)
Caracteristicile țesutului cartilaginos
Celule specializate în producerea şi menţinerea matricei extracelulare :

 condroblaste (nucleu eucromatic, citoplasmă bazofilă)
 condrocite (citoplasmă acidofilă), localizate în lacune numite condroplaste.
Formează o matrice extracelulară din fibre conjunctive (colagen şi elastină) și substanţă
fundamentală.
Este acoperit de pericondru (excepţie cartilajul fibros şi cartilajul articular).
Este avascular – substanţele nutritive difuzează din vasele de la nivelul pericondrului.
Structura țesutului cartilaginos
Principalul dezavantaj al cartilajului

este ca îi lipseste o aprovizionare de sânge
proprie și completă ,ceea ce înseamna că orice
degradare/ daună suferită poate dura mai mult
până să se vindece în comparție cu pielea,
mușchii sau ligamentele. De asemenea, asta
înseamna că recuperarea de la astfel de leziuni
poate dura mai mult și necesita o perioada
extinsa de reabilitare.
Fig.14 - https://dr-small-anatomy.wikispaces.com/Tissues+Review
14
2.2.3 Articulațiile
Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor prin care oasele se unesc între ele. Aceste
elemente sunt reprezentate de formațiuni conjunctive și mușchi. Fără articulații nu ar fi posibilă
realizarea funcției statice și dinamice a oaselor, deci deplasarea și activitățile organismului.
Elementele anatomice care participă la biomecanica articulară
a. Suprafețele articulare. Acestea pot fi sferice, cilindrice, eliptice și plane. Aceste suprafețe,
geometric, sunt de două feluri: plane și sferoidale.
În articulațiile plane mișcările sunt reduse. În cele cu suprafețe sferoidale există porțiuni osoase
convexe care corespund unor porțiuni concave. Mișcările sunt mult mai întinse.
b. Cartilajul articular este cartilaj hialin, de culoare albă-sidefie, care acoperă suprafețe
osoase ce vin în contact. Prezintă două suprafețe:
una liberă, netedă, lucioasă, care vine în contact cu suprafața articulară opusă;
una aderentă, ce se fixează pe suprafața articulară a osului. (Arpad, 2014)
Marginea cartilajului se continuă cu periostul. La nivelul marginii se termină membrane

sinovială.
Cartilajul articular și lichidul sinovial permite alunecarea suprafețelor osoase. Exista două feluri
principale în care acționează: ca un absorbant de soc și ca mulaj. Structura cartilajului nu este
aceeași în tot scheletul. Aceasta variază în raport cu funcțiile specifice pe care le îndeplinește.
Toate cartilajele sunt compuse dintr-o structură de bază, sau matrice, în care sunt incluse
celulele, și din fibre constituite din proteine denumite colagen și elastină. Consistența acestor
fibre variază în diferite tipuri de țesut cartilaginos, dar toate se aseamăna prin faptul ca nu conțin
vase sanguine.
Toate fibrele pe care le conține sunt formate din colagen. Acest tip de țesut formează scheletul
embrionului și are o mare capacitate de creștere, care permite nou-născutului să ajungă de la
dimensiuni de aproximativ 45 cm până la dimensiunea adultului de 1,80 m . După ce creșterea
s-a oprit, cartilajul hialin rămâne într-un strat foarte striat de 1-2 mm pe suprafața extremităților
osoase la nivelul articulațiilor. (Arpad, 2014)
15
Cartilajul hialin este, de asemenea, abundent în tractul respirator, participând la formarea
cavității nazale posterioare (cornete) și, de asemenea, în inelele rigide, dar flexibile ce
înconjoară traheea și bronhiile care conduc la plămâni. La extremitatea coastelor, benzi de
cartilaj hialin fac legatura între coaste și osul stern: având un rol în facilitarea expansiunii și
contracției toracelui în timpul respirației.
La nivelul laringelui, cartilajele hialine sunt implicate nu numai în susținere, dar și în

mecanismul vorbirii. Pe măsura mișcării, ele controlează cantitatea de aer ce trece prin laringe
și, în consecință, timbrul sunetului emis. (http://omenesc.ro/osos-cartilaje.html)
Este alcătuit din celule – condroblaste și condrocite aflate în lacune dispuse în grupuri izogene3
(axiale sau coronare).
Formează o matrice extracelulară din fibre de colagen de tip II și substanţă fundamentală cu

aspect omogen, bazofilă4:
Teritorială – în jurul grupurilor izogene, intens bazofilă
Interteritorială – ocupă spațiile dintre condrocite
Fig. 15 - http://intranet.tdmu.edu.ua/
3
(grupuri de 4-8 celule). Grupurile izogene pot fi orientate dupa un singur ax - grup izogen axial (de exemplu în
cartilajele ce se osifica), sau dupa mai multe axe radiare - grup izogen coronar(de exemplu în cartilajele costale).
4
Bazofil este un termen folosit pentru sectiunile histologice care apar la microscop colorate cu substante
bazice.
16
Dacă luăm genunchiul ca și exemplu, în jur de o treime de cartilaj din articulație are o
formă de aprovizionare cu sânge (în partea superioară), însa cele doua treimi rămase nu au. Este
cartilajul articular (hialin) prezent în interiorul genunchiului, deși odata erodat este doar
fibrocartilaj care se regenerează, însă nu este la fel de puternic.
În cazul în care un proces degenerativ (artroză) afectează cartilajul, elasticitatea sa scade,

apar rugozități care împiedică alunecarea. Se poate întâmpla ca fragmente din acest cartilaj,
rămase în articulație, să crească, influențând negativ biomecanica articulară. Condițiile
degenerative precum osteoartrita au loc în cazul în care exista o degradare a cartilajului în
articulație ce duce la contactul oaselor (fricțiune) al cărui rezultat este durerea și compromiterea
mobilității, evidentiind rolul importat pe care cartilajul îl are în oase și în corp. Cartilajul este
un țesut dur și flexibil, ceea ce îl face perfect pentru modelarea în jurul oaselor și capabil sa faca
fata la perturbări și solicitări din partea corpului. De exemplu, genunchiul este responsabil
pentru a te păstra mobil și activ și poate face față forțelor exercitate de întreaga greutate a
corpului în miscare. Este de asemenea folosit unde nu exista o structura osoasă, de exeplu nasul
și urechile, fara de care nu ar putea să-și mențină integritatea.
c. Elementele anatomice de congruență sunt formațiuni ce asigură concordanța între două

suprafețe articulare care nu se ”potrivesc”.
Ca și structură elementele de convergență sunt fibrocartilaje. Ele sunt de două feluri:
 cadrul, labrul articular;

 fibrocartilajele intraarticulare.
Cadrul articular sau fibrocartilajul de mărire se întâlnește în cazul unor articulații

sinoviale (scapulohumerală, coxofemurală). El mărește cavitatea articulară și face astfel
posibilă o mai bună concordanță între o suprafață articulară sferică și o cavitate mai puțin
adâncă. (Arpad, 2014)
Fibrocartilajele intraarticulare sunt discurile și meniscurile. Fibrocartilajul este

format din mai multe fascicule de colagen care îi conferă atât elasticitate, cât și rezistența la
compresii. Ambele însușiri sunt necesare la locul în care este prezent, în speță între vertebre. În
coloana vertebrală, vertebrele sunt separate între ele printr-un disc fibrocartilaginos. Discurile
intervertebrale protejeaza coloana împotriva traumelor și fac posibilă poziția ostostatică.
17
Fiecare disc este constituit dintr-un înveliș extern fibrocartilaginos, ce înconjoară
nucleul pulpos. Porțiunea cartilaginoasă a discului, a cărui suprafață este lubrificată, previne
deplasarea vertebrelor în timpul mișcărilor, în vreme ce nucleul pulpos are funcția de absorție a
șocurilor. Cartilajul fibros are un rol de conectare între oase și ligamente; la nivelul centurii
pelviene, el unește oasele bazinului în articulația numită simfiză pubiană. La femei acest cartilaj
are o importanță particulară, deoarece devine mai lax sub influența hormonilor secretați în
timpul sarcinii, pentru a permite trecerea capului fătului.
d. Capsula articulară este o formațiune care unește cele două oase care se articulează, dar are
rol și de protecție a suprafețelor articulare. În timpul mișcărilor articulare, capsula nu este prinsă
între segmentele în mișcare deoarece pe ea se inseră fibre musculare care împiedică plicaturarea
ei (mușchii tensori ai capsulei articulare). Capsula este mai subțire și mai laxă anterior și mai
groasă posterior. Posterior, În structura capsulei, alături de fibrele conjunctive, există și fibre
elastice care formează frâul posterior al capsulei.
Cartilajul elastic își datorează denumirea prezenței fibrelor de elastină; ca și a celor de

colagen în structura sa. El este compact, dar flexibil și intră în constituția epiglotei, care acoperă
intrarea în căile respiratorii în timpul deglutiției (înghițirii).
Cartilajul elastic formează pavilionul urechii, ca și pereții conductului auditiv extern și

ai tubelor Eustachio, care leagă fiecare ureche cu faringele posterior. Împreună cu cartilajul
hialin, cartilajul elastic participă la structura laringelui și a corzilor vocale. (C., 1987)
e. Ligamentele articulare sunt formațiuni anatomice fibroase, sub formă de benzi, care se
inseră pe oasele ce formează o articulație, ajuntând la menținerea lor în contact.
Rolurile ligamentelor în biomecanica articulară sunt:
 întăresc capsula articulară;

 previn depășirea limitei fiziologice a mișcării;
 sunt suficient de flexibile încât să nu împiedice executarea mișcărilor;
 sunt suficient de rezistente și inextensibile încât să mențină în contact suprafețele
articulare.
18
f. Membrana sinovială. Împreună cu lichidul sinovial face parte din mijloacele de alunecare
ale unei articulații. Ea formează stratul profund al capsulei articulare. E subțire, netedă și
lucioasă. Acoperă toate formațiunile situate în interiorul capsulei articulare. Suprafața
exterioară aderă de stratul fibros al capsulei articulare. Suprafața interioară privește spre
articulație.
g. Lichidul sinovial. Este un lichid gălbui, vâscos, care are rol de lubrifiant al suprafețelor
articulare în mișcare, precum și rol de nutriție a cartilajelor articulare. Mai are rol de curățire și
adeziune a suprafețelor osoase. Se formează prin trecerea plasmei sanguine în cavitatea
articulară, prin pereții capilarelor.
h. Cavitatea articulară, rolul mușchilor și presiunii atmosferice în menținerea suprafețelor

articulare. Cavitatea articulară este un spațiu virtual delimitat de membrana sinovială și ocupat
de lichidul sinovial. Ea devine reală în cazuri patologice, când se acumulează:
lichid seros = hidartroză;
sânge = hemartroză;
puroi.
Linia de contact dintre suprafețe articulare în interiorul cavității articulare se numește interlinie
articulară. Mușchii periarticulari mențin suprafețele articulare în contact prin elasticitatea și
tonusul lor. Ei lucrează ca ligamente active tonice. (Zamora, 2000)
2.2.3.1 Cauzele leziunilor de cartilaj

Leziunea crtilajului poate apărea din diverse motive:
 În urma traumatismelor articulare datorate unor căderi, lovituri directe sau sportive unice
sau multiple
 Fracturi care implică suprafaţa articulară
 Fracturi în urma căreia apare o deficienţă biomecanică la nivelul articulaţiei
 Instabilitatea articulară apărută de exemplu după rupturile de ligament încrucişat
 În urma uzurii în timp- de obicei la pacienţi vârstnici, supraponderali, care au o activitate
scăzută
 La cei care au o profesie care necesită ortostatism îndelungat
19
 Imobilizările de lungă durată
 Intervenţii chirurgicale la nivelul articulaţiei în antecedente
 După meniscectomia completă clasică
 Proces degenerativ apărut în urma unei inflamaţii sau infecţii la nivelul articulaţiei
 Boli reumatologice
 Boli metabolice (Arpad, 2014)
Fig 16 – Artroscopie genunchi a pacientului B.Marian (condropatie gradul IV condil femoral)
Traumele minore repetate pot de asemenea afecta cartilajul pe termen lung. Dacă
continui să îți luxezi glezna, atunci șansa ca gravitatea leziunii să crească este mai mare din
cauza instabilitatii din articulație. Acelasi lucru poate fi spus și despre cartilaj în sensul că va
afecta aceasi regiune de fiecare dată, distrugând-o treptat.
Imoblizarea pe termen lung poate avea efecte negative asupra cartilajului din articulație.
Ca urmare a unei fracturi sau operaiție de ligament încrucișat anterior piciorul a fost de obicei
imobilizat până când corpul a fost complet vindecat, desi s-a constatat ca acest lucru limitează
mobilitatea și compromite procesul de vindecare. În prezent se recomandă aplicarea controlată
a forței care este defapt benefică pentru procesul de vindecare, și utilizarea cizmelor rigide
folosite ca urmare a leziunilor la laba piciorului/gleznei și proteze/orteze folosite post-operator.
Acestea sunt concepute pentru a nu permite hiperextensia sau flexia, pentru a minimiza riscul
de a cauza alte leziuni. (Robacky, 1986)
20
Diagnosticarea de leziune a suprafeţei cartilajului
Leziunea de cartilaj se poate observa cel mai bine în urma unei artroscopii. În momentul
de faţă, nu există o metodă de diagnostic clar care să fie neinvazivă. În majoritatea cazurilor,
diagnosticul este stabilit în urma acuzelor pacientului, istoricul debutului respectiv invetigaţii
imagistice (Radiografie, IRM, CT, ECOgrafie). Diagnosticul clinic de cele mai multe ori este
pus prin excluderea celorlalte probleme ce pot apărea la nivelul genunchiului (leziuni de menisc
de ligamente). Semnele şi simptomele pot varia în funcţie de pacient. Acestea sunt nespecifice
şi pot fi reprezentate cel mai frecvent de:
 Durere difuză, localizată în jurul articulaţiei

 Prezenţa lichidului articular poate fi un semn de leziune.
 Limitarea algică a mişcărilor articulare
 Hipotrofie musculară (scăderea volumului musculaturii din jurul genunchiului)
datorită lipsei de mişcare
 Limitarea mobilităţii la urcatul şi coborâtul scărilor.
Evoluția unei leziuni de cartilaj
Ţesutul cartilaginos are o capacitate foarte redusă de vindecare. De obicei evoluţia

acestor leziuni este una spre artroza. Evoluţia bolii se poate influenţa prin diferite metode de
tratament în scopul de a încetinii procesul de distrugere. Dacă leziunea atinge osul subcondral,
procesul de reparaţie începe prin formarea unui ţesut fibros care nu are aceleaşi proprietăţi ca şi
cartilajul fiziologic, însă nu este la fel de puternic. (Andrei, 2013)
21
CLASIFICAREA LEZIUNILOR
CARTILAJULUI (CONDROPATIA)
Exista 4 grade de leziuni ale cartilajului

care vor ajuta la determinarea opțiunilor de
tratament și la ulterioara reabilitare ce
urmează. Aceasta este determinată de
sistemul de clasificare Outerbridge și face
referire la osul subcondral, care este osul ce
se găsește sub cartilajul articular alb.
(Core, 2016)
Fig 17 - http://www.dokterdujardin.be/
Un grad 0 este clasificat ca și un genunchi normal
Gradul 1 se întamplă atunci când exista o

înmuiere a cartilajului în combinație cu
umflatură, care îți poate afecta mobilitatea și
poate deveni dureroasă (scămoșarea).
Fig. 18 - http://www.dokterdujardin.be/
22
Gradul 2 este atunci când este prezentă fibrilația
unde exista un defect parțial de grosime. Este
important de reținut că un grad 2 se refera la acele
defecte unde diametrul nu trece de 1.5 cm sau unde
nu reușește să ajunga la osul subcondral (fisuri
superficiale)
Gradul 3 este atunci când grosimea parțială nu

trece de 1.5 cm în diametru și/sau ajunge la
osul subcondral (fisuri profunde, cu o
profunzime de sub 75% din grosimea
cartilajului).
Gradul 4 este cel mai serios și are loc atunci

când osul subcondral devine expus în
întregime.
23
2.2.3.2 Impactul leziunilor cartilajului pe termen lung
Dacă rămâne netratat există un risc de osteoartrită pe termen lung. În acest caz,
îndepartarea țesutului rezulta din contactul oaselor (os pe os) care este sursa durerii și poate
compromite mobilitatea pacientului, devenind dificile activitățile cotidiene, precum mersu sau
datul jos de pe scaun.
Pe Google exista 45.000 de cautari pentru osteoartrita în fiecare luna, dintre care
genunchiul este cea mai comună, urmata de șold și haluce. Se spune ca în U.K. 8.75 millioane
au cautat tratament pentru o forma de osteoartrita, cu 33% dintre oameni avand peste 45 ani și
49 % dintre femei având o vârsta mai mare de 75 ani în comparativ cu doar 42 % din barbati
din aceasi demografie.
Cifrele estimeaza ca osteoartrita genunchiului reprezinta 18 % dintre toate diagnosticele,

11 % pentru sold (coxartroza) și 6% pentru degetul mare. În ceea ce priveste oasteoartrita
soldului se estimeaza ca exista 2.12 milioane de suferinzi în Marea Britanie, care este al doilea
cel mai mare din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) care au un total de 9.5 milioane
de suferinzi. În fiecare an se fac între 100 și 200 de inlocuiri de sold pe fiecare 100.000 de
oameni, dintre care 33% pentru barbați și 66 % pentru femei. Nu exista niciun remediu pentru
osteoartrită, doar un management efectiv. În stadiile incipiente aceasta este controlată prin
intermediul medicamentelor și a fizioterapiei dar în cazurile serioase va rezulta în inlocuirea
articulatiei. În ceea ce priveste osteoartrita genunchiului este acum utilizată orteza ca o optiune
aditionala a tratamentului care funcționeaza pentru a compensa partea afectata a genunchiului,
ce reduce astfel durerea și crestere mobilitatea.
Statisticile arata ca în fiecare an 10.000 oameni necesita o intervenție chirurgicală la

nivel de cartilaj articular, totusi la fel de multi oameni ce suporta leziuni minore nu raportează
asta medicului de familie și nici nu merg la spital. Leziunea provocată accidental este vazută ca
și cea mai comună cauză, acoperind leziunile din cauza sportului și căderile și se refera la cei
cu varsta sub 35 ani. Cei care au 50 ani sau peste vor vedea/simti leziunile cartilajului sub forma
osteoartritei, această condiție afectând femeile mai mult decat bărbații.
(http://www.ossurwebshop.co.uk/blog/the-classification-of-cartilage-lesions , 2016 )
24
2.2.4 Tratamentul medical
Primul tratament are loc atunci când simptomele sunt moderate. Se bazează pe
protocolul RICE (Rest, Ice, Compression, Elevation): odihnă, gheață, compresie și ridicare
membru afectat deasupra nivelul inimii. Se poate adiministra tratament cu antiinflamatoare
nesteroidiene. În anumite cazuri se poate recomanda fizioterapie și scăderea greutății corporale.
2.2.5 Tratamentul chirurgical

În funcție de suprafața leziunii de cartilaj există câteva posibilități terapeutice. În cazul
leziunilor de grad I-II, tratamentul este chirurgical artroscopic prin care se stabilizează leziunile
condrale, mecanic și termic astfel încât lichidul sinovial să nu mai poată pătrunde în fisurile din
cartilaj .
În leziunile de cartilaj este de grad II-IV, este nevoie de reconstrucție condrală. Dacă
suprafața afectată este mai mică de 1 cm2 se practică tehnica prin microfracturi. Este o metodă
prin care se practică niște găuri în osul rămas fără cartilaj până la stratul care conține celule ale
măduvei hematogene. Sângele care vine din aceste găuri formează o rețea de fibrină care umple
defectul condral în care vor migra în săptămânile următoare condrocite din cartilajul alăturat,
sănătos. Astfel se formează un cartilaj cu calități inferioare față de cartilajul normal, dar cu
rezultate clinice foarte bune atunci când suprafața defectului condral este sub 1 cm2 . Această
tehnică se poate efectua într-o singură etapă. Pacientul nu se poate sprijini pe piciorul operat o
perioadă de timp, perioadă determinată de localizarea leziunii de cartilaj.
Dacă suprafața defectului de cartilaj este mai mare de 1cm2 – 1,5cm2, se recomandă alte
tehnici de reconstrucție: mozaicoplastie, implantare de matrice condrală, implantare de
condrocite autologe (ACI) și MACI.
Mozaicoplastia constă în recoltarea de cartilaj autolog cu un cilindru osos dintr-o zonă
de importanță minimă din genunchi care se implantează în zona de cartilaj lezat. Condrocitele
rămân viabile, grefonul de os se incorporează. Mozaicoplastia se poate practica artroscopic,
într-o singură etapă. Această tehnică are dezavantajul că necesită recoltare din zone sănătoase
din genunchi, existând posibilitatea de a apărea dureri la nivelul de recoltare. (Andrei, 2013)
Implantarea de condrocite autologe (ACI) este un tratament în 2 etape chirurgicale.
În prima etapă se recoltează țesut condral dintr-o zonă de importanță minimă, urmată de o
perioadă în care condrocitele se cultivă în laborator. În a doua etapă chirurgicală cartilajul
25
rezultat prin cultivarea propriilor celule condrale este implantat. Rezultate pe termen lung inca
nu exista, iar pe termen mediu studiile arata 80-85% rezutate bune. Avantajul metodei consta
in invazivitatea mica a tehnicii, fara efecte adverse la locul de recoltare a codrocitelor, insa
necesita un os subcondral de buna calitate, ceea ce ii reduce indicatiile.
MACI (Matrix associated autologous condrocyte implantation) este tot o tehnică

chirurgicală în 2 etape, diferența față de ACI fiind aceea că celulele condrale sunt cultivate pe
o matrice tridimensionala. Matricea este lipită cu fibrin glue sau suturată.
Implanatea de matrice condrală este o tehnică frecvent utilizată în leziunile mari de cartilaj.
Tehnica preferată pentru reconstrucția condrală în condropatiile de grad III-IV cu

suprafața peste 1,5 cm2 este implantarea de matrice condrală (scaffold). Condrocitele
migrează la nivelul acestei matrici, cu scopul de a se transforma în cartilaj hialin de o calitate
superioară pseudo-cartilajului generat prin microfracturi.
Exista mai multe tipuri de matrici condrale: Care-S, Condrofiller, Chondro Gide. (Andrei, 2013)
O îmbunătățire relevantă este reprezentată de evoluția schelelor magnetice bio-hibrid.
Compozite HA/ colagen pot fi preparate printr-un process de mineralizare inspirat biologic care
incorporează direct nanoparticulele magnetice in timpul nucleatiei HA si arata valoarea
magnetizării finale egala cu aproximativ 0.5 emu/g5.În prezența câmpurilor magnetice externe,
schela este magnetizata, rezultând în 2 efecte distincte:
I. Activarea celulei in apropierea/proximitatea schelei; (Nakamae, 2010)

II. Conducerea factorilor ce determină creșterea osului și sistemului vascular în
schelă (scaffold) prin intermediul atractiei nano-purtătorilor magnetici legati
de moleculele active, și injectați in situ la momentul oprtun. (Hori, 2010)
Totuși, în ciuda utilizării pe scară largă a magnetitului în sectorul biomedical, studii

recente au evidențiat citotoxicitatea unor astfel de compuși pe termin lung, arătând stabilitatea
scăzută a acestuia într-un mediu oxidant. Din acest motiv un concept complet nou se referă la
posibilitatea de a genera schele bioactive și bioresorbable dotate cu magnetizare intrinsecă.
(Simioni, 2006).
5
Denumirea "emu" este o măsură neunitară.- reprezntă cantitatea (masa) de magnetizare, cu simbolul
σ, M, având rata de conversie de 4π x 10-7
26
2.3 Recuperarea
Protocolul de recuperare oficial:
La genunchi (cap femoral, tibial), primele 6 săptămâni sunt fără sprijin pe membru
operat și flexie progresivă până la 90° (prin mobilizări pasive sau pasivo-active). Mersul zilnic
și dormitul se fac cu membrul inferior în extensie, blocat într-o orteză. Se fac mobilizări pasive
de patelă. În perioada de 6-8 săptămâni de la operație se începe reeducarea mersului cu încărcare
progresivă. Criteriul pe care se bazează trecerea la următoarea etapă (în a patra sau a cincea
lună) este absența sau durerea minimală, extensia activă si completă a genunchiului, flexia
genunchiului până la 120°.
Din a doua etapă, se începe recuperarea cu obiectivele de a completa gradele restante în

genunchi, tonifierea musculară în vederea redobândirii forței, revenirea la viața cotidiană și
încărcarea greutății complete pe membrul operat. Se efectuează în continuare mobilizări ale
rotulei. Criteriul pe care se bazează trecerea la următoarea etapă (a șasea sau a șaptea lună) este
amplitudinea completă de mișcare a genunchiului, nici o durere în articulație și mersul pe bandă
la 6km/h , 10 minute fără durere.
A treia etapă de recuperare (luna a 6-a și a 7-a) are ca scop revenirea la viața cotidiană,
cu obiective de recuperare totală a forței musculare și de revenire la alergare ușoară și ulterior
alergare normală, fără durere în articulație. Se efectuează stretching pe mușchii cvadriceps și
ischiogambieri și flexia articulației este completă și activă.
A patra etapă de recuperare (luna a 8-a și a 9-a) are ca obiective recuperarea coordonării,
a forței musculare și a anduranței.
În cazul unei intervenții pe rotulă, protocolul se aseamănă, dar flexia progresivă de

genunchi se începe până la 30° pe săptămână, trecerea de la o etapă la alta fiind mai lentă.
La gleznă, se menține în aparat gipsat (imobilizat) 3 săptămâni post-operator,

executându-se doar exerciții izometrice sau de mobilizări ale falangelor. După scoaterea
aparatului gipsat, încă 3 săptămâni se merge cu cârje, fără să se calce pe membrul operat. Se fac
mobilizări pasive ușoare, în special pe dorsiflexie. În continuare se respectă etapele de mai sus,
dar cu un oarecare decalaj.
27
CAPITOLUL III – Protocolul cercetării
3.1 Premisele și ipoteza lucrării
Premisa lucrării este să demonstreze și să reconfirme eficacitatea implantului osteo-

condral prin reconstrucție biomimetică dar și să dezvolte un protocol de recuperare pe
hidrokinetoterapie, dovada eficienței sale fiind însuși pacientul și evoluția lui favorabilă. Avem
protocoalele de recuperare oficiale, însă mereu trebuie adaptate în funcție de particularitățile
fiziologice ale fiecăruia, ale antecedentelor sale medicale dar și de desfășurarea actului
chirurgical.
Ipoteza presupune că protocolul adaptat pentru fiecare pacient în funcție de obiectivele
de recuperare în hidrokinetoterapie recomandate, ajută la redobândirea în totalitate a
amplitudinii de mișcare în articulațiile operate și la pregătirea țesuturilor și organismului pentru
kinetoterapie și pentru revenirea la efortul cotidian.
3.2 Subiecții cercetării
 B. Marian , în vârstă de 45 de ani, sexul masculin, diagnosticat cu condropatie de gradul

IV pe condilul femural drept;
 D. Cornel, în vârstă de 57 de ani, sexul masculin, diagnosticat cu osteocondropatie

gradul IV pe suprafața articulară rotuliană dreaptă;
 P. Nicolae, în vârstă de 56 de ani, sexul masculin, diagnosticat cu condrită

posttraumatică a condilului femural intern drept;
 R. Anca, în vârstă de 46 de ani, sexul feminin, diagnosticată cu osteocondrită disecantă6

a astragalului7 drept;
 D. Irina, în vârstă de 42 de ani, sexul feminin, diagnosticată cu osteocondrită disecantă

a umărului intern a astragalului stâng.
6
Osteocondrita disecantă este un termen care defineste desprinderea partiala sau completa a unui fragment de
cartilaj articular impreuna cu osul subcondral
7
Talusul sau astragalul este unul dintre cele două oase mai mari ale tarsului (masiv osos care ocupă jumătatea din
spate a piciorului), fiind situat în rândul posterior al acestuia, deasupra calcaneului. Făcând parte din articulația
gleznei (talocrurală), rolul său este acela de a transmite toată greutatea corporală de la osul principal al gambei
(numit tibie) inferior spre calcaneu și anterior spre degete.
28
Nume: B. Marian
Sex: Masculin
Vârsta: 45 ani
Diagnostic:
 Condropatie gradul IV, condil femoral intern și trohlee femurală – genunchi drept -
operat
 Gonartroză dreapta cu leziune de menisc intern și chist artosinovial – operat artoscopic
 Bronșită cronică tabalgică
 Obezitate
 HTA (hipertensiune arterială) gradul I
Zile de internare: 6 zile
Epicriză: Se intervine chirurgical și se practică osteocondroplastie condil femoral intern și

trohlee femurală dreaptă cu ”MaioRegen”. Imobilizare în atelă gipsată și apoi în orteză.
Postoperator pacientul dezvoltă un sindrom febril. Sub tratament antialgic antiinflamator,
antibiotic, anticoagulant, prezintă o evoluție favorabilă.
Recomandări la externare:
 Kinetoterapie și hidrokinetoterapie (după scoaterea ațelor) conform indicațiilor – flexie
pasivă de genunchi până la 90° în primele 3-4 săptămâni de la operație;
 Mers cu ajutorul cârjelor, fără sprijin pe membrul inferior drept, timp de 6 săptămâni de
la operație
 A se purta orteza în timpul somnului și la mers;
 Pungă cu gheață/ gel – local de 2-3 ori pe zi;
 Tratament antialgic, aniinflamator, antibiotic, cu monitorizare a temperaturii;
 A se evita noi traumatisme.
29
Fig. 22, 23 - Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN)- B Marian
30
Obiective kinetoterapie:
 Mers în cârje 6 săptămâni fără încărcare pe membrul operat
 Mobilizări active de șold și gleznă dreaptă
 Mobilizare pasivă a genunchiului drept 0°-90°
 Mobilizare pasivă de rotulă dreaptă
 Exerciții izometrice a mușchilor fesieri și cvadricept drept
 Stretching al mușchilor ischiogambieri, progresiv
 Crioterapie după effort (20 de minute)
 După 4 săptămâni se începe flexia activă a genunchiului de la 0°-60°.
Obiective hidrokinetoterapie:
 Exerciții active de mobilizare a șoldului și gleznei drepte
 Mers prin apă cu dispozitiv flotant fără sprijin pe M.I drept, apoi progresiv
 Mobilizare pasivă a genunchiului drept 0°-90°
 Exerciții de tonifiere a mușchilor fesieri și cvadriceps drept
 Exerciții de izometrie M.I. drept
 Stretching al mușchilor ischiogambieri.
După 4 săptămâni
Obiective kinetoterapie:
Se începe încărcarea progresivă pe membrul operat:
 Prima săptămână = 25% din greutate
 A doua săptămână = 50% din greutate
 A treia săptămână = 75% din greutate
 A patra săptămână = 100% din greutate
 A cincea săptămână renunță la cârja din mâna dreaptă,
31
 Reeducare mers, cu încărcare progresivă și conștientă pe membrul inferior operat
 Exerciții de tonifiere a mușchilor fesieri și cvadriceps drept > stâng
 Exerciții pasive, pasivo-active și active până la 60°
 Exerciții de izometrie M.I. drept
32
Nume: D. Cornel
Sex: Masculin
Vârsta: 57 ani
Diagnostic:
 Osteocondropatie gradul IV, suprafată articulară rotuliană dreaptă
 Leziune menisc intern genunchi drept – operat artroscopic
 HTA (hipertensiune arterială) gradul I
Epicriză: Se intervine chirurgical și se practică osteocondroplastie cu ”MaioRegen” pentru

defectul condral de la nivelul rotulei drepte și menisectomie internă parțială artroscopică a
genunchiului drept. Imobilizare în atelă gipsată și apoi în orteză. Sub tratament antialgic
antiinflamator, antibiotic, anticoagulant, prezintă o evoluție favorabilă.
 Continuă kinetoterapia conform indicațiilor – flexie de genunchi până la 30° în prima
săptămână de la operație, urmând să se ajungă progresiv la 90° în a patra săptămână de
la operație;
 Mers cu ajutorul cârjelor, cu sprijin progreisv;
 Purtarea ortezei în timpul somnului și la mers;
 Tratament cu gheață sau gel termic – local de 2-3 ori pe zi;
 Tratament cu antialgic, antiinflamator;
 A se evita noi traumatisme.
33
Fig. 24 - Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) – D. Cornel
Rezultate imagistică
Genunchi drept
 Integritatea ligamentelor collateral , medial, tract ilio-tibial, încrucișat anterior și
posterior;
 Modificări degenerative corn posterior menisc intern;
 Lipsă de substanță la nivelul cartilajului articular patelar;
 Cantitate minima de lichid în cavitatea sinovială;
Concluzii
 Condropatie stadiul IV patelofemurală
 Modificări degenerative corn posterior menisc intern;
 Bursită minimă
34
Genunchi stâng
 Integritatea ligamentelor collateral , medial, tract ilio-tibial, încrucișat anterior și

posterior;
 Modificări degenerative, cu fisură, corn posterior menisc intern;
 Lipsă de substanță la nivelul cartilajului articular patelar, condil femoral intern;
 Cantitate minima de lichid în cavitatea sinovială;
Concluzii
 Condropatie stadiu IV patelofemurală
 Condropatie stadiul III compartiment intern
 Remaniere fibroasă ligament încrucișat anterior
Fig. 25 - Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) – D. Cornel
35
După 4 săptămâni de repaus, asociat cu exerciții active de gleznă și mobilizări
ușoare de genunchi pânăla 80° și mers cu cârjele, cu sprijin partial pe membrul inferior
operat, se începe recuperarea.
Obiective kinetoterapie
 Reeducarea mersului cu cârje, sprijin progresiv – sprijin total la aproximativ 10 zile;

 Menținerea extensiei genunchiului drept;
 Mobilizări pasive blânde pe genunchiul drept – flexia să nu depășească 90° până la 6
săptămâni de la operație;
 Exerciții de asuplizare a mușchilor adductori, ischiogambieri, tendon Achilian;
 Exerciții de propriocepție
Obiective hidrokinetoterapie
 Mobilizări blânde a genunchiului drept – flexia nu depășește 90° până la 6-7 săptămâni
de la operație;
 Mobilizări active pe glezna dreaptă;
 Reeducare mers cu sprijin progresiv și conștient;
 Nu se execute bicicletă liberă (activă) sau aquabiking;
 Nu se execute exerciții cu rezistență sau genuflexiuni.
După 6 săptămâni post-operator.
 Reeducare mers, cu încărcare progresivă și totală pe membrul inferior operat

 Menținerea extensiei genunchiului drept;
 Mobilizări pasive pe genunchiul drept
 Exerciții de asuplizare a mușchilor adductori, ischiogambieri, tendon Achilian;
 Exerciții de propriocepție
 Exerciții de izometrie M.I drept > stâng
 Bicicletă ergometrică
36
 Reeducare mers, cu încărcare totală pe membrul inferior operat
 Exerciții pasive, pasivo-active și active până la maximul existent
 Exerciții de izometrie M.I drept > stâng
 Bicicletă activă + aquabiking,
 Continuă programul de recuperare cu protocol tonifiere genunchi
 Exerciții de stabilizare a genunchilor fără restricții
 Bandă de mers progresivă până la alergare ușoară
 Continuă programul de recuperare cu protocol tonifiere membre inferioare
 Exerciții de stabilizare a genunchilor cu încărcare progresivă
 Bicicletă activă + aquabiking
 Duș subacval pe membrele inferioare (bilateral)
37
Nume: P. Nicolae
Sex: Masculin
Vârsta: 56 ani
Diagnostic:
 Condrită posttraumatică condil femural intern drept
 Gonartroză dreaptă cu leziune de menisc intern
 Condropatie gradul IV și necroză condil femural intern
 HTA E gradul II
 Diabet zaharat tip II
 Obezitate gradul I
 Insuficiență venoasă cronică periferică
Epicriză: Se intervine chirurgical și se practică osteocondroplastie pe condilul femoral intern

drept cu ”MaioRegen”, evoluție postoperatorie favorabilă.
 Continuă kinetoterapie conform indicațiilor (prima săptămâna flexie active-pasivă până
la 50°);
 Tratament cu anticoagulant până la 15 zile post-operator;
 Tratament cu antibiotic antialgic, antiinflamator;
 Tratament termic – pungă cu gheață;
 A se evita alte traumatisme.
Obiective pre-operator (cu 2 săptămâni)
 Exerciții de menținere a mobilității genunchilor
 Exerciții progressive de tonifiere a musculaturii stabilizatoare genunchi, cu accent pe
cvadriceps drept exerciții active cu rezistență progresivă, fesier mijlociu,
ischiogambieri;
 Asuplizare extensori spinali, adductori;
38
 Exerciții de mobilizare coxo-femurală și genunchi;

 Exerciții tonifiere a musculaturii abdominale, musculaturii fesiere, mușchiilor
cvadricepși, mai accentuat pe triceps sural;
 Exerciții de asuplizare cervico-droso-lombară;
 Aquabiking și bicicletă activă;
 Jet subacval general
 Exerciții de reeducare a mersului cu dispozitiv flotant, cu încărcare progresivă;

 Exerciții de mobilizare a genunchilui pasivo-activ, activ;
 Exerciții de tonifiere a mușchilor fesieri și cvadriceps;
 Exerciții de asuplizare cervico-dorso-lombară;
 Bicicletă activă
 Jet subacval
 Reeducare mers cu sprijin progresiv;

 Exerciții de menținere a mobilității genunchiului;
 Exerciții progresive de tonifiere a musculaturii stabilizatoare genunchilor cu accent pe
cvadricepsul drept, exerciții active cu rezistență progresivă pentru mușchiul fesier
mijlociu și ischiogambier;
 Bicicletă ergometrică cu rezistență și timp progresiv;
 Asuplizare extensori spinali, ischiogambieri, adductori;
39
Nume: R. Anca
Sex: Feminin
Vârsta: 46 ani
Diagnostic:
 Osteocondrită disecantă astragal (talus) drept
 Diskinezie biliară
 Obezitate gradul I
 Boală venoasă cronică
Epicriză: Se intervine chirurgical și se practică transfer osteocondral cu membrană

”MaioRegen” astragal drept. Imobilizare în aparat gipsat. Sub tratament cu antialgic,
antiinflamator, antibiotic, anticoagulant și de echilibrare hidroelectrolitică – evoluție
postoperatorie favorabilă.
 Continuă imobilizarea gipsată timp de 3 săptămâni postoperator;

 Mers cu ajutorul cârjelor, fără sprijin pe aparatul gipsat;
 Pungă cu gheață – local
 Continuă kinetoterapia conform indicațiilor;
 Tratament cu anticoagulant pe toată perioada imobilizării;
 Tratament cu antialgic, antiinflamator;
 A se evita traumatismele locale.
40
Fig. 26 - Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) – R. Anca
Rezultate RMN:
 Fractură subcondrală dom talan, în porțiunea internă

 Conservarea domului talan8
 Integritatea tendoanelor mm tibial posterior, flexor lung al halucelui, flexor lung al
degetelor, fibular lung și scurt, tendonul achilean.
8
Domul talusului (= trohlea talusului) este o suprafață articulară curbată netedă, acoperită cu cartilaj, situată pe
fața superioară a talusului și prezintă trei fețe articulare: fața superioară care se articulează cu fața articulară
inferioară a tibiei; fața maleolară medială care se articulează cu maleola medială a tibiei și fața maleolară laterală
care se articulează cu maleola laterală a fibulei. Fracturile transcondrale a domului talusului sau fracturile
osteocondrale a domului talusului (Tipul 1) sunt fracturi a suprafeței articulare a trohleii talusului, care afectează
cartilajul și reprezintă 0,06%-0,09% din totalul traumatismelor membrului inferior. Locația caracteristică a
fragmentului fracturat este domul talar antero-lateral sau postero-medial
41
 Fără leziuni ale ligamentelor: tibio-fibular anterior, posterior, talo-fibular posterior,
tibio-talar anterior, posterior, talo-calcanean, tibio-calcanean.
 Leziuni fasciculare a ligamentului talo-fibular anterior, cu cantitate moderatăde lichid
în cavitatea articulară tibio-talară.
Fig. 27 - Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) – R. Anca
Concluzii RMN:
 Fractură subcondralp dom talan, în porțiunea internă;
 Tenosinovită9 tibial posterior, flexor lung al halucelui, flexor lung al degetelor;
 Leziuni fasciculare ligament tibio-fibular anterior;
 Bursită moderată tibio-talară.
9
Tenosinovitele implică inflamația tendonului și a tecii acestuia.
42
Radiografie gleznă dreaptă post-operator
Fig. 28 Radiografie gleznă dreaptă – R. Anca
43
Fig. 29 Radiografie gleznă dreaptă – R. Anca
44
După 5 săptămâni de imobilizare în aparat ghipsat, se începe hidrokinetoterapia o
săptămână.
 Exercitii de mers cu sprijin progresiv cu bagheta flotantă;

 Asuplizare tendon achilean drept;
 Mobilizări ușoare gleznă dreaptă toate planurile de mișcare ușor pe dorsiflexie;
 Exercitii de tonifiere progresivă a musculaturii stabilizatoare gleznă dreaptă și a
mușchilor cvadriceps, fesier mijlociu bilateral;
 Bicicleta acvtivă ulterior aquabiking și jet subacval-general;
 Exercitii de propriocepție.
După o săptămână se începe în paralel și kinetoterapia.
 Reeducare mers cu sprijin progresiv cu 25 % din greutate pe saptamană (50% II sapt, 75

% III sapt., total IV sapt);
 Asuplizare tendon Achilean drept;
 Exercitii de proprioceptive;
 Exercitii progresive de tonifiere a musculaturii stabilizatoare gleznă dreaptă, mușchii
cvadriceps, fesier mijlociu la aparatura HUR;
 Bicicleta ergometrică.
Se continua după 3 săptămâni de recuperare, cu încă 4 săptămâni de recuperare (de 3 ori

pe săptămână), cu diagnosticul: gleznă dreaptă operate pentru condrită talară, ușor
disfuncțională pe dorsiflexie.
45
 Exercitii de reeducare a mersului;

 Asuplizare tendon achilean drept;
 Mobilizări ușoare gleznă dreaptă toate planurile de mișcare ușor pe dorsiflexie;
 Exercitii de tonifiere progresivă a musculaturii stabilizatoare gleznă dreaptă și a
 Bicicleta acvtivă, aquabiking și jet subacval-general;
 Exercitii de propriocepție.
 Reeducare mers cu sprijin progresiv cu din greutate pe saptamană ;

 Asuplizare tendon Achilean drept;
 Exercitii de propriocepție;
 Exercitii progresive de tonifiere a musculaturii stabilizatoare gleznă dreaptă, mușchii
cvadriceps, fesier mijlociu la aparatura HUR;
 Bicicleta ergometrică.
46
Nume: D. Irina
Sex: Feminin
Vârsta: 42 ani
Diagnostic:
 Osteocondrită disecantă umăr intern astragal stâng
 HTA grad III
Epicriză: Se intervine chirurgical și se practică osteocondroplastie cu implant ”MaioRegen”

astragal stâng. Imobilizare în aparat gipsat. Evoluție postoperatorie favorabilă.
 Continuă imobilizarea gipsată timp de 3 săptămâni de la operație;

 Tratament cu antialgic, antiiinflamator, anticoagulant;
 Pungă cu gheață – local și poziție proclivă10;
 Continuă gimnastica medicală;
 Mers cu ajutorul cârjelor, fără sprijin pe aparatul gipsat;
 A se feri de traumatisme locale.
Diagnostic: Sindrom ușor disfuncțional pe dorsiflexie
 Reeducarea mersului cu sprijin progresiv

 Asuplizare tendon Achilian stâng;
 Exerciții de propriocepție;
 Exerciții progresive de tonifiere a musculaturii stabilizatoare gleznă stângă, mușchiilor
cvadricept și fesier mijlociu.
10
menținerea membrul afectat ridicat, mai sus de nivelul inimii. Pentru aceasta se folosesc de perne sau
alte suporturi. Pozitia ridicata a membrului permite sangelui sa circule mai usor catre inimă.
47
 Exerciții de reeducare mers cu dispozitiv flotant și încărcare progresivă;

 Mobilizări ușoare gleznă stângă și membru inferior stâng pe toate planurile de mișcare,
ușor pe dorsiflexie;
 Asuplizare tendon achilian stâng;
 Exerciții de tonifiere progresivă a musculaturii stabilizatoare gleznă stângă și a
mușchilor cvadriceps, fesier mijlociu, bilateral;
 Bicicletă activă
 Jet subacval general.
După o lună de recuperare, se ia o lună pauză și apoi reîncepe recuperarea.
 Reeducare mers cu sprijin progresiv

 Bicicletă ergometrică;
 Exerciții progresive de tonifiere a musculaturii stabilizatoare gleznă stângă la aparatura
HUR11.
 Exerciții de mers;
 Mobilizări ușoare gleznă stângă și picior stâng pe toate planurile de mișcare ușor pe
dorsiflexie;
 Exerciții de tonifiere progresivă a musculaturii stabilizatoare gleznă stângă și a
11
Companie finlandeză HUR OY de aparatură pentru exerciții cu rezistență pe bază de aer comprimat.
48
 Bicicletă activă + Aquabiking;
După 2 săptămâni de recuperare, se iau 2 săptămâni pauză și se revine la recuperare

pentru încă 4 săptămâni (de 3 ori pe săptămână).
 Exerciții de reeducare a mersului;

 Asuplizare tendon Achilian bilateral;
 Exerciții progresive de tonifiere a musculaturii stabilizatoare gleznă stângă și a
musculaturii generale a membrelor inferioare bilateral;
 Crioterapie la nevoie
 Exerciții de mers;
 Mobilizări gleznă stângă și picior stâng pe toate planurile de mișcare;
 Exerciții de tonifiere progresivă a musculaturii membrelor inferioare bilateral;
 Aquabiking + bicicletă activă;
49
3.2.1 Exerciții hidrokinetice
Pentru o mai bună înțelegere, am adăugat câteva exerciții din protocoalele de

hidrokinetoterapie (unele concepute de mine) împreună cu imaginile care exemplifică mișcarea:
Reeducarea mersului cu sprijin progresiv:
Fig. 30 – Reeducarea mersului (Cioranu Andrei – O.C.H)
În reeducarea mersului se fac mai multe variante de mers precum:
- Mers normal , cu fața și cu spatele (cu dispozitiv flotant, progresiv, liber, cu greutăți la
glezne și cu labe de înot – ușoare, medii, grele);
- Mers cu genunchii ridicați și calcâiele spre șezut;
- Mers lateral normal și cu genunchii ridicați;
- Mers pe vârfuri și pe călcâie;
- Mers în eversie și inversie (când este cu putință);
- Mers pe aceiași linie (vârf – călcâi) cu fața și cu spatele;
- Mers alert / mers alert cu joc de glezne;
- Mers alert cu corpul înclinat la 45°; etc.
50
Bicicleta subacvală activă (liberă)
Fig. 31 – Bicicletă activă (Cioranu Andrei – O.C.H)
Bicicleta activă are mai multe poziții de abordare, unde evident lucrează alături de
mușchii membrelor inferioare și alte grupe musculare în funcție de poziția abordată. Aceasta
poate să fie efectuată cu priză a membrelor superioare direct la bara de pe marginea bazinului
(fig. 31) , poate să fie efectuată din plutire, în șezut pe o baghetă (fig. 32) dar și din plutire în
decubit ventral, dorsal sau lateral.
51
Fig. 32 – Bicicletă activă (Cioranu Andrei – O.C.H)
Mobilizări active de genunchi și de șold Fig. 33 - Exerciții de tonifiere musculaturii M.I
52
După cum putem observa în imagine (fig 33), se efecturează flexie de șold și de genunchi
(se poate efectua și dorsiflexie pentru cei cu operații la gleznă), apoi rotație externă de șold cu
flexie de genunchi și se continuă cu extensie de șold si de genunchi (asemenea, se poate efectua
flexie plantară), revenindu-se apoi în poziția inițială bipedă.
Mobilizări active de genunchi și șold (+gleznă)
Fig. 33 - Exerciții de tonifiere musculaturii membrelor inferioare (Cioranu Andrei – O.C.H)
Se execută flexie de șold, de genunchi și flexie plantară. Se continuă cu rotație internă de

șold, cu genunchiul flexat, apoi se continuă cu extensie de genunchi, abducție și extensie
plantară.
Mobilizări active de genunchi și șold (+gleznă)
Fig. 34 – Exerciții de tonifiere a musculaturii membrelor inferioare
Din poziție bipedă, se execută abducție de șold cu genunchiul în extensie și extensie sau
flexie plantară. Se revine cu membrul inferior (adducție) și se depășește linia mediană prin fața
membrul inferior de sprijin. Se execută iar mișcarea de abducție cu dorsiflexie sau flexie
plantară și întoarcerea se face de data asta prin spatele piciorului de sprijin.
53
Exerciții de tonifiere a membrelor inferioare cu rezistență
Fig. 35 - Exerciții de tonifiere a musculaturii membrelor inferioare
Exercițiul este simplu: se execută flexie de șold și de geunchi apoi se revine la poziția inițială
bipedă. Membrul de sprijin stă mereu în extensie, iar greutatea (dispozitivul flotant) cu cât are
mai multe conectoare (greutăți) cu atât crește rezistența mișcării de apăsare.
Exerciții de tonifiere a membrelor inferioare cu rezistență
Fig. 36 – Exerciții de tonifiere a musculaturii memebrelor inferioare (Cioranu Andrei – O.C.H)
Poziția inițială este cu ambele picioare pe sol în extensie. Membrul inferior care are
greutatea poziționată pe talpă se ridică înainte cu genunchiul (de preferat și degetele) în extensie,
apoi se revine înapoi în poziția inițială cu ajutorul mușchilor ischiogambieri.
54
Exerciții izometrice de tonifiere mușchilor stabilizatori ai genunchiului
Fig. 37 – Exerciții izometrice cvadriceps
Poziția inițială este din decubit dorsal, cu sprijin cervical pe bara de pe marginea
bazinului și membrele inferioare în zona călcâielor stau pe o baghetă. Se execută ridicarea
membrului inferior vizat din apă (flexie de șold) cu dorsiflexie sau flexie plantară (alternativ).
Se stă în tensiune de la 20 de secunde până la 2 minute (progresiv).
Exerciții de stabilizare a gleznei cu rezistență
Fig. 38 – Exerciții stabilizatoare gleznă
Din ortostatism, membrul vizat este în flexie de șold și de genunchi la 90° fiecare,
bagheta se ține pe vărful falangelor și se efectuează flexie plantară apoi dorsiflexie.
55
Exerciții de tonifiere a musculaturii membrelor inferioare
Din plutire, decubit

ventral, brațele întinse se
țin de bara de pe
marginea bazinului.
Se execută ”forfecări”
ale membrelor inferioare
cu dorsiflexie sau flexie
plantară (alternând) dar
genunchii sunt mereu în
extensie.
Când progresăm, se
adaugă greutăți sau labe
de înot pentru
îngreunarea mișcării.
De asemenea se pot
efectua și flexii de
genunchi și de șold din
aceiași poziție.
Fig. 39 – Forfecări libere
56
Exerciții de tonifiere a musculaturii abdominale și asuplizare a ischiogambierilor
Fig. 40 – Abdomene orizontale (Cioranu Andrei – O.C.H)
Cu priza din falangele de la picioare la bara, spatele întins la orizontală din plutire
(decubit dorsal) și membrele inferioare întinse, se execută flexie de coloană (lombară dar se
poate executa concomiten și flexie cervicală) membrele inferioare rămânând în extensie de
genunchi pe tot parcursul mișcării (așa se face stretching și pe tendonul Achilian). Se mai poate
executa concomitent cu flexia de coloană și o rotație (lombară) laterală, însă pentru cei sănătoși
sau fără afecțiuni ale coloanei/discurilor intervertebrale.
De asemenea se poate executa din aceiași poziție inițială, și flexii de șold și de genunchi,
forțând astfel gradele restante în genunchi, fiind ușor de efectuat datorită lipsei rezistenței.
57
Exerciții de mobilizare activă a gleznei (progresiv)
Fig. 41 – Inversie , eversie
Din șezut pe o suprafață plană imersată, genunchii în extensie stau întinși pe plan
orizontal, se execută mișcările libere de inversie și eversie. Pentru îngreunarea mișcării se leagă
cele două vârfuri cu un elastic de înot sau un elastic TheraBand12 .
Din aceiași poziție se poate executa și flexie plantară – dorsiflexie.
12
Cu o prezență de peste 30 de ani pe piața de specialitate, produsele Thera-Band® sunt reprezentantul de bază
al exercițiilor progresive. Când un nivel al programului de reabilitare sau de antrenament este parcurs cu succes,
pacienții pot trece ușor la următorul nivel de rezistență, în funcție de capacitățile individuale a fiecăruia.
58
Exerciții de mobilizare activă a gleznei (progresiv)
Fig. 41 – Flexie plantară , dorsiflexie
Din șezut pe o suprafață plană imersată, piciorul de sprijin stă în extensie pe plan
orizontal iar membrul vizat este în flexie de șold și genunchi. Se execută dorsiflexie, ridicându-
se vârful degetului de pe sol și flexie plantară, ridicându-se călcâiul de pe sol. Exemplificarea
flexiei plantare din imagine este un stadiu mai avansat al exercițiului, glezna purtând o mare
greutate din cauza ridicării corpului din poziția de șezut.
De asemenea se poate executa mișcarea cu rezistență, legându-se de vărful degetelor un

elastic TheraBand susținut de membrele superioare.
59
Exerciții de mobilizare activă a gleznei (echilibru și propriocepție)
Fig. 41 – Exerciții cu discul pentru balans
Din ortostatism, tălpile stau simetric pe lateralele discului de echilibru și se execută în

primă fază cu sprijinul membrelor superioare de bara de la marginea bazinului, flexie
plantară și dorsiflexie. De asemenea se pot executa și mișcări de inversie, eversie sau rotații
complete ale gleznei când este capabilă și complet funcțională.
60
Exerciții de echilibru / propriocepție (tonifiere a membrelor inferioare)
Fig. 42 – Genuflexiuni pe placa de echilibru
Din ortostatism, tălpile stau simetric pe lateralele discului de echilibru și se execută în

primă fază cu sprijinul membrelor superioare pe bara de pe marginea bazinului și la un nivel
mai mare de imersie, genuflexiuni. Ulterior se urcă pe o platformă mai înaltă și se încearcă
executarea fără sprijinul membrelor superioare și după perfecționarea în acest exercițiu se
poate executa chiar pe un singur membru inferior (poziționat pe mijlocul plăcii). Acest
exercițiu repetat zilnic, dezvoltă bine echilibrul și propriocepția.
61
Exerciții de echilibru și propriocepție
Fig. 43 – Rotații pe axa longitudinală
Din ortostatism, membrele inferioare depărtate lateral (în abducție) în plan frontal, stau
pe două trepte înclinate. Se execută o săritură verticală și un impuls de rotație la 180° și se
aterizează cu tălpile pe treptele opuse precedent. Inițial se poate executa mișcarea mai lent, cu
ajutorul unei baghete care să ridice marea parte a greutății corpului.
Fig. 44 – Sărituri echilibru (Cioranu Andrei – O.C.H)
Din ortostatism, membrele inferioare depărtate în plan sagital (unul în flexie celălalt în
extensie de șold) într-o usoasă fandare. Se execută o săritură verticală, timp în care se schimbă
membrele inferioare de pe o treaptă pe cealaltă. Inițial se poate executa mișcarea mai lent, cu
ajutorul unei baghete care să ridice marea parte a greutății corpului.
62
Mobilizări pasive de patelă
Cu membrul inferior
operat imersat, întins la
orizontală și ușor flectat
(10°-30°).
Inițial se execută
deasupra și dedesubtul
patelei cu câte un deget
presiune de câteva
secunde, progresiv,
pentru elasticizarea
țesuturilor învecinate și
verificarea durerii din
zonă.
Apoi se mobilizează
rotula în sus cu ajutorul
degetului mare și se
mobilizează în jos cu
ajutorul inelarului și
degetului mic,
mișcările fiind făcute
ușor, progresiv.
Fig. 45 – Moblizări patelă
63
Mobilizări pasive de genunchi
Fig. 46 – Mobilizări pasive de genunchi
Pacientul este poziționat orizontal din plutire (decubit dorsal), cu zona cervicală
sprijinită pe bara de pe marginea bazinului, și cu priza membrelor superioare pe aceiași bară în
laterale. Membrul inferior sănătos stă în extensie pe o baghetă care îl susține iar membrul operat
este susținut și manevrat/manipulat de către terapeut.
În prima imagine se efectuează o extensie de genunchi pasivă, iar în următoarele două

imagini sunt variante de poziționare și manevrare pentru mobilizarea pasivă pentru flexia
genunchiului (depinzând de rezistența întâmpinată din partea articulației pacientului).
64
3.3 Metode de cercetare
Monitorizarea zilnică a tensiunii arteriale, pentru că este o cercetare constatativă.
Fig. 47 - Tabel de clasificare a tensiunii arteriale + HTA (hipertensiune arterială)
Am utilizat două teste pre-operator, (VAS și AOFAS) la o luna, la 3 luni și pentru cei
care au ajuns și la 6 luni prin metoda interviului, însă cercetarea rămâne una transversală (pe o
perioada scurta de timp si arata starea de moment a lucrului cercetat) deși se vrea să fie
longitudinală (care se efectueaza pe o perioada mai lungă de timp, poate evidentia evolutia
lucrului cercetat).
Teste utilizate: 1. Scala gleznă-retropicior (100 puncte Total)

[ AOFAS ankle-hindfoot assessment scale ]
Durere (40 puncte)
 Nici una......................................................... 40
 Ușoară, ocazional ......................................... 30
 Moderată, de zi cu zi......................................20
 Severă, aproape întotdeauna prezent ..............0
65
Funcția (50 puncte)
Limitări ale activității, cerințe de sprijin
 Nu există limitări, nici un sprijin .................................................................................. 10
 Nici o limitare a activităților zilnice, limitarea activităților recreative, fără sprijin ...... 7
 Limitarea activităților recreative și de zi cu zi, cârjă ..................................................... 4
 Limitarea severă a activităților de zi cu zi și de agrement, cârje, scaune cu rotile,
orteză…………………………………………………………………………………...0
Distanța maximă de mers pe jos, blocuri

 Mai mare de 6 .................................5
 4-6 .............................................. ... 4
 1-3 .................................................. 2
 Mai puțin de 1 .................................0
Suprafețe de mers
 Nici o dificultate pe orice suprafață ................................................................... 5
 Unele dificultăți pe teren accidentat, trepte, rampe, scări .................................. 3
 Dificultate severă pe teren accidentat, trepte, pante, scari ................................. 0
Anomalii în mers
 Nici una, ușoară ............................... 8
 Evidentã ............................................4
 Marcat .............................................. 0
Mișcare sagitală (flexie plus extensie)
 Restricție normală sau ușoară (30 ° sau mai mare și la genunchi 120° >) ............... 8
 Restricție moderată (15 ° -29 ° și la genunchi 70° - 90°) ......................................... 4
 Restricție severă (mai puțin de 150) ......................................................................... 0
Mișcarea retropiciorului (inversie plus eversie)
 Restricție normală sau ușoară (75% -100% normal) ........ 6

 Restricție moderată (25% -74% normal) .......................... 3
 Restricție marcată (mai puțin de 25% normal) ................. 0
66
Stabilitatea Gleznă-retropicior sau genunchi (anteroposterioara, varus-valgus)
 Stabil .............................................. 8
 Categoric instabil ........................... 0
Aliniament (10 puncte)
 Bun grad plantar, bolta plantară bine aliniată ...................... 10

 Grad plantar convenabil, un anumit grad de nealiniare observant în bolta plantară, nici
un simptom ........................................................................... 8
 Slab grad plantar, aliniament prost, simptome multiple ....... 0
2. Scala analogă vizuală (SAV) – Visual Analogue Scale (VAS)

Pacienții au fost intervievați, și rugați să pună estimativ o valoare unor abilități precum:
 Mersul
 Urcatul scărilor
 Coborâtul scărilor
Fig. 48 - Tabel orientativ pentru interviul SAV
SAV
SAV 1 1 1 1
0-25 25-50 50-75 75-100
67
 0 = NU pot executa
 0 – 25 abilitate inițială
 25 – 50 abilitate în curs de dezvoltare
 50 = am abilitatea să …
 50 – 75 – abilitate competentă
 75 – 100 – expert
 100 = execuție perfectă (de obicei nici înainte nu puteau executa perfect)
Fig. 49 - Scheletul piciorului, fața dorsală (Sobotta's Atlas and Text-book of Human Anatomy 1909).
68
Fig. 50 -Pudendal Neuralgia and Lower Extremity (Feet) Biomechanics - 2011, Glasgow, Scotland
(tradus)
Fig. 51 – Criterii de alegere a pantofilor de alergat (http://www.andreirosu.org/)
69
Fig. 52 -Pudendal Neuralgia and Lower Extremity (Feet) Biomechanics - 2011, Glasgow, Scotland
(tradus)
Concavitatea fiziologica a tălpii piciorului, bolta plantară

Fig. 53 - The mid-foot strike in running (https://posemethod.com) – tradus
70
Fig. 54 – sursa: http://columnavertebral.net/genu-varo-piernas-arqueadas/ (tradus)
Fig. 55 – sursa: www.terviseuudised.ee
71
În imaginea alăturată (fig 56) avem
exemplificare gradele normale de dorsiflexie și
flexie plantară, însă nu toți oamenii sunt
capabili, chiar și cu membrele inferioare
sănătoase, să ajunga la amplitudinea maximă de
mișcare în articulația gleznei.
Fig. 56 – Gradele plantare [sursa -

http://slideplayer.nl/]
3.4 Organizarea cercetări
Activitatea de cercetare ştiinţifică s-a realizat prin colaborare cu medicul specialist în

ortopedie și traumatologie, Dr. Eugen Rubeli și a personalului specializat asociat cu această
secție în cadrul Spitalului Clinic Ovidius.
Am adunat informații datorită participării la Simpozionul "New options for Joint
preservation", din cadrul Congresului SRATS, de pe data de 01.04.2016, București,
unde Compania Farmaceutica Remedia împreună cu Producătorii FINCERAMICA - Italia
si ORTEQ și-au prezentat mai în detaliu noile implanturi inovative în materie de ortopedie,
printre care și MaioRegen, alături de o cazuistică proprie a profesorului Rene Verdonk, Belgia.
În paralel am mai primit informații despre protocoalele de recuperare de la Dr. Dragoș
Popescu, ortoped supraspecializat în chirurgia complexă a genunchiului din cadrul "Hospital
Clínic Barcelona" și Spitalul Monza București.
Adaptarea protocoalelor de recuperare și monitorizarea eficientă a fiecărui pacient a fost
făcută în colaborare cu medicii reumatologi și a personalului specializat în recuperare medicală
din cadrul spitalului privat ”Ovidius Clinical Hospital”. Cercetarea s-a desfășurat pe pacienții
operați cu implantul MaioRegen în cadrul spitalului, timpul observabil al evoluției fiind de
maxim 6 luni (datorită noutății acestuia în România).
72
CAPITOLUL IV
4.1 Rezultatele și interpretarea lor
1. B. Marian
VAS Pre-operator 1 lună post-op 3 luni post-op 6 luni post-op

Mersul 0 50 75 85
Urcatul treptelor 0 50 75 75
Coborâtul treptelor 0 25 50 70
B. Marian - V.A.S.
90
85
80
75 75
70 70
60
50 50 50 Mersul
Urcatul treptelor
40
Coborâtul treptelor
30
25
20
10
0 0
PRE-OPERATOR 1 LUNĂ POST-OP 3 LUNI POST-OP 6 LUNI POST-OP
Fig. 57 – Grafic V.A.S, B Marian
73
Întrebări Pre-operator La o lună post-op La 3 luni post-op
Durere (0-40) 20 20 30
Funcția (0-50)
 Limitări în activități 7 4 10
 Distanța maximă de mers 4 0 5
pe jos
 Suprafețe de mers 3 0 3
 Anomalii în mers 4 4 8
 Mișcare sagitală 8 4 8
 Mișcarea retropiciorului 6 6 6
8 8 8
 Stabilitatea
8 10 10
 Aliniament
TOTAL 68 56 88
B. Marian - AOFAS
60
50
48
40 40
Durere (0-40)
30 30
Funcția (0-50)
26
Aliniament
20 20 20
10 10 10
8
0
PRE-OPERATOR LA O LUNĂ POST-OP LA 3 LUNI POST-OP
Fig. 58 – Grafic AOFAS, B Marian
74
2. D. Cornel
VAS Pre-operator 1 lună post-op 3 luni post-op

Mersul 75 15 65
Urcatul treptelor 70 0 55
Coborâtul treptelor 70 0 50
Fig. 59 – Grafic V.A.S, D. Cornel
D. Cornel - V.A.S
80
75
70 70
65
60
55
50 50
Mersul
40
Urcatul treptelor
30
20
15
10
0 0
PRE-OPERATOR 1 LUNĂ POST-OP 3 LUNI POST-OP
75
Întrebări Pre-operator La 1 lună post-op La 3 luni post-op
Durere (0-40) 30 20 40
Funcția (0-50)
pe jos
8 8 8
 Stabilitatea
8 8 8
 Aliniament
TOTAL 83 59 93
D. Cornel -AOFAS
50
45 45 45
40 40
35
30 30 31
Durere (0-40)
25
Funcția (0-50)
20 20 Aliniament
15
10
8 8 8
5
0
PRE-OPERATOR LA 1 LUNĂ POST-OP LA 3 LUNI POST-OP
Fig. 60 – Grafic AOFAS, D. Cornel
76
3. P. Nicolae

Mersul 60 25 60 80
P. Nicolae - V.A.S
90
80 80
75
70
60 60 60
50 50 50 Mersul
Urcatul treptelor
40 40
30
25
20
10
0 0
Fig. 61 – Grafic V.A.S, P. Nicolae
77
Întrebări Pre-operator La 3 luni post-op La 6 luni post-op
Durere (0-40) 20 30 40
Funcția (0-50)
pe jos
8 8 8
 Stabilitatea
8 8 8
 Aliniament
TOTAL 68 76 96
P. Nicolae - AOFAS
60
50
48
40 40 40
38
Durere (0-40)
30 30
Funcția (0-50)
Aliniament
20 20
10
8 8 8
0
PRE-OPERATOR LA 3 LUNI POST-OP LA 6 LUNI POST-OP
Fig. 62 – Grafic AOFAS, P. Nicolae
78
4. R. Anca
VAS Pre-operator 1 lună post-op 3 luni post-op

Mersul 50 0 75
Urcatul treptelor 15 0 50
Coborâtul treptelor 15 0 15
R. Anca- V.A.S
80
75
70
60
50 50 50
Mersul
40
Urcatul treptelor
30 Coborâtul treptelor
20
15 15
10
0 0
PRE-OPERATOR 1 LUNĂ POST-OP 3 LUNI POST-OP
d Fig. 63 – Grafic V.A.S, R. Anca
79
Întrebări Pre-operator La o lună post-op La 3 luni post-op
Durere (0-40) 20 30 40
Funcția (0-50)
pe jos
0 8 8
 Stabilitatea
10 10 10
 Aliniament
TOTAL 43 52 82
R. Anca - AOFAS
45
40 40
35
32
30 30
25 Durere (0-40)
Funcția (0-50)
20 20
Aliniament
15
13
12
10 10 10 10
0
PRE-OPERATOR LA O LUNĂ POST-OP LA 3 LUNI POST-OP
Fig. 64 – Grafic AOFAS, R. Anca
80
5. D. Irina

Mersul 50 0 65 75
D. Irina - V.A.S
80
75
70
65
60 60
50 50 50
Mersul
40 40
Urcatul treptelor
30 Coborâtul treptelor
25
20
15
10
0 0
Fig. 65 – Grafic V.A.S, D. Irina
81
Întrebări Pre-operator La 3 luni post-op La 6 luni post-op
Durere (0-40) 20 40 40
Funcția (0-50)
pe jos
0 0 8
 Stabilitatea
8 8 10
 Aliniament
TOTAL 47 70 95
D. Irina - AOFAS
50
47
45
40 40 40
35
30
Durere (0-40)
25
Funcția (0-50)
22
20 20 Aliniament
19
15
10 10
8 8
5
0
1 2 3
d Fig. 66 – Grafic AOFAS, D. Irina
82
CONCLUZII
Pacienții au prezentat evoluții clare, clinice dar și empirice, evidente, din stadiul pre-
operator până în stadiile actuale (3-6 luni post-operator), ceea ce ne dă un mare semnal
încurajator pentru acest tip de operație și pentru protocoalele de recuperare utilizate. Nu a fost
înregistrat nici un eșec sau respingere a implantului (doar câteva stări febrile în prima săptămână
post-operator la D.Cornel), având în vedere afecțiunile asociate ale pacienților sau chiar
intervențiile chirurgicale asociate cu acest implant (ligamentoplastii, șuruburi, etc.).
Tensiunea arterială a fost monitorizată la fiecare ședință de recuperare, aceasta fiind

constantă și normală (normalitatea variând la fiecare caz în funcție de afecțiunile fiecăruia –ex.
HTA gradul I – ) conform fiecărui pacient.
Pentru mulți pacienți, durerea cartilajului uzat (în special al genunchiului) si atritra îi
șubrezesc si îi împiedică să-și desfășoare activitățile zilnice. Cele 5 tratamente examinate promit
să crească calitatea vieții permițându-le să meargă fără dureri și să se reîntoarcă la viețile lor
cotidiene. Alegerea tratamentelor este una complexă și este cel mai bine facută cu ajutorul unui
medic specialist. Acesta va fi capabil să ofere informații pentru condiția specifică a pacientului
și să ajute pacientul să își cântarească opțiunile (ex. proteză de genunchi/șold).
Regenerarea osteo-condrală pare a fi soluția ideală, dar cheltuiala și durata de timp

necesară pentru regenerarea cartilajului fac această opțiune mai puțin atractivă, în special pentru
pacienții vârstnici. Deși încă nedovedită pe termen lung, această procedură pare optimă pentru
pacienții tineri ce îndeplinesc indicațiile clinice (în special pentru sportivi) . Nu necesită
îndepărtarea osului si poate fi corectată usor dacă eșuează ( în comparație cu o proteză totală ).
83
BIBLIOGRAFIE
1. Kitaoka HB, Alexander IJ, Adelaar RS, Nunley JA, Myerson MS, Sanders M. Clinical
rating systems for the ankle-hindfoot, mid-foot, hallux and lesser toes. Foot Ankle Int.
1994; 15:135-49.;
2. Guillemin F, Bombardier C, Beaton D. Cross-cultural adaptation of health-related
quality of life measures: Literature review and proposed guidelines. J Clin Epidemiol.
1993; 46:1417-32;
3. Guillemin F. Cross cultural adaptation and validation of health status measures. Scand
J Rheumatol. 1995; 24:61-3;
4. Guyatt GH. A taxonomy of health status instruments. J Rheumatol. 1995; 22:1188-90;
5. Rodrigues C., Masiero D., Mizusaki J., Mizusaki Imoto A., Peccin S. ,Cohen M., -
TRANSLATION, CULTURAL ADAPTATION AND VALIDATION OF THE
“AMERICAN ORTHOPAEDIC FOOT AND ANKLE SOCIETY’S (AOFAS)
ANKLE-HINDFOOT SCALE, ACTA ORTOP BRAS 16 (2:107-111, 2008);
6. Baciu C. Anatomie funcțională și biomecanică, Ed. Sport-Turism, Buc.1977;
7. Baciu C., Aparatul Locomotor, Ed. Med. București,1981;
8. Baciu, C. - Anatomia funcțională a aparatului locomotor, Ed. Stadion, București, 1972;
9. Brătucu, L.S. - Anatomie funcțională, vol.I-III, Ed. UBB Cluj-Napoca, 1994;
10. Cordun, Mariana - Kinetologie medicală, Ed. AXA, București, 1999;
11. Diaconescu, N., Veleanu, C., Klepp, H.J. Coloana vertebrală, Ed. Medicală, București,
1977;
12. Dumaulin, I., Bisschop, G., Petit, B., Rijn, Ch. Dossier de kinesiologie et biomecanique,
Ed. Masson, Paris, 1991;
13. Enoka, R. - Kinesiology, Human Kinetics, 1994;
14. Gardner, D.L. - The nature and cause osteoarthosis, Br. Med.I, 1983, 286, 418-423.
15. Goubel, Fr. - Biomécanique, Ed. Masson, Paris, 1998;
16. Gerry, Carr - Mecanics of sport, Human Kinetics, 1997;
84
17. Baumgarten, M., R. D. Bloembaum, S. D. K. Ross, P. Campbell, and A. Sarmiento,
"Normal Human Synovial Fluid: Osmolality and Exercise-Induced Changes." The
Journal of Bone and Joint Surgery - American Edition, vol. 67-A, no. 9 (1985), pp. 1336-
1339;
18. Bobic, V., and J. Noble, "Articular Cartilage-To Repair or Not to Repair." The Journal
of Bone and Joint Surgery - British Edition, vol. 82-B, no. 2 (2000), pp. 165-166;
19. Buckwalter, J. A., "Cartilage Researchers Tell Progress: Technologies Hold Promise,
But Caution is Urged." The American Academy of Orthopaedic Surgeons Bulletin, vol.
44, no. 2 (1996): http://www.aaos.org/wordhtml/bulletin/april96/sympos.htm [17 June
2001];
20. "Synvisc:Hylan G-F 20," : (Philadelphia, Pennsylvania: Wyeth-Ayerst Pharmaceuticals,
4 October 2000) http://www.wyeth.com/products/pi/synvisc_pi.pdf [17 June 2001];
21. Unsworth, A. "Tribology of Human and Artificial Joints." Proceedings of the Institution
of Mechanical Engineers, Part H: Journal of Engineering in Medicine, vol. 205, no. 3
(1991), pp. 163-172;
22. Urban, R. M., J. J. Jacobs, M. J. Tomlinson, J. Gavrilovic, J. Black, and M. Peoc'h,
"Dissemination of Wear Particles to the Liver, Spleen, and Abdominal Lymph Nodes of
Patients with Hip or Knee Replacement." Journal of Bone and Joint Surgery - American
Edition, vol. 82-A, no. 4 (2000), pp. 457-477;
23. Vanderby, R. Jr., associate professor of surgery and mechanical engineering at the
University of Wisconsin-Madison Clinical Science Center (Madison, Wisconsin: 29
March 2001), interview;
24. Vijayan S, Bentley G. Combined autologous chondrocyte implantation (ACI) with
supra-condylar femoral varus osteotomy, following lateral growth-plate damage in an
adolescent knee: 8-year follow-up. Sports Med Arthrosc Rehabil Ther Technol Mar 18
2011;3:5;
25. Ronga M, Grassi FA, Manelli A, Bulgheroni P. Tissue engineering techniques for the
treatment of a complex knee injury. Arthroscopy May 2006;22(5):576.e1–3;
26. Shirazi R, Shirazi-Adl A. Computational biomechanics of articular cartilage of human
knee joint: effect of osteochondral defects. J Biomech 2009;42(15): 2458–65;
85
27. Fin-Ceramica Faenza S.p.A Brochure., Production facilities: Via Ravegnana, 186 -
48018, Faenza (RA), Italy - www.finceramica.it;
28. Thépaut-Mathieu, C. . Biomecanics X-A, Human Kinetics, Champaing, Illinois, 1987
29. Robacki, R. . Anatomie func]ională, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1986.
30. Probleme special ale bolnavului cu T.V.M : http://www.prostemcell.org/afectiuni-și-
disfunctii/problemele-de-sanatate-ale-femeilor-cu-tvm.html;
31. Alcătuirea scheletului și rolul său : http://elearning.masterprof.ro/lectiile/biologie/
lectie_12/scheletul_alcatuire_și_rol.html
32. Joint care : http://www.arthmender.com/joint_care.htm (2011);
33. Sistemul osos : http://vescalilia.blogspot.ro/2015/05/sistemul-osos.html (2015);
34. Core, M.,The classification of cartilage lesions :
http://www.ossurwebshop.co.uk/blog/the-classification-of-cartilage-lesions (2016);
35. Drăgulin, O., Sistemul osos : http://anatomie.romedic.ro/sistemul-osos (2016);
36. Solyom, A., Leziunile de cartilaj în articulația genunchiului :
http://www.artroscopiegenunchi.ro/tratamente/leziunile-de-cartilaj-articulatia-
genunchiului (2014);
37. Codreanu, I., Leziunea de cartilaj – condropatia:
http://dr.codorean.ro/afectiuni/afectiuni-genunchi/leziune-de-cartilaj-condropatia/
(2016);
38. Correlation of the AOFAS scores with a generic health QUALY score in foot and ankle
surgery : http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17475146 (2007);
39. Dr. Andrei I., B., - Tratamentul leziunilor cartilaginoase, FEB 2013:
http://www.lectiadeortopedie.ro/;
40. Tissue review - https://dr-small-anatomy.wikispaces.com/Tissues+Review (2012).
41. Fitness și reabilitare - http://theraband.procardia.ro/
42. Smets, Myriam - DE VOET Bouw en functie van de gewrichten van de voet -
http://slideplayer.nl/
86

Disertatie3 PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Disertatie3 PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

1.2 Motivația alegerii temei

Individul reprezintă totalitatea însușirilor biologice (ereditare și dobandite) care asigură

1.3 Scopul și sarcinile lucrării

Scopul lucrării este să demonstreze și să reconfirme eficacitatea implantului osteo-

Presupun că protocolul adaptat pentru fiecare pacient în funcție de obiectivele de

Fig. 1 – Broșură Finceramica MaioRegen (tradus)

Biomimeticul este o substanță recunoscută și acceptata de corp ca de sine, fără a

Fiind flexibil și elastic, MaioRegen se potrivește perfect pe curbura anatomică a locului

3. Structura poroasa și compozitia chimică a lui MaioRegen favorizeaza chemotaxia

Eficacitatea MaioRegenului a fost demonstrată printr-un studiu experimental, ce a avut

Evaluare macroscopică a condiliilor la 6 luni după operație

Fig. 5 - Broșură Finceramica MaioRegen (tradus)

Secționare sagitată a condilului

Fig. 6 - Broșură Finceramica MaioRegen

Fig. 7 - Broșură Finceramica MaioRegen

Fig. 8 - Broșură Finceramica MaioRegen

Fig. 9 - Broșură Finceramica MaioRegen

Evaluare histologică a MaioRegen

Histologia tesutului osteo-condral nou format.

Fig. 10 - Broșură Finceramica MaioRegen

Analiza microscopică cu lumină polarizată

Fig. 11 - Broșură Finceramica MaioRegen

Fig. 12 - Broșură Finceramica MaioRegen

• Scanare CT sau RMN, artoscopie;

• Teste clinice, VAS, AOFAS hindfoot

• 1 luna: EXAMENUL CLINIC

• 3 luni: teste clinice, VAS, AOFAS hindfoot

• 6 luni: teste clinice, VAS, AOFAS hindfoot

• 1 An: teste clinice, VAS, AOFAS hindfoot

2.2.1 Sistemul osos

Exista doua tipuri de țesut osos:

 Osificare de membrană (endoconjunctiva): prin aceasta se formeaza majoritatea oaselor

 Osificare encondrala (endocartilaginoasa): prin acest tip de osificare se formeaza

Osul contine diferite componente:

Celule specializate în producerea şi menţinerea matricei extracelulare :

Principalul dezavantaj al cartilajului

Elementele anatomice care participă la biomecanica articulară

una aderentă, ce se fixează pe suprafața articulară a osului. (Arpad, 2014)

Marginea cartilajului se continuă cu periostul. La nivelul marginii se termină membrane

La nivelul laringelui, cartilajele hialine sunt implicate nu numai în susținere, dar și în

Formează o matrice extracelulară din fibre de colagen de tip II și substanţă fundamentală cu

Teritorială – în jurul grupurilor izogene, intens bazofilă

Interteritorială – ocupă spațiile dintre condrocite

În cazul în care un proces degenerativ (artroză) afectează cartilajul, elasticitatea sa scade,

c. Elementele anatomice de congruență sunt formațiuni ce asigură concordanța între două

Ca și structură elementele de convergență sunt fibrocartilaje. Ele sunt de două feluri:

 cadrul, labrul articular;

Cadrul articular sau fibrocartilajul de mărire se întâlnește în cazul unor articulații

Fibrocartilajele intraarticulare sunt discurile și meniscurile. Fibrocartilajul este

Cartilajul elastic își datorează denumirea prezenței fibrelor de elastină; ca și a celor de

Cartilajul elastic formează pavilionul urechii, ca și pereții conductului auditiv extern și

Rolurile ligamentelor în biomecanica articulară sunt:

 întăresc capsula articulară;

h. Cavitatea articulară, rolul mușchilor și presiunii atmosferice în menținerea suprafețelor

lichid seros = hidartroză;

2.2.3.1 Cauzele leziunilor de cartilaj

Fig 16 – Artroscopie genunchi a pacientului B.Marian (condropatie gradul IV condil femoral)

 Durere difuză, localizată în jurul articulaţiei

Evoluția unei leziuni de cartilaj

Ţesutul cartilaginos are o capacitate foarte redusă de vindecare. De obicei evoluţia

Exista 4 grade de leziuni ale cartilajului