You are on page 1of 8

MOFTUL ROMAN IESE DE DOU'A ORI PE S'APT'AMAIN4 ILUSTRAT

, Anuk 1 - Nr. 21. -4- EIT...TCTJEZ,STI Un numär 15 bani.

Administratia : Strada Karageorgevidi 14. ,. Prim-Redactor : A. BACALBASA


Director I. L. CARAGIALE.
_ _

D. P NA SPIN
" DE CURIND INCETATENITI
7

- Doamne, Moritz : ce este lege a Maximului ?


Maximului ?... La pert,en-
- .
. .

----, Lege a Maximului ?... Ce am in cu lege a

- tele, nu poate guvernul kip puie lege a Maximului ! A

1 .
' .
'

; r

.
1

. ) 't rat ;1 . 41

.
www.dacoromanica.ro
2 MOFTUL ROMAN
- - -
No. 21. 11 Aprilie 1-883iCind Libertatea din Buzdii scrie : Din curiozitate pura . . . . 230
tsingele fratilor hostri din capitala » inStincte 450
a cufs îii valari,» ca si chid Timpul cob vingerea altora, . . 250
PRO DOMO l

afirmä . cti s'ad scos regimente 'n- »


I
» proprie. .
ID - .
. 5
Cele ce se petrec de la vreme tregi pentru vre-o cloud sute de banti Dupd starea de constiinta :
'neoace In 13ueuresti sunt .un aten- de la scoalit,-Moftul Romin are tot Pot respunde pentru ce aú luat
tat rniselese indreptat de dare re- ce-i trebue.
.

/
gimul ciocoilor in potriva Moftului Fiti deci linistii, adoratorl al zia-
(mulct! nostru, - räscoalele nu ne,-a
parte la rniscare
Nu pot rspande. . .
250
. 750 .
-

Romin.
Nu,. asta.:zi enigma nu mat poate ucis. N'a Odra el -seai liberal!, cart Dintre eel 250 d'intäl:
.

fi. Guvernul, desperat de succesul de siguri craft in fruntea cdrutasilor Pet réSpande :

nostru, de primirea simpaticä ce ni la 5 Aprilie, - i o sti pierim noi,


se' face pretutindent undo existä o earl' eram la coadd ?...
inimä romineascii, a hotärit sh iasä -Moftul nu 'item,
In mod fantazist .
)) » nai
. 120

. .
.. 125,5
Cad cit timp Romin va fi, » ' » plauzibil 0,5
din legalitate i sti ne ucidti prin Mofth 'n veci nu va pier! !...
inanitie. Aceasta este cea Mat infer-
nala torturd,. care intrece pe a lul Kk11100 --- Din capetele sparte, calculate pe
o sutä, stint :
antal, si pe care numal un guvern
vitreg o putea inventa. STATISTICA nevinovate
vi novate inconstien t
75
24
Cad, sa ne 'ntelegem, domnilor -

guvernamentali : asta-z1 nu mat este De eurind s'a publicat sub aus- vinovate constient 1

an secret pentru nimeni ea' atI scos piciile biaroului central statistic din ln privinta resAltatelor uric! mi-
armata 'ri stradä, ati asmutit ban- State-Unite nord-americane, i
o notith car! populare, calculat pe 1 milion
plina de .de sullete, avem :
dele de batdusl, at,i arestat pe cine statistica foarte curioasa
ne era mat drag, numal pentru ca invätärninte. Se stie cä statistica este
o facia care larriineaZa .stiintele so- CAtt folosesc direct . 100
sä lovitY indirect in nol L. indirect 100
Cell. a zis Lascar Catargiu, omul Male, si -se -mal stie cat sunt de e-
»

celor douä epoce? «SA raspindim locuente eifrele. lath ce ne spune Restul With la un milion pagabesc.
teroarea alba, sä dam cep singelui ilustrul statistician Bob Schmecker, In adeviir statistica e plina de in-
cetatenilor liberall, si atuncl de si- In notita de care vorbim: .

,
gur Moftul Romin va fi ucis!
In vremuri dureroase mofturile - «Am calculat, dupd indelungate
'Am ai trecereli.
vdtam te !

experiente i netite personale, -eti, I


-
El bine, v'atl inselat, domnilor in interesul stiinteI, ia parte la OBOLUL PROLETARULUI
ministri, Puterea moftuluI e mare, toate turburdrile de stradd si am
el îÎ are locul orl-unde, in .bordelii ajuns a stabili urmtitoarele. La sfirsitul thief adanarl popu-
ea si 'n palat, in ore de veselie ca «La orice revolutie sties turburare lare, in care s'a vorbit despre soli-
n restriste, pe canapea ca i pe ia parte acelasl public care la parte
.
daritatea ce trebue sti existe Mire
baricade ! Moftul va träi ea toate la luminatie, la parada -Sail la fee proletariT din toatd lumea, preziden-
persecutiile, pentru eh el e tara, el si &lied : bärbati, femei si copil de tul ia cuvintul :
e secolul, el e totul ambele sexuri.
,51im cti ati areal tirajul nurnal Calculati pe virsta ne da la mie: «Fratilor, am o coma rheare de
preset care a esit in doli ori cu Meat. E vorba de .o colecta in fa-
titlu mare. Si lace n'am vroit sü Major! 515
imiLain aceasta presä, este ca ade- Minori 485 voarea unel familiT proletare cazatii
varata durere e mutä, dacd nu sur- in mizerie o "Maya' data afarä de
Calcula- pe. anii virstil :
stapinal sea, si care impreund Ca
-

do-muta. . : .

De aceea, putell continuA en drago- PurtatI in brate sari unit mid


nadele d-v. vandalice, prigonirile nu de 7 ant . . . . 135 .. ..
dintre cart cel mat mic a fost brat
barbatal et si car sapte orfani a! lor,
ne pot atinge. In mijlocul sarjelor, in Dela 7 la 10 ant 2:->A200
chiar la aimata, aceasta institu thine
10 » 21 s . 150
mijlocul bombelor cubice, Moftul tot
va gäsi si pentru dinsul aceea ce-I 21. » 45 » 350 menita sil nabuseascd vointa popo-
trebue. Cad, mat ales a treia zi dupä 45 » 75 1, 150 rulal, sunt rémasi pe drumurI in
infierbintealä, fie-care tragedie is!' are 5 75 » 85 » 14 ajunul Yeti! fara ajutor. Sti ne dam
partea et de moft. Bateti, ucideti,- '» 84 » 100 » 1
fiecare obolul nostru pentra a le
no! tot vom gäsi un manifest al pri- Calculati pe motivele care 'I mânii usura greutatile vietii si pentru a )
marului. un discurs Stoician; ô lo- ln invälmäseala apara de asprimea intemperiilor.»
:
gica marghilomaneasca, de care sä
putem vorbi ca de lucruri delicioase... Din curiozitate artistic!' . . . 50
Chassez le molt, revient au galoij ! » crake. . . 15

www.dacoromanica.ro
<F°
MOFTUL ROMAN

Si ast-fel a fost intilu-mi amor : o ex-


Mama. Vfata siinli ea' ti se stinge, hail!
INTEUL A MOR Mita. lartd-mil; mama, ea nu mi se plozie in versUri zdrobitä sub papue.
A fost plaza rea pentru yii tor. Cite .

-Amintire trinti--- muY stinge ! -

Un moment cram botärit sa sar peste versuri de-atunel Menlo, calcate tot asa,
Pe vremea aTa eram numai de vre-o dacii nu si mai rail, ca o &wadi teribi la
fereastra, desbrkat cum eram, sa ma
einci-spre-zece ani. La Virsta asta Mo- -roped in curtea vecinului i sá strig : ea in vfata sufletelor noastre, papueul,z-
zart ajunsese deja celebru, Victor Hugo eopreste-te, mania denaturata ! AceastA i.eee si nemilostiv, - e mai tare decit
se afirmase ea poet, Tar Schiller era pe copilä este sacra, - ea e a mea !» Dar
drum de a scrie Die Rainier. mf-am adus a minte de Armand Duval,
Dar tummy' mouth din bucilti. Sint alt era' favorit : Monsieur, un homme
einei-spre-zece .anI joaca
J)WtI earl' la en chemise est totijours ridicule !...
inca la arsice ori la poured. Eri nu ra- Si-apof, asta o fi blind Dama cu
cere, 'alit de copildresti !...
-213 .7.1:11" -
nenorocitele noastre pornirf, alit de sin-

ceam atunci nici ca Victor Hugo dar Carnelll, dar in dama cu papucul ! CAZARMA ROMANA
niel ea astm din Irma. M'am resemnat, deci, si am blestemat
Eram ma)" practic. Cheul Dimboyitei
soarta, care sileste- pe copile sa alba
Alaturi de lief sedea Mita. -Mita asta parinti L... . .

era fata doinnulni Mihaileanu, un om


.
* Compania lui Mos Teacd este con-
*
foarte de treaba, dar care avea pricatul *
semnath. in vederea revolutiel.
de a ti pmprietarul und consoarte foarte Din ce provenise batafa ? Soldatil stall imbracati in tinuta de
Neavind talent, - pe atunci nu fa- campanie, lar comandantul lor, gray
1

murna-padurei si creatorul until batalion


de copile, intré care Mita. ceam Mai Parnasul Rombi, - sub- si sever cum se cuvine sti fie 1111
I

Pe atuncf, marturiseso ca nu visam serisul s'a apucat de si-a insusit o poezie militar in fata primejdiei, le tine
de loc ca am sa ajung o data sa serif] din Prima Yerba de Macedonsky . . discursul de rigoare.
.

la Moftul Bomin; pe-. atunci aveam in Minte de 15 ani Poezia era croita ast-fel : - Ma bdeti, la Rivulutie soldatu
piept o 'ntreagá baterie electricä foarte 'Willa glint cii ini se stinge, nu trebue sh albd niel tali Ind fraté.
I

nazdravand, care nu astepta decit sá lie Dar cu tine \Told sti mor ; CAM ti se (Id ordin sa te bati, tre-
Oh! Te rog, nu ilia respinge, WAY de neamuri si sd daT in
atinsa de raza tiller oehi dulci pentru Angel dulce de amor !
bue sti
ca sa se pue 'n miscare. carne vie. AV vtizut ce ni s'a in-
Aveam sentimente, -
cine, doamne 0 copiasem - pe curet, cu litem go- tirnplat eri. Prin urmare, sal vä fa-
YHIA-mil, se naste blazat ? ;lave= buna- Lice-si o azvirlisem Mild. Ea o cetise, Ceti ochil 'n patru si sd rin incom-
Y0inCd, aveam energie, dar n'avearn ni- - era deja in clasa a patra primara, -
alit! cu care sh pot trinti la pamint iniMa o sarutase de sigur, - prin telepatie
Mite!. Frumos n'am fost nief o data, - iMace Macedonsky trebue sä li strn autat,-is...
.
-
prometati armata 1..
Trait!, don cdpitan,
un sergent, dupd reglement solda
asta e pentru prosti; erculian Yarasi. pu,-- nu stiuse s'o pästreze bine de ochif cer- trebue sä fie indoita .in timp de
asta-i pen tru macelari i pentru jamlarmi. 1..eetatorl ai infleiibileI mume. campanie.
Dar aceea ee-i maT jalnic, este ca nu Cind aceasta a descoperit sub salteaoa . - Nu vorbi, rdcane ! Asta nu-T
'

1,aricada a proletarilor amorezati.


-
stiam Sa fac niel mäear versuri, ultima Mite! corpul delictului purtind iscalitura
mea, s'a 'nceput dialogul pe care Pam
campanie, asta va s'zicd din
rdbelilor armati.» Raid sá chiamh
fata

Cu toate astea nu ma dezolam. Pe ori-ce platrd care se. ,arunca in


Se 'ntelege, n'am publioat punt gazete
Leopardi uritenia i nenoroeul aü fácut armata
pesimist, - pe mine de loc eel putin (wad de brutalitate», cad s'ar fi des-
* ,
atuncf. fost pe semne mai 'pisicher coperit ca imi apropriasem pe Mace-
donsky. M'am milrginit, deci, sa pling In vremea asta intra aghiotantul:. .

decit Poetul de la Recanati si am stint -A venit o telegramd de la co-


singur in odaia mea, sa las lacrimi calde
cum sa .scap din ineureatura.
sa lunice pe spatele pisicel, sa piing menduire pentru don cdpitan dejurna.
* * * , Mos Teacd la depesd i o citeste.
Intr'o dimineata sedeam in ()dale si cum se plinge la 15 ani... «Sinteti invitat ca de urgentd sa
*.
filozofam eu pisica, cea mar melancolied * v si.
si mai gingase dintre animale. De, a ..deua zi, un fel de pudoare a la- vd puneti in fruntea companiel
-

sä veniti si tdiati cheul Dimbovitel,


De o data and in curtea stimatulul Oland recunoseute m'a raeut sa evit pe ca sa oprit,1 circulatiunea rebellion» "

emits d. MihMeanu nn scandal ingrozi- Nita, a carer viatä era aproape sa se Ordinul se executh imediat. Mos s
tor. Emil donä glasuri feminine, until stinga sub papucul criminal al make! Teach ese 'n fruntea companiel si peste
tipa, far cellalt zbierà. sale !...
ajunge la cheul
Si n'am rnT väzut-o de atunci. SARI' un sfert de ceas
.

Fereastra odäil mele dedea toemaT in


curtea veeinolui. Ma reped la geam si... numai ea peste doi anT a murit i ed in Dimbovitel.Cum soseste, comandd punerea
ce vac] ?. Mita plingea si urla intr'un mod minutul cind sprit") rindurile astea incep baloneteI si facerca piram idol. Apoi
ingrozitor, pe cind Mama ei o lovea eu a Pi -serios emotionat. Din cauza Miter'?
papucul.... uncle lovesc mamele, ea sa De Sigur, nu. Din cauza copilarieT, care
rdreste trupa 1i-1 dá. ordin sd inceapa
a Lila malurile
a scoate pavajul,
creasca. In mijlocul acestel scene, de nu mal revine !...
-

Dimbovitet si a arunca tdeturile 'n


care s'ar fi cutremurat Ernie de Navarra, Undo WY, copilgrie,
Cu papucul tä cu tot?... girth.
eroul mea favorit in romane, auzeam Operatia asta dureazd mai bine
dialogul urmator : * *

www.dacoromanica.ro
4 MOFTUL ROMAN

de un ceas, in care vreme toatä lu- energie hick asasinii aü trebuit sh Carnetul Ras6ulatulul
mea se adund i priveste la devas- bath 'n retragere.
iarea Dirnbovitel.; ' EI, ingroziti de descoperirea info- -- OP DE OCAZIE
Soseste comandantul pieta Intel lor, s'a dus in toatd graba la -Räscoald. - Miscare in .care unil se
Ce fad acolo, cdpitane , locul uncle ingropaserd. pe mort, iaü
- Ordin de la comenduire, don desgropat si dat drumul, ame- scoald si altii sunt culcati.
Colonel! nintändu '1 insä cd dacd va spune Baricadd. - Leac contra opintelei
- Cum ordin ? Ce ordin ? cuiva cele Intimplate 11 ornoard si'l jandarmilor.
- Ord in sä täiern cheul Dimbovitel. ingroaph iar. Jandarm. - Din popor, prin po-
Fireste, Mos Teacd a fost trimis
Id cazarrnd si arestat palm zile cu
sabia la drape], pentru cä n'a inte-
Si. ast-fel, gratie glasului puternic
al presei, Gheorghe Marin a fost
recta% familiei sale si societätii.
por, contra poporulut
Procuror.
-
Marfa opozitiei.
- Poporul guvernulul.
les ce spune ordinul. Suntern in dulcele Pastelui ; s zi- ."Ministru. - Tintä misciitoare.
Iar a doua zi, gazetele liberale cern cu totil : .
Cartu orb. Praf in ochii mul-
scriag: «Gbeorghe Marin a 'nviat ! tiunit
«Guvernul nu MO cunoaste mar- Adeyérat a 'nviat !* Bätätt. - Vezi legea cererii si a
gini la infamiile lui. Gelos de faptul ofortii.
cä partidul liberal a Meat canali- -..."40e, =We*
Piaträ. - Nenorocire contra cd-
zarea Dimbovitei, el s'a pus s'o strice reea nu extol"' de asigurare.
Md. -Catram in g uv ern ame ntald.
spre a'ntuneca 'meritele Brätienilor,
Golostilor etc. 'Si a trebuit sd se gd-
UN SFAT LA TREI ZILE
Sarje. Ipodrom fantastic.
-Guvern. Magnetul burgiwziei.
--
seascd un mizerabil nebun ca fai-
mosul cdpitan Teacd, pentru ea sit' GO din urmä gologani sträini ce Opozitie. - Aspiranti la o pozitie.
execute ordinele de distrugere. In v'ail mat reams, ii puteti petrece in Thanifestatie. - Festa de 'Wane.
ce timpuri träim !» cälddrusa papa la botez. --VdcAre0,1.-Priina fabricd de mar-
tul romini. *-4 I 4- ---
-<""i

INSEMNATATEA P:RESEI
' `
PARNASUL ROMAN
Adesea ori auzi pe unii - sceptici,
cart nu Cred in nimic, carI nu vor '
CALUL RANIT*)
sh inteleagii ch omenirea are o me-
nire, sustinéndu cii inventia tipa- SIMBO LISTI-AUDITIV.k
ruluI a dat intre altele omuluI Si
mijlocul de a's1 arata dobitocia si Ca calul care cade cobind cumplit cäderea,
agi exercita perfidia ; cä presa liberä RAMIE retras, rästimpuri rinjind räutädos
este adesea un testimoniii de pau- Cind cumpdnesc cum capul cärunt, chelit, curios,
pertate intelectualä a unei naAil si
un document de rele näravuri si rele Rdreste rare rinduri redesteptind räderea !**)
- apucdturi. URA insä scepticil sd so-
coteased marile avantaje ale presei.
Un exemplu recent le va astupa Copil curat, cintat-am copilele candide....
aura Tatd-1 : Rätdcitor, rid risul robitului ränit,
Gheorghe Marin, un om modest
pind alaltdieri, devenit astäzi ilustru, Cat calea care curmä curind cruntul cutit ;
«a fost omorit si chinuit, torturat si Rebel, repe4 rugi, -Halal rärnine räft, rigide !
asasinat de comisarul Cretu».
Dupd ce 1-a ucis, comisarul asasin
a pus cativa shirt de aft luat cada- Cum ? Carul care card curentul cadentat,
vrul si 1-aii ingropat noaptea. Repaozul refuzd rugärii rägusite ? ' -

Ce ar fi devenit iwnorocita vé- i.

duvä si orfanii victimei, daca nu Comori copildroase coboard covirsite;


era, gata la postul sti, sentinela Rämin rezlet, rabd räul, rdpits, räft, revoltat.
neadormild a opiniei publice, presa? .

Din norocire pentru Gheorghe *) In versurile 1 sil toate cuvintele incep cu C. ; in al 2-lea t;i 4-lea cu RR
Marin si familia, presa a aflat a- "*) Licenta poeticii, in loc de rode:,
coast tragicd imprejurare, si cu toatii
siticevitatea si buna credintd de care "-.1.40Citc.1
este capabilä, a dat alarma cu'atâta

www.dacoromanica.ro
PI/
5
MOFTUL ROMAN
si sit le *mama
Glumele sint ca niste scrisori de favorite ale poetului, cAnd de o data dar sa
DIN CARNETUL AVOCATULUI ele nu pot fi judecate nici o pe mormint,
amor : lasam lie Poet sa sfirseasc5 :
Magnum Etymologicum Juridicum data cu nepärtinire. Atirnd de dis- Cele done muze fac callva past spre fund, unde
(Op publicat prin subscriptia unor impricinap) pozitia sulleteascii a cetitorulul si de incet, incet apiiruse ziva. Tabloul tune& se ridica
[Um are] spre denial si fun-
ideile lui. Diii primulul-redactor al binisor cand pornesc Muzele lumina descopera a-
Condica penal& - 0 groaph in Moftului Romin o glumd scrisä cu dul TeatruluI stralucitor de
sezate pe o inaltime in deosebite grupurI mina-
care cad numai gogomanii. talent dar anti-socialist,-daCä as toarele person* create de geniul poetic al lui
Condica comertialei. - Lectura de cev se poate face, - si o va gaol Alecsandri : Penes Curcanul, Despot Voda, Unbar
Voda, Banul Maracine, Dan Capitan de plaid,
predilectie a viitorului falit. nesdrath. Gulita,
Oraliii, Getta, Ovidii, bija, Cocoana Chirita,
Client. - Un pacient cdruia 'I tre- Nu cum-va Conu Petrache Carp Paraponisitul, Moise ovreiul din Lipitorile Satelor,
Ana Doamna, Fetele din insirle Margarite. Copila
bue multd pacientä. o sit gdseascd Moftul o gazetä de dull ? din Legenda ItondunicM, !Iodic«, Bekri Mustafa,
Femee legitimet. 7-- 0 femee care Din contra, Constitutionalul e tot ce Kera Nastasia... cari ad inituunchiurI de Cod,
are privilegiul de a Vi insela bär- se poate scrie mai spiritual. lAcrimioare, coroane de stejar verde, flea de
* camp... etc.
batul. * * - In mijlocul lor, purtand o "foae aurita de palmier,
Procura. - Declaratia sinucisului. Cdrutasii ad reinceput lucrul, ma- sta. Musa Clio imbracata in alb. In jurul capulta
Casatie. - Ultimul consult pentru nifestatille s'ad sfirsit. ei seanteiaza o aureola luflhiuOcLSä. Muzele se opresc
inmtirinurile la picioarele mormintuluf.
10110sárnitatea muribundului. - Se obici- A

Din toatä gälagia facutá, ne-am Clio (cu bratele intinse ca re Muze'.
nueste adesea in asa solemne mo-
-

aleS cu crampele stenografilor de la


mente si se plateascd i masluri. Tanguitorul vostru glas
111-.1.-
Camera'. Cit pentru cärutasi, ei ad De ceruri ocrotit
rdmas nici in car, nici in cdruth, A fost o Muse in Parnas
JURNALUL NOSTRU ci... in dubd. Locas nemuritor
* * Al cantecelor ascultat
bacä in toata Sodoma al sä gh- Un guvern care ar vrea sä omoare Poetului iubit
Apollon bine voitor
sesti mdcar cinci oameni de treabd, presa opozitionistä, ar trebui sit se Cu haz Dumnezeesc
ert tot orasul». Cam asa a zis Dum- poarte ca o fati mare : tirajul unei Din neguroasele veal'
nezea lui" Lot. gazete opozante creste in raport di- Ce haosu 'nvelesc
Noi sintem mai milostivi i mai rect cu scandalurile guvernamentale. Pe-al lui Alexandri copil
inghduitori decit Cel Atot Putinte. Si cu toate astea, guvernde care Cu drag i-a adunat I
Plecandu-se la voia lui
Dacd din toate corespondentele ce uräsc mai mull presa, ii dad prilej,
Ursita le gill
primim zilnic, am Mist mdcar una intr'una sä urce numärul foilor. '
Nepäsiltori de-a timpului
care sd merite a fi publicatd, am * *
Prefaceri a tral
ert toatä sumedenia de vaxisti cari Ori-citä ostenealä ne-am da, nici
Si mângiieri orf pilde and
il bat joe de inventia birtiei. o data nu vom ajunge sä fun asa Mere(' faima, sa-T creased
Dar nu gäsim. Soarta e crudä. de comici ca gazeta cea mai serioasd. Poetului duios si bland
Cit stint de fericiti confratil nostri Pe lumea päménteascii !
In orl-ce parti yeti indrepta
quotidiani, earl' publica in fie-care ACADEMIA ROMANA De-aici ai vostri past
zi corespondente din Slatina, abuzuri De el si sulletu-I yeti da
de la C. F. R., un primar model si LA MORMINTUL LUI ALEXANDRI 0 scumpilor urmasI:
--APOLOGIE-
atitea alte materii care fac fala until
organ serios. -
Utah' de autor d. D. C. 011ä-
Unui moftangid brevetat insä nu-I nescu, noul academician in sedinta de
De-ti reciti, cea din trecut
Minune de poveste
De tot ce-a fost si s'a Meta
este ertat sii publice nici un moft. la 12 Martie a Academic!. - Sapat o sä gäsitf
Pe temelil numele luí !

4 4:
Ne facem cu placere datoria sh re- Cu cat stejarul este
Fie-care cetitor romin este un prMucem la rubrica noastni speciald ti- Mai nail si resárill
curcan : coloarea rosie SI atrage en nalul grandios al acestei Opere academice. Mai mull in jurul trunchiuluY
deosebire, e un fel de magnet pen- lath resurnatul opera : 0 rammi cu Palos avént
Done' muze, Euterpe si Melpomene, Cu atilt mai aprig vé luptati
tru odd. Fur tunele sa le 'nfruntati
mormintul poetuluI
Asa se esplich pentru ce numärul vin sà plistrigä pe Grid tot mai rah' steja ii Milt!
noaptea pe lund. Dela sine se intelege ci
de Paste al .Moftului Romin s'a vin- muzele ea si primadonele plang eilntänd. ,t;i-acurn copil nemuritori
dut mai bine ca toate cele-l-alte. Dupd ce ail vérsat lacrimi din destul 'royal asi de eterne lupte
s * se hotarsc sii adune Rierämioare, florile Pe lyra- cucoarde rupte

www.dacoromanica.ro
6 Morrill, ROMAN
ginia. Dar nevola invath pe orn multe
5i pe morméntu-I. punetI fluid! VACARESTIIII luCruri.
A voastre inimi vecInic calde
'farina lui sA le simteasel
Si lacrämile siroiasc5.
-

- MDR.; DE MARTIROLOGIE ROM.NA. - - -Acum o ri nici o data ! isi zise


el. Si se repezi asupra unui gardist
Isvor nepretuit s'o scalde. I
pipernicit, bleg, care tocmal se 'n-
(Catre Muse) Vác5restiI !.. De cite ori, cititorule, ch Oh la un nasture.
lar mândrul rsärit de soaré rostind acest cuvint sinistru, nu te-ai Gardistul, de fried, se lash la pd-
0 Muse sfinte cu blind graft."' simtit coprins de-6 tainicd infiorare,
SA Ned pe-al Moldovei plain
SA creased floare lAngä floare.
nu
(Top coboarA Meet de pe munte aruncAnd florT
ti s'a zburlit Oral pe cap si nu
mint.
-
Mizerabile, ii striga Vaxidi,
al blesteinat pe acela care a clädit deed maI faci 6 miscare esti un fiat
.

§i depunénd coroanele pe mormént. Muzele se tin aceastä temnitá unde soarele nu ph- al mortel.! Te-am vend ! Vroiai sä
imbrgtopte, cortina cade incet la sunetul Hord trunde, unde privighetoarea nu cintd,
UniriT, cintatA in surdinA. La o noul ridicare a scOti revolverul...
perdelii toate persoanele sunt grupate in jurul unde totul e negru, sumbru, mor- Dar nu apnea sá sfirsaseä, si un
mormintulul. Muzele stet in mijlocul lor imbrA- mintal I *
sub7cOrnisar Il apnea de git strigin-
Mate. Clio la capul mormintului incununeazA - Cind ai citit intr'o gazetd, cu li-
bustul PoetuluT.)
tere compacte X. a fost con-
: ad.
dus la Vdclrestl», slut sigur c tu,
-
du-I gray si solemn :
In numele legil, te arestez
.

pentru ultragiu cii lovire !..


SPIRITISM cetitorule, al esclamat cu groazd :
«Dumnezeule mare, pdzeste-md pe 4. 4-

mine Si pe copiil mel de a vizit A doua zi Vaxidi fu pornit la Va-


De mult n'am mai Molt spiritism -
regret:Am i promitem cititorilor pentru aceastä ocnä moderni !) cdresti
s.
in duba obicinuitd. Trecind
numrul apropiat o comunicare spiritistd Cu toate astea, te-ai inselat. VA-pe calea Victoriei, el privea prin
menitä sä face sensatie. gratiile dubei la multimea care sta-
cdrestii nu meritá sh fie ast-fel tra-
Este vorba de comunicarea spiritistä tion§ in fata polip(q. Acum auzea
tati, cruzimea ce cu totil le ariitäm,
a SfintulaI Ion 'Platoon incarnat in Em. distinct cum toy trecdtorii ziceaä :
este nedreaptä.
-

Credeti vol eh' este o nenorocire - In


Sa Párintele Ghenadie Arges, din care duba asta e Vaxidi. Mize-
comunicare a sfintuluí resultd cd Epis-
a merge mdcar pentru o lund la rabil guvern ! Sä aresteze ast-fel un
.

eopul nostru este singurul vrednic a se


urea pe scaunul vacant de mitropolit. orn atit de bray ! Asta e o infamie,
aceastd fioroasd statiune balneard ?
La sedinta spiritistä in care s'a facia Dar still voi ce e acolo? Ascultati. e o trädare, e o rniselie.
aceastA importantä comunicare, aü asis- El auzea toate astea, - era pri-
tat tot)" spiritista earl' atirnii de minis- * ** mu-I succes.
terul Cultelor. Candidatura Em. Sale
Ghenadie pare astiel aproape sigurd. Vaxidi era un bdiat .de. treat* $i avea dreptate. De trei zile de
Doctorul Istrate a *tat mult la a- dar un Mat dintr'aceia cari nu cind fusese arestat, intreaga presi
ceastá sedintä cu cercetärile sale chimico- sint meniti sii rámfie nu pentru ur- quotidiand se ocupase de el ea de
organice: se stie in ce mod poate co- mas1 dar nici pentru contemporanii Ravachol, ca de Pranzini, ca de Ar-
munica spiritul lui Sf. Ion cu Em. Sa lor. Cu negotul pe care l'imbrAisase ton, ca de Rochefort. Se emiteati
Ghenadie din moment ce Em. Sa intreabá
il mérgea ash i asa. Zadarnic fäcea pärerile cele mai cohtrarii i cele
si sfintul rspunde.
---
ECOURI DELA REVOLUTIE
zgomot, zadarnic se zvircolea,- ni- mai fantastice : .Vaxidi vroise si u-
inen1 nu-I da niel cea mai mied. cidä un jandarm cilare, Vaxidi sal-
atentie. vase vlata séfului opozitiei, Vaxidi
Inteo zi, tocmai cind se pregalea
' fusese arestat intr'un mod anti-con-
Ce-aii voit cdrutasii ? Sii bicituascd stitutional, Vaxidi fusese maltratat
purtarea conductorilor Statului. sa se sinucidd spre a scäpa . de in-
diferenta unui public de blazati,. - la sectie, Vaxidi trebui liberat pe
* cautiune, arestarea lui Vaxidi este o
Un guvern e cu atat mai putin el auzi cat e räscoala pe stradä. Re- loviturd data .corporatiei WI, in fine...
forte cu cat desfsurd mai multe pede aruncâ din mind. arma fatale
' forte. si se repezi ca un nebun in Oath, in fine se zice cá Vaxidi a fost asa-
* * unde lumea adunatá fácea scandal. sinat miseleste, - sint oameni carl
Politica este o comedie monotonä, Imbulzeala era mare, care din i-a vdzut ast' noapte cadavrul in-
jucata in genere de actori mediocri. cotro se 'nghesul, se. ghiontuiâ, se chis intr'un cosciug de brad si tre-
Cand un comic se screme sii se dis- cind in goana cailor spre abatorin...
tinga capdtd fluere, oue docile si 'nbrincea. Vaxidi nu era un cura-
sc uipdtu ri. gios ; de l'ar fi chemat Paul, nu s'ar lath cum Mor martirii !..
-"mar fi aruncat In apä si scape pe Vir- 4 4.

www.dacoromanica.ro
7
MOFTUL 'ROMAN _

LI

Liberarea lui n'a intirziat. Avo- VdcarestiI ar fi ne itichide toate M O-F TUR I
catii inculpathlui ail doyedit ch Ya- debuseurile preductiunei noastre na-
tionale de martirt, ar fi a merith Culmea cruzimii- Sh tai un bane
lorosul nostru arnic fusese aruncat .

de invMmäsealh peste gardist, iar sä räminem umili si necunoscuti... de stos.


nu cu intentiune. Acela card :0 därimä Vdcärestil, me- * *
La liberare i s'a fäcut manifes- ritä ,sh nu ajungh in iaa lui martir. Auzite, Fa o intrunire publica :
tatiI spontanee, ovatiunl strälucite, .
la care - cum .zicea- manifeStul
trebuie .sh se asocieze tog ,cei ce
- 0 CUGETARE LA TREI ZILE
«CiocoiI vor sä rneargh mai de-
parte : ei vor sä calce In picioare
.simt romineste.. twt ce e ma! Malt; religiunea, pen-
. cinci. anT, --Cit a mai . stat gu- Légea Maximnlul; pentru care si-4 tru ca apoi sä ne poath pune faxe
vernul acela la putere, i s'a arunCat spart atäta lIui capul fifth s'o in-
" ca sä ne omoare i sä ne ingroppe
in fatä arestarea luT Vaxidi, «aCest teleagd, trebue sh fie. o lege. impo- de vii i apoi sá ne sugh2toatä su-
act care va rämine b path .vecinich sibild. doarea dela care atirnä viitorul co-
pe fruntea bAncei ,ministerialo). - - .piilor durnnea-voastr, pe cind ei se
Cind a venit Ja putere fosta opo-
Tesfath la puter6, sustinutl de cine-
zitie, Vaxidi a fost numit inspector MAMA rill, SCRIM!, ROAM IN'I'REPRINDNE1 ,
peste toate institutiile Statului. Iar' va mal sus pus in contra vcintei
in mahalaoa unde se näscuse, toate Mini in ILibertateá» din Buzk: acelora ce le strigii: pinä child ? lath
babele il dedeati ca pildh : «dac'a Partidul national-liberal, credincios mi- viitorul pe care 1-am' vOzut de mutt
foSt bheat Arestept, ce vrei sal faci ? sivaii ce sT-a impus de a lupta pentru
!

realikat sub guvernnl reactionar 1»


-Nu fac toate mustile micro r»....... consolidarea libertätilor 'publice- ale po-
*alit)", nu crap' niel o osteneold, nu se .4 * *
*
*
opreste d'inaintea ori-ceirui sacrificiii
Spänäcel Spanacovici a lipsit dela
pentru a schpa tara din ghiarele ce a scoal trei zile:
-0 sd ziceti de sigur :
00-cum, a suferit mult_ cit a
stat la VhcarestI, a 'ndurat safe-
inflpt piocoii in ininza eil
Stririgeti-v dar cu total imprejural A patra zi, aduce profesorului o
steagului, libertap, ajuta(i'l in marea si .scrisoare dela babaca :
rinte, crincene, a rnincat prim a- ,-
.generoasa opera ce a intreprins pe con-
mard a fortatului, a dus Martiriul duchtdrii lui, cäci .numai asa se va pu- «Domnule profesor.
cu resemnare... tea invinge sälbätächle regimului despo- eV Fog .sä scuzati absentele flului .

Tint rezerv dreptul de a descrie in tic Ce se argil acorn In toga splendoaea ! meü Späniicel, pe motivul cit a fast
numärul viitor ayenturile lui Vaxidi -Ce s'ar mal putea adAbga la acest impreunä cu mine la revolutie.
in «celula umedä si 'nttinecoasä de «Primiti etc.»
criuvaer?
.la VdcgrestI. Pin'atunci, sh nu uilati
«Serviciù prompt si cu acuratetd,
un lucru :
. Frantuzii ai fost niste nebuni la preturi moderate.»
.CONST. MILLE
1789 chid a därimai Bastilia. Nol AVOCAT
Conduit sh nu-1 imitäin. A ditrima Strada Caragheorghevici, No. 4.

`Nlotatcldotriclototloicatiatcatdc* I T ¡raj& 5000 exempla" I %


PUBLIC1TATEA .ZIARULUI

wwWAC/WarirMa MIL,C)Mirk.AZW""
AEON AMENTE
12 lei In strilintitate pe an 10 lei.
In tail pe an . 7 lei
I

I Pe sase lunI . . . . . . . . . 9 lei." .

Pe ase luni . . .

se plätesc totd'auna inainte la administratia


,,Moftului Roman" Strada Caragheorghevier Na."y, .
X Absnamen'tele
Anuneiuri: Pa°ina 8-a intreagit 25 leT odat.4 ; la mat multe insertiunI se aeord4 o redneere insernnatti. Portiunl din pagina 8-a 20 bany 'ma.*
la administratie:
-x Pagina 7-a 50 haul rindul. InserOuni si reclame 2 lei rindul. A se adresa
Strada Caragheorghevici No. 14.
vechifi 30 bani. I Ipppppp4CrjpprK
)1t************* un
exemplar 15 bani.-Un rmmer

www.dacoromanica.ro
8

MARE DEPOZIT .
..-.
MOFTUL ROMAN

.410.
411111111. 411111

MARE DEPOZIT
de
'

. de '
MASÍNE DE CUSUT
_
COMNIA AMERICANA VELOCIPEDE

PRIMTJT.a TYEPOZIT DE.1 MA.BINI r30 CIJSMPT


PATENT SINGER PERFECTIONAT

Premiate ia tcate exposzyde cu primele Medalii i Diplome, de onoare. - Reputatie universald nehltrectde
ca in soliditate, lucrare si elegant& ,

Peste 5 milioane sunt In intrebnintare er-

CEL MAI MARE DEPOZIT


AL

RENUMITELOR VELOCIPEDE ggS P R T"


care sunt cele maibune din lume
Constructiune neintrecutá Elegantá complectá !Viers
near: Cea mai mare soliditate!
Accesorii pentru ori-ce fel de nutOne de cusut d mare
. aso ailment de articole pentru velocipede.
_ Cereti cataloagele noastre ilustrate pe care le trimitem
=77
gratis si franco. - Singurul representant :
ZISM.A_1\T
IBMIRil\l-1-1 _AIR, ID 1:1sd se adreseze ori-ce corespondente t valor.
la Bill. Eforiei, Bulevardul Elisabeta, Bucure9ti, carom imbue
11111 11111
:

rELEREEMMMMEELMEIREEEREMMMPIEMMEREMMEEEDERREEEME
BACANIA LA
1
TO Wit _Ca ,400_,ax
I_ 1R,_ 001--=SM.A_INTIT
-= STR A DA N (3. - C_ASSA CA MFI13X FLGIALUIVICI, - Writ A_LI.A.
DOMNIM I - --

Recomana Nor. Public si in special clientelei sale Magasinul bine asor-


-40

tat cu delicatese si coloniale.


lore negre teseuite. -- fore mot proaspete dula
1 IVindef veal cele mai bune calithij de Ore* i DM c jätpra.
pica veche naturalci si Pain de Dreigqant.
Mezeluri i Branzeturi toate proaspete.
Preturi moderate. - &mid!» prompt.
.
1ii
ripe- Lil ogratie fowdcrie de Were ,i deposit de thq»qpiitie DOH. P. CUCU
Bulevardul Elisabeta, No. 121. - Neuron
.

www.dacoromanica.ro

You might also like