Professional Documents
Culture Documents
Cristina-Corina BENŢEA
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Univ. „Dunărea de Jos” Galaţi
MOTIVAŢIA PROFESIONALĂ
– REPERE TEORETICO - METODOLOGICE
Abstract
Motivation for work is one of the most important problems in the structural and
functional context of modern organizations. Motivation for work is correlated
with work satisfaction and is the key to performance improvement in
organizations. This paper focusies on the theorethical and practical perspectives
of understanding the concept of motivation in the workplace.
1. Delimitări conceptuale
Motivaţia profesională sau motivaţia pentru muncă reprezintă un aspect
deosebit de important atât pentru angajaţi, munca reprezentând unul dintre domeniile
centrale ale vieţii şi activităţii umane, individul adult petrecându-şi majoritatea
timpului în câmpul muncii, cât şi pentru angajatori, datorită implicaţiilor directe pe
care motivaţia le are asupra performanţei unei organizaţii. Problematica motivaţiei în
organizaţie s-a născut din nevoia de a găsi răspunsuri la numeroase întrebări, cum ar
fi: De ce muncesc oamenii ?, De ce unii muncesc mai mult, iar alţii mai puţin?, De
ce un angajat cu abilităţi şi competenţe mai mari decât ale celorlalţi obţine rezultate
mai mici decât un altul cu abilităţi mai reduse?, Cum pot fi stimulaţi angajaţii pentru
a obţine randamente concordante cu potenţialul propriu?, De ce schimbă oamenii
locul de muncă ? etc.
Motivaţia profesională reprezintă un concept interdisciplinar, care poate fi
analizat din perspective diferite (psihologică, sociologică, economică-managerială),
considerate separat, dar şi împreună ca urmare a perspectivei moderne, global
interactive care s-a impus în cercetarea diverselor fenomene. În literatura de
specialitate s-au conturat mai multe perspective de abordare teoretică, metodologică,
dar şi practic-aplicativă, pe tema motivaţiei profesionale. Privită în contextul muncii,
motivaţia poate fi înţeleasă ca fiind disponibilitatea angajaţilor de a se implica în
activitatea profesională pe care o realizează şi de a depune un efort susţinut în
vederea atingerii unor obiective profesionale, individuale sau organizaţionale. Prin
raportare la dinamica sistemului trebuinţelor individului, analiza motivaţiei
profesionale ne permite înţelegerea unor fenomene psihosociale, cum ar fi: alegerea
profesiei, integrarea în muncă, evoluţia socio-profesională a individului, adaptarea la
contextul profesional, dinamica motivaţiei profesionale etc.
Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, fasc. XX, Sociologie, nr. 3, 2008, p. 63-71.
64 Cristina-Corina BENŢEA
Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, fasc. XX, Sociologie, nr. 3, 2008, p. 63-71.
Motivaţia profesională – repere teoretico-metodologice 65
Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, fasc. XX, Sociologie, nr. 3, 2008, p. 63-71.
66 Cristina-Corina BENŢEA
Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, fasc. XX, Sociologie, nr. 3, 2008, p. 63-71.
Motivaţia profesională – repere teoretico-metodologice 67
Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, fasc. XX, Sociologie, nr. 3, 2008, p. 63-71.
68 Cristina-Corina BENŢEA
Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, fasc. XX, Sociologie, nr. 3, 2008, p. 63-71.
Motivaţia profesională – repere teoretico-metodologice 69
Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, fasc. XX, Sociologie, nr. 3, 2008, p. 63-71.
70 Cristina-Corina BENŢEA
Demotivarea dură reprezintă ultimul şi cel mai grav nivel atins de angajat în
procesul de demotivare profesională, care are drept consecinţă pierderea sensului
activităţii depuse. Acest nivel afectează profund dorinţele, intenţiile şi interesele
profesionale ale angajatului, aspiraţiile sale viitoare în acest domeniu, afectând
profund motivaţia şi performanţa profesională a acestuia. Ea poate fi trăită ca o stare
de angoasă, de frustrare intensă sau, dimpotrivă, de detaşare, putându-se transforma
în depresie.
Sub aspect aplicativ, cercetările întreprinse au vizat inclusiv identificarea de
soluţii care pot fi utilizate în vederea evitării sau limitării demotivării profesionale:
- asigurarea concordanţei dintre nevoile, scopurile, capacităţile şi aşteptările
individuale ale angajaţilor şi cele care pot fi satisfăcute ori solicitate prin activitatea
desfăşurată;
- buna organizare a sarcinilor de muncă astfel încât acestea să nu fie monotone,
nesemnificative, inutile etc.
- o selecţie riguroasă a personalului ţinând cont de aspiraţiile, aşteptările şi
capacităţile acestuia;
- stabilirea unor obiective profesionale pe cât posibil clare, precise şi realiste a căror
atingere poate contribui la dezvoltarea stimei de sine a salariaţilor;
- oferirea unui feed-back eficient din partea superiorilor: managerii trebuie să fie la
curent, să solicite informaţii, să manifeste interes pentru munca acestora, lăsându-le,
în acelaşi timp, suficientă independenţă şi iniţiativă;
- identificarea semnificaţiei şi a gradului de importanţa acordată muncii de către
fiecare angajat reprezintă un alt factor important care poate contrbui la diminuarea
demotivării prin iniţierea unor acţiuni de stimulare individualizată. Există persoane
care au o orientare instrumentalistă faţă de muncă, munca fiind doar un mijloc de
realizare a unui alt scop, în timp ce pentru alte persoane munca este un scop în sine,
acestea având o orientare expresivă faţă de muncă;
- oferirea de informaţii, de sprijin şi de consultanţă, punerea la dispoziţie a
mijloacelor materiale necesare, pentru a finaliza o activitate în bune condiţii, aspect
prin care se creează impresia că rezultatul muncii este semnificativ şi merită efortul;
- asigurarea unui tratament echitabil pentru toţi colaboratorii;
- crearea unui climat general socio-afectiv pozitiv care să contribuie la optimizarea
performanţelor individuale şi colective ale angajaţilor, centrat pe valorile cooperării,
lucrului în echipă, respectului, sprijinului reciproc, competiţiei echilibrate, toleranţei
etc.;
- crearea şi consolidarea, la nivel organizaţional şi social, a unei culturi a muncii
care, prin condiţiile şi factorii specifici, să genereze contextul de orientare, întărire şi
dezvoltare a motivaţiilor salariaţilor pentru muncă. O cultură a muncii consolidată
are menirea de a contextualiza motivaţiile individuale, de a le întări, de a le supune
unei confruntări şi negocieri, personale, interpersonale şi sociale.
Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, fasc. XX, Sociologie, nr. 3, 2008, p. 63-71.
Motivaţia profesională – repere teoretico-metodologice 71
Bibliografie selectivă:
Deaconu, A., Podgoreanu, S., Raşca, L., 2004, Factorul uman şi performanţele
organizaţiei, Editura ASE, Bucuresti;
Dygert, C. B., Jacobs, R. A., 2006, Managementul culturii organizaţionale, Editura
Polirom, Iaşi;
Drută, F., 1999, Motivaţia economică, Editura Economică, Bucureşti;
Druţă, M. E., 2008, Psihologie socială,
http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=42&idb.
Enache, I., 1999, Organizarea ergonomică a muncii în birou, Editura Universităţii
Bucureşti, Bucureşti;
Moraru, I., Iosif, Gh., 1976, Psihologia muncii industriale, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
Pânişoară, I.O., Pânişoară, G., 2005, Motivarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi;
Popa, I., Filip, R., 1999, Management internaţional, Editura Economică, Bucuresti;
Prodan, A., 1999, Managementul de succes. Motivaţie şi comportament, Editura
Polirom, Iaşi;
Roman, T., 2000, Introducere în sociologia economică, Editura ASE, Bucureşti;
Vlăsceanu, M., 2003, Organizaţii şi comportament organizaţional, Editura Polirom,
Iaşi.
Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi, fasc. XX, Sociologie, nr. 3, 2008, p. 63-71.