Protos.

xrcontu n'tANnryA

','6-[
',
./
I
sJ

MINUNILE
NNAICIIDOMNULUI
J
trr r'I
 Protos.
NICODIM PTAIVNTTA
t

UNIII,T
}AINI
ULUI
}AAICII DO}ANI

Setipd,re;tecu binecuuhnfurea
Prea Sfinfitului Plrinte GAIACTION
EpiscopulAlexandriei ;i Teleormanului
 a)

)s
fi

s
a\

s
J

ta

t<
3r

q)

q)
 CUPRINSUL
MinunileMaicii Domnaluitn profeyiileV Testament . . . ., . . . 9
MinunileMaicii Domnuluitn scrierile
f ilo z o f i l o r p d g A n i ....,20
MinunileMaicii Domnulai prezise de sibile . . . 24
Minunile desprezd,mislirepi na;terea
MaiciiDomnului ......30
MinunileMaicii Domnuluila Adormireaei . . . . . . . . . 51
MinunileMaicii Domnaluiprin numeleei Maruh . . . . 55
MinunileMaicii Domnuluifd,cutecu ue;mkntul
;ibrkulei... ...65
M i n u n i lM i o m n u l u i f i c ultaei z a o r uel i . . . , ,
e a i c iD . 71
Mi n u n i l e M a i ci i D o mn u l u i tn o ;ti ri .....78
MinunileMaicii Domnuluicu ceipdcdto;i
cares-aupocd,it. ....t ......87
MinunileMaicii Domnuluidespresalaarea
unoralajudecatd,;idiniad ......122
MinunileMaicii Domnuluicupedepsireahulitorilor . . . . . . 128
MinanileMaicii Domnuluicu cei carali ;i neuinouali. . . . . 139
MinanileMaicii Domnuluifdcutecu cei ce se roagdei . . . . 172
MqicaDomnuluis-aardtat celorce se rugauei . . . . 183
MaicaDomnuluidd inlelepciunecelor ce se roagd,ei . . . . . 239
MinunileMaicii Domnuluifdcutecelor bolnaai . . . . . 247
MinunileMaicii Domnuluift,cutecu cei morli . . . . . 274
MaicaDomnuluisalaeazd pe cei din primejdii . . . . . 292
, MinunileMaicii Domnuluitn apd,rarea cetd,filor
cre;tine, Bisericilor;iMdndstirilor-.. ....310
MaicaDomnuluipoartd,grija de Mdnd,stiri
$i personalullor
de . . . 322
MinunileMaicii DomnuluiJiicateprin
Sfintelelcoane ......355
Minunile sduhrsitede MaicaDomnuluitn zilele noastre . . . 450
 PRECWAI,{TARE

Cu aj utorul ;i binecuud.ntqrea Domnului D umnezeului nostru,

Celpreamd.ritpururea tn cer ;i pe pd.mdnt: Tatd.l,Fiul ;i Sfd,ntul
Duh, Treimeacea de o fiinyd ;i nedeEd.Qitd., ne silim a aduna ;i
a da poporului nostru cre;tinesc,cartea aceastacu: ,,Minunile
Maicii Domnului" nostrulisus Hristos,Dumnezeu-Omul.
Primeleistorisi4ale Minunilor Maicii Domnului setnfiripeazd.
odatd cu apaNlia cre;tinismului. Ldngd. cultul ;i adorarea
Domnului nostrulisusHristos,Dumnezeu-Omul sendscu;i cultul
suprauenerd.riiPreadintei pururea Fecioarei Maria, ca.re s-a
tnurednicit a deueni,a rt ;i a rd,mdne,Maica lui Hristos-Dum-
nezeu,Dupd.feluritele bule ale ereticilor,in frunte cu patriarbul
Nestorie,cd MaNa a nd,scutpe HNstos-Omul,qi dupa hotdri.rea
Sfdntului Sinod din Efes6t731) prezidat de Sfd.ntulCbiril, ereticii
nesto4eniau fost anatenxa,tiza.fi; iar tn Bisericis-a statornicitfor- "
mula: ,,Ndscd.toarea de Dumnezeu;i Pururea FecioaraMANa".
Eulauia adund.rilor cre;tine pentru Maica Dornnului a crescut
uimitor, Minunile fd.cutede Ddnsa s-aupouestit;i rdspdnditp4n
de sean'td.au adunat acele istorisi4 tn
multe finilturi. Sc,t"iitori
cdryi;t le-ausemdnattn lumea tnare.Astfelde colecliis-au aflat
p4n secolul X, cbiar ;i tn al Wl-lea d. Hs. sub numirea de
,,Legenda a.urea"si ,,CarnrenaLrracLrm".
Minunile Maicii Domnului tn numdr de;aizeci;i noud,,s-au
Minunile Maicii Domnului s-au cittt
adunat ;i tipdrit tn Veneliatn anul 1641-1542 ...dimpreundcu
;t se citesc muh d,epoporul
romdry dupd care muQt au deaenit mai lumina{u mai ,,Cartefoarte folositoare de suflet", ,,Md,ntuireapd.cd.to;ilor",tn
!9:lr" prirna jumd,tate a secolului XWI, de marele dascd.lAgapie
b,n1tzl" mai atasapt binelui ob;iesc,
fti mai buni ai Btsertcit lui
Dilmnezew cetdgeni mai deaotali ai patriei pdmfintegti CNteanul,uieyuitortn ffintul Munte Atbos, care a ld.sat;i alte
;i cere;ti
cantea aceasta este un mrnanat dascdl cire edificd pe citttorii scrieri de mare insemnd.tate. Minunile Maicii Domnului forma
aten{i, ti clarificd in mai muhe netdmilriri fi ind,rumeazd mi- partea a treia tn cartea: ,,Mdntuireapd,cd.to;ilor",tn care ercl
nunat, pentrat a deaeni mai buni mai dpuotati binelui".stele cdld.u-
scrisd.;i tiparitd adeseo4,
zitoare pe calea aielii ;i a md.ntuirii
La noi rontdnii, s-atipd.Nto ediyiea Minunilor Maicii Domnu-
Autorul lui, ln a doua jumdtate a secolulu,ial XWII-lea @updmentionarea
 6 Protos. NIC)DIM MANDTTA
istoricului
subrer)
din care nu s-auaflat exemplarenici pe la particu_
lari, nici la AcaderniaRomdnd.Astfern-auemsiguran{dcapubti-
calia de care scrie$ubter,nu erau celepeste400minuni adunate
de leromonahulloanicbie Glauatouschi dupa un rnant$crisdin
1696,;i tiparite dupa 225ani (a.1921).
Tipa4reaMinunilor Maicii Domnului s-afdcut tn mai multe
edilii, tncepdndcu secolulxIX. IeromonabulprotosingbetRafait
din Rdmnicu-vdlcea,traduce din grece;tetn romani;t,
;i tipo-
re;tela Craioua,cele,,69Minuni ale Maicii Domnului,,,in anul
1820,tn tipografiaDumitru Mibdila.
Dupa 2Z de ani (1s4DArbimandritul Neahil,starelul md,nd.s_
tirii Neamyul;i secu, udzdnd epuizarea cdryilor cu ,,Minunile
Maicii Domnului",'folosul ;i luminarea multor crestini. brin
citirea ;i pouestirealor tn adund.ri,a retipdrit aceastd.
c:arte,iupa
ce a tndreptatmultegre;eli, tn anul ts<7.
Pabarnicul
Geanolu (cunoscutsub numelede ,.Lesuiodax,,)tipari tn
anul tg5z o coleclie de pouestiri, cu titlul: ,, Minunile Maicii
Domnului"fd.cutela izuorulEi. Aceastan-a auut nici un rdsunet,
din cauza traduceriifoafte tncillcite.
Mai tdrziu cu ureo30 de ani, (187Dlibrd.riaSteinbergdin Bucu_
re$ti, ua retipd.NMinunile Maicii Domnului"- dupd retipdNtura
ProtosingheluluiRafail. ra fet se ua retipdri iard;i tn anii: 1892,
1921,dar cufoarte.multegre;eli.piosul cre;tin lorgu Dumitrescu,
din comuna Rd.carijud. Ddmboui{a,dupa sfatut p. s. Arbiereu
Nifon, vicarul sfintei Mitropolii a Bucure;tiului, retipd.ri
,,Minu-
nile Maicii Domnului" in 1890, d.upatipdriturastareyuluiNeonil.
O alta lucrare cu,:,,MinunileMaicii Domnului',prin
ffinta
icoand'de la Prodrom, sdudr;itetn uremuri apropiated,enoi, a
ie;it de sub tipar tn anul 1902.Acesteminuni sunt cu totul altele,
nu din cele69tipdritedeAgapie,nici din cele400de L Glauatous-
cbi. Minunile Maicii Domnului, acesteade care uorbim alte
;i
mu'ltele(presdrateprincdnite
biserice5ri)
de;i sunt redatesubdiferitefor-
nrc aLttntr-inseleacelasiscop:luminarea gi mdntuirea sufletelor.
MINUNII,E MAICII DOMNUTUI
Mai tdrziu, tn anul 1924,Md.ndstireaNeamlului tipd,re;teia-
rd;i ,,MinunileMaicii Domnului" ;i o pune la fndemi.na bine-
credincio;ilor cre;tini pentru a sefolosi de ea.
Minunile Maicii Domnului s-au citit;i secitescmult depoporul
nostru romdn, dupa care mulyi au deuenit mai laminafi, mai
bld.nzi, mai ata$a{i binelui ob;tesc,fii mai buni ai Bisericii lui
Du.mnezeu,cetdlenimai deuotalia.ipa.trieipdnxAnte$ti;i cere;ti.
Cartea aceastaesteun minunat dascdl, care edificdpe crtfiorii
atenfi, ti clarificd.tn mai multe neldmuriri, ti tndrumeazd.mi-
nLtnAt,pentru a deueni mai buni, mai deuotali binelui, stele
cd.ld.uzitoare pe calea uielii ;i a mdntuirii. in tumina citirii ;i
istorisirii acestorminuni, mulyi.necredincio;idisperali$i urhbri
ai binelui, trnbrdli$eazd.credinla uie,speranla, dragosteaSfdntd,
cei m6.ndNtmbrdyi;eazdsmerenia,bulitorii slauoslauia, zgdrcilii
mila, necuralii curd.lia, mdnio;ii bl6.ndeyea, zauistnicii bund-
tatea,leneuo;iihdrnicia, lacotmiicunxpd.tarea, sufletulintristat t;i
aJld.imediatfelurite pilde de mdngdiere;i tncurajare sufleteascd.
C6.ndun bolnaugreu, tn agonia moQii, aude de un doctor
iscusitcare-lpoate uindeca,sau cdteu.nont cople;rtdepdcate,lqd-
dat de societate,aude de un dubouniciscusit,care a tndreptat;i
tnsd.nd.to;itpe mul\i suflete$e,sac4ficd.tot ce are,pentru a scdpa
de pierzare, se uesele;te ;i saltd.,bucurdndu-se.Tot astfel;i uoi,
cre;tinilor, Pd.stori;i pd.storifi,care aueli weo boald trupeascdsau
sufleteascd,bucurafi-ud.,prdznuili;i sdltayi,ueselindu-udcd.am
aflat unfoarte minunat doctor,care uindecafdrd de arginfi, tgate
neputinlele;i boliletrupe$ti;i suJlete;ti.Vrelisd;tiyi cine esteacest
minunat.;i milostiudoctor, mare ;i uestit?EstePreaffinta Nds-
cdtoare de Dumnezeu ;i pururea FecioaraMaNa. Aceastaeste
nd.dejdeatuturor cre;tinilor, limanul celor tnuiforafi, izbduirea
celorrobiyi,tncurajareacelorscdrbifi,mdngdiereacelorcepl6ng,
ridicarea sld.bd,nogilor,nddejdea celor dispera{i, mhntuirea
desd.ud.r;itda celor cd.zu{i ;i. a lipsililor. Aceasta este Maica
Domnului, cea mcii cinstitd,;i mai ffinta decdt toate creaturile
din toatd.lumea.irnpdrdteasatngerilor;i Mama cea mai bund a
 Protos. NICODIM MANDfTA

tuturor cre$Iinilor.Vctilisd$tificernarebineafd.cutacestminunat
doctor,lumiisuferindegi necdiite? Asculta;i:Aceastapemulyiologi
;i mul;imi de slabanogia uindecat,pe rnuryimorli i-a tnuiat,pe
mulyi tntemnilali i-a slobozit,pe mu\i tortura{i de multe boli i-a
insdndto;it,pe mul;i defelurite duhuri rele i-a scdpat,pe mutyi
prin spouedanie ;i pocdinfd, degrelepdcate (M,J,8;rc. 7, 36-50;19,
1-10;
Ioan5, I-l/t; s,2-11)i-a u;urat, cu darul Fiului Ei preaiubit.
Vd,z6.ndcu ochii suflete;ti noianul binefaceNlorfdcute de-a
lungul uremuNlordeMaica hmnului si pe de altd parte, mulyi-
measurferinlelor omene;ti,alcdtuim din cele69,din cele400;i alte
multe minuni(-) ce le putem afla ;i culegede prin felurite cdryi
biserice;ti,lucrarea d.efayd.,pentru folosul trupesc;i sufletescal
tuturor celorcare o uor citi qifolosi cu eulauie.
Mdntuitorul nostru Hristos,Dumnezeu-Omul(care cu cinci
pAini, a sdturat5 000de bdrba;i,plus femeile;i copiii, dupd care
au luat 12 co;uri pline cu fd.rdmituri, a;ijderea cu ;aptepdini a
sdturat4000de bdrbafi,plusfemeile;i copiii, dupd care a mai luat
;apte co;uri pline defardmituri) sd dea bogdyiede bar cdr;ii aces-
teiasifelurite bineface4pentrufolosireacelorceo uor citi cu cred-
inyd,bund.,tncrederetare ;i dragostesf6.nta.
Hantl Domnului nostnr. Itsus Hrtstos, dragostea lul
Ihrmnezeu Tatd.l gf imphtd.girea Sfdntului Dub, sd.ftc cu MINUNILEMAICII DOMNULUI
noi toll Amin Q Cor.13,14). ilr pnoTETIILE
,
vEcHIULUI TESTAMENT
NICODIMUnTVOdN
, MINUNEA 1
Protosingbel Fdgiduinf a Rdscumpiritodui
Dupi cddercain gregeali a protoplrinfilor nostri, Adam qi
Eva, Dumnezeuvdzindu-i gromnic de infricogali, indurerafi qi
ruqinali, le-a filgilduit pe universalul Riscumpdrdtor.DupI ce
bleq_tegdpe-g4tpe*zicind: ,Pellru cd ai fdc-u!."aAqA$!a (aqagL{rd
(r) Ia sfdrqitul ftecdtet mlnuni aon clta locul de unde a
fost pe Eva9i pef.dqq).-blgggm"at,S.A,fit"
-tlt intre toate animaleleli fia-
culeasd, folasind urtndtoarele prescurtdri: (M.M.D. d, Neamg),
Minunile Matcii Domnuhtt de Neaml, edit 1924 gt I99O; (X,) Minunile i"p-r+a*anls-iIela,L{|lil i t4ren4"-sI lt fi dqgi"fi to;-
rerccampulu
Malcll Domnulai 400, de prof Dumttnt Stdnescu edtt. I92S; (V Sf.) te zilele tule".Apoi incuraiind pe protoplrinfii noqtri a trotIrat
VieyileSftnyilor luna ......zlua..... d.elorgu Dumitre scu edtt. I 905. ,,
fiiGrm-ziavol, ,

TO Protos. NICODIM MAND(TA
ll!:" turyatlF!l qi rarna.n$a.,ei-4ceast?^1\Jyqld_fqbl
capul;iar tu
ii veilntepacatcar-ql_gl'
(Fac.
3,t<Et:-pii" aceste
cuninGDomnul
Dumnezeu a spuslui Adamsi Evei,cI din slminta lor se va
naste Prencurata pururea Fecioard Matiz, pierzdtoarea blestemu-
lui lor. Apoi, prin Preasfinta Fecioard Maria se va naste Hristos
Dumnezeu-Omul,care cu jertfa Sa de pe Cruce,ii va rdscumpdra
pe ei ;i tot neamul omenescdin robia vrijmasului. Acest M0ntui-
tor Ei Rdscumpirdtor ii va scoatedin legdturile iadului. El le vor
reda iardsi Raiului, si ii va invrednici Cereqtilor locasuri; iar sa-
tanicescul cap al sarpeluidiavol il va cdlca Eil va zdrobi pentru
totdeauna. Aceasta a fost fdgdduinla adevdratd,despre: preasfin-
ta"Ndscdtoarede Dumnezeu si pururea Feciqpra Maria, despre
Fiul lui Dumnezeucare avet sd se zdmisleascdde la Duhul Sfdnt,
sd se intrupeze in pdnteceleei pururea fecioresc,sd nascZ si sd
sfdrflme capul sarpeluidiavol. Stabilirea aducerilor de iertfe ani
malice, preinchipuiau Junghierea universalului Miel al lui
Dumnezeu Care ridicd, pdcatul lumii (Ioanl, 29;Ies.rz, l; rs. 53,7-Lr).
MINUNEA 2
Scara la ceruri
Patriarhul Iacob porni intr-o cdldtorie, pe un drum de 60 km
spre Mesopotamia.intr-o searil,fiind obosit de mers, se culcd si
adormi cu capul pe o piatrd de Jertfelnic.Atunci vdzuin vis o sca-
rd, mare sprijiniti pe pamant, iar vdrful ii atingeacerul. ingerii lui
Dumnezeusq suiau si se pogorau pe ea. Deasupracapului scirii se
ardtd,Domnul Dumnezeu, care-ivorbi sil binecuvintd lnaczB,rL-tj).
Scaraintdritd,intre cer gi plnint, preinchipuia intruparea Dom-
nului nostru Iisus l{ristos ca Om din purureaFecioara Maria. Cel
ce vorbea si binecuvinta de deasupra scdrii, era Dumnezeu in-
ttupat, C,arca fost pe pdrnflnt cu trupul, in ieruri cu Dumnezei-
rea si impdrdtegte pururea cu Tatdl si cu Duhul. ingerii care se
suiau si se coborau pe sclrd.,preinchipuiau pe ingerii trupesti,
care dupl prosldvirea,indlTarcala ceruri a lui l{ristos si Eederea
Lui de-a dreapta Tatllui se suiau cu duhul la Dumnezeu Tatdl si
coborau la pilndnteni cu binecuvintlri divine.
Scara Lceasta vilzutd. de Iacob era o icoand, a mai inaintei
inchipuiri a intrup'irii lui Hristos Mintuitorul si a Nasterii Sale
din Preasfinta Fecioard,Maria. Aceasta iesind din sernintia lui
MINUNIIE MATCil DOMNT]L{]I I1
Iacob, LveaL se pogori ca pe niste trepte din strdmoEesculneam
incepind de la Adam qi continudnd pind la Iosif logodiricul qi
Maica Preacurati.
Biserica lui Dumnezeu de pretutindeni, cunoscind acesteao
laudil pe Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeu qi pururea Fecioa-
ra Maiia, cdntind qi zicind:
tsucurI-te scuracerului pe cures-a pogorit Dumnezeu"'
BucurI-te podul, care trece pe cei de pe pdmint la cer"'
Bucurd-te,ceea ce ai impreunat feciotia cu naqterea..'
Bucurd-te, cee?-ce din fecioare, numai tu singurd una ai fost
bund hrlnitoarc de Prunc.
Bucurd-te,MaicI. pururea Fecioard.
MINUNEA 3
Rugul aPrins nu be mistuia
intr-o zi Moise pdqteaoile socrului sdu Iotor pe ldngd muntele
Horeb. Acolo i s-a ardtat lui ingerul Domnului intr-o mate pard
de foc iegind dintr-un rug, care ardea qi nu se mistuia. Moise se
apropie indatd sd"vadd mai de-apfoape minunea Lceea.Atunci
e-rr! gstrisat pe lte5g*dlg m$lgeulrugulul-care ardea, dat
tffiiit[ia,-,, M,ol;e, M oise! Nu te apropia. ogglgggg-ti-iueel
l , cd'locul pe ca1e.ttuj ntt"-tJhlt.
Ei iint Domnul Dumnezeullui Auraam .'.al lui Isa'a'c".si al
lui, Iacob ...Moise;i-a acoperitfa{a, ferindu-se a priai tnainte
dr ep ! -!g-p !!:w-aez
'nugul a%* 3Le:s'3; -4)'
Lcestacare ardeain fliclri mari, fdtd a se mistui' era
o minunatd preinchipuirea Preasfinteil\llscdtoarede Dumnezeu
si purureaFecioaraMatia,c re a purtat in pantecele-ei pe Hris-
ios-Dumnezeu-Omu1, care-Ifoc mistiritor, filtd'a searde, sau mis-
tui. Aceastan€-o adeveregteqi Sfinta BisericdOrtirdoxl, zicind:
,,Trecut-aumbra legi,i uechi ;i darul a uenit. Precum ragul n'a
ars fiind a\rins, asa Fecioara a nd'scut,;i,Fecioard'a ryd'mas,
...ii tocul itaryuiui anfo", n rd,sdrit SoareleDreptd,fii;in locul
lui Moise, Hristqs, mkntuirea Sufletelor noastre" (Penticostar 83).
MINUNEA 4
Nlarea a rimas neumblati 9i Fecioara nestricati
Auzind Faraoncd mullimea Israelililot, a plecatdin Egipt' ii
pdru foafte rdu cd.i-a ldsat.indatd.igi adund 600 de care alese
 12 PTotos. NICODIM MANDTTA
pentru rdzboi si toatl cilldrimea egipteanl qi se lud dupi Israelili
si-i aducl inapoi. El ii ajunse la tdrmul Mdrii Roqii. Israelitenii,
vlzdndu-se urmdri{i, s-auinspiimintat groaznic.Moise ii incura-
ia mereu, zicind: ,,Tndrd.zni{i, sta{i lini;ti{i ;i uefi uedea rnin-
tuirea Dornnului Dumnezeu, pe care o ua face noud, astoizi.
Egiptenii ace;tia pe care i-ali ud.zut astd,zi, nu'i ue{i mai uedea
in ueci... Domnul aa duce rd.zboi pentru uoi cu o;tirea egip-
teand. ;i uoi uelifi tn lini;te". Acestea zicdnd Moise, se depdrtd
pulin de tzbdrd,;i se inchind lui Dumnezeu sd-i ajute. Apoi se
apropie de mare qi o lovi cu toiagul sdu.Apa se desficu in douI,
de sus pind ios in adincurile ei, formind intr-o prte qi in alta
doi perefi uriaqi de apd. Israelitenii trecurd prin ea cL pe uscat
de cealaltd,plrte. Faraon cu oastea lui ii urmlri. Pe cind insd
erau in mijlocul mdrii, Domnul a poruncit lui Moise: ,,intinde
mkna ta cu toiagul spre mare ca sd,se afeze apele la locul lor
si sd.-i acopere pe egipteni". Moise fdcu aga, lovi din nou cu
toiagul in mare, apele mari se impreunard la locul loq acoperird
cele 600 care de rdzboi ale lui Faraon, cdl5;rimeagi toatl oastea
lui. Faraon cu toatd ostirea lui puternicd, se inecard in fundul
mlrii qi aqa pierird cu tofii. Israeligii de pe ldrm vdzurd pe egip-
teni morli pe lingil malurile mIrii. trgglilglii*:t&urL.ptterea
ce3,!pLrS^4-1-Ui-D*rgLqe--z-9-9-S9_!9gIJL4{9D-orynuf seincrezuriin
(I-cq.,_!L
$., l4,qis.e
iq_p$_ga- 15).
"l;.tAici, Marea Roqie preinchipuia pe Preasfinta Ndscitoare de
Dumnezeu si pururea FecioaraMaria, prin care a trecut: zdmis-
lit, intrupat si ndscut Hristos, Dumnezeu-Omul.Poporul Israelit
care a trecut prin marea neumblatd, dupd care apele ei despdr-
tite s-auimpreunat iardqi la loc, preinchipuia pe Maria pururea
Fecioard care inainte de na;tere a fost FecioarI, in nagtere Fe-
cioard,;i dupd na$tere rlmase iardsi Fecioard.Aceasta ne ade-
t
veregte gi Biserica lui Dumne zeu, zicind: ,,in Mtrea Ro;ie, chi'
pul Maicii celei neispitite de nuntd', s-a scris oareckrcd. Acolo
Moise despdrfrtor al apei; iar aici Gauriil sluiitor al minunii'
Atu.nci addncul l'a trecut pedestru, neudat, Israil; iar acum pe
Hristos I-a nd,scutfdrd sd,mhnfd', Fecioara. Marea, dupl tre-
cerea lui Israil a rlmas neumblatd; iar cea fdtd, pfihand, dupi
nasterea lui Hristos a rimas nestricatd..."(Penticostar
33)
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 13
MINUNEA 5
Mtica Domnului preinchipuiti prin toiagul lui Aaron
DupI rilzvriltirea lui Core,Datan gi Aviron cu 250 cipitani cu
i
l familiile, caselesi vitele lor, dupd c re a\ fost arsi si mistuiti de
I, un foc mare ieEit de la Domnul; aqijdereadupd rdscoalacelor
I
t l47.O0Ode oameni pe cure i-au ars focul, Domnul Dumnezeu
adevereste preofialui Aaron prin o mare si minunatl minune.
Domnul Dumnezeu,porunci lui Moise:,,fAde la cei 12 mai-
maqi, ai fiilor lui Israil, doud,sprezece toiege,cAte un toiag d,e
la fiecare seminlie ;i trib al lui Israil. Scrie pe fiecare toiag
numele tribului;.iar pe toiagul lui leui, scrie Aaron. Toiegele
acestea le uei pune tn cortul md,rturiei, inaintea chiuotului
Sfi,nt, unde Eu md ard,t lie, $i aafi, cAnd biagul bd,rbatului
pe care tl uoi alege ua odrd.sli.Astfel uoi potoli ckrtirea Israe-
litenilor care cArfuscimpotriua uonstrd.".
Moiseascultind,a fdcutdrept aga.A luat cdteun toiag de la fie-
careseminliede trib, adicdl2 toiege,le-apusin cortul adundrii,
inainteaDomnului.A doua zi, Moisecu Aaron si I I clpetenii ale
poporuluiau intrat in cortul sf0nt.Acolotoli vld plini de mirare
toiagullui Aaron,din casalui Levi,inverzit,odrdslit,inmugurit,
inflorit Ei rodit. Fdcusemigdale.Moisel.udtoatetoiegelecdpete-
niilor lui Israiel Ei ddilu fiecilreicdpeteniitoiagul sru. Dupr aceea
Domnula zis lui Moise:,,Ia toiagul lui Aaron ;i pune-l inaintea
chiuotului Sfknt spre pd,strare ca,sentn pentru fiii neascultd,-
tori, spre.a conteni a mai chrti asupra Mea ca sd nu. ntoArd.',.
Moisesi Aaron au ficut asacum le-aporuncitDomnul...1Num. r7).
Mare si minunatl a fost minunea sdvirsitl de Domnul cu
toiagul lui Aaron; dat mai mare,nespusde mare si preaminu-
n td,a"fost minunea zimislirii, intrupdrii si Nasteriipruncului
Hristos Dumnezeu-Omul din PreasfintaNdscdtoarede Dumne-
zeu si purureaFecioaraMaria.
, MINUNEA 6
NIaicLpururea Fecioari
implratul Ahaz cu tot Ierusalimul si Iudeea, era in mare
$ramtoare ;i primeiduire.implratul Rezinal Sirienilor,insogit
de Pecub,irnpd-ratullui Israel,se suisesd cuprinddlerusalimul.
 14 Pr"t"t.NfCODfM MINANITE MAICII DOMNUTUI 15
Yesteaa.cesta,se rispOndi ca fulgerul in tot Ierusalimul si in toa- ,,Fecioarl ai fbst mainainte de naqtere, intru nastere ai fost
td Iudeea.Inima impiratului, a cdpeteniilorgi a poporului, tre_ Fecioard, qi dupd Nasterea (Uniculuitau Fiu)' iatilqi ai rlmas
mura de spaimr in rcea zi, precum tremuri. frunzele si crengile Fecioarl..." (ParaclisulaI 2-leaal Maicii Domnului,C?rnt.7,(r)'
copacilorprdurii din pricina vinturilor. AtunciDomnul Dumne-
proorocfiiii Sau,liaialiCand: MINUNEA 7
zeu, vdzind aces!g?,ila poruncit
-lui Unii plgini se inchinau Maicii pururea Fecioari
,rlegi tn tntil,rnplnarea Ahaz ;i-i spune: ,,Ia aminte, fii
linistit ;i nu te teme. Inima ta sd. nu sld,beascd,, din pricina Proorocul leremia, dupd moartea lui Godolien, s-a dus in
acelor td,ciunicarefumegd,...Ceeace uor ei nu uaft.;1. nu se Egipt qi a spus egiptenilor cum cd, idolii lor au sd cadd'si au sd
ua implini...". se sfdrdme, cdnd va naste Fecioara Prunc. Pentru aceLStLpopii
'Dupd acestecuvinte incurnjatoare,proorocul ii zise iari.si: egiptenilor au fdcut un chip de fecioari linand pruncul in brate,
,,Cereun sernn de la Domnul Dumnezeul td.u, Cnadi,ncurile si se rugau ei. DupI aceeaimpdratul Egiptului, Ptolemeu a intre-
iadului, sau tn ind,Qimileceru,rilor". Ahaz,nedumerit, rdspun- bat pe popii egipteni, ce inseamnd chipul acela?Iat ei au rlspuns
se:,,Nu.aoi cere ;i nu uoi ispiti pe D-onry.u.! ?iypgi cd mosii ior au luat aceastdinvdldtutd, de la Ieremia Proorocul
AJu_ncilsaia
prgtffifl{cuTttr easa-m miiiil Oai; pulin e pentru uoi cd. lui Dumnezeu. Pentrrr aceeaDumnezeu a mdtit pe Preacurata
o;bosi{ipoporul ;i dali de lucru Domnului Dumneieului nos- Fecioard intre pilgini, care incl nu cunosteau pe Dumnezeu,
tru? Deci, insu;i Domnul ud.ua da un semn: Iatd,feci,oara ua, deoarece acestease petreceauinainte de venirea ei pe plmdnt.
lua in pkntece ;i ua na;te Fiu, ;i-I uor pune Numele Ema- MINUNEA 8
noil... " (ts.7, t4; t-t4). Poarta inchisl a Rlsiritului
Aceastd adevdr*d preziccre profeticd, -o adeyrfeQte-si.sfdntul
Uqaincuiatilvdzutd de lezechiel, atatd"luminat pe Ndscltoarea
Aposto-lqi.Evaqghelisi M.a&i, zicdnd:,,Nasterealui iisus Hristos
de Dumnezeu qi pururea Fecioara Maria. ,,Bdrbatul acela lumi-
aqa a fdst; Maria,.Munta.Lui, fiind logoditd cu Iosif, mai nainte
nut, m-a dus -zice el- la usa (poarta)cea de afatd a Bisericii care
de a fi ei impreund, s-a aflat av.4ndin p0.nt t. cduta spre rdsdrit, Ei aceastaeta incuiatd. Atunci mi-a zis Dom-
Iosif, birbatul ei, fiind om drept si nevrind sd o vIdeascI, gia
nul: ,,U;a aceasta uafi tncuiatd' ;i nu se ua deschide ;i nimeni
p_us_in _mintes,i o.lasein ascuns,Acesteacugetand el, ingeiul Dom- nu ua, trece printr-ensa, cd,ci Domnul Dumnezeu aa' trece
nului i se arate, to vi printr-tnsa si ea ua fi tncuia,td,"(rez.44,r-z;. Uqa aceastanedes-
teme a lua ntru cd ce s-a chisd qi incuiatd, prin care nimene n'L trecut fdri numai Dom-
nul Dumnezel, aratd pe PreacurataNdscdtoarede Dumnezeu si
poporlrl sdu _de-
''.
p_{_c41-e.
1-^-.:i.
A.qp.qtea s-au
!eat_e_
---:--:--::.: pururea Fecioria Sa,care n-a qtiut de bdrbat, dar prin pogordrea
fIcut, ct sd.se plineascd,ceeace s-a iis Oe Domnul prin proo- Duhului Sftnl si umbrirea puterii Tatdlui Ceresc,a conceput pe
rocul, ctre zice:,,fntd,,Fecioara r)a auea fu pAnfuce ;i aa na;te Dumnezeu-Cuvintul si L-a nlscut ffud nici o striclciune, tdmi-
I Fiu, i se aapune Numele Emanoil,
;i care inseamnd: ,,Cu,noi ndnd astf-el:Fecioarl in zdmislire, Fecioari in nastere qi Fecioard
este Dumngg..qu".Iosif scul0riEilS?in somn a fdcut'cuml-a dupana;rercTUiCacraslillic=trL{dar-atElum-inatpwiii€a$ci}**
poruncit ingerul Domnului.A luat pe femeiasa. Dar n-a cunos- ria PreacurateiNiscitoarei de Dumnezeu.
cut-o,pdnd,ce ea a ndscutpb Fiul sdu,Celintii niscut, si I_apus Acesteastiindu-le noi, liludlm pe Maica Sfintl Ei pururea Fe-
Numelelisus...(Mt.t, l8-25) cioara Maria, zicdnd: ,,Bucurd,'te, tl;a Domnului cea neumbla-
- Acesteastiindule Bisericalui HristosDumnezeu,de pretutin- td,;Bucurd-te, U;a Tainei celei cinstite; Bucurd'-te, deschiderea
denea,lauddminunea aceastaa Maicii pururea Fecioarei,zicdnd,: u.;ilor Raiului; Bucu'rd,'te, Maicd' puru,rea Fecioard,"'
 T6 Protos. NICODIM MANDfTA
o profefieminunatiT:TrtJilu?"""ului IisusHristos
in vremurile acelea Casandros sdvdrqindu-se,a ldsat in locul
sdu pe Doriada, sora sa, sofia lui Piliad, celui ucis in Elada. Pe
^celsta poftind-o Atal, implratul Lachedemonilor, intrdnd in
cdmata Doriadei ca sd"se culce si sd doarmd cu ea, zceasta l-a
iniunghiat cu un cufit, strdpungindu-i inima, si ia stlpOnit
impdrd(ia. Dupd sdvdrsirea crimei, Doriada a devenit infrico;atd
multora. Voievodul Filip, fratele celui ucis, a fugit la Elini ;i
ludnd pe Alsevida, femeia lui Caliop, voievodul lor, se prdgdtea
a da rdzboi Doriadei si poporului ei, insd se temea, fiindcl ea
pierduse pe mul1i. El mai gtiz cd"vecinii Doriadei se simfeau
biruili qi robili de frumusefile ei, qi cd ei ii slujeau,poftind ca sI
o ia in clsltorie.
Acestvoievod temdndu-sede fata ei, a trimis pe niqte oameni
credincioqiai sdi la prooroci\a pLg2;nd,Evtropia, care nu le-a pre-
zis de loc ceeace aqteptauei, ci, despre Nasterealui Mesia, activita-
tea, crucificlrea. si prosldvirea Sa...De acolo s-audus la preoteasa
pdgdnd,,Xantipi, catele-a proorocit tot despre Mesiasi nu ceeace
doreau ei. in acelasitimp, a venit un glas de la cineva nevdzut qi
intorc0ndu-se tripodul, prooroci\a a grdit: ,,intru tntreita incon-
jurare a anuiui, un luceffir din cer trimis a uenit, tn pkntece
curat locuind ;i Trup omenescpentru milostiuirea lui pld,md'-
di ndu-; i; i agn um,e-19nJ_g;k !_"*dgg4-9f ! ; aPtez eci ; i ; ase. Acel a
surphnd tirania ;i toatd,dinlita noastrd,cinstire, tntru preaferi-
citd, tnlelepciune ua.purta, cinstea a toatoilauda". Auzind aces-
tea trim$ii voievoduluiFilip s-auinapoiat mihnifi la stdpinul lor.
in vremea aLceea Cir, strinepotul lui Cir implratul Pergilor,a
fdcut o capigtein care au pus idolii lor de aur si argint, pe care
, iau impodobit cu pietre scumpe.in acelezile, precumspuneau
tablele scrise,intrind implratul sd prirheascddezlegareavisu-
rilor, preotul Trupiptosa zis:,*Md,bucur impreund,cu tine, impd'-
rA,te,cd lra a luat in phntece". impdratul zdmbind,a zis:,,Ceea
ce a murit a luat tn pitntece?"PopLidolesci-ardspunsi,,Da,cea,
moartd. a tnuiat ;i uiazd,ca sd, na,scfi,".impdratul i-a zis: ,,Ce
este aceasta?Descoperd,-mintie". Popa i-a zis: ,,Cu adeud.rat
MIN ANII,E MAICII DOMN UI UI I7
sffi.pilne,la bund uren e ai uenit aici. Toatd noaptea aceasta
idolii no;tri au petrecut sdltknd. Idolii bd,rbd,te;tiimpreand,cu
cei femeie;ti, ziceau unii cdtre afiii: ,,Venili sd, ne bucurd,m
impreund cu lra". Ei mi-au zi,s;i mie: ,,Vino,proorocule, ;i te
bucurd,si tu tmpreund,cu lra". Eu am zis: ,,Cu,tnpoate sd,fie
ceea ce nu, este?"Ei au rd,spuns:,,A tnaiat ;i nu se mai nu-
me;te lra; ci Urania, cd,ciSoarele cel Mare a iubit-o pe Dkn-
sa". Idolii bdrbdte;ti au zis cd,treceifemeie;ti: ,,EsteoJilnthnd
ceet ce s-a iubit. Au doard.Ira este?Cd,ca teslarul s-a logodit".
Idolii bd,rbd,te;tiau zis: ,,FAntknd,dupd, dreptate s-a numit,
insd,Miria este numele ei, care in pi,nfuce ca tntr-un noian
poartd corabia cea aducd,toarede nenumd,ratepoueri. Iar
dacd,jh,nffina este aceea;i, a;a tnfekgA.ndu-se:Cdfhnffind, de
apd, este,fkntknd, de-apururea izuorh,toarea Duhului, care
numai un pefte aye ;i care de undila Dumnezeirii s-aprins,
Acestape toatd,lumea ca ;i cum tntr-o ?rlarear petrece, o ua
hrd,ni cu Trupul Sd,u.Bine a zis cd,Aceea are logodnic Teslar,
tnsd.nu din tnsolire bd,rbdteascd,este Teslarul Acela pe care tl
na;te. TeslarulAcesta care se na;te, adicd, Copilul, uafi tncepd,-
tor teslarilor. Acesta,intreg acoperd,mkntulcerului l-a acope-
rit cu me;te;ugi'ri preatnlelepte ;i acest intreit sdld.;luit aco-
perd,mAnfi cu Cuahntul l-a tnfipt". Idolii au uorbit pentru lra
;i pentru fknffi,nd' apoi au zis tntr-un glas: ,,Dupd ce se uor
tmplini zilele, toli ;i toate uor cunoaste lucrul ard.tat.Acum
sfi,p0.netngd,duie;te ;i cealaltd,parte a zilei, cd, negre;it uafi
lucrul;i ard,tareadesdukr;itd,.Cd,lwcrul ce s-a iuit nu estecum
s-ar tntdmph".
impdratul a rdmasacoloprivind la idoli. Cintdreteleau ince-
prrta cantacu aliutele,de asemenea qi muzelece erauinduntru,
celecu cdtepatrt picioare,dimpreundcu pdsdrilecelede aur si
de argint scoteaufiecareglasde jale.impdratul atunci,umplan-
du-sede fricd,a vrut sd plecedin capiste,ne mai put0nd suferi
tulburarea fdcutd de idoli. PopaTrupiptos l-a oprit, zicindu-i:
,,ingddilie, impdrate, cd a sosit descoperireacea d,esd.ukr;itd,,
pe care Dumnezeua uoit sd ne-oarate noud,''.
Acesteasdv2rsindu-se astfel,indatd s-adeschisacoperimintul
capisteisi s-apogorlit o steapreastrdlucitl,luminoasi, si a stat
 !)rotos. j \"fCOD tfr.I MANDfTA
t8
deasuprastilpului fintdnii. f)e sus s-a auzit un glas, zicind,:,,Std-
pknd, fantkttd, Saarele cel Mare n't-a trintis sd"fi aestesc [i,e ;i
sd,-{i slujesc trttrw cele ce suri.t pen.iru rtnrstere. nuntd. neinti-
natd,Jdcilndu.-fi, cd,ci Maicd. a Fiicd,torului' rfr,nduielilor celrtr
de sus Te-ai_fkcut. Tu, e;ti M'ireasii a ,9t{tpanirii celei cu trei,
nurne. Si Pruncu,l Jard, de sri,ntkntii se na;te. inceputul ;i
S.f6.r;itil. inceqsutul rnilntuiri'i si s.fkrsit aI pi,eirii".
Dupd rdsunarea glasului acestuia,to{i idolii at cdzut si s-au
zdrobit de tot, rIm0n0nd numai a! trinti,nii, in care se afla o dia-
denrd impiirdteascd careavea deasuprao stea cu pictre sculnpe
de a{rtrax gi de smarrld, iar deasupraei era steauapogoritd din
cer. hnplratul a poruncit degrabd s'Xse adune toti inqeleplii gi
toli ghicitolii de..semne.cili vor fi in impdrdliz lui.
Propoviduitorii si crainicii, cu trirnbilele, s-au sdrguit, stri-
gind in toate plrtile. Tofi dup[ chemare s-au adunat la capiEte.
To{i in{eleptii, inagii qi ghicitorli, vdzdnd steaua deasupra fin-
tinii si diadema, adicd"coroana,impodobitd cu pietre scumpe si
pe idolii lor zdrobi.ti la pilmdnt, au zis: ,,impd,ratel O rddd'cind
Du,mnezeiascd,si Imltdrdteascd. a rd,sd,rit.Aceasta poartd' car'
acterul Cerescu.lui si Pd,milntuscului Impd'rat. Finffina este a
Mariei, fiica Betleemului. gi coroana, este tnchipuire tmpd,-
rd.teascd,;iar Steau.aeste uestirea cereascd.care se lucreazd cu
minune pe pdmhnt. Din I'uda s-a ridicat impd'rdlie care toate
pomenirile pd.catelor ludeibr le ua ridica din mijloc ;i le ua
;terge. Zeii (idoltt) cdzuli la pd,mfr,nt ir,ratd cd a sosit sfkr;itul
cinste'i lor, cd. Cel ce a. uenit auknd mai multd. urednicie, cum
ua ld,sa tn urednicia lor pe cei noi ;i de curknd uenili? Acum
o, trnpdrate, tr'imite la lenrsalim ,si uei afla pe Fiul impd'ratu-
hti a toate, purtkndu,-se tn bra{e de femeie (Maici-Fecioari).(oin
Cuv.Sf. Ioan Damaschinla NastcrcaDomnului)
MINUNHA 10
O profetie ce s-a implinit
Iagon, domnul Argonatarum, cind a zidit in cetateaAtinei o
capiste plgdneascd,a lntrebat pe Apolon, idolul Delfilor, cui se
cade sd sfinteascziacea capiste pdgineasci? Duhul cel rdu, care
locuia in acel idol, ia zis asa: ,,Precistei se cade sd,fie din{it".
Acestirrcru s-aintiurlllat cu 1200 de ani mai inainte de Nasterea
lui llristos. (x. 2ii)
J
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 19
MINUNEA 11
popoarele pdgine au fost vestite,
ti
despre venirea lui Mesia
Toate neamurile de pe suprafa{apdmintului, cafe s'ezvirco-
leau in intunericul idolatriei 9i al superstiliilor satanicesti'astep-
tau pe trimisul lui Dumnezeu din cef, pe Lumindtorul lumii, pe
Eliberatorul lumii, pe Mesia Hristos, pe Dumnezeu-cuvdntulin-
trupat. Din istoriile vechi af.ldmcd mulli din filozofii neamurile
idolatre, au pfocurat;i au folosit cdrlile Patriarhilor, ale lui Moise
qi ale proorocilor. Din acestea,Lcei filozofi au fdcut cunoscut nea-
murilor lor, cele ardtatein DumnezeieqtileScripturi despre Mesia.
AEa,dupd Sit, Enoh, Noe, Sim, Ever qi alti aleqi credincioqi ai lui
Dumneieu, vedem rdsirind din neamurile pdgdne, idolatre, ale
Urului Haldeei pe.credinciogii Patriarhi: Avraatn, Isaac ;i Iacob.
Din neamurile idolatre ale Salimului a rdsdrit impdratul Melhi-
sedec,Preotul Celui preainalt. Ietro devine socrul lui Moise, Iov
sfdtuitor idolatrilor din Arabia, vddrtva din Sarepta Sidonului pri
meste pe Ilie Tesviteanul gi generalul Siriei, Neeman, se curlld
de iepra sa, prin Elisei proorocul. Iona a fost trimis la Niniviteni
.ca si-i intoircl la Dumneze]u.Izraelitii in toate imprejuririle
vietii, in cdsltoriile lor pe mdri gi pe uscat, in rdzboaie,in robii
gi in comef+,au fost in reLat)imai cu toate.poporele mzti ale
iumii: cu Haldeii, Egiptenii, Sirienii, Mezii, Persii, Grecii, Romanii
si alte pbpoare de pe atunci (Fac. Din acesterelafii cu Evreii,
11.50).
neamurile plmintului asteptausub felurite forme pe Mesia'

M I N U N I T EM A I C I I D O M N U L U I
FrrozoFrloRpAcAxr
iruscnrBRrLE
MINUNEA 12
- sfinlii Prrinli bisericesiqi luminafii Dascrli, cercetind, pe
l2ngr Proorociivechiuluirestament,si scrierilemarilor filozofi
qi inlelepli ai neamurilorprgine, au aflat in cuprinsullor unele
prof'e1iifoarteclaredespre;venirealui Mesia,carese va intrupa
si naste dintr-o Fecioardprcacuratd,despre aparigiaunei stele,
inchinareaMagilor,activitatea,crucificarea,Moartea,inviereasi
Proslivirea Sa. Mai jos vom enumera pe sapte dintre acegti
ingelepliantici,red6.ndgi cUU41
,,CAndtkrziu ua.ueni cineuape acestpd,mknt,siJd,rd
t22_f-."-tJil:
de prihand se ttajface trup, cu.Du.mnezeire;;i jh.rd, de ;oudire
pd'timin,d ua sJfdlantahotaru.l celJdrd, de uindecare al stricd.-
ciunii; si acestase uet.facedin pizma poporulril necredincios,
;i pe-o tnd.Qimeua,pdtitni pe toate, de bu,nduoiesulferind',.
MIN U N E A 1 3
@: .,lJnul este Dutttrr"rnr,, hr,mind
t'ntelegdtoct,rd
;i acestuia-iesl,ecanturea ckntd.rilor.spre a tn[e-
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 21
lege,acestape toate le cuprinde tntr'una, cd nu estealt Dum'
nezeu, nu tnger, nu tnlelepciune, nu demon, nu-i altd'fiinld',
ci numai singur Domnul estesi Ziditorul al tuturor;i intru tot
desdui,r;i,t cuuh,nt;bun, roditor, din cel bun roditor, acesta
coborilndu-sedeasuprafirii, a ficut apd de bund rodire".
MINUNEA 14
@:,;cgl bd.trkn ta,nd,r;i tand'rul bdtran.
raifil AmFi-FmF Fiul intru Tatd,l;cel Unul se tmparte tn
Trei ;i cei Trei sunt ILnul,fird' de trup, care se intrupeazd ;i
se na;te Fd,cdtoral pd'milntufui ;i pd'milntul l'a ficut cer".
MINUNEA 15
Aristotel (*3ZZ i. d. Hs.):,,FireAna;terii lui Dumnezeueste
fdrfde tludii,*efl6i-A[m sine se tnfiinfeazd' insu;i Cuuk'ntul"'
M IN U N EA.16
Appoloniusde Rodos(*3zzI' d. Hs.):,,Euvestesc in Treimepe
u1t e intru celeinalte, al cdrui
Cuvdnt este fIrI d'" moatt" si va fi zemislit intru neispititi
Fecioard,pentru cd aceastava veni intocmai ca o sdgeatilpwtd-
toarede foc, pe toatd,lumeao vavina si o va ducein dat Tatillul
Nu din sinemi voiesca vorbi Lcestel,ci ceeace era sd vorbesc
nu pot, fiindcl cu tlrie sunt !inuf.9i proorocescnevrOnd"'
MINUNEA 17
Filon din tarisa (120i. d. Hi): ,r4cestaestefird' de asemdnare
ma@esecat;ifoc nemuritor, de care se
cutremurd,cerurile, pd.mkntul, lrrnrea',adhncul, tartarul ;i de-
monii; ;i estetnsu;i Atotpd,rinte,celfird' de tatd',tntreitfericit".
MINUNEA 18
Plutarh (trzs i. a.us.):,Jilngd celpeste toate gifard' de coukr;i-
ffi
re, ffiTnyelege nimic tn contrariu; cuuAntulestedin sine, iar
nu de la alturl.$i limpede seJd'cudouedireacd infelepciunea;i
cuuilnful lui Dumnezea cuprinde toate marginile pd'mhntului.
MINUNEA 19
O Fecioarl va hrini pe Pruncul Hristos
Lilbunazar,astrolog,fiind pigin, cu indemn tel, ori a duhu-
lui bun, ori a dtrhuluirdu, a scrisdesprePrecistaacestecuvinte
 22 PToIos. NICODIM MANDTTA MINT]NILE MAICU DOMNUTUI 23

proorocesti: .,Se aa rta,stepe pdmAfi Fecioara cea curatd, Cuui,ntului celui mai-nainte de ueci se cade sd'fie dinlitd"''
Fecioara cea neintinatd", Dupd acee& zice: insu,si Dunt.nezeu AEiidereaEi acestlucru a,fostmai-naintede nagterealui Hristos
a ard,tat cd aceea este ltecioara, care ua sd,hrdneascd, tn, lara cu 1200a ni .6.z l s )
eareiascd Pruncul, care se cheamd lisus, iar*pg MINUNEA 2 5
r-J' ,!!ry!_-q*g!:_9--"
ceasccitl rutmim pe dd.nsulHr.istqq" (x. t75). Precistacinstitd si de mahomedani
MINUNEA 20 Mahomedldudind pe Precista , zicea:,,Dintre blrbati multi au
Preasfdnta Fecioari, alungl intunericul fost nici una nu a fost deslvirqitl,
Yirgilius. poetul pigiuresc,necredincios,nu stia de cine este fdtd numai Mamalui Iisus".(x. l8l)
invltat, de duh bun, ori de'duh rdu, a. scris despre Fecioarasi MINUNEA 26
despre Flristos, acestecuvinte: ,,Acumse intoarce F'ecioarasi se
intuneci implritiile lui Saturn" (x. 173).
inseldtorulMahomedlnuddndpe Precistain alcoranulsdu,-
ori de duhul cel bun, ori de duhul cel rIu fiind invdfat, zicea:
MINUNEA 21 ,,OMnrie, pe ti,ne te-a ales Dumnezeu a ard'ta Cuu0'nfulSd'u:
Un altar in cinstea precistei Numele lui esteMesia".(x. 181)
D-Iuult care se numeau .asapentru Qpia. craiuf Celtilor. in MINUNEA 27
ceta_tga.
Carnutului, au f'dcutun altar sub plmdnt, pe care l-au a scris in alcoran desPre Precista,
Un
numit: ,,Fecioara,,care ua sd nascd". Altarul s-a fdcut mai preuestirea lui Dumnezeu, zicAnd:
u."Jt" cuvinte: ,,Auzit-arn
inainte de nastereaPrecistei.(x. 176) nu se ua na$te,de car
Nici un om din urma;ii lui Adam
MINUNEA 22 nu se afrngTSatana,fira numai de Fiul Ma,riei". (x. 1s3)
O carte profeticd MINUNEA 28
tJn evreu sdpaih via sa, clupl cum se obisnuiert. iu vie. Sdpind Mahomedaniicinstescpe Precista,zicdnd:Cd'ea a nd'scutpe
in pllmant a aflat o carte, foarte veche, scrisl in trei limbi, care Proorocul cel Mare,pe lisus, farA de bd'rbat.(x. 184)
cuprindea acestecuvinte: ,,Hristos se ua naste din Fecioard,pen-
tuu mintuirea noastrd.". Aceastd, carte s-a atJltn\arigrad. (x. 192)
MINUNEA 23
Precista cinstitl de unii idolatri
inchindtorii de idoli clin catalonia cinsteaupe Fecioaracu prun-
cul in brate. Chipul ei in toti anii il purtau pe ulite. Odinioari
,intrebindu-i oarecine pentru ce fac aceastl, au rlspuns: Cd,fac
pentru o Fecioard ca,rea. nd,scutsi a rdmas tot Fecioard,. 6. r7z\
MINUNEA 24
Precista mlrturisitd si de demoni
intr-o cetate,clle-j|,91ryg4c, i11'Eles,p,o:rt,
cdnd a ziditArgo-
nafti o capiste si a intreb-atpe Apolon, idolul pitias, cui s-ar cd
dea s'i sfinteasci aceacapiste,idolul a rlspuns: ,,Mariei,Maicii

DTINI"]NItEMAICII DOMNULUI
P R E Z I S ED B S I B I L E
Sibileleerau preoteseale ternplelor idolesti. Ele erau alesedin-
tre fecioarelecele mai curate,mai frumoase qi mai pline de dem-
nitate. Ele aveau obligatia sfdntd..de a-si pdzi tecioaria, in c z con-
trar abaterea fiind pedepsitd cu moartea. Lumea pigdnit, care
era profund cufundatd in imoralitdti, simlea nevoia, ca jertfele si
rug[ciunile lor, pe'ntru a fi bine primite, si fie inlltate prin niqtt:
fiinte curate,pure, cirora ei le purtau un profund respect.Sibi-
lele au reprezentattot ceeace a putut oferi mai bun si mai fru-
mos, pdginismul. Fiind vasecurate,Duhul lui Dumnezeuin mod
providential le-a iluminat si inspirat cu duh proorocesc,pentru
a vesti lumii plgine, desprevenirea lui Mesia,Rdscumpdrdtorul
lumii, Care se va nirstedintr<l FecioardPreacuratl si Careva tre-
bui sI pltimeascl, sI lie ristignit, iar ^ ffeia. zi sd invieze. Bise-
rica cre;tind, din cele mai vechi timpuri, a privit cu sirnpatie;i
respectspre acesteSibile,precum ;i spre marii si iluminatii fikl-
z<>fipdgini, care cu tot intunericul ce precl<lmina,au reusit sii
alle, si recunoesc:"rsi mlrturiseascl pe adevlratul Dumnezeu.Ca
MIN UNIIE MA I('II DOMN UL LII
drept urmare, rnai ta;rziu,s-a Lcceptatca sapte dintre acesti fllo-
zofi ldesprecaream amintit mai sus) si 12 Sibile (desprecarevonr
vorbi mai jos) sd fie pictali pe perefii exteriori ai unor Biserici,
precum la Mlndstirea Iviru din Sf. Munte Athos, la ,,Bisericacu
Sfinfi" din Bucure;ti, la ,,BisericaMirdufiklr" din Suceava,la
,,BisericaSfintul Nicolae" din lasi, etc. Dar trebuie sd precizim
cd"atit cei s,apteinfelepfi, cit gi cele 12 Sibile,n-au nici un carac-
ter de sfinfenie in crestinism, qi nu se pot nici pe departe a se
asemina cu Profe{ii Vechiului Testament(Tez.Lit.vol.2).
MTNUNEA 29
Sibila Persica,cu duh proorocescde la Dumnezeufiind plinI,
a scris aceste versuri despre Pteacurata Fecioard":,,VA'ueni in
lume Proorocul cel mare din marginile de sus prin nori. Din
Fecioard, curatd. se aA na;te, ;i pe noi cu Dumnezeu-Tatd.l ne
ua tmpdca". Aceastd Sibild e zugrdvitd"+inand in mdnd un feli-
nar qi o lentd cu acest text: ,,Iatd,, ua ueni ziua cea prealumi-
nonsd,,in care Domnul cel de ueci, pentru, pdcatele tuturor, ua
1fi trimis, pi dupd. trup ua vietui" 1x.r;.
MINUNEA 30
Sibila Libica, cu deqteptarea Duhului Sfdnt, aQa"? proorocit
despre Pteacttata Fecioard: ,,Iatd, vL veni ziua Tceealuminoasl,
in care Domnul cel de veci, pentru pdcatul tuturor, va fi trimis
qi dupl trup va vie{ui. O jupOneasl (Fecioard-Maicd)pe Ddnsul
v^ avea, hrdni-L-va pe Dinsul cu ligele Sale, cd aqa este taina
Dumnezeiascl".Aceastl Sibild se afld zugrdvitd",tinind in mdnd
o lumind aprinsi, rostind aceste cuvinte: ,,Proorocul cel din
marginile de sus, prin nori, din, Fecioard. Curatd se aa naste
;i, pe noi cu Dumnezeu-Tatd,lne aa impdca" (x. 2).
MINUNEA 3 T
Sibila Himeria de Duhul Sfint fiind povi{uiti, a scris aceste
cuvinte despre Pteasfinta Ndscltoare de Dumnezeu:,,Fecioara
in ueacu.l tknd,r, sau care uA ueni, tntru cinstea omului ua fi.
Noi to{i o uorn cinsti pe dknsa, cd.ci pe impdrat tl ua line in
trti ittile ,lulc. f mpdrofttl Cd,ruia ii ua aduce danrri cei trei crai
credinciosi". Aceasti.Sibili, de la Marea Neagr:i, se zugrlveqte
t6 ,r"r"".*r"""r,
purtind un corn, ca si cum ar bea din el un copil si zice cuvin-
tele acesteade mai sus (x.4).
MINUNEA 32
Sibila de la cuma (cumilia,Numeea) inrtalia, a proorocit in acest
chip despre Preacurata Fecioari: ,,De la Duhul Sfknt aceste
cuuinte de pe urmd,: Adeud,rate sunt si uor fi in ueci, care ne.
tnsemneazd, noud, pe fntpd,ratul si ne fd,gd,d.uie;te uenirea lui
tn lume. Care cu pace ua locu,i cu noi ;i spre toatd, lumea ua
fi cu milit, ;i uaprimi Et tru.p ornerxesc.Domnul Dumnezeu cel
.foarte bu'n;i cu mild, pe FecioarA o ua lua de-i uafi tui Maicd,,
cd o ua uedea pe Dinsa tn. stat drept. Cu adead,rnt, ne uA
intrece pe noi Fecioara, aceea,,cu clestoirticiq cu smerenia, cu,
faptele bune si cu cu,rd,[ia.pentru aceea, tn pkntecele sd,u cel
cr.trq.t,ua dobAndi pe Donxnul sdu din, ceruri, (pe) Cel (prea)
htalt". Sibila aceastae zugrdvitd,firrd.ndo iesle, cuiextul acesta:
,,Vaprimi pe El trup ornenesc...pe Fecioara o ua lua de-i uafi
lui Maicd." (x. 6).
MINUNEA 33
sibila de la Samos(Sanriia,
satia),cu inclreptareaDuhului sfint,
a prnorocit
despre Sfinta Fecioari Maria intr-acest chil-t:,.Iatd,ua
ueni tn lume, cdtre noi, Dontnul cel bogat din ceiuri. Se ua
na;te din' sfrnuri de Maicd Fecioard,. A;a, se cacle, cu inttoirile
Iu.i Dumnezeu., laudd, sd-i dcfun, Cerul, |td,m.Anful si ingerii, il
uor cunoaste". 1x.51
Aceastdsibild este infdtisatd purri.nd un leagdn si privind
prinrul somn al Pruncului flristos, zicind textul; ,,Iatd,ua ueni in
lu,me cd.tre noi Domnu.l cel bogat tn ceru.tri. l{aste-se-ua d.in
Sfipinh Maica Fecioard,".
MINUNEA 34
sibila Eritreica, de la Marea Rosie, poartd un trarlclafir alb,
inflorit, si un boboc ck'.trandafir alb, afitind Buna-vestireachrsd
de Arhanghelul Gavriil preaslintei Fecioarei Maria, cu textul
acestor cuvinte: ,,si tnger ua ueni Ei din tnd.l[ime, zicanclu-i sd
se bttcure de Nasterea cea, mai presu.s clefire".
MINUNILE MAICII DOMNTITUI 27
MINUNEA 35
Sibila Europeea(europeani)cu rdncluialaDuhului Sfint a pro-
orocit despre Nlscdtoarea de Dumnezeuin lume asa:,,Vaueni in
lunte Cuuhntul cel de ueci, ca sd.fie defolos credinciosilor sd.i.
Din cer de la Durnnezeu ua fi trimis in pAntucele Fecioarei
celei imbund.td,[itd, si ua trece pe multi prin munli ;i prin udi
mAri, ;i uafi aici nu pulind. uren'te"(x.g).
Aceastd Sibild ztgrdvitd. cu o sabie in mind, prezice omorul
pruncilor ;i fuga in Egipt, rostind acest text: ,,in lunze ua ueni
Cuuhntul cel din ueci.., ;i ua trece prin munti ;i prin ud.i mari,
;i uafi aici rut,pu.lind. ureme".
MINUNEA 36
Sibila Tiburtina (Tibrutina),fiind plind de Duhul lui Dumnezeu
a spus acestecuvinte de Precistafurversurile Sale:,, Du,ntnezeu,
cel drept mi-a dat mie aceastd,uorbd,ca sd.ard,t lumii pe Fecioa-
rA cer lurninatd, (minunatl) care ua na;te in Vitleern Pruncu-
;or, ;i fecioria sa Acela nu aa ud.td.ma.SJhntd,este, destoinicd
;i fericitd,, cd. ua hrd,ni pruncul'cu lapte de la sine", (M.10).
Sibila aceastaar^td"cI Vitleemul va fi locul de nastere al Dom-
nului llristos'si despre aldptaren Lul
Pdginii idolatri, cind au zidit in Roma capistea lui Ianus,
dumnezeului lor cel mincinos, in acea vreme ei au intrebat pe
Sibila Tiburtina: ,,Pknd, cAnd ua sta acea capi;te?" Sibila le-a
rdspuns:,,PAnd cknd ua na;te Fecioara". $i aga a fost, cd"pind
atunci L :tat capistea lui lanus, pdnd"cdnd a ndscut Precista pe
llristos. In timpul cind a nlscut Precista pe Hristos, indatd si
capistea aceel din Roma s-a surpat.
Octavian,pdgdnul irnpdrat al Romei, cdnd a vrut sd se numeas-
cd"pe sine Dumnezeu,in aceavreme Sibila Tiburtina, proorocita
pdgdneascil, i-a ardtat lui pe cer pe Fecioara Fnand pruncul in
m0ini, si ia zis: ,,AceeAeste altarul Fiului lui Dumneze!.t.".pen-
trv aceeaa, ardtat Sibila pe Fecioaratin2nd Pruncul in miini, cd
a proorocit cum cd va sd nascX Precista pe Hristos, si are sd-L
finl in miinile Sfintiei Sale.
\II\UNIJA 37
Sibila Agripa e infdtigatd tinind un bici in mand, proorocind
biciuirea Mdntuitorului flristos in timpul Sfintelor Patimi.
28 Protos. NICODIM MANDTN{ MINUNILE MAICII DOMNALUI 29

MINUNEA 38 M IN U N EA41
Sibila Delfica, avdnrlin sine pe Duhul Sfint a siris acestepro- Evoptia, preoteasavestitului templu pdginescdin. Delfi al
orocii despre Preasfinta Fecioard:,,Oaste(a oamenilor)cunoa;te Grecieiantiie,fiind rugatdcleFilip cu oamenisIi sl le ghiceasci'
pe Domnul Td,u.Va ueni proorocul pentru mhntuirea ta. Acela ea gustind din apa vrdiitd a izvorului Castalului,le-aproorocit
toatd, lumea cu inudld,tu.ra Sa ua lumina. Se cade ca fiecare uqui,,OorncAnd'dupa mttlte Ltrent'i,in pd'mknty'l9e!mai tmpd'r'
cele neo-
sd,-;i aducd, aminte de Ddnsul. Cu lucrarea Dumnezeiascd, Se fird d,epd'cat Se ua n'a;te cu trutp, ;i cu hotarelepatimilor
71,t,
'boiitoare
aa naste si aa rdcori inimile credincio;ilor Sd,i" (x.3).
'Aceastd
ile du*nezeirii ua dezlega stricd,ciunea
Sibild se zugrdve$tecu o cununl de spini in mOini, celor neuind,ecate.Acestauafi pizmuit depoporul cel necredin-
precizind incununarea Mdntuitorului cu cunund de spini de ciotsfi intru tndQimi Se ua spilnzura, cA'un oskndit la moarte'
cdtre fii poporului SIu. Pe acestea toate le ua pdtimi uoind sd,le sufere. si murind,
spre uiala ue;nicd,se aa scula... vremi nebiruite au tnceput sd'
MINUNEA 39
se rid,ice..." 1v.sf.25dcc).
Sibila din llelespont (Helespontica),cu duh db proorocild", asa Profeliile acesteasi altele multe pe lingd acestea,se numeau
a scris despreNdscdtoareade DumnezeuFecioarai,,Yd,zttt-ampe Sibiliene. CIrlile sibiiiene erau pdstrate de romani in Capitoliul
la
Fecioara tntr-o rnn,recinste, care dd, acest dar al sd.ucelui tnt,e- -Romei Cdrtile acesteaerau consultzte
1or, si incredinpate preofilor.
lept, destoinicd,fiind cu rd,nduiala Dumnezeirii. A;a ua cutn- tr.
,.; feluritele nevoi ale si ale impdrdliei fomane' findcd se
pdni Domnul pe Slujnica Sa cknd ua aeni tn pdntecele ei ca gdseauintr-insele preziceri lumindtoare qi folositoafe. -Sibilelese
intr-o cd.mard,. Venirea lui ua fi foarte tnsemnatd,, Afa culn, h
&-
iugrdvesc impodobite maiestuos,mafi la trup, pline de tinerefe,
cu tocmeala lui Dumnezeu tnaintea oamenilor este ascunsd,. a, cu-expresii puternice, puteri morale 9i imbogdlite cu.frumusele
Cd.mare minune se na ardta cA.nd aa.spune Fecloara lucruri E fizicd. (Tez,Lit. T.2. pag.2)4)'
ca acestea"(m.7).
Sibila Lceastl se infdtiseazd tindnd o cruce, proorocind Cruci-
ficarea, Jertfirea si Prosldvirea Domnului nostru Iisus Hristos
pentru mintuirea lumii.
' MINUNEA 40
Sibila Frigiei (Frigianr),cu invd{dtura Duhului Sfint a izvodit
acesteversuri despre Ndscitoarea de Dumnezeu:,,Vd,zut-ampe
Domnul Cel mai inalt de ckt tofi,.fiind foarte mknios spre
lumea cea fd,cd,toare de rd,u. Yrut-a pe oamenii cei rdi sd,-i
,piardd, ;i iard,;i sd,facd, frd.lie cu dkn;ii. Trimis-a la Fecioard,
pe ingerul Sd,u,ca sd.-Iprimeascd, cu credinfd, pe Dhnsul. Iui
Dumnezeu ceiui mai-nainte de uecifoarte ii este drag ca sd,ia
trup din Fecioard ;i sd,Jfacd,jerffi pentru ai Sdi. fi ua (voieste)
pe ocrrnenii cei cdzuli (si-i judece,i) sd,-ipund, la bine" 1x.s1.
Sibila aceastapoa,ttd.un steag; care simbolizeazd invierea MOn-
tuitorului nostru Iisus Hristos.

MINUNITEDESPREzAUISIIREA SI NASTEREA
pREASFTNTET
ruAscAroAREr
DEDUMiuzEu
SI PURUREAFECIOAREIMARIA
MINUNEA 42
Sfintii plrinti Ioachim si Ana
Sfintul si dreptul Ioachim, tatdl preasfinteiNdscrtoareide
Dumnezeu,a fost din semintia patriarhului Iuda si a marelui
pfoorocimpfuatDavi{, prin Natanprooroculqi seminliaacestu-
ia. Sf2ntaAnaa fost fiica preotuluiAaron,fratelelui Moise,din
semintia patriarhului Levi. Ei duceauo viald, curatd,sfdntd gi
duhovniceascr, fiind plini de faptebune,milosteniisi binefaceri.
Iubeaupe Dumnezeudin toatd.fiinta lor, implinind cu cdldurr gi
cucernicie,toatebunelerdnduieliprescrisein Legeasfdntd.
MINUNEA 43
intristarea Sfintilor pdrinti loachim si Ana
Cu toatecd"eraubinepldcu{ilui Dumnezeu, pentru credintasi
faptelelor eelebune,totuqi,ei treceauprintr-o nlare incercare
MINUNILE MAICII DOMNULUI 31
si aveau o mare mihnire, pentru faptul ci ajunseserdin pragul
bdtrinetii si nu aveau nici un fiu sau fiicd, fiind sterpi. Pentru
aceasta ei indlfau neincetat rugdciuni la Dumnezeu si aduceau
jertfe la Templul din Ierusalim, ca DumnezeusI se milostiveascd
spre din;ii gi sd-ibinecuvinteze prin dezlegareastirpiciunii.l)n,
cererea lor intirzia si fie implinitl.
Yilzind cd ruglciunile, postul qi milosteniile klr nu au fost as-
cultate si primite de Dumnezeu,Sfintii Pdrinli Ioachim si Ana, s-au
hotdrit sd.facd,rugiciuni si mai stlruitoare, cu post f.o*rte aspru,
iar pentru a;ceastls-auhotdr2t sd se retragd.in locuri tdinuite, si
acolo sd se roage, pdnd,ce Dumnezeu va auzi rugdciunea lor.
MINUNEA 44
Rugdciunea Sfintei Ana
Mergind intr-un loc tdinuit, Sfinta Ana s'a rugat lui Dumne-
zeu cu tinguire ;i cu lacrimi fierbinfi, rostind urmltoarele:,,Donrn-
ne Dumnezeule Atot{iitorule, Cel ce numai cu cuukntul Td,uai
Jii.cut cerul ;i pd,mAntul cu toate cele ce sunt tntr-insele; Dum-
"nezeu,le,
Cel ie ai zis jh.pturilor Tale sd creascd;i sd se inmuL
feascd, Tu, cel ce ai binecuukntat pe Sara, solia lui Auraam, ;i
la bdtrh.ne{ile ei a nd,scutpe IsAAc, ;i ai dd,ruit Anei, ce era,
stearpd,,pe Samuil Proorocul ;i aQi copii, dd,'mi;i mie roadd
pintecelui ft'teu, ;i nu md, Id.sasd, rd,mh,npxtrurea de ocard' ;i
urgie oamenilor. Adonai, Doamne Sauaot, Tu care ;tii ocara
nerodirii mele, dezteagd.-mi durerea inimii mele, deschide
pkntecele meu, ;i pe cea neroditoare aratd.-o roditoare cu
Atotputernicia Ta...Si orice uoi na;te:fecior orifecioard,, o uoi
inchina Sfin{iei Tale cu toatd ininta, dd,ruindu-o Bisericii Tale
pentru a-[i sluji pu,rurea acolo...".
" Acestea qi multe altele grdindu-le dreapta Ana cu rnare tan-
guire, i s-a ardtat ingerul Domnului, zicindu-i: ,*Ano!Ano! S-a
auzit rugd,ciunea ta. Suspinurile tale au strdbd,tut norii ;i
treptele cerurilor; i,ar lacrimile tale fierbinli au ajuns tnain-
tea lui l)u,mnezeu. Iatd, tu uei zdmisli ;i uei na;te o Fiicd,
cea preabinecuuAnfutd.. Pentru aceasta se uor binecuuilnfu
toate seminliile pd,mhntului ;i printr-tnsa se aa dd,rui mdn'
tuire lumil. Nu.ntelefiicei acesteia ce o uei zd,misli ;i na;te,
ra fi .,Maria".
32 Protos. NIC'ODIM MANDTTA
MINUNEA 45
Rugiciunea si postul dreptului loachim
Dreptul Ioachim aiung2nd sus pe munte, a petrecut acolo in
plingere mare si post 40 de zile, fdrd,a gusta milcar pdine. ,,Nu
uoi lua - zicea el tknguindu-se - tn gura mea hrand,, nici md, uoi
tnapoia la casa mea, phnd, ce nu md, ua auzi ;i cerceta pe mi-
ne Domnul Dumnezeul lui Israil". Dupd ce sia indllat sufletul
sIu pe aripile ruglciunilor fierbinti si a postului adeydral,rugin-
du-semai aprins de cdt sofia sa, i s-a ardtat si lui acolo in pusti-
etltea acee Arhanghelul Gavriil, zicdndu-i: ,,Bucurd,-te loachi-
me ;i te uesele$te,eu sunt trimis a-[i aduce p.ace ;i mdngiiere
Eu sunt ingerul lui Dumnezeu si am uenit iA-yl,uestescbucurie
tltAre. Femeia ta Ana ua zd.misli;i ua naste ofecioard. Aceasta
ua fi cea mai aleasd,dintre toate fecioarele si femeile pd.mi,n-
tului, ea aa, zd.misli... ;i ua na;te pe impdratul uniuersal al
lumii, pe Fiul celui uiu, pe Dumnezeu-CuuAnful. De acurn lasd.
scdrba ta si pdrdse;te amd,rd,ciunea sufletului td,u, cd. a auzit
Dumnezeu rugd,ciunea ta, increde-te tn cuukntul meu ;i mul-
lume;te lui Dumnezeu. Spre tncredinlare temeinicd. acesta
sd.-fifie lie semnul adeudratei ;i bunei-uestiri: Mergi in leru-
salim la Biserica Domnulu.i; acolo uei afla la por[ile cele de
au.r,pe so[ia ta Ana, cd.reia aceia;i i s-a aestit ca ;i [ie". Acestea
zicind ingerul Domnului s-a f'dcut nevdzut dinaintea ochilor lui.
MINUNEA 46
Zimislirea si nasterea Preasfintei
si pururea Fecioarei Maria
in vremea aceel. dupd descoperireaingerului lui Dumnezeu,
SfAntagi dreapta Ana a zfunislit pe Preasfinta qi pururea Fecioa-
ta Maria,in noud zile ale lunii decembrie.Lucrul acestaia umplut
de negrdita bucurie pe Sfintii Pdrinli Ioachirn gi Ana, pentru care
sllveau neincetat pe Dumnezeu.
Iar dupl noul luni si anume la 8 septembrie, Sfinta, Anz a
niscut pe fiica cea Preacuratd si binecuvlntatd,, pe Preasfinta
Fecioari Maria, pe incepltoarea si mijlocit<ntea.tnintuirii oame-
nilor. Nastereaei a umplut de bucurie pe pdrintii sdi, Ioachim qi
Ana, cerul si plmintul si pe tozrtiilumea.
il
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 33
MINUNEA 47
Punerea numelui Preasfintei Fecioare
A opta zi de la naqtere, dupi datina evreilor, Sfintii Plrinli
Ioachim si Ana, au chemat acasd.pe preofii Bisericii. Dupd ce i-au
ospdtat, ei au binecuvdnt^t pe dreplii plrinli qi pe Preasf0nta
Prunci, cdreiai-au pus numele Matit, asa cum mainainte le ves-
tise lor ingerul Domnului.
MINUNEA 48
insemnitatea si taina numelui Mafia
Numirea aceLStLde ,,Mzria", care s-adat Preasfintei Ndscdtoare
de Dumnezeu,cuprinde in sine un adinc inteles, pentru ceea ce
avea sd"devinl mai tirziu. Tilcuirea numelui ..Maril" inseamnd:
,,impdtdteasl" qi ,,ComoaraDarurilor". Deasemeneafiecarc literd
a cuvintului Maria, reprezintd"inifialele a cinci femei dintre cele
mai vestite qi minunate ale Vechiului Testament(DidahiiI. Miniat).
MINUNEA 49
insemndt atea literei ..M"
Litera,,M" ne reaminteste de ,,Marit", sota lui Moise si Aaron,
clre avea.strdlucind in sine, doud daruri mdrete: fecioria qi
proorocia. Acestedaruri sunt si rdmdn pururea in Dumnezeiasca
fiicd; ,,Feciorir.": ,,Cctm.ua fi mie aceasta (zdrnislireade fiu), de
urerne ce ea nu ;tiu de bd,rbat' si ,,Proorocir": ,,IAtd' md uor
ferici toate neamurile..." (Lr.r, 27-34)
MINUNEA 50
insemnitatea literei,-{'
Litera ,,.4t'',
ne reaminteste de Abigai, sofia bogdtasului Nabal,
care smerindu-seprin aducerea de multe daruri de hrand, lui
David gi oamenilor lui, dupd moartea sotului sdu a devenit
impdrdteasl 1t imp. zr. Prensfinta Fecioard,Maria prin smerenie
s-amIrit, si se laudi prin slava acesteiminunate virtuli, zicdnd:
.a cd,utat spre snterenia roabei Sale" (Lc.1,4s).
,,...Cd,
MINUNEA 5 T
insemnltatea literei"R"
Litera ,,R"faceamintire de Rahila,sofia patriarhului Iacob,care
era vestitd prin frumuseteaei furvremurile patfiarhale (rac29.ls).
3.4 Protos. JYT.,ODIJI,IMANDITA
Preasfinta.FecioardMaria are intruchipatd in fiinta Sa. frumn-
selea superioard"tuturor frumusetilor creaturilor cereqti si pi-
mtntesti. Aceastao adeveresteinsusi Sfintul Arhanghel, zic;and,:
,,Ilucurd-tecee'dce esti plini de daruri..." 1Lc.1,2s;.
MINUNEA 52
insemnitatea literei,,I"
Litera .,I" ne reamintestede Iudita cea credincioasdsi virtuoasd,
care s-amdrit de tot neamul siu, c'ici a omorit pe Olof'ernsi ast-
f'el ia sclpat pe israelifi de vrdjrnasii lor (rurtita
4.16).Preasfinta si
PurureaFecioarl Maria, prin nastereasi jertfa Fiului Siu, a Dom-
nului nostru Iisus llristos, a infrint si a zdrobit capul lui Olof'ern
cel spiritual, eliberind intreg neamul omeneQcde sub tirania si
robia lui. Aceastdbiruinfi asupravrajmasuluia rostit-o prin cdn-
tiri de latdd.lui Dumnezeu,astf'el.,,Cd.mi-a Jd,cut mie md.rire
Celputernic ;i Sjhnt este Numele lu,i. Mila Lui este in neam ;i
in neam spre cei ce se tem de Dh,nsul.
Fd.cnt-a td.rie cu brahtl Sdu Dornnul, risipit-a pe cei mAn-
dri cu cugetul inimii lor. PogorA,bape cei puternici de pe
scaune ;i a tndQat pe cei smeriti. Pe cei fld,md,nzi i-a umplut
de bund.tdli; iar pe cei bogalf,i-a scos a/'ard de;erli... (k.1,49 53).
MINUNEA 53
insemnltatea literei,,N'
Litera ,,A" de la sfdrsitul cuvintului ,,lilarit" ne reamintestede
Ana cea stearpf, care.suferind cu rdbclaretoate iignirile ;i dosl-
dirile c vzale cle nenastereade fii, prin credinll nezdruncinatl,
insotiti de post neintrerupt si rugdciuni fierbin{i, a atras asupra
ei binecuvdntarca lui Dumnezeu prin dezlegareastirpiciunii,
devenind mama marelui prooroc Samuil, si a altor fii si fiice.
Preasfltrta Fecioarl Maria; in suflet, in trup si in nume, &rlt_d.
clar cdintruneste in fiinta sa aleasd,toate frumusetile si Darurile
rninunate cu care Dumnezeuainzesttat lumea cereasci si lumea
pimanteascd.
ilTINUNEA 54
intrarea in biserici a Preasfintei Fecioare
la implinirea viirstei cle trei. ani, Sfin.t-iiPlrinti loachirn si
A na, aduc la tcmplu pe fiica lor ca si o inchine lui Dumnezeu
.,VTI\ UI\ ]LE MAICII DOMNULUI 35
dupl fdglduintadatd.in acelmoment,PreasfintaPruncdLurcat
cu grd.bire,singur{,cele 15 trepte de la intrareaTemplului,neo-
prindu-sepinI sus,lucrul acestauimind pe toatdlumea.
MINUNEA 55
Primirea ei de cltre Proorocul Zahafia
Arhiereu al anului aceluiaera ProoroculZaharia,tatdl Sfdntu-
lui Ioan BotezItorul, care vdzind pe Preasfinta Fecioafi"Mxia,
a recunoscut-ocI Ea este cea care va deveni Maica Fiului lui
Dumnezeu,qi pe clre L primit-o cu urmdtoarelecuvinte:,,Vino,
tmplinirea proorociei mele! Vino, tmplinirea fi,gd.duinlelor
Domnului! Vino,pecetea a;ezd,mhntuluilui! Vino, implinifea
Tainelorlui! Vino, oglinda tuturor proorocilor! Vino, tnnoirea
celor tnuechite! Vino, lumina celor ce zac tn tntuneric ;i, tn
umbra morlii! Vino, Dar Nou ;i prea Dumnezeiesc,de intrd,
cu bucurie tn Biserica Domnului tdu; acum tntr-aceasta de
.ios; iar pulin mai pe urntd., in cea de sus ;i neapropiatd".
MINUNEA 56
Introducerea Preasfintei Fecioarei in Sfinta Sfintelor
in Altarul Templului Sfdnt,numit SfdntaSfintelor,nu avea
voie sI intre nimeni niciodatd.,decit Arhiereulo singurZdatd.in
an, si atirnci cu pregdtiri specialesi intr-un nor de fum de tdmdie.
indrdznealade a cllca acestasezdmintse pedepseacu moartea
de insuqi Dumnezeu.Arhiereul ZahariadupA^cea primit pe
Preasf0nta PruncdMaria,din indemn Dumnezeiesc, a merscu Ea
si a introdus-oin Sf0ntaSlintelor,spre uimirea tuturor celor ce
erau de fatd..
MINUNEA 57
Petrecereala Templul Sfint a Preasfintei FecioareiMaria
Fiind adusI la Templu,PreasfintaFecioafi,a petrecutaici 12
ani, fiind rinduitl sd locuiascdla chiliile destinatepentru f'e-
cioare,unde a invdlat sI lircrezein timpul liber, imbrdclmintesi
veqmihtepreo{egtisi arhieresti.Aici primeausi portia de hrand
ce se cuveneafiecdreia.Preasf0ntaFecioarlMariainsi, tot timpul
rdnduitpentru rugdciunbqi citireaSfintelorScripturi,?l petrecea
numai in SfdntaSfintelor,unde i se arltau ingerii, cu care vor-
lrea,si dela careprimeain fiecarezi spreseard.,hrand" ingereasci.

36 Protos. NICODIM MANDITA
MINUNEA 58
O descoperire minunatd,
Odinioard,Preasfinta FecioardMaria citind in cartea Proorocu-
lui Isaia, a ajuns la locul cate zice: ,,Iatd,,Fecioara tn.pAnfuce ua
auea ;i ua na;te Fiu si uor chema Numele lui .,Emanoil" (cu noi
DunrneZeu) (ts.7,14).Atunci aprinzindu-se de focul sfdnt al dragos-
tei de Dumnezeus-a oprit din citit si aruncdndu-secu fata la pd-
mint s-arugat cu lacrimi fierbinti, zicdnd:,,Doa,rnneDumnezeul
cerului ;i al pd.mh,ntului, cefericitd. ;i mult sldaitd, uafi fecion-
ra, a,ceea cnre se ua tnarednici de acest Mare Dar. Ckt de sld,uit
uafi numele acelei Fecioard,-Maicd.
a lui Dumnezeu! O, Doamne!
Cfu de fericitd, m-a; sint[i, dacd, m-ai fnuredilici ;i pe mine sd,
fiu md.car cea mai umild. sluinicd a acelei Fecioare preasld.ui-
td.! Oare cdnd ua ueni A,ceAurentepreasld,uitd si binecuukntatd,
tn care Ziditorul nteu r)a,cobort pe treptele cerului ;i ua ueni
pe pd,mAnt, spre a se tntrupa ;i na;te din Fecioara aceeA
preasld,uitd? Ajunge-ttoi eu oare acele zile fericite ca sd, ud.dpe
acel Fiu al lui Dumnezeu, intrupat Om pentru ntkntuirea
noastrd,? O, ureme binecuuhntatd, de Du,mnezeu pentru ntAn-
tui.rea noastrd., apropie-te degrab, cd,ci tare doresc a te ueden!"
Atunci i s-a ardtat o lumind mare si din mijlocul ei a auzit un
glas, zicdnd',,,Tu.uei na;te pe Fiul Meu, pentru Aceea altii aor
sluji {ie, fiindcd. tu, iubindu-Md. pe Mine, ai dorit sd slaje;ti
a,ltora.".Aceastaa destdinuit-o preasfinta Fecioara Maria, Elisa-
betei, dupl Buna-Vestire(x. 17).
MINUNEA 59
Pirdsirea Templului
Dupd irnplinirea a 12 ani de petrecere in Biserica lui Dumne-
zeu, PreasfinteiFecioarefunpreuni cu celelaltefecioare de vdrsta
Ei. i se cere sd pdrdseascd
Templul pentru a Secdsdtori.Preasfin-
ta Fecioarl le f'acecunoscutPreotilor, cd ea nu poate si se cdsd-
toreascl, fiindcd mainainte de nastere a fost inchinatd lui Dum-
nezeu de plrintii sdi, de asemenigi ea a fdglduit lui Dumnezeu
cd. va tr/ai toatd, viata in f'eciorie curttd, si sfdntd. Arhiereul si
Preotii liind pusi la lnare incurcltura, nestiind ce si laci, se roa-
gI lui Dumnezeula Chivotul Sfint, si li se rlspunde de la Domnul
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 37
ca sd cauteun blrbat vrednic, cdruiasd-iincredintezepe Sfinta
FecioarI,sub randuialasi chipul insolirii (prin logodire)pentru
pilzirea fecioriei'
- ---.-^,n r z-n
MINUNEA 60
Alegerea logodnicului Preasfintei Fecioare
Pentru aflarcaunui astfelde blrbat vrednic,demh gi de incre-
dere,drept Ei temltor de Dumnezeu,SfatulDomnuluia rOnduit,
ca din casaEi semintia lui David sd,aleagd.12 bdrbali fdri femei.
Si li se ia toiegeleacestoragi ddle punl in Sfintul Llta4 9i bdr-
batul al cdrui toiag va inverzi, acelaeste ales pentru a i se da
Fecioarain pazd,.Arhiereul Znhatia alegind 12 bdrbagipiintre
bdtrdn(la
cureer^ qi Iosif, bdrbatdrept ii temltor de Dumnezeu,
84 de ani), le-a luat toiegelesi le-a dus in Sfantul Altar, rostind:
,,Aratd,Doa.mne,pe bd'rbatul arednic, cd,ruiase cuuine a logo'
di pe Fecionrt". A doua zi sco!2ndtoiegeledin SfdntulAltar in
prezenla celor 12 bdrbali, au gdsit toiagul lui Iosif inverzit, in
care timp si o porumbild albd zburind de sus in ios s-L a;lezat
pe toiagulinverzit. Atunci Fecioara,care acumera si orfanl de
amindoi pdrinlii, s-a incredinfat spre pnzd, ptin logodire,bd-
trdnului Iosif. care a dus-olt casasa din Nazaret.
MINUNEA 61
Buna-Vestire
Pe cind Sfinta Fecioarl se afla in casalogodniculuisIu, bdtr0''
nul'Iosif, iar Elisabeta,mama"Sfintului loan Botezdtorulse af.la
inslrcinati in luna L sLSeL, a fost trimis de la DumnezeuArhan-
ghelul Gavriil cltre dinsa cu urmltolren vestebunl: ,,Bu'cu.rd,-te,
ceea ce e;ti,plind. de Dari Domnwl estecu tine, Bi,necuudnfutd
e;ti tu intre femei" . l^r ea vdzindu-l s-atulburat de cuvintul lui
si cugetain sine:Ce fel de inchinlciune poatesI fie aceasta? Si
ingerul i-a zis:,,Nu.te teme Marie, cd,ciai aflat har la Dumne'
zeu. $i iatd uei lua tn pkntece ;i uei na;te Fiu ;i uei chema
numele lui, Iisus. Acesta uafi mare ;i Fiul Celuipreatnalt se
ua chenta,;i Domnul Dumnezeu ti ua da lui tronul lui Dauid,
pd.rintele Sd,u,;i aa tmpd'rd'fipeste casa lui lacob Cn ueci ;i
Tmpdrd,lialui rut t'a al'r'ct.ffii;it". Si a zis Maria citre inger:
,,Cu.ftr.aat'i AceastA,de areme ce eu na ;titt' de bdrbat?' $i
 38 PTotos. NICODTM N4ANDITA
rispunzind inge.ruli-a zis:,,Du.httlSfint se ue,pogori peste tine
si plr,tereacelui Preatnalt te ua umbri, pentru a,ceea,;i ffintul
cnre se ua na;te din tine, Fiul lui Dumnezeu se aa.chema. Si
iatd,Elisabeta,rudeniA.ta, A zd,mislit la bdtrine{ea ei;i aceas-
ta este a $a,sea, lund pentrut. ea,, cea numitd. stearpd,,Cd.la
Dumnezeu nimic nu este cu neputinld,". $i a zis Mafia: ,,fa,t/i
roaba Domnulii, Fie mie dupd,tuakntul tiiu!" Siingerul a ple-
cat de la ea (tc.1. 26-38).
MINUNEA 62
Preasfinta Fecioard Mafia in vizitd,la Dlisabeta
Si in acele zile, sculdndu-seMaria, s-a dus in grabd.iri tinutul
muntos, intr-o cetate a semintiei lui luda. Si a'intrat in casa lui
Zaharia si a-salutat pe Elisabeta.Iar cind, a auzit Elisabeta salu-
tarea Mariei, pruncul a sdltat in pdntecele ei si Elisabeta s-a
umplut de Dun-Sfint, si cu glas mare a strigat si a zis: ,,Binecut-
uAntuffi e;ti tu tntre femei gi binecuuinfutr este rodul pdnte-
celui td.u. $i de unde mie aceasta, cA sd,aind la mine Maica.
Dorunului rneu? Cd iatd, cum ueni la urechi;le rnele glasul,
salutd.rii tale, pru,ncul a sdltat de bucurie,fu phntecele meu. $i
fericitd este aceea cnre a, crezut cd, se uor implini cele,spuse
ei de la Domnul". $i a zis Maria: ,*Md,re;tesufletul meu pe
Domnul, si s-a bucurat duhul meu.de Dumnezeu, Ml,nfuitorul
meu. cd a cdutat spre smerenia roabei Sate. Cd. iald, de acunr.
md, uor ferici toate neamurile. Cd, mi-a ficat mie md,rire Cel
Puternic ;i sJtAil"este numele lui. $i ntila lui in neam si tn
nea,?n,spre cei ce ,se tem de El. Fdcut-a td,rie cu bra[ul, Sd,u;
ri,sipit a pe cei mkndri in, cugetul inimii lor, Coborkt-a pe cei
puternici. de pe tronuri si a tndQat, pe cei, smeri,fi" Pe cei
fld,rndnzi i-a uruplut de bund,tdli ;i pe cei bogali i-a scosafard,,
de;er{i. A sprijinit pe Israel, slujitorul Sd,u,pi gi-a adus amhtte
, de mila Sa. Precu.m a grd.it cdtre pd,rin{ii no,stri, lui Auraam gi
seminliei-1t4,,ttt, ueq.c".$i a rimas Maria impreunl cu ea cala
trei luni; si s-ainapoiat la casasx. (Lc.r, 39 s6) : lege, nu au pd{it nimic. Atunci Arhiereul Ei soborul mirindu-se
MINUNEA 53
Iosif logodnicul tulburat de gdnduri necredincioase
Preasfinta FecioaraMaria.intorcindu-se acasddupd trei luni.
de la Elisabeta,bitr'.inul losif a observatci esteins#iinatd, si a
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 39
inceput si fie chinuit de gdnduri necredincioase9i necuvioase,
asupra ei. Dar el,,dreptfiind ;i neurA'ndsd o ad'deascd',a aoit s'o
tasi tn ascuns. ;1, cugbtand, el acestea, iatd. ingerul Domnului
i s-a ardtat in vis, grlind: ,,Iosife, fiul lui Dauid, nu te teme a
lua pe Maria, logod,nica ta, cd, ce s-A zd.mislit tntr'tnsa este de
ta iuhut Sft.nt. Ea ua na;te Fiu;i uei chema numele lui: Iisus,
cd,ci El ua ma,nfui poporul sd,u de pd,cate. Acestea toate s-au
pliieascd ceea ce s-a zis prin proorocul care
"zice: ca sd se
fd,cut
,,Iatei Fecioara, aa auea' in pAnfuce ;i ua na;te Fiu ;i' ua
chema numele lui Emanoil, care se tabuie;te: cu noi esteDum'
nezeu. Deqteptindu-sedin somn, iosif a fdcut zsa precum i-a po-
runcit ingerul Domnului gi a luat la el pe logodnica sa" 1Mt.r, 19'24).
MINUNEA 64
Preasfinta Fecioard invinuit[
Ajungdnd vestea la Templul Sfant, cum cd Fecioara Maria,
,eu care fdgdduisecd igi va pdzi peLndla moarte fecioria, 9i care
pentru aceLStLa fost incredinfat[ bdtrinului Iosif, s,i-a cdlcat
ing1duinlu, au fost chemali am1ndoi la iudecatd in fala Sobo-
rJui JuOb.dtoresc.Convingindu-se cd cele auzite sunt confirma-
te de ceea ce se vede, iudecltorii au certat pe Preasfinta Fecioa-
rdMaria Ei pe Iosif logodnicul, considerhndcd s-au fdcut vinovali
inaintea lui Dumneleu_Ei a Bisericii, prin cdlcarea fdgdduinfei. La
aceste invinuiri Preasfinta Fecioard a rlspuns, pldngdnd: ,,viu
este Domnul Dumnezeul meu, cd,ci sunt Fecioard' curatd, Ei de
bd,rbat nu ;tiu,'. De asemeni gi bdtrinul Iosif cu tot dreptul
dezvinovdtindu-se, a rdspuns: ,,Viu este Domnul Dumnezeu, cd
eu sunt cu totul ctffAt, neatins ;i neuinouat despre toate cele
ce se aud, ;i se udd. la logodnica n eA'MariA"''.Ltunci Arhiereul
vdzdnd ctr tilgdd\iesc a fecunoaste vinovillia log a hotlrit sI le
dea sd bea-apa cettdrii, sperind cd dupl aceea' se va vldi
vinovdlia lor. Dar ei bind Lpa. cefidrii, precum era prescris in
gi minunindu-se de cele vilzute, cum cd vinovali fiind, nu au
pdtit nimic rdu, iau slobozit, zicdnd: ,,Deolrece Domnul Dum-
nezeu n-a Lfdtat picatul Vostfu, mergeli in pace la casavoastrd"
( N u m c r i5 . I l - 3 l ) .
40 Protos. NICODIM MANDTTA
MINUNEA 65
Nasterea Domnului
in zilele aceleaa iegit poruncd de la CezarulAugust, ca sd se
inscrie toatd lumea, fiecarein cetateasa. Atunci au plecat si Iosif
impreund cu Preasfinta Fecioard.Maria, din Nazaret, in Betlee-
mul Iudeii ca sd se inscrie acolo. Dar pe cOnderau ei acolo, s-au
implinit zllele ca sd nascd,si a ndscut pe Fiul siu Cel Unul-Ndscut
gi L-ainfdgat qi L-a culcatin iesle,cdci nu mai era loc pentru ei, in
casade oaspeti" (Lc.2,I-7).Pentru cd zdmislireaa fost de la Duhul
Sfinq nasterea a fost fdrd.de durere si fdrd pierderea fecioriei.
MINUNEA 66
ingerul Domnului se aratd pistorilor
in aceavreme, in linutul acela erau pdstori stind pe cirnp qi
fdcind de strajd noa;ptea. imprejurul turmei lor. $i iatd ingerul
Domnului a stdtut ldngd,ei si slava Domnului a strdlucit impre-
jurul lor, si ei s-auinfricosat cu fricd mare. Dar ingerul le-a zis:
Nu vi temeti. Cilci, iatd, vI bine vestescvoud bucurie mare, care
va fi pentru tot poporul; cd vi s-andscut azi Mdntuitor, care este
Ilristos Domnul, in cetatealui David. Si acestava fi semnul: Veti
gdsi un Prunc infXsat,culcat in iesle. fi deodatd s-avizut, impre-
und cu ingerul, mullime de oaste cereascd,lduddndpe Dumne-
zeu si zicdnd,:,,Slaud,tntru cei de sus lui Dumnezeu ;i pe pd,-
mknt pace, intre oameni bu.nd,uoire!"Iar dupl ce ingerii au ple-
c t de la ei,la cer, pdstorii vorbeau unii cdtre altii: Sd mergem
dar pind,la Betleem, sd vedem cuvdntul acestace s-afdcut si pe
care Domnul ni l-a ficut cunoscut.$i, gribindu-se au venit qi au
aflat pe Maria si pe Iosif si pe Prunc, culcat in iesle. $i vizindu-L,
au vestit cuvOntulgrdit lor despre acestCopil. Si toli cd|9iauzeau
se mirau de cele spuselor de cdtre plstori.lar Maria pdstra toate
aceste cuvinte, punindu-le in inima sa. Si s-au intors pdstorii,
sldvind qi ldudind pe Dumnezeu, pentru toate cite auziserd si
vdzuserd",precum li se spusese"(Lc.2, 8-20).
MINUNEA 57
intimpinarea Domnului
Ia opt zile, dupd obiceiul evreiesc,Pruncul a fost tdiat impre-
jur qi i s-a pus nurnele lisus, asa cum a vestit ingerul Domnului.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 4T
Dupi ilceella 4Ode zile,Pruncula fost adusla Templudin leru-
salim pentru a fi inchinat Domnului ca intii-ndscut.Si in acel
timp, iatd,,era un om in lerusalim,anumeSimeon.Omul acelaeta
drept qi temdtor de Dumnezeu,asteptind mingiietea lui Dum-
nezetr,gi Duhul Sfint era intr-insril. Si ii era fdglduit de la Duhul
Sfdnt sd nu vadd moartel, pind, ce nu va ve.deapd Hristosul
Domnului.Acestaa venit in BisericI.$i cdnd au aduspdrinlii pe
Iisus Prunculsd facd.ei dupd obiceiullegii pentru Dinsul, el L'a
luat in bralelesalegi a binecuvinatpe Dumnezeu,zicind: ,/.cum
sloboze;tepe robul Td,uStd,pknedupd' Cuudntul Td'uin pace,
cd, ud.zurd.ochii mei mkntuirea Ta, care ai gd'tit-o |naintea
feyei tuturor popoarelotr lumind, spre luminareo tuturor nea'
murilor ;i slaud,poporului, Td,uIsrael" 1Lc.2,25-32).
MINUNEA 68
Tatna frgiduintei .bltrdnului Simeon
Ptolomeuimpiratul Egiptului vrdnd a-giface renumenemuri-
tor prin construireaunui grajd de cristal, filozofii sIi l-au sfdtuit
cain locul aceluigrajdstricdcios,si tilmdceascddin cdrlileevre-
iegti:Legealui Moisegi proorociile,care sunt veEnice. Implratul
s-ainvoit bucurosqi a adusclrfile sfinte ;i 70 de bdrbafi,clrturafi
intelepti, din Israel, intre care era Ei dreptul Simeon.Ptolomeu
le-a dat 7O de case,bdgind in fiecare casd"cite un invdlat elin,
ca sd lucrezela tdlmdcireacdr{ilorsfinte,din limba evreiiscd,in
limba elini, ffud a se vedeaunii cu allii pdnd la terminare.
Dup[ ce au isprdvit,implratul d0ndu-lebani gi daruri multe,
le-aingdduit a se ducein Palestina.Mergind ei pe calese intre-
bau unii pe allii desprece aq vilzut si cunoscutin Scripturile pe
carc le-a"tdlmdcitqi scris.Unii spuneauunele, allii altele.Dreptul
Simeonle-a spus:,,ELt. Aflt aflat tn cartea Proorocului Isaia un
loc und,ezicia: ,,fntd,,Fecioara fu pilnfuce ua Aaea;i ua na;te
Fiu ;i uor chema Numele lui Emanoil". Eu insi m-am indoit,
cum poate zlmisli si nagte o fecioafi, negtiind de birbat? Am
vrut si rad cu cufitaEulcuvinteleaceleaproorocesti,dar ingerul
Domnuluimi s-aardtatsi m-aimpiedicatale rade,gi finindu-mi
de mind, mi-a zis: ,,SimeoAne,nufii necredinciosfafd' de cele
scrise, a cd,ror implinire o uei uedea.Tu nu uei muri pAnd' ce
nu uei uedeape l{ristosul Domnului. Care se ua napte din
42 PTotos. NICODIM MANDTTA
Fecioara aceasta proorocitd'i ingerul s-a flcut nevdzut. incd
indoindu-rnd ;i pricindu-md cu adevdrul acesta proorocesc, o
palmd nevdzltd, (Dan.5) md loveste peste obraz, Ei am auzit pe
cineva, zicindu-mi: ,,Pentru, cd. n-ai crezut Scripturii, nu uei
gusta moartea pAnd, nu aei uedea Si lua tn bra[e pe Hristosul
Domnuhti". Si iati cdamfost silit aldsasd se scrie aEacum l-am
aflat acestcuvdni proorocesc.Eu insd tot md indoiesc de cuvin-
tul acesta...".
Mergind ei cu tolii inainte pe cale gi trecind pe marginea
unei ape rnari, dreptul Simeon si-a scos inelul din deget si
aruncindu-l cdt a putut mai d,epartein largul mlrii a zis:,,De ua
fi adeud.rat cd o Fecioard, Jiird, de bdrbat uq zd.misli, intrupa
;i na;te prunc, sd,mai uind, iard,;i inelul acesta in mkna n eA,".
Cdlltorind ei inainte, foarte mult, cind s-ainserat au aflat pe
marginea apei aceleia,niste pescari vinzind pe$te.Toti dascilii
aceia siau cumplrat peste pentru gdtit, asijderea.;i Simeon.
Spintecindu-si qi el peqtele cumpdrat, a zflat inelul siu in inte-
riorul pegtelui.Aceastavdzind-o el s-a spiimdntat, si povestind
cu de-amlnuntul taate, a crezut din toatd"inima si cu tot sufle-
tul, cuvintele proorocesti. Treclnd peste vdrsta vietii sale, gdr-
bovit de multimea celor 360 de ,ani, venea des inaintea Domnu-
lui qi sta mult in Bisericd, rugandu-selui Dumnezeu ca,sd milu-
iascd lunrea, izbdvind-o de tirania vicleanului diavol. \'edeti? Mdcar
cI-l certase cu palma aceeanevdzutd,el totusi, nu s-a depdttat
de Sf0nta Bisericd; ci intotdeauna Venea si se ruga cu credin-
ciosie pioasdlui Dumnezeu,asteptind cu ardoarc rndngiierea lui
Israel prin irnplinirea acelei proorociri.
MINUNEA 69
Sabia indurerdrilor
Iar Iosif si mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre
Prunc. Si ia binecuvintat Simeon si a zis cdtre Maria, mama Lui:
,,Iatd,, Acesta este pus spre cd.derea ;i spre ridicarea multora
din Israel ;i ca un senr,n care ua. stArni tmpotriuiri, ;i prin
Su,fletul Tdu ua trece sabie, ca sd. se descopere gAndu,rile din
m,ttlte inimi ec.2,33-35).Aceastdproorocie a sabiii ce-i va strd-
punge inima, s-a implinit in nrod deosebit, in timpul cind
PreasfhntaNdscltoare de Dumnezeusi Pururea Fecioara Maria a
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 43
vdzut: patima, rlstignirea, molttel si ingroparea.Preadulcelui
sduFiu, Domnulnostru IisusHristos.
MINUNEA 70
Maica Domnului gi Magii
Dupd naqtereaPrunculuilisus, pe cer, deasuprapeqterii s-a
ardtato steastrllucitoare c re lumina si ziua,ardtdndlocul unde
S-anlscut Mesia.Aceastdsteaa. fost vdzutd si in tlrile pdg0ne
dinsprerdslrit. Ceitrei Magidin aceleplrfi, cunoscOnd gi inlele-
gdnd cd acenstdstea minunatd vesteqtenafterea unui mare
implrat, Izbdvitorullumii, Mesiacel vestit de Prooroci,pregltin-
du-sede drum gi ludnd cu ei daruri scumpe,pornescintr-o lungd
si anevoioasdcdldtorie,pentru a afla gi a se inchina acestui
Pruncminunat.Aiungind la Ierusalimei au intrebat:,,Undeeste
regele ludeilori Cel ce S-a nd.scut?Cd,ci am ud'zut la Rd'sd'rit
steaualui ;i am uenit'sd ne tnchind'mlu'i". Si auzind,regele
Irod s-atulburatEitot Ierusalimulcu el. Si,adunind pe tofi arhie-
reii ;i cdrturarii poporului,ia intrebat:Undeestesd senascdHris-
tos?Iar ei iau zis:in Betleemulludeii,cd asaestescrisde prooro-
cul: ,,Si'tu,Betleeme, pdmintul lui Iuda,nu egtinicidecumcel mai
mic intre cdpeteniilelui Iuda, cici din tine va ieEiConducdtorul
c re va.pagtepe poporul meu [srael".Atunci Irod a chematin
ascunspe Magisi a aflat de la.ei llmurit, in ce'vremes-aardtat
steaua.$i, trimi!2ndu-i la Betleem,le-a zis:Mergefi_si cercetali
cu de-amdnuntul despre Prunc ;t, dacd' il ueli afla, uestifi-mi
;i mie, ca, uenind ;i eu, sd.md,inchin lui. Iar ei, ascuhAndpe
rege, au plecat ;l iatd, steaua pe care o udzuserd.tn Rd'sdrit
rnergeatnaintea lor, pdnd. ce a Eenit ;i std.teadeasupra, unde
era Pruncul. $i, ud,zdndei steaua, s-au bucurat cu bucurie
foarte ma,re.$i, intrhnd tn casd.,au ud,zutpe Prunc tmpreund
cu Maria, f/rnn a lui, ;i cd,zhndla pd,mhnt, s-a,u. inchi,nat lu'i;
;i deschizhnd uistieriile lo4 l-au adus lui daruri: aur, td'mfie
;i smirnd,. Iar luknd tn;tiinfare in uis'sd,na se mai intoarcd
Ia lrod, pe attd cale s-au d.usin lara lor" (Mt.z, z r2).
MINUNEA 71
Ucidereapruncilor
lar cdnd Irod a vdzut ci a fost amigit de magi, s'a miniat
foartesi, trimitind a ucispe tofi pruntii ('itreerauin Betleemsi

44 Protos. NIC'ODIM MANDfTA
in toate hotarele lui, de doi ani Ei rnai ios, dupi timpul pe care
il aflase de la Magi. Atunci s-aimplinit cuvintul spus de la lere-
mia Proorocul: ,,Glas in Rama s-a auzit, ph,ngere pi thnguire
multd; Rahila plkngea pefii sdi ;i nu uoia sd se mAngAie,pen-
tru cd. nu m.ai su,nt" (Mt.2, 16-18).
MINUNEA 72
Fuga in Egipt
nupA plecareamagilor, iatd ingerul Domnului se aratd in vis
lui losif, zicdnd,:,,Scoald-te, ia Pruncu,l ;i pe nxan A lai ;i fugi
tn Egipt ;i stai acolo phnd ce-li uoi spunq fiindcd. Irod are sd
caute Pruncul ca sd-L ucidd,". Si Iosif scul2ndu-se,a luat noap-
tea Pruniul gi pe mama Lui si a'plecatin Egipt: $i au stat acoio
pdnd,la moa"rtealui lrod; ca sd se implineascd cuvintul spus de
Domnul, prin proorocul: ,,Din Egipt am chemat pe Fiul Mett".
Dupd molrte^ lui Irod,.iatd cdingerul Domnului s-a ardtatin
vis lui losif, in $gipt, si i-a zis: ,,ScoAld,-te,
ia Pruncul si pe ma-
ma lui ;i mergi en pd,mdntul lui Israel, cd,ci au murit cei ce
cd,utau sd,ia aia{a Pruncului", Iosif sculindu-se,a luat Fruncul
qi pe mama Lui gi a venit in pdm0ntul lui Israel. Si, auzind cd
domnesteArhelau in Iudeea,in locul lui Irod, tatdl sdu, s-atemut
sd meargl acolo si, lu0nd poruncd in vis, s-a dus in plrtile
Galileei. Si a venit si a locuiLin orasul Nazaret,ca sI se implin-
eascdceea ce s-a spus prin prooroci, cd"Nazarineanse va chema
(ML2, r3-r5,t9.23).
MINUNEA 73
Iisus la 12 ani la Ierusalim
Plrinfii Lui, in fiecare an, se duceau la sdrbdtoareaPagtilor,la
Ierusalim. Iar cind a fost El de 12 ani, s-ausuit la Ierusalim, dupd
obiceiul sdrbltorii. Si sfirsindu-se zilele, pe cdnd se intorceau ei,
'Copilul
Iisus a rdrna'sin Ierusalirn si parinlii tui nu stiau. $i soco-
tind ci este impreunl cu tovardqii lor de drum, au venit cale de o
zi, cdttindu-L printre rude si.printre cunoscufi. 9i negisindu-L,
s,au intors la Ierusalim, clut0ndu-L. lar dupd trei zile L-au aflat
in Templu, sezind in miilocul invdfitorilor, ascultindu-i qi intre-
bOndu-i.$i topi Carcil ^uzeau se nrinunau de pricepereaqi de rds-
punsurile Lui. Si, vdzindu-L, rlmaserd uimiti, iar mama Lui a zis
MINUNIIE MAIC'II DOMNUIUI 45
citre El: ,,Fiu.le,de ce ne-ai jd,cut noud, a;a? Iatd', tatdl Td,u ;i
eu, Te cd,utam ingrijora{i'i $i El a zis cdfte ei: ,,De ce era, sd,Md'
cdutafi? Oare nu ;tiafi cd' in cele ale Tatd'tui'Meu trebuie sd'
fiu?" Dar ei n-au inleles cuvintul pe care. Le-a spus lor. Si a
cobordt cu ei qi a venit in Nazaret gi le era supus. Iar mama Lui
pdstra in inima ei to te aceste cuvinte. Si Iisus sporea cu
infelepciunea ;i cu virsta, si cu harul la Dumnezeu $i la oameni
(Lc'2' 4L-52)
MINUNEA 74
Maica Sfinti cu Fiul ei la nunta din Cnna
FIc0ndu-senuntd in Cana Galileei, era si mama lui Iisus acolo.
Si a fost chemat si lisus gi ucenicii SIi la nu{rtd. Si sfirqindu-se
vinul, a zis mama lui Iisus cdtre El: ,,Nu nxni Au, uin". A zis ei
Iisus: ,,Ce este Mie ;i tie, femeie? incd n-a uenit ceasul Merr".
Mama Lui a zis celor ce slujeau: ,,Faceli orice ud.aa spune". Si
erau acolo qasevase de piatrd,,puse pentru curltirea ludeilor,
care luau cite doud sau trei vedre. Zis-alor Iisus: ,,Umpleli aase'
le cu apd". Si le-au umplut pini sus. Si le-a zis lor: ,.Scoateli
acium ;i aduceli nunu.lui". Iar ei i-au dus. Si cdnd nunul a gus-
tat Lpa care se fdcusevin gi nu ttia de unde este, ci numai slu-
iitorii care scoaserdapa stiau, a chemat nunul pe mire si ia zis:
,,Orice om pune inthi uinul cel bun, ;i cdnd se amefesc,pune
pe cel mai slab. Dar tu ai linut ainul cel bun pAnd A.cu.rn".
Acest inceput al minunilor l-a fdcut Iisus in Cana Galileii qi gia
ardtat slava Sa;s,iucenicii Sdi au crenJt in El ltoan2,r-LL).
MINUNEA 75
Maica Preacuratil gi fualii Domnuliri
Maica Domnului, vdzdnd rdutatel;i ura clrturarilor qi farisei-
lor, era coplesitl de iubire qi de ingrijorare pentru soarta iubitu-
lui sIu Fiu, Iisus Hristos. Fralii Domnului, care se numeau: Iacob,
Simeon,Iuda ,siIosif logodnicul, ndsculi din cdsdtoriacu Salomia,
fiica lui Agheu, fratele lui Zaharia Preotul, nu vedeau cu ochi
buni activitatea si minunile Domnului Iisus Hristos. De aceea,
considerind cd.a deplqit limita, stdruiescpe ldngd Maica Domnu-
lui, si vin impreunl spre a incerca sd-L convingd, ca El sI-qi
schimbe comportarea. $i incl vorbind El rnullimilor, iatd,mama
46 Pr"t"t.NfCODM
;i fratii Lui stdteau afard,,cdutind si vorbeascdcu el. Cinevai-a
zis:Iatd,mama"si frafii Tdi stau afard,,clutOndsd-sivorbeascd.Iar
El ia zis:,,Cineestemama mea si cine suntfrafii Mei?" Si intin-
zind mina cltre ucenicii Sfi, a zis:,,Iatd.nta.tnaUea ;l frapl
Mei. Cd, oricine ua face uoia Tatd,lui Meu celui din ceruri,
acela imi estefrate ;i sord ;i mAmd" (Mt.12,46.50),
Domnulcunosc0ndmainainte g0ndurilegi intenliile cu care
ei au venit, mai-naintede a incerca,le-a dat urmltorul rlspuns:
,,Cineface uoia Tatd,luiMeu celui din ceru.ri, imi estefrate si
sord.;i mamd' iar cine nuface uoia lui, cu'nimic nu sefolo-
se;te de aceastd calitate" (vcziTilt. Tcofilact,si V. Sf. t9 iunic).
MINUNEA 76
Maica Preciitl urmeazil Fiului sdu pdnd la.moarte
Maica SfintI auzind"si vlzind pe clpeteniile Iudeilor fdcind,
sfat sI-L piardd.,si cdnd il aude chiar pe insu;i Fiul ei iubit preves-
tindu-gi mozrtea.Sa, se umple de mai multd ingrijorare. Aceasta
o silea a merge dupi el qi a face tot ce-i std in putinfd spre a
nu-L ldsa sd"cadd"in miinile miniite de singe ale cdpeteniilor
poporului sdu. Sabia prezisd,de dreptul Simeon incepe, incet dar
dureros, sd-i strdpungl inima ei, cea"plinl de negrditd iubire.
MINUNEA 77
Maica Preasfintl cu sfintele femei la moartea Fiului siu
Maica Domnului, a"reptezentat cel mai sublim dag,ce l-a putut
oferi omenirea lui Dumnezeu,qi prin care, Fiul ;i Cuvintul lui
DumnezeuS-apogorit la noi, si S-aficut Om, iar Ea a devenit Nds-
cdtoare de Dumnezeq rdminOnd pururea Fecioard.Dar pentru
aceastd.cinste qi plinltate a darurilor de c re s-L bucurat Maica
Preasfdntd,a trebuit sd,fteacd prin cea mai cumplitd. si arudtoarc
durere, ce a putut sd incerce si sd guste vreo fiin{d omeneascd,
in existenta sa. Datoritd iubirii gi sensibilitdtii sale fecioresti, si
de Maicd totod,atd,,a simfit qi a trdit intrega suferinfd a scumpu-
lui sdu Fiu, pe tot parcursul Calvarului gi al rdstignirii pe Cruce,
pind in clipa cind a incredinfar-o protecliei Ei puitArii cle grijd,,a
ucenicului Sdu iubit, feciorelnicului loan. Dar in acesteclipe atit
de grele pentru Maica Preasfdntd, de nepreluitd, valoare a fost
prezenta Ei dragostea femeilor mironosite, care au sprijinit-o qi
nringiiat-o neincetat.
MINUNEA 78
Nlaica Preasfintd si cu mironositele la pogorirea
de pe Cruce a Domnului
Dupi ce Mintuitorul qi-adat duhul pe Cruce,Vineri la ceasulal
noullea, Iosif din Arimateia,a merssi a cerut de la Pilat, trupul
Domnului spre ingropare. Pilat i-a aprobtt cu uqurinfd, qi intor-
cindu-sepe Golgotl, ^juta;tde Nicodim gi de alli credincioEi,
impreundcu sfintelefemei,au cobordtcu griil trupul Domnului
de pe Cruce.Pregdtireas-afdcut in mare grabd',cdciziua era pe
sfirsite si a doua zi erau Paqtile,care interziceauorice lucru,
dupi apusulsoarelui.in acesttimp, MaicaPreactratdprimind ;i
sdrutOndpe PreadulcelesIu Fiu, vlrsa piraie de lacrimi, tin-
guindu-seastfel:,,Va,intie, Preadulcelemeu Fiu lisuse, cum md'
uoi atinge de Trupul Td'ucel nestricd'cios?$i cu ce mAini Te
uoi pune in mormknt? Fiul meu iubit! O nd,deide;i o uiald' Te
auearnpe Tine, Std,pdne,;i Acrrrn,uai mie, Iumina mea, cd'md'
add lipsitd, de Tine. Vai mie, Fiul meu! Dureri ;i necazuri
coukr;itoare n -a,u aflat, ud,zdndu'Temort pe Tine, Care ai
|nuiat pe cei morli! A;fi urut mai bine sd mor eu in'aintea Ta!
Vai mie, dulcele meu Fiu! Cd rdu'mi se rd'nesteinima ;i toate
cele dinduntrlt. meu.,cd,nu Te mai pot uedeaa;a mort. Acum
ci.nd Te ud,dpe Tine, bhndule Fiu, bunule Dumnezeu;i milos'
tiue Doamne,jd.rd, md.rire,jd,rd, suflare ;i fd'rd' de chip, md'
miri plkng;i md, thnguiesc,linkndu-Te ASa,cu//t' n'a,mgdndit
niciodatd,sd.Te ud,d!Vai mie, Fiul meu;i Dumnezeule,pentru
ce ai apus de la ochii mei?"...Acesteaqi altelemulte ziceaMaica
Sfdntdpldngind cu amar.
MINUNEA 79
Maica Preacurati gi cu mironositele
la ingroparea Domnului
Dupdce auP.icutpregdtirea impusl de legeEide respectulEidra-
gosteace-oaveaucu tolii fztd,de Domnul,vdrsind lacrimi dindes-
tul, ziuridicatqi condustrupul neinsufle$t,spreo gridini apropi-
atil, unde se af.laun mormdntnou, ce aparfinea\ri losif, gi care
l-adlruit pentruingropareaDomnului.DupI ceL-auaEezataicicu
grijl Ei cu nespusddragostesi intristare, cu greu s-audespdrfit
 48 PTotos. NICODIM MANDTTA
de El. Au privdlit o piatrd,mare pesteuqamorm2.ntului,iar cdr-
turarii ;i fariseii, de frici sr nu fie furat Trupul Domnului din
morm2nt,au sigilat intrarea gi au pus de pazd,o sutd de ostasi.
MINUNEA 80
' Bucuria Maicii
Sfinte la invierea Fiului sIu
Dupdacestetrei zilede cumplitdsuferinfr pentru Maicaprea-
sfdntd, iatd"cd"in zorii zilei a treia, Fiul sru preaiubit, Domnul
nostruIisusHristos,inviazd.
din morti, si ieseafard"din mormint
fdrd,sd,deapiatrala o parte,sausd stricesigiliul,precum,cind
a venit in lume ndscindu-sedin preacurati Sa Maicd, i-a
ltdzit
nestricatdfecioria.
in aceltimp,.l\{ariaMagdalena,Maria,
muma"luilacob,si Salomia,
au cumpdratmiresme,gi veneauca sd-lungd 1Mc. 16,D. ,,Dat iiltd,
s-afdcut cutremurmare)cr ingerul Domnului,cobordnddin cer
gi venind,z prdvdlit piatrasi ;edeadeasupraei. si infdlisarealui
er^ ca fulgerul gi imbrdcdmintealui albr ca zdpada,. si de frica
lui s-aucutremuratstrdjeriisi s-aufdcutca,morfii.Iar ingerul rds-
punzdnd,a zis femeilor ,flu ud temeli cd ;tiu cd,pe Hiistos cel
rd'stignit il cdutali. Nu esteaici: cdci s-a sculatprecurn a zis;
uenili de uedeli locul unde a zd,cut.gi degrabd,mergh,nd,spuneli
ucenicilor rui cd s-a sculat d,in mlorli ;l l,ata ,a"*erg"- tnain-
tea uoastrd'in Galileea;acolo tl ueti uedea.Iatd. u-amspus aoud.".
rar plecind ele in grabd"de la mormdnt, cu fricd gi cu bucurie
mare au aletgat sr vesteascducenicilor Lui. Dar cdnd mergeau
ele sd vesteascducenicilor,iatd Iisus le-a intdmpinat, ziiandi
,,Bucurali-ud!"Iar ele apropiindu-se, au cuprinspicioareleLui si
i s-auinchinat. Atunci-Iisusle-a zis:,,Nu ud tem,eti.Duceti-ud,si
uestili fralilor Mei ca sd. meargd, tn Galileea, ;i acolo lld. ,o,
uedea".1Mt.28, r-ro;.Vesteainvierii Domnului,adusdde femeile
mironosite,a umplut de o negrditr bucurie pe Maicapreacuratd".
MINUNEA 81
Duhul Sfint S-apogorit si peste Maica Domnului
PreasfintaNdscrtoarede Dumnezeu, impreundcu sfintii Apos-
toli si _cuceilalli trati, au luat parte la indltareaDomnului,pe
muntele Eleonului,unde li s-aruardtat doi ingeri imbrdcatiin
haine albe,care le-auzis: ,,Bd:rbaligalileeni, de ce stali priuind.
la cer?Aqestlisu,s,care S-afudltalde Ia uoi la ce4 o'rt1"t,o ;1.
MINUNILE MAI(III DOMNUIUI 49
oeni,precum. I-a,li udzut rnergAndlA cer". Atunci ei s-auintors
la Ierusalim...si cind au intrat, s-ausuit in camerade sus,unde
locuiau:Petru si Ioan si lacob,Ei Andrei, Filip si Toma,Vartolo-
meu si Matei,Iacob al lui Alfeu ;i Simon Zelotul Ei Iuda al lui
Iacob.Tofi aceEtia, intr-un cuget,stdruiauin rugiciuneimpreunl
cu femeilesi cu Maria,mam lui lisus,qi cu fralii Lui" 1E.lp.
'ziler, Lr-14).
in diminea{aDuminicii, cdnd s-au'implinit SOO. de la
invierea Domnului si zece zile de la inillarca Sa, Maica Dom-
nului era impreunl cu Sfinlii Apostoli si multi credinciogi,in
aceeaqicasdunde s-afdcut Cina ceade Taind,.; tunci deodatd,,
din ce4 s-a jd,cut un uu.iet, ca de sulflare de uhnt ce uine
repede,;i a umplut toatd casa unde;edeau ei. $i s-au umplut
toli de Duhul Sfi,nt ;i au inceput sd,uorbeascdin alte limbi,
precum le dd,dealor Duhul a grd,i" (F.Ap.2,L-4).
MINUNEA 82
NlaicaDomnului a filcat apostolat
Sfinlii Apostoliau lucratin Ierusalimweo L2 ani, avlnd in mii-
locul lor si in sfatul lor, pe PreacurataMaicd.Pentruimplinirea
poruncii Mintuitorului: ,,||,Iergelitn toatd, lumea ;i prediCali
Euanghelia la toatd zidirea". SfinqiiApostpli adunali in sobor,
dimpreundcu PreacurataMaicd,, au tras la sorti, pentru a ved.ea
ce laturi ale lumii le va rdndui Domnul fiecdruia,sI propovlduias-
cI Sf. Evanghelie.Ei ia cdzutIvirul sau Georgia.Dar, primind
mai apoi vestire de la ingerul Domnului, i-a f.dcutcunoscut,cI
aceastd. laturd,rdmine sub proteclia F,i,dar voia lui Dumnezeu
este si meargdsd lumineze mai intdi altd"laturd,a pdm0ntului.
Lazdrcel mort gi inviat a patra zi de Domnul, fiind urmirit de
vrljmasii Domnului spre a fi omorit, a fugit in Cipru. Pavel qi
YarnavaLvandmare dragoste,si dorind sd o mai vadd,pe Maica
Domnului,ia scrissi a rugat-osI vind Dinsa la Cipru,cdciel nu
puteasI vind din cauzacelor ce-lurau de moarte.MaicaPreasf2n-
ti ia rd,spuns cI va"veni, dar sd-itrimitl o corabie,lucru pe care
Lazdrl-a qi fdcut.Pregdtindu-se de plecaregi lu2nd si pe Sf.Ioan
Evanghelistul, si alli ucenicicredincioqiimpreuni cu sine,au ple-
cat spre C,ipru,cllltorind in liniqte.Dar dupi un timp oltecare,
prin voia lui Dumnezerr,s-a"pornit o furtunl puternicdcare i-a
inspdimintatpe to!i, qi carefurtund"a abdtutcorabia,pestevoia
lor, spre poalelemuntelui Ascalon,adicd,Athosul d,eastdzi.
50 Protos. NICODIA4 MANDTIA

indlfime, capi$teaidolului Apolon. Diavolii ce locuiau in acestidol,

fdceautot felul de nziluciri, ce plreau minuni, pentru a inqela po-
porul, si vesteau ghicitoreste multe lucruri ce se intimplau in
viitor. Pe mdsuri ce corabia se apropia de tirmuri, diavolii ce locu-
iau in idoli au inceput sd cunoascl ;i sd simtd, apropierea Maicii
lui Dumnezeude acestefocuri, si izgonirea ;i pedepsirealor, pen-
tru care ei au inceput de niprasnd si rdcneascdinfiordtor. Diavo-
lul cel mare ce locuia in idolul Apolon. fiind silit de Dumnezeua
strigat in gura mare cu glas omenesc:,,Oarnenilor!popoarelor!
Brtr0ni, bdrbali si copii!Alergafi la limanul lui climent si prirniti
pe Maria, Maica Marelui lmpdrat Iisus Hristos, Dumnezeu-Cuvdn-
tul". Astfel, {emonii care erau in idoli, fiind siliti de puterea lui
Dumnezeu,contrar vointei lor, md.rturiseau adevdrul inaintea
lumii. DupI cuvintele acesteaale demonilor, idolul Apolon s-a
rupt din indlfimea locului sdu, qi cu diavolul cel mare ce locuia
intr-insul, dimpreunl cu o coamdde piatrd"din munt€, s-auprlbu-
sit in rnare. Poporul, auzind,si vdzdnd,acestea,a venit la firmul
mdrii ;i aici a intdmpinat pe Maica Domnului, cdreia.cu totii i s-au
inchinat, si au rugat-o sI le spund despre F'iulsdu,qi despre rlscum-
pdtarca neamului omenescce s-aflcut prin El. Atunci Maica pre- MINUNILE MAICII DOMNULUI
cista povestindu-le cu multd dragoste toate cu deamlnuntul, au LA ADORMIREAEI
cteznt cu tofii in rdscumpdrarca si iertarea ce ne-a fost adusd prin
Fiul lui Dumnezeu,Domnul nostru Iisus Hristos, qi s-au botezat MINUNEA 83
cu tolii in numcle: TatIlui, si al Fiului gi al Sfdntului Duh, punin- ingerul aduce vestea Adormirii
du-le plstor sufletesc,pe unul din ucenicii ce se aflau cu Ddnsa
pe corabie. Iar la desplrtire Maica Preasfdntd,a rostit cu fafd lu- intr-o zi, PreasfdntaNdscdtoarede Dumnezeu era tristd, pen-
minatd,, aceste cuvinte: ,,Dnru.l,lui Dumnezeu sd,fie peste locul tru cd nu mai vedea pe Hristos Fiul sdu, si plingea cu dor ca si
q,cesta ;i asupra celor ce uor uielui aici cu credin{d,, cu eulauie poiltd vedea fntaLui. intr-acel ceasi s-a ardtat ingerul intr-o lumi
;i cu dragoste, pdzind poruncile Fiului ;i Dumnezbului meu. nd. mare Ei i-a zis: ,,De astdzi in trei zile, uei fi luatd din trup,
$i toate cele trebuincioase uietii pd.mhntu;ti le uor auea cu cd,ci Fiul tdiu te a;teaptd' ca dor, pe tine Maica Lui" (x.44).
tndestulare ;i pu{ine osteneli, uieluitorii pio;i ai acestui loc; MINUNEA 84
uia[d, cereascd.li se uA.ddrui ;i m.ila Fiului na se ua ridica de ingerii cu stilP[ri de finic
la ddn;ii Fand, la ffir;ihtl aeacu.rilor. Iocului acestuia Eu ti
uoifi apd,rd.toaresifier binte mijlocitoare pentru dansul cd.tre Cdnd a venit vremea sd moatd Precista, yau Lrilt1t ingerii cu
Dumnezed, si pentru cei ce uor petrece aici dupd, uoia ;i stilpdri de finic pe care le-au adus din Rai. Precista a poruncit
pldcerea Fiulu.i mett, Hristos Du.mnezeu-Cuuhnful" (proschi. al sf. ca acele stilplri sd se poarte la ingropare inaintea ei, intrucdt
IU.Athosedit. 1856,Buc.). stilparet infloritd, insemna incoronarea fecioarei 6. 45).

52 PTotos. NI6'ODIM MANDITA
MINUNEA 85
Certarea si miluirea Iudeilor necredinciosi
la Adormire a Maicii Domnului
in vremea in care a voit Domnul nostru Iisus.Hristos sI mute
din lumea aceesta" pe Maica Sa cea cu totul Preasfinti, la viala
cea cereasci si preafericitd, ca sI impdrifeasci cu Dinsul vesnic
dupd cum i se cuvenea,a poruncit ca sd se adune Apostolii - din
toatl lumea de pe unde erau risipiti, propovdduind cuvintul cel
de mdntuire - in satul Ghetsimani,unde era Preasfinta, ca s-oin-
mormAnteze.Atunci dar, cu Dumnezeiascavoie gi chemare, iau
rdpit norii si s-au aflat toli intr-un minut de ceasinaintea puru-
rea Fecioarei,care vdzdndu-ipe dingii s-a buc'urat foarte. Si a
spus lor cum cd s-a apropiat vremea ca sd"se ducd, sd se vese-
leasci cu Fiul ei si StIp0nul. Si, dupl ce a grdit cite a avur de
grdit, sfdtuindu-i si invdfOndu-i, i-a mdngdia;t,dnpd,cum se vede
la povestire cel pentru adormirea ei, asezdndu-secu trupul ei
cel preasllvit si cu totul preacinstit pe patul de moarte, i-a
binecuvint^t pe ddnsii si si-a dat preasfintul ei suflet in mOinile
cele preacurate ale vesnicului Dumnezeu.Atunci, dupl porunca
ei, Apostolii au luat acel preasfdnt pat gi, mergind cu bund rin-
duiali si evlavie, cintau intr-un glas cintarea, cea de iesire. De
asemeneagi sfingii ingeri impreund o petreceau pe Doamna si
lmpdrlteasa lor, si cintau nevdzut, si o lludau minunat cu gla-
suri preadulci, care se auzeauin vdzduh.
Iar Igdeii cei zavistnici si necredinciosi, ardtdnd ca intotdea-
Una urdciunea pe care au a\ut-o cdtre Dornnul si rdutatea lor, s-au
pornit asupra patului pe care se purta trupul cel incepdtor de
viald, al Niscdtoarei de Dumnezeu, gindind in mintea lor si-l
arunce la pdmint si sd necinsteascl llcasul cel cu totul cinstit si
' dumnezeiesc.Dar indatd"ia ajuns dumnezeiascaoslndd pe in-
drdznetii tceia., cdci, cind s-au apropilt,'au orbit cu totii, iar unul
dintre dinsii, mai obraznic, a .indr/aznit cu nerusinare, nepri-
ceputul, de a apucat acel sfinlit pat, vrind sd-l arunce jos de pe
umerii Apostolilor. Insi sfintii ingeri n-au suferit ca sd se faci o
ocar/aca ^ce sta, cortului celui impirltesc, ci au pedepsit cu
dreptate nerusinarea si ohrlznicia lui, tiindu-i nevilzut miinile,
care au rlmas spanzuratede pat, in privirea preainfrico;at[ si
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 53
jalnicd a tuturor celor de fa1il.lar cel ce a pitirnit aceasta,plin-
gea mnguindu-secu amar.
Petru, ca un urmdtor al invlgitorului siu, s-a milostivit Ei s-a
intristat pentru lacrimile acestuia gi, apropiindu-se, ia zis lui:
,,Credecu toatd,inima ta, cd aceastl este cu adevdratMaica Fiului
lui Dumnezeu, Care S-a ndscut dintr-insa filrd de. sIminfI, gi
atunci vei cunoaEteputerea ei, ca sI-fi iei iarigi miinile tale".lar
el cu lacrimi a strigat, zicind: Cred, Doafltno rneA, ;i mdrtu,ri-
sesc cd,ci cu adeud,rat ;i Jkrd, de stricd.chr,ne ai nd,scut pe
Std.phnul ;i Mkntuitorul meu lisus Hri,stos, Fiul adeud,ratului
Dumnezeu ;i Pdrintelui. ,,Atunci sfinlitul Petru l-a apropitt la
miinile cele tdiate, gi punindu-le pe dinsele la locurile lor (o
infricoqatiminune!)s-au lipit mai presus de fire, dupl cum qi mai
inxinte cu minune au fost tdiate si to{i au sllvit pe Dumnezeu si
pe Preacurata.Stdpafid.
Iar ceilalli care Lrt -orbit, auzind de minunel ace stl marel
deqi erau aspri qi virtoqi la inimd, insl ca sd-qiia vederile au
mdrturisit cu lacrimi pdcatul lor, gi ax crezut in Domnul. DupI
care Petru a zis lor: apropiafivl gi voi cu ochii vo$tri de haina
pi, si ca o MaicI a milei se va milostivi ca sI vI vindece.
Dupd ce au fdcut aga, si ei de asemenea au vdzut Si cine va
putea povesti slava pe care au dat-o lui Dumnezeu,mullumirea
cdtre Fecioard?Toli o lludau, pind ce au ajuns in Ghetsimani, Ei
ingropind trupul cel preacurat, av rdmas acolo trei zile atzind
laudele ingeregti. Pind ce s-a luat trupul sIu qi s-a indllat la
ceruri qi a qezut de'a drepta Fiului Ei gi Mintuitorului nostru.
Si, sd nu i se pard cuiva de mkare, cum ci trupul acelaprimitor
de Dumnezeu a murit si a fost pus in mormint, cdci dtcd Fiul ei a
pfimit a se ingropa, cum sd nu pltimeascd asemeneagi Preasfdn-
ta lui Maicd?-Cu cuviinfil era dar sI intre gi ea in mormOnt, gi de
acolo sI se duci in Rai, pentru ca sI credem gi noi cum cd din pI-
mint Lvem sI ne sculirn cind va.veni Domnul. Dar pe cind noi
intrlm in mormdnt spre dezlegarca trupului 9i spre striclcigne,
pentru ca sd se dezrdddcinezepdcatul din el, trupul cel preacurat
si Sfint al Fecioarei,ca unul ce a fost din zdmislire sfin{it de Duhul
Sfint, nimic n-a pltimit in mormdnt, ci indatd" s-a ridicat de Fiul
ei la ceruri qi impdrdte$te cu Ddnsul vesnic, in slava Lceeane-
 54 Prttt".N|CODfM
grditd'qi netilcuitd veselie de care, o! De ne-aminvrednici si noi
nevrednicii,pentru sfintele ei rugdciuni.Amin (M.M.D.l d.Ncamt).
MINUNEA 85
'\ Ariltarea Maicii Domnului dupi Adormirea sa
Dupd invierea lui Hristos Ei dupd ce s-aindltat la cer qi s-apo-
gorit Duhul Sf0nt, pinl s-auimpdrfit Apostolii la propovdduire,
erau toli dinpreunl intr-un gdnd. Cind stlteau la prinz,ldsau
un loc'de stat qi puneau acolo o pernd, si pe pernd puneauo purte
din aceapdine, intru cinstea lui Hristos. Apoi, sculdndu-sede la
masd, luau acea parte de pdine, pe care o puneau in cinstea lui
Hristos - qi o ridicau in sus si multumeau, zicind: ,,slaud.tie Durn-
n'ezeul nostru, slaud !ie. staud ratd.lui si Fiului st sJi2ntului Duh",
iar in locul acelor cuvinte, pind,laindltarea,lui Hristos, ei zice.au:
,,Hristos A tnuint", iar dupd inlltarea lui Ilristos, ziceaunumele
Sfintei Treimi, adicd:,,in numele Tatd,lui,al Fiului;i at Sfi,nfu-
lui Duh", apoi: ,,Doz.mne lisuse Hristoase, aju,td.-nenoted,',.
Acestlucru il fdceaApostolii si cind erau raoraltd"si indeosebi
fiecare dintre dinsii, pdnd,la adormirea Maicii Domnului. MINUNILE }IAICII DOIINUIUI
rar cdnd s-auadunat Apostolii pe nori la ingroparea precistei, PRIN NUMELDDI MARIA
dupd ingroparea ei, a treia zi, sculdndu-s e la ptdnz, dupd
prdznuire, auindltat partea de pdine in cinstea lui Hristos, dupr MINUNEA 87
obicei, zicdnd:,*Ulareeste...".in aceavreme, Maica Domnului i-a Chipul gi numele Maicii Domnului
ariltat in nor, cu o ceatd de ingeri luminati, si le-a zis lor: ,,Bucu- ' nescris de min[ omeneascd
rali-ud,, cd, eu surtt cu uoi in toate zilele".
Eneea,bolnavul olog pe carel-a tlmdduit Petru Apostolul, in
Acum Apostolii, in locul cuvintelor ce ziceat de obicei: .Doam-
ne lisuse Hristoase..l' , a\ strigat: ,,preaffintd. Ndscd,toare a lui cetuteaLidiei, zicdndu-i:,,Eneen, te td'md'duie;te Hristos", L Adit
Dumrtezeu, ajutd,-nenoutd.".Dupd aceeaau mers la mormintul o bisericd in cinstea Maicii Domnului, in apropiere de cetatea
ei gi nu au mai aflat-o pe d0nsa in mormdnt, si asa tu crezit Lidiei, pe care bisericl clutau sI o ia, atdt evreii cit 9i pdg0nii.
rcd, Evreii clutdnd sd"facd,o bisericd Dumnezeului celui de sus; iar
s-a sculat si ea din morti a treia zi, ca si Fiul ei, si cd este luati
la Cer si cu trupul qi cu sufletul (x i3). pdginii s.o facdcapigteidoleascl. Pentru acestecerturi s-aup0rit
la domnul tinutului acestuia,care domn a dat poruncl:'Cum ca
sI stea acea bisericl trei zile incuiatd ;i pecetluitl, ;i de se va
atdtavreun semn,in oricare din cele trei legi: cregtineascd,evre-
iascd qi plgOneascd,a acelor sI fie biserica. Pestetrei zile, dom-
nul tinutului aceluia impreunl cu crestinii, cu evreii gi cu pdgn-
nii, au intratin biserici, $i, o minune! Au vlzut pe un perete, nJ-
grlvit cu puterea lui DumnezetJ,ilr nu cu mind' de om, chipul
56 Protos. NICODIM IIIANDNA
Maicii Domnului, intr-un vesmint de atlas alb. Deasupra chipu-
lui erau scrise si slovele: ,,triaria, Mama lui Hristos, impAramt
Nazaretului ". Domnul tinutului, vdzdnd, aceastd"minune a rdsat
pe pigini si pe evrei rusinati, si a dat biserica s-o stdpane4scd
crestinii (x. 53).
MINUNEA 88
BucurI-te, Marie
Un om ce se chema Ioan, se ruga pururea cu multl evlavie
cltre Maica Domnulfii, zicind: ,,Bu,cu.rd.-te,MArie,', cd.ci acest
sirac si nepriceput, numai atat stia. cdnd a murit a crescut din
gura lui un trandafir si era scris in floare cu slove de aur aceste
cuvinte:,,Bucu,rd,-te,
MArie" 6. 54).
MINUNEA 89
Cum a cinstit Maica Domnului pe cel ce i-a cinstit numele
in cetatea Artesauza, in tara Niderlandei, un cllu gdr avea
evlavie foarte mare crtre Maica Domnului si fdcea mare cinstire
numelui Maria. in fiecare zi cdnd.se ruga cireapsalmi, care ince-
peau cu slovele care sunt in numele Maria. Astfel intii citea un
psalm, care si inceapd cu slova M., apoi citea alt psalm, care ince-
pea cu slova A, apoi citea un psalm cu slova R, altul cu slova I,
apoi altul cu slova A.
Acel cilugrr ce se chema Iotian, a murit in anii de la Hristos,
Ll79, noaptea,in ajunul Sfintului Andrei. Din gura lui a crescut
un- trandafir si era intr-insul slova M, din ochiul lui drept a cres-
cuf alt tandaiir si era scrisr slova A, din ochiul cel st0ng a crescut
alt tr^andafir si era scrisd intr-insul slova R, din urechea dreaptd"
si stdngr au crescut alli doi trandafiri si intr-insii slovele I si A,
fdcdnd toate impreund cuvintul Maria.
lntr-acea vreme cdlugdrii au fdcut Etire Episcopului intru a cd-
rui ascultareera el. Episcopul,dimpreunr iu ceita bisericeascr,
au dat mare cinste si au ficut litie la acel trup. Trandafirul din
gurd l-au luat, l-au pus in vasul de grijanie si a rinduit sd se
pistreze la Lltar. Acel trandafir nu s-a vesteiit niciod,atd,;iar
ceilalti indatd ce au fost ridicati s-auuscat.Trupul acestuicdlugdr
ludndu-l Episcopul l-a ingropat in bisericd ce era sfinftd Maicii
Domnului; iar pentru pomenire tot el a scris acest lucru pe o
tabld',pe c re a dat-o sd se pdstrezein visteria bisericii (x. 55).
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 57
MINUNEA 90
Cinstind numele Maicii Domnului
s-a convertit la crestiriism
O evreicdnumitl Rahila,ascultacu mare dor qi dragostecind
cinevapomeneacuv2ntulMaria,pentru numelePrecistei,qi agaa
venit la credinfa creEtineascl.Pdrinfii fetei dacd'au inleles cil ea
vrea sd se facilcreqtind,au gdndit sI o trimiti undevadeparte,ca
sl-gipirlseascdgindul. Dar odatildormind, is-aardtat MaicaDom-
Ecaterino,cdciai de flcut
nului in vegmint alb gi i-a zis:,,Scoald-te
o caleindelungatl". De;teptdndu-se Rahila,s-astrecuratincetinel
si a mers la Preotul, carea.dus-ola md.nlstireunde abotezat-o;i
r-adatnumeleEcaterina, dupi cuma numit-oMaicaDomnului(x.57).
MINUNEA 91
Numele Nlaria vestit de o sibili
Numelede Mariadat Precistei l-a aritteltDumnezeuoamenilor
inci inainte de venireaei pe pimdnt. SibilaHerestria,cu indrep-
tltea lui Dumnezeu,L zis in versurile sale acestecuvinte: ,,Din
ph,nteceleFecioarei Maria a rd'sd.ritlumind' nou.d,"(x. 58).
MINUNEA 92
O proorocie veche despre Maica Domnului
inlarigrad s-aaf.latun mormint de piatrd,Eiintr-insul un om
moft, caret)neain mintrun paharde aur, pe ctte era scris:,,Hri.s-
Maria". Acel trup mort era al unui
tos se ua na;te din Fecioar,a.
olreclte prooroc,ce atrditinainte de venireaMintuitorului Hris-
tos, care cu insuflareaDuhuluiSfint a scrisacelecuvinte(x. 59).
MINUNEA 93
Numele pururea Fecioarei Mafia
pierde gi izgoneste pe draci
intr-un orastl Coloniei,Vune cu numele,era un Preot ce se
numea Petru, om desfrinat Ei cu rIu ndrav,care pentru faptele
lui celenecinstiteqi ur2te a fost sp2nzuratafard"de casalui. Si o
liitoare a lui, Aglaidacu numele,s-ainfricoEatgi ingrozit atit de
mult cdndl-auspdnzurat,incataldsat lumea,si ducandu-se intr-o
mlnlstire s-afdcut cdfugdrild.DupI vreo citeva zile, stind ea la
fereastrachiliei, a vdzut afard,intr-un izvor, cI sta un drac in
 5L Pr"t"t. NfCODTM M)4NDry
chip de tindr, c^re a sirit la fereastrd ca sd o rdpeascd.rar ea,
ingrozitd.,a cdzutinapoi, si lovindu-se cu capul de pdmlnt, in gra_
bd s-au adunat surorile, si au ridicat-o ca pe moaitI,
fi au pus-o
pe pat. Dupd o vrerne, vindecindu-se putin, a venit iar dracul si
i-.a zis: ,,Aglaido, preaiubita mea, ce ti-am fdcut de te-ai lepddat
de mine? Eu fiam sdvir;it toate voile tale, si tu m-ai urat. intoar-
ce-te la lume si'eu i1i voi da tie de bdrbat un boier bogat, ca sd"
te invrednicesc de multe bundtdti. sd mininci bucate bune, sd
bei si sd,ai toate voile trupului; sd nu sezi aici, nepriceput-o,ca
sd mori mai inainte de vreme cu atitea postiri, privegheri si rele
pdtimiri". Rdspuns-aea zicdndu-i:,,piei de la mine, urd,jma;ule
al adeudrului, cd niciodatd, nu uoi mai face uoia ta, ci mai
uArtos uoi phnge si rnd, uoi tkngui pentru urelnea, tn care, cA,
o nepriceputd, li-am slujit {ie",
Atunci dracul s-afdcut nevdzut,insd dupd pulinl vreme iard.si
a venit ;i tot asemeneade mai multe ori ii fd,ceasupirare. Iar
c'dlugdriteleau sfrtuit-o ca sd aibi la chllia ei pufind agheasmd,
si cdnd va veni ispititorul, si o verse asupralui gi sd-lizgoneascd
cu semnul cinstitei cruci. si asa a frcut. cand a artncai agheas-
ma, vrdjmasul a fugit, insd clupi putini vreme iardsi s-a intors.
Atunci o sord mai priceputd a sfdtuit-o cd atunci cdndva mai ve-
dea pe dracul, sd cheme numele preasfintei Stdpinei noastre si
sd'zicd inchindciunea ingerului, adici aceasta:,,Bucurd.-te,ceect
ce e;ti cu, dar dd,ruitd,,Marie, Domttul este cu, tine',, si celelalte.
Acestea zicind-Aglaida cdtre dracul, a fugit ind,atdcu atdta_grabd,,
ca si cum l'ar fi gonit un fulger sau o vdpaie ce l-ar arde, si fd.cut
nevilzut si mai mult n-a indrdznit ca sr se apropie de ea, nici sd
se mai arate cumva. si asa s-a sdvirsit Aglaida in mdnrstirea
aceeacu petrecere pldcutl lui Dumnezeu.
cati aveti vreo ispitr de la vrrjmaEii cei de gind (clraci)sau de
la cei trupesti, sd gtiti cd, altd doctorie nu est-emai folositoare,
, decdt numele Ei cel prealdurJat si minunat, chemat fiincl cu
evlavie si cu credintd.Amin (M.M.D. l7 cl.Ncarnt).
MINUNEA 94
Numele Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu alungi
pe dracul preficuLin inger luminos
o cllugdritd oarec re ce se afla intr-o mdndstire, indelet-
nic-indu-sein posturi si in privegheri, de multe ori a inselat-o
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 59
vi-cleanul,iffhipuindu-se in inger de lumind. $i vorbea cu ea des-
pre I'elurite lucruri gii da rdspuns la orice voia sd-lintrebe.
Iar pdrintele cel duhovnicesc al cdlntgdritei aceleia.,intrebind-o
odatd.,lamlrturisire, cum petrece cu asez rea viefuirii celei cilu-
gdresti, ea a tdspurns:,,Bine, cu rugd'ciunea ta,,pd'rinte al meu,
ifinte". Auzind el rdspunsul acestaBlin de mdndriti, s-a scirbit
gj-4 sfntuit-o sI nu mai zicd-un cuvint cL acestl, ci, de-at face
toate faptele bune, q( se smereascdtotdeauna gi sd,zicd.cum ci
este plcdtoasd, cum si altele asemenea.lar aceeaa zis: ,,5d,;tii,
pd,rinte, c8 tngeral, Donenului uine di,n cer la mine, ;i md' cer'
ceteazd,, de aceea am zis a;a". it'tsd duhovnicul, aducindu-si
aminte de graiul Apostolului, care zice cd..lyrgerulintunericulpi
se inchipuie in ingerul luminii, i-a rdspuns ei zicind: ,,CAnd ua
mai ueni ingerul sd te cerceteze, zi'i lui sd-li arate pe Prea'
di,ntu Nd,scd,toarede Dumnezeu, ;i dacd' te ua asculta, cum
uei uedea-ope dknsa sd, te tnchini ei, zicknd tnchindciunea
futgereased,.fj. dacd, ua Etq pAnd ce uei termina rugd'ciunea,
Doamna noastrd, este, iar dacd, se ua pierd,g, sd' ;tii cd' ndlu-
cirea dracului este, ;i .tep in;dfgt pentru ca sd' te arunce in
rlra.reprd,pastie". Aceastd sfdtuire mintuitoare primind cdlugi-
ri\a, a zis cdtre cel ce socotea a fi inger, cuvintele ce s-au zis mai
sus, la care acela a rdspuns: ,,Destul este lie aenirea mea de fa-
ld,, cd, nu esti urednicd sd uezi cu ochii td,i trupe;ti pe impd,-
rd,teasa a, tonte". lar aceea mai mult il ruga pe el, ca sd-i facd"
darul acesta.
Atunci, s-a ardtatinaintea ei o fecioard cu chip bun gi frumoa-
sd ca o impilrdteasd, cdreia cdlugdrila s-a inchinat zicarrd hereti
sirea ingereascd.Insd indatd, acea ndlucire diavoleascil, drcd a
auzit cuvintele acelea,n pierit ca un fum si vint si s-a prdpddit.
lar cdlugdrila a rdmas ingrozitd,, si a slibit atita, incit cu rnlre
ostenealda putut sd-sivinl intru aqezareaceamai dinainte.
Cind ne-ar veni vreo ispitd de la diavol sau de la lume, sau si
de la trup, nu este altd vindecare mai folositoare, decit mierea
si nectarul: Iisus Hristos si Maria. $i cine le va chemaqu _c.redlgj[,
totdeauna va afla vindecare minunatd, de toatd ispita qi de toatd
mihnirea, dupl cum mulli au cunoscut cu adevdrat in faptd".
Amin (M.M.D.18 d. Ncamt).
 60 Protos. NIC'ODIM MANDr'|A
MINUNEA 95
N-g_Tg_I" Maicii Domnului a risipit nilucirea driceasci
' Cuviosul Petru alungd Pe diavoli
Un incepdtor de eresuri, anulne Gherman, era ingropat in Fe-
rara si ereticii cinsteauoaselelui, ca ale unui om sfint. Asijderea
era acolo si oasele altui incepdtor in eresuri anume Ghedeon,
ingropat si cinstit si el de ai lui. De aceeajudecdtorul credinfei
crestine, vdzdnd aceastd,inselrciune a oamenilot a poruncit sr-i
sape pe amindoi si sd-i ardd,in foc. Dar s-a fdcut un lucru drd-
cesc!Au inceput a se purta deasupra focului si au slobozit din
sine oarecarelumind. Poporul vdzdnd acestlucru , voia.sd-l ia pe
iudecitor gi sr-l arunce in foc. preotii au inceput a se ruga trlaiiii
Domnului fdcdnd sfdnta Liturghie s.izicind: ,,rieaslanna Maicd,,
PreasJiintd;Maicd." gi aga"s-audezlegatmestesuguiile diavolului
;i au inceput d.uhurile cele rele a striga ,,ogvidonos,,,te_Lmapil_
rat cdt am putut, dar pe noi acum ne-a inspdimintat Maica lui
Dumnezeu.(x. zo4)
MTNUNEA g5
Chemind numele Maicii Domnului
a scdpat de arderea focului
in ginutul coloniei, un- om cind a imbdtrinit si-a dat toatd,
averea fiului sdu, si leprdind credinta cea adevdratd,,s-a fd.cut
eretic.Judecdtorii aflind de acestlucru, i-a adus lui aminte si se
reintoarcd iardsi la credinta ce-oavea, dar el nu a ascultat, si a hu-
lit si blestemat.Pentru ac:eastajudecrtoriil-au osindit la moarte
prin ardere cu foc.
Feciorului acelui bdtrdn, vdzdnd acelst^, i s-a fdcut mild de
tatdl sdu,si s-arugat judecdtorilor sd-l ardd pe ddnsul in locul lui,
care lucru dacd,s-afdcut, judecrtorii au adus pe fecior sd-l ardd,
,in locul tatilui sru. Eeciorul cu mare glas a blestemat eresul si a
mrlturisit adevdrata credintd, cum cd Hristos este Dumnezeul
cel adevdrat,qi a chemat qi pe preac;urataFecioardMaria intr-aju-
tor si pe toli sfintii. in acea vrerne indatd, a rdzbit din foc o
silgeatd'de foc, pe care at vdzut-o toti oamenii, care au fbst
acolo, si a lovit pe bdtrinul acelasi l-a ars de tot. yrdzind, zceastd.
rninune, judecitorii aceiaau slobozit pe fiul acelui om. si au ldu-
dat credinfa si dragostealui (x, 206).
MINUNIIE MAICII DOMNUILlI 61
MINUNEA 97
Cu n*gm-g!elui Dumnezeu si al Maicii Domnului,
Cuviosul Petru (Atonitul)sildsluindu-seintr-o pesterl, se ruga
lui Diimne zeu ziuasi noaptea;qi astfel a petrecut doud siptdmdni,
negustind nici un fel de hrand. Diavolul, neputind suferi o astfel
de rlbdare pustniceasci,qi-a adunzt toate ostile sale,inarmate c
{e rdzb-oi,cu sdbii, cu sulile ;i cu arcuri cu sdgefi. Intr2nd ei in
pestera aceea',au inceput sd strige cq glasuri infricoEdtoaresi cu
rdcnete mari iufindu-se, incercind prin acestel, sd'izgoneascdde
acolo pe CuviosulPetru. Sj se vedeacum unii diavoli isi intindeau
arcurile qi slobozeau sdgegiasupra lui, allii isi scoteau s'ibiile
anrenintandul cu tdierea, allii isi indreptau suligelespre a-l im-
puhge, iar al1ii, prilvdleau pietre mari de pe inll{imi, incit pdmin-
tul se cutremura, si pestera stl gatL si se prdbuqeascl.Cuviosul
vdzind toate acestea,nu mai avea speranli cd'va rnai sclpa cu
viatd, si se intlrea grdind intru sine: Dacd"'astfelva voi Dumne-
zeu, voi muri in tceastd pesterd.Apoi, ridicindu-si tlchii in sus qi
nrdinile la ruglciune, a strigat cu glas mate zicind: ,,Preasfdnti
Ndscltoare de Dumnezeu qi pururea FecioardMarie, aiutd robu-
lui Tiu". Cdnd 4u auzit cliavoliinumele Preasfintei Nlscdtoare de
Dumnezeu,p.entqu"9-! nume infricoqltor gi de spaimi, iar pentru
noi, dulce si preadorit indatd s-au stins cu sunet. Cuviosul che-
mOnd insi si numele Domnului nostru Iisus llristos, striga cu
glas mare: ,,Doamnelisuse llristoase, Dumnezeul meu, nu mi
ldsa pe mine". Atuncii diavolii, ca izgonifi de bici si de praqtie,
s-au risipit, si nu s-au mai auzit glasurile lor diavolesti, pind' la
O Vreme (V Sf.12iunic).
MINUNEA 98
Numele Maicii Domnului izgoneste pS .diav-qlii
ce se ardtau iq.*ip- dS iivine
Trecdnd 50 de zlle, dela cea dintOi nivdlire tdlhdrenscd, dia
volii au venit iariqi cu qi mai multl putere, inarm-4fi.in chipul
cel dintii, impotriva nebiruitului osta; al lui Hristos, pornind
contra lui lgate fiarele qi pe toate vietifile tirdtoare cumplite.
Unele se tirau pe lingl picioarele Sfdntului, altele suieratr cu

9?__ Pr"t"t. NrCoprM M4pry
glas infricosdtor, altele_-cisSag.ggfavr2nd sI-l inghitl de viu, iar
aftele i se rep-ezeauspre fafd,.Aceavedere era infricoqatl qi groaz-
nicr din toate prrtile. Dar cuviosul petru insemnindu-se cu sem-
p-qf,SfintefC-{uei,gi chem0ndlumele Mdntuitorului Hristos Dum-
nezeu, si al Pt'eacuratei lui Maici, iardsi a fdcut zad,arnicd,toatd,
piiterea diavolilor, pe care i-a izgonit departe de la sine, siltdnd
si veselindu-seintru Dumnezeu,M0ntuitorul siu (v. Sf.12iunie).
MTNUNEA gg
Numele lui Dumnezeu si al Maicii Domnului
risipeste inseliciunea diavoleascl
Trec0nd un an de pustnicie si de ispitiri qi luptdri cu diavolii,
cuviosul Petru a fost pus la o nour incercare plinr de viclenie.
Diavolul, luind chipul uneia din slugile sale care ii sluiea lui
cind era voievod in lume si alergind cu os0rdie, a cdz;tttlapicioa-
rele cuviosului, inchinindu-se lui si cu lacrimi zicdndu-i astfel:
,,Am auzit, stdpane al nostru, cI ai fost prins in rdzboi, dus in
Samara, si inchis intr-o temnitl intunecatl lar Dumnezeu, cu
rugrciunile Sf2.ntuluinostru Pdrinte Nicolae, te-a izbdvit pe tine
de acolo, si te-a adus in pimdntul grecesc.Drept aceea", ioti cei
ce suntem in casa ta', te-Lm cdttat pretutindenea. pldngind si tdn-
' guindu-ne,am strlbdtut multe cetdti
si sate, intrebdnd de tine.
Dar neputind sd te afldm, gi nici sd auzim unde egti, ne-amrugat
cu lacrimi cdtre Sfdntul Nicolae, ca sd ne descoperenoud, unde
este si in ce loc petrece vistieria noastrd cea ascunsd.Sfintul
Nicolae n-a trecut cu vederea rugdciunea noastrd si ne-a ardtat
noud toate cele despre tine qi ne-ambucurat foarte mult. Eu aiun-
gind inainte de toti, am alergatla tine, stdpOnulmeu; te rog, cv
scul2ndu-te de aici sd mergi la casa ta, c sd"te vadd,toli cei ce
te doresc,si sd se bucure de fala ta. Fdcind astfel, se va preamiri
tine Dumnezeu, Cel ce Te-a izbdvit printr-o minune ca
'-intru
acelsta,,din robie si din leglturi. pentru linistire sI nu te mih-
nesti, cdci gi acolo sunt mrnrstiri qi locuri liniqtite de sihdstrie,
si unde iti va pldceatie, acolo iti vei alegeun Locasspre liniqtea
ta. singur si.socotesti acea;sta cu aclevdrat:ce iubeste Dumnezeu
nai nult, din acestedour lucruri? sihdstria pustiei, in care unii
sdlrsluindu-se,in crdpdturi de pietre si in munti, se folosescnu-
mai pe sine?sau fblosul ce se face mult<lra,de cdtre un brrbat
MINUNITE MAICII DOMNT]LUI 63
pldcut si insuflat de Dumnezetr,care prin invdf iaturasa pe mulli
ii intoarce la Dumnezeu,povifuindu-i la caleamdntuirii? Cu ade-
vdrat, a. doua este mai bunI, mirturisind in Sfinta Scripturd
despre LceLSta, insusi Dumnezeu:,,Cel ceva scoate- zice - om
cinstit din cel nevrednic, va fi ca gura mea". $i sd stii, cd mulli
din cetateanoastrd sunt rUtdci{i qi cufundali in intuneric de pati
mi, si au trebuinld de unul care poate a-i povlfui pe d0nqii la
pociinfd. Preamultd rdspldtire de la Dumnezeu te asteaptd,std-
pdnul meu, dacd venind ii vei intoarce pe ei la Dumnezeu.9i pe
noi, slugile tale, care te iubim dintoatd, inima, pentru ce ne treci
a;a de mult cu vederea, abitindu-te, qi ascunzindu-te de noi, in
pustiul Lcesta?"Acestea cu lacrimi griindu-le diavolul cdtiava.
yrerne, a inceput sfintul a se tulbura pufin, qi ldcrim0nd a zis
citre el: ,,La.acestloc, nu m-a adus pe mine, nici inger, nici om,
ci numai singur Dumnezeu, qi Preacurata Nlscdtoare de Dum-
rrezer, si de nu va ti voia Ei porunca lor, ca sd ies de aici, apoi
nu voi ie;i". Diavolul, dacd a auzit pomenindu-se numele lui Dum-
nezeu si al Ndscltoarei de Dumnezeu,indatd.s-astins; iar Sfantul
s-a minunat de rneqtequgireacea diavoleascd.,gi insemn2ndu-se
cu semnul Sfintei Cruci a tdcvt, ridicdndu-si mintea sa cdtre
Dumnezeu (v.Sf.12iunic).
MINUNEA l OO
Numele Maicii Domnului izgoneste
pe diavolul cu chip de arhanghel
Dupd ce au trecut qapte ani, vrdimaqul cel viclean, diavolul, s-a
inchipuit in inger de lumind, avdnd in miini o sabie ascutitd, si
stind inaintea pesterii, a strigat: ,,Petre; rob al lui Hristos, ie;i
la mine, cd-{i uoi spune lie cuuinte bune". Iar Sfintul a grdit:
,,Cine e;ti tu, cel ce urei sd,-mi spui cuuinte bune?" Iar vicleanul
irrselitor & zis: ,,Ect,sunt arhanghelul Domnului trinils la tine,
tntd,re;te-te ;i fmbdrbdteazd.-te, bucurd-te ;i te uesele;te, cd, li
s-a gd.tit sca,un slduit ;i ar.nund nettestejitd de la Dumnezeu.
Acum ld,shnd locul e,besta,sd, te duci in lume spre intdrirea;i
Jblosut multora, cd, ;i izuorul cel din apropiere d.e tine s-a
u:scat de dumnezeiasca poruncd, pentru ca fiarele cele ce
nd,udlescasupra ta, sd ntoard, de sete". Acestea le-a zis viclea-
nul vrdjmaq,trimifand mai inainte pe alt diavol, ca sI opreascl
64 Pr"t"". NfCODLM MANDIH
la timp curgereaapei. Dar cuviosul Petru fiind smerit, a rdspuns
astfel,impotriva cuvintelor inseldtoare ale diavolului: ,,Cinesunt
eu,, oAre, ca arhanghelul Domnului sd, uind la ntine, cel ce md,
asemd,n cu an cAine netrebnic". ,,Nu te mira de ace?sta,robule
al lui Dumnezeu,pentru cd tu ai covirsit pe Moise qi ile Ilie, pe Da-
niel Ei pe lov; ai covdr;it pe Moise si-pe Ilie cu'povestiria, pe
Daniel cu invingerea fiarelar si tdrdtoarelor, cdroru re-ai astupat
guta,, iat pe Iov l-ai covdrsit cu rdbdarea ta, si pentru aceez te
vei numi mare lz ceruri. Acum, sculindu-te si vdzdnd lipsirea
apei, degrabsd pleci de aici si si te duci in mdndstirile celece sunt
mai apioape de lume. Eu voi fi cu tine si voi mintui pe mulli
prin tine, zice Domnul Atottiitorul". Atunci Sfdntul a rdspuns
diavolului, zicdnd,:,,Sd;ti cd d.enu va veni aici ajutdtoarea mea
cea intru toate, Ndscitoarea de Dumnezeu, gi vrednicul ajutdtor
intru primejdiile mele, Arhiereul Nicolae, nu md voi deplrta de
aici". Diavolul, cum a auzit pomenirea numelui Ndscd.toareide
Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria, gi al Sfdntului Nicolae,
indatd" a pierit (v. Sf.12iunic).

MINUNITE MAICII DOMNULU FACUTB

CU VESNNANTUI
' SI BRAUT EI

*r*u*EA ro1
. Veqmintul Pruncului Hristos
CAnd era Hristos Prunc mititel, Precistai-a tesut lui hdinufe gi
l-aimbricat pe Dinsul. DupI Lceel crescind El, a cres'cutgi hIi-
nufa. De acel vesmint aminteEte Sfintul Evanghelist Ioan, zi-
cdnd: ,,DAr cd,ma$a era, fd,rd, cusd,turd, de sus fesutd, tn tn-
tregime" (Ioan19,23)(x. 60).
MTNUTTEA r02
Yegmintul Precistei, salieaz* o cetate
Cflnd a mersAtila cu ogtile salesub zidurile unei cetiti fran-
fuzegti,ce se chemaGarnutium,cetdteniiau scosveEmintulPre-
cistei deasuprazidurilor in loc de steag,si aga au orbit toli
necredincioEii gi au fugit de sub cet^te(x.61).
 66 Protos. NICODIM MANDIT A

MINUNEA 103
Tarigradul salvat prin veEm0ntul Precistei
Doi domni rusi ce se numeau, Oscolov qi Dior, mai inainte
pind a nu fi Rusia botezatd, adanard.osti mari si se duserd pe
Marea Neagrd pind, la Tarigrad, cu vasele inconjurindu-l si bd-
t0ndu-I. Atunci Serghie Patriarhul, vdzdnd primejdia, luI ves-
mdntul Precistei, c re era acolo si-l sui pe ziduri. indatd vasele
cu oamenii s-auinecat, scdpind numai cei doi domni, Oscolov si
Dior cu pulini ostasi, care s-auintors la mosia lor (x. oz).
.MINUNEA
LO4
Maica Precista ne ddruieste vesmintul slu
A treia zi dupd"adormirea Precistei gi dupl preasldvita Sa in-
gropare,Apostolii au deschismormdntul pentru Apostolul Toma,
clci el nu fusese la ingroparea Presfintiei sale, iar dacd, au
deschismormantul, l-au aflat desert. intr-insul se afla vesmintul
Piecistei, ldsat pentru mingiierea credinciosilor 6. 63).
MINUNEA 1O5
Precista diruieste briul sdu lui Toma MINUNILE MAICII DOMNULUIFACUTE
A treia zi dupd adormirea sa, Precistaa dat br0ul sIu lui Toma CU VESMANTUL SI BRAUL EI
Apostolul, c0;ndaintOmpinat-o el in vdzduh, ducindu-o doi ingeri ," )
la Cer. Era un semn pentru Toma Apostolul, care nu a fbst la in-
groparea PrecisteiEi predicind cuvdntul lui Dumnezeuin lndia,
MINUNEA 101
si tocmai ^ treia zi dupl Adormirea Sfintiei Sale, l-a adus Ei pe Vegmintul Pruncului Hristos
dinsul un nor l?;ngdceilalti Apostoli. Tocmai in aceeavreme, a Cind era HristosPruncmititel, Precistaia tesutlui hdinule gi
intdlnit Precistape Toma in vdzduh si ia dat briul (x. 64). l-aimbrdcat pe Dinsul. DupI Lceeacrescind El, a crescutgi hIi-
MINUNEA 106 nu!a. De acel vegmint aminte;te Sfintul EvanghelistIoan, zi-
Vesmintul Preacuratei Fecioare, NiscItoarer cind: ,,Dar cd,mafa era.fd,rd, cusd,turd,,de sus lesutii in in-
de Dumnezeu, din Biserica Vlahernei tregime" (loan 19,23) (X. 60).
'
in zilele drept-credinciosuluiirnpdrat Leon cel Mare G56-474) MINUNEA 102
erau in Constantinopol doi blrbali cinstiti, din rlndul senatori- Vegmdntul Precistei, salieazd,o cetate
lor, anume Galvie si Candid, frati dupd trup. $i sfltuiridu-se intre
Cand a mersAtila cu ogtile salesub zidurile unei cetdfifran-
ei, au cerut impIratului invoirea de a merge la Ierusalim, sd se in-
tuzesti,ce se chemaGarnutium,cetilenii au scosveqmdntulPre-
chine,Sfintelor locuri. Primind invoirea, au purces la drum. Aiun-
gind ei in Palestina,au lners in Galileea, vrind sd vadl Naza-
cistei deasuprazidurilor in loc de steag,gi aga au orbit toli
retul si casa Preacuratei Fecioare,in care, dupd bund-vestirea necredincioqiipi au fugit de sub cetlte G. 6l).
 Protos. NICODIM MANDTTA
MINUNEA 103
Tarigradul salvat prin vesmintul Precistei
Doi domni ru;i c€ se numeau, Oscolov gi Dior, mai inainte
pdnd"a nu fi Rusia botezatd.,adunard, oqti mari si se duserd pe
Mtrea Neagri pind la Tarigrad, cu vasele inconiur2.ndu-l si bd-
tindu-I. Atunci Serghie Patriarhul, vdzind primejdia, lud veE-
mintul Precistei, c re era.acolo si-l sui pe ziduri. indatl vasele
cu oamenii s-auinecat, scdpind numai cei doi domni, Oscolov gi
. mulf bolnavi. $i se minunau senatoriide acellucru neobiEnuit,
Dior cu pulini ostaqi,care s-auintors la moqia lor (x. ez).
MINUNEA I 04
Nlaica Precista ne dlruieste vesmintul siu
A treia zi dupd.adormirea Precistei gi dupd preasldvita Sa in-
gropare, Apostolii au deschismorm2.ntul pentru Apostolul Toma,
cdci el nu fusese la ingroparea Presfinliei sale, iar dacd au
deschismormintul, l-au aflat desert. intr-insul se afla vesm0.ntul
Precistei,llsat pentru mingiierea credinciosilor(x. 6J).
MINUNEA 1O5
Precista diruieste brdul siu lui Toma
A treia zi dupd,adormirea sa, Precistaa datbr?lul sIu lui Toma
Apostolul, cind aint2mpinat-o el in vdzduh, ducdndu-o doi ingeri
.la Cer. Era un semn pentru Toma Apostolul, care nu a fost la in-
groparea Precistei ;i predicind cuv0ntul lui Dumnezeuin India,
si tocmai a treia zi dupd Adormirea Sfintiei Sale, l-a adus Ei pe
dinsul un nor lingd ceilalti Apostoli. Tocmai in zceeavreme, a
intilnit Precist'ape Toma in vdzduh si ia dat briul 6.64).
MINUNEA 106
Vesmintul Preacuratei Fecioare, Niscitoarea
de Dumnezeu, din Biserica Vlahernei
in zilele drept-credinciosului impdrat Leon cel Mare gt5e,+t+1
erau in Constantinopol doi bdrbati cinstifi, din rindul senatori-
lor, anume Galvie si Candid, fragi dupl trup. $i sfdtuindu-seintre
ei, au cerut impdratului invoirea de a merge la Ierusalim, sI se in-
chine Sfintelor locuri. Primind invoirea, au purces la drum. Aiun-
gdnd ei in Palestina, au lners in Galileea, vrdnd sd.vadd"Naza-
retul si casa Preacuratei Fecioare,in care, dupl bund-vestirea
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 67
ArhangheluluiEi prin venirea Duhului Sfint, s;azimislit Dumne-
zeu-Cuvintulcel negrlit. Umblind ei gi ostenindu-se, s-auodih-
nit pestenoapte,intr-un sat din apropiere.Acolo,dupl purtarea
de griid, au gpzduitla casaunei femei viduve, bdtr?inilde ani 9i
cinstitd prinviala ei curatl. Pe cdnd cinau ei, au vilzut o altd'ca'
merl deosebitd,in careeraumulte lumindri aprinsegi, de unde,
arzdnd tlm2rie,iegeao mireasml de arome, clci acolo, etl as-
cuns cinstitul vegmdnt al Maicii lui Dumnezeu1i zilcealracolo
si socotindcd acolosg pdstreazdcevascump,din LegeaVeche,au
rugat pe cinstita femeiesd cinezecu ei, in vreme ce o intrebau.
llr ea,la inceput tdinuia, zicind: ,,fatd,,cinstit'i bd'rbali, toli bol-
naaii ace;tia a;teaptd, tiimdduire ;i toate bolile neuindecate,
aici, cu |nlesnire se td,md.duiesc".Iarsenatorii auzindacestea,au
inceput cu gi mai mare stdruinfI, a o intrebai ,,OLre,pentru ce
pricind, s-adlruit locului acestuiaun dar si o putere de facere
de minuni cL Lceastl?"ILt ea incd,tlinuind adevdrul,a zis:,,Se
poueste;te, in neamul nostru, cd unuia din pd'rinfii no;tri, i,
s-a ard.tatDumnezea tn acestloc ;i de atunci, locul acestas-a
umplut de darul lui Dumnezeu;i sefac rninu.ni".lar ei luind
aminte la cuvintelefemeii,inimile lor s-auaprins,ca odinioard
inimile lui Lucagi Cleopa,qi au grlit cltre dinsa: ,,7erugdmpe
Dumnezeul cel uiu, sd ne spui adeud,rul".Femeiarugatd,fiind,
a grdit cdtre ddngii:,,O,Bdrbali ale;i, nimeni phnd astd.zi,n-a
;tiut aceastii taind Dumnezeiascii, pe care rnd, silili sd' u-o
spun. Dar, de areftrece ud,udd drept-credincio;i, ud spun uoud,
aceastd,taind,, ndddjduind cd o ueli pd,zi, nespunknd la nimeni.
Aici esteascunsde mine, aesmdnfulPreacurateiFecioareMaria.
Cd,,pe cknd s-a mutat ea la ciele cere;ti, in ziua tngropd.rii
Sale, uneia din strdmoa;ele mele, i s-a dat acest ue;mknt dupd,
hotd,rkreaPreacuratei insd,;i,Iar ea luknd ue;mkntul, tl pd,zea
pe el cu cinste, tn toate zilele uielii sale. $i murind ea, l-a in'
credinlat uneifecioare din neamul sd,a,poruncindu-i cu jurd,-
mknt, ca ;ifecioria sd,-;ipd,zeascd,, tn cinsteapururea Fecioa'
rei Maria, Nd,scdtoareade Dumnezeu. $i a;a din fecioard, in
fecioard, anii trecAnd, acestdknt ue;mknt a ajuns tn mki'nile
mele. Iar de urernece nu. se mai afld. nici o fecioard, tn nea-
 68 Protos. NIC)DIM MANDTTA 69
MINUNILE MAICII DOMNULUI
mul meu, careia sd-i tncredintez ac-eastd. taind u-ospun uouA,
ca sd ,stifi,pentru care pricind. sefac aici rninuni,,. erau in mare mihnire si se flceau multe ruglciuni cdtre Dum;
Ei fdgdduindsd pdstreze tain,a,aL rugut pe bdtrina nezeu,pentru impfuilteasacilte pltimea. Si i s'a ariltat ei o dum-
duie a priveghea-curugdciuni, toatd"noaptea,rdngd,
sd le ingd- nezeiascilvedenie, spurrandui ci dacn," ',,upunt pe dinsa briul
mint. $i, pe cdndse rugauei cu racrimi cdtrexlr.atour"u'o!
sfintul ves- PreasfinteiNlsc[toarei de Dumnezeu,va lrta timdduire.
Dumnezeu, fdc2ndmultemetanii,cu lumini ri .u u.o-., le-avenit impilrdteasaa spus acestvis barbatului sIu, impiratul Leon,
iar el'arugat indaiApe patriarh pentru Lce2;st1. Dezlegindpece-
gindul ca sd ddruiascd,aceeacomoard,impiratuluilor
gi,.Iuminindu-se
din con- teu,Lt deichis racla gi s-atflat intreg, cinstitul -bra1.al Preacu-
::1llir"p9l de ziud,si muiqumind femeii, au dat ratei, intru nimic vdtimat de trecereavremii. $i l-a sirutat pe el
rnrDersugata milosteniegi s-audus in cale,spre Ierusalim, filgd_
duind sd vind iarxgi pe acolo,cind se vor intoarcein , cu evlavie.Iar cind patriafhul l-a intins deasupraimplrltesei,
tara ror. Lceastaindntd a scdpatde chinuirea diavoleasci 9i a cagtigat
_Au_ajuns cu bine la Ierusalimsi au ingenuncheat h,fur. to.u_ tlmdduire desdvirEitl de boalaei. Atunci toli cu bucurie^r prea-
rile-sfintitede Mituitorul, apoi,au ruat Jrumuri.rtour."rii. popo-
sind iardgi L4bdtrdnaaceea,au petrecutnoaptea{ingd mlrit-pe HristosDumnezeu9i pe preacurataMaicalui, cdntind
tului veEmdnt.rar la plecare,cu inr,'oirea bdtranei,"rur"
racla sfin- cintdri de multumire. Iar cinstitul briu, fiind pusin aceiaEiracld,
aveain neamulei nici o fecioard,,
nu mai de aur, a fost pecetluit cu peceteimpiltdteascd;i s-naEezztzi de
cdreiasd-ilaseu."^ta -ogtenire, prdznuire,in binstea Binecuvintatei Niscdtoareide Dumnezeu,
au luat cu ei sfintul vegmdnt,lisdnd multe.daruri.p*ia"ou_i
pr!id',ay mers pind la cetateaimpdrdteascia constantinopolu-
de spre aducereaminte a minunii ce s-a flcut atunci prin Sfdntul
lui. Acolo au instiintat pe mareletmpdrat Leon si imprrrteasa siu briu, cu darul PreacurateiEi cu milostivirea celui ce s-anIs-
verina, asemenea si pe ihen aaie pitriarhul, inaintea cdrora, cut dintr-insa,a lui llristos, Dumnezeulnostru (Prol.31august).
coperindcinstitaracld,auvdzutslantulvegmdnt,umffiau-redes- MINUNEA 1O8
ei
de negrditdbucurie.Ludndu-ll-au dus cu mare cinstein
Biserica MaicaDomnului acoperd.poporul cu cinstitul sIu omofor
vlahernei gi au hotdrdt ca,in fiecare an sd se prdznuiascx, in zilele implratului Leon cel inlelept (855-912),in Constanti-
pu-
n€reaveqmantuluiNrscrtoareide Dumnezeu,inaceaBisericr,
in nopol, spre duminicd, filcindu-seprivegherede-toatdnoapteain
ziuaa doua a lunii lui iulie, in cinsteagi slavaFecioarei
tvtariasi cinstitabisericl a Vlahernei,intru slavaPreasfinteiNlscltoare
a celui dintr-insa,Hristos Ddmnezeulnostru, c.i ,ra"it, de Dumnezet.Laintiiazi a lunii octombriegi de falI standmul-
und cu Tatdlgi cu Duhul Sfdnt,in veci.Amin. ffi;-
noapte,sfdntul
z iulie)
1nror. {imea poporului, fiind ca la patru ceasuridin
MINUNEA 1O7 indrei, impreunl cu ucenicui sIu, fericitul Epifanie, ;i-au ridi-
Cinstitul briu al Maici Domnului cat ochii in sus gi au vizut pe impirdtea;sa cerului, pe acoperi
vindeci pe impirlteasa Zoe toirea a to tn lumea, pe Preasfinta N[scdtoarede Dumnezeu,
cinstitul briu al preacurateiMaiciilui Dumnezeu,^ stdndin vlzduh qi rugindu-se.$i eraea strllucind de luminl ca
fost adus soareleqi acoperindpoporul cu cinstitul ei omofor,impreunl
la
{e Ierusalimla constantinopor,asazat intr-o racrd,
de aur,cu pe-
cetluireimpdrdteasld, a fosi pus'in bisericap. .ur" cu oEti cere;ti qi cu mullimea de sfinli, carein haine albe 9i cu
9i
diirciosulimpdrat Teodosiecel Tinrr o zidisejcu hramur prea-
dr.pr-...- cucerniciestdteauimprejurul ei, dintre care doi erau mai aleEi:
sfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu,lalocurce se numeaHarcopra- Sfintul Ioan inaintemergitorul gi Sfintul EvanghelistIoan. Pe
tia, adicd,t2rgulde aceast1vdz2rndu-o Sfdntril Andrei, a zls cdtte ucenicul s[u, feri-
Dupdmulti ani, pe ur.^"u i_pirdfiei
lui Leon cel infelept7r7md.
(886-912) citul Epifarrie:,,Oa're,aezi frate pe tmpd'rd'teasa;i Doamna
sotia acestuia, zoe impdrdrdteasa,
era suprratdde duhur cel necurat,iar imprratul si iudeniile tuturor cAreSero;agd,pentrutoatd,lurnea?"Iar el a zis:,,Ottdd,
lui Sfinte Pd,rinte, pi' mE tnspd,imhntezcd' o ad'd'acoperind pe
70 I, Totos. NICODIM MANDITA

oarnenii ce sunt in bisericd, cu cinstitul ei omofor, ce strd,-

luce;te mai mult decdt soarele",
$i s-au auiit graiurile cele cu umilinfl ale ruglciunii ei cltre
preaiubitul ei Fiu gi Dumnezeul nostru Iisus Hristos: ,irnpd,rate
ceresc prime;te pe omul cel ce te sld,ue;tepe tine ;i cheamd tn
tot locul Preaffint numele td.u. $i acolo unde seface pomeni.-
rea numelui meu.,pe acel loc il sfinfe;te ;i prosld,ueptepe cei
ce te prosld,uesc pe Tine ;i rugd,ciunile celor ce cu dragoste md,
cinstesc pe ntine, Maica ta, ;ifi,gdduinlele, primeSte-le toate ;i
din toate neaoile ;i, rd,utd,lile ii izbd.ae;te".
Nlddiduindu-ne StdpinI, spre milostivele tale cuvinte , care le-ai
zis cdtre Fiul Tdu, am voit sd nu rdmtnd fdrd"praznic sfintul tdu
acopermdnt,o Preabund,ci precum tu ai voit i-gi descoperi cin-
stitul praznic al Acoperimdntului tIu, o, intru tot milostivd, im-
podobegte-I.Ca qi cei ce te prosllvesc pe tine sI se veseleascd.,vd-
zdnd numitele tale praznice mult strdlucind; gi acolo pe poporul
cel ce era in bisericl cu milostivire l-ai acoperit, aqa ne acoperl
si pe noi pdcltogli robii tdi, cu acoperlmintul aripilor tale, Fecioa - MINUNILEMAICII DOMNULUI
rd, Acoperitoarea noastrl, Preasfintl MaicI, surpind sfaturile gi
gindurile.celor ce cugetl rele asupra noastrd. $i in ziua incer-
TACUTEtA IZVORUTEI
cdrilor noastre si ne acoperi pe noi, iar mai ales in zfira cea tea,
cdnd sufletul se va despdrli de trup, de fall sd stai noul intr-aiu-
MTNUNEA1O9
tor ;i sd ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din vizduh, cele Izvorul cel de viald primitor,
de sub cer, gi in ziua infricogatei iudecdli sI ne acoperi pe noi al Preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu
sub obldduirea Acoperdmintului TIu. Se vede in penticostar,in vinerea cea dintfui,cil ert in !ari-
Cu ale cdreia preaputernice qi bineprimite rugdciuni qi cu ale grad un ostaf, om imbuniltil+itqi foarte milostiv, cu numeleLeon,
tuturor sfinlilor TIi, Dumnezetle, miluieqte-ne pe noi. gi cu prenumeleMachelie,care pentru buniltatealui l-a inwed-
nicit Dumnezeu,mai pe urmd, de s-aflcut implrat. Pe cdnd era
incd bstag s-a aflat intro pidure deasi, aproapede cetate, Ei
acolo a vLzltrtun orb, care din cauzl cllltoriei gi a argifei, era
foarte insetat. Pentru aceastl Leon s-a iritristat Ei il trlgea de
mini ca sI-l ducl mai inainte, nu cumvava afla apd sil-laline.
Dar dupl ce au mers pulind depfttare de loc, orbul a, cdzut,
de sete.heputind sI umble mai mult. Leon a cdutatmulte cea-
suri prin pldure apil Ei n-a aflat, de care lucru s-aintristat foarte
mult, temindu-seca nu cumva si moard orbul din impulinarea
lui. Pe cO.ndcercetain pd4ile cele mai dinlduntru ale pddurii
72 Protos. NICODIM MANDTTA
deodatd a auzit un glas, zic2ndu-i;,,O, Ieone! Nu te sckrbi, cd,ci
apa este aproape de tine ;i luhnd, adapd pe orb. Apoi sd,-ispeti
;i ochii lui cu dknsa, ca sd. cu.no;ti puterea mea. Iar tu sd.;tii
cd aei ajunge impdrat;i atunci sd,-fiaduci aminte si sd-mifaci
aici o bisericd,, sd,locuiesc tntr-tnsa, si sd uind, aici ci,fi au tre-
buinld, de ajutorul meu, ca sd, afle mkntuirea sufletului ;i a
trupului". Leon auzind acesteacu totul ingrozit, s-a bucurat, cI
a aflat trei daruri, in loc de unul, pe careil cduta.Ducifldu-se incd
trei pagi inainte, a aflat apd intr-un lac, gi a simtit in sine multd
veselie si putere. Luind din apa aceea,,a adus orbului care sia
venit in fire. Apoi a spdlat ochii lui, $upd porunca Preasfintei
Ndscdtoareide Dumnezeu,si indatl, o! Minunile tale, Stdpindl a
vdzut cel ce mai inainte era fdrd vedere, gi s-h umplut de atdta
bucurie, pe cit poate tiecare sI o ingeleagd.
Dupd putini vreme Leon s-a suit la vrednicia impdrdteascd, qi
a zidit o bisericl, in locul in care a zflat Lpa. cea vindecdtoare,
in numele Preasfintei Fecioarei Mafia, si a numit acea BisericI, cu
numele de Izvorul cel primitor de vialI, fiindcd apa Lceea.era dd-
ruire de la Izvorul cel adevdrat al vietii, adicd.de la impdrilteasa
cea atotputernicd.
Si nu numai LceLStdfacere de minune a sdvirsit, ci si altele
nenumirate) clre covirsesc la numdr stelele cerului. impfudtea-
sa cea atotputernicd, prin apa lceea"purtdtoare de viatd.,a vinde-
cat multe feluri de boli, ca: durerile de piept, incuierile udului,
patimile funiceilor. curgerile de s0nge,fiigurile, lepra, lingoarea,
fierbintelile, albeata ochilor, zgdrcfuile vinelor, si in fiecare zi
vindecd pe cei ce pltimesc. De asemeni gi morli a inviat, dupd
cum vom ardta mai jos, intru slava Dumnezeului nostru, Care
negrlit dintru dinsa S-andscut, cilruia I se cuvine toatl cinstea
s,iinchini.ciunea in veci. Amin (M.M.D.a 5.ad. Ncamt).
MINUNEA 110
Leon impiratul vindecat cu apd
de la Izvorul Maicii Domnului
impiratul Leon cel preaintelept LveL o sotie foarte bund qi
sfintd, cu numele Teofana, care mai pe urmd s-a sfintit pentru
faptele ei cele bune, dupd cum se vede in Sinaxar,in 15 zlle ale
Iui Decembrie.
MINUNILE MAICII DOMNULUI 73
Mai inainte de a se slvirEi Sfinta, a venit asupraimplratului
marc boald,si durere nevindecatd, cate se zice platrd,,cI se formea-
zd"oarecarepietre la rinichi, ce astupl drumul udului gi nu poate
sd mai iasl, pentru care pricinl mulli au pierit. Astfel chinuin-
du-seLeon, s-auadunat tofi doctorii si nu puteau sl-l vindece. in
sdptdmina brinzei, atdt de mult l-au apucat durerile,'incit doc-
torii au hotdrdt cd moare, qi au flcut pregltirile de moarte.
Atunci, fericita impdrdteasd",vilzdnd ci nici un doctor pdmin-
tesc nu poate sd-l vindece, a alergat la cel Ceresc.Intrdnd in
cdmara cea impdrdteascd, Ei cdzind inaintea Sfintei lcoane a
Maicii lui Dumnezeu,cu credinlI gi cu lacrimi fierbingi se ruga
ca sd-i dlruiascl pufind viald bdrbatului ei, pind, ce va veni in
virstd Constantin fiul lor, ca sd"nu se primejduiascdimplrdfia.
FIc0nd dar ruglciune implrdteasa cetdfii gi rug0nd pe Stdp0na
cerului si a tot plmintul, a zuzit un glas ce i-a zis: ,,Nct.te tntris.
ta, TeofanA, cd, astd,zi uine buruiana cea aindecd.toare, ca sd
uindece pe bdrbatul tdu".
Sf0nta, auzind Lcestea,s-a bucurat foarte mult qi alergdnd cd-
tre cel bolnav il vilz:l cum cd era in ceasul cel mai de pe vrmd.,ca
sI-gi dea sufletul, si doctorii au ficut sfat ca sd-l spintece.Dar ea
le-a zis lor, cd"vine degrab alt doctor sdl vindece, si dupd multe
ceasuri, cdnd socoteaucu tolii cd a murit, vdd cd"vine degrab o
cdlugdrild, Agati cu numele , care era la biserica Preasfintei NIs-
cdtoare de Dumnezev cea din Hrisopighi, finand un vas cu apd
din aceea vindecdtoare. Apropiindu-se, a zls cdtre impilrdteasd,
Lcestea: ,v4,stdizicilnd rlt-ant sculat de dimineald ;i impodo-
beam biserica Preasfi,ntei Ndscdtoarei, de Dumnezeu,, Arn auzit
un glas, zich,ndu-mi: ,,Agati, ia degrab pulind, apd, din izaorul
nteu, cA sd, duci tmpd,ratului sd bea, ca sd, se uindece el ;i sd.
inceteze ;i, durerea-Teofanei, iubitei, ntele, care cu lacr'imi
strigd cdtre n ine". impdrdteasa i-a datindatd, apa celui bolnav
gi indatl, o! Grabnicd,izbdvirel Cum a blut-o, s-avindecat desl-
vdrqit qi atita putere a luat, incit s-a sculat din pat sdndtos, ca si
cum n-ar fi awt nici o boald,.
Minunea aceLStLa inspiim0ntat pe toti, iar implratul L po-
runcit de afilcutpraznic de veselieintru aducereaaminte a aces-
tei faceri de bine Ei mulpmire a Preasldvitei Stdpinei noastre Ei
 ?4
fr"b",NfCOD
a Celui ce s-a ndscut din ea negrdit. CIruia i se cuvine slava in
veci. Amin. (M.M. D. a 5.ad. Neamt)
MINUNEA 111
Un mort a inviat fiind stropit cu apl
de la Izvorul Maicii Domnului
De asemdnea,se .citestein Penticostar,in Vinerea cea lumi-
natI, cum cd un om bogat din Tesalonic, s-a pornit cu multi
evlavie, ca sd se ducd la biserica cea mai sus zisd, a lzvorului cel
primitor de viatd.,ca sd se inchine, auzind despre videcdrile cele
minunate, pe care le filcea Stdp0na cea atoputernicd crr apa"
aceea",din care dorea sd bea Ei el, spre sfintirea sufletului slu.
ludnd mult argint si aur pentru cheltuiall si pentru ca sd dea
la biserici, s-aurcat intr-o corabie, dar pe c0nd inota, i-a venit o
'
boald grea, de unde cunoscdnd cum cd are sd moard, a zis cord-
bierului: ,,socotesccum cd, n-am f,ost urednic sd, md. inchin bi-
sericii Nd,scd,toareide Dumnezeu, nici sd, beau din apa aceea,
preasfinfitd, sifiindcd pd,catele mele m-au im,piedicat de a md,
duce aiu, te jur pe tine cu numele Sffiphnei, Nd,scd,toareide
Dunr.nezeu,sd.nu md arunci in rnare, ci, sd.md,pui tntr-o ladd,
;i sd,md duci la acea SJhntd Bisericd, ca sd,md. ingropi acolo.
Fd,cAnd a;a uei auea ajutd,toare pe PreasJhnta Maicd. insd, tli
las lie din banii mei o sutd. de galbeni, iar pe ceilaQi sd,-i dai
la biserica aceea, pentru pomenirea sufletului mecr,".
Acesteazicdnd cel bolnav, corlbierul i s-a jurat cilva implini
voia lui si atunci gia dat duhul. Cordbierul i-a pdstrat trupul qi
dupd trei zile ajungdnt la Tarigrad gi scofind pe cel mort, a che-
mat Preotii ca sd-i cinte slujba inmormdntlrii, dupi rinduiall si
sd-l ingroape la biserica cea zisd,mai sus, a.Preasfintei Fecioare
Maria. Si dupd ce au cdntat sluiba, un Preot a cerut ca sd se
deschidi sicriul, pentru cI i s-a pdrut cI nu miroase ca mor{ii.
peschizindu-I, au aruncat deasupra lui lilrdnd,in semnul Crucii,
dupi obicei, zicind: ,,!d,rknd. fuAnd, m-ai pld.zmuit pe mine ;i
ai pus tntru mine suflare de uiald ;i celelalte".
Dupd aceasta,un tovard; al cordbierului luind pu+inI apd din
izvorul cel primitor de viafl si apropiind-o de cel mort, a zis
acestea:,,O sd.race! CAt dor ai auut ca sd, bei din apa aceasta,
;i nu ai aiuns, ci md.car acunt prime;te-o pe dknsa". Ala
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
zicdnd, a vilrsat apa peste trupul lui Ei indatl (o! minuniletale cele
mii presusde fire, Sdpand ddtdtoarede viap!) s-a sculat mortul si a
sezut, sldvind pe Domnul si pe Fericita Fecioard.
O, frafii mei! CiH insplimdntare socotili cd,au luat cei ce std-
teau imprejur, qi mai ales coribierii, care l-au stiut cI a murit, si
mai mult cd trecuserl de atunci patru zile, ca qi odinioard,Lazilr
cel ce s'a sculat dupi patru zile? Cei ce stiau acestea,preamult se
minunau. Iar cel mort s-a sculat, a multumit din destul Preasfin-
tei, si n-a uitat facerea de bine, ci ca un recunoscitor a rdmas
pind,in sfirgit in biserica ei, sluiind cu toatl osdrdia, fdc0ndu-se
cdlugdr evlavios si imbunitdfit. Veneau mulli insd din diferite
locuri de-l intrebau pentru iad, dar el nimic n-a rdspuns pentru
ceva,dupl cum gi peLazdr.Trdind viatd minunatd;i cu bunl pll-
cere de Dumnezeu,2O de ani dupd ce a inviat, s-a odihnit intru
Domnul, CdruiaI se cuvine slavain veci.Amin. (M.M.D.a7-ad.Ncamt)
IzvorulMaicii denerodire
' impdrdteasaElena, ""XtilYJT;l)r?r^-o
fiind neroditoare, s-a dus la izvor gi s-a
rugat Precistei,si indatd a dobOnditmill de la Ea,si a ndscutpe
Constantin,caremai tirziu a ajunsifnpdrat6.74).
MINUNEA 1 13
. Precista salveazl,biserica izvorului Ei
Dacd,au trecut mulgiani, bisericaIzvorului Precisteiera sI se
prlbu;eascd",cdcise inmullise apa,Ei fugise pdmOntuldedesubt.
lntr-aceavreme s-LLrdtat Precistasi a finut bisericaproptind-o,
pind,s-adepdrtattoatdmulfimeade oamenide la biserica6.rc).
MINUNEA 114
Mai multe minuni flcute cu apd de la lzvorul Precistei
Leon cel infelept, implratul grecesc,s-aimbolnlvit de pintril,
iar impdrdteasaTeofana,s-aimbolnlvit foarte greu de lingoare;
iar dacd"s-auadus la izvorul Precistei,s-auizblvit amindoi de
b oald,,vindecindu-se.
$tefan,patriarhul Tarigradului,fratele acelui Leon intelept,
s-aimbolntrvitde umfllturi. Ducindu-sela izvorul Precisteis-a
tImIduit.
 76 Protos, NIC)DIM M.4NDTTA
Lui loan, patriarhu.llerusalimului,i s-a stricat auzulsi dacr
s-audat cu api de la izvorulprecistei,ia venit auzulla loc.
TerasiePatrichie,mamalui Magistrinagi fiul lui, se imbolnr-
viseri de boli foarte cumplite.Terasie mama lui s-auimbol-
;i
nilvit de lingoare,iar fiul lui rerasiede impietrire la inimd si de
opritul udului. Asiidereagi o femeiedin acel loc, ." ;;;i;;
zizina,seimbolndvisede amortire.Tofi s-autdmdduitcu apadin
izvorul Precistei.
- Roman,impdratul grecesc,care erl din tapapossi se chema
Lapapin,era cuprins d-eo board,foarte cumptiiaii se dezrega i
se strangeastomacul.s-atdmdduitcu apd" Ei
de la izvorulprecistei.
Ion Baran era cuprins de o board,mare,numitd boaraapei si
s-atdmdduit cu apd,de la izvorul precistei.
Lui Marcu,cdlugrrul, ii era obrazulumflat si s-atrmiduit de
aceaboald,cu apd din izvorul precistei.
. Manzrie,cdlugrrul, se imbolnrvise de piatrd..El s-a timiduit
de aceaboald, tot cu apd,din izvorul preciitei 6.77s6).
MIN U N E A 1 1 5
Minunile de la f?rnt?inanumit ,,Izrorul Doamnei,,
in vestitacetatea cretei; aptoapede satulTrapsanon,esteo bi-
serici a PreasfinteiNdscdtoarei de Dumnezeu,dina.inteacdteia,
la-o distan[d,ca de doud aruncrturi de piatra, se afld o fintdnd"
addncd,, ca de patru stinjeni. Ea estenumitd ,,IzvorulDoamnei,,,
pentru cd,arc multd apd gi curgefdrd,incetare, incdtindestuleazd
tot satul, mdcarci sunt mulfi oameniin el gi ceamai mure parte
olari, iar. altd"apd,acoloprin apropierenu se gdseste.si adapn
toatevitele lor dintr-insasi se servescsi ei la toateireburile lor.
$i_demulte ori, seara,scot toatd,apa afard,,iar a douazi o gdsesc
plind. La aceafintdtd,, se face o preasldvitdminune prin darul
si putereaPreasfintei,pentru .ur" o qi numesc,,Izvorulcel care
Lzv0'rleafard".cdci fiind asemeneacu suprafagi pamnntului,de
multe ori se intdmpld sd caddcinevainruntru (btubagi saufbmei,
pentru.ci seimbulzesc\caremai de caresdia maiintii) si atunci indatd,
(o! infricosatdminune!)se inmulte$te apa, crescind pind,la mar
ginea fintdnii, sil aruncd pe om afariviu qi nevdtdmat.si ori de
cite ori au zidit LceLStd.
fdntind, mai sus de cit prmintul, s-a sur-
pat singurd.
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 77
lar ucetstd.minune nu s-a ficut numai odatd sau de doul ori,
ci de nrulte si nenumdiate ori gi pdnn in ziua de astdzi se face,
cum mdrturisesc toti cei care cu ochii lor at vilzut.
Despre aceasta.sieu insumi (zicescriitorulacesteiminuni)multd
indoiald gvind,nu ca gi cum nu af putea silfacdPreasfdnta aseme-
nea minuni mari, ci pentru cd, astdzis-aimpulinat evlavia"qi cre-
dinla oamenilor, am intrebat pe unul din cei care spuneaucd au
vdzlt;i l-au iurat cu afurisenie cum cd drept este'si cu adevdtat.
$i nu numai pe poporul cel de obqte, ci si pe insusi preainal-
tul-domn al oragului, Andrei Cornarie, invlfat foarte in limba
latineascd si greceascd,la care eu am fost grdmltic (secretar)doi
ani, l-am intrebat dacd.s-aintimplat vteodatd sd.cadd"cineva in
f2inti.nd,cdnd a fost el prin acel sat, si el mi-a rdspuns zicdnd:
,,FrAte, nu este cu cuuiinfd, sd' te tndoie;ti de puterea cedt'nta,re
a pururea Fecioarei Maria, Maica lui Dumnezeu, ci trebuie sd'
crezi cu td,rie, cu,rn cd, toate le poate cAfu uoie;te".
Cind am auzit Ei eu intdia datil de minunea cate md.intrebi nu
Lm cre rt-o, insd odatd, cOnd md aflary la acel sat, am poruncit
oamenilor mei, sd-mi vesteasci, indatd ce va cddet cineva indun-
tru si asa s-aintdmplat, cd intr-o zi a cdzut o femeie. Alergind cu
grdbire am.auzit qi am vdzut de departe cum a aruncat-o apa atn-
ii tocmai in ceasul cind apunea soarele. atunci cdnd toatd,apa
era scoasdsi iardsi s-a umplut f2;nt?rnasi a rdmas plind pinl sus.
Atunci am :plins de bucurie gi, intrind in Sfinta Biseric'i, am
cerut iertare de la Preasf4nta,pentru pulina mea credinlia cea
mai dinainte.
Iar un doctor mi-a spus cI nu numai apa,izvotului aceluia are
puterea Lceastt; cd sunt gi alte ape in multe locuri gi au darul
vindeclrii de felurite boli si neputinle; dar nu au puterea izvoru-
lui ce s-a ardtat mai sus (M.M.D.a 68-a,d. Neamt).

MINuNI t ti*I oMNuLUr
*111?
t
MINUNEA 1T6
Maica Domnului aiutfin rdzboaie pe voievozii evlaviosi
Narcis,vizirul grecescera foatteevlavioscdtreMaicaPrecista.
Cu ajutorul ei a biruit pe Etatel,craiul Golilor,ucigdndu-lsi sfd-
rOmOndu-i oastea.Aceastas-aficut, cdci s-a ardtat lui Precistasi
ia spusvremea cind va lovi vrijmasul.
Artur, craiul Angliei,cOndmergeacu oastea,purta inainte un
semnde aur pe care era zugrdvitchipul Precistei,Ei cu aiutorul
ei la oaste,totdeaunabiruia pe vrdjmasi.
Pelaghie,craiul Spaniei,ascunzindu-se in munfi din caleasa-
racinilgr, s-adat in seamaPrecistei,carel-a apdrat,cdci dacd,au
inceputsaraciniia Lrunc cu pietre in prlpastie,unde se ascun-
sesePalaghie;pietrele,cu putereaPreaarateiFecioare,seintor-
ceauinapoi sii ucideaupe ei.
Teodor,fratelelui Eraclie,implratul grecilor,cOnds-abltut cu
Persii,PreacurataFecioarda fd,cutmare nevoiePersilor.Pentru
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 79
rugdciunileSfinfleisalea cdzutasupranecredinciogilor grindinl
foartemare si a ucismulti oastedintr-insii.$i asaTeodorcu aju-
torul Precisteia bdtut pe Persi(x.84;87;89;92).
MINUNEA I 17
Recunostinfaimplratului Ioan Comnenul
Ioan Comnenul,impdratulgrecilor,a biruit la apd Dunlrii pe
Tdttri, care trecind pridaserd"lara sOrbeascd. Impdratulaveacrr
sine IcoanelePrecisteiqi se ruga Sfinpieisalesd le fie intr-aiutor.
Cind impdratul s-aintors in Tarigrad",a fdcut mare cinste Prea-
curateiNlscdtoareide Dumnezeu,cdcia fdcutun rldvan (trisuri)
de aur, l-a impodobit cu pietre scumpeqi-apusintr-insul chipul
Precistei.Apoi, la rddvan a inhdmat qasecai albi si implratul
mergeaumil pe jos, cu Cruceain'mind, iar boierii gi oameniisdi
de cnsd,erau ins,irafide jur-impreiurulridvanului gi astfel au
venit pind la SfdntaSofia.ln acestchip implratul Ioan Com-
nenul a mulfumit lui Dumnezeusi Precisteiinaintea tuturor
oamenilorG. s8).
M IN U N EA 118
Maica Domnului trimite pe Sfintul Teodor
sI aiute unui implrat
Ioan Zimiska,\mpdratul grecilor, odatd"cdnd"avea sI se batl
cu tdtarii, mai inainte de a porni cu oasteadin larigrad, avdzut
in vis pe Precistac re Lzis cdtreun ostag:,,Teodore, Ioan al meu
;i al tdu se afld, tngrijorat. Da-te degrab ;i sd,-ifii lui intr-aju-
toy". lar cdnd s-a bdtut Zimiska cu tdtarii, s-a ardtat venind de
susun ostaEpe un cal alb, cate abdtut oasteatdtarilor. Ei ames-
tecindu-secu tdtarii,le spdrgeahoardelesii nimicea,si asaloan
Zimiska,cu aiutorul PrecisteiEi a Sfintului Teodor,a biruit pe
tdtari (x.90).
M IN U N EA 119
Hulitorul Maicii Domnului este pedepsit
Vasile,implratul grecilor,a trimis pe Andrei, voievoduldin
Tars,asupraSaracinilor.DomnulSaraciniloqca sI-si batd ioc de
crestini,a scrislui Andrei sapteclrti cu batiocuri,avdndaceste
cuvinte:,,Voivedeaeu, cind voi veni la tine cu oasteamea,dacd,
vd va folosi cu ceva FeciorulMariei". Andrei voievodul,luind
 80 Protos. NICODIM MANDITA
cattea Lceeaa Ltatn t-o dinaintea icoanei Precistei,si a zis aces-
te cuvinte: ,,fuIaicalui Dumnezeu, se cade oa,re ca Fiul td.u, sd,
primeascd, ni;te batjocuri ca acesteA, de la ni;te pdghni tru-
-fa$i!" PupA ^cee^, Andrei voievodul, lovind pe acel hulitor l-a
ucis si i-a tiliat toatd oaste4.(x. 91).
MINUNEA 12O
Maica Domnului pedepsegte pe Apostatul Iulian
in vremea cind Iulian Apostatgl, a vrut sla tragd"in inqeldciune
pe crestini, atunci Precista i-a apdrat pe dinsii de acei vrijmaqi,
In acel timp, Sfdntul Vasile a vdzut pe Maica Domnului ;ezdnd
pe un scaun intre mai mulfi ingeri si poruncind Sfdntului
Mercurie l-a ucis pe Iulian nevdzut,in timp ce se lu,ptacu persii,
printr-o sdgeatd,ce l-a lovit, dupd care a dispdrut qi nu s-a mai
vdzut (x. 93).
MINUNEA 121
Maica Domnului izblveste cetatea
de impresrtrarea Persilor si Titarilor
in vremea lui Ieraclie, impdratul grecilor, Sarvar, voievodul
Persilor si hanul Tdtarilor, au venit cu ostile pe mare si pe uscat
pOndsub Tafigrad si il bdteau.intr-acez vreme toti oamenii s-au
rugat Maicii Domnului. Ludnd lcoana lui Hristos cea nefdcutr de
mdnd,omeneascl si vesm0ntul Precistei, de asemeni gi lemnul
Fdcdtoarei d,eviald, crucii Domnului, au fdcut litie pe zidurile ce-
tatii, rugdndu-selui Dumnezeu sd le ajute. Atunci, precista de la
Icoana din biserica vlahernei, a pornit in mare, valuri nivalniie,
incdt a inecat in mare cordbiile cu acesti pdgini. Tot atunci, cu
ajutorul Sfintiei sale,ostile grecesti,care erau l?ngd,biserica sa,
ce se chema Peghia,au ucis pe mul! tdtzri. Hanul s-asperiat atit
de mult, incdt nu mai Etia ce sd,facd".Acest lucru a fost in zilele
' lui Eraclie impdrat (x. 125).
MINUNEA I22
Saracinii biruiti de Maica Domnului prin grindind de foc
in vremea lui ConstantinBIrbosul, impiratul grecilor,saracinii
au venit si au bdtut Tarigrztdul.in aceavreme clerul si oamenii
din cetate au luat lemnul crucii Domnului si Icoana precistei si
MINUNITE MAICII DOMNULUI 81
au umblat cu litie pe zidurile cetdlii rugdndu-se lui Dumnezeu si
Precistei sd-i apere. S-au petrecut in acea vreme multe semne
gi fapte minunate.
Astfel saracinii nu puteau sd inainteze de loc spre cetate. Un
saracin care mergea cillme intre alpi Ei ura Biserica Sfintei Sofii,
a cilzut Ei a murit. Hogea al lor suindu-se intr-un turn inalt gi
strigind spurcata lor rugdciune, a cdztrt Ei gia lepddat spurcatul
slu suflet, incit saracinii de mare necazce L venit asuptalo4 au
fugit din larigrad si se duceau pe marea,Egee.Atunci s-a slobo-
zit din cer grindinl de foc pe mare. Marea a inceput a fierbe de
grindina care ert de foc. Smoala de pe coribiile saracinilor s-a
topit gi tofi s-au innecat in mare. Acestea s-au fdcut pentru rugl-
ciunile Maicii Domnului (x. LzG)
MINUNEA 123
Stefan, craiul unguresc, aittat de Maica Domnului
$tefan era un om cu multd evlavie citre Precista.El a ziditin
numele Ei o bisericd frumoasd in cetatel Belgrad, pe clre a
impodobit-o cu aur gi pietre scumpe.Mai apoi cdnd a vrut Con-
rad, impiratul Romei sd vini cu ostile sale in lara ungureascd.,
craiul Stefans-arugat Precisteisd-lmintuiasci pe d2nsul si tara
lui de acei neprieteni. Cu aiutorul Precistei,indatd au venit cdrfi
de la impdratul cdtre voievozi, sd se intoarcd cu os,tile acasd si
sd nu mai meargd,in laru ungureascd.Ydzind impdratul lucrul
acesta s-a mirat, cdci el nu scrisese de nici o pace la voievozi,
dar s-a potolit. Stefan craiul a mullumit lui Dumnezeu si Pre-
cistei 6' 13,3)'
rrrrrrrrrF
MINUNEA T24
^ a^ /
Ostasul evlavios aphrat de Precista
in lara Albigefiei, un ostas ce se chema Antonie, se ruga
Precistei in toate zilele. Odatd,,pe c0nd mergea la oaste ca sI se
lupte cu duqmanii sdi, si era in mare ingrijorare, a vdzut cum
cddeagrindind de foc din cer qii ucidea pe ei; iar alteori apdrea
lingd, ddnsul roate de ostaEi viteji, imbrlcati in zale, care il
apdraupe d2nsul de vrdjmasii lui (x. 139).
82 Protos. NIC'ODIM MANDITA
MINUNEA 125
Turcii riuvoitori au fost orbiti de Precista
Un om ce se chema Didacus,din Arabia, cdldt<>rea pe mare,
din Candia spre o cetate ce se numeaYalentia,in tara Spaniei.
lr aceeavreme turcii au ndvllit peste aceel corabie si voiau sd
fefuiascl pe toli oamenii. Didacus, cilzdndintr-o preimeidie ca
aceasta,si avdnd mare evlavie cdtre Precista,a inceput a se ruga
Sfintiei sale cu toatd inima si-l aiute si sd nu-l lase in calea piei-
rii. Cu ajutorul PreacurateiFecioare,Stdpina lumii, deodatdtur-
cii orbirl si Didacusa scdpatdin robie, ajung2nd cu bine in tara
sa. Lucrul acestas-aintirnplat, in anii de la llristos 1660(x. 140).
MINUNEA 126
Maica Precista scapi din pierzare pe fualii
care se rugau ei cu credintl
in tinutul Romei erau doi frati, care se numeau: Iloratie si
Mutie. {cegti frati se inchinau totdeauna Maicii Precistei, zicind:
,,Submilostivirea ta scdpdm Ndscdtoarede Dumnezeu.Rugd.ciu-
nile noastre nu le trece cu vederea in necazuri;ci din primejdii
ne izbdvestepe noi, una curatl, una binecuvdntatd....! 1trop.Vccer).
Odinioard niste vrijrnaqi ai lor, le-a sipat casala temelie, qi
le-apus: praf de puscI, cu piatri de pucioasd,ca prin exploziesd
le arunce casain aer si sd-i omoare.
- Maica Precista vrdzind rdutatea acekrr potrivnici si necredin-
ciosia acestora,i-a mintuit pe ei din moarte. Praful de puqcdcu
piatra de pucioasd.,pe care-l puseserddusmanii aceia sub casd,
expkrddnd, a aruncat in ldturi numai putine pietre; ,iar casa a
rirnas intteag'/a,in bunl plce (x. r27).
MINUNEA IZ7
Procesiune glorioasd. de rLzboi
cu Sfinta Cruce, Sfinta lcoanl si steaguri
Nlareledomn al rusiei, Andrei Gheorghievici,avea un obicei
ca acesta:Cincl mergea la tdzboi impotriva wdimasilor, lua cu
sine in nrijklcul ostilor sale, Cinstita icoand a Preasfintei NIs-
cdtozrrede Dumnezeu,care pe Pruncul cel mainainte de veci,pe
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 83
Hristos M2ntuitorul nostru in m2ini il fine, impreund cu cinstita
Cruce a Domnului, pe care doi preoli imbricali in vesminte sfinlite
o purtau in cetele ogtirii aceluia,si iesea la rdzboi cu multd virsare
de lacrimi citre Hristos Dumnezeu,gi cilfte PreacurataMaicI a lui
Dumnezeu,apoi se implrtlgea cu dumnezeieqtiletaine ale Trupului
gi Sin$elui Domnului Hristos.Cu niEtearme nebiruite ca acestease
inarma mai mult, decitcu sibiile si cu sulilele, qi mai mult se ndddy
duia spre ajutorul Celui Preainalt, decit spre viteiia si puterea oqtii
sale.El gtia bine cuvintul lui David, cd:
. ,Nu intru puterea calului va voi, nici in pulpele bdrbatului
bine va pldcea. Bine va voi Domnul intru cei ce se tem de Din-
sul, si intru cei ce ndddiduiescspre mila Lui". Acest binecredin-
cios domn, incd, gi pe ostagii sii, ii indemna spre rugiciuni, pe
de o parte prin chipul cucerniciei sale si al evlaviei in rugdciu-
ni, iar pe de altd"parte prin poruncd, pentru cI tofi cdzind in
genunchi inaintea icoanei Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu,
qi a Cinstitei Cruci, cu lacrimi se rugau, cerind aiutorul. Marele
domn privind spre Sf0nta lcoand",se ruga grlind astfel:
,,O! SHpand, Ceeace ai nlscut pe Hristos Dumnezeul nostru,
tot cel ce ndddjduiestespre tine nu va pieri, Ei eu robul tdu, dupi
Dumnezeu, te Lm pe tine zid gi acoperdmint, si Crucea Fiului
tdu, armd, asupra vrdjmasilo4 de amdndoua plrlile ascufitd,
roagd.pe Mdntuitorul lumii pe care ca Prunc L-ai finut pe miini,
ca puterea crucii sI fie ca un foc, arudnd felele potrivnicilor,
celor ce doresc rdzboi cu noi. Miilocirea si folosirea ta cel prea-
puternicd, sd ne ajute nouI, si sd calce pe vraimaqii nostri".
DupI multe ruglciuni, sdrutind Sfinta lcoand"qi Cinstita Cruce,
tofi mergeau cu indrilzneald" asupra vrljma;ilor lor, qi le ajuta
lor Domnul cu puterea Crucii si a Preacuratei Nlscitoarei de
Dumnezeu, prin ruglciunile sale cele indllate cltre Dumnezeu
pentru dingii.
Un obicei ca Lcesta,attdnd totdeauna acest mare domn, cu o
rinduiall ca Lce sta a iegit cu oasteasa gi asupra Bulgarilor (pre-
cumde demultMareleimpirat Constantin, purtdndinaintesemnulCrucii)
gi mergind la cimp, s-aubltut cu oastealor, gi biruindu-i pe ei, au
fugit dupd dingii, gi a luat patru cetd+iale lor, iar a cincea,Bre-
himul, de la rOul Camii. Cind s-a intors de la tdierea pdginilor,
84 Protos. NIC)DIM MANDTTA
la cortul sdu, au vdztrt iesind din sfdnta lcoand,a Mintuitorului,
si din a Maicii Domnului, o strdlucire prealuminoasr asemenea
focului, ce se revdrsa peste toate cetele de ostasi. Aceastdminu-
ne s-a petrecut, in prima zi a lunii lui august.
Asemeneasi Manuil, impdratul grecilor, cel ce a iesit cu oas-
tea sa asupra saracinilor, avdzut in aceeasizi o m-inuneasemi-
ndtoare, adicd"raze de foc iesind si acoperind cu lumind" toate
cetele,din sfinta Icoani a M0ntuitorului, si a preacuratei Ndscd-
toarei de Dumnezeupe care impreund cu cinstita cruce, le aveau
in nrijlocul ostirilor. si a biruit in acea zi puterea saracinilor.
Dupd aceeainstiintdndu-se unul pe altul, prin scrisorile loq des-
pre biruinTa lor, cdqtigatd,cu ajutorul lui Dumnezeu, si despre
strdlucirea cea minunatd. pe care au vdzut-o.iesind, din chipul
Mintuitorului si al Preacurateilui Maici, au prosldvit pe Dumne-
zeu. Apoi sfdtuindu-secu cei mai mari arhierei ailor, au rinduit
sd se facd prdznuire in aceastd.zi dintdi a lui august, ddnd mulp-
mitr Mantuitorului si Preacuratei Maicii sale. De aserneni, si
intru pomenirea puterii cinstitei cruci, prin care inarrnati fiind
preofii cu mdinile lor au biruit pe vri.jmasi, au poruncit ca sr se
scoatd Cinstita Cruce din Sfdntul Altar, gi si o punl pe ea in
miilocul bisericii, ca sd se inchine ei toate popoarele crestinesti,
si cu dragoste si o sdrute, prosldvind pe Hristos Domnul, Cel ce
a fost rdstignit pe ddnsa.
Sd prdznuim, fratilor, lludind gi multumind preamilostiwlui
Dumnezeu, si Mintuitorului nostru Iisus Hristos, si preacuratei
Maicii Sale,stipinei noastre, preabinecuvintatei gi pururea Fe-
cioarei Maria, cu cinstita cruce cu bund cucernicie si cu dum-
nezeiascd' pldcere si o cinstim si sd o priznuim. pace si dragoste
intre noi avdnd, cu milostenia sd mingiiem pe cei siraci, rJepdr-
tdndu-ne de toate lucrurile cele rele. La frica si dragostea lui
Dumnezeusd lurm aminte. cd asa pldcind lui si ne invrednicim
prdznuirii celei vesnicefunpreundcu toti sfinfii. Iar in zi:uaaceea,
in care se va arrta semnul Fiului omului pe cer, cinstita cruce
a lui Ilristos, care va merge cu mare strdlucire fd,cdtoarecle bu-
curie inaintea celui ce va sd vie cu slavd si cu putere multd, ca
Jtrdecitor al viikrr si al celor mor{i, sd ne treacd,si pe noi de
Partea ce-arle-adrea-pta.Iat dupd sdvirsirea iudecitii. c0nd cin-
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 85
stita Cruceva mergeinaintea tuturor cetelor Sfingilor,povifuin-
du-i pe ei la implrdfia Cerurilor, spre a prdznuiin veci nesfirgifi,
sI ne numere qi sI ne facd 9i noul parte cu ei, preamilostivul
nostfu Mintuitor Iisus Hristos,cu ruglciunile PreacurateiFecioa-
rci Maria.,Nlscltoarea de Dumnezeu.Amin. 1v.sf. 1 august)
MINUNEA 128
Maica Domnului, prin Sfinta sa lcoan[
aiutd pe rusi in lupta lor cu tiltafii
Temerlic,implratul tdtarilor, a vrut sI meargtrin Rusiamare,
sI o prade. in aceavreme, Preo,tiiau adus la Moscova,Sfinta
lcoand.a Maicii Domnului, de la Vladimir. in intimpinaret ei a
iegit PreasfinlitulMitropolit, cu tot soborul rinduielii duhovni-
ceqti gi cu mullime de popor. Cdnd au vdzut Sfinta lcoand,au
cilzutcu tofii la pdgdnt gi s-auinchinat ca inslgi Maicii lui Dum-
nezev,Ceeace venisela din;ii, gi cu negrditl bucurieau primit-o,
si multe lacrimi vlrsau privind spre ddnsa,rugindu-se ca sI se
izbdveascd de ndvdlirea pdgOnilor.Si nu le-a fost in zadar rugd-
ciunile lor, cele cu dinadinsul ficute, cici in aceeagizi in care
s-a dus in Moscova,cinstita Icoanda PreasfinteiNdscltoareide
Dumnezeu,plginul impdrat ingrozindu-sede o vedenie infri-
cogatdce a avut in vis, s-atulburat Ei a fugit inapoi cu toati pute-
rea sd,nefiind alungat de nimeni.
Vedeniace a avut-oa fost'asa:Se tdceainaintea sa un'munte
preainalt,pe al clrui virf mergeauarhiereii impotriva lui, avind
toiege de aur in mOini gi ingrozindu-l pe el. Iar deasupraarhie-
reilor, in vlzduh, au vdznt o strllucire neobisnuiti Qio impilrd-
tercd stind in mijloc, in slavl negrditd,,imbiecatAin ttuitt" d.
porfirl, inconjuratd cu raze ca de fulger Ei strllucind mai mult
decit soarele.impreiurul ei era mullime nenumtrratdde ostasi
inarmafi, sluiindu-i gi pregltindu-seca de rdzboi.impiriteasa igi
avea miinile saleintinse in sus,ca o rugltoare fierbinte cltre
Dumnezeu. Apoi avdzut-ope ea,cum il infricoqacu groazil,ca sil
se ductr din hotarele plmintului Rusiei,ca Ei cum poruncind
ostasilorsli ca sI se porneasclasupralui. De aceainfricogatl
rtdt'nie s-acutremwlt pdganulimpirat,.si sdrind de pe pat, a
rlcnit infricoqat: ,,Oh,vai mie, ce este aceasti vedenieinlricoga-
td?"Tremurasi se temeasuspinind,si era in mare nepricepere.
86 PTotos, NIC'ODIM MANDTTA
DupI un ceasvenindu-si in sine, a chemat pe domnii si voievozii
lui, si a inceput a le spune lor ceeace vizuse, incl tremurind de
frici. Aceia auzind ceel ce li se spunea, ;i vdzind pe implratul
lor tremurind, s-au inspdim2.ntatqi ei asemenea,si ziceau unul
cltre altul: ,,Ce sd fie aceasta?"Unii au zis: ,,impdrdteasace s-a
vdzut, este Maica Dumnezeului crestinesc,Iisus l{ristos, si se cu-
noaste,cd voiestesd apere pe Cregtini;pentru cd Aceeale este lor
Aiutdtoare si Purtltoare de grijd". Temerlic, a zis: ,,Dac/d
Creqtinii
au o Aiutitoate c Lceasta,apoi in zadat fle-am pornit noi asu-
pra lor si fdrd de spor ne ostenim. Cdci,de ar trimite asupranoas-
trd,, md,carpe unul din cei ce stau iraintea Ei, atunci, pe noi pe
toti ne va birui, ;i nici loc nu vom putea afla unde sI fugim". Si
asa,pd,gdnulimpirat, s-aint<lrsinapoi cu toatd.oqtirealui, fugind
cu rusine. Plrindu-li-se plginilor, cum cd ar fugi in urma lor
multe cete de ostaEidin pd.m0ntulRusiei, erau cuprinsi de fricd
mare, incOt,unul pe altul se cllcau, si isi aruncau armele si pri-
zile lor. $i asa au cistigat cei drept-credinciosi biruinfa asupra
vrdjmasilor, fdrd.de rdzboi Ei fdrl de sdnge,cu ruglciunile prea-
curatei FecioareiNlscltoarei de Dumnezeu,cdteiasi Celui Ndscut
dintru Dinsa, Ilristos Dumnezeu,sI-I fie de la noi cinste, multu-
mire si inchindciune, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. MINUNITEMAICII DOMNUTUI
CU CEI PACATOSI
)
CARE S-AUPOCAIT
MINUNEA 129
Precista mustri pe o femeie desfrinati
in cetateaFlorenleiera o desfrinatilvestitl, cu numeleBenedic-
ta. Acesteiai s-a Lrdtuto datilPrecistasi ia zis:,,Socotegte fiicd,
gi si gtii cu adevdratacestlucru, cd mulli oameni,careav greEit
cu mult mai pufin decit.tine, iar alli dintr-inqiiincd nici un plcat
de moarten-aufdcut,si totusi sunt osindigilaiad li sevor munci
in veci. Cu atit mai mult tu, de nu te ve indrepta prin pocdin7il".
AcesteaauzindBenedicta,s-asperiatqi gia indreptatviala (x' 95).
MINUNEA 13O
Precista face iudecatd dreaPtd'
Zelon, irnplratul grecesc,petreceaviata sa in multl sloboze-
nie qi veselie.Odinioarl a luat o fatd'a unei femei vlduve, ca sd
88 Protos. NICODIM MANDI?A
desfrlneze cu d0nsa.Atunci aceeafbmeie s-arugat lui Dumnezeu
si Precistei,si-i scapefata rJenecinstire, iar pesteimplrat sI adu-
cI supdrare, pedepsindu-l.Precista aritindu-se acelei femei, i-a
zis: ,,Am impiedicat pe Zenon si-ti necinsteascdfata, pe iare a
dus-o in casa sa, dar nu am adus supdrare asupra lui si a casei
sale,deoareceZenon si cu mama lui, aduc multe milostenii sdra-
cilor, in fiecare zi 1x.9r1y.
MINUNEA 131
Precista salveazd,pe un tindt desfrinat
printr-o vedenie infricositoare
Un tOndr oareclre din Bononia petreceain.multe rdutdti, du-
cind o viat'i de slobozenieqi zburddlnicie.Oclinioatd a-zvuto ve-
denie carc 7-ainspdimintat foafte mult: I se plrea lui, ca gi cum
ar fi fost intr-un loc necunoscut, intr-o c0mpie mare, in care a
apdrut o dihanie foarte strasnicl, ce venea asupra lui. Tdndrul
fugind dinaintea acesteiape Lcea"cA.mpie,avdzut in depdrtare
o casd.lrl:argd, intr-acolo ca si scape de primejdie, dar cLSaer^
incuiatd. Incepu atunci a bate in usd, rugdndu-sesi-i descuie,ca
sd intre induntru si sI scape.insd i s-a rispuns astfel: ,,Eu sunt
bundtatea care locuiesc aici, iar tu esti rdu si nu poli ca sd lo-
cuiesti aici". Tindrul auzind aceste cuvinte, s-a intristat foarte
mult gi a fugit mai departe. intdlnind mai incolo o altd. czsd.,a.
mers la aceea.qi a inceput abate la ugd si a se ruga sd-i deschidd,
ca sI intre inluntru. Stip0na casei care viefuia acolo ii rdspunse
lui: ,,Eusunt dreptatea si locuiesc aici. Aceastaeste casa mea, si
nu te voi primi oaspete pe tine, cdci dreptatea nu apdrd"pe cel
ce naste nedreptate". Tdndrul fugi si de acolo, apoi vdzirtd altd
casd,incepu a se ruga cu glas tare sd-l lase in casI, pentru a. scd-
pa de acea ardtare si fricd, care il cuprinse. Din casdinsd ii rds-
punse: ,,Eusunt paceasi locuiescaici, tu nu ai pace cu mine, nici
odihnd, ci numai oameni cu voie bund, cici eu pururea gdndesc
la pace gi nu la altd"amestecdturd.iqi voi da;ie un sf'at bun gi de
folos. Mai incolo de mine viefuieEte sora mea, care stie sd.dea
sfat celor supdrafi; du-te la dOnsasi o ascultl cum te va povdtui
si invdta". S-adus tinlrul la dinsa si bdtdnd la usI, ia rlspuns
lui: ,,Eusunt mila care locuiescaici; iar tie de-ti este voia sd te iz-
bdveqti din aceastl nevoie, mergi. de te inchind Precistei, si te
MINUNIIE MAICII DOMNULT|I 89
roagd.. Ea te va ascundedinainteaacesteiardtdri straEnice,clci
dupd cum corabialui Noe a primit vietdfile cele curate si cele
necurateasasi Precista,ca un izvot de milostenie,pe nici unul
nu-l trececu vederea".El s-arugat atunciPrecistei;i vedeniacea
groaznicls-astins (x. 1oo).
MINUNEA T32
Un prunc infigat a vorbit despre miilocirea
Precistei pentru noi
Odinioarl a fost in larz Italiei, un cutremur de pdmint, atit
de puternic, inc0t, caseleturnurile gi zidurile cetifilor au cdzut
qi au ucis foartemulli oameni.in aceltimp s-auardtatpe cer mul-
te semneinfricoqltoare. Ogti de foc mergeaude la miazlnoapte
la rdsdrit gi de la rlsirit la apus. Oamenii vdzind niqte lucruri
groaznicec Lceste, socoteaucd s-aapropiatsfirgitul lumii qi cd
vine infrico$ata iudecntda lui Dumnezeu.Dar intr-aceavreme
intr-o cetutece se chemaCremon,un prunc mic,infIgat, ce seafla
incd culcatin leagdn,prin rinduiala lui Dumnezeu,a inceput a
grdi cu cuvinte,rostind urmitoarele: ,,Amvdzutpe Precistastind
inaintea lui Hristos, Fiul sdu. Ea se roagl lui DumnezeusI nu
piardd,lumea". Dup[ aoeeapruncul acelaiat atdsrt Ein-amai grdit
p0nI cind a sositvrelneasd grdiascide obiceipruncii (x. 101).
MINUNEA 133
Un clmltar salvat prin miilocirea Precistei
in Italia trlia un cdmiltaqce sechemaltcob,careadunasemul-
Acestaodinioard rugindu-sePrecistei,ina-
te bogdfii din camdtd..
intea Icoanei ei, auzi un glas, zicindu-i: ,,Iacobe,Iacobe.DA-mi
mie Ei Fiului meu o sumd c Lcea,care obignuie;ti a lua de la
datornicii tili". lruzind lacob glasulAcela,s-aintors gi a dat ce era
adunat din camItfl
DupI aceea,mai tirziu, cind s-aimbolnlvit si era sil moatil, a
vdzut cum SfdntulArhanghelMihail puneaintr-o cumplni fapte-
le lui celebune.Iacob s-asperiatfoarte mult de acestlucru gi s-a
rugat Precistei.Atunci s-a ariltat Precistagi a pus gi ruglciunile
cu care el s-arugat cdtredinsa. Dupi Lceel,cumpdnaceacu fap-
te bune,a biruit cumpdnaceacu fapte rele a diavolilor.(x. 102).
90 PTotos. NICODIM MANDTTA
MINUNEA I34
Maica Domnului salveazd,de la moarte,
pe un tdnhr nevinovat
inta;ra. Spaniei,un om cu femeia sa si cu un fecior al lor tine-
rel, dar imbundtltit cu viata, au mers la o cetate ce se chema
Compostela,ca sd,se inchine acolola mormdntul Sfintului Iacob
Apostolul, feciorul lui Zevedei. Mergind ei si ostenindu-se de
cale, s-au abdtut printr-o cetatece le era in cale, ca sd se odih-
neascd peste noapte intr-o casil Stdp0nul casei aceleia ayea o
fatd. de virstd apropiatd., care vdiind pe tindrul fecior, gi
rOvnind la frumusefea lui, la indemnatlafapte de rusine. Dar el
avdnd frica lui Dumnezeu,a respins-ope ea. Fata mdniindu-se.Ei
vrind sd se rdzbune pe dinsul, a pus in desagii lui, fdrd gtirea
tatdlui sdu qi a mamei sale, un lucru oarecare de valoare, din
casd.A doua zi sculdndu-segi pregltindu-se de plecare, fata a
inceput sd strige, cd. strdinii tceia i-au furat oarecare lucru.
Auzind acestel t^tdl fetei, a trimis slugile si au intors pe strdini
din cale. Afl2nd in desagii tdndrului lucrul dispdrut, l-a dat pe
m0na judecdtorului, care a poruncit sd fie executat prin spin-
zurdtoare.Pirinfii pldngind cu durere pentru Fiul lor, si-au con-
tinuat drumul spre Compostela.Duptr ce s-au inchinat la mor-
mintul Sfdntului Apostol lacob, ei s-auintors iarlsi prin cetatea
unde spdnzuraserd" fdrd,d,evind pe fiul lor. Mergind mama lui la
dinsul pldngOnd,.tOndrulpe care il credeaumort, a zis cdtre ddn-
sa: ,,Numai pl2nge Maica mea. Eu sunt viu, cdci Maica Domnului
gi Sfintul Apostol lacob, nu m-au ldsat pe mine sd mor, si m-au
tinut viu. Acum du-te la judecdtorul care m-a condamnat la
moarte, nefiind vinovat gi spune-i lui cd sunt viu pentru drep-
tatea si nevinovltiamea. Si porunceasci sd md,ia de pe lemn qi
sI mI dea tie". Mama lui spun0nd aceastajudecdtorului, acesta
,a poruncit de l-a luat indatd de pe lemn qi l-a dat plrintilor sii
viu si sinltor (x. 1o).
MINUNEA T 35
impiratul trufas adus la pociinfi
prin cuvintul Maicii Domnului
Un impdrat plin de trufie, a poruncit sd fie sterse din Sfdnta
Evanghelie,acele cuvinte pe care Maica Domnului le-a rostit cd-
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 91
tre Elisabeta:,,Coborkt-ape ceiputernici depe tronu.ri ;i a ind'l-
lat pe cei smerili" 1Lc. 1,52),socotindcd pe dinsul nu-l va surpa
nimeni din scaun.Dupd Lceel,mergind sd'facdbaie intr-un loc,
in timp ce se afla in apd dezbricat,hainele fiind pe mal, vine
un inger al lui Dumnezeu,c re luind chipul implratului 9i im-
brdcindu-secu hainelelui, a plecatcu slugileimplra{uluila pa-
lat, gi s-aurcat pe tron. implratul iegind din apd'9i negisindu-gi
hainele lui, s-aimbrlcat in nigte zdrenle de cergltor ce i-au fost
ldsatein loc gi a plecat spre palatul sIu implritesc. Ajungind
aici, ainceput a se minia gi a striga cd el esteimplratul, Ei cd va
pedepsipe cei ce gi-aubdtut ioc de d0nsul.Dar slugilenecunos-
cinduJ, ;i crezindu-lci estenebun,rddeaugi iqi bdteaujoc de
un asemeneastdpan. Acelagilucru s-a intimplat qi cu Iovian
implratul, pe carela fel l-a umilit Dumnezeu.
impdratul vdzind acestea", gia adus aminte de trufia sa 9i gia
pl0ns pdcatul siu, ctrindu-sepentru ceeace a vrut sd.facd,DupI
aceastilumilire, ingerul-impdratl-a chemat la sine, i-a dat hai-'
neleinapoi qi l-a sfltuit ca de aici inainte sd nu se mai trufeascl.
DupI Lceea aqezinduJ in scaunul sIu implrltesc, s-a ficut
nevilzut..(x. 356)
MINUNEA 136
Maica Domnului, prin Sfinta sa lcoani, cheami
la pociinfi pe Maria Dgipteanca
intr-una din m[nlstirile de pe malul lordanului, trdia un cu-
vios plrinte, anume Zosima,un om foarte imbunltlfit cu viata
si deiIvdrEit in nevoinfa pustniceascl:intr-un an sosind Sfintul
gi Marele Post al Pa;telui, ldind pufinl hranil uscatd,qi avind
numai imbrlclmintea de pe sine,a trecut riul Iordan si s-acu-
fundat in adincul pustiei, dorind sd petreacil aceastdsfinti
perioadd", in ruglciune curatl si liniEte desivirEitd'.De asemeni
dorea sd intilneasci in acestepustietl,ti, vreun rob al lui Dum-
nezeu,mult mai imbunltifit decit dinsul, de la care sd invefe
deslviryirea viefii pustnicefti.Dumnezeuvdzindrivna si dragos-
tea lui, ii implineste aceastddorinll buni, intr-un chip minunat.
Dupd o cllatorie in pustie,de 12 zile, avdzut in depirtare o
umbrd de om, ce era ffud imbrdcdmintepe sine, avind pirul
capului alb ca lina si scurt pinl la grumaji.La inceput,crezind
 ,, pr"t"t.NICODM
cr estendlucire diavoleascr,s-ainsemnat cu semnul Sfintei cruci,
dar mai apoi s-a convins, spre marea lui bucurie, cr este un rob
al lui Dumnezeu. cuviosul zosima privind spre miazdzi, s-a in-
dreptat spre acea fiingl, dar care inplegnnd ce Lre de gind,, a
inceput si fugd de el. Atunci cuviosul a inceput sd fugi ii el, si
alergdnd mai repede a inceput si se apropie de acei persoani
necunoscutd'.cdnd glasul i se putea auzi, a inceput a striga,
implorind pe acea.persoand sr se opreascd spre a vorbi cu el.
Atunci, intr-adevir s-a oprit la rugdmintea lui, si s-a adresat cu
urmdtoarele cuvinte: ,,Avva Zosima, iartd-md"pentru Domnul, cd
nu pot sI md atdt tie, cdci sunt femeie goald,precum md vezi, si
rusinea trupeascd imi este neacoperitd,.Dacd"voiesti sr-mi dai
mie, f'emeii celei pdcdtoase, rugdciunea si binecuv?rnturea ta,
aruncd-mi o haind cu care si-mi acoprr goliciunea apoi intor-
;i
cOndu-rndcdtre tine, voi primi binecuvintarea ta,,.
cuviosul zosima auzind cd este chemat pe nume, a fost cu-
prins de fricd qi spaimd mare, dOndu-;i seama cd,se afld,in f*a
unei persoanevdzdtoare cu duhul. Dezbrd,cdndu-qi
o haind veche
si rupti, ce o avea pe deasupfa, i-a afunc t-o, si intorcandu-se,
ea si-aacopcrit goliciuneaa.Apoi apropiindu-seputin de Zosima,
a zis cdtre el: ,,Pentru ce ai voit, pdrinte Zosima, a vedea pe o
femeie pdcdtoasd",sau ce voiesti sd inveli si sd auzi de la mine,
de te-ai sirguit a suferi atdta"ostenealdde drurn'i" Dar el arun-
cindu-se ct faTala pdmdnt,cerea binecuvin tareade la cuvioasa.
Amindoi fiind Ia pdmint, cereau binecuvintare unul de la
alful. Petrecind mai multl vrerne in aceeastare de umilintd
cucernicl, femeia a zis cdtre Zosima: ,,pdrinte Zosima, tie ti se
cade sd md binecuvintezi qi sd faci rugdciune,pentru ci esti cin-
stit cu vrednicia preotiei, si stind de mulgi ani inaintea sf0ntului
Llta4 aduci Domnului darurile Dumnezeiestilor Taine". Aceste
- cuvinte au pornit pe cuviosul Zosima, spre mai mare fiicr, care
'tremurind
suspina, ud2ndu-si tata sa iu lacrimi. insi a grdit
cdtre dinsa cu mult.i liniste ;i aEezatd, r'dsuflare: ,,O, Maicd du_
hovniceascd! Tu te-ai apropiat de Dumnezeu rnai mult decit
mine, prin omorirea Ei instrdinarea fatd,de lume. si aceastao
aratd,,Durnnezeiascadrruire care iti este datd giemai mult decdt
altor oameni, cdci rn-ai chemat pe rlume, si m-ai numit preoq pe
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 93
mine care niciodati nu m-ai vdzut; drept acee , tu insufi si md
binecuvintezi pentru Domnul Ei si faci rugiciune pentru mine".
Ydzind sirguinla qi dragostea biltrdnului, Cuvioasa a zis:,,Bine
este cuvantat Dumnezeu, cel ce voieste mintuirea oamenilor";
iar Zosima a rlspuns: ,,Amin", ;i s-au sculat amindoi de la pil'
mint. Apoi a zis cdtre bltrin: ,,Pentru ce ai venit la inine picd-
toLSL,o, omule al lui Dumnezeu, pentru ce ai voit sd vezi o
fenreie goald",ca;re n-Lre nici o faptl buni? Ori darul Sfintului
Duh te-a povlfuit aici, ca sI slvirEesti oarecare sluibl pentru
mine, la vremea ceade trebuinfI? Spune-micum vietuiesc acum
creqtinii, cum sunt impdralii 9i cum sunt Sfintele Biserici?" Zosi'
ma a rdspuns: ,,Prin rugdciunile voastre cele sfinte, Dumnezeu a
ddruit pace Bisericii Sale; primegte rugdmintea mea a nevred-
nicului bdtr{n si te roagl Domnului pentru toatl lumea si pen-
tru mine pdcitosul, ca sd.nu-mi fie fdrd de roadd, umblarea in
,aceastd pustietate" . F,a a zis atunci cdtte bilttin: ,,Tie se cuvine,
Pdrinte Zosima, sI te rogi pentru mine qi pentru toli oamenii,
mai ales av0nd'preofeasca hirotonie 9i spre LceLStLfiind rdn-
duit. insl deoarecesuntem datori a face ascultare;ceea ce mi se
porunceqte prin tine, voi face". Zicdnd acestea s-a intors ot fata
spre rdsdrit, qi ridicindu-Ei ochii in sus, 9i inllfOndu-;i mdinile, a
inceput a se ruga in soaptl, f.drd.ca Zosima sd infeleagd vreun
cuvint rostit de dinsa. in acest timp el sta de fafd tremurind,
av2ndu-qiprivirea indreptati spre pdmint. Mai apoi ridicindu-qi
putin privirea gi uitindu-se spre acea cuvioasd femeie, a vdzut-o
in timp ce se ruga, indllatd de la pdmint ca de un cot. ydzind
LceLStL,Zosima a fost cuprins de rnare fiicd, 9i a cdzltttcu faJala
pimint, udindu-se cu lacrimi Ei zicind in taini: Doamne milu-
ieqte.in acest timp a fost cuprins de temerea, ca nu cumva ceea
ce vede sI fie ndlucire qi inEellciune diavoleascl. Dar acestgind
al lui, nu s-aputut ascundede Cuvioasa.,care l-a dojenit cu bl2n-
dele, zicdndu-i: ,,PIrinte Zosima! Pentru ce te tulburd gindurile
' zicindu-li cd sunt ndlucire qi duh, iar ruglciunea mea, prefdcd-
torie? Te r<lg sZ fii incredinlat cu adevdtat, fericite PIrinte, cd nu
sunt duh qi ndlucire, ci femeie pdcdtoasd.,cu trup pimintesc din
plaf si cenusd,care nu gindesc nimic duhovnicesc.Ifi mlrturi
sesc,cum c[ din pruncie am fost luminatl cu Sfintul Botez"' Zi'
 94 PTotos. NICODIM MANDT,TA
cand acestea s-ainsemnat cu semnul sfintei cruci, spre adeve-
qirea celor mirturisite de dinsa.
DupI tOateacestea,Cuviosul Zosima a jurat-o pe Numele Dom-
nului nostru Iisus llristos, adevdratul.Dumnezeu, cel ce s-andscut
din sfinta Fecioarr Mafia, si-qi destiinuie viata ei de mai-n ainte,
precum si ostenelile si nevointa pustniceascrdin aceapustie srl-
baticd",prin care a bineplrcut atat de mult lui Dumnezeu. La ru-
gdn'intea lui, aceastdcuvioasd, cu multi greutate si rusine, pen-
tru trecutul ei cel nespus'de vinovat, a inceput sd-sipovesteascd
propria-i via[d'. Astfel, cuviosul zosima a aflat cum cd ea s-a nds-
cut in Tara Egiptului, intr-un sat din apropierea cetrtii Alexan-
dria. Lavirsta de 12 ani, pdrdsindu-giiubirea si.casapdrinteascd,
a' plecat la Alexandria, unde intinandu-si fecioria, s-adedat, timp
de 17 ani,la o desfrdnarece depdseaorice limitd. Iar lucrul aces-
tail fdcea,nu pentru imbogdtire, ci numai din imboldurile si in-
stinctul pasiunilor nesi{ioase, ce la dinsa se manifestau intr-un
mod cu totul iegit din comun. Din aceastdcauzd" ajunsesela atita
nerusinare, incit, tar de scdpa cineva dintre bdrbati, nebatio-
corit de ddnsa. si dupd cum inversr\narea.qi nerusinarea, ducla
impietrire si la netemereade bumnezeu si defd.imareacelor
Sfinte, si din acestpunct de vedere a depdsit, de asemeni,orice
limitd. Din cele ce \rmeazi se va vedea, pind unde a purur
aju^ngecu aceastdnetemere de Dumnezeu.
Intr-o zi de vard.,a vdzut pe mai multi bdrbali cd se indreptau
spre mare. Apropiindu-se ea a intrebat pe unul dintre ei, unde
merg si i s-a rdspuns cd, la Locurile Sfinte de la lerusalim, pen_
tru prdznuireaindlldrii sfintei cruci" Atunci s-a of'erit sd,meirgd
si ea cu ei pe corabie, nu pentru inchinarea la sfintele locuri, ci
pentru a petrece si a batjocori, pe toti cei ce vor pleca in acea
t cdl/atoriepe mare. clnd povesteacuvioasa, pdrintelui Zosima de
tot ce a fhcut pe corabiesi chiar si la Ierusalinr,se cutremura de
groazd.,si consideta cd. spurcd vlzduhul, prin rostirea unor
cuvinte ce descriu asemeneaf-apte.Dar rnila lui Dumnezeu care
indelung rabdd'si asteapti intoarcerea celui pdcdtos,indelung a
rdbdat si pe aceastdI'emeie,fdrd sd.o pedepseasci,si a as[eprar
si ec<lnomisitintoarcereaei, cu multX bunitate.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 95
De ziua przznicului Sfintei Inllldri a cinstitei Cruci, t vdzut
cum foarte de dimineatd, multime de oameni alergau intr-un
gdnd cdtre Sff,.ntaBisericd, atunci a mers qi ddnsa impreunl cu
ceilalli, pinl in pridvorul bisericii. Apropiindu-se de uEa biseri
cii, se lupta sd intre influntru, dar o putere nevdzutd o irnpingea
inapoi. To,ti oamenii reuseau sd intre induntru, nunrai ea rdm0-
nea in pridvor, re{inutl de o putere dumnezeiascl.Dupd ce ain-
cerc t de trei sau patru ori sd intre, s-a retras intr-un colg,plind
de ruqinare si deznldeide, gindindu-se la cauzapentru care ei
nu i s-a dat voie a intra in Sfhnta Bisericd si a vedea cinstitul
Lemn al Sfintei Cruci. Atunci darul lui Dumnezeu atinglndu-se
de inima sa gi dg ochii min{ii sale ;i lumindndu-i, a inceput sI-qi
dea seama cI pentru grozdvia pdcatelor sale, nu i s-z dat voie Si
intre inluntru. Atunci a inceput a pl0nge cu amar, a se tingui gi
a bate in piept, sco{ind suspinuri din adOnculinimii sale. Mai
depane Cuvioasa povesteste astfel:
Pe cdnd plingeam in locul unde md aflam, am vdzut stind
atdrnatd s-uspe perete, lcoana Preasfintei hldscdtoarei de Dum-
nezeu qi am zis cdtre ea, privindu-o fdrd. de abatere, cu ochii si
cu minfea: ,,O!Fecioard,Stdpar\d,, care ai ndscut cu trup pe Dumne-
zeu Cuvintul! $tiu cu adevdrat cd nu este cu cuviinfX gi cu
pldcere Tie, ca sd privesc eu desfrOnata, si cea atdt de necutatd",
spre Cinstitd,Icaana Ta. Preacuratd gi pururea Fecioard Marie,
care ai trupul qi sufletul curat, cu dreptate este ca eu desfrina-
ta gi prea necurata sd fiu lepddatd de la fecioreasca ta f.ald;'dar
de vreme ce am nuzit, ci Dumnezeu pe care Tu l-ai ni.scut cu trup,
pentru acelsta s-a fdcut om, ca sI cheme pe cei pdcltoEi la pocd-
in[d,, ajutil-mi mi€, care fiind singurl n-am de la nimeni ajutor.
Porunceqte, ca sd-mi fie ;i mie neoprit[ intrarea in Bisericd, Ei
nu md lipsi a vedea cinstitul-lemn al Crucii, pe care Duninezeul
cel ndscut din tine cu trupul, s-apironit qi qia vlrsat singele sIu
pentru a mel izbilvfue;porunce$te,o, Stipind", ca qi mie nevred-
nicei sI mi se deschidl uqa, spre inchinarea dumnezeieqtiiCruci,
Ei si-mi fii tu mie mijlocitoare preavrednicd de credintl, cltre Cel
ce S-andscut din tine; cici de acum nu-mi voi mai intina trupul,
cu nici un fel de faptd a necuratei desfrdndri; iar dupd ce voi ve-
dea lemnul cel Sfflnt al Crucii Fiului Tdu, mi voi leplda cu totul
 96 Protos. NICODIM MANDITA
md vei povllui pe mine, ca o chezdsuitoarea mintuirii mele".
'Dupd rostirea acestei ruglciuni, ea a putut intra in Sfinta
BisericI, fdrd"a mai fi opritd, inchinlndu-se si slrutind cu fricl si
cu cutremur Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, vlrsind mullime
de lacrimi de poclinfd. Dupn ^ceel intorcindu-se inapoi, s-a
oprit iariEi la locul cel dintii, gi plec0ndu-Eigenunchii inaintea
Icoanei pururea Fecioarei NIsc{toarei de Dumnezeu, si inchi
nindu-se ei a rostit din inimd aceste cuvinte: ,,O! Fecioari pu-
rurea fericitl, Stdpind de Dumnezeu Ndscltoare, iti mullumesc
dln toatd,fiinfa, deoarece ai ardtat spre mine, a t^ preabund
iubire de oameni si de nevrednicile mele rugiciuni nu te-ai
ingretosat, cdci am vdzut slava care pe dreptate, cu nevrednicie
imi era mie desfrinatei sd o vdd. Dau slavd lui Dumni:zeu celui
ce prin tine primegte pociinla pdcitogilor. Si ce sd gdndesc,sau
sd zic mai mult eu pdcdtoasa?Acum este vremea, Stdpind",a impli
ni ceea ce prin mijlocirea t^ Lm flgdduit. Acum povifuieste-md
ori unde voiegti si Tu sd-mi fii mie de aici inainte invdtdtoxe
spre mintuire, povdfuindu-md la caleapoclintei". Acesteagrdin-
du-le, a auzit un glas de departe, strigandu-i: ,,Devei trece Ior-
danul, vei afla bund odihnd!"
Auzind glasul acela,si crezind cum cI a fost pentru sine, cdu-
tind spre lcoana Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,cu lacri-
mi a strigat cdtre d0nsa: ,StipanI, StIp0nd, de Dumnezeu Nds-
cdtoare, nu md llsa pe mine pdcdtoasa".DupI rostirea acestor
cuvinte a plecat din pridvorul bisericii, cu grabnicd alergare.
Ludnd trei piini cu sine, a trecut Iordanul, s:a afundat in pustia
cea mare, unde a petrecut 47 de ani, fdrd, sd vadd"fald, de ont,
hrlnindu-se cu verdelurile slrace ale pustiei, Ei suferind ispitiri
' gi lupte cumplite, din partea vechilor patimi, Ei a demonilor
cumplili Ei vicleni. Dar cu darul lui Dumnezeu si cu ajutorul
Maicii Domnului, pe care o chema neincetat.in ajutor, a biruit
toate ispitele, sdvirsindu-qi cu bine cdldtofia. acestei vieti. ina-
inte de a-;i da obstescul sfirsit, dupd,47 de ani, Dumnezeu i-a
ficut parte iardsi de Sfinta implrtdsanie, prin Cuviosul Zosima,
dupd care s-a sdvdrsit cu pace la intii aprilie.
MINUNILE MAICII DOMNULUI 97
Dupd un an de zile, Cuviosul Zosima a gdsit pe Cuvioasa
rdposatd,avdndscrisoareldsatd"pe nisip, prin careil ruga pe el,
sd o ingroapein acel loc, qi sI o pomeneascd in rugdciunicu
numeleMaria. CuviosulZosima,spdl2ndpe CuvioasaMaria cu
lacrimi in loc de apd,,si rostind rugiciunile celecuveniteacestui
moment, a dat plmintului trupul cel atdt de pedepsit, asezin-
du-l cu evlavieintr-o groapil,ce a fost sdpatd,de un leu trimis de
Dumnezeuspre aiutor CuviosuluiZosima.Aceastaa fost viafa qi
petrecereaCuvioaseiMaria Egipteanca,cea.care a fost salvatd
din pierzare prin mijlocirea qi sprijinul Maicii Domnului, care
pentru pdcatelesi pldceriletinerelilor, a trebuit sd pldteascdLtat
de scump in aceastd.viatd,, printr-o chinuire gi insingurare
asemeneacu moartea,de careinsingurareL avut parteqi dupl .
moarte,cdci chinuitul ei trup a rdmasnecunoscutgi negtiutde
nimeni in pdmintul uscatal aceluipustiuneumblat1v.Sf.1aprilie).
MINUNEA 137
Maica Domnului salveazd,pe monahul pltimaq
Un monah oarecareera chelarintr-o chinovie gi implr[ea vin
fratilor. El avea multi evlavie cltre .Presfinta Niscltoare de
Dumnezeu,nelipsindniciodatdde la sluibabisericii,fiind osird-
nic la slujbelelui celesufletesti,dar nelenevosgi la celetrupe;ti
ale cdlugdrilor.insl iubea vinul, sdrmanul!Si fiindcd aveaslujba
aceel,de multe ori bea mai mult de cit al1ii.
.intr-una din zile a cinat gi a bdut pinl cdnd s-aimbdtat gi a
cdzutin atternutul siu. in ceasulUtreniei era adormit, insd
atzind toacas-a sculatcum a putut ca sd se ducd la bisericd.
Pentru cI, dupl cum am zis mai sus,el aveamult dor de cele
dumnezeiestiEi nu voia sI se lipseascdniciodatdde advnarca
ceade m2ntuire a fra[ilot.
Mergind pulinI depdrtarede loc, cu greu inainta spre bise-
ricd, pentru cI il dureacapulde be{ie,insl pentru dorul pe care
il nvea,se duceainainte. Atunci diavolul, preficindu-se in chipul
unui,t4ur,veneainaintea lui si se ardtacum cd vrea sI-l loveascl
cu coarnele,insl monahulnu s-asperiat;i flcindu-gi cruce,vrlj-
masul s-adepdrtatpufin. $i iarlgi inchipuindu-se,s-afdcut ciine
negru gil impiedica,sI nu meargdmai departe,d,arel ficdndu-
Ei cruce ca gi mai inainte, se ducea.lar cind a ajunsla porta
98 Protos. NIC'ODIM MANDITA
bisericii, s-a f'dcut dracul leu preaintricosat qi s-a pornit asupra
lui sd-l rupI. Atunci, ardtindu-se o f'emeie preafrumolsd a izgo-
nit pe dracul, mustr0ndu-l pe dinsul cu ingrozire, cum de a
inrlrilznit sd facd rlu robului ei. Apoi, apuc2.ndpe monah de mi-
nd",l-a dus la chilia lui, zicindu-i: ,,PIzeste-tede acum inainte sd
imbefi, daci doregti sd te mintuieqti; mdrturiseqte-1i
Ly--!*e_.-qlei
picatul acesta la cutare duhovnic ;i sI faci canonul care ti-l va
da".lat monahul a"intrebat-ope dinsa, cine este,de a fdcut atita
bunitate cu el? Iat ea a rispuns: ,Eu sunt Maica lui Iisus Hris-
tos!" Acesteaauzindu-le el, a cdzut la pdmint cu fricd multd, ca
si i se inchine, dar ez s-a fdcut nevdzutd..
A pldns de bucurie si s-a aflat in ceasul aeela sdndtos qi ne-
vdtdmat de befie. Mlrturisindu-se cu sdrguintd si cu dinadinsul,
dupd:porunca cea dumnezeiascd", z pdzit ganonul qi s-a depdrtat
de vin, dupl cum se cade siltacd,fiecare crestin care se biruieste
de acei,astiputimd. Si care nu se va mdrturisi cu de-amdnuntul,
sI stie cd se va munci.
Toli sunt datori sI se pdzeascdde multd bduturi, ca de mare
desfrinare. Deschide-fiochii vogtri, cei ce iubiti be,tiaqi vI silili
ca sd"vd depfutagide ea, pentru ca sI nu vd lipsiti de veqnicave-
selie qi indulcire. Pe care, dea Dumnezeu,ca noi togi sd o dobdn-
dim, pentru rugdciunile cele,bine primite ale pururea Fecioarei
Maria, Ndscltoarea de Dumnezeu.Amin (M.M.D.45,d. Ncamu.
MINUNEA 138
Maica Domnului izbiveste pe monahul
.
muncit de dracul desfrinirii
Un monah olreclre se.linistea in muntele Eleonului. F.l avea
o Icoand preafrumoasl a Ndscdtoareide Dumnezeu,in chilia lui,
la care avea multd evlavie. Si i se ruga in fiecare zi, cerind ca
sd-l izbdveascdde dracul curviei. El avea atita rdzboi de la aceas-
td. pntimd., cI nu-l ldsa nici ziua. nici noapte^ si il avea atdt d,e
biruit,.incit se primejduia sd cadd gi infrptd,.indatd ce se aprin-
dea in inima lui vdpaia aceedvdtdmdtolre de suflet a spurcatei
pofte, alerga la Sfinta lcoand,,qi rugindu-se cu lacrimi, se prd-
pdcleasrnintealatrupului.
Desi bine vedea vrdjmasul, cum cu ajutorul Nlscdtoarei de
I)unrnezeu,fratele se izbdvea,el nu inceta, ci totdeaunail ispitea.
MIN UNIIE MAICIT DOMNUTUI 99
'
Si intr-o zi stdnd afaril din chilie, i-au venit iarlgi viclenelegin-
duri. Vrind si alergecltre ruglciune dupl obiEnuinlalui, vizu
cu ochii ariltat pe diavolul, cfutrtie-iizise:,,Pind cind, vrlimaqule
al adevdrului,vrei s'I md ispiteqti?Nu ai cunoscutsocotealamea,
cum cI nu mi supun?Pentru ceinzadat md muncegti?" Si arils-
puns lui diavolul: ,,Eupe mulli allii mai imbundtdfili decit tine
am biruit, qi voiescsI te fac gi pe tine si te biruieqti mai pe
urmd, cdci nu md lenevesc,nici altd sluibl decit aceastanu am.
insl dacd vei face ceeace iti voi zice lie, voi inceta sI te mai
lui dracul:
supIr"."lar acelaL zis:,,,Cevoiegti sd.fac?"Rdspuns-a
,,Cuinlesnire qi pufin lucru este ceea ce ili cer fie. Dar fd itr-
rdmint, cum ctr nu vei mdrturisi altcuiva, 9i ili voi spune". lar
pustnicul, ca un om neinvdfat gi ffud de tdutate ce era, pentru
dorul ca sI se izbdveascd, de acestfel de rdzboi, s-a iurat ca sd'
nu spund altcuiva. l-a zis lui viclbanul garpe:,,Sdnu te mai in-
chini de acumIcoaneice o ai in chilia ta; scoate-o pe dinsa afafi"
din chilie, qi eu de acumnu te voi mai supdra". Iar monahula
zis:-,,M2ine ifi voi da rdspunspentru Lceasta" . DupI care dracul,
flcOrldu-senevdzut,monahul se sfirima cu gdndurile, negtiind
ce sd facddin doud. Si aveamare necaz9i sc0rbd,dar mai ales
pentru cd,s-ajurat ca sd nu mdrturiseascdnimlnui. Cdcidiavolul
cel preavicleans-asilit sd-iincuie usa,ca sI nu intrebe pe vreun
dascdlcaresi'linvefe despregreEealaceamaimici, sau ceamai
mare dintre ele.
insd in ziua Lceel a venit in munte Avva Teodor Eliotul, care
era'iscusitin SfinteleScripturi gi deprins in faptelebune, din
ispiteledracilor,si c2!i il intrebau luau mare folos sufletesc.Si
ducindu-seqi monahulcel inqelat,i-a vestit lui pricina; iar llvva
l-a canonisitgreupentru jurdmint, apoii-azis lui: ,,NuEtii cum cI
vrljmasul nu scoatevreodatl,'pe cineva din pdcatmare ca sI-l
aruncein cel mic, ci totdeaunain mai mareprimejdie-lpriptrstu-
ieqte?"Care mai mare fdrddelegeeste, decat ca sI nu te inchini
StdpdneiceleiPrealdudate? Mai mic pdcatestesd curveqtide mii
de ori, decit sd te lepezide Ndscdtolreade Dumnezexcel puru-
rea Fecioard.$i si nu asculli de'acum mai mult pe ficleanul
diavol, ci o roagdpe Dinsa gi Ea i{i va aiuta, ca si-l ruqinezi pe
el. DupI ?cee^plecind pu-stnicul de la Avva ;i ajungdndla chilie,

roo PTotos. NIC'ODIM MANDI,IA
I a intimpinat dracul, zicindu-i: ,,O! lldtr2nule rdu, au nu te,ai
jurat mie, ca sd nu spui nimdnui orice i1i voi zice tiel Si stii cd
pentru cdlcareade iurdmint ai sd te muncesti, si eu nu voi ince-
ta pind, in sfirsit a te ispiti". Iar cdluglrul a rlspuns: ,,VrIjmasule
al binelui, si preainrdutltitule, ori curvar de voi fi, ori juritrlr
striurb, nu m'i vei juclecatu, ci numai Dumnezeusi Stdpinul,
Fiul pururea Fecioarei,,rJe care zici sd,mi. lepId. insd eu nu te voi
asculta.Si acurn poti sd faci cu mine ce vrei; dar El imi va zjuta
si nri vaizbdvi de ispitelesi curseletale". Atunci dracul s-aflcut
nevdzut,iar monahul ldcdnd o iconit.i micd, dupd chipul Icoanei
PreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeupe care o avetin chilie, o
purta cu el totdeauna. Si de atunci n-a mai.putut sIJ supere
vicleanul, ci a petrecut toatd viata lui cu fapteliune, si s-ainvred-
nicit fericirii cele-i ceresti, pe care sd,dea Bunul Dumnezeu ca si
noi toti si o dobdndim, cu darul pi cu iubirea de oameni a Dom-
nului nostru Iisus IIristos, Cdruia i se cuvine slavain veci, Amin
(M. M. D. 16, d. \lcanrt).
MINUNEA I39
Maica Domhului salveazd"pe nestorianul ce a hulit-o
. in vremurile de demult, in pdrtile Siriei vietuiau multi pust-
nici, pentru cd liind krcul cdlduros,puteau si posteascd,petre-
cdnd in neagonisealdgi fbarte mult.i strimtoare.
Pe vremea acee era, intre altii, un pustnic imbunitdtit si
scufirp cu viata, Partenie cu numele, clre avea obisnuintd sI se
ducl de multe ori in muntele Sinai gi sd se inchine Sfintului Rug
aducindu-si aminte de minune& c re s-a fdcut acolo, in cliipul
pururea FecioareiMaria. S-adus inci si pind,laMarea. Rosie,cin-
iand troparul lui Ioan Damaschin:,,in Marea Rosie chipul Fe-
cioarei celei neispitite de nuntd s-a scris olrecdnd", si celelalte.
Ducindu-se de mai multe ori dcolo, odatd a vdzut un mort ce
zdceape malul mlrii; si mil<lstivinclu-sede jalnica lui infdtisare,
a fdctt ruglciune preafierbinte, cu lacrimi, cdtre Domnul, ca szi-i
aiute mortului aceluia,prin rugilciunilePreasfinteiStdpinei noas-
tre Ndscltoarei de Dumnezeu.Pe cind se ruga, deodatd v,izu pe
mort cf s-asculat ;i s-ainchin t, zican(l:,,Multumescu-titic, sl'inte
al lui Dumnezeulcl evlavia ta ceamultd si dragosteace o ai cltre
Domnul,si cittrepurureaFecioara.MaicaL,ui,nu o fbklsestinunrai
!
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 101
pentru tine, ci gi pe mulli allii ai slobozitde moarte'dce?-sufle-
teascd,dupAcum qi pe mine nevrednicul".Auzind acesteaPafie
nie i-a rdspuns:,,Teiur pe tine cu numele zceleit ce esteDoamna
lumii, sl-mi spui cine efti qi ce folos ai aflat?"lar acelaa rdspuns:
,,Robuleal lui Dumnezeu,cu cuviintl esteca sd se propovlduias-
cd"intoatdlumealucrul Lcestaminunat, 9i mai alesfabereade mi-
nune a pururea FecioareiMaria, adevdrataMaicda lui Dumnezeu.
Si acum asculti: Eu am fost rltdcit de eresul pteapdgdnului
NeJtorie qi cdnd anzearflcI se pomenea numele Doamnei de
DumnezeuNIscItoare, mI miniam, 9i impotrivindu-md ziceam
cd"era o mare fdrldelege ca sI se zicdunei femei,Niscdtoarede
Dumnezeu. Odatd"am plecatpe mare la lerusalim, 9i in corabia
in care eram,s-aintimplat un om evlavios care auzind cI sunt
nestorianmd sfituia sd las eresul.Iar eu md impotriveamlui,
vrind sd dovedesccu adevdratd"socotealamea;qiaq-avorbeam
mult cu dinsul, impotrivindu-md pdnd"intr-atita, incit era sI ne
injunghiem de atita ceartd,Ei ing\i cordbierii s-autulburat din
cuuzlnoastrd.Ei mai intii ne-audespdrfitde vreo doud-treiori,
dar mai pe urmd, vdzind cd numai avem pace,nici rnergerebu-
nI impreund,ne-aulilsat ca doardne vom omori, ca sd nu le mai
facemo suplrare caacezsta.
Luptdndu-neasa.,am cdntt amindoi in noian, 9i ajungind la
fund, amvdzut o femeiesllvitl qi purtdtoare de lumind, carel'a
luat pe acelade mind",zicindu-i: ,,Fiindci elti prietenul meu, de-
oarecete-ai luptat pentru mine, eu nu te las sI te ineci, ci du-te
ca sil te inchini mormintului Fiului meu, dupi dorirea ta, qi la
trei ani sd vii laimpdrdlia'Lui cea Cereascd". Acesteazicind gi
linandu-l de mind,l-a scosla pimintul cel uscat, cilci mareattd-
gdndu-seinapoi s-adesplrlit in doul pdrli, si nu s.aapropiatde
ei. DupI care Sttrpinaa zis cltre mine: ,,lat tu, nebunule,du-te
in muncaceavegnici,undeestedascllul tIu, Satana,strte pedep-
segticu Nestorie\incepltorul eresului,Ei cu allii care nu mlrtu-
risescpe tdevilrata Nlscitoare de Dumnezeuqi sunt luptdtori ai
dumnezeieEtiiintruplri a Fiului meu".
Zic2rndLcestel,l-aluatpe acelaqi nti gtiu ce s-aficut cu el; so-
cotesc,dupd cum a zis, sil-lfi dus la lerusalim,iar pe mine m-a
acoperitmareA,indati dupa ce a plecatFecioara.$i dracii cei
 q
I02 PToTos. NICODIM MANDITA
intunecati luind ticdlosul meu suflet l-au dus la locul cel de mun-
cd,in carc amvdzut mullime mare de oameni, cate muncindu-se
cumplit blestemape Nestorie, clre era pricina muncii lor. Acolo
mI chinuiam si eu pind. in ceasul in care mi s-a ardtat Femeia
aceeapreasldvit,i gi mi-a zis: ,,Ieside aici, pentru rugdciunile ro-
bului meu Partenie, qi spune-ilui sI nu mai faci niciodatd,rugd.-
ciune pentru vrdjmasii mei. Iar tu propoviduieqte pretutindenea
munca pe care o suflr nestorienii". Acestea.auzindu-lemi s-ain-
tors duhul meu in trup. Acum ifi mulpmesc tie, Sfinte al lui
Dumlezeu, si md rog fie sd mi miruiesti, cd, md,lepdd de spur-
catul eres al nestorienilor, qi mrrturisesc pe pururea Fecioara
Maria, adevdratd,Ndscdtoarede Dumnezeu, rugindu-mi milos-
tivirii ei sd m'i primeascd,pentru rug{ciunile robului ei, ca sd-i
slujesc toatd.viata rnea, desi sunt netreblic".
Auzind acestea,cuviosul Patenies-abucurat foarte murt si du-
cindu-se amdndoi la lerusalim, au aflat pe crestinul cel drept-cre-
dincios mai sus amintit; si plecind impreunr in pustie, au slujit
citesitrei Domnului pind,la sfirEitul viefii lor, petrecind in sfinie-
nie. si asas-auinvrednicit de fericireaceavesnici, pe care,o! De
ar da Dumnezeusi noi tofi a o dobdndi! Amin. (M.M.D. 19,d.Ncamt)
MINUNEA 14O
Nlalca Domnului salveazd, pe cel ce s-a lepddat
de Hristos prin scrisoare
in pdrlile ltaliei era un boier oarecdre,cu numele Carol, ctre
cheltuia averer sa pentru desfrtdri, indulciri, si desfrinrri tru-
pegti; si in pufinr vreme srrdcind si nemaiavdnd de cheltuiald ca
sr petreaci in galantomie si cu rilsf.dtareca nai-nainte, s-aintris-
tat Ei amdrit pind. intr-atit incit zicea, ca un dezndddiduit,
cuvinte de huld.
, Iar furtr-una din zile s-a dus intr-o pddure sd,afle vreun vrdji-
tor, pe care sr-l intrebe dacd nu ar pute diavolul sd-l imbogd-
feasci. Umblind, l-a int0mpinat pe el diavolul in chip de ostas,
gi ia zis lui: ,,Eusunt acela pe care il cauti. Dacdvei primi sI.mi
taci zapis scris cu singele tdu, cum cr te irnpreuneziiu rnine, qi
te lepezi de credinta ta", err ifi voi da toate bundtd{ile lumii aces-
tea, si iti voi face toate voile tale, qi vei avea ttita multumire
incit nu va fi altul asemeneatie". Ticdlosul acela, imbitat de
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 103
dorul iubirii de desertdciuni,a primit ca un deznilddiduitce era
qi a scrisceleimpotriva botezului,adicl s-aleSiddat de Hristosgi
s-a impreunat cu diavolul, care i-a gi dat desfdtlri gi bundtlfi
vremelnice,dupl cum i s-a fdgiduit. Si lua pafte la, toate petre-
cerile lui, mergind dupI el in chipul ostaEuluigi sdvirgindtoate
poftele lui. Iar odatil,trecind ticdlosul acelape lingfl o bisericd,
qi intorcdnd ochii cdtre dinsa, a vdzut lcoana Nlscitoarei de
Dumnezeu.$i aducindu-qiaminte de fdrddelegilelui, a suspinat
cu amar qi l-a durut inima lui. Atunci diavolul,lovindu-l cu un to-
iag, atdt de tarc incdt s-ainnegrit carnealui, i-a zis: ,,PdzeEte-te
de-acuminainte, sd nu mai indrilznesti ca sd priveqti la lcoana
FecioareiMtria, cd ea mi-aflcut mie multe pagube,gi pe mulgii-a
luat din miinile mele, cdci dacdte voi mai prinde weodatd cd"
intorci ochii cdtre dinsa, ifi voi da asprdmoarte, pdgubindu-te
de bundtlgile vielii celei de acum, iar sufletul tdu il voi lua cu
mine in muncaceavesnicd".
Acesteaauzindu-leticllosul, z tdmas intristat foarte, nu atat
pentru rdnile trupului,cdt pentru moarteasufletului.Si socotind
cum ar face ca sd scapede robia acensta,ziceain gindul sdu:
vrdjmaqulsingura mdrturisit, cum'cdPreasfintl Feciord a luat
pe mulli din miinile lui; poateseva milostivi;i spremine darul
ei, cL o Maicda lui DumnezeuCeluiintru tot milostiv.Acesteale
gindea el, iar vrdjma;ul, necunoscindcele ascunseale inimii lui
l-a trecut pe ldngdaltd bisericd,pentru ca sd"vadi dacd,iiasculti
porunca.Si acelavdzind uga deschisil,a aLergatcu sirguinp gi
intrind induntru a cdzutla pImAnt inaintea preacinstiteiicoane
a Maiciilui Dumnezeu,bdtindu-gi pieptul gi strigind acesteadin
adincul inimii, cu suspinuri gi cu lacrimi fierbinfi: ,,Stip0nd;i
Doamni a lumii! ApucI inainte Ei mI izbtrv.egte din miinile dia-
volului. MultI esteputerea ta,impdrdteasda tonte, Lrat-oqi spre
mine cel de trei ori ticdlos; Mare este milostivirea Ta, milosti
veqte-teqi spre mine cel nevrednic.Nemlsuratl este mila Ta,
miluieste-mIsi pe mine, ticllosul".
AcesteaEi altele multe zicind vrlimaqul, de minie flcea mul-
tI tulburare, afarl din bisericd.insd dupI o bucatl de vreme a
strigat, zicdnd:,,8umd duc, necredinciosule,cd"md gonegtepute-
rea Fecioarei, dar plstrez zapisultlu. si atunciciind Fiul ei va
 104 Protos. NIC)DIM MANDITA
face iudecatd.ca.sd,judece lumea, ca un drept judecdtor, te va dit,
pe tine in miinile rnele,fiindcr de buni voie te-ai repddatde cre-
dinla ta". Acestea zicind vicleanul, a pierit, iar Carol cu mai
nrulte lacrimi qi mai cu dinadinsul se ruga cdtre milostiva Maicd
a Preamilostiwlui Dumnezeu,cerind milostivire si iertare. Asa-
dar, a urmat trei zile pl2ngind cu amar, din inimd, si ziciird
cuvinte atat de dureroase si cu asa pl2ngere, incit parcd gi
pietrele llcrimau.
9i 4qu,de multd ostenealdsi de bdtdile in piept ce le suferise,
a obosit. $i pufin adormind, z vdzut in vis pe preasfint^ carc ii
zise lui: ,,Tu te-ai lepddat de Fiul meu, ce voiegti dar acum aici,
in casa mea?"Iar el i-a rispuns cu smeritd vor$ire si cu lacrimi,
zicdnd.:,,o! Preasldvitd.Maicd,a milostivirii, pentru cine s-a rrs-
tignit Fiul tdu cel cu totul milostiv si cu totul indurat? pentru cei
drepli sau pentru cei prcdtosi? lar eu degi marc fdrd.delegeam
tdcut, insd tdlharul, desfrinata, desfidnatul altii mulf -l in-
;i
deamnd sd,indrdznesc,pe care pentru nemdrginita lui milostivire
i-a miluit. care nu Te-au avrlt pe Tine solitoare si mijlocitoare
Maica lui cea preadulce,qi totusi nu re-aiincuiat lor miiostivirile
cele iubitoare de oameni. si pe mine care amindtdznealaTa, oate
llad.va primi? MilostiveEte-tespre mine, Stipina mea, cd toate le
poli cite le voie$ti si orice vei cere de la Fiul si Dumnezeul tiu pri-
mesti negresit,fiindcr te-afilcut pe tine mijlocitoare a pdcdtosilor".
Atunci Stdpina i-a zis:,,Fiindci ai urit filrdd,elegeata te cd,-
9i
iegti din toatr inima, te primesc pe tine si te intoic la Fiul meu.
Dar sd nu te ardti nemultumitor pentru darul acesta asa de
mare, ci sI faci lucruri vrednice de pocdinti',.
Iar acelamultumindu-i cu prisosinta,a rlspuns: .,StIpina mea
si Doamnd slivitr, toate ili sunt cu putinlr tie; fd-mi mie si darul
lcest? spre incredintatea.iertdrii mele: porunceste sr-mi intoar-
,
cd vrrinrasul zapisul acela viclean, cel scris cu mina mea, ca sd"
nu md infricogeze,cum cd vrea sd-l aducr la ziuaJudecrfii, Drep-
tului Judecdtor. cunosc cum cr nimic nu este cu neputinta ia
tine, ca o Ma,icd" a Atotputernicului Dumnezeu,poti sI iei gi scri
soarea aceel cu totul nebuneascr, pentru ca sd se smereascd
desrvirsit vicleanul qi sx nu aibr nici o nddeide asupra mea".
Rispuns-alui Stlpina: ,,intru slava Fiului si Dumnez"ului *er.
MIN UNITE MAIC'II DOMNUI UI 105
faci-se tie $i Lceastl".Acesteazicind, i s-a plrut lui cum cI a
auzitin vdzduhglasuri, zicind: ,,O!StIpand, ca o MaicI z dtep-,
tdlii ce e;ti, sI nu faci nedreptateL Lce sta,ca sI iei pe acelacate
a mlrturisit cu zapisullui cum cI esteal meu".Iar ea a zis ,,Yrili-
ma;ule al adevilrului,totdeaunaesti mincinos,insl acumai spus
adevlrul, cum cI sunt Maicadreptlfii 9i pentru ^ceLStLvoi face
dreaptdiudecatl, luind zidirea Fiului meu din miinile tale, cilci
cu nedreptateesteca sI o stdp0ne;titu, cel strlin".
AcesteauzindCarol,s-aumplut de bucurie si veselie,din care
pricinl degteptOndu-sevdzu cu mirarecumci n-afostvis, ci seafla,
o, minune, in miinile lui, zapisulcel scris de el. Citd veselie
socotili ci a fost in ziua a'ceea,nu numai pentru el, ci si pentru
toli acei carea\ auzit gi vdzut zapisulacela.Tofi s-auminunat de
nemlrginita mild a Stdpinului, si de putereaceaneasemdnatd' a
prealludateiFecioare. :
VesteaLceast^s-adus in multe cetlli si oraEe.$i dup[ ce a.av'
zit gi PreasfintitulLeon,carein vremea aceeaera Arhiepiscopin
Roma,a trimis oamenide a aduspe Carol. Si vdzind scrisoarea
aceel,a poruncitsd se facdin bisericade obgte,sluibi spremare
mullumire Maicii lui Dumnezeu.$i au slvirgit praznic cu mare
veseliesi mulli care trdiaurin felurite fdrddelegigi in desfrindri
erau afundafi,s-aupoclit din tot sufletul, ntrdljduind cum cI
prin ruglciunile PreasfinteiNtrscltoareide Dumnezeuvor dob-2n-
di ierturel picatelor. Iar Carol flcindu-se cdlugilr,a f.dcutroduri
vrednice de pocdinld dupd,cum i-a poruncit Doamnanoastrd Ei
prin darul ei s-ainvrednicit de cereascafericire.Pe care,sd dea
Dumnezeu,ca noi to{i sI o dobdndim prin rugtrciunileEi gi ale
tuturor Sfinlilor.Amin (M.M.D.23.d.Neaml).
MINUNEA 141
MaieaDomnului primeste pociinta lui Teofil,
cel ce s-a lepldat de Hristos
Pe la anul 537, dupdvenireaceain trup a Domnuluinostru
lisus Hristos,se afla in EparhiaCiliciei un episcop,iconom al
episcopului.CetlgiiAdaneilor,Teofil cu numele.El era om cinsti
tor de Dumnezeu, fapte bune gi cate aveabunl cunogtintl in
cu
sluibasa, chivernisindtreburile biserice$ticu atatl dragostede
Dumnezeu,incdt toli erau mul,tumifi.Iar dupd ce a murit Epis-
 106 PTotos. NICODIM MANDNA
copul, e ^lerg t tot poporul la Mitropolit, cerindu-i sd le hiro-
toniseascdpe Teofil, ca:reera bdrbat vrednic qi cu fapte bune,
dupl cum an ardtat.
Acestainsd ca un om smerit ce era, auzind de cererea poporu-
lui, n-a voit sd primeascdnicidecum. Atunci Mitropolitul., vdzdnd
hotdrirea lui cea nestrdmutatd, a hirotonit pe un altul, clruia
i-azis sd-l iubeascdpe Teofil si sd-l aibd,tot pe el ca epitrop. Si a
petrecut Teofil astfel in slujba sa multd vreme, cu fapte bune qi
frumoase.
insd vrajmaguladevdrului zavistuind.faptalui cea bund, a unel-
tit si-l arunce intr-o mare prdpastie, dupd cum i-a si flcut; cdci
lucrdnd cu nestesugurile lui, a zavistuit prin oa.recareoameni cu
rele ndrawripdnd,intr-atit asupra lui, incit noirl Episcopl-a urit
fozrte si in cele din urmd l-a izgonit pe nedrept din dregdtoria
pe care o ave^ in bisericd,punind pe altul in locul lui. Nedrepta-
tea a"celstala inceput a rdbdat-o Teofil si nu s-a supirat, dzr mai
pe urmd diavolul l-a adus intr-o stare de gtozavd. arndtdciune,
intdritare si minie, aducindu-i aminte de dregdtoria in care a
fost Ei din care a fost scospe nedrept de citre nerecunoscdtorul
Episcop,care ocupa acestloc de mare demnitate, numai datoritd,
faptului cd el - Teofil - nu voise sI-l primeascl.
Acestea,cum ;i multe altele pundndu-le vrdjmasul in mintea
lui Teofil, i-a dat asa de rnare rdzboi, inc0t l-a biruit, induple-
'cOndul
sd fa:c5Episcopului o vrljitorie, ca sd-l primeascd iar in
slujba lui cea de dinainte.
Fiind in aceatard,un oarecare vrliitor mare,.s-a dus Teofil
la d2nsul si ardtindu-i scopul lui, l-a intrebat d,acd" ar putea sd-l
ajute. Iar acela i-a rdspuns: ,,Eu as putea sd te pun iardqi in
boieria pe care ai avut-o; ba pot taceca sd.ai incd.gi mai multl
cinste decit inainte, dacl te vei inchinainvdtdtorului meu si
r vei face orice iti va zice el. Si mai ales sd te pdzestica de foc
sd nu f'aci Cruce, oiice vei vedea, cI atunci in zadat va.fi toata
ostenealamea". Teofil, fiind biruit de minie, a primit ca un ti
cIlos. Urcdndu-seintr-un loc pustiu, vriiitorul a inceput a face
vrdiile lui, strigind pe draci , care indatl s-au adunat, multine
nenumdratl. Si venind mai-marelelor 7 stlt in rnijloc cu multd
ing0mf'are.
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 107
Atunci a zis vrdjitorul, cltre Teofil: ,,inchinI-te domnului nos-
tru". Si irrchinindu-seel, a zis vrdjitorul cltre diavol: ,,Stdpdneal
nostru, omul acestaa fost dat afard.din slujbalui de cdtre'Epis-
copul sdu gi l-am adusla tine ca sll ajufi". Diavolula rdspuns:
,,Dacd. se va hepddade Hristos gi se va face rob al meu, voi face
ca sI fie primit iafigiin slujbalui 9i sd aibl mult mai mare cin-
ste ;i desfltare decit mainainte, cdcitu cunosti putereamea.
Dar pentfu Lceastatrebuie sl-mi facl scrisoarecu m2;nasa, cum
cd se leapdddde Fiul Mariei gi sd iscdleascd pentru ca si nu mi
batiocoreasclmai pe urmd".
Atunci Teofil,ing0mfatde slavadeEartda lumii acesteia,sau
mai bine zis,indemnatde acelduh incepdtoral mindriei, a pri-
mit, si ca un tdrd,de minte a scris cd se leapddd,de Mdntuitorul
gi seimpreweazd cu diavolul. Si iscdlind scrisoarea,a dat-ovrdi-
mapului,carel-a imbrltiqat si l-a slrutat, zicandv-i:,,Deacumvei
cunoasteputerea mea". Si zicdndacesteas-a ficut nevdzutcu
toate duhurile rele.
A doua zi, cheminduJEpiscopulla sine,l-a pus iconomgi ce-
rindu-i iertare pentru necinsteace i s-afdcut,i s-ainchinat fdcin-
du-i metaniepind la pdmint, incflt s-auminunat toli cei ce erau
de fagd.insd aceastas-aficut prin fucrareadiavolului care, du-
cdndu-senoapteala Episcop,l-a ingrozit gi l-a ameningatpind,
intr-atit, incit de fricd"a primit ca sd facd,a sa voie! indltindu-se
Teofil la o cinstemai mare decdtinainte, nu mai era smerit ca
atunci,ci foarte mindru. Si se temeautofi de el, si-l respectau,
iar mai mult decit tofi il cinsteaEpiscopul.
$i veneavrdjitorul acela'deseorila el de-l sfltuia ca sd,pdzeas-
ci fdglduin+ace a.fdcut aceluiacarei-a dat cinstea;Ei nici sI nu-i
treacdcumvaprin minte ca sI se lepedede el gi sd se facdastfel
nemullumitor cdtrebineflcltorul slu. lar el, ca un stricat de min-
te, intdi ia mulgumitpentru sfaturiledate,dar mai pe urmd,venin-
du';i in sine gi socotind adincul pierudriiin care s-acufundat, a
inceput.a-luri. $i aducindu-siaminte de muncaceave;nicI, zi
ceaintru sine acestea:Yai mie! Cumm-amrdtdcit,ticllosul, qi ca
un nebun m-am flcut rob al diavolului, pentru cinstea aceastr
vremelnicd!N-amputut suferi lipsa dregltoriei in care am fost,
dar oarecum nu am socotitpagubafericirii celei.veEnice de care
toB Protos. NICODIM MANDfTA
m-am lipsit - si nu m-am gindit la infricosataJudecatd,aimplratu-
lui Ceresc, Care md, va arunca in focul cel ve;nic. O! nebunia
mea! Si cine nu md.va plinge pe mine cel prea fdrd,de minte!
Acesteag2.ndind,se tinguia ziua Ei noaptea qi ca un nevred-
nic se temea sd"facd"rugdciune, ci numai pldngea crram r, zicind:
,,Vaitie, ticllosule Teofile! Cum ai innebunit de te-ai lepddat de
Stdpdnul si Ziditorul tdu? Cine mai poate acum sd ia zapisul cel
scris de mdnamea din ghearelediavolului?Vai mie, ticdlosul! Mai
bine s-ar fi despicat pimdntul ca sd,md inghitl, sau si fi cdzut
vdpaie de foc din cer ca sd.md ardd", decit sd md lepdd de
Ziditorul gi Mintuitorul meu!
Acesteasi mai multe altele zicdnd, ia venit puflne indrdzneald.
qi nddejde din dumnezeiascamild si ducdndu'sela o bisericd a
Preasfintei Nlscltoare de Dumnezeu a cdzut inaintea Icoanei
sale pl2.ngOndcu ^mar qi suspinind din addncul inimii. Mirturi-
sindu-si cu glas m te fd.rddelegealui, se ruga si zicea cd,nu se va
ridica de la pdmint pind, ce nu va vedea un mic semn de milos-
tivire de la Maica rnilei.
A petrecut 4O de zile acolo,rugindu-se, cu ajutorul Preasfintei
care l-a imputernicit de a putut posti atata vreme, gi pe diavoli
nu i-a tdszt ca sd-i facd"vreo suplrare. Si dupd 4O d,e zile, ador-
mind putin, vlzu in vis pe Doamna lumii, scdpa.reapdcdtogilor
si izvorul milei, careii zise lui: ,,Tute-ai lepddat de Fiul Meu, cum
dar sd md rog eu pentru tine?" lar acelacu lacrimi ia rdspuns:
,,Doamndgi Stdpdnd,Mintuitoarea lumii! Cunosc cum cI mare
este fdridelegea mea; am greqit Stdp0nului meu, insl cunosc si
milostivireaLui ceanemdrginitl si nemisurata iubire de oameni;
cI pentru picltoqi a pdtimit ;i pe tdlhari si pe vamesi i-a mintu-
it. Si mdcar cd,fdrddelegeamea este mai mare Ei mai grea decdt
a tuturor, totugi la zcoperdrnintul si aiutorul Tiu alerg si in noia-
nul milostivirii Atot0nduratului Fiului tIu arunc d,ezndddiduirea
sufletului meu, nddijduind s[ aflu pufind milostivire. Cred cu
tdrie cd.mica mea poclinll si marele tiu ajutor vor indupleca
nemLrginita mild" a Ficdtorului gi Mintuitorului meu. Rogu-te
dar, StIp0na, me4 chezasacelor ce se pociiesc, fd-mi parte de o
micd mdngiierc, nu te ingrefosa de mine cel desfrinat, nici nu-ti
intoarce fata Ta de la mine cel intinat. Md,fdgdduiesctie, Doam-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 109
!
mel cea bunI, sd amlrdsc pe dia-
nL me , cum cd prin pocdin1';a
pe clre l-am veselit cu fdglduinla.si impreunarea me
volul cel
ceaf.drd"de pricepere ;i nebuneascd,;i dupi cum am suplrat pe
sfinfi ingeri, iarlqi sd-i veselesccu luct'lrrile pocdinfei mele, care
deqi nu va ajunge ca sd fie at?rtde mare cit este flrddelegea mea,
ceeace va lipsi va implini milostivirea Preabunului Stdpdn,Care
pentru plcdtoqi sia vdrsat singele SIu cel preascump.$i de Ace-
la de Carc, ca un nebun m-am lepildat, pe Acela din toatl inima
il mdrturisesc si il cred Dumnezeul gi Mintuitorul lumii, fiind
gata si.-mivlrs singele rneu pentru dragosteaLui, ca sd se incredin-
leze de mlrturisirea" mea,.Pe vrdjmagul il anatematizezsi hulesc
si md lepid de el, iar pe Tine, cinstitilimpilrdteasd. ainiregii zi
diri, Te cinstesc,md inchin qi md rog !ie, sd-mi dai aiutorul Tdu".
Acestea zicdnd. i-a rdspuns StIp0na: ,,Fiindcd iardqi din tot
sufletul mlrturisesti Dumnezeu adevdrat pe Fiul meu, voi face
ruglciune pentru tine, Ca.sd-!iprimeasci pocdinla". $i indatd deg-
teptindu-se Teofil, din dumnezeiasca mild' i-a venit indrdzneald,
qi nldejde de mintuirea lui, gi vdrsind lacrimi peste lacrir[i,
dupd trei zile,iar avdzut pe StIpina, care cu strdhrcitd;i seninl
fa1d,i-a zis lui: ,,Bucuri-te, cd Fiul meu a primit pocdinfa ta gi ifi
iartd, filrddelegea; s0rguieste-te pind, la sfirqitul vielii tale ca sd"
dai lupta si nevoin{a cea cuviincioasd",gi sd-ti aduci aminte tot-
deauna de o facere de bine cLaceastl".
Iar Teofil, multumind, a rdspuns: ,,Deoarecemi-ai luat intris-
tarel cea nemdsuratil, rogu-md Tie, atotputernicd Stdpind', f.d ca
sl-mi iau inapoi de la diavolul, zapisul meu cel nebunesc,spre
incredinfarea iertdrii mele. CI acest zapis md intristeazd gi mi
necdiegte cdnd imi aduc aminte cI se aflil in ghearele vicleanu-
lui wljma; gi cu totul mI impulinez la suflet". Rdspunsu-i-alui
Preactrata: ,,Teme-tede Dumnezev, cdci scris este: ,,Voia celor ce
se tem de El vLface".
Trezindu-seplin de bucurie Teofil Ei rugdndu-seincd trei zile
ca qi mai inainte, i s-a ariltat din nou Preliudata in vedenie,
zicdndu-i:,,Pentruc4.sdte incredinlezi cum cil li-a primit Domnul
pocdin+a,ta gi te-a izbdvit din robia diavolului, primeEte qi zapisul
cel scriS cu insifi mdna ta". Dlpd care indatd deEteptdndu-sea
vilzut (O! Minunel) cd, zapisul cel scris qi iscllit de el, era in
miinile lui!
 TIO Protos. NICODIM MANDTTA
Si cine va,pluteapovesti oare bucuria si veselia de care s-aum-
plut? Sldvind pe Dumnezeuqi multumind PreacurateiFecioare,a
propovlduit tuturor mila Ei cea nemdrginitd qi puterea cea
neasemlnati. De ^celsta instiinlindu-se Episcopul gi toli ai
cetltii, au sllvit pe Dumnezeu cel ce a fdcut o minune ca Lce s-
ta. I^r Teofil, urind toate voile trupului qi lepdddndu-sede toatd
slava cea deEartd si cinstea cea vremelnici, a murit desivirsit
pentru lume qi a slufit Bisericii aceleia a Preasfintei'Ndscdtoarei
de Dumnezeu toatd"viafa lui, cu multl sdrguintd gi smerenie.
Mutindu-se din aceastd"viatd sia dat cinstitul sdu suflet in
miinile lui Dumnezeu si a fost ingropat in bisericl, chiar inain-
tea Icoanei preasfinte a Preacuratei Fecioare,in locul unde a
fdcut mdrturisirea pdcatului sdu. Si pentru mntel lui nevointd gi
pocdinld, cum si pentru faptele lui bune pe care le-a sdvirsit,
bund mireasmi a izvor?;t din trupul lui si multe minuni s-au
sdvdrgitintru slava lui Dumnezeu si a Mdicii lui de cdtre cinsti
tele lui moaste.AcestI mdrturisire a fost scrisd de un ucenic al
lui Teofil, Eftihian cu numele, c re la toate cele ardtate mai sus
a fost de fagdsi a mdrturisit pentru ca sd stim noi pd.cdtosii,cit
poate Stdp0nalngerilor, folositoarea gi mijlocitoltea noastrd.
Pentru ale cdrei Ruglciuni, o, de ne-am invrednici fericirii
celei ceresti.,Arnin (M.M.D.24d. Ncarnt).
MINUNEA 142
. Maica Domnului se roagi pentru iertarea
unui ostas desfrdnat
Era odatd,uR ostas cu viatd. foafte stricatl qi plind cu tot felul
de pdcate; iar mai ales in desfrdnare era vestit. Si avind el o
sofie imbundtdlitd,;i cu fricd de Dumnezeu, de *ult" ori il sfd-
tuia ca sd se lase gi sd se pocliascd. d"e pdcatele lui. induplecdn-
du-l pe dinsul buna lui sotie, postea cele 14 zile de la inceputul
f lunii august in cinstea Preasfintei, cum si toate ajunurile praz-
nicelor ei, nemincind in acestezile decit apl gi piine, si numai
o singurl datd, tocmai dupi al noudlea ceag.
Si nu numaila aceastd,faptd,buni l-a povdtuit pe ddnsul, ci si
lz stinta rugdciune, cdci ludnd buna obisnuintl a sta de multe
ori inaintea Icoanei Preasfintei, zicea cu evlavie inchinlciunea
ingerului, cum qi alte rugdciuni pe care le siia..
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 111
intr-o zi, intrind in bisericl qi rugdndu-seinaintea unei
Icoanepe care zugravii o numescEliusa; adicil Milostiva (in care
Preasfdntt tine pe Domnul ca pe un prunc in bralele sale), a vdzut o
preasldvitl minune pe care i-a ardtat-o Cel Mult-milostiv, ca si se
umileascl inima lui qi sd urascl plcatele sale, dupl cum s-a gi
ficut. Cdci uithndu-se la Pruncul Cel Atotstlpdnitor,' a vilzut cd.
erardnit peste tot corpul qi din rdni curgea singe proaspdt,ca Ei
cum rdnile ar fi fost flcute chiar in ceasul acela.
plins
$i umilindu-se el cu inima de acea iatnicd priveliEte, a
cu ama\ si rugdndu-sePreasfintei a zis acestea din tot sufletul:
,,PreadulceLme^ DoamnI ;i StdpinMilostiveste-te spre mine
cel necredincios si ca o miilocitoare a pilcdtogilor ce eqti, mijlo-
ce;te cdtre Domnul sd mI ierte ;i pe mine plcitosul". Atunci a
auzit urt glas din lcoand zicind: ,,Yo!, pdcdtogilor, cu gura imi zi'
ceti Maica milostivirii. iar cu ffuddelegile voastre md.facetl Maicd
a intristdrii Ei a m2hnirii". Iar el , auzind acestecuvinte, a cdzut
cu fala la pdmdrt gi tinguindu-se, zicea; ,,Nu te mdniz StIpdnd,
pe mine cel ticllos, ci ca o mijlocitoare qi ajutltoare L pdcdtogi
lo4 roagd-tepentru mine cd mult poate rugiciunea Ta cdtre Stil-
pinul". Astfel rugindu-se ostagul ;i stind cu fafa la pdmdnt, pen-
tru cI nu indrdznea sd ridice ochii sdi, a auzit pe Preasf0nta
zicind cdtre Domnul: ,,Fiul meu Preaiubit, miluie;te pentru dta-
gosteamea pe picdtosul acestl, care cade cu lacrimi Ei-gimdrtu-
riseEtepdcztelesale". Iar Stdpinul ia rdspuns: ,,Si nu md superi
pentru acesta o! Maicd, pentru cI nu este vrednic de iettare".
Preasfinta a zis; ,,Fiulmeu preadulce,adu-fi aminte de dragostea
mea de Maicd.,cu care Te-am hrdnit qiTe-am ildptat si lasl-i aces-
ntia fdrildelegile lui". Rdspuns-aEl, zicdnd:,,Pebund dreptate, o!
MaicI, nu pot sd te ascult".Zis-adin nou Stdpina: ,,Nu-!icer sd.l
judeci dupi dreptate, ci dupd milostivirea ceanemdrginitd, fiind-
cd,toti md numesc Maica milostivirii". Rdspuns-aiardqi llristos:
,,SI nu te ostene;ti. ci nu Te ascult pe Tine pentrq Lcestl; adu-fi
aminte ci Ei Eu m-am rugat Tatdlui Meu de trei ori, in vremea
patimii, cd de este cu putinfd sd se mdntuiascdomenirea intr-alt
chip, sd nu.primesc moarte, gi nu M-a ascultat".
Cind a vdztt Stdpina cea mult milostivd cd niullimea fdtd'
delegilor ostagului aceldia oprel mila lui Dumnezeu,a plecat ge-
112 PTotos. NICODIM MANDITA
nunchii gi cre;tetul siu cel preacurat ca sd I se inchine, pentru
ca sd sileascd- cu chipul acesta al smereniei - milostivirile Iu-
bitorului de oameni spre mill, dupd cum s-a si intimplat, cdci
vlzdnd,-ocd s-a aplecatca sI I se inchine n-a lisat-o, ci i-a zis El:
,,Fiindcdin lege este scris, si cinsteascd,fiecare pe tatdl si pe mai
ca sa, nu-ti voi tfece cu vederea cerefea"Ta". Apoi a zis: ,,Sd fie
iertate firndelegile lui si ca selnn al dragosteisi se apropie sd-mi
sdrute rlnile Mele". Si ridicdndu-se el spre a face aceasta,o! Mi
nune! ind*d, ce sdruta o ranld,se vindeca gi alte iardgi asemenea,
pd\d, ce le-a sdrutat pe toate si toate deslvirgit s-auvindecat.
incredintindu-se de iertarea sa, multumind Domnului si pu-
rufea FecioareiMaicii Sale,s-adus la casasa si vestind sotiei sale
toate cele intimplate , a inapoiat tuturor toate cele luate cu ne-
dreptate gi a dat multi milostenie. Apoi sfltuindu-se cu sotia sa,
prin bund invoiald s-au cdlugdrit amindoi, femeia ducdndu-se
intr-o mlndstire de fecioare, iar el intr-o mdnlstire de birbafi,
in care era viatd" de obgte. Si s-a sivirsit, cu fapte bune, intru
Iisus Hristos - Domnul nostru, Ciruia I se cuvine slavd in veci.
Amin (M. M. D. 35, d. Ncamt)
MINUNEA 143
Maica Domnului salveazd"de la moarte
pe femeia amestecitoare de singe si ucigasl
in Roma era un boier de bun neam si imbundtdtit, care soco-
tind cum cd"viata aceastavremelnicd trece ca un vis, a hotdrit
sd se deplrteze de lume pentru ca sI-si caute de m0ntuirea sufle-
tului sdu.invoindu-se cu sotia sa si cer2ndu-iiertare, ia ldsat sin-
gurul copil (parteblrbiteascd)pe care il fdcusecu ddnsa si s-adus
intr-altd p^rte, intr-un loc linistit. Si acolo, trdind cu dragoste si
cu fricd be Dumne zeu, s-a sdvirsit in pace, mutdndu-se la ce-
restile ldcasuri.
Iar femeia rilminlnd, in casdnumai cu copilul, il iubea peste
fire, tindndu-l in brafe mai toatd"ziua gi toatd"nouptea gi intr-una
il dezmierda qi il sdruta. Si nu numai cit a fost mic a fdcut ea
asemenea,ci ;i dupl ce se flcuse fi)are,bilrbat desivirsit, ca o
maicd nein{eleaptd,dormea impreunl cu dA.nsul,ca pe vremea
cinrl era copil mic si nu se gind,ea,nefericita, ce alunecare mare
putea sI-i vind printr-insul.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 1r3
Din neluareaaminte a ei, cum si din indemnareadiavolului,
a cilzut in plcat cu dinsul, ticlloasa, iar cind a cunoscutcI a
rimas inslrcinatl de fiul ei, a aiunsintr-a;a stare de mihnire, ci
voia sI se omoare.insd gdndind la mila cea nemdtginitI a lui
Dumnezeun-a cdzutin desnidliduire, ci a alergat deodatdla
Domnul cel preaindurat.Si din acel ceasn-a mai ficut nimic in
casI, ci toat[ wemea a petrecut-ocu posturi, cu milostenii,cu ru-
glciuni gi cu lacrimi din tot sufletul.
Iar dupd ce a venit vremeanaqterii,duc2ndu-se intr-un loc as-
cuns al caseisalea ndscut,gi ca sd nu se afle ruginea,s a'ruflcat
pruncul intr-un loc plin de necurdteniiunde a murit. $i nu s-a
auzitnimic o bucatdde vremedespreacestfapt.Insdincepitorul
rdutdfii nu s-a slturat cu cele ce ii flcuse ei pinl atunci, ci s-a
hotdrit ca s-orugineze;i inaintea oamenilorgi mai mult sI o ne-
cdjeascd,,pentru ca astfeldin multi mihnire sil moardnepocditd.
Prefdc0ndu-se, preainrlutdfitul, cum ctrar fi duhovnicinfelept,
inainte vdzdtoral inimilor omenegti,invdla pe popor. $i pentru
ca sI se cteaddcuvintele lui, a descoperitmulte omoruri si fur-
turi, cum si alte fdrddelegi,inc0t il avea la evlavie gi linea la el
nu numai poporul cel de obEte,ci gi boierii gi chiar judecdtorii
boieri! Eu
cetdtii.Iar intr-o zi, a zis el cltre acegtia:,,Preacinstifi
vreau sI vd povestesc astdzi,mari Ei infricoqate lucruri si mai
ales despre o pilgineascdfaptd fdrddelegi:gi cu totul necuviin-
cioasd,care s-Lflcut in cetate,atdt de grozavd,incOtmI minunez
cum de n-L aruncutDumnezeufoc ca sd"ardd,toatl Roma, dupd
cum odinioard Sodomaqi Gomora,pentru cd,aici s-aflptuit mai
mlre qi mai uritd,pdgAndtate,decit celece s-auflcut acolo.Aflali
dar,cil cutarefemeie(giia zispenume)care,pentru fillrnicia Ei
evlaviaei ceamincinoasi o socotili ca pe o sfintl, a pdcdtuit cu
fiul ei, afilott un copil gi apoi l-a omorit, pentru ca sI nu semai
audd de o faptil ca LceLSta".
Acesteaauzind,cei ce erau de fzld n-au crezut,ci s-auimpotri
vit, zicind cI spune minciuni, pentru cd femeia aceel ar fi un
suflet foarte bun qi cu frici de Dumnezeu,pe care tot poporul o
stia si se cucerniceade ea. Atunci vrdjmaqul,dovedindinvinui
rea cu iurdm0nt,a zis: ,,PunefisI se facd,un foc aici Ei aducelipe
femeie aici sd"ne intrebim amindoi, qi care se va glsi mincinos
din noi doi, sd fie ars de viu".
114 Prtttt. NfCOD
,
Judecitorii chemlnd de fald pe cel invinuitl, i-au zis: ,,Doam-
nr, stii cr proorocul acestape care l-a trimis Dumnezeuin aces-
td vreme pentru mdntuirea noastri, te invinovdteste cum cI ai
fdcut cutare faptd,.Dacdai gresit, mdrturiseqte-o,iar dacd nu, do-
vedeste-lpe ddnsul c pe un pird; mincinos".
Iar femeia, luminati fiind de Dumnezeu,a rdspuns: ,,preain-
felepli iudecdtori, dafmi un termen de c0tevazile, spre a putea
rdspunde la o invinuire ca aceasta;cdci zice ingeleptul solomon:
,,Sdnu rlspundd cineva degtabd,la mare intrebare, ci mai intii
bine de tot sd se gdndeascdsi apoi sd,dea rdspunsul cel care se
cuvine". Acesteazicind i-au dat un termen de opt zile.
. Ie;ind de la judec^td,s-a. dus la casaei; gi neav0nd la oameni
nddeide, ci numai la Dumnezeu, a plins cu,amar. Apoi, ducin-
du-se la Arhiereul de atunci, Lucian cu numele, a cilzit la picioa-
rele lui, mirturisindu-gi prcatul sdu cu atita zdrobire de inimd
si cu atdtea lacrimi, incdt s-aminunat Arhiereul si i-a zis: ,,indrdz-
nelte fiicd, spre mult induratul Ei Milostivul Dumnezeu,cd"mai
mare este milostivirea Lui, decOt toate fdrddelegile tale; cd"el
n-a trdt pe Pavel prigonitorul, nici pe petru, cel care s-alepldat
de El. Si nu numai cd, i-a iertat, dar Ei cei mai intOi stdtdtori ai
Apostolilor i.a asezat Roagi-te dar, cu lacrimi, preasfintei Ndscd-
toarei de Dumnezeu, cd Ea este ndd,eidea cea mai temeinicd a
celor dezndddjduili si a tuturor picdtogilor mijlocitoare si fiind-
cr termenul de judecatr este scurt, nu-ti dau alt canon decit sd
te rogi neincetat cu zdrobire de inimd si cu lacrimi gi cu rugrciu-
nea sd fie iertarez fdrddelegilor ta.le".
Din nigte cuvinte ca acesteaimbdrbdtandu-seea, cu o mare
nddeide in Dumnezeu si in Preacurata Maica Lui; s-a intors la
casasa. inchiz2ndu-seintr-o c[mdrutd deosebitr - plangind toatd,
sdptdmina, nemtngiiatd qi bdtdndu-sipieptul, o.trii riLainile le
finea indlfate cdtre cer, iar.inima cdtre preasfinta Ndscdtoarede
Dumnezeuorugdndu-seei ca sd o izbdveasci de primeidia cu carc
era anrenintatd s! sd nu fie rusinatd, in fata judecdtorilor
Ei a
intregii cetilli. Si fiindcd se ruga din toatd inima, cu'credinfd
;i
cu lacrimi fierbinfi, a auzit-o indatd Ajutdtoarea" cea,grabn]rcd, a
celor ce in primejdii sunt filrd, de aiutor.
Cdnd,a venit ziua hatfudtd. gi a plecat, mergind cu slujnicele
si cu fUde.niile s4lg la divan. irrs4<i Sfinan,' rea Afnrnrrternicd q
. t15
MIN UNILE MAICII DOMNUIUI
insotit-o pe ea, gi impreuni cu dinsa a cilldtorit, pind.la prive-
ligtea acee&.Iar incepindu-se iudecat^, av zis judecltorii cltre
cel pe care il socoteau a fi cleric (adicil diavolul): ,,latd,,Pdrinte
duhovnice Ei invlfdtorule, femeia pe care ai clevetit-o, zicind
despre ea cil ar fi flcut acele ruqinoase 9i nelegiuite fapte. Dove-
deste-o si o infruntl pe dins a fald' ciltre fald,,ca astfel si fie con-
damnatd,lamoarte prin arderea cu foc, dupl cum singur ai cerut
qi aqa s-a hotdrit. lar dacd te vei atdta p0r2q mincinos - dupd
ieg"'- sd primegti tu asemeneapedeapsd".insi clericul uitdndu-se
lung la femeie, se mira, gi nu putea sd vorbeascd nicidecum.
Atunci i-au zis iudecdtorii: ,,Cestai aga nedumerindu-te gi de ce-1i
este fricd si nu o invinovlfe;ti pe dinsa dupd cum fdceai mai'na'
irte?" RIspuns-a duhovnicul: ,,Aceastdfemeie nu este amesteci-
toarea de sOngeqi ucigdtoarea de fiu pe clre aminvinovlfit-o, ci
una dintre cele mai imbunltdfite qi sfinte cu viafa din fiicele
Ierusalimului. $i md tem sd.o spun cine este gi nu pot si o mlrtu-
risesc, cdci Mal.ia Lproape de ddnsa este s,io acopetd'qi o pdze;te
pe eL, inc0t nici nu mai este cum a fost inainte, ci alta asemenea
ei, insd cu totul schimbatd".
Si asa, mincinosul fdrd,sd.vrea a spus adevlrul, cdci in acel
ceas femeia nu mai era pdcdtoasdca mai inainte, ci prin sfinlita
pocdinld.se schimbasecu dumnezeiascaschimbare a dreptei celui
Preainalt. Acesteaauzindule ei, s-auinsemnat cu semnul Cinsti
tei $ de viald, fdcdtoarei Cruci; din care pricind, neputind bleste-
matul suferi puterea ei, s-a fdcut ca un fum gi a pierit din mijlocul
lor. Atunci, cei ce erau de fali, minunindu-se, au sllvit pe Dum-
nezeu gi din acel timp au respectat-o mai mult 9i arr LvrJt cdffe
dinsa mai mare evlavie. Iar ea, mulgumind Fdcdtoarei de bine
dupd cum se cuvenea, tot restul vielii sale 9i l-a petrecut cu f'apte
bune qi pllcute lui Dumnezeu,spre ruginarda urdtorului de bine
qi intru slava Celui cu totul Preaindurat.Amin (M.M.D.39,d.Neamf).
, MINUNEA 144
Maica Domnului salveazL pe cel diruit diavolului
' de mama lui, de la zimislire
lJn oarecare bdrbat cu femeia lui, amdndoi temdtori de Dum-
nezer\ fdceaumulte milostenii si alte fapte bune. Trdind ei mulli
ani funpreund, s-au invoit sI se depdtteze de impreunarel cel

116 . Protos. NICODIM MANDfIA
trupeascd;si^asaau triit ei multd vreme ca niste frati, iar nu ca
cei insurati. Insr vrdjmaqul pdzirii curdtiei, a zavistuit fapta lor
cea bund, si intr-o zi, in SdrnbdtaceaMare, a luptat qi a ispitit pe
bdrbat pind,la atita, cd. n-a mai putut sd sufere qi a cdzut cu fe-
meia in pdcat fdrd, voia ei; care ocirindu-l mult gi mustrindu-I,
i-a adus aminte de zitz cea vrednicd de cinste. insd el n-a luat in
seami mustrarea, ci se aprindea de patimd. Atunci femeia a, zis
cu mdnie: ,,Fiindcdnu ai evlavie, nebunule, spre invierea Domnu-
lui cea sllvitd, rog pe Dumnezeu ca orice se va naste din noi in
aceastd"noapte, si fie dat diavolului". in ceasul cdnd ca o ne-
inteleaptd a zis cuvintul acesta,a zdmislit un copil, parte bdrbd-
teascd;c re pe cit se mdrea, cu atdt se ardta tot mai mult ddruit
cu dar si asa frumos, incOt mult se bucurau rubeniile vilzindu-L.
Iar cOnda ajuns la virsta de 12 ani, venind diavolul a zis cd-
tre m mL lui: ,,Dupdtrei ani, vin sI-mi iau darul pe cure mi l-ai
fdgdduit". Auzind acestea,ticdloasas-aumplut de mihnire gi du-
rere cu inima, si in fiecare zi pldngea nemingiiatd,, mai ales cdnd
se uita la fiul siu. Iar acestl, pentru cd nu stia pricina, mirindu-se
de ea, o intreba zicind: ,,Rogu-tetnaicd,,spune-mi mie, pentru ce
toti prietenii mei si rudeniile cind md.vdd se bucurl si numai
tu, vdzindu-mi, ld"crimezi?"
Atunci aceel ia spus lui tot adevdrul. Iar tindrul, mdhnindu-se
foarte gi fiindu-i fricd sd nu pdtimeascdceva rdu de la diavolul cel
ucigdtor de oameni, a fugit intr-o noapte de acasd,si ducindu-se
la Ierusalim, s-amdrturisit Patriarhului, carel-a trimis la un du-
hovnic vestit, om cu sfingiH viatd,,ce se hrinea din minzingeru-
lui, care in fiecare zii aduceacdte o piine minunat[. Iar cOndmer-
gea cineva la el ca sd-I vadd.,ingerul ii aducea cite-doui piini,
dupi cum a tilcut si in ziua Lceea.Venind tindrul cu scrisoarea
de la Patriarhul, dupl ce pustnicul a citit-o, i-a zis:,,Sdchemlm,
r fiul meu, pe Stlpina cea fdrd. pfihand., care are multd putere
asupra dracilor, pentru cd.ea d,emulte ori i-a rusinat si a pierdut
cu totul puterea lor gi multe suflete a. scdpat'din miinile lor,
izbivindu-le din munca cea vesnicd".
AEazicind, l-a sfatuit sd se roage cu multe lacrimi si cu evla-
vie, tinindu-l in chilia sa, pind, in ziua Sfintelor paqti, cOnd se
implineau trei ani din ziua in care diavolul vorbise cu maica lui.
II7
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
Iar in aceazi, slujind Sfintul Dumnezeiasca Liturghle,tdnlrul sta
in Altar, inaintea Sfintei Mese,cu frici si cu mult[ grouzn.Voind
sd iasl Preotul cu Sfintele Daruri la cintatea Heruvicului, a in-
trat diavolul si rlpind pe t0nlrul, l-a dus in muncl impreunl cu
trupul. Atunci Cuviosul, auzind strigltele tanlrului s-a mdhnit
foarte ;i pundnd Sfintele pe Sfinta MasI s-a rugat cu lacrimi,
ftrcdndrugdciunecitre stlpanul gi cltre pururea Fecioara,Maica
Lui, ca sI nu lase nepedepsitl o indtilzneall ;i o nerusinate cL
aceastaa diavolului, ci sd ia pe tinilr din ghiarelelui, s-{-lintoar-
cd intreg gi sdnitos ;i sdJ ruginezepe cel de trei ori blesternat,
cd,l-a rdpit pe el de la Sflntul Jertfelnic.
Astfe rugindu-se Cuviosul, a citit apoi rOnduialaSfintei Li-
turghii ca sd nu o lase nesdvdrgitd.Pe c0nd zicea trgdciunea
acetsta:,,$i pentru ca sd.fie celor ce se vor implrtlgi spre tre-
zirea sufletului gi spre iertarea pdcatelorgi celelalte(adicedupz
ce a strvar;itceleSfinte),cdnd a strigat, zicind: ,,Mai ales,pentru
Preasfinta, Preacuratl: ,,MLre,eqti, Doamne gi minunate sunt
lucrurile Tale!O! Nebiruitl putere a Fecioarei!S-aaflat cel rlpit
lingd" Sfdntul Jertfelnic qi a strigat, zicind: ,,Mareeste numele
Sfintei Treimi!"
Iar dupl ce s-a sdvOr;it Sf0nta Liturghie, impdrtdqindu-se
tdnlrul, l-a intrebat Cuviosulunde a fost gi ce a ptrtimit. Atunci
el !a spus cI dupd ce l-a rilpit diavolul, l'a atunctt intr-un loc
intunecos,cu miros greu de nesuferit,unde se munceaunegriit
nenumiratele suflete ale plcltoqilor. insl indatd.venindStlpina
ceaprealdudatd,l-ascosdin acel loc de groazniclchinuire 9i l-a
adus in biserici. Si a sldvit Sfintul pe Domnul ;i pe Preasfinta
si pururea FecioaraMaria, gi a mullumit pentru cd'i-a ascultat
ruglciunea.
DupI Lceea,tintrrul ducindu-sela Patriarh a fost binecuvin-
tat de el qi apoi s-aintors la plringii gi rudeniile lui, care soco-
tind c[ l-aluatdiavolul, pldngeaupierderealui. Dar vdzindu-l pe
el cfnd nu mai a'veaunici o nddeide,fiecare poate si inleleagd
de cdtdbucurie;i veselies-auumplut gicite ruglciuni de mulgu-
mire au inilllat citre Stlpinul Hristos qi cltre Maica Lui cea
Prealiludatl.Pentru ale cdrei ruglciuni, o! De am dobindi gi noi
fericirea cereascl.Amin (M.M.D.40,d.Neaml).
118 PTotos, NICODIM MANDT,IA
MINUNEA 145
Vltaful de tdlhari prin pociintd, a ciqtigat
mila Maicii Domnului
Chesarie,scrie in cartel sa numitl a Dialogurilor, cum ci in
orasul rrenta din ltalia, era un vdtaf de tilharivestit, care stdtea
cu oarecare tovarisi intr-o pddure, aproape de oras si dezbrdca
pe to{i cili ar fi trecut pe lOngdlocul acela, iar pe unii desdvirsit
ii ucidea.
Din iconomia lui Dumnezeu,a trecut pe acolo si un duhovnic,
pe care vdzindu-l tdlharul si socotind cd ar fi avut bani, a trimis
pe slujitorul lui ca sd-l aducd".Iarduhovnicul, ea un om ir,r{elept
ce era, infltisandu-se, a vinat pe tilharul acela cu cuvinte fru-
moase,aducindu-i aminte de munca ceavesnicl, si'atit l-a umilit,
incdt a primit sd i se mdrturiseascd lui. Dar dupr ce z auzit toatd"
spovedanialui, doctorul cel cunoscdtorde suflete avilzut cum cI
era nevoie de multr iscusinld pentru a-l putea intoarce la calea
cea buni, pe un inrlutdlit ca acela.Nu l-a canonisit sd lase hotia
desdvdrsit, Etiind cd nu-i va da ascultare, ci i-a zis:,,Sl te tdgddu-
iesti, fiul meu, ca de acum inainte sd pdzeEti doul zile in sdp-
tdrnand,,miercurea si vinerea, sI nu facirdu nimdnui si sI postesti
aceste zile intru amintirea si cinstirea mintuitoarelor pdtimi ale
Stlpinului Hristos, Care s-a rdstignit pentru pilcatele noastre; tot
asemeneasi pentru dragosteaPreasfintei Nlscdtoarei de Dumne-
zeu sd te inffinezi in toate praznicile Ei, sd nu plgubesti pe cine-
va in aceste zile. si dacd vei face asz, ndddiduiesc la milostivirea
Ei si md pun chezascI te vei mintui prin infrinarea arcelsta,,.
lar tilharul umilindu-se cu inima, s-a fdgdduit fdrd,de indoire
a pdzi acest canon, si i-a zis lui: ,,Multumescu-ti,pdrinte al meu,
cd m-ai povdtuit la poclintd gi sunt gata, pentru dragostea
strpinului Hristos si a PreacurateiMaicii Lui sd pdzesczilele in
care mi-ai zis sI nu mlninc nimic, nici sd fac riu cuiva, nici arme
si'iau in miini, milcar de-ar veni ;i cel mai mare vraimas al meu
ca si mI omoare". Asadar, dupd ce s-a fdglduit, a, pdzit canonul
neclintit. $i nu numai cd" n-a-filcut nici un rIu in acele zile, ci
chiar dacd,tovardsii lui ar fi prins pe vreun cdldtor, el il scipa pe
ace)anesupilrat din rniinile lor.
Intr-unul din praznicile Preasfintei, umblOnd prin pddure de-
zarmat,dupl cuvintul duhovnicului,l-au inconjurat iiste ostasi
MINUNITE MAICII DOMNUIUI I19
trimiEi de comandantulcetifii, ca sd-lprindl. Iar el, cu toate cd
ar fi putut sd seimpotriveascl,ca un voinic ce era,sI ia o sabie
de la unul din ai lor si sI omoarepe mulli din ei, saumlcar sI
fugd,ca sI nu-l lege,a stlt cL un miel Ei l-au dus la comandant,
cureL dat asupralui hotlrirea sil-lomoare.in urmd insd,,cuge-
tind cd,ar fi picat sd moardun astfelde blrbat voinic gi frumos,
ia plrut riu de el. Trimifind sIl chemela sine,'i-a zis lui: ,,iti
diruiesc viala ta, dacdte juri strnu atzciniciodatl pe cinevadin-
tre locuitorii cetdlii mele, qi mai ales dacd"te fdglduieqti sI ne
ajuli in rdzboicu vrljma;ii carear veni asupranoastrd".lar el a
rispuns: ,,i1imullumescpentru dragosteata, insl eu de viagd
n-am trebuinld,cd am sdvirgit multe pdcategi dorescmai bine
sd mor vremelnic- cum au murit altii de mina mea- decit sd mI
muncescffud de sfirgit. Te rog numai, dacdvoiegti,dd-mivreme
de citeva zile, ca sd-mipl0ng filddelegile pe carc ca un ticdlos
le-amfIcut".
Primind inglduire de opt zile, s-amdrturisit de toate pdcatele
lui, cu multl zdrobire de inimd si cu multe lacrimi; si toti au sld-
vit pe Dumnezeucare i-a dat un dar ca Lcestade mult pre!. Iar
de acensta,o! Ascultltorilor s-ainwednicit prin rugdciunilePrea-
sfintei Nlscdtoarede Dumnezeu,fiindcd a avut atdta evlaviecil-
tre dinsa, incit pentru dragosteaEi s-a dat de bundvoiela nioar-
te. $i nu numai acestdar i-a f.dcutlui Prealludata,ci incd ;i altul
mai minunat, despre care vom vorbi mai ios ca sd"inleleagd.
fiecare pdcdtosce mare pufere are Ea Ei cit de folositoareeste
pocdinta.
Dupi ce a cdutatingdduirede la comandant,in aceleopt zile
a plins neincetat,apoi ducdndu-sede bund voie la locul osindei,
s-aieftat cu tot poporul, dupl rinduiald gi rugdndu-se,cu bucurie
qia plecat capul de i l-au tIiat, ingrop2ndu-lpe d2nsul in locul
destinatpentru cei osindili.
Iar in miezul nopfii, avdzltttoarecinelumini carevenisertrdin
cer la mormdntul lui ;i cinci fecioarefrumoaseca fulgerul, l-au
scosdin mormint gi l-au luat sus pe un pat acoperit cu o pla-
puml {esutddin aur, preafrumoasi. Si patru din acelefecioare
l-au ridicat, ia;t a cinceacare se ardtaca o impltdteasd, mergea
in urma lor cu o ficlie prealuminoasi.Ajungind la poarta cetdtii,

strijerii s-au temut, socotind cd este ndlucire cee?-ce vedeau.
Atunci fecioarele,ldsdnd patur pe pdmint, Doamna lor a zis strr-
jerilor: ,,Duceti-vdde spune{i Episcopului,cd.Maica lui
llristos a
poruncit sr ingroape pe omul acestacu evlavie in loc cinstit".
Arhiereul fiind vestit dimineata d,e.strdjeri,s-a dus la pourta-
cetrlii cu tot poporul si vrzdnd moastele acoperite cu plapuma
aceea.de porfird, neasemrnat de frumoasd, cum el nu mai vdzu-
seri, s-au insprimintat, iar mai ales dacd"au vdzut ei gi capul la
trup lipit, ^u crezut toate cele spusede strdjeri. Au ingrop it acel
fericit trup nu ca,pe al unui tilhar osindit, ci ca pe a"lunui mu-
cenic, cu toatd cucernicia si evlavia intru mdrireu lui Dumnezeu
celui Atotmilostiv qi aprealdudatei si preanevinovatei Maicii Lui,
pentru ale crrei rugdciuni sd ne invrednicint si noi a dobindi
fericirea cereascd.Amin (M.M.D. 51,d. Ncamt).
MINUNEA T 46
RugAndu-se zilnic citre Nlaica Domnului
tilharul scapd de a fi ucis de diavolul
intre celelalte minuni are Maicii Domnului este si aceastd
istorisire folositoare de suflet pe care o scriem ldngd,cea de mai
sus' pentru ca sd,vadd,cei ce se lenevescla rugdciunile lor, ca si
se p{zeascd;i si fuga de trdnddvie de nebngare de seumn,c
;i
de o neiertatd,gresealdde moarte si stricitoarJde suflet. pentru
cr orice pdcatar facecineva, nu trebuie sd se dezndddjduiascrgi
sr se lepede d,e a se ruga, dupd cum zic oarecarene'buni, care
spun cd, dacd omul este nevrednic, nu trebuie sd se roage, pen_
tru ca sr nu intdrite pe Dumnezeuspre mai multi m2nie.
cind faci desfrinare, nerecunoscdtorule,nu te temi, nici te
rusinezi, iar ca sd citegti rdnduiara utreniei, ceasurile si alte
rugdciuni, te rusinezi. Aceastanu este evlavie, ci d,ezndddjduire.
rn ad,evdr,se cuvine c2nd stai in bisericr inaintea,sfintelor
r lcoane, sau spre Rdsirit, daci nu esti in bisericr, sd te rogi nu cu
neru$inare Ei fdrd de fricd,,ci cu smerenie,cu umilintd si cu zdro-
bire de inimd, cu fricd gi cu cutremur glndindu-te, la mdrirea lui
Dumn^ezeusi nev.redniciata; sd pl0ngi pdcatul tru si sd te rogi
Preasfintei, ca si-!i ajute 'sd te intorci la pocdinid. Si
acuir
ascultr: Aproape de un drum impdrdtesc,locuia intr-un turn,
un
osta;, om tare si puternic, impreund cu alti tdlhari asemenealui
I
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 121
;i pe cdli treceaupe acolo,ii dezbricau gi le luau tot ce Lveav.
insd aveasi o obignuin{I bunI, ca sI se roagein fiecare zi cdtre
Preasfinta Nlscltoare de Dumnezeu,zicind de multe ori inchi
ndciuneaingerului.
intr-una din zile, trecind prin plrfile aceletun duhovnic,om
sfint cu viata si inainte-vizdtor, sluiitorii ostaqului,ci niqte fiare
neimblinzite, l-au dezbrdcatgi iau luat tot ce LYe. Atunci el ia
rugat,ca sl-l ducdla mai-marelelot, cd'ate sd-ivorbeasci un cu-
v0nt. Ducindu-l la acela,i-a zis lui Preotul: ,,AdunI pe toli tova-
rdqii tdi, cil vreau si vI vorbesc citeva cuvinte spre folosul vos-
tru". Iar aceLa a poruncit gi s-auadunat.l-a zislui Avva:,,Maieste
unul, poruncefte sI vie gi acela".Iat cei care s-auadtnat, auvil-
zut cd"lipseEteslugavltafului lor, carcii gdteabucate,il servea
qi in fiecare searl ii f.dceapatul.
L-au strigat $i pe acela,cure n venit mai mult fdri voia lui,
carevdzind pe duhovnic,intorcea ochii in altd'parte;i de frici
tremura tot, fic0nd o recuresefllneqi chipuri, ca alecelor indrl-
citi si nu indrdzneasd se apropie.Atunci i-a zis lui Preotul: ,,Te
jur pe tine, cu numeleDomnuluinostru Iisus Hristos,mdrturiseE-
te-te cine egti gi ce voiegti sd faci aici stdpinului tIu?" lat acela
a rlspuns: ,,Eunu sunt om, ci diavol,trimis de mai-marelenos-
tru ca sI pindesc pe omul acestagi sI iau aminte cu tot dinadin-
sul, dacdva trece vreo zi in care sd nu facd rugdciunecdtre Fe-
cioaraMaria,ca str-lomor ;i sI iau sufletul lui in muncaiadului,
pentru flrddelegile lui; gi iatd,,astilziam 14 ani, de cOndil sluiesc
pentru pricina Lceusta,qi n-a trecut nici o zi in cate sd nu facd
ruglciune. Pentru ci in fiecard,zi stil mult timp, cu evlavie ru-
gindu-seFecioareiMaria,a cilreiputere mI impiedicl sI-l omor".
Ascultind acesteaAvvai-a zis lui: ,,CunumeleDomnului nos-
tru Iisus Hristos,i1i poruncescfie sI te faci nevdzutgi sI nu mai
faci niciodati vreun rlu cuiva, din acei ce cheaml numele
Nlscltoaiei de Dumnezevt"$i aga diavolul indatil a pierit. lar
ostaEul, cilzind la picioarele Cuviosului, i-a mulfumit pentru
acestilficere de bine, dupl cum secldea. Mlrturisindu-gi pe falI
pdcatelelui, a plecat de acolo flcindu-se monah gi vietuind cu
faptebune,s-asivdrsit cu pace(M.M.D.55,d.Neamp.
 MINUNIIE MAICII DOMNUIUI r23
fIcut. Atunci din frica ceamare, cind i-a tdiat sabiagrumazullui,
s-adesteptatingrozit.DupI treztrea. din somn,vilzind cI a fost nu-
mai un vis, nu o rea\itate,a zis:,,Mulfumescu-ti tie, visule,ci nevo-
ia ceaingrozitoarepe care amvilzlt-o, mi-ai ardtat-onumai in nI-
lucire, iar nu gi cu fapta". Si iatd, aqaa rdmasacel creqtin numai
cu numele,tot neindrepta! socotindvedenia Lceelintfu nimic.
Dupd Lceela venit pestecrestinulacelapdciltos, cu necredin-
+a",cn viala Ei petrecere anticregtineascd, o boald foute grea.
Atunci milostivul Dumnezeui-a ardtatiardsi o vedenie,nu vis ca
mai-nainte, cd stainaintea unui divan de iudecatd". Yedeaincd Ei
un impdrat infricogdtor,gezind scaunpe gi imbrdcat totodati cu
podoabl impdrlteasci gi arhiereasel.Si de-adreaptagi de-astin'
ga lui qedeauolreclre bdrb4i cu sfinfitd cuviinll gi cucernicie,
iar el, Ioan, sta mai jos decit aceia; de-a dreaptaimpdratului
vedeani$te tin€ri frumosi, it de-astangalui vedea cd stI cine-
va mai smerit.Inapoiaimplratului vedeao prlpastie foarte intu-
necatdqi adincl, incit numai din vederepricinuia nespusdfrici
MINUNITEMAICII DOMNULUI si durere m,'te. in vreme ce el sta cu fricd 9i cu cutremur mare,
SALVAREA DDSPRE i-a zislui impdratul: ,,O,tindrule, oare $tii cine sunt-Eu?"Iar Ioan
UNORALAJUDECATX
$I;N IAD i-a rlspuns: ,,Stiu,Stdpine,cI Tu egti Cel ce Te-aiintrupat, Fiul
lui Dumnezeugi Dumnezeu,precumdumnezeiestile noastreScrip-
MINUNEA I47 turi gllsuiesc".Iar impiratul a zis ciltre dinsul: ,,Sidacdtu, din
Strigind citre NlaicaDomnului
a scdpat
r--- Scripturi MI cunoqti,apoi cunogtigi pe cei ce stau impreund cu
de judecati si de iad Mine. Cum ai uitat ingrozirea aceeape care lia fdcut-oimpira-
Pe vremeaimprratului constantin tul Constantin,cu ciTivaani mai inainte? Sau,nu infelegi ceea
anumeIoan, cunoscutimprraturui. cel Mare,era lln croitor ce-gispun?"lut loan i-a rlspuns: ,,inteleg,Sdpane,gi groazaaceel
Acesta avand-i-riuqainrru_
tdritd',petrecereanticregtineatii,'trxia o am incl in inima mel". fi a zis impdratul: ,,DLcd" rlmd;ifele
pd'cdtoase in necinsl ii i" prrcerile
aretrupurui,nesocotino mun.'".ffi ffi ice, care groazeiaceleiale ai incl in'inimd, cum stiruieEti in fiutiltj? in-
asteaptd, pe cei ce plcdtuiesc. vald-tedin cercare,prin tine insufi, cI Eu eram Cel ce li-am dat
Milostilur si muli induraturDumnezeu lie groazaaceea,si nu Constantin".
seste , carepe toatereiconomi_
spreforosulfiecrruia,vr2nd a-iindrept"';;iil;
'
rui dupd $i dcesteazicindu-leimplratul, numai cu un serln a poruncit
invrfrturile sare Dumnezeiegtiia celor Ce-linconjurau, ca sil-l arunce pe Ioan in prdpastia ce se
i-i antat o vedeni"-irrtri.oruta.
Intr-o noapte,i s-aardtatin vis cd vedeain spateletronului impI.rdtesc.indatd,ce au inceput tine-
a iavarsit o. .urui o haine, pe
carea dus-ola in palat rii si-l impingl in prlpastie pe [oan, fdrd,mild, indatil acesta
l.ol9
Tiri! cd,impdratul vorbeacu implratul gi sebu-
cura.Deodatd,ved,e cheaml in ajutor pe Ndscltoarcade Dumnezeu,cd,i s-aplrut lui
u ,.o, sabiadin teac.d.,l-aapu_
cat cu ceataltd.
ma1{.de perii capului cil a vdzut-o9i pe dinsa acoloin miiloc. $i dupl a;ceastla auzit
vatdia sabiaperii tdi, atunciva'si ;i i_a,ai"r, oiiiair_i: ,,C'nd pe impdratul ziiind: ,,Lisati-lpe el sI plece,pentru rugiciunile
taie si capurtdu,,.si aqas-asi
Maicii Mele".PO;ndaici esteceeace a vdzut loan.
 1r4 Pr"t"".NfqO
Iar el, insplirndntdndu-se si venindu-si in fire, s-a dus la un
monah cucernic si i-a povestit lui intimplare a. rar monahul i-a
zis: ,,Dd:slavdlui Dumnezet, frate, cil te-aiinvrednicit si iei aseme-
nea invdldturd, de aceea.deqteapti-te, iubitule, ca nu cumva sd
pdtimesti si tu cele intimplate aceluia,despre careigi voi povesti
acum: Un vis asemenea cu zl tdu, a zis monahul, a vdzut si un
alt om aievea. Cd,,acesta afl2ndu.se la judecdtoriile implrdtegti
gi vdz?;ndpe un anume Gheorghe, care cu silnicie era dus legat,
sd fie aruncat intr-o grozavd"pydpastie,.cutotul s-ainspiimdnlat.
Av0nd indrdzneald cdffe impdratul, el a oprit pe cei ce il duceau
pe osindit la prdpastie si-i ruga pe ei sd.-llase, dindu-le lor che-
zdsie cd' in 20 de zile se va indrepta. Gheorghe a fost slobozit,
prin astfel de chezdEieqi de ajutor. Dupd acela, cel ce a vdzit
acesteasi a infeles ce insemneazd,ele, s-a dus si ia descoperit lui
Gheorghe,cel os0nditlaprdpastie, cdii eta prieten si cunoscut.
Iar Gheorgheauzindu-leacestea,ca pe nimic le-a socotit. Asadar
a rdmas ticllosul neindreptat. Iar dupd ce au trecut ncele Z0 de
zile, Gheorghe a fost rdpit din viafa aLcea;Sta gi s-a dus ca sd
pldteascd,fdgdduita datorie" .
Acestea le-a povestit spre invifiturd, monahul acela cdtre
Ioan, iar loan auzindu-le si avdnd in mintea sa inci vii, ingro-
zilile ce a vdzut, si-a mdrturisit fdrd rusine toate pdcatelesale, Ei,
schimb0ndu-;i in mai bine viuta, a trdit mulli ani, pldcdnd lui
Dumnezeu,si asa s'a dus la cerestile locasuri @rolog. 23noiemtrrie).
MINUNEA 148
Maica Domnului scoate din iad pe ucenicul Cuviosului pavel
Acest preafericit Pdrinte Sfint, ne istoriseste acestea,.zicdnd:
,,Am avut un ucenic foarte lenes, care mai cddeagi in alte pdc te
felurite, fdrd,ca eu sd stiu. Dupd ce a murit, md rugam la Dumne-
2eu si Maicii Domnului, si-mi descoperein ce.loc ie afld. Rugdn-
t du-mI eu asa fierbinte multe zile, amvdzutin vedenie pe ucenic
finindu-se de doi oarecare.Nefericitul ucenic ert cL o piatrd sau .
cdrdmidtr,dela cap pinilla picioare, neavind nici cum vreo lucra-
re, a sufletului sau a trupului. Aceastavdzin[-o eu, m-am mdhnit
mult. indatdmi-am adus aminte de iuvintele Stdpinestil cind a po-
runcit sd-i lege mdinile si picioarele aceluia care nu aveahaind,de
.nunti si sd-l arunce in intunericul cel rnai dinaifari. Venindu-mi
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 125
in sine din uimire, am inceput sI md mihnesc mult gi sd"milamil-
rIsc. Dideam milostenie,flceam Liturghii, rugam ziua;i noaptea"
pe Preaputernicaimpilrilteasiqi pe iubitorul de oameniDumne-
zelrcL si-l miluiascd.Am postit de multe ori, cu toatebdtrdnefele
mele.DupI multe zile, vdd pe PreasfdntaNlscltoare de Dumne-
zeu si pururea FecioaraMafi&,zicindu-mi: ,,CeLi,'Pavele,de te
mdhnegti?Eu i-am rdspuns:,,Pentrufratele,Stipina mea,cd"l-am
vdzutmuncindu-se".Ea mi-n zis:,,Numai rugat ca sd !i-l ardt?Iatd"
am ascultatrugdciuneatL". Eu am rlspuns: ,,Asaeste,Doamna
mea, dat nu vreau sli vdd gi sI mI mihnesc". Atunci mi-a zis
iardqi prealiludata:,,Du-tedar Eipentru osteneliletale, smerenia,
lacrimile ;i dragosteatL, am sd !i-l ardt iafigi, cL sd.te vesele;ti".
Trec0ndo zi, vild pe fratele venind cltre mine, cu totul vesel
qi plin de bucurie.El imi ziseplin de bucurie:,,Rugdciunile tale,
PIrinte, au mijlocit cdtrePreasfintaNlscdtoarede Dumnezeu(cd
mult te iubegte) si a rugat pe Mintuitorul gi m-a dezlegatdin legil-
turile vrdjma;ului,in care eramlegatmai inainte". Acesteazicin-
du-mi,vnd gi pe Preasf0nta,zicind cltre mine: ,,Te-aiincredintat
acum,rugdtorule,pentru fiul tdu?"Eu am zis:,,Asa,Stlpaniloarte
multumesciubirii Tale de oameni".Atunci iardgi mi-a zis:,,Du-te,
dar adu-liaminte totdeaunade fratele tIu, in rugdciuniletale,mi-
losteniigi aduceri(dejerde)fdcind, idfoane mult folose$tepe mort
milosteniagi aducerea(dejerdZla Sf.Altar)cu credinl[" 1Mant. Prcat.).
MINUNEA 149
Maica Domnului adeseori a seilpat si scapl omenirea
din prdpidul cel mare
in caftea,,Livadaflorilor" p. III, cap.8, ni se istoriseqtecd era
un duhovnic cu viafl sfdntd,curat in viefuire gi imbundtZfit in
fapte gi luminarea sufletelor.AcestPreot-Duhovnic,cind slvdr-
sea DumneileiascaLiturghie, se inwednicea a vedea ingeri ;i
descoperiricereqti.Mai pe urmd, Lprcapede sfirgitul viefii sale,
s-ainvrednicit de acestdminunatd gi infricogatl descoperire,pe
care.o scriem aici maijos, spreincredinfareaEi aducereaaminte
L no.Lstrd. a tuturor, de apropiataJudecatduniversall, cu groaza
ei ceamare gi cu rdsplltirea faptelor bune sau rele, pe v.ecie...
Acest Preot-Duhovnic,a vdztrt cu duhul pe Domnul nostru
IisusHristos,gezdndpe scaunulm[ririi Sale.De-adteaptaLui se
 116 Pr"t"t.NICODM
afla Prealiludata Stdpind, Maica pururea FecioarI, iar de jur-
imprejurul Lor, se afla stind, toatd, oastea ceteascd,,care aqtepm
porunca strpinului. Atunci, Domnul a poruncit unui inger puter-
lic sr trimbileze din trimbita cea,infricosatr si mare pe care o
linea in mina sa. Cdnd ingerul a trimbilat, a iesit un suner aga
de puternic, incit s-a cutremttat toatd lumea ca o frunzd, de
copac cind o b^atevintul. DupI pu+ind vreme, Domnul fdcu un
semn aceluiasiinger puternic, sr trimbit eze a d,ouaoard. Atunci
Maica lui Iisus Hristos, cunoscdndcd dupd atreiatrdmbitare,va
fi sfdrgitul atoata lumea, s-a sculat de pe scaunul Ei imprrdtesc.
In mijlocul tdcerii Ei evlaviei tuturor sfintilor, veni inaintea
Dreptului Judecdtor gi cdzu la picioarele [ui. Acolo incepu a I se
ruga cu mare sirguintl, spre a indupleca mares Lui bundtate
;i
milostivire, sd-i mai ingdduie pe prcdtogi pentru a se reculege,a
face roade vrednice de pocdinfr, spre a scdpade muncile iadu-
lui gi a intra in fericirea cea vesnicl.
Domnul atunci i-a rlspuns zicdnd;,,Stii, o, Maica Mea preaiubi-
td,, cate frrddelegi a sdvdrsit lumea aceasta,nemultumitoare? Stii
oare cdte nelegiuiri slvirgegte zilnic? Agadar, pe bund dreptite,
nu se poate si nu se cade sd o mai miluiesc vreodatd.Iatr cum,
nu numai bdrbatii mireni gi femeile; ci gi clericii si Monahii, Md
rrstignesc gi Md insuliteazd.cu pdcatele 1or,pingdrind cu desdvdr-
sire, sfintitul chip si ingereascavietuire, prin desfr0ndrile lor".
' Atunci Preasfinta
stdpand, a inceput cu mai multd infocare a-L
ruga pe Hl, zicind:,,Fiul Meu Cel preadulce, asculti-md pe mine,
pentru milostivirile indurrrilor Tale si pentru preacuratele Tale
Patimi, pe care le-ai fibdat pentru mintuirea celor pdcItogi..."
Iisus i-a rlspuns indatl si ia zis: ,,$tiu, o, Maica Mea, ci de
multe ori pind acum, ai imblinzit dreapta Mea mdnie, cu rugd_
ciunile Ei cererile tale ;i nu mai ldsat sd facJudecatl care se curre-
lea. oamenii insd, nicidecum nu s-aufdcut mai buni si nici nu s-
l
au lepddatd,erdutdfileqi viclesugurilelor celemai inainte, ba
incd s-aufdcutqi mai rdi,luind inbdtaie de joc cruceasi patima
Mea.stdpdnitorii si boierii, iefuiesccu nerusinarepoporul cel
supus;i muncitor.Ei pingdrescsfintele porunci cu petrecerile
lor prgdnestiqi desfrinate.poporul cel de obqte,de asemenea
leapd'ddqi defaimdporuncileMele,sdvirsind voile ror trupesti:
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 127
petrecerianticreqtinesti,iocuri, befii, curvii, ucideri,nedreptlfi
moarte"'
' alte pilcateneruqinate9i aducitoare de
si
Preasfintasfipatrd, L zitsiarrEi: ,,Toateacesteasunt adevdrate,
Preadulcelemeu Fiu...MI rog insd, Tie, pentru nemdrginitaTa
milostivire, trimite oamenilor Lumina Darului Tdu, ca si-gi cu-
noascd pdcatelelor gi intorcindu-se sI primeasci iertare' AEa,
mult milostive Doamne,ascultd-mipe mine si primegteceferea
Lceast2., nu pentfu cd li se cuvine lor, cd nevrednicisunt totdea-
una de milI ;i de iertare, ci, pentru dragosteamea 9i a tuturof
sfinlilor acestofa,care Ei-auvirsat sdngelepentru lumefe TIu 9i
au murit in felurite chinuri, defiimind toate desfitirile lumii,
pentru a cdgtigadragosteaTa!...Mult-milostiveStdpane,asculti
rugdciunea noastrd".
"Atunci,
tofi Sfinlii s-auinchinat st Preasfinta Maicdqi puru-
rea FecioardMaria,Dreptului Judecltor, ca,sd,facdrnild cu oame-
nii, sd le mai dea timp pentfu pregdtitealor sufleteascl.Dreptul
Judecdtor,CelPreaindurat,induplecindu-sede rugdciunilePreacu-
ratei Maicii SaleEiale tuturor Sfinlilor Sdi,a rdspunscu luminatl
ta cel milosti
;i senind faTd:,,itLaibiruit,MaicaMea,cu rugiciunea
vitoare si ai imblinzit dreaptaMeaminie. Agadar,sd se facdvoia
ta... Si voi fralii gi prietenii Mei, cu rugdciunilevoastre,ali schim-
bat mdniaMeain *ita. AEadarvoi trimite iardqiin lume invdfa-
tori gi propovlduitori, ca sdindreptezepe'cei ce pIcItuies0..."
Acesteazicind'Stdpanul,a hnt sfarqitvedenia.Preotul-Duhov-
nic mai susardtat,a istorisit-o plrinlilor 9i frafilor, cei impreunl
cu el viefuitori in ministire, cu scopulde a-giindrepta fiecarcvi*
odihnei, bu-
+L Sa,"pentrua se mintui de^iad Ei a se invrednici:
-curiei ;i fericirii vegnicein im-pdrIfia lui Dumnezeu.Pentru a-i
incredinfa cA aceastd" vedeniei fost adevilratd",a spusplrinfilor
gi frafilor - fiecdruiadeosebitegreseli, pilcateale lor ascunse,pe
,ut" ile ardtasegi le descoperise Domnul,pentru a-i povllui du-
hovnice$tesi a-i indrepta pe caleaviefii 9i a mintuirii'
Dupdce cuviosul a spusacesteavieluitorilor din Minlstire 9i
altor binecredincioqi de prin imprejurimi, ca;feveneaula d0nsul
pentru a auzicuvant de mantuire, si-a dat sufletul sdu in me;na
lui Dumnezeu (M.M. D. 69, d. Neaml).

MINUNILE MAICII DOMNULUICU PEDEPSIREA
HUTITORITOR
MT N U N E A1 5 0
un hulitor al Maicii Domnului pedepsit cu jalnicd nroarte
in saxoniaera uR om cu viagaioarte inrdutdfitd,si rdzvrdtitd,
iar maialessprea huli celesfinte era pornit gi foarte'obignuit,ne-
Pulll, $i la orice pricinr, oricit de mici, ziceacuvinte grerede
hulr ticdlosul,frrr mustrarede cugetsaufrici de picat.Tnt -o--i
jucOndcdrlilea pierduttoti banii sai si maniindu-se,
a inceputcu
gura lui cea diavoleascd, a huli dupd obignuinfarui, zicind cu-
vinte atdtde urote.asupralui Hristoi, incdi cei ce stdteaude fild,,
Eiau astupaturechilegi au fugit, ca sI nu le mai audd,.
Dar preainrdutdfitulaceraa inceput sd huleascrqi pe Ndscd-
toare' de Dumnezeuceapreanevinovati,si prearaudaia,zicind
si asupraEi cuvinteinfricosatesi necuvioase, pe careinsr nu le-a
'ril"-upedepsit
suferitDumnezeuce)Atotputernicsi Fiul Ei,
nevr-
zut cu sabiadreptrfii chiar in acel ceas,crci cdzind li pdmint,
striga acesteacu mare jale: ,,Rdulpe c:Lrel-ampdtimit, .irr.
*-u
qmorit pe mine,cel de trei ori ticllos?"
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 129
Aga zicind, gi-adat sufletul pe care i l-au luat demonii intru
addnculiadului, iar trupul lui din care curgeasinge necontenit'
dezbrilcdndu-lcei ce erau de fald, l'au aflzt despicatde la piept
p?indla buric, ca ;i cum ar fi fost spintecatcu o mare sabie,9i
se vedeautoate mlruntaiele lui! Adunindu-seoameni nenumi-
ratj ca sd,vaddo asemeneapriveligte ialnicil, a alergntgi un prie-
ten al lui ca sIl vadl gi in drumul lui l-a intimpinat ca o umbri
de om careia zis: ,,Eusunt prietenul tIu clte am murit acumde
curind gi mia poruncitDreptulJudecltorsd-!ispunacestecuvin-
te ca sd audl togi hulitorii qi sI se pociliascd,pentru ca sI nu
pltimeascdmai cumplitd,pedeapsl.Si si gtii cI Stlpinul Hristos,
cel indelung-ribdltor gi mult-milostiv,rubdd.cu minunatl nepo-
menire de rlu pe aceiacareil ocdrdscgi il batiocorescsi fac alte
multe fdrddelegi.insd pe cei preaindrdzneliEi prebobraznici,care
indrdznescsI batjocoreasclpe Preacinstita;i PreacurataMaica
Lui, nu suferl nicidecum nerusinarea lor, ci le dd lor, de pe
Lcuml Lrvun muncii celei nesfdrgite,dupd cum am primit-o gi
eu ticdlosul, prietenul tdu". Acesteazicind sufletul, s-a ficut
nevdzttt.Iat acela,ducindu-seunde zdceamortul, a crezut celor
spuse;i le-a propovdduit tuturor, gi s-ainfricogat tot poporul 9i
s-aingrozit. $i de atunci n-a mai indrdznit nimeni sI deschidd
gura asupra Maicii lui Dumnezeu,aducindu-gitofi aminte de
aceel infricoqati gi dreaptl izbindire, Amin (M.M.D.52,d.Neaml).
MINUNEA 151
Hulitorul Maicii Domnului ucis, prin iudecata de sus
Un oarecareTeodorit,evreunecredincios, mai inainte de im-
plinirea acestorcinci ani, era de meseriecordbier.Iar pe fiul sIu
Ilie, ca pe un uritor de oameni qi de Hristos ce era, l-a fdcut
supraveghetor pestelucrareacregtinilorcare eratrsupu;i lui.
in ziirraunui praznic al PreasldviteiStlpinei noastrede Dum-
nezeuNlscltoarei, cind era ceasulmergerii la Sfinta BisericI,
toti lucrdtorii aceluiarugau pe fiul lui Teodorit,ca sil le dea dru-
mul sI se ducd spre a lua parte la dumnezeiasca Liturghie.Iar
acela.'n-a pe
voit, ci a inceput a-iiniura gi a batjocori Prealdudata
Nlscitoare de Dumnezeu,numindu-ope dinsa Ndscltoarede
onqgi alte multe ocilri zicindu.i. insl mai mult s-a lludat intru
tilutate, cel ce se socoteaatotputernic, cdcichiar in ceasulacela
cdnd zoreru toti si.lucrau la facereade cordbii, a cdzutcatargul
 UN!COqMMNNT
cel mare si din toatd multimea poporului ce lucra acolo, pe ni
rneni n-a ucis, nici n-a rilnit, ci numai pe acel cumplit vrrjmas si
potrivnic al Preasfintei, Ndscdtoareide Dumnezeu.Fiind groaz-
nic lovit, chiar in capul cu care a gindit si peste gura cu ca{e a
hulit, creierii lui risipindu-se,a cilzutmort, ticxlosui. Iar poporul
merg0nd la Bisericr gi indoit praznic serbOndcu bucurie, a sirigat
cu mafe glas:,,Mareeste Dumnezenlcredin{ei crestinilor, cd a dat
batjocoritorului ;i hulitorului de Dumnezeu,clreaptdsi infricoEatd
rdspldtire gurii si limbii lui celei spurcate" 1u.u .o. 53,d. Ncarnl).
MINUNEA 1i2
Hulitorul laudei Maicii Domnului, mincat de crocodil
intr-o cetatedin India care se chema Antipol, era obiceiul, a
se cdnta in cinstea Maicii Domnului: Bucure-te i mpdrdrteasil,'
. el n-aascultat.Odinioard dormind ella amiazd,i s'a arltat lui o
odatd",indienii din acel finut se scdldauintr-un riu ca si se
mai rdcoreascd.de cdldura mare cure ii copre;ea. pe cind se scdl-
dau ei, deodatd.auzird trdgdnd clopotele li cintareaindltatd, Mai-
cii Domnului: ,,Bucurd-teImpdrdteasd,,.Indienii auzind, de acolo
de unde erau, cintarea in cinstea Maicii Domnului, inso{iti'de
sunetul clopotelor,iegird din apd.,se imtrrdcardrepede se duse-
Ei
rd la Bisericd.in acel timp unul dintre indieni, desigur'mai indd-
rdtnic, rdmaserl in apd,qi incepu a-;i bate joc, de cei ce mergeau
la Biserici, zicindu-le: ,,sd-miaduce-tisi mie, oarecede acoloi. in
acel moment venind la el un crocodil l-a sf?rtecatsi mancat (x.lJ8).
MINUNEA T 53
Batiocoritorii Maicii preciste, pedepsiti
Un evreu ;i-a bitut joc de o lcoand a precistei, pictatd pe
^
pinzd' de aur, din Roma. Pentru aceel a inlemnit de nu putea sr
se migte din loc, ci numai sta neclintit ca un lemn. Deasemeni
intr-acea vreme o evreicd s-a chinuit de ochi, crci si ea a ris d,e
aceaIcoand,aMaicii Domnului. Acesteas-auintimpiat in vremea
r lui Adrian, al saseleapapd,al Romei e5rg"r5zz)(x.189).
MINUNEA I54
Nlaica Domnului isi intoarce fala de cdtre crestinul fdtarnic
un om ce se nunlea Anatolie, de loc din Antich ia, inaintea oa-
menilor se lruda cu numele de crestin, iar cu lucru frcea fapte de
piean. Pentru aceastaoameni dovedind lucri:l acesta si gasindu-l
vinovat, l-au bdgatia inchisoare. Acolo fiind, se ruga Maicii Dom-
MINUNIIE MAICII DOMNUIAI I3I
nului, inaintea lcoanei ei, ca sI-l scoatl pe el din acealegilturil.
Datoritd,faptelor lui, IcoanaPrecisteiinsi intorcet fala de ciltre'
dinsul, iar ostaqiicure erut acolode strliuiau , seinsplimintaril
gi au spuslucrul ^cesta" oamenilorsHpanirii. Auzind despreaces-
tea Tiberie,impdratul grec,a poruncit de a aduspe Anatolie la
Tarigrad,si acolojudecindu-l l-a condamnatla moatte (x. 209).
MINUNEA 155
, Hulitorul Precistei pedepsit prin luarea
miinilor si picioarelor
Faiarr,un eretic ce locuia in cetateaSoarelui,hulea pe Pre-
cista, nevrind sI o cinsteascd.Prin tinduiala lui Dumnezeu,de
trei ori i s-avestit acestuieretic sI nu mai facdacestlucru, dar
vedenie groaznicd", dupd care degteptindu-se,a vdzut cI i s-au
luat lui mOinile.sipicioarele(x.zzo).
MINUNEA 156
Petru Apostolul cotecteazdo carte de cinstire
a Maici Domnului
Sfinlitul Leon, scriind o cartecdtre SfdntulFlavian,Patriarhul
larigradului, impotriva spurcafiloreretici, care huleau pe Maica
Domnului si ziceaucd nu esteNdscdtolrede Dumnezeu,a pus
cartea Lceeadeasupra mormintului Sfdntului Apostol Petru,
apoi s-a rugat lui ca sI indrepteze cartel in ce va fi gre.Eit,sau
va fi scris rIu, sau nu va fi scris deaiuns.PesteL4 zile i s-aard-
tat lui Leon,ApostolulPetru,gi i-a zis:,,Amcitit gi am indreptat".
Luind ctrte de la Sf0ntulApostolPetru qi deschizindu-oa zflat
indreptlrile fdcutede mina lui (x. zzt).
MINUNEA T 57
Ostagul c;are numit Sfintele Icoane idoli,
^
' pedepsit cu moarte nilpraznicd
ConstantinCopronim,luptltorul impotriva Sfintelor lcoane,
vdzdadpe un ostaEal siu, ce se numeaStefanArmeanul,cum cd
se inchind Icoanei lui Hristos gi a Maicii Precistei,i-a zis cu
minie: ,,Audoarl gi tu te inchini idolilor?" Ostagulinspdimdn-
tdndu-sea rlspunsimplratului: ,,Nu,cdcieu mX scOrbesc cu totul
de acelea".Cadrept multumire,impdratulConstantinCopronim,
 132 protos. NICODIM IVANDrTA '
-
l-a filcut pe ddnsul sutas.Iar pe nemulrumitorul si apostatul
ostas
c^re L numit chipul Domnului Ilristos si al stdpin-ei Ndscdtoare
de Dumnezeu,idbli, si nu vrea sd se inchine inaintea lor,
cu roa-
te cr prirniseri multe binefacefi,r-a ajuns pedeapsalui
Dumne-
zeu, dupd,rdutatea" faptelor sale.cici intr-o-zi, iesind din palatul
impdritesc, Ei urcindu-se pe cal, a.cestal-a trintit la pdmdnt
qi
l-a sfilrimat cu picioarele 1x.zzz7.
MINUNEA 158
Copronim, hulitorul Maicii Domnului
in pruncie a spurcat apa botezului
Constantin Copronim, iry.limp ce se boteza sia spurcat
apa
botezului, pentru aceea s-a numit copronim (c.rruritut;.Acest
lucru a fost ca semn ce prevestea cd,el va fi dusman al credintei
crestinesti; cd,va huli pe Hristos Fiul lui Dumnezeu si pe prea_
curata lui Maicd,cu cuvintele sale cele blasfemifoare..t .rt
lucru
s-a implinit atunci cdnd, aiung0nd impdrat, nu vrea sd
recu-
noasci si numeascr pe llristos, Dumnezeu si pe preacur
ata lui
Maicd,:Niscitoare de Dumne zeu (x. 223).
MINUNEA 159
Stingind luminarea aprinsd in cinstea
Maicii Domnului, a murit in nastere
i{t turu ola*dei, o femeienrstea pruncul cu foarte mare durere.
Pentru aceasta,o.Altd"fenreie a poruncit si se aprindd o lumd_
nare in cinstea Maicii Domnului, ca sd,i s;etacautuure in
naste_
fea sa. Dar aceeafemeie, fiind, addpatd.cu invitrturi eretice,
n-a
'vrut si cinsteascd, pe Maica Domnului si a poruncit sd stingd
lurndnarea, care era aprinsr in cinstea Ndscdtoareide Dumne-
zeu. ca drept urrnare, f'emeiaereticd a murit fur na;tere (x. 224).
MINUNEA 160
Nlaica Domnului vesteste moartea lui Leon
Cind Leon Armeanql, muncea s,i ucidea pe crestini, pentru
cinstirea Sfintelor Icoane, i s-a atiltat in vis mamei lui, prea-
QurataFecioarr, Ndscdtoareade f)umnezeu, careia proorocit cd
fiul ei va fi pedepsitcu moartea, lucru care s-asiimplinit (x. zzs).
MINUNIIE MAICII DOMNAIAI 133
MINUNEA 161
Ostasulhulitor al lcoanei Precistei,
omordt de o ghiulea de tun
Olimverie mergind cu oEtilein Belgia, a ajuns la,o cetatece
se chema Gali, in care se afla o lcoand"vestitl, a,Precistei.Un
ostagdin oLSteLlui, ce se chemaIoan Rizelman,a,hUlit aceastd"
Icoanda Maicii Domnului, fdglduindu-secu gam.s4,cI va duce
aceastd'Iconnd,la Bruxel gi o va arde cu foc in tirg, dar o, minu-
ne! Pentru aceste,cuvjntenesocelite,o ghiuleade tun, slobozitl,
nu se gtie de cine, din cetate,l-alovit si ia luat viala"(x. zz8).
MINUNEA 162
Defrimdnd pe Maica Domnului,
o femeie ereticl L ars de vie
in 1an Niflantiei, intr-o cetutece se chemaDftipta, o femeie
eretici a poruncit slujnicei sale sI-i gdteascdbaia; im sluinic4^,a
zis: ,,Sdllsim, doamnd.,pdnd.miine; astdzi este ptaznic mare al
Precistei,Maica lui Dqrnne_7gg". Dar eretica a rdspuns:,,Cetot
imi aduci aminte de Mafia, cdciea a fost o femeie cum sunt qi
eu, cu nimic nu este mai mate". Slujnicasd nu superepe stdpi-
rr sa,a indeplinit porunca ei, dat indatd s-aaprins baia gi a ars
d,impreundcu doul cLSe(x. zz9).
MINUNEA 163
impiratul Copronim pedepsit pentru hulirea
Maicii Domnului
ConstantinCopronim,nu vrea sd cinsteascdpe MaicaDomnu-
lui;io-hulea.zrcind cI estefemeie,catoiltefemeile.Pentruacest
lucru a fost pedepsitcu o boall, ce se chemacdrbune.El mai ina-
inte de moartea strigat:Qp-viusunt dat in muncaiadului" (x.230).
MINUNEA 164 .
Jefuitorii de Biserici, certati 9i miluifi de Precista,
dar nepociindu-se au fost argi de vii
'
Unsprezecetdlhari venind la BisericaCupiaticilor^sivrind sI
o prade ciutau pentru aceastlvreme cu bun prilej. Intr-o noap-
te, venind paraclisierulla bisericii pentru a lua o carte,in timp
ce el lncerca si deicuie usa cu cheia, au ndvdlit tilharii asupra
lui, ;i ridicdnd secureavoiau si-l omoare. in aqeaclipl li s-ap
lUgt-mdigile, nemaiavind nici o putere in ele. Palamarulputand
134 Protos. NICODIM tttziXntfA
sd intre ul bisericd,si-aluat cal:teade cale aveanevoie si s-adus
la chilia sa nevdtimat. 'l'ilharii retrr.gandu-se intr-o laturi a bise-
ricii, se rugau lui Durnnezeusi h4aiciiDournuiui, sd le dea sdndta-
te si putere in rniini, asaprecum au fost si rnai.nainte. Ei se.fdgd-
duiau cI de se vor insdnitosi, se. yor pcicdi,dind rnulte milos
tenii si rugindu-se cu credintr hri Dumnezeusi Maicii Domnuhri.
Fdcandaceasti rugiciune si fdgiiriu!ntr, li,s-a afatat lor preasfin-
ta Ndscdtbarede Dunutezn\.ii ia dojenit pe ei zicind: ."pentruaces,
te fapte rele ce ati vi'ut si laceti, jefuin,l biserica si omorind pe
sluga nrea, v.ati ficut vinovati de pedi:apsirce a-ti primit-o. Dar
'r,lizind intoarcerea inimilor voastre si I'agdduinta
ce a-ti ficut-o
de a,vd,pocdi, cl2nd rnikrstenie si ruginclu-vI Fir"rluimeu si mie.
vI dau vou:i miinile, sd fie ca si mai-nailtr:, dar vd. poruncesc
v-o-uisii vI ihdreptali, respectinclu-vlfdgiiliuurta,'c.icide nu. va fi
F mai rdu de voi". Dupd acestecuvinte, r2lharii si-au recrapitat
puterea in niiini si au plecat sziniitosila caselelor. in tirnp di trei
ani ei nu s-aupoclit si au prddat din nou c irisericd din Molclova.
Ag<tloei au lbst prinsi si condamnali s[ l'ie ::rsi de vii. Atunci ei
au nrdrturisit gi de minunea ce s-afdcut Cuei ia cupiatici (x. i43).
MINttNr..A1(i5
Profanatorul lcoanei Maicii Domnultri,
pedepsit dupd rnisura r6utI{ii sale
in minastirea Cupiatici,trdi:i un cilugir ce se chemaVeniamin.
Acesta,indenurat de gindul cel riu, a scobitin Icoana Maicii Dom-
nului, pentru a vedea daci nu curnva ?rnbrdclmintea ei nu este
fd,cutd"din metale scumpe?,DupI ?ceastd.taptd,,pentru care nu s-
a ciit, ya dus la Pinsok si de acolo a rdscuniodratpe un condam-
nat la moarte. Lu2ndu-lin carul sdu, alitur"i cle sine, se ducea cu
el la Podleasa.Omul acela rdufdcdtor, fdrd,rJenici o pricinl, a luat
pe Veniamin cdluglrul, fdc.itorul sdu cle bine, care l-a sc.ipatde la
noartesil-ascobit
ut**lrJiTI (x rt4).
sielsf.Icoane
1::;*
Bolnavul necredincios a murit,
iar doi credinciosi s-au insinitosit
Pe un onl ce trlia in satul Stavca,din finutul Nevscului,Dum-
nezeu l-a certat pe el gi toatd casa lui, cu o boald,grea. Femeia
acelui om rugdndu-secu credinfi Maicii Domnului, in camera ei,
i s-a ardtat ei Preacuratasi i-a zis: ,,De este voia blrbatului tdu
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 135
sZ se facd sInltos, impreunl cu to{i ai casei,si meargl sd se in-
chine la lcoana mea de la mdnlstirea Cupialici Ei sI se spove-
de scd". Femeia a spus bdrbatului sIu acestea,dat n-a vrut sI
creadi, ba a gi dojenit-o. Din pricina, Lceasta"boalal-a cuprins gi
mai tare, incit la dus la moarte; iar ceilal,tidin casI, cafi au fost
bolnavi, s-au fdcut sInItoEi dtpd" aceea(X. 35).
MINUNEA 167
in ochi a impuns leoana Maicii Domnului,
filrd, de ochi a rimas profanatorul
U,npizitor de vite din Cipru, fiind in larigrad, a mers la o bise-
ricd.a Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu,unde avdzutlcoana
PreacurateiFecioare.Privind spre ea a zis cu disprel: ,,Dar ?ceLS-
ta ce faceaici?" in acel timp, avlndin m0ini o strlmurare cu bold,
a impuns ochiul Ei cel drept de pe Sf. Icoand. Dar nici pdzitorul
de vite nu a scdpat nevdtdmnt Ei nepedepsit din bisericd: Rupnn-
du-se capdtul boldului de la acea strdmurare, prin minune a zbl-
rat inapoi ;i s-a infipt, in ochiul drept a pdzitorului de vite, in
clre n impuns Sf. IcoanI, care scurgdndu-se,a rdm*s orb G. :eo).
MINUNEA 168
Cel ce aiarat in biserica?recistei, a murit,
cu capul sfdrimat de o piatr[
in cetttea Forum, este o.bisericd"a Maicii Domnului in care odi-
nionrd, un om s-aiurat rdu gi strOmb.Din aceastl pricind, cdzind,
pe spate gia sflrdmat captl,lovindu-se de o lespede de pittrd,,
incit abia mai avea viald in sine. Djoarece tofi cdtj au iurat
strimb, in aceabisericd a Precistei de la Forum, au mgrit inainte
de a se implini un .an, a fecunoscut gi el cd a iurat strimb, dupd
cztreL murit indatd. Despre Lceasta"scrie Sf3ntql Grigore, Epis-
copul de la Forum, asa precum a vdzut el insugi (x. 363).
MINUNEA 159
RIpind coroana Maicii Domnului,
a fost pedepsit cu bubi rea
LeonArmeanul,implratul grecesc, a luat odinioarl din biseri
ca Sfintei Sofii,o coroandscump6,impodobitl cu diamante;i alte
pietre scumpe,pe^cmeo adusese dar.MaiciiDomnului,impdratul
Mavrichie.Pundndpe capacelstncoroand,Ieonimplratul, inda-
iegitpe capullui nigtebuhecesecheamdcarbuncul(x.406).
td,i-alu
 136 Protos. NICODIM hIANDI'IA MAICil DOMNUIUI 137
MINUNITE

MINUNEA 170 ffi omcutruP'din"fit"^T3::^cf'"

a ndscut
'
Pedeapsa unui mescdrici care hulea pe Maica Dornnului ;;;;i;. rtlrti", N ilsciltoarede Dumnezeu'sil fie Lnatema"
t, ficutmarelllbuta{t etdt-'lti11:t:
ri -r .l ^-L:-^-.'

in tara libiei esteo cetatece se numesteIliopoli, in care trdia il;t"Jr;;;iti",

un mlscirit:i cu numele Gaian.Aeela$i bltea joc gi deldirnape pd;;.'il;;;;;#;-;toate,{l'*JPll"-"li:-'::'.:u::.1ti:l
sporeadin cein.cein mai
PreasflntaNlscltoarea de Dumnezeu,la toate jocurile lui. Atunci i; ii-i"i*"i,n"f,, iisericii
O"rbinarea ^ ^ ^L--2 ^

i s-a mdtat lni Preasf2ntaN:iscltoarea de Dumnezeu ;i i-a grait: ,-e,r sedin v ntl|r,I|.y
r .uf p episcopi stricindu- -2t ::jlTl'::::::i
GF;;dAi nio sufim pir at,reod9s t::u:'.
,,CerIu arn f:icut tie, de mI defdimezi si ma vorbesti de rdu pe i1,,c
":, Xul* ii"tjti,ll
Mine, in fafa mullirnii poporului". Acelascul2ndu-se din somn, a ;i#:;ffi6 rci[ ir"ite sminteliqi sr cur€leBisericalui
qi-neghineleriltd-
rlmas neindreptat; ci si mai mult o del'dima.intr-una din zile, UJstos,li grauf Orepteicredinfe.demiricinii
Efesla anul 431'
igrlgi s-aardtat lui Preasfinta Ndsci.toareade Dumnezeu,vestin- cirii lui Nestorie,l.foluncit ca'sdse adunein
du-i lui si zicind: ,,Nupe mine mi v^tdmi grdind aEa,ci pe sufle- altrellea Soborde a-toatillumea'
de Episcopi;iar
tul tIu". insl acela
'incd"
tnai rdu o defdima. Apoi, a treia oard.s-a S-auadunatdin toatd lumea,200 Ei mai bine
vreo impiedicare
ardtat lui Maica Domnului, asemeneagrdindu-i si sfituindu-l. De caf nu put""u sd rrrcargi-inpersoani' pentru Chiril, con-
lor. Fericitul
vreme ce nu s-a indreptat pe sine, ci mai virtos in joc o defdi de nevoie, acegtiagi-au"trimii delegalii si
lumea'a propovdduit
ma, intr-una din zile, dormind el la amiazd,,s-L ardtat lui Prea- ducind lucrdrile aclstui Sinodde a'toatd :" Domnul
sf0nta Nlscdtoarea de Dumnezeusi nimic nu i-a zis, ci numai cu inv dlatimpreund .rr-..itut1i Slilf i Pdrinfi, urmitoarele adevilttt
Dumnezeu
precuratele sale degete,a insemnat amindoud mflinile si picioa- nostru Iisus Hristos esteunul duptrlpostas,
FecioardMaria' catel-a ndscutpe
rele lui. El indatl s-a desteptat, avindu-si mdinile si picioarele ii"* "0"" dtat; iat Prea(xrtrjat'-
para,lizate..Astfel le mirturigea ticdlosul tuturor, hulitor nurnin- El cu trup, este cu adeviltatNdscltoarede Dumnezeu"'
du-se pe sine. Atunci recunosteacd,pentru reaua"lui defiimare, PentfuLcee? s-aficutmafebucurielatolicredincioEii,qitot
intr-un glas:
pdtimea unele ca Lceste4 cd prin iubirea de oameni, de multe p.;;;;i ."*ftt nfisutui, biltea din palme qi striga
dupacum.s-a::jit9" demult;
ori a fost invdtat, dar nu s-aindreptat pe sine (prolog. 15mai). ,,NuestemareerteJOa'Efesenilor, Nlscdtoarea de
ci este mai mate Preasfinta Fecioaid Matia'
MINUNEA I 71
Dumnezeu".I?L-ia pe Nestorie,Pirinlii acestuiSinod l-au anatemi-
Pedeapsa lui Nestorie, hulitorul Maicii Domnului fiindci el nici aqa
7et s) carerisit, pe un'eretic gi hulitor.-Dar
departe' pentru
RIu-credinciosulNestorie,dupd ce a fost adus din Antiohia la *" i" liniqtea, ci propoviduia eresul lui mai
';;";;Lau care pe
Constantinopol gi ales patriarh, dupd Sesinie,la inceput se ardta surghiu"it in Tason- apoi in OasinulArabiei'
aflandu-seacolo,qi-a
pe dinafard drept-credinciossi nu zicea nimic impotriva dreptei triii."Et" i se zi-ceIprim. llesteryluJ Nestorie
hulitoare a putrezit
credinte; insi in inima sa, ticllosul, era eretic, numind pe StIpA- luat dumnezeiegteLpedepse'Liglbglgi cea
ptilxezit qi tot trupul
nul l{ristos numai otn, nu'si Dulnnezeu;iar pe Ndscdtoareade si a fost mincatil de viermi, diliemeni a.
r Dumnezeu,numind-o, nu Ndscdtoarede Dumnezeu,ci, NIscItoa- i,r" r", i" idi{[" d" sus,tichosul Nestorie,a prtimit moartein-
re de Hristos. E;elicul Nestqrie n-a putut sd ascundd rnult tirnp CIci pe cind aveaieqire
ffioEate gi dureroasl,asemenea-lui-Arie' contraNiscitoarei
i4 inima jia otrava eresului siu Ei fiind patriarh, a inceput a in- afarl, a-inceputu *iUi contra lui Hristos9i
l-a lovit' Ei s;au
vlfa pe popor acestehule, contra lui Hristos si contra Ndscdtoa- A. ou'nn"r.u. P"rriru ace*st,.,ingeS'lDomqului
necurlfeniei'.9i
rei de Dumnezeu, zicind: ,Eu nu voi numi Dumnezeu,pe acela vlrsat toate maruntaielelui, tocmai in ceasul a
care s-a zdmislit in pintece de femeie, qi a asteptatun numlr de ;;il'fia"r ;i o pedeapsr
iurt.tul,acelomrru' o necinste
(V'Sf'9 iunic)'
zile si de luni, pdnl s.i se nasci; nici voi numi Ndscdtoarede Dum- luat ereticul Nestorie, cel de un gind gu lude-ii
13e Protos. NICODIM lttAUOnA

MINUNEA 172
Cit de utdt a fost lui Dumnezeu eresul
si hulele blestematului Nestorie
Pentru ca sI infeleagd.fiecare, cdt de urdt a fost Maicii lui Dum-
nezeu,eresul lui Nestorie,sd ascultlm pgv_estirea pirintilor Limo-
narului Sofronie si Ioan, care scriu urmltoarele: mers la p6-
"Am
rintgle, Chirif, Preotul lavrei Calamonului, care este ldngl Iordan,
gi ne-a spus noud acestea:intr-una din zile am vdzutin somn pe
p*r,g:lsfdntaNdscltoare de Dumnezeu, cu fatd luminatd,,imbrdcatd,
cu hainr rosie, si impreund cu ddnsa dpi brrbali cu sfintitd cuvi-
intd,, care stau afard.de chilia mea. Eu am cunoscut cI este Sgpa-
na d"eDumnezeu Nlscitoare , iar acei doi bilrhati ce erau impre-
uni. cu ddnsa,erau Sfdntul Ioan Cuvdntdto.rulde Dumnezeuqi Siin-
tul loan Botezdtonil D€ aceeaam iesit din chilia mea, si inchi-
n0ndu-mI Ndscdtoareidb Dumnezeu, Lmrugat-o pe ea,sdintre ind-
untru, ca s,i-mi binecuvinteze chilia. Dar Nlscltoarea de Dumne-
zeu fl-^ voit nicidecum, si fiindcd eu am iularo cu stdruinld, zi-
iattO, ,,Sdnu se intoarcd'robul tiu rusinat rf d"fZi*at de la'tine,
gi altele asemenea.Ea clutfurd spte mine, mia rdspuns:,,CummI
MINUNITE I{AICII DOMNULUICU CEI
rogi sd intru in chilia ta, c.?.ndtti ai pe vrdjmagul meu intr.i!.sa,'. . CURATI,,,
SI NEVINOVATI
Acestea zicdnd, s-a fdcut nevdzutd; iar eu destepmndu-md,am
inceput a pldnge si a md mflhni, pentru cuvdntul ^cestaal N.iscd- MINUNEA T73
toarei de Dumnezeu. Nefiind altcinevz in chilia mea. af,ard"rJe TrIind in feciorie, la sfirsit li s-a ardtatMaica Domnului
mine singur, {nd gindeam, cd nu cumva sd fi gre;it ca vreun
lucru oarecare?sau cu glndul, cirre Ndscdtoarei de Fumnezeu, Salomeea,crdiasaungureascd,impreuni cu Calimanbdrbatul
aceel s-a intors de Ia mine; ins,i nu giseam nimic cu care sd-i fi ei, au trdittoatd, viata lor in feciorie; iar la sf0rEitulviefii li s-a
gresit cu ceva. Aflindu-md.in rnnre iredumerire si mihnire, am ardtat lor Maica Domnului, asa cd,la moartea lor erau foarte
luat o carte ca.si citesc si sd md mf,ngii, in sup.iraiea tceea.I\cea veseliG. r.o9).
ia,rteera-a lui Isihie, Preotul bisericiilerusalimului, pe care o ce, MINUNEA T74
rusem odatd,de la ddnsul. Citind in ea, am aflatla ifarsit cdrlii,
Figiduind sI triiasci in feciorie s-a flcut sinitos
{gg{_cuvinlg-_h.qEq4reale rdu-credinciosuluiNestarie, de uncle
aJl_cunoscut,cd ql esle vrljmqul Nlscdtoarei de,Dumnezeu;pe Andrei din Trapezundaimbolnlvindu-se foarte ril;, s-afdgd-
acelail Lueamin chilia mea. Atunci, ary dat cartea,inapoi, la zcela duit Maicii Domnului sI vie,tuiascdpururea in feciorie. $i aga
cale mi-o dddu-se,zic2ndu-i:,,Frate,ia-ti cartea ta inapoi, cI din- indatd,s-a sculatdin boala de care era cuprins gi s-aflcut slnd-
tr-insa mai mult m-4q1.pIgubit,decit am folosit".lar acelaintre- tos. Dupd aceearibdind multe munci,pe cind il blteau cu bice
ljanOu-ffisi. afland riu"i acelei pagube, fiindci i-am-povesrir qii rupeau carneacu unghii de fier, apoi legindu-l cu lanfuri Ei
vedenia, s-a umplut de rivni dumnezeiascdsi indatd, a ieiat din bigindu-l in temnifI, el-ehem0ndnumeletvt-aieii D-qryqu_lgi, a scd-
carte.acelecuvinte hulitoare si le-aars cu foc,'casd nu semai-afie pat de acelemunci qi s-aflcut sdndtosin chip minunat (x. 105).
in chilia lui, vrd.jmlsulstipinei noxstreNdscrtoareitle Dunmczeu.
140 Protos. NICODIM MANDITA
O cilugiritd, cdzutd,in puf, salvati de Maica Domnului
O fecioarl cdlugilrild' ce se chemaMargareta, a cdzut intr-un
put qi a rdmas acolo o noapte.A doua zi surorile ei, cllugdrifele,
au aflat-o qi scofind-o, au intrebat-o, cum de a putut scdpa cu
via[d? Iar ea a rispuns: ,,O femeie foarte de cinste, m-a mdntuit
de moarte". Lceafemeie a fost Maica Domnului (x. 106).
MINUNEA 176
Maica Domnului isi descoperl o lcoan[ a Ei,
printr-o fecioarl
Pe vremea cdnd cetatea Kazanului se afla sub stlp0nirea
marelui domn al Moscovei,Preasfinta Nlscitoare de Dumnezeu
s-a ariltat in vis unei fecioare Ei ia spus: Cum cd"hte un chip al
Ei ingropat gi anume unde este ingropat. Ctnd s-a dezgtopat acea
lcoand din pdmint, s-a af.latnestricatd 9i s-au flcut multe qi mari
minuni (x.4o).
MINUNEA 177
Doi miri hotirindu-se a trdit in feciorie,
au vdzut slava cereasci
Iulan Atiochianul, neput0nd infringe voia pdrinlilor sdi, s-a
insurat, lu|ndu-qi de so{ie pe o fecioatd,ce se numea vasilisia.
Dupd nuntd, cdnd au mers sd se culce in cdmata cea de lunld'
arnindoi au fdcut leglmint, ca pind.la moarte sd trdiascd in fe-
ciorie. in acel moment, cutremurindu-se temeliile casei, deodatd
s-a ardtat o lumina mare si in miilocul ei, impdratul Slavei,Ilris-
tos, av2nd impreiurul Sdu o mare mul,time de oameni si ingeri,
imbrdcati in vesminte albe, iar de altd,pate s-a atdtat Preasfinta
Fecioari Maria, Maica lui Dumnezeu, inconiutatd, de o mare
mullime de fecioare.impdratul Slavei i-a iis:,,Ai biruit, Iuliane!"
Iar Maica Domnului i'a zis ,,BlagoslovitiVasilisia,Ypj nu a-!i luat
afiinte la sfaturile plgubitoare ale lumii". Iulian a mai vdzut o
carte cu slove de auq fui care erl scris: ,,Iuliarr,c re pentru dra-
gostea Mea gi-abdtut joc de pldcerile lumii, se cade sd fie cinstit
in rind cir Sfinfii, iar Vasilisia,, care s-a unit cu dinsul intru
iniml guratd, sI fie in ceata fecioarelor, in mijlocul cdrora se
veselestepreabinecuvafitat1FecioaraMaria,Maica Mea" 1x.111.1.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 141
Maic
ano-,,YrtoT
Hillf"-?i" uo,preoti,
ariltind astfel credinta cea adevilratd,
in lara Indiei esteun ostrovce senumeqteCuba.Acolo,odini
oard s-auadunatindienii si au inceputa se certaintre ei pentru
Icoana Maicii Domnului. U_niiziceau cd.e mai de cinste Sfinta
Icoani a Macii Domnului, iar altii ziceaucd sunt mai de cinste
idolii Indiei. Dar au cdzlrrtla infelegereintre din;ii, caintr-o par-
Lesd legecu mdinile la spate,doi Preofi in numeleMariei, Maica
lui Dumnezetl inr de altd.prte alli doi popi in numeleidolilor.
Apoi, cfiroradintre ei li sevor dezlegamiinile singure,a acelora
"sd le fie biruinf a, si aceeaeste credin+a.cea adevdrald,. Dacd,au
flcut acestlucru, pestepufin mOinilePreofilorcrestini s-audez-
lggat gi domnul Indiei a strigatcu glasmare: ,,Bucurd-te Marie!"
Intr-aceaclipl mulfi indieni au vdzut o*DoamndplinZ de dem-
nitate, ctim dezlegape cei doi Preofi, care era;lJlegatjin numale
Ei.Aceastlminunevdzind-oindienii,au crezutin Hristos(x.185).
MINUNEA 179
Nlscind Preasfinta Fecioari Nlafia, s-au pribugit idolii
Mai inainte de Nagterealui Hristos,\omul impdratularidicat
in Roma un idol, dedesubtulcdruiaa pus urmltoareainscripfie:,
,,Nu v? cdQg,a pind"ce nu va,nasteFecioara".Asaa ;i fost,cdciido-
li au cdzutindatd, ce a niscut Preasf0ntaFecioarlpe Hristos(x.186).
MINUNEA T8O
Iustina se pizeste curath, cu ajutorul Maicii Domnului
O fecioarl, ce se numeaIustina, s-aizbdvitde rlutdtile unui
y$jitor 9e_selgryg_aCiprian, or ajutorul Maicii Domnului, prin
ruglciunile indllate cdtre Dinsa, intrucat Ciprian voia ca prin
mestefugulqi farmecelelui, sI o facda renunfala as pdzifecio-
fia. Dar n-a reusit, fiind aiutatil d,ePreasf0.ntaFecioaraMaria,
cdreiai-a cerut aiutorul (x. r77).
MINUNEA 181
Maica Domnului salveazildin foc.pe copilul de evreu
Un copil de ev.reu,din farigrad, venind cu copiii crestinilor
la bisericd,S:aimpdrtdEitcu d0nqii,luind Trupul qi Singelelui
142 Protos. NICODIM M,,LNDITA
Ilristos. intorc0ndu-seacasd,i-a spus tatllui sdu despre Lceastl,
iar t?t4l sdu fiind evreu necredincios, s-a miniat pe fiul sIu
foartElare si apucdndu-I,l-a aruncat intr-un cuptor iu foc, cici
era sticlar de meserie.A treia zi, mamn lui scul0ndu-sedin somn,
a mers la usa cuptorului si uitindu-se induntru avdzut pe fiul ei,
stind viu Ei neidtilmat intrebindu-l cum de n-a ars in foc, el a
rlspuns: ,,A venit la mine o Doamnd, care mi-a ricorit cuptorul
;i mi-a adus de mincare tocmai cind eta timpul de stat la masd".
Acea Doamnd, a fost Maica Preacuratd(x. 188).
MINUNEA 182
Cu aiutorul Domnului Hristos si aI Maicii Sale
putem a scipa de plcat .
-fericitul Augustin, intr-o scriere z S? (Scrmo.28devcrbisApost.),
ne relateazl despre pdcat, urmltoarele: ,ldcdtosul, ce e drept,
merge pe picioarele sale,miqcd din miini, vede cu ochii, aude cu
urechile, grlieqte cu gura, toate membrele sale le miscI, flcindu-
si datoria. Crezi tu, crestine, cd un plcdtos trdiegte?Da, insil tril-
ieste numai cu trupul, sufletul siu e mort. Pa.rteacea mai aleasd,
a"s , e moartd' Locuinta e vie, insl locuitorul e mort...".
in vremea Revolutiei Franceze,unii din condamnafii la moar-
te pentru credinlI, erau legali cot la cot, gurl la gurd,,nas la nas,
cu cadavreoinenesti, aprcapedescompuse,intrate in putrefactie,
imputite. Era foarte ingrozitor, pentru bietul osdndit, si stea asa
strdns-legat,lingd. un cadavru putred. Aga soartd au cei plini de
pilcate de moarte. Ei sunt osindili groaznic, a trdi fiecare lingd,
sufletul siu descompus,putrezind de multimea plcatelor grele.
Cei ce aleargd"la ajutorul Domnului nostru lisus Hristos,
Dumnezeu-OmulEi la Maica Sa Preacuratdqi pun inceput bun, se
mintuie sc'de aceastd,gr oaznicd,moarte suf leteascl.
MINUNEA T83
Maica Domnului vindecl miinile tdiate,
ale nevinovatei impiritese a Frantei
in Franla era un impdrat vdduv de intdia solie, cu care fdcuse
o fetifl preafrumoasd.,pe c re a.numit-o Maria. Mai pe urmI, el
a fdcut a doua nuntl si a luat o femeie mai frumoasd, cum nu se
afla in plrfile .acelea, dar care, p9. cit era de frumoasa la trup,
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 143
pe atit de grozavd.la suflet. Qi mai ales era stdpanitil de atdta
zavistie,incit nici intr-un chif nu vrea sI audd",cum cI ar fi fost
alta cdndva,rnai frumoasd"decdt ea.Ydzdnd pe fiica cea intii nls-
cutd, cum cd avea frumuse{e minunatl, a zdmishtin ininra ei pe
diavolul.ucigitor de oameni qi cduta imp.rejurdri potrivite ca sd
o.omoare din zavistie, pe fecioata ceanevinovatd, pehtru ca sI nu
se facd,mai frumoasd decit ea.. -
intr-o zi oarecare, impdratul s-a dus intr-o farl indepdrtatd,,
pentru anumite trebuinte ale impdrdtiei. in acel timp, zavistnica
impdrdteasd gi-a pus in minte sd slvirseascl planul ei infernal,
sd ucidd pe fiica implratului. in acel scop crimiial, ea vorbi cu
un rob al ei credincios. Avind mare indrdzneald si incredere in
el, ii zise: ,,Unlucru voiesc sd-mifaci in ascuns,aga fel ca nimeni
sd nu stie si eu ifi voi da multe daruri, cu care sI devii cel intdi
in palatele impIrdtesti".
Acel om impd.rdtesca fdgilduit cu jurimint, cd vL face orice ii
va porunci. Atunci impdrdteasa ii zise: ,,Femeiadintdi pe care a
avut-o impdratul, a.fdcut fiica aceasta, dar nu cu el; ci cu oare-
care om cu nlrav rdu. Fata Lceastandscutl din preacurvie, face
lucruri necuviincioase,pline de ruEine. $i dacd va trdi mai mult
astfel, are sd se umple palatul impdrdtesc de ruEine.Te rog, ia-o
dimineafi qi spunei cd te duci cu ea prin grddini sd o plimbi. Apoi
cind i1i va veni mai bine, omoar-o in locul cel mai pustiu. Acolo
ascunde-o bine, sd nu audl cineva de aceasta.Ca drept semn al
nemincinoasei mlrturii, sd-i tai mdinile ei gi sd mi le aduci".
Servitorul acela a fdgdduit cd-i va implini dorinla ei. in atel
scop criminal, s-apregdtit de cu seari, d^impreunicu o rudenie a
lui si prieten credincios. S-aupus toate la cale.Scildndu-se la mie-
zul noptii, a desteptat impfudteasa pe fecioafi, qi ia zis: ,,Maria
mea, du-te cu oamenii acestiain cutare l6c, in care vin si eu curOnd,
ca sd ne plimbIm". Asa au luat pe biata fecioard"din palatul im-
plrdtesc qi au dus-o intr-un loc indepdrtat qi pustiu. Fecioara,
fiind din fire inleleaptd",le-a inleles viclegugul criminal. indatd,
sj;a ridicat ochii cdtre cer si s-a rugat cu lacrimi, zicind: ,,Prea-
sJantd Stlpand Ndscdtoare de Dumnezeu, altd nddeide s,i aiutor
nu am, fdri numai Darul TIu. Tu rlspllteqti celor ce md.vrdjmd-
;uiesc si mi nedreptdfescpe mine". Slugile apropiindu-sede ea,

144 PToTos. NICODIM MANDTTA
o incurajau, zic?;nd:,,Nuplinge si nu te teme cd vei pdtimi ceva
de la noi". Fecioaraprivindu-i drept in ochi le-a zis: ,,Pentru ce
minlili? M4ica mea cea vitregl m-a ingelat pe mine si m-a dat in
miinile voastre, ca sd.md"ornordti! Dar nildtriduiescspre Nddej-
dea celor deznildiliduiti, cI are sd vd rispldteascd. fdrddelegea
voastri. Ce voifi de acum inainte? Locul este pustiu! Facefi po-
runca doamnei voastre. Numai vd. rog, sI nu md ucidefi fdr}, de
veste, ci mdrturisi{i ceeace voifi sd faceti, ca si-mi dau prin rugd-
ciune sufletul meu la Dumnezeu".
Slugile vdzind ci cunoasteceeace vor ei sd-ifacd,,iau zis: ,,Bine
cd ai cunoscut ceea ce are sI urmeze. latd",aEane-a poruncit impd-
rdteasa. Si noi i-an fdgdduit cd te vom omori". Fecioara auzind
aceste ,le-a zis lor: ,,Dar,oare, voi nu vd temQti de Dumnezeu, de
voili sd md ucidefi cu nedreptate?Au nu stiti cd Dumnezeu ca
drept judecltor ce este,!u lasd ascunsdsi nepedepsitl o faptd.ca
aceasta?F,l va izbdndi asupra voastrl si impietritei acelei4 p€fl-
tru ci eu nu v-am nedreptd{it vreodatd cu ceva. Asadar, dacd.
voifi sI vI llsali de o fdrddelegeca ^ce sta,ldsatimd pe mine in
locul acestapustiu, qi spunefi ei, cum cd m-ali omor0t. Aici nu
este nimenea ca sd md caute cu cele trebuincioasesi voi muri de
foame; iar voi nu vd veti pingdri mdinile voastre intr-acest fel de
spurcatl ucidere". Acesteagi multe altele zicindu-le ea cu lacri-
mi, le-a plrut rIu pentru ddnsa si iau zis: ,,NouI ne pare riu
pentru tine gi te laslm vie, dar acee^ne-azis sd-iducem miinile
tzle ca.sd se incredinfeze de moartea ta ;i dacd nu vom implini
cuvintul ei, ne va fzce rdu. Si chiar dacd,te vom ldsa vie, fiarele
te vor mincl".lecioafa le-a rlspuns: ,,Amari-mi,este si o moarte
Ei alta; cu toate.acesteavoi avea putind mingiire, cum cI m-au
mdncat fiarele Ei nu oamenii si vefi fi nevinovati voi, de
fdrddelegeaLceasta.Fzceti,asa pentru numele Preasfintei, clre L
ndscut pe adevdratul Dumnezeu gi Judecltorul tuturor, ca sI nu
md ucidefi. Fiindcd ziceti, cum cd v-atj "fdgdduit ei ca sd-i duceli
miinile mele, tdiali-le, ca sd Je vadd si sd se bucure qi pe mine
llsafi-mi aici sI mor de durere". Ei au primit sd o lase vie.
Atunci slrmana, pentru ca sd scapede moarte, a pus miinile ei
pe o crac6;i i le-a tdiat din incheieturi cu un chip indemdnatic
;i le-au dus la implriteasa, care le-au dat daruri si diruiri
nenumlrate. Slrmana fecioarl, a rdmasintr-o durere si chinuire
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 145
neaseminatd..Ea nu'avea altd,mingiiere la durerile cele prea
usturdtoare,decit numelePreasfintei,a cdreiajutor il chemacu
lacrimi qi cu credinfd. Pentrt aceasta" nu s-a lipsit de cerere,ci
cu ocrotirea preabunului Dumnezerr, L dob2nditajutor intr-acest
chip. Un t2;nfirde bun neam, fiul unuj domn bogat, vdna intr-
acele pdr4i ;i, cu povifuirea lui Dumnezerr,s-adus aproapede
pddurea aceea,unde auzind plinsul cel nemingiiat, au ciutat
pdnd.ce au aflat-o. $i minuni.ndu-sede primeidie gi de fru-
muse+eaei, a intrebat-osd-i spund pricina, iar ea n-a rlspuns
rumic, numai pldngeacerind aiutor. Domnul acelaa zis slugilor:
,,Vremenu este ca s-ointrebdm, ci fiindcd Dumnezeune-apovd-
luit aici pentru ea,luali-obinigorca s-oducemin oragulnostru".
Asa fdcind, au ajutat-ocu sirguintl, cu buruieni qi cu felurite
doctorii,de iau incetatdesiivdr;itdurerile.Si se rninunautoti ai
palatului de infelepciuneape cure o Lvea.Ei de frumusefeaei. O
intrebau pe eL de multe ori, a cui fiici estesi pentru ce i-au tdiat
m0inile ei, qi n-a vrut sI spund.Dar pentru buneleei obiceiuri
si pentru fa[a,ei ceade bun neam si frumoasl, a iubit-o mndrul
din toata inima lui ;i a zis ducelui intr-o zi:.,,Pdrintelemeu,
cunosccum ci mi iubeEtigi te rog sd-mifaci darul acesta:Noi
suntembogaliqi nu aveamtrebuinfdde lucruri. Cind voiegtecel
bogat sd se insoare,trebuie sI nu caute alta filrd"numai femeia
sd-iplacd".Acesteavoiescqi eu s[-mi facd,stdpinirea ta, ca sd"iau
pe fecioara care am aflat-o in pustie si n-am trebuinfd pentru
slujireamiinilor ei". Tatdla rdspuns:,,Noiputem sd ludm o fiicd
a unui domn asemenea noul, 9i tu voieqtisdo iei pe aceasta? Nu
este atat cd este f.drd"mdini, pe c?l cd nu o ttim dacl nu este
copil al vreunui ldran prost gi ne va fi rusine noud".lar acelaa
zis: ,,Pdrintelemeu, aceasta, nu poate sd fie, ci frumusetea,
cunoqtinta,invltitura Ei rinduielile ei o mlrturisesc din singe
implrltesc. $i dacdar fi copil al unui om mic, eu o voiesc,si dacd
nu o voi lua pe dinsa, intru adevlr ifi spun, alta nu iau gi voi
petrece
' viata meacu tristete neasemInatI".
Y.dzind ducele dorul tdnlrului, s-a induplecat,si au flcut
nuntd cu bucurii preabogate.Iar impZr atul, tatdl ei, erain durere
nemingdiatl, peqtiind unde si fie fiicn lui, pentru cd"impilrdtea-
sa ia spuscum cd,a ftgit pe ascunsintr-o noapte,qi nu qtie ce
s-aficut. Si plingea nemdngdiat,avind prepus cltre impdrdtea-

146 ],Totos, NTL,ODIM MANDTTA
A trimis oameni in diferite locuri ca s[ cerceteze,T scris si a po-
runcit sI se adune clomnii qi boierii impdrdfiei lui, sI facd'aler-
gare de cai, pentru ca sd"ia pufinl bucurie, ca sd nu-l omoare
dur.t.u. S-a dus vestea LCeLSta si in locul unde era fiica lui. $i
vr0nd ducele sd incalece,nu l-a ldsat tiul lui, ci i-a zis:,,PIrintele
meu, nu esre cu cuviintl Sdte osteneqti Ltata.cllltorie, fiind bd-
trin; oclihne$te-te,;i eu md voi duce in locul tiu, iubeqte pe sotia
mea ca;i pe rnine, qi dacd va naste mai inainte de a mI intoarce
eu, poaftd grijd.de ea". Ducindu-se, af.dcut cu dumnezeiascdpu-
tere atitea fapte viteie;ti 9i lupte eroice la acea alergare de cai,
incdt toli vorbea[ de dansul, ldudindu-l gi.fericindul. Iar impd-
rilteasl ceavicleanii l-a poftit si chemind pe sluga lui l-a intrebat,
de unde este domnul lui, dacd.arc femeie qi altele asemenea.Iar
sluga !a spus ei toate cu de-amlnuntul, cum cd au aflat-o intr-o pI-
duie deasl tnafdrd, mdini, cd au luat-o qi celelalte.Mai pe urmd
ia spus ei cum ci intru acel ceas a venit dela tatdl lui scrisoare,
cum cd femeia sa a ndscut doi copii parte bdrblteascd 9i ca si nu
a zdmislit durere si
aibl vreun gdnd riu. Atunci vicleana Lcee'd.
a ndscut ferddelege,a ddruit cu daruri multe pe omul acela 9i l-
^ rvgut cand va scrie domnul lui ducelui, sd-l aduci acolo pe
ducdiorul de scrisoare ca sd-i porunceascl Ei ea ceva, iar acela
s-a figdduit sd o facn. $i dupl ce a scris tinlrul rdspuns tatllui
sIu, ca sa aibd grijd de iemeie qi altele asemenea,pecetluind scri-
soarea,a trimis-o prin sluga Lceea.
Iar acesta,necunosciud vicleana me$te$ugire,s-adus la impl-
rdteasd,care l-a ospdtat cu multd indestulare. $i luind scrisoarea
pe ascuns a Scris acestea:,,Plrintele meu, cunoaEtec[ aceastd"
nord,a ta, este fiica unui om fdcltor rele si pentru rlutilile ei i
s-autaiatmiinile. $i copii nu sunt ai mei; md rog tie, cum vei citi
,
scrisoareamea, sI o omori cu copii ei; Ei pind nu voi auzi de
moartea ei, nu vin a6olo". Si aceastd.vicleand,sCrisoaren dat-o
vipera aducdtorului, de a dus-o ducelui, care vilzind cele scrise,
s-a intristat si nu se dundlea ce sd facd in aceast'iimpreiurare.
Aqa gandind s-a sfdtuit cti o slugl credincioasl, cum ar f.nce.lar
aceli i-a zis lui: ,,Si nu faci o fdridelege ca Lce st1, ca sI o omori,
ci dI-nri-o mie, ca sI o duc in lOcul in care an aflat-o, sI o las
I
1
4c-ologi Dumnezeuo va chivernisi cum va voi. Iar pe urmi mi
voi duce sr spun domnului meu, cum cd am ficut ie ne-ascris.
Cuvintul Lcestaa pldcut ducelui.
Luind slugape_Mariaqi ccipiiei, a ldsat-ope d0nsain pustie
;i s-a dus ca sd,afle pe birbatul ei. Iar sfuacasi srrmana aceel
a rdmasin locul acelaneumblat,cu multd durere si intristare
nemingiiatd, asteptind moartea,.plingdnd, dar si tdnguindu-se,
a vdqut^opotecr si luind copiii in bratelesale,dupr cum putea,
umbla imprejur pe drumul acela,pind,ce a ajunsla o pesterr,in
carq locuiaun pugtnic.Acestavdzdnd,-o pe dansa,a socotitcum
cd ar fi o nrlucire a vrdjmagului,dar.canda auzitpatimile ei,
s-4intristat si lrslnd-o pe ddnsain pe;teri, s-adus in alt loc. si
in-fiecare .zi aduna rdddcinile si buruienile care mdncael si ii
aduceas,iei de o hrilnea cu aceleasau mai bine si zic, cu dum-
nezeiascaputere.
Au trecut asamulte zile, pind, ce s-aintors bdrbatul ei in tara
lui g.iingtiinpandu-se de ceie^flcute,a plins ." u*ur. epli;l;t;;
slugile,a zis: ,,sdmergemsd cdutdmlocul acela,gi nedajduiesc
cdtre PreacurataNrscrtoare de Dumnezeu,pe care silracao che-
pa in ajutor totdeauna,cd dupd cum intii i-a ajutat gi acum va
fi avdnd-oin pazd".in aceanoapte Eg ar{td,prcasfinia in somn
Mariei, ;i ii zise:,,M0isevine credinciosultdu bflrbat ci sd.te ia;
$i {nat qultdggncd gi dgrere nu se va mai apropia de tine de
acuminainte. Iar pentru rdbdareata gi pentru ciedinp careo
ai cdtreMil", ,i*fra srrigi intru la patimile taG, su ince-
teze durerile si intristirile tale, si"i"t.i
sr se intoarcdintru bucurie".
Maria a rlspuns Preacurateir,iii -uftumesc si md,inchin tie.
Doamnamea,cd,nu pd laEi.Dar cum sdvrd desrvirsitr bucurie,
pind" mil aflu filril de miini? insd nu md,d,ezndd,?ijduiesc, pdcd-
toasa.,gi indriznescla mila Ta,sd-midai si mai mult ajutor". Aces-
tea zicdndcu chip smerit, a auzitpe impdrdteasaingerilor, cd ii
zic.eaei: ,,Ia-!i mdinile tale cu darul fiului Meu gi Du-mnezeu. CI
cgi,-cS md iubesc.pe"nTn€ Eig4ddiduiescsub acoperdmintulMeu,
nu sevor lipsi de tot binele".Acesteazicdnd,s-aaflatfemeiavin-
decatd,, pentru care de bucuriedegteptindu-se,vdzu cd,eravede-
nia' ad,evdratd. cine M puteasr spundveseliape carea luat-o si
mulqumirile ce le-a fdcut cdtre preasfinta,? Cd"citoatd, noaittea
^geeaa petrecut-oin rugdciunesi in plecareagenunchilor,ziiand,
 148 Protos. NIC)DIM MANDTTA
hetgtisirea ingerului, dupi cum avea totdeauna obisnuinta sd
zicd,cu evlavie gi cu umilinld,.lar dupd ce s-a fdcut ziud,,a'auzit
glasuri de oameni._si iesind afard,a vdzut pe bdrbatul ei, care,
afldnd'o, a pl2ns de bucurie.
$i a spus lui fa cere de minune,
arrtindu-i m0inile ei, pe care vdzinduJe el, s-ainspdimintat. si
sl{vind pe Fdcltoarea de bine, s-aintors in orag, urd. u p"rurr.it
$i. se priznuiascr PreasfdntaNdscdtoarede Dumne zeu opt zile
cu vese_lie.Si cdti au auzit d,e aceastd.minune, s-au inspdiminat.
Dupd aceea cercetOnd ducele despre acea scriso are vicleznd",
cine a scris-o,ca sd,-iomoare, i-a zis lui Maria: ,pdnd.acum am as-
cuns si nu am vrut ca sd ardt cine sunt, dar fiindcd este voia lui
Dumnezeu,vd spun: sr gtifi cd eu sunt fiicd a imprratului vostru
gi cite am primit, mi le-a frcut imprrdteasa. insa Maica sirmani-
for, Impdrrteasa cea cereascdm-a izbdvit de toate durerile. Nu v-
am spusmai inainte, pentru ca sd nu md,vaddpe mine tatdl meu
si sr moard' de durere. Dar acum fiindcd mia fdcut atita
milostivire Maica. milostivirii, trimiteti scrisoare pind ce ne
gitim gi noi si ne ducem". Acesteaduzindule dueelb, cure
ayea
supirare
9d nu gtia pe tatdr ei, a luat multd veselie, impreund cu
tofi ai palatului. rar mai ales bdrbatur ei, a indllat mA.inile cdtre
cer, zicand: ,,Binecuvintat este Dumnezeu cafe m-a invrednicit
, clre avea o fiicd de LZ ani, preafrumoasl, Maria cu numele si
sa iau de sofie pe Doamna mea!" Atunci i s-auinchinat ei toti ca
unei impdrdtese si trimifand scrisoare tatdlui ei, s-au pornit a'tre-
ia zi,la drum. Ajungind il Franta, i'a intimpinat pe iangii irnpd-
ratul, care alergOnd,a cdztttpe grumazul ei, iarutand-o cu'lacrimi.
Blestcmatalui femeie inJa sla ascuns,p"rrtru .u J
o afle
impdratul, dar el a cercetat cu de-amdnuniul pdnd,ce a"u gdsit-o si
apfinzand foc mare in mijlocul cetrtii, au ars-o de tot, iicit nici
os n-a mai rdmas. rar a doua zi a tncoronat pe ginerele siu
ca
impirat. ven11dducelela bucuria fiului saujcuir si toate rude-
li
niile si prietenii lui, au srvirgit praznicde bucurie si veselie,pu-
rurea Fecioarei Nrscdtoarei de Dumn ezeu.zidind incr pi
o biseri
c{-gldvita in numele Ei, prdznuir- toate praznicile Ei; iar mai ales
in ziuain care a vindecal miinile irnpirdtesei, fd,ceamulte
milos-
tenii sr'racilor,cum Eimulte arte facei de bine, aducindu-si
aminte
totdeauna, de pren marea facere de bine pe ca.reia fdcut-o prea_
c\rat?. $i mai mult decit altc firpte bune, fdr"u muttl.ruitostenie.
Nu se osteneanicioclatd.a da miiostenie celor ce aveau trebuintr,
MINUNILE MAICII DOMNUIUI r49
nici lisa o slujnicl alor ca sd dea celece erau de trebuinfl celor
sdraci,ci ea singurd cu miinile sale dildea,zi6nd;,,Fiindci mii-
nile aeesteanu sunt ale mele,ci ale implrltesei celei celegti,pe
care pentru'multa.elmilostivire mi le-a d4{uit, tu.-estede cuvi
inla sl se leneveasclcindva Lafacereade bine a robilor ei gi la
milosteniile slracilor. lar mxi ales ci qi bunffIfile acesteanu
sunt ale mele,ci daruri ale lui Hristos,PreabunulStIpin, trebuie
si-le implrtesc la frafii mei cu ihdestullre". Asadar,implrlteasa
cea bine cunoscitoareEi recunoscdtoare, s-abucurat multd vre-
me de impIrI{ia ceapilmlnteascl gi sfirEindu-secu pace,s-adus
la impilrdlia cea cereascd;pe carc sI dea Dumnezeuca noi toti
sI o dobindim. Amin (M.M.D. lt, d. Neaml).
MINUNEA i&4
A preferat sl-qi scoati ochii,
decit si-gi piardl curifenia si fecioria
L-4.inceput, 'cdnd Britanir, adicdAnglia, a primit credinla in
Hristos, qr4q _acolomul1i oameni evlaviogi qi imbundtdfifi; ;i
mul,tibogali nu-gimdritau pe fiicele lor, ci cheltuind multd bogd-
tie Z1_dpau mdnlstiri gi le agezaupe ddnseleacolo,de petreceau
cdlugdreste. In vremeaaceeaera un boier iubitor de faptebune,
vrind sd o facd"cdlugdrild",a intrebat-o, pentru ca sd-ivadl Ei a
ei cugetaregi voinfZ. l-a zis ei: ,,Dacd.
ag mai fi avut o copild, aq
fi dorit sI o dau intr-o mindstire, impreuni cu jumdtate din
avere^ mea, Stlpinului Hristos, iar pe cealaltd.sd o mIrit. Dar
filndcd te am numai pe tine, imi pare rdu gi nu stiu ce sI fac din
douI. insd mie mi se pare cd.estemai bine ca frumusefeaacea;s-
tL, pe carc [i-a dat-o preabunulDumnezeu,sI o afierosestiLui,
decatsd o strice vreun om. $i de vei facesfatul meu, te vei cinsti
de oameniin aceastl lume si in ceruri de Dumnezeul'.Rdspuns-a
lui fecioara:,,inplepfefteai judecat,o, plrinte al meu.Si eu am
socotit,mai bine sd iau pe Mintuitorul de Mire al meu, decit
vreun boier mare si nevrednic".Atunci tatdl ei i-a mulpmit din
tot sufletul,gi in scurt timp a dus-ointr-o mlndstire de fecioare,
unde erau gi alte cllugdrife. $iqbeltuindtoatd.^verealui a zidit
o.biserici, unde ea pe.treceaclluglregte, cu fapte bune, cu alte
ciluglrife. Aduceauincl si alli boieri pe fiicele lor in mlnlstire,
de qedeaupinl sI vie la virsta ceadupl lege,cOndle intrebau
 150 Protos. NICODIM MANDITA
ce vor sd tacd".Si unele doreau viata monahiceasc,iqi se tundeau
in monahism, iar altele cu mai putinl evlavie, se mdritau. ig acel
timp era un domnitor care stdpinea tara aceea, Ricardie cu
numele, cu viatd destrlbllati si neinfrdnatd, care Lvea o fiici
orfand,de mamI, pe care a adus-o si el in mlndstirea cea amin-
titd. lar stareta a primit-o cu bucurie si pentru ca sd cinsteascl
pe domr^ra poruncit de au venit toate surorile ca sd-l hereti
seascl. Intle ele era si Maria, cea zisd, mai sus, carc vdzdnd,
impodobirea domnului, zicea in mintea ei: ,,Dumnezeul meu,
oare sd aibd"acestom atdta slavd si intru impdrdtia,Ta?" Iar acela
dacd"a vdzut-o cd se uitd la el, qi-,q;dnit inima de frumusetea ei,
socotind cI qi.eatot cu acestfel'de socoteallil privise. S-arlnit
de un dor nevindecat, insd"atunci n-a descoperit la ardtare dor
inta lui din ctuza celorlalte ce erau de fa1d,.Dar dupd ce s-a dus
la palatul sdu, a vestit-staretei ca sd-i trimitd pe Maria in acea
searI, si sd.gtie cum cd si ea deasemeneail iubeste. Izr starela
s-a intristat foarte si i-a trimis rlspuns, sI nu facl rusine mdnd-
stirii; ba incd, trebuia, d,acd,ar fi auzit cum ci altul voie;te sd"facd,
un lucru necuviincios ca acesta,sd-lpedepseascd. pe ac,ela,ca un
domn al cetdgli,ce este. Si rnulte alte cuvinte pldcute lui Dumne-
zer, i-a rdspuns: insd aceia, ca un intunecat li minte de patima
curviei, nici intr.-un chip n-a luat aminte la acesteaci, i-a porun-
cit a doua oard",ca negregit si o trimitd,, cd,ii pofteste foarte mult
ochii ei, care i-au rdnit inima, c0nd ciuta la el. $i sI io trimitl cu
hotdrdre, sau se va duce singur si o va lua cu sila, fdcind o mare
ruqine si pagubd mindstirii.
InJre acestea a intrebat stareta pe Nlaria, mai inainte de a
ajunge al dollea vestitor, si i-a zis: ,,Tatill tdn te-a afierosit aici lui
. Dllmnezeu si pururea Fecioarei Maria, Maica Sa, cu toatd bogdlia
!gi, qi a murit cu multd bucurie, vdzind cd ai sporit in poruncile
Domnului. Si in urma mea alta nu se va face stare+d,numai tu,
' pentru fapta cea buni, si pentru bogdfia
ta; ntd mir dar, cum ai
flcut gregealaaceasta,ca-si..cau1i.ladomnitorul, care m-a vestit
sd te trimit la el si nu stiu ce sI fac". Iar ea a rlspuns: ,,$aica mea,
c-galt gind am cdutat eu la el, insl socoteala lui a fost vicleand.,
gegdiod la lucrul cel necuviincios. Cind va trimite a d,oua vard,
vreun om, sI md laEi ca si-i dau eu rlspunsul, ca sd cunosti cit
dor am ca sd pdzescfecioria mea". Rlspuns-a ei stareta: ,,Yezisd,
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 151
nu zici vreun cuvOntaspru, sI se minie gi sI strice mI^nlstirea".
latd"e,a, a zis:,,Milduc la bisericl sd.md rog Stipinei, si md lumi-
reze ca sI-i daurlspunsul cel cuviincios,EiinsdgipurureaFecioa..
rL, md va pdzi pe mine gi mdnlstirea".
A alergatdagla aiutorul cel de sussi se ruga cu lacrimi inain-
te_a IcganeiMaicii lui Dumnezeg,sd o izbdveascd. de intinlciunea
trupului. Dupi un ceasa venit omul si i-a zis staretei cuvdntul
cel mai susamintit,la careea a rdspuns:,,Nuse cuvineca eu sd
trimit pe cinevala pdcat,ci zi ei gi dacdva voi, ifi va urma !ie".
S-audus la bisericl Ei i-a zis ei cel trimis: ,,Doamnamea,domnul
nostru a vdzut frumuseleata Ei-s-4_rinitatAt de mult la inimd,
de-vede;rea ochi-trortii,celor preadulci,ctrnu afli vindecare,dacd
nu vei veni sd te vadd; dar de bundvoie,ca sd.te facl so{ia lui,
sd fii foarte mult cinstitl, gi sd te sldvegtiinru aceastllume; iar
dncdmtvei veni de voie, tg_valua cu sila, ca sI te ruqinezein toa-
tdBritania".ILr eL a rlspuns: ,,Du-teafard.din bisericl gi a;teap-
tI gi pestepulinl vreme ili voi da aceeaca doreqte'Dbmnuitdu".
Atunci acelaa iegit bucurdndu-se,soco!,in4cd s-ainduplecatdo-
rinfei Domnului sIu. Asemeneasi staretaa socotit cum ci s-a
biruit de vrdjmagulgi foarte s-aintristat. insl evlavioasamireasd
a lui Hristos,ducdndu-se,a statinaintea Preasfintei,zicdndaces-
tea cu lacrimi:,,$tdpinamea,bine imi estesd am ochi,ca sdvdd
S_fintalcotnV_lfiadar fiindcd. tgeqtia m-au impiedicat pe mine
vdzind pe pdnglritul, mai bine sd-iscotpe ei, decO.t sd-miinting_z
fecioriamea gi voi vedeaeu darul meu cu ochii sufletuluir4eu.
Iart4-tnI-D8.iamng *fi)ea, gi sd nu mi se socoteasciintru -Bdgat
opet?Iia aceasta,cd de nevoie o fac. S-LdlLdqud"rele cp.-mispau
inainte, mai bine este a alegerdul cel mai mic". Acesteazicind
(o! bnrbnrie ;i viteiie!);1.'?s_q-o;
am_2ndpi*ochii cu un cu1it,gi i-a pus
intr-un vas. Apoi a strigat pe omul cel trimis Ei ia zis: ,,liigdCl
q-c.bilage$tia au gregit domnului tdu, de l-au rInit, .ta!asu*dre.p-
tete-j-ilL pede_p,$t. $i-{acl dupl cum ai zis pqt si-l m2.ngiie,"
r+9lg!-grjtdlaedaryii, qa sr ra rditltru.-ei-tpgld.verelia E-i.
-bucu-
fitl-Iar acelaingrozit, aluat ochii ;i ia dus domnului slu, spu-
ndndu-icuvinteleLcestel,cgyevdzlndu-ipe din;i|. s-ainsplimin-
tat, sclimbdndu-secu dumnezeiasclschimbare,;i minun0.ndu-se
de fapta,bunl a fecioarei aceleia,qia schimbatdragosteaceatru-
peascl,intru evlavia duhului. A plins cu amar, a urit din inimd
 r52 Protos. NI C,ODIAI ]I,IANDT,TA
tdrldelegile lui, qi umilindu-sela suflet, a adus ochii la mlnlsti
re, de ia pus inaintea Sfintei Icoane a Maicii lui Dumnezeusi pe
onrba acolo aproape si stea. Si adundnd pe toate surorile, le-a
zis lor: ,,Cddetitoate la rugiciune, cu lacrimi rugindu-vd stdpi-
nului Hristos celui Atotputernic, si Preasfintei Fecioare Maicii
Lui, ca sd,facd.mill cu sora aceastabinecuvintltn, si sd o vindece
pe e , gi dacl'vom tvea credinfd fierbinte, ne va auzi Stdpinul;
numai sd nu aveti necredintl'in inimile voastre, nici sd vd indoiti
c2rtde pufin; cI cele ce sunt cu neputintd"la oameni, cu putinfd
sunt la Dumnezeu,care face voia celor ce se tem de El. Si vd rog
pe voi, sI nu indrizneascd vreuna si se scoalede la pdmint, pind.
ce -voi sdvirEi si eu ruglciunea met". Asa zicind, a pus cenusi,
nevrednicul, pe capul lui qi cdzind jos la pim0nt, cu capul des-
coperit si cu multd smerenie,se ruga cu multe lacrimi gi tdnguiri:
,,Doamnasi Stlpina Ingerilor, MaicaAtotputernicului Dumnezeu,
nu sunt vrednic sd vdd Sfdnta Icoana Ti, nici si deschid gura
mea cea preapingdritd,ca sI te rog; cd nu amldsat nici un pdcat,
pe care sd.nul fi fIcut. Intinat-am sufletul gi trupul meu ;i tot
pdmintul. insd fiindcl Domnul Iisus Flristos S.aintrupat pentru
picitosi, si n'a lepddat pe desfrdnate,pe tdlhari si pe vame;i, ci
ia primit pe toti si la Dumnezeiascalui indllare de la noi, te-a
llsat pe tine mijlocitoare a pdcitogilor, pe tine te pun chezasl, Std-
pdna mea, cltre Fiul.tdu cel milostiH ca sd mi intorc dela calea
cea rea"a ffuddelegilor,gi prin pocdinll sd-mi spdl noroiul sufle-
tului meu, numai si audd darul tdu rugiciunile sfintitei starefe
si a toatei sfinfite-i frlfimi, ca sd dai iarisi ochii sfintei roabei
acesteia,cdreia eu nepriceputul iam fost pricina de i-a scos. Si
ara Lceasta,sd se izbdveascl de trupeasca [evedere, qi luind lu-
mina cea pread,oritd,si slujeascl bisericii tale, ca gi mai inainte,
i41 eu, nevrednicul robul tiu, sd md slobozescde robia cea cum-
plitd a celui viclean, care md,trage legat, nevdzut, cu lanf de.fier".
Acesteagi altele multe ziceacu lacrimi domnitorul, iar cllugd-
ritele de asemenease rugard toatd"ziua aceea.Si fiindcd se rugau
cu credinfd si cererea le era binecuvintatd. si sfinti, pentru
dragosteacea friteascd, s-a.auzit degrabdrugiciunea lor. La cea-
sul-vecernieia strllucittoatd, biserica, si s-aauzit un glas, zicind:
lumiq?.tr?,cu darul celui ndscut al meu". Atunci cdlugdrila,
,,[a.:fi.
ciutind in sus, a vdzlt pe Stdpina cea Atotputernicd, stdnd
L
MINUNILE MAICII DOMNUIUI r53
inluntru Jertfelnicului,Ei i-a zis ei: ,,MIrescnumeletdu, Doamna
mea,Ei sllvescdarul tlu".
Iar-domnitorulgi toate surorile,dupd ce au auzit glasul,s-au
sculat,d4l pe Preasfinta n-at vLzut-o.inoi- ufuA.odc/4gra viqde-
Qatri,cpeas-emai inainte eru fnrd,ochi, au sldvit pe Stipina cea
A[otputernicl gi iau mullumit, f[.cl$d priveglere"dp- _toat4'noap-
tea. Apoi domnitorul a dat mlndstirii multe daruri $i cdindu-se
de picatele lui, duptrfIgIduinl[, nu s-aintinat mai mult, ci a pe-
trecut viali cu fapte bune.l4.r preacinstitaMatia s-aflcut minu-
rlatd fgarte in lumea acea;stld,Palt-ru marel infelepciunegi pdzi
1eafecioriei $iei. toate surorile au cinstit-o mult pentru facerea
de minune ceaiisn mai.sus si pentru petrecereaei ceacu fapte
bune.lar dupd"sf0rgitulstarefei,cu sfatde obgteau ales-ope din-
sa, curecu pllcere de Dumnezeupdstorind Sfinta mdnistire s-a
dusintru impdrdliaceacereascd,.Pe carc,o! de ar da Dumnezeuca
noi toli si o dobindim, cu darul Ei iubireade oameni,a Domnu-
cu
lui nostru Iisus Hristos, cdruia se cuvine toatd.slava,cinstea gi
inchinlciunea, impreuni cu cel f.ilrdde inceput al lui PIrinte, 9i
cu Preasfintul;i de o fiinlI Duh,in veci.Amin (M.'M, D.12,d.Neaml).
MINUNEA 185
Agisitt"r:Hltliiff,1''#"r:#:f sinasur'
Oarecarefecioard,cu numele Efimia, flicil a unui.boier bogat
a afierosit fecioria ei PreanevinovateiMaicii lui Dumnezeu,din
tlndrd"virstl qi petrecandminunat gi cu faptelune, nici odatd
n-a lipsit de la Bisericl in Duminici, PrazniceImpirlteEti gi in
sirbitori. Toli se minunau, vdzdndatita evlaviela o t0;ndrilatdt
de crudi, foarte frumoasdcu trupul qi cu bun chip. I41pe c21
creftea virsla trupului, pe atita seinmul,tea9i evlaviasufletului.
De aceel,yple4ul drac nemaiputdndsuferi viefuirea ei: curatl,
qinstitl, sfintl, zavistui foarte mult, asuprupilztii fecioriei aces-
teia. El rini cltre -dragostea ei un boier preabogat,carea.cerut-o
delatatil strude sofie.Tatil fecioareis-abucurat,casilfacdginere
pe un om ca Lcestl.F.l i-a filgilduit cI i-o va da. insl mireasalui
Hristos ceafdrd,de prihani, s-aimpotrivit voii plrintegti, zicind
ci nu ar fi cu dreptate, nici cu cuviinp, ca sI mintd purirrea Ie-
cioarei,Nlscltoarei de Durnnezeu,cdreiai-a filgdduit_fecioriaei,
si sd iubeasclmai mult pe un nevrednic;i pdmintesc,decit pe
154 Protos. N IC'ODIM MANDITA
mirele cel preavrednic si ceresc.Ci tatdl ei s-a miniat si ia zis:
,,Rudenialui este mare, si tu nu esti vrednici sI iei de blrbat pe
un boier atdt de bogat qi de bun neam. Cu hotdrare voiesc ca sI
tacivoia mea, sau te pedepsescprea aspru". Fecioaracea de bun
neam, vdzind socotealatatdlui sIu cea nestrdmutatdqi prir4ejdia
f'ecioriei ei, a rntrat in Dumnezeiascabisericl, gi rugindu-se cu
lacrimi, cerel de la Preasfdnta Ndscltoare de Dumnezeu, ca sd-i
aiute la aceastd,nevoie, sd nu-si intine trupul siu. Dupd ce s-a
rugat multe ceasuri, socotea intru sinesi aceasta:,,f.iindcd fru-
musetea trupului meu este pricioa ca sd mint ceresculuiN{ire,si
sd md pingdresc de om nevrednic, mai bine este sI md lipsesc
49 e?, nefiindu-mi fblositoare si sI md. fac grozavd.cu chipul ;i
uritd,4umai sd-mi pdzesccurlienia sufletulir,i, pe care, mii var-
tos ;i mai mult o doregte Domnul, decdt frumusetea cea stficd-
cioasd.Acesteacugetind si infierbdntindu-se de Dumnezeiescul
dor al pdzirii fecioriei ei, qi,a tdiat nasul si buzele. Deindrdzneala
aceasta auzind si vizdnd-o tatdl ei, s-a miniat atita, incdt a vrut
s-o omoare, insd pentru ca sd nu-i dea numai o durere, dacd,ii
va taia,capul ei, a llsat-o pe dinsa vie, ca sd-i dea muncd pe fie-
care zi. Dupd ce a bdtut-o c0.ta vrut, a chemat un lucritor de pi-
mint, pe czre il avea in tarinile iui, foarte aspru si flrd omenie,
c4tuia i-a dat-o ca sd o albd.ca pe o roabd, sd-i facd.cele rnai grele
si mai defdimate slujbe si lucruri ale tarinii lui si si a l>atd.tilrd.
de milostivire, c0nd nu-i va face ascultare.El s-ajurat aceluia cI
dacd,va auzi, cd s-aumilit in vreo zi spre ea si ii va tace bine, sau
sevaardta milostiv cit de pulin cdtre ddnsa,iiva tiia eapul lui.
Tdranul luindu-o pe dinsa, o necilieasi o bltea fdrd,d,emilostivire,
pentru cd din fire era crud si fdrd de omenie. Mai mult, pentru
-cea,
frica tatdlui ei, a pus-o la ceie mai grele sluibe. Fecioara de
bun_nearn,rdbda cu vitejie toate scirbele, multumind Domnului,
Carc a invrednicit-oca sd se pedepseascd, pentru dragosteaLui.
Pe cind voia sd o batd.nemilostiwl acela,ea se duceaintr-un loc
ascuns,si se ruga multe ceasuri cu lacrimi cltre Domnul, cerdnd
de la Ddnsul, ca sd-i dea pAnd,lasfirgit rdbdarc si putere. Cele mai
multe nop{i le petreceain metanii si rugdciuni,'c0ndavea vreme.
Robia aceista cumplitl si asprI, { rdbdai-o purrdtoarea de
chinuri si Mucenita pdzirii fecioriei ei, nu zece zile, sau o sutd, ci
sapte ani intregi. oricare o vedea din cei ce o stiau mai dinainte,
citd. frumusete avea si.in ce fel s-a fdcut din osteneli, din scdrbe
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 155
gi din munci,nu era cu putinfl ca si nu-l doard"inima 9i sdCnt
ldcrimezede nefericirea ei.lntr-o noaptein care era aiunul Nag-
tcrii lui Hristos, pe cind cina barbarul acela,Efimia s-a dus pe
ascunsla grajd ca sI se rolge, cuget0ndla intruparea Domnului
oostru, C,ale.a,primil,s"i-se.fzrd'.ompentru mOntuireanoastri.
lIranul vilzind ci lipseite fecioara,ahrat un toiag qi a aletgatca
sd,obatd,dupdcum aveaobignuinll. Alergind ciltre graid,avilzut
departe o luminl mare ;i s-atemut, socotind cum cd ar fi foc
d.,e*
si cI arde casa.Apropindu-sea vdntt ceel ce nu era vrednic sI
vadd,,rdicd"pe ilgplrItea;sa cea cereascl cu mullime de sfinli
ingeri, care m0{rgiiau pe Efimi,4,zicind: ,,"Rabd{. cu tirie fiica
riiea preiiubitd, cdcipentru scirba aceastavremelntcd,pe care o
pltimeqti pentru dragosteaFiului meu, yei dobindi inimpfudlia
Lui, slavl ve;nicdgi nevegtejitdcununl. Si ca $emnpentru cunu-
na slaveicelei mari, cdreiaai si te invrednicestide la Mirele tiu
Cel Ceresc,deacum-s{fii vlndecat! la mldularele cele tdiate,cu
putereaFiului Meu...".Acesteavdzindu-leldranul acelas-ainfri-
co;at si strigdndpe toli casniciisdi, au vdzut pe Stdpina ceafdtd
de prihand,ct celta ei ceacereasci,Ei pe feciolra sr buzelegi
cu nasul, dupd cum a fost mai inainte. Toli au cdzutla pdm?;nt,
neputind sd vadi atita lnminl. Dupd un ceas sculindu-se,au
vdzutnumai pe Efimiasinguri, rugindu-se;i strdlucind.Acestea
vdzindu-lelIranul acela,a trimis cuv0nt la tatdl ei, sd vind grab-
nic la fiica lui. Acelaveni indatd..Ydzind pe fiica lui vindecatd,
s-a inspdimintat qi mullumind Domnului, a cerut iertarc de la
dinsa, pentru necunoqtinlalui ceamai dinainte.Apoi cheltuind
aur mult, a ziditin locul graidului acela,o miirdstire preafrumoa-
sd qi acoloaldsat-ope d0nsa,sI sluieasclMireluiei CeluiCeresc.
Acoloisi petrecel eaviata,in faptebune gi adunl pe multe alte-
le. Astfel,bine qi minunat petrecind in toate poruncileDomnu-
lui, cu pllcere de Dumnezeuplstorind turma ceasf.intd",ldsind
cele vremelnice,s-a dus la impilrdlia cez-nesfir;iti, pe care sd
dea Dumnezetsd,o dobindim noi toti. Amin (M.M.D.13,d.Neaml).
MINUNEA 186
Maica Domnului incununeazf din cer pe doui
fecioare cufate, clevetite de lumea rea
O femeiecreqtinl de bun neam,foarteimbundtl,titd,,aveadoud,
fiice foarte frumoase.Ea le sfdtuiasl-i urmezeei la petrecerea
 156 Protos. NICODIM MANDITA
cffiFdup[ Dumnezeu,gi mai ales la multa evlavie pe cate o avea
cltre Preasfana Ndscltoare de Dumnezeu.DupI molrtea bdrbatu-
lui ei, a sdrdcitaEade mult, incit nu avea cu ce si-si mdrite fbtele
ei. Astfel se amdra temOndu-se,ca nu cumva sI-si v2ndd cinstea
lor, din pricina siriciei. Avind ea multd credinfd cltre Dumne-
zerr,s-Ldus cu dinsele la Bisericl. Acolo, stind inaintea Preasfin-
tei Nlscltoarei de Dumnezeu,s-arugat zicind cu lacrimi: ,,Stlpt-
na ingerilor, Maica sdrmanilor, Ei aiutdtoarca sdracilor, in ingri
jirea Ei sub acoperdmdntultIu dau din tot sufeltul meu, pe aces-
te doud slrmane, ca sI le chivernisesti; cd nu pot eu sd le pdzesc
f.drd,de paguba sufletului qi a trupului, din cauzasdrdciei si nea-
jungerii mele. Tu cu mai-nainte si'Dumnezeiascata"purtare de
grijI, dupi nemdrginita ta milostivire, sI le acoperi gi si le pi-
zesti, cz sI nu-si intine fecioria lor".
Acestea zicind rnama cea evlavioasd, L Lprrc t miinile fiicelor
ei qi le-au apropiat de sfinta icoand",spre sefirn de legdturd, ca
sd fie Preasfinta Ndscltoare de Dumnezerr, mLmL lor, din ceasul
acela, si ea mai mult nu. Aceasta fdcdnd, s-au intors la casa lor.
C0nd s-au apropiat de u;d", iatd un tanIr, in chipul fulgerului,
care tinand o pungd plind de argin{i, ii zise ei: ,jmpdrdteas? cel
cereascl ifi trimite banii aceqtia,ca si chiverniseqti fiicele tale".
Luindu-i pe dinqii, acela.s-asuit la ceruri. Femeia a cdzut cu fala
la pdmdnt multumind cu lacrimi Fdcdtoarei de bine, celei bogat
dlruitoare, pentru grabnicul ajutor gi grabnica sprijinire. Apoi,
cheltuind, le-a imbrdcat pe dOnsele si le-a cumplrat cele de
nevoie ale viefii lor. Vecinii cei rii, qtiind sdrdcir lor cea dinain-
te, le grd.iau rdu qi le huleau pe ddnsele cu nedreptate qi cu ru-
gine, osindindu-le si'zicind, cum cd maicalor,le-a v0ndut cinstea
lor, vreunuia din cei bogafi gi a luat bani. Clevetirea aceastacum-
plitd", atzindu-o evlavioasa femeie, socoteascdfiecare cdtd"scir-
bd,Ei necaza suferit! Si pe cit timpul trecea,pe ^tata,;i osindirea
crestea, incit s-ainstiinlat de aceasta toatd"cetatez. Biata mamd,
t neputand sd mai suferp ponegririle oamenilor, a zis fiicelor sale:
,,Duce1i-vdla Maica voastri cea milostivi, qi vI rugafi bundtdfii
ei cu lacrimi si cu inima smeritd, ca sd"vd"aiute si v[ izbivili de
gurile oamenilor 9i {aqI cu neindoitd, credinld,vX vefi ruga, vd'va
auzi pe voi Maica induratului Dumnezeu, Cea mult-milostivd,
dupl cum si mai-nainte ne-a auzit qi aiutat". Fecioareleascultind
invdtltura macii lor, s-au dus la Dumnezeiascabisericl, si au
MINANIIE MAICII DOMNUTUI r57
flcut dupd cum le-a invtrfat. Dupi ce s-aurugat destul; vlrsind
lacrimi cu credinfi fierbinte, s'au intors la casalor, niddjduind
latmpdrdteasl cel Puternicl, cum c{ le va trimite ajutor din cer,
precum s-agi fIcut. impirdteasa, hrdnitoarea slracilor, primind
smerita rugd.ciunegi lacrimile nevinovatelortinere, le-a ascultat
pe dinsele si cu minune le-a ajutatintr-acestchip:.
La un marc praznic,la care era-adunattot poporul cetdfii in
Mitropolie,Ei dddeainvdflturl u4 Duhovnic,er&si femeiacea
mai sus amintitd,,cu fetele ei. Pe la mijlocul invlflturii Duhovni
cului ce se osteneacu bunl chibzuia.ll ainvdta si lumina aduna-
rea credincioqilordin Bisericd",vilzurd"tofi un inger preafrumos,
cd,a intrat pe o fereastrd",Iinand in miini doud cununi frumoase
si minunate, alcltuite din flori din trandafir alb si din alte flori
bine mirositoare.El zisecltre celedoud copile,acestecuvintein
auzul tuturor: ,,Acestedoul cununi de flori albe, vi le-a trimis
din ceruri, impdrdteasa,pentru semnulfeciorieivoastre".Aces-
tea zicind, a pus pe capetelelor cununile gi indatd s-afdcut nevd-
zut. C2;td.
veseliesocotifi o! ascultdtorilor,cd,au luat fecioareleqi
citd inspiimintare, cei ce stau imprejur? A rlmas invd.titura
neisprlvitd, Arhiereul gi boierii au alergatsI sirute cununilecele
ceregtisi in scurt tot poporul se intrecea,cine sd cinsteascd" pe
fecioaremai mult. Mai pe urml le-aupetrecutpdni la casalor.
Ele insl nu s-aum0ndrit in deqert,pentru aceastd. cinstece ii s-a
fdcut; ci cu multd smerenieau multumit implrdtesei celei vred-
nice de cinste.Arhiereul gi cei mai mari boieri, au cheltuit avere
nenumlratd", zidind doul mdndstiri preafrumoasein numele
PreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeu.Apoi auhotdr0rtpe o fecioa-
rd"staretd.intr-o mdnistire Eipe alta,in cealaltd" mdndstire.Acolo
ele petreceaucu aqafapte bune gi viafi minunatd.,incdt, multe
fecioarede bun neam ale boierilor, nu numai din aceacetate,ci,
gi din alte cetdti,auzind de vesteaceabunl gi de petrecereacea
pldcutl lui Dumnezerr,&u llsat bogltja ceacurgdtoareprecumqi
slavaceadeqartd,si au venit la ascultarealor. $i atita au crescut
acestpdoul mdndstiri,avindu-le toli in mare evlavie,incit, cine-
va socoteao mare fericire, dacd,s-arfi invrednicit sI se numere
impreund cv Lce stil tagmdbinecuvintatd".Celedoui minunate
proiestoases-auslvOrsit in sfintenie si sfintele lor moastebine
au mirosit, iar fericitele lor suflete,s-audus in impdrdfia cea ce-
 158 Protos. NICODIM, MANDITA
c 9i noi tofi sI o dobdn-
retscd,pe care,o! de ar da Dumnezerr,
dim. Amin (M. M.D. 14,d. Neamt).
MINUNEA 187
Biruind rizboiul curviei de cinci ori,.
de cinci ori s-a incununat
Doi frali au fost trimigi de la mlnlstire, la ascultare.Ei ctrlI-
toreauimpreuni, rugindu-sefiecarelui Dumnezeu. Ajungitd la
locul destinat, s-au apucatde lucru. Agupraunuia dintre ei, s-a
ridicat rdzboi de la diavolul, de cinci ori, ca sI plcltuiasci. El
sculindu-sefilcearugdciune,;i nu s-allsat biruit de gdnduri, dar
a fost supirat tare de patimd.intorc0ndu-secltre Pdrintelelor du-
hovnicesc,fgla".ftateluiaceluiaera tulburatl. fiind intrebat des-
pre cuuzntulburdrii, acelaa pus metanie9i a rlspuns: ,,RoagI-te,
PIrinte, pentru mine, cl am cdzutin curvie". Apoi ia povestit,
cum a fost..luptatde gindqli. Bltrinul fiind vdzdtor cu mintea,
vedea pe capul uceniculuisdu,cinci cununi. Cunoscindu-ilupta
qi biruihla lui asuprapatimii Ei a diavolului, care o ridicaseasu-
pra lui, i-r zis:,,i4drdznegte fiule, cd nu te-ai biruit; ci, mai v0r-
to-q,ai biruit cu aceeaimpotrivire, cd"n-ai sivirqit pdcatul".
S41eleprin credinla in Dumnezeuqi evlavia ce o avea cdtre
Maica Domnului, a fost alrttat sI biruiascd de cinci ori, ispita
iliavoleascdEi astfel,s-aincununat de cinci ori, cu darul lui Dum-
nezeu.Qrlcepatim4-sauispitd diavoleascd biruitd de noi cu aju-
torul lui Dumnezeusi osirdia noastrd bine chibzuitl, este o
'.cunund
strdluciil, cti iare ne incunundm de sus.
MINUNEA 188
Maica Domnului salveazL de la inec,
pe o femeie ce a niscut un prunc negfu . bunl voie, pe clre eu acum mi duc sI o primesc".
Pestemareleriu Naris,caretreceprin mijloculoraquluiNarani,
s-aridicat un rnare Ei frumos pod, riul fiind foarte lat 9i adinc.
in acestoragera un boier bogat,cuteLvelmulte slugis,imai mul,ti
robi; gi intre acestiase alla si un arap, pe careil iubeamult boie-
rul, pentru cd,ii iilceamulte sluibe.intdmplindu-sesi nascl sofia
boierului, a flcut copil negru cacerneala;agade negru,incdt era
aproapeca qi arapul.Iar din ce caruzd, nimeni nu stia, clci femeia
era (xrriltd,se pilzeade astfel de fapte gi pe alt blrbat nu cuno$-
L tea,in afardde solul ei. $i mai ales,aveamare evlavie cdftePrca'
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI r59
sfinta, pentru care,o iubea Stlpana qi o invredniceade multe
haruri, intre care a fost si aceasta,pe care mai jos il vom scrie.
Toli cei ce vedeaupe copil, nu numai strlini, ci chiar qi boie-
rul, socoteaucum cd l-a flcut cu arapul, din care pricinil avea
mare suplrare boierul, si-i era ruginede oameni.PentrucI toli in
toate pd\ile, numai de aceasgrvorbeau,qi de multe ori il biruia
supdrarea,pOni intr-atit, incit cugeta sI omoare pruncul, pe
arapulsi pe sofia sa.insl Preasfintai dildeardbdarc,pentru ci
cunosteacwdlia acelei nevinovate femei. Si, flcdndu-se"femeia
sdndtoasd", boierul ca sd"scapede ocara oamenilor, i-a zip ,,Ot
femeie real la-|';icopilul cel de pripas, pe care l-ai nlscut in
desfrdnare,fugi degrabdin casamea.qi du-tein locul unde sd nu
te vadd ochii mei, pentru ca nu cumvasi mI m0nii vreodatl Ei
sd te omor".
AcesteazicdndL Lpvcut-ode cosife(pnrulcapului)qi a dat-oafa-
rd din castr,impreundcu pruncul.Pl2ngnndea fi tanguindu-se,
s-adus la un unchi al siu, socotindcd,o va primi la casasa,ca una
ce era din s0ngelelui, dar gi acelaa alungat-ocu multe ocd.rigi
deflimdri. $i agaau ficut toate rudeniile ei, socotindtotj cum ca
in adevdr,cu arapul a fdcutcopilul. Yilzind cd toaterudele ei au
ocdrit-o gi au alungat-os-Lintristat qi dezndddjduitpind intr-a1d;t,
incit, cL o ticnloa;sd,
iEi pusein gind sI se omoarecu pruncul,ne-
maiput0nd sI sufere ocaraoamenilor.Acesteacugetind, a intrat
intr-o bisericd a PreasfinteiNdscdtozreide Dumnezeusi cdzflnd
inaintea icoaneiei, a plins atit de mult, incOta udat pardoseaLa
Bisericii,zicind.:,,PreadulceL meaDoamndgi Stlpand!Nu pot sd
mai sufir defdimareasi ocaraoamenilor;md rog milostivirii tale
sd nu lasi sufletul meu si se munceasci,pentru moafte? ceade
Si dupi ce a plins multl vreme, s-a dus in targ ;i ajungOnd
aproapede riu a strigat cu mare glasin auzultuturor: ,,Asculta-
fiml pentru numele lui Dumnezeu!"To[i au stat.locului, ca sd.
audd.ce vrea si spuni. Si a zis ea: ,,NIscltoareade DumnezeuEi
Stlpina, sd.aratevreun sefirnla aceiacarc md"clevetesccu nedrep-
tate, cd"eu nu am si mai fac decit acelsta".$i sfirsind aceste
cuvinte, s-aaruncatin r0u, impreuni cu pruncul.lar bdrbatul ei
s,ioarecaredin rudenii, care s-auintimplat acolo in tirg, s-au
intristat de moarteaei. $i ducindu-se- in Biserictrse rugau, ce-
r60 Protos. NICODIM MANDTTA
rdnd de la Dumnezeu ca si nu-i pedepseascipentru priclna
aceastl, deoarece ei nu stiau daci a fost vinovati s-au nu, ci
numai copilul, prin culoarea pielei, ar fi mdrturisit pe tatdl silu.
Astfel,pe cind se rugau ei, au auzit tfatd' glasuri de popor, ldu-
d0nd cu mare strigare pe Domnul, care scdpasepe femeiedin r0u,
slndtoas'i, impreund cu pruncul, care acum era alb gi foarte frumos. -
indatd alergOndla dinsa qi bdrbatul ei inspdimdntat, a imbri-
tisat-o plingind; gi cerind iertare pentru asprimea cu care s-a
purtat fatd,de dinsa, slruta pruncul, ldudind pe Domnul, Care
n-a ldsat sd moard nevinovata femeie, invinuitd pe nedreptate.
Apoi intrebindu-o cum s-a fdcut minunea, e a rispuns: ,,Cind
am vdzlt cd m-ati ocdrit toti qi m-ati izgonit, din pteam re^
supirare qi amlrdciune, am pus in gdnd s,I md omor; insd mai
irrtii, intrind in Bisericd, am cdzut 9i m-am rugat Preasfintei
Ndscltoarei de Dumn ezeu,pe care in urmd am vdzut'o in fundul
riului unde m-am aruncut, care mi-a zis mie: ,,Sdnu te intristezi
ci eu nu te las si te inneci". Atunci am vdzut cd'apa a stat des-
pdrlitd in doul pIrfi si nu s-a apropiat de mine. Iar eu am spus:
,,Dar pentru ce sd voiesc viaqd,Stip0na mea?Ca sI am supdrlri,
ocdri si munci?" Preasfdnta mi-a zis: ,,Altd femeie mai sldvitd
declt tine sd nu fie in orasul vostru, nici alt copil mai frumos
decit al tdu". Acestea zicind m-a luat de mOni cu copilul qi
aduc2ndu-mdpe pod, mi-a zis: ,,Fiindcdbdrbatul vrea semn ca sd
creaddcd al lui este copilul, sd se facdmai alb decit to{i pruncii
cetilii voastre". Si indatl dupl ce z zis acestea,Pteasfinta s-a
inlllat la ceruri, iar pruncul, prin minune, s-a schimbat cu fru-
musetea aceastl".
,q.ulind ;i vdzdnd cei ce stlteau de fald o minune ca Lceasta,
au sldvit pe Dumnezeu Ei pe StIp0na pururea Fecioard.Iar pe
femeie o ruga sd-i ierte clevetirea cea nedreaptd,9i mai ales bdr-
batul siu, .are o ruga sd se intoarcl la casalui. insd ea a zis: ,,Se
cuvine sd sllvesc pe Dumnezeu si pe Stip0na mai mult, pentru
cI acum te-ai incredinlat cd mia scdpatvia[a mea' De acum ina-
inte nu se cade sd mai sluiesc casei tale, ardtindu-mI astfel ne-
mulfumitoare cdtte Filcdtoarea de bine, care mi-a ficut acest
minunat dar. Tu m-ai urOt si m-ai izgonit, iar Ei ia fost mild de
mine si nu m-a ldsat ca sI pier cu trupul gi cu sufletul". Apoi s-a
dus la mdndstire de fecioare si s-a ficut cdluglrifl.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 161
Si trdind vialI imbundtdlitil si minunatd, s-a invrednicit de
impdrdlria cerurilor, pe cure dea Dumnezer ca noi tofi sI o
dobindim. Amin (M.M.D. 26,d. Neamo.
MINUNEA 189
Nlaica Domnului salveazil petun tlnilr nevinovat,
din primeidie de moarte
in zilele impiratului Teodosiecel Mare, era in Constantinopol
un oarecare Iulian, imbunitllit cu viata, ctre Lyea un singur fiu,
cu numele Teofil. AcestIulian in tinerefile lui, a fost foarte bogat:
ix la bdtrinele sdricind deslv4rqit si neavOndnici cele maide
nevoie ale trupului, a zis fiului siu: ,,Fiul meu, iati, dupi cum
vezi, e! sunt neputincios si asa de sdrac,incAt nu am cu ce sd-mi
trdiesc viala. Te rog si eu, sI-mi implineqti o dorinti a. fi7e , c
eu smeritul si md mOntuiescla bdtrinetele mele; iar tu sd te
invrednicegti de cereasca fericire, pentru zscultarea cea ciltre
pdrintele tIu".
Atunci feciorul, ia rlspuns: ,,Spune-mitatd,orice poftesti si eu
te voi asculta la lucruiile . cele cuviincioase". Bltrinul ia zis:
,,Fericitul Avraam avea un fiu din fdgdduinld,, pe c re ducdndu-l
in munte sd-l iunghie gi sd-l ardl spre jertfd,, acela nu a fugit, el
incd qi lemnele cu bucurie le ducea, cu osdrdie urmdnd tatdlui
sdu. $i nu numai acesta.,ci, gi alfii mulli au ascultat pe pdrinlii
lor. Aqa sd faci gi tu acum, fdtul meu preaiubit: asculti porunca
mea si nddllduiesc la Dumnezeulcel iubitor de oameni, cI nu te
vei mihni de aceasta".Atunci a zis Teofil: ,,Au doatil, voiesti si
tu ca sI mI omori?" Rdspuns-a, tatdl sdu: ,,Sdmd fereascl Bunul
Dumnezeu, fiule, de o filrddelege ca a'cealsta,. Eu doresc numai o
voie sI-mi faci: SI primegti ca si te vind ca pe un rob al meu,
pentru ca sd am cu ce trdi la bdtrinetile mele si si nu umblu
cerind ca un slrac Ei lipsit. Milostiwl Dumnezeuva facemill cu
tine pentru bunltatet ^ceastl, giti va da bogilig nehumlratl in
aceastd,lume, iar in cealaltd, va, ageza.sufletul tIu spre odihnl,
in sinul lui Avraam".
,,Dar o poruncd am sI-!i dau, pe care s-o pdzegti,pind in cea-
sul mor{ii tale: De te va trimite stlpinul tdu la vreun lucru sau
la vreo sluibd oatec&re,sd-!i aduci aminte ca sd te duci intotdea-
una mai intii la Sfinta Liturghie, cind este vremea ei, qi numai
162 Protos. NICODfM MAND|TA
dupd sfirEitul serviciului sf0.nt,sd te indrep,ti spre slujba tL. De
asemenea,si te sirguiesti sd ai cdtreaPreasfinta Fecioarl multd
evlavie. Dacd vei face asa, te va, izbilvi Domnul de o mare Ei
ndpr aznicd,prime j die ".
nid u rlsluns:',,PIrint6lemeu, fd cu mine cum ifi este voi ta".
A doua zi a vindut Iulian pe fiul sdu Teofil, la un boier, Patriciu
al palatului, cu numele Constantin, care a iubit mult pe tindr,
pentru supunerea,ascultarea qi frumoasa lui inlelepciune, pen-
tru smerenia.;i pdzirea curltie sale, pentru frumusefea fetei lui,
cum qi pentru invdfdtura si eunostinlele pe care le avea.il lua la
plimbare cu el, oriunde se ducea, cum si la masi pentru ca sd-l
slujeascdcu sirguinfl.
. intr-una din zile ducdndu-seboierul la palatul impdrdtesc, a
uitat samandrionul, adicd"buchelarul in care avea poruncile; Ei a
trimis ihap oi acasd"pe Teofil, in gr abd"ca sd-l aducd.Tdndrul aler-
gdnd acasd,a intrat in camera Patriciului fnid, nici o teamd gi a
luat buchelarul. in ceasul acela s-a intdmplat cd femeia Patri-
ciului gezlnd in pat, pdcdtuia cu.un rab al ei. Tofil din preamul-
ta grdbire, nu s-a uitat-spre ei si qia cdutat de drumul lui. : pecetluiascd, slv0rgindu-seSfdntaLiturghie la biserica"^ceea,,a
Ticdlogii aceia care pdcdtuiau, temindu-se qil el va spune dom-
nului sIu, au plismuit asupalui viclenie gi mirturii mincinoase.
Venind patriciul i-a zis lui femeia: ,,De asta ti armpdrat pe robul
acesta,ca sd vinl la mine in pat qi sd.ma=sileasci la pdcat,neru-
qinatul? Cdci dacd"n-aEfi strigat si n-ar fi venit cutare ca sd"md"
scape,imi pingirea cinstea, prea indr[znelul. acesta.Ce, sunt de
neam prost Ei nefericit ca sI md disprefuie;ti aEaTMI jur pe rugd-
ciunea pdrinfilor mei qi pe mintuirea sufletului meu, cd de nu
voi vedea mdine, capul indrlznetului si obraznicului rob tdiat, nu
mai stau nici un ceas in cLSa.ta",ci md despart de tine qi-mi iau
zestrel mea".
Patriciul auzlnd acestea's-am0niat foarte mult asupa robului
gi a fdglduit cu hotdrire, sI-i facd,voia ei. A doua zi intilnindu-se
la palat cu Eparhul, i-a z[s:,,Miine de diminea;ld,am sd-fi trimit
pe un rob al rneu, cdruia ai sd-i tai ctpul, sd-l pui intr-o bucatd"
de'pinzd.,sl-l pecetluiegtigi si mil trimiti". Eparhul i-a rispuns:
,Eu nu pot sd fac judecatd,fdrd dovadd;dacl insl mdrturisesq de
el trei oameni in scris, cum cd este vinovat de moarte, il omor"..
MINUNILE MAICII DOMNUTUI r63
Atunci Patriciul a spusinainte a trei martori, cum cI a cum-
pilrat un rob tindt, c&te L vrut sI necinsteascicu sila pe solia
lui qi a scris hotlrire de moarte chiar cu minh sa. DupI Lceea
Eparhul,a primit sd-l omoare.
C0nd s-a ficut ziud, a chematpe nevinovatul acelasi i-a zis
lui: ,,Du-tela Eparhulgi-ispune,cum ci-l heretisesc'gi si-mi trimi-
td rlspunsul".Robulcel bun plecind, a trecut pe l0ngI o biseri
cd a PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu,in care se sluieasi
aducdndu-siaminte de porunca pdrinteascd,a intrat induntru
tocmai cind se citeaApostolulqi a rdmdsin bisericdpind,la,sfdr-
Eit. in timpul Lcestl, robul cel cu adevdtatvinovat, vdzdnd cd,
Eparhul intirzie de a trimite capul, a zis Patriciului: ,,Sdmd duc
eu sd-ladtc, dacdporunciti". PatriciulL zis:,,Du-te".Atunci el aler-"
gind cu grdbire,ca gi cum s-arfi dus sI primeascdo comoarl de
mult pref, a ajunsla casaEparhului;i intrind induntru, l-ahere-
tisit (sdura| pe el in numelePatriciului,Atunci un gealatcu sabia
ascutitdce sta ascuns,i-a tdiatindatd",capul lui, pe care punindu-l
intr-un ligheansi spdlindu-I,l-a impachetat.Tocmaicind voia sd-l
sosit gi robul cel credinciossi fdrd de"viclesug,heretis0ndpe
Eparhul,a primit paehetulcu capul'pecetluit filrd"sd gtie ce este
induntru. Ajungind zcasd" la Patriciu gi vlzindu-l pe el, toti s-au
minunat, mai alesdoamnalui, pentru cd Etiacd la trimis sd-itaie
capul, iat el s-aintors sdndtos.intrebindu-l pe dinsul ce a adus,
el a rdspunszicind: ,,Dupdcum mifi poruncit, stlpine al meu,
m-amdus gi heretisind pe Eparhul,indatd.mi-a dat lucrul aces-
ta sd !i-l aduc;eu insl nu gtiu ce esteinluntru".
Atunci eahrind pachetulgi despecetluinduJ, a aflat capulrobu-
lui necredincios,pentru care ingrozindu-sefoatte, a tdmas fdtd,
grai multl vreme, preapdcdtoasa. Apoi venind in stareaceamai
dinainte, a inleles iudecatalui Dumnezeucel dreaptd,.Si fiindu-i
fricd sI nu-pitimeasclsi ea asemenea, cL o pricinuitolrea a rdu-
td{ii aceleia,a plins din toatl inima gi a spussolului ei cu indrdz-
neald",flridelegea ei, zicdnd:,,Domnulmeu! Eu ticiloasa si nefe-
ficita sunt pricinuitoarea rlului acestuia si md tem sd nu
pdtimescdup[ faptelemele,cd nu estelucru ascuns(dupicumzice
glasulDomnului) caresd nu sevideascd.latd", azi sejmplinesctrei
ani Ei jumdtate, de cind eu plcltuiesc cu robul cel omordt,inqe-

164 Protos. NICODIM MANDITA
ldndu-te, fdrd,ca tu si fi Stiut ^ceastl. insl robul acesta tindr,
este curat despre mine, cd nici un pdcat n-a fdcut qi cu nedeptate
l-am invinovd+it, ticdlo sa de mine. Pentru aceastaDumnezeucel
drept care iubeqte dreptatea, ardspldtit fieciruia dupd lucrurile
lui. Te rog, iartd-mi pe mine, domnul mbu, pentru indurdrile lui
Dumnezeu qi mI flglduiesc ca de azi inainte si nu-[i mai gre-
sesctie". Acesteazicind toti s-auinfricoqat si s-auinspdimdntat,
mlrind. pe Domnul cel iubitor de oameni, clre niciodatl nu trece
cu vederea pe cel ce face voia Lui.
Atunci Patriciul intrebind qi cercetind pe tinlrul sd-i spunl
viata si faptele lui cele dinaite, el a mdrturisit totul, ardtindu-i
bunul neam din care se trage, sdrdciain care tatil sIu a ajuns la
. bdtrdnele, ascultateape cure i-a fdcut-o,primind sd fie vindut lui
ca un rob)spre a LveL eu ce-l intretine, porunca pe c re i-a dat-o
sd se ducd la Sfdnta Liturghie gi celelalte. Patriciul auzind aces-
tea, din acel ceasnu l-a mai linut pe dinsul ca rob, ci ca pe un ade-
vdrat fiu al lui, mdncdnd impreunl cu ddnsul si petrecind impre-
und. Si nu numai de zceastdcinste sa invrednicit Teofil, ci ca qi
'
mostdnitor a fost ficut de boierul acela,peste toati avufia lui.
Pentru aceastl si noi, iubitilor, sI ne temem de judecata lui
Dumnezeu.SI ne ducem totdeauna la Bisericd qi sd stdm cu fricl
si cu cutremur pdnd la sfdrqitul Sfintei Liturghii, ca gi cum am
vedea cu ochii pe Stdpinul Hristos, Cel care ne va judeca pe noi
in ziua ceainfricoqatd ^ invierii celei de obqte.SI nu iegim afard
din Bisericd inainte de terminarea slujbei qi mai ales sd nu in-
drdzneascdnimeni a vorbi inluntru, pentru cI cel ce iese afard.
din bisericl in timpul slujbei, fdrd,de mare nevoie, se aseamdnd
cu luda, cel ce s-a sculat de la Cina cea de Taind"qi duc0ndu-se,
a vindut pe Domnul nostru Iisus llristos (M.M.D.65,d. Ncamt).
MINUNEA 19O
Zidind o biserici in cinstea Maicii Domnului
't .
au primit ca rhsplhtire un prunc minunat
Vasile qi Evdochi^, peffecfundin viaql de clsnicie, au zidit o
bisericl foarte scumpdin cinsteaPreacurateiFecioare.MaicaDom-
nului le-a ddruit un fiu cu mare sfintire, care,filcindu-se mdriqor,
nu vorbea cu nici o feneie, nefiind maica.sa de fatd. Pentru
aceasti curdtfr dupd nroartealui, trupul qi hainele lui, inci multd
MINANITE MAICII DOMNUTUI 165
vreme au stat intregi si nu au putrezit, care lucru vdzind, mama
sa,a pus trupul lui intr-un sicriude aur si il-tinea ca un lucru de
mare pret. Mai tirzil l-au pusin bisericace eru.ziditdde ddnsii,
in cinsteaPreasfinteiNlscitfoareide Dumnezeu(x.281).
MTNUNEA191
- Maica Domnului salvind din marepe nepotul
impiratului, scapl si pe cei niplstuiti
O slugl a Oblalilor,a mers cu cor4bialaTtngrad, la implratul
Teodosie,venind de la Roma.in aceiasicofabie mergeasi un fe-
cior al unui frate al lui Teodosie,care din caluzaunui vdnt mare
a cdzutdin corabie si s-ainecat.Venind corlbieri la larigrad, a
dat lui Teodosieimplratul cdrlile de la fratele sIu. Ei au spusce
li s-aintimplat pe mare. Dar implratul auzind cum toti au sosit
sd.nltogigi numai fiul fratelui sIu a pierit, a poruncit sI-i inchidl
pe toli in pivnilI qi sd-i bage in obezi. Maica Domnului insd a
scospe nepotul lui Teodosiedin mare qi l-a pus intr-un caic cu
carea.venit la Tarigrad,laimpdratul ;i astfel a scospe cei nevi-
novati din temnitd"(x.395).
MTNUNEA192
NlaicaDomnrllui impaci pe robii sii iubiti,
Chiril al Alexandriei gi loan GurI de Aur
Sfantul acesta",
Chiril, om fiind, mdcatcd"era atit de inaintat
in sfin,tenie,avel si oarecarepaumdomeneascd, dat a indreptat-o
pe aceastain chip minunat. Ascultagicure era patimz gi indrep-
tarea.ei: MareleChiril, fiind rudenie gi nepot patriarhului Teofil,
vrdjmasul Sfintului Ioan Hrisostom, gi crezind ca adevdrate'
toate mincinoaseleinvinuiri, pe care le grdiaunchiul sIu Teofil,
contra Sfintului Ioan Hrisostom, nu din rilutute, ci din prea
mare incredre in unchiul sIu, fericitul Chiril se pornise si el
asupra sfintitului gi dumnezeiesculuiHrisostom, avdnd mdnie
asupralui, nu numai cind acestatrilia, ci ;i dupl moartea lui.
Pentru aceasta,nu voia nici sI-l pomeneascd, in pomelnicele
celorlalli Patriarhi, precum era Ei este obiceiul.
Apotic, atunci Patriarh al Constantinopolului,a scris ciltre.
fericitul Chiril scrisoare,ardtlnd cI qi el a fost o vreme wdima-
gul lui Hrisostbm,dag mai pe urm[, cunoscindnevinovlpiagi
curdtiaaceluibirbat Sfint, s-apocdit de greqealalui si a pomenit
166 Protos. NICODIM MANDTTA
numele lui Hrisostom impreunl cu ceilalf Sfinli, Eil sfdtuia fri-
teste pe Sf. Chiril, sd scrie numele lui Hrisostom in pomelnicb Ei
sd-lpomeneascd.insl Chiril nu-l asculta,nevoind sd defaime sino-
dul linut impotriva lui Hrisostom, pe vremea unchiului siu Teofil.
A mai scris clme Chiril Patriarhul qi Sfintul Isidor Pelusiotul,
ca unul ce-i era rudenie si mai bdtrin cu vlrsta, sfltuindu-l cd nu
se cuvine a jtdeca pe cineva din oameni, pinil nu v_a^cerceta el
singur, aminun{it, pricina qi gre;eala omului aceluia.tncl si altd
epiitoia a mai r.rii sfatttui Isidor cltre Chiril, in care zicea:,,Mil
numesti cd sunt plrintele tiu ;i md tem de osindi. Ascult[-mI
pe mine, sd nu te osindeqti ;i tu de Dreptul Judecdtor,Cel ce nu
cautd"la fayd",leapddd-1i minia asupra celui mort si nu tulbura
Biserica celor vii, pricinuindu-i nelinigte. i :
Citind scrisorile Sfintului Isidor, a inceput Sfdntul Chiril a se
indrepta Ei a-qi cunoaste greseala. Dar *a indreptat desdvirgit,
av2rndun vis cL acestli I s-a atdtat Sfintului, cd se afla intr-un
loc de negrditd, frumusefe qi bucurie. Vedea acolo pe Avraam,
Isaac gi Iacov gi Sfinti mul,ti din Legea Veche gi din cea Noud a
Evangheliei. $i a vdzut in acel loc o bisericd luminatd., de neintre-
cutd frumusefe, iar induntru popor rnult, care cinta o dulce cAn-
tare. Si, intr2.nd Sf0ntul, in bisericl, s-a umplut cu totul de bu-.
curie qi de duiceald in inima sa, cd vedga pe. Doamnr noastrd,'
Ndscitoarea de Dumnezeu,de ingeri mulli inconjuratd gi strdlu-
cind de negrditd slavd. Mai vedea acolo qi pe Sfdntul Ioan Hrisos-
tom, stOnd aproape de Nlscitoatea de Dumnezeu, cu mare cin-
- ste Ei strdlucind cu minunatd luminl, ca un inger al lui Dum-
nezeu4gi linind in miini clrtea invdlIturilor sale. Si mai erau ;i
alli bdrbali sldvifi, mullime, care stlteau cu d0nsul ca nigte slu-
jitori, inarmafi tot1, ca Ei cind aveau de dat o luptl oarecare.
Dorea fericitul'Chiril sd se inthine StIpinei, NIscdtoarc de
DumnezeuEi pornind, a alergatspre ea ca sd-ifacl inchindciune,
dar indatd, Sfintul loan, impreund cu purtdtorii sIi de sulili, au
alergat cu minie impotriva lui qi nu numai cd,l-a oprit de a se
apropia de Maica Domnului, dar gi din biserica. Lceel l-au izgo-
nit. Si cum sta SfAntul Chiril, ftZ;m?Lnt0Lnd intru sine minia sa
contra Sfintului Ioan Hrisostom, cate-l izgonise din bisericd,
iatd",a auzit pe Stlpdna noastrl, Ndscdtoareade Dumnezeu, mii-
locind cltre Sfdntul loan, ca sd-Iierte qi si nu-l goneascddih bise-
MINUNITE MAICII DOMNULUI 167
rica aceea,zicind: ,,lattil pe Chiril, a zis Preasf0ntaciltre loan,
cI din necunoqtinlilaluat pornirea lui cearea'impotriva ta gi vei
vedea,cind igi va da seama,ci dip negtiinfl a aiunsla aceapor-
nire rea. Dar Ioan se Lrdtl cI nu primea si-l ierte. Atunci, Prea-
sfinta Ndscitoarede Dumnezeua zis cdtreSfantulloan: ,,Pentru
dragosteamea, iartd-l cI mult s-a nevoit pentru cinstirea mea,
rusindnd si infruntind pe Nestoie, ocilrdtorulmeu, iar pe mine,
Ndscltoare de Dumnezeupropovlduindu-mi oamenilon lattd-l
cd mullt s-aostenitpentru mine". Acesteaauzindu-leHrisostom
de la Maica Domnului,indatd s-aimbl0nzit qi chemdndu-lindun-
tru a imbrdfiqatpe Chiril, ca un prieten pe prietenulsiu, gi cu dra-
gosteil sdruta.Si astfel,s-auimpdcatgi s-auimprietenit amindoi
Sfinlii , in visul acela,prin miilocirea Ndscltoareide Dumnezeu.
Sfintul Chiril, deqteptindu-sesi socotind in aml"nunt acest
vis, s-apocdit mult gi singur se certa pe sine, pentru o patimd
desartd qi nesocotitdimpotriva unui bdrbat sfdnt Ei binepldcut
lui Dumnezeu.Si, adunind indatd,pe tofi EpiscopiiEgiptului, a
fdcut mare sdrbdtoarelui Hrisostom,^ scris numele lui in dip-
tice ;il pomeneaimpreund cu Sfinlii cei mari qi in fiecare an il
fericea pe el cu cuvinte de laudd. $i a;a s-aridicat p^tL LceLSta.
de pe sfinfenia Sff,ntului Chiril (Prolog18ianuarie).
MINUNEA I93
Maica Domnului cheaml'la sine pe Muza fecioara,
suflet curat si nevinovat
Sf0ntulGrigoreDialogul,papaRomei, ziceacltre arhidiaconul
sduPetru: ,,Prov,robul lui Dumnezeu,mi-aspusmie, despresora
lui Muza,cI copill fiind, intr-o noaptei s-aardtat ei in vis, Prca-
sf0ntdNdscdtoarede Dumnezeu,pururea FecioaraMtria, cdreia
ii urmau.niEtefecioarcde o vdrstl cu Muza:,,Oarevoiegti ca im-
preunl cu acestefecioare,sI vieluieqti $i sI-mi urmezimie?"Muza
a rlspunsl ,,Voiesc Doamnl". $i ia poruncit Stipina, ca de acum,
sI lasejocurile copillreqti qi si fie cuminte, cilla 30 de zile,eavt
veni qi o vL a1ezlcu fecioareleacelea.MuzadeEteptdndu-se, gi-a
schimbatobiceiul,din ceasulacelaEiqia lepldat toattrmintea
copildredscl;Pdrin{ii ei minunindu-seqi intrebdndurope ea des-
pre acel vis, ea le-a rlspuns c[ a vilzut pe PreacurataFecroatd,
Nlscltoarea de Dumnezeusi a luat o poruncl de la ea,de ziua
in care o sd se ducl si o sI se asezecu fecioarelecelece ii urmau
168 Pr"t"".NfCOD
ei. Sosind ziua a 25-a Muza a fost cuprinsl de friguri, iar la 30
de zile, cind s-a apropiat ceasul de a merge la aieea care i s-a
ardtat in vis, iardqi avdzut pe Preacurata,venind la ea,cu fecioa-
rele acelea. Atunci, ea aincept\t a zice,cu glas lin, cdtre ceacure
o chema pe ea:,,Iatil vin, Doamnd,,ittd" vin". Si cu acest cuvint si
a dat sufletul in.miinile Preasfintei NXscrtoarede Dumnezeu si
suf.letul ei, iesind din trupul cel fecioresc,s-a sildsluit cu sfintele
fecioare, Dumnezeului nostru, slavd,,(prolog
16mai).
MTNUNEA 194
Maica"Domnului cheami la impfudtia Mirelui ceresc,
pe buna si blinda fecioari Evpraxia
cind s-a apropiat vremea foricitului sfirsit al sfintei Evpraxia,
egumenei i s-a ardtat in vis descoperire do la Dumnezeu,cI mi-
reasa lui Hristos, in curdnd se va chemain cdmara cea cereascd.
Ea s-atulburat foarte mult de vedenia &ceea", fiindu-i jale pentru
'a,ceea,
plecarea de la dinsele, a iubitei lor Evpraxia. pentru ea a.
inceput a plinge,'si n-a voit sr spuni nici uneia acea vedenie.
Bdtrinele vdzdndu-o pe ea mdhnitd'si plingOnd neincetat, nu in-
drdzneau sd o intrebe pe dinsa, peniru ce plange a;a. Apoi si ele
singure, umplindu-se de mdhnire pentru intristarea ei, s-au apro-
piat de dinsa grdind: ,,DoamnI si maica noastri, spune-nenoud,
pentru care pricinr egti in astfel de intristare? pentru cd inimi-'
;i
le noastre s-auindurerat,vdzdndu-te pe tine suspindnd". Egumena
a zis: ,,Nu md siliti cd am sd vd spun pinl miine". Bdtrinele au
zis citre d0nsa: ,,Mlica. noastri, viu este Domhul, de nu ne vei
spune, cu mare mihnire vei rdni sufletele noastre'l. Egumena a
zis: ,,Nu voiam sd vd spun pinl miine dimineatl, dar d,evreme
ce mL siligi sd vd spun, ascultati:.Evpraxia ne lasd pe noi, cdci
mdine se va duce din viata aceasta;dar nici una din .iroi sd nu-i
spunefi despre LceLSta,ca sd nu stie aceastd taind" gi sd se tul-
bure, pind ce va veni ceasulei". Egumenaspunind acestea,suro-
rile au plins mult, gtiindu-o cr esle mult pllcuta lui Dumnezeu
Ei adevdratd,rotbd, si mireasd a lui Hristos; socoteaucd le este o
mare pagubl a se lipsi de d0nsa.
Plingind ele, una din surori auzind pl0nsul brtrinelor si in-
gtiinldndu-se de pricina plingerii, a alergatla brutdrie ,
Ei a'afrat
ge pvpraxia, impreund cu Iulia, ostenindu-sela coacereapiinii.
A zis citre Evpraxia: ,,Doamnd,sd Etii cd pentru tine pldng-eegu_
MINUNILE MAICII DOMNUIUI r69
menaqi bdtrinele!" Evpraxiagi lulia, s-aumirat de cuvintul aces-
ta, si stdteautdcind. Apoi Iulia a zis cdtteEvpraxia:,,Oarenu ace-
la ce a fost altildat[ mire al tilu, a"rugat pe implratul, ca sd"te ia
pe tine cu sila din mdndstireqi pentru aceastaseintristeazl Doam-
na egumenl gi bXtrinele?" Sfdntaa rilspuns:,,Viu este Domnul
meu Iisus Hristos,cd de s-aradunatoate implrifiile.plmintului,
nu vor puteasI mI sileasclpe mine, ca eu sI las pe'Hristos,mi-
relemeu;insI doamnamealulia,du-tesi afll pentruce estepl0n-
sul acela,pentru ctr sufletul meu s-atulburat foarte mult". Iulia
ducindu-se,a stat l?;ngilugd qi a ascultat cele ce ele vorbeau.
Egumenaspuneabltrdnelor de aceeavedenie,astfel:,,Lmvilzut
pe doi blrbali cinstiti, imbrlcali luminos, intrind in mdndstire
si zicdndu-mi:lasl pe Evpraxia,cilciii trebuie impi.ratului. Iar eu
indatd luindu-o pe dinsa am plecat.Cind am sosit la niEteportj
minunate,ale ciror frumusefinu le pot spune,aceleas-audeschis
singure, amintrat induntru Ei am vftzut niEtepalatenefIcute de
mind, pline de slavdnespusl,si un scauninalt pe care gedeaun
impilrat prealuminos;eu n-am putut se intru inluntru, iar pe
Evpraxialuindu-o, au dus-olaimpilratul. Ea cdzindinaintea Lui,
I s-a inchinat qi t sdrutat preacuratelelui picioare. Am ylzut
acolo intuneric, apoi strdlucire de hgeri gi o mullime de sfinfi,
to,tistandsi privind la Evpraxia.DupI aceastlamvdzutpeMaica
lui Dumnezeu,pe Pteaarata Fecioarl Mafia, Sgpana noastrd,
care luind pe Evpraxia, i-a ardtat o cdmard.preafrumoasi ;i o
cununl pregdtitd,strdlucind cu slavi si cu cinste,gi am auzit un
glas zicind citre dinsa: Evpraxia,iatd"rlspliitirea gi odihna ta;
acumdu-te,iar dupl zecezile sI vii, ca si te saturi de toate aces-
tea intru nesfirqilii veci". Aceasti vedenie a spus-oegulnena
bltrinelor, vlrsind lacrimi din ochi, gi le-a zis: ,,latil acum este
a zeceilzi, de cind am vilzut aceastlvedenie,si m0ine dimineald
Evpraxia va muri". Cu mare greutate,Iulia i-a ficut cunoscuti,
aceadescoperire,dsespremolrtea ei. Auzind aceastdveste,Cuv.
Evpraxia a inceput a pldnge cu mare indurerare, cerOndde la
Dumtezeu timp de pocLingil.Dar sfirfitul ei a sosit, si dupl
putinl zdcete,s-adespdrfitde surorile ei iubite, careau plins-o
cu adincd durere, Ei de egumenaei scumpi cdtre cate a rostit
ultimile cuvinte: ,,Maicamel, roagl-te pentru mine, cd, mate
osteneall estesufletului meu in ceasulLcesta"(v.Sf.25iulic).
170 Protos. NIC'ODIM MANDITA
MINUNEA 195
Cerind aiutorul Maicii Domnului, o fecioard indupleci
pe mirele ei a trdi in feciorie
Pe vremea impdrafilor Onoriu si Arcadie, omul lui Dumnezeu
ft4lr), mulfi bilrbali si femei in Roma, s-auindemnat dupl pilda
acestuia, de au pilzit fecioria ;i curd\ia. intre altele erl acolo ;i
o fecioafi, cu bun chip, de foarte bun neam, foatte frumoasl la
trup, iar la suflet si mai frumoasd. Pe aceastaau mdritat-o pdrin-
tii, fdrd"de voia ei Ei a luat un bilrbat de bun neam gi dregdtor
mlre. Si sfirqind nunta, dupd rOnduiala lumii, cu instrumente
muzicale, cu cintiri qi dintuiri, mireasa insI, nu avea mintea
nicidecum la acestedesertdciuni pdmintestt" la care se af.laffud,
voia ei, ci se gindea numai la cele cereEti,dorind sI fie gi sI rd-
mdnd,totdeauna, mireasa impdratului Ceresc.Seara, cind i-au
dus la cdmara cea de mire si au rdmas singuri amAndoi, a cdzut
fecioara la rugdciune inaintea unei icoane, rug0ndu-se in liniqte,
cu lacrimi, la pururea Fecioara Maria, ca sd-i ajute sd-si pdzeascd.
fecioria ei nestricatl. S-arugat doui ceasuri,ud2,ndpdmintul de
atilrca lacrimi, cdte a vlrsat. Iar mirele se minuna si a intrebat-
o pe ddnsa de pricina acestqi pldns. lar aceastai-a spus: ,,Pl0ng,
fratele meu preaiubit, cd am rugat pe pururea Fecioara,Ndscltoa-
re de Dumnezeu,si nu cunoscmire vremelnic, afafi, rJestlpinul
cel.Ceresc,pe fiul ei gi M0ntuitorul meu. Si acum m-au mdritat
pdrinfii mei cu sila, fdrd de voia mea gi se va mdnia Domnul si
Stipina Ei ng vor pierde din lume si se vor osdndi chiar sufletele
noastre vesnic". lar t0;ndrul se striduia sI-i schimbe gindul qi i-a
adus mlrturii multe, cI si nunta cinstitd este, si primitd inaintea
Domuului, gi mulli'dintre cei insurati au binepldcut lui Dumne-
'sfin,tii.
zeu si s-au insI, feciozra cea cu glnd viteaz, iardgi s-a
impotrivit, ldudind fecioria cu pilde, si mai vrednice de crezare
;i, mai ales,cu pilda Stlpinului llristos, Care pentru lauda feciori
ei, S-a nlscut din pururea Fecioara Maria. Pe scurt, a zis atitea
cuvinte, liuddnd fecioria, incO| aiutindu-i dumnezeiescul dar, a
biruit pe tindrul, care a primit sd petreacd,in pdzirea fecioriei
neintinati, sub chipul insotirii. $i aqa au petrecut, in aceastd,dra-
goste frd\eascd"qi unire nestricatl, mulli ani, fdcdnd milostenii,
posturi gi alte fapte bune, ca niste prieteni iubifi ai lui Hristos.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI r 71
$i atdt au binepllcut lui Dumnezeu,incdt tofi locuitorii din cetate
ii cinsteau , vdzind minunata1orpetrecere,'cil niciodatl, ei nu au
lipsit de la vreo priveghereqi slujire duhovniceasci.
NIai tirziu, StapanulHristos a chematIL cetateace&cereuscil,
pe mireasalui ceaffuil de prihand",ca sl-gi primeascirlsplata os-
tenelilor ei. Cind ii cdntaupreofii.slujba ceade ingropare,dupl
rinduiala morfilor, blrbatul ei apropiindu-se,cu lacrimi a sdru-
tat-ope dinsa gi, ridicindu-si ochii qi miinile la cega.zis acestea,
in auzul tuturor: ,,Multumesc!ie, DoamneIisuseHristoase,pen-
tru preaiubitoareade feciorie pe care miai dat-oca sofie,mirea-
sL cel neintinatl Ei comoaraceanefuratd,pe care fio dau rctdzi,
fdrd,de prihand,;i cu totul crratd, as,acum miai dat-ope'dinsa".
AcesteazicAnd(o! minuniletaleStlpand!)a deschisochii fecioara
si pufin zimbind, i-a zis lui: ,,Pentruce,preaiubitul meu mire, ai
descoperitmai inainte de vreme, ceace nimeni nu te-aintrebat
pe tine?" lat cei ce stdteauimprejur, auzind acest cuvint, au
sldvit pe Dumnezeu,Cel ce face asemeneaminuni.
Dupdpufine zile,a murit gi birbatul ei ;i l-auingropat rudenii
le ei in mormintul lor, care
'sa. era la altl bisericd,departede mor-
mOntul fecioarei,solia insl dupd pulind vreme, vrind sI-l
scoatd.de acoloca sI-l punl intr-un mormint nou pe care1l zidi-
seri, nu l-au gisit in mormint. Mult mirindu-se rudeniile lui de
aceasta,deschizOndmorm0ntul fecioarei, l-au aflat acolo spre
mlrturie, cI dupl cum au fost in viala acerstaunifi in dragoste
fudterccd" Ei pdzitoarede curlfenie, se cuveneaca Ei trupurile lor
si fie nedesplrfite, dupd cum si sufletelelor se afll intru impl-
rdtia
'Si ceteascd.
auzindu-sevestea aceLStLintoatd.Roma,s-auinsplimintat
toti cu bucurie mate, pentru cd, in adevilr, faptil marc gi vred-
nicd de laudi au sivirgit, pururea fericifii gi pomenitii aceia,
invingOfld firea omeneascl gi deflimirtd desfdtdrile cele ade-
me4itoare ale trupqlui. Iar acum in locul celor striclcioase,in
impreunarea cer nestricati se bucuri si se veselescde frumu-
sefileRaiuluicele'nestriclcioase gi vegnice,intru implrifia Dom-
nului nostru lisus Hristos,Ciruia I se cuvineslavasi stlpflnirea
in veci. Amin (M.M. D, 5o d. Neam0.

MTNUNTLEMArcrr DorNULUTrAcurn
cU CEICESEnoacA PRBASFINTIEI
SAIE
nntNuNne196
NlaicaDomnului asculta antifoanele ce i se cdntau
in biserici in cinstea ei
O femeie evlavioasl, ce se chema Maria din Tarascon,fiind
intr-o cetate,ce se'chemamuntelePesulanului, a mers la bispri
ci s[ se roagelui Dumnezeu. Cind a inceputsi seroagelui Dum-
nezeuin aceeabisericd,tocmaise cintau antifoanelePreasfintei
Nlscltoarei de Dumnezeu.in aceaclipd,i s-aardtatei Maicalui
Dumnezeu;Ei a vdzut-o ascultind antifoanele pind, la sfirqit,
'dupd carc faptd,,iar s-aindllat la cer (x. u2).
MINUNEA 197
ingerii cintau laude in.cinstea Maicii lui Dumnezeu,
rmpfeuna cu oamenu
Era in Franfao.cetatece se chemaSyesion.De ziuaAdormirii
Maicii Domnului, cdlugirii fdceau utrenia intr-un munte din
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 173
apropiereaacelei cetntj,unde viefuise mai inainte un sihastru.
in acel timp oamenii au auzit cum ingerii c-intaufoarte frumos,
antifoaneleinchinate spre lauda PreasfinteiFecioareMaria,NIs-
cdtoareade Dumnezeu(x. 113).
MINUNEA 198
in timp ce prin cdnthri o lduddm pe pimi.nt,
Preasfinta Maicd,in cer, se roagl pentru noi
in Marsilia a fost o femeieevlavioasl, curemergeala bisericl
si cdntela Sf0ntaSlujbd.Cind q inceput in Biserici a se cdntaanti-
foanelespre lauda PreasfinteiNlscdtoarede Dumnezeu,fbmeia
Lceer'avdzut pe PreacurataFecioard, stind inaintea lui Hristos,
Fiul sdrr,qi cdzind,inaintea Lui, se ruga pentru oameni(x. 1r4).
MINUNEA 199
O fetilil infirmi se roagi Maicii Domnului,
care ariltdndu-i-seo vindeci
intr-o cetatece se chemaAncona,eru o fetild,infirmtr, bolnavd
de picioare.inchinindu-seMaicii Domnului,s-arugat ei din toatl
inima s-otlmdduiascl. $i arit2ndu-i-sea td^mlduit-ope ea".(x. rr5)
MINUNEA 2OO
qi
RugAndu-se aducind un dar Maicii Domnului,
s-au izbivit de ciumi
Cindva o cetatece se chemaEvorul, a fost cumplit b0ntuitl
de ciumd,incit, aproapese pustiiserddin cauzamuJfimii de oa-
meni ce muriserd. Un meqter din aceacetate,a fdcut un chivot
de argint dupl inchipuirea cetd{ii, pe care aducindu-l la biseri-
cd",l-addruit Maicii Domnului. Cdzind la pdmint gi rugindu-se
Preasfintiei sale din toatd"inima, ca in loc de argint, sd le di-
ruiascl lor slnltate gi si-i izbilveascd,
de ciumd,intr-adevtrrdupi
aceeLs-aizbdvit cetillea"de ciuml (x. u6).
MINUNEA 2O1
Cele sapte mingiieri pimintesti
' si sapte mingiieri ceregti ale Maicii Domnului
Toma,'ArhiepiscopulCantuarului,in fiecare zi rugOndu-se
Maicii Domnului,pomeneade celegaptemingiieri pe'carele-a
avut ea pe plrnint.
174 Protos. NICODIM MANDTTA
Bucuriaintdia a avut-o, cdnd a conceput(zdmislit)pe Fiul lui
Dumnezeu.
A doua mingiiere a avut-o,cind L-apurtat in pd4tecelesiu.
A treia bucuriea avut-o,cind L-aniscut pe Hristos.
Lpatrabucurie a avut-o,cind s-auinchinat ei craii de la rdsdrit.
A cincea,cind a aflat pe Hristos peste trei zile in Biserici.
A saseac0nds-asculatHristosdin morli gi s-aindlfat LaCer.
A saptea,cdnd s-apogorit Duhul Sfint pesteApostoli.
Fericindel pe Preacrratl in acestchip pururea i s-aardtatlui
odinioarl si i-a zis:,,Primesccu multumirerugdciuneata, cu care
faci pomenire de m0ngiierile mele, pe care leam avut pe pA-
mint. Mie imi estevoia sI mI fericestisi sI pomenestibucuriile
mele,pe carele arhacumin cer.Oriceo- .rrdirr.ios care vaface
acestlucru; la vremea'morfii lui, ii voi acoferi sufletul sil voi
mintui cdci voi sta inaintea Fiului meu gi md voi ruga pentru
dinsul".AtunciToma,Arhiepiscopul, a spus:,,O!preaslZvitiimpd-
tdteasd,,spune-mi,care sunt bucuriile tale din cer, cu cate sd"
fericim pe tine?"Iar Preasfintai-a,spuslui, acelesaptebucurii,
pe care Sfinlia sa le are in cer, zicind:
Intiia bucuriein cer o am, cd intrec pe ingeri cu fecioria si pe
Sfin$ cu vrednicia.
A douabucuriein Cero am pentru aceacd eu fac pacein lume.
A treia bucurieo am in Cel pentru cI pe mine md ascultdtoli
cetltenii cerului.
Apatrab"pcurie in cer o am,pentru cd eu pot la Fiul meuorice
voi vrea.
A cinceabucuriein cer o am, cd m-aminvrednicit si staumai
Lpro^pede SfdntaTreime.
A saseabucuriein Cer o am, cd: Eu sunt mama oamenilor
supdra,tisi oropsiti, carc aleargd.ciltre mine.
A sapteaveselie ce o am in Cer este ctr bucuria mea in veci
nu se sfirsegte. (x.118)
MINUNEA 202
Prin rugiciunile Ei, Maica Domnului indepfurteazd,
pe ingerul pedepsitor
OdinioardRomaera bintuitd,d,eo cumplitl molimd de ciumi.
Romaniis-aurugat Maicii lui Dumnezeu,sd.levini in aiutor si
MINUNILE MAICII DOMNUIAI r75
sd-iizbilveascilde Lceeamoarte ingtozitoare si au purtat icoana
ei imprejurul cetIlii. in acezvreme pe zidul cel vechi al lui
Adrian implratul, s-a"vilzlt un tinlr voinic, foatte luminos,
bdgdndsabiain teacd", care peste tot era"udd de singe. Acelaa
fbst un inger in chip de ostaE,carepentru ruglciunile poporului
fdcutecltre MaicaPreacuratd,a contenit a mai omori.pe oameni
cu ciuml. Aceastaa ardtat-oprin blgarea sabieiin teacil(x. r24)
MINUNEA 2O3
Rug0ndu-seMaicii Domnului la plecarea in cllitorie,
la intoarcere' gisea candeln nestinsl
Ne-aspusnoui (lui Ioanqi lui Sofronie) Avva Dionisie,preaiubi-
tul gi pdzitorul de vaseal bisericii din Ascalon,despreloan Sihas-
trul, zicind: ,,Mareeru.bdrbatulacelapentru veaculcel de acum,
prin viafa lui, gi lui Dumnezeufoarte pldcut. $i vietuia in hota-
rele satuluiSehustra,care etl departede lerusalim,ca la 2Ode
stadii.$i aveastarefulin pegterasa,lcoanaPreacuratei, Stipinei
noastre, Nlscitoarea de Dumnezeu9i pururea Fe'cioata Matia,
tinind in brafe pe PrunculCel mai inainte de veci, pe Hristos,
Dumnezeulnostru. $i starepl Lcestl, cind vrea si se ducdunde-
va, ori in pustiedeparte,ori la Ierusalim,ca sd seinchine cinsti-
tei Cruci si la mormintul lui Hristosgi sI cercetezelocurile Sfinte,
sau la munteleSinaiului,ca si se roage,sau la Sfinlii Mucenici
alecdror moagtese aflau departede lerusalim.clci ii pldceasta-
retului sd dea cinstire sfin{ilor. Mergind uneori in Efes,la mor-
mintul Sfintului EvanghelistIoan, uneori la Sfintul Teodor,in
Evhaita,iar uneori la Sfinta Tecla,in SeleuciaIsauriei,alteori la
Sfintul Serghie,in Sarafas,uneori la unul, iar alteorila alt sfint.
Oric2.ndse ducea,igi pregdteain pe;tera,sL candela,inaintea
chipuluiPreacuratei Nlscdtoarede DumnezeuEio aprindea,pre-
cum ii era obiceiul.Apoi, stOndla rugdciune,se ruga lui Dumne-
zerrca,sI-i indreptezepagii pe caleacea bund qi privind lcoana
Ndscdtoarei de Dumnezeu,grilia:,,Preacuratd StdpanflNiscltoare
de Dumnezeu, pentru cI plecin clldtorie indeplrtatd",inffu care
multe zile am sd zlbovesc,Tu singurd,sd ai griid de candelaTa
qi,nestinsdsd o plzegti pAndce m[ voi intoarce,dupi a mea ru-
giciune. Cdeu avdndaiutorul TIu, impreunil-cdlfitorcu mine, mI
duc pe drumul meu, la care m-am gdndit". Acesteazici.ndu-le
176 Protos. NICODIM MANDITA
cdtre sfOntaicoand,se ducea pe drumul siu qi zdboveauneori o
lunI, alteori doul si trei, iar alteori cinci sau gase.$i intorcdn-
du-se, afla intotdeauna candela plind, arzind precum o llsase gi
niciodatd n-a af.lat-ope e^ stinsl.
Si incl ne-a spus noud Dionisie, Preotul, cd acestpirinte loan,
umbl0nd odatd"in hoterele satului aceluia, unde era pegtera lui,
a intilnit un leu mlre, mergind in calea lui, la un loc str2mt,
intre doul Eiruri de spini, cu care locuitorii isi ingrddeau farinile
lor. $i atat d,estrimtl era calea dceea,incdt abia putea sd,fieacd
printre acei spini, un om mergdnd pe jos qi nepurtdnd nimic cu
el. Si, c?;ndamindoi s-au apropiat unul de altul, stare.tul nu-i da
cale liberl leului, nici leul nu putea sd se intoarcl din cale, din'
cavz str0mtorii locului si nici sdteacd, ei unul peldngd altul nu
era cu putinfi. $i leul iAiandpe pllcutul luilumnezei cdnicide-
cum nu vrea sd"se intoarcd, ci sd treacd.pe calea ce erl inainte,
a" stat de-a stinga staretului, pe picioarele cele din spate si pe
gardul acela, cu greutatea trupului sIu, ldrgindu-l pufin. Si a
fdcut Sf0ntului cale liberd si a trecut pe ldngd leu, atingindu-se
cu spatelelui de pieptul lui.
'La acest avvd.loan a venit un frate si vdzind cd in pestera lui
nu se afla nimic, i-a grdit lui: ,,Cum petreci aici, Lvva, neavisd,
cele de trdbuinl'd pentru viatd?" Bdtr0nul ia rdspuns:,,Fiule,pes--
tera. Lceastaeste negulitorie duhovniceascd;dd qi ia. Dd lucru de
m2;nd,si ia cele trebuincioase". Si asa, acestpldcut al lui Dumne-
zeu PIrinte, vietuind in pustniceqtile sale nevoinfe ;i osteneli,
ani indestulzti, s-a dus la Domnul qi s-a numdrat in ceata Sfin-
tilor, celor ce stau inaintea Tatd.luisi a Fiului gi a Sfdntului Duh,
Unuia in Treime, Dumnezeului nostru, Cdtuia I se cuvine slavd,
in veci. Amin @rolog1! iunic).
MINUNEA 2O4
Maica Domnului rugdndu-se Fiului Siu, mijloceste
pentru iertarea lui Daniil, cel ce s-a pus chezas
pentru Evloghie pietrarul
.
Avva Daniil, Preotul Schitului ) ne-L povestit noud, zicind:
,,Cind eram mai tindr, am mers la Tebaida si m-am pogor0t la
un orag sd-mi vind lucrul miinilor mele. Si era acolo un om cu
numele Evloghie, c re avea"mestesugulpietrdriei si care, lucrind
MINANIIE MAICII DOMNULUI 177
plni seara nu gusta nimic toatd"ziua. Iar dupl ce se insera,
mergea prin tot orasul gi, pe clfi strlini afla.,.iiduceain casasa,
si, spdldnduJepicioarele cu miinile sale,ii hrdnea pe ei, iar din
flrimiturile ce rlmineau, mdnca el, iar ce mai prisosea le arun-
ca la ciini. Suindu-md ca sil-mi vind lucrul miinilor mele in
orasul acela,am inserat. $i Evloghie m-a luat gi pe mine, impre-
unI cu alti strdini in casasa, si dupd obicei, ne-aspdlatpicioarele
si ne-a ospitat pe noi; ;i aceastade multe ori mi-a fdcut si mie,
si altor frati care erau cu mine.
Eu, vdzindu-i bunltdfile lui, m-am minunat ;i am inceput a
posti cite o sdptdmdnd,rugindu-mI lui Dumnezeu pentru ddn-
sul, ca sd-i ddruiascd Dumnezeu multd ayere, sd poatd hrdni Ei
mai mulgi strdini. Postind trei sdptdmdni Ei mai mult, am sldbit
de post, incit abia mai ttdiam, si iatd",am vdzut pe Cineva, cu
sf0ntI cuviintd, venind cdtre mine si zicdndu-mi:,,Ceeste,Pdrinte
Daniile?" Iar eu am zis cdtre Ddnsul: ,Am fdgdduit lui Dumhezeu
si nu gust piine , pdnd,ce mi va zuzi, pentru Evloghie, sdpdtorul
de piatrd,,si-i dea lui bogdtie, ca ;i pe mai mulli strdini sd-i odih-
neascd".Si mia zis mie: ,,Nueste de trebuinld,,cd,bine ii este lui,
precum se af.ld"acum". Iar eu am zis:,,Nu,Doamne,ci sd-i dai lui,
ca toti sd prosldveascl numele Tdu cel Sf2nt". Si mia rdspuns
mie iardgi: ,,Euti-am spus tie, cd bine se afld. insd, de voieqti sd-i
dau lui, te faci chezaspentru sufletul lui, cum cd se va mdntui,
dacdii voi da lui mai multd avere?"Iar eu am zis cdtre D2nsul:
,,Din miinile mele sd ceri sufletul lui". Si acestel zicind, m-am
af.lat stind ca la Sfflnta inviere si am vdzut pe tandr, cu sfinti
cuviintd, sezind pe piatra'cea Sfdntd,,iar Evloghie sta de-a dreap-
ta Lui. Apoi, a trimis la mine Tinirul acela pe unul din cei ce
stdteainaintea Lui Ei mi-a zis mie: ,,Oare,tu esti cel ce te-ai prins
chezaspentru Evloghie?"Cei ce stiteau de fald,au tts:,,Asa, Sti-
p0ne, ecestaeste". Si iardgi mi-a zis mie: ,,ChezIgiade la tine o
voi cere". Eu am zis: ,,Asa,Stdp0ne,de la mine, numai sd-iinmul-
fe;ti lui averea".Am vdzut indatd,pe doi voinici bdgdnd ?n sanul
lui Evloghie aur mult si, cu cit aceiaii dddea\ cu atdt sdnul lui
mai inclpitor se fd,cez.
Iar dupd ce m-am sculat din somn, am cunoscut cd mi s-a
ascultat ruglciunea qi am prosldvit pe Dumnezeu.Iar Evloghie,
178 Protos. NICODIM MANDITA
iegind dupi obiceiul sIu la lucru, a lovit intr-o piatri Ei a auzit
un sunet si iariqi a lovit qi a aflat o ferestruicd. A lovit a treia
oari din nou a gisit-o si era plind cu aur. Si inspdimintindu-se,
se intreba: ,,Cesi fac, nu stiu?De-i voi lua pe acestiain casamea,
va auzi stipinul si-i va lua pe ei, iar eu voi cildea in ispitd. Dar
eu ii voi lua pe aceftia si ii voi pune unde nu ttie nimeni si, cum-
pdrdnd, dobitoace, voi zice cd pentru cdrat piatra leam luat pe
ele". Pdrdsindu-gi lucrul cel bun, pe care il fdcea in toate zilele
cu strlinii, a intrat intr-o corabie gi s-adus la Constantinopol. Iar
in aceavreme impdrdtia lui lustin, unchiul luiJustinian. Si d0nd
aur mult impdratului qi dregitorilor lui, ei l-au pus pe el dregd-
tor al f,etdfii. $i gia cumpirat case mari, care pind, in ziua de
astdzi,se numesc ,,aleegipteanului".
Iar dupd doi ani amvdzut in vis pe Tindrul acela cu sf0nta
cuviinfi, iardEi la sfiita inviere stand pe sfOnta piatrd.. Si adu-
cindu-mi aminte de Evloghie, am zis in sinea mel; ,,Oareunde
este Evloghie?" Si dupd, nceeaam vdzut pe Evloghie, izgonit de
lz fala Tindrului ;i tirdt de un arap. Deqteptindu-mddin'somn,
am cunoscut ce insemneazl visul si"am zis intru sinemi: ,,Vai
mie, pd,cltosului,ce am fdcut?Mi-am pierdut sufletul meu".
Sculdndu-md, m-am dus in orasul acela, unde mai inainte
fusese Evloghie tlietor de piatrd,,fdcOndu-md.a-mi vinde'lucrul
miinilor mele Ei asteptamsI vind Evloghie gi sI md ia, dupd obi-
cei, in casalui, insd n-a fost cine sd md ia, dupl care m-am rugat
de o bdtrind", zicind:,,Rugu-mi tie, maicd,,sd-mi aduci mie p:rfinI
pdine, ca sI mdninc, ca n-am mincat astdzi".lat ea, degrabd du-
cOndu-semi-a adus pdine si fierturl, qi qezind aproape de mine,
a inceput a-mi grdi mie cuVinte duhovnicegti qi folositoare: ,,Nu-ti
este tie de folos, ca sI umbli prin lufire. Au nu qti cI viala cdlu.
gdreascd", de liniqte are trebuintl?" incl si alte multe cuvinte
folositoare mi-a grilit mie. Iar eu am zis: ,,Dar cum md sfltuiegti
sd fac?CI lucrul miinilor mele am venit sI-l vind". lar ea mi-a
rispuns mie: ,,Mdcarcd qi lucrul miinilor il vinzi, si nu zlbovesti
asa noaptea prin oras". Iar eu am zis: ,,Cuadevlfilt asaeste". Si
iarlgi am intrebat-o pe ea: ,,Spune-mimaici, nu cumva este in
ora-sul acesta vreun om temltor de Dumnezeu si primitor de
striini?" lat,ea mi-a zis:,,Pirinte si stlpine, am avut aici pe un
MINUNITE MAICII DOMNUIUI r79
tindr, tdietor de piatrd., care fdcea multd mild cu strdinii, dar
Dumnezeu vdzindu-i fapta lui cea bunI, i-a dat lui dar, cil am
auzit de dinsul cd.,acum este senator in Constantinopol".Auzind
acestea,am zis in sinemi: ,Eu am flcut uciderea"LceLstL".
Intrind intr-o corabie, am mers la Constantinopol si, intre-
bind gi glsind casa lui Evloghie, Eedeamlingd poartd,,vr0nd
sd-l vdd pe el cdnd va ie;i. Iatd,l-am vdzut pe el ieEind cu multd
mdndrie, inconiurat de oameni mulgi Ei am strigat: ,,Miluieste-mi
cd am sI-ti griies c cevain taind" . Iat el n-a voit nici mdcar sI se
uite la mine, iar slugile lui au voit chiar sd md batd,.Dar eu la alt
loc iegindu-iinainte, iardgi am strigat. Iar el a poruncit, ca sd md,
batd"incd" si mai mult. Si ^]a ^m stat patru sdptdmdni inaintea
ugilor casei lui, inviforindu-md de zdpadd.qi de ploaie, qi tot n-am
putut sI vorbesc cu el. Atunci supdrindu-md",m-am dus la bise-
ricd qi m-am aruncat inaintea chipului Domnului nostru Iisus
Hristos, cu lacrimi, qi md rugam zicind: ,,Doamne iartd-md, de
chezdsiaomului acestuia, iar de nu, atunci qi eu rdmin in lume".
Acestea zicindu-le in cugetul meu, indatd
,m adormit si iatd,,a
inceput un sunet mare si se auzeacd vine impdrdteasa si inain-
tea Ei si in preaima Ei, mergeau mullime de mii de oameni. Iar
eu am strigat zicdnd:,,Miluieste-md,Stdpand".I?r Ea stind, mi-a
zis: ,,Cevoiesti?" Etr iam zis Ei: ,,PeEvloghie prefectul, l-am luat
in chezlgie qi te rog sd poruncesti, sd fiu slobozit de chezlqia
aceasta". lar Ea mia rdspuns mie; ,,In lucrul acestaEu n-am nici
un amestec,ci, precum $ti, asa sd-li implinesti chezdsiata". Si
destept0ndu-md, zm zis in sinea mea: ,,Mdcar de-mi va fi mie sI
mor, dar nu md voi deplrta de la porfile lui Evloghie, pind nu
voi vorbi cu el".
Si am mers iardsi inaintea portii lui si cind voia si iasd,el, iar
anr strigat. Alergdnd una din slugile lui cu un bI1, atita bdtaie
nri-a dat, incdt mi-a fdrdmat tot trupul meu. Atunci mihnindu-md,
am zis in'sinea mea: ,,Mi voi duce la Schit si, de va voi Dumne-
zeu,il va mintui pe Evloghie, cu judecdlile carc le stie". Ducdn-
du-mi sd caut o corabie, care sd meargd.laAlexandria, am aflat.
Si cum am intrat sd mergem cu corabia, indatd,, de mOhnire qi de
bdtdi, am cdzutca un mort si arn adormit. si m-am vdzut pe mine
in vis, cd eram la Sfinta Piatrd a cinstitului mormint. Si cduta
180 PTotos. NICODIM MANDITA
spre mine cu minie, incdt de fricd m-am cutremurat,ca o frun-
zd gi nu puteamnici sI-mi deschidnici gura mea,cd.mi seimpi
etrise inima din mine. $i mia zis:,,Darnu te duci ca sI-{i impli-
nesti chezl;ia ta,?"Atunci a poruncit la doi din cei ce staude fald,
ca lagindu-mI, sd mI spinzure,apoi m-aubtrtut destul Ei mi-au
zis: ,,Sdnu incepi nici un lucru mai presusde misura ta si sI nu
te cerli cu Dumnezeu?"Si incI fiind spinz\rat, iatd"s-aauzit un
glas zicind: ,,Vineimplriteasa." Si vdzindu-ope eL,am luat in-
drdzneald.gi am zis cdtre dinsa cu glas lin: ,,Miluieste-mi,Std-
pind"a lumii". Ia,tea me-azis:,,Cevoiesti?"Si eu am zis:,,Pentru
chezdEia lui Evloghie sunt sp0nzurataici". Si mi-a zis: ,,lutd.,eu
md voi ruga pentru tine!"
Apoi am vdzut cd a mers si a sfuutat plcioareletdnirului
aceluia.Dupd Lceentandrul mi-a zis: ,,DeacumsI nu mai faci un
lucru ca acestl". Eu am zis: ,,Nu,StIpine. Eu m-am rugat la in-
ceput pentru ddnsul,ca mai mare sd fie, dar am greqit,Stlpine
iartd-md".Apoi a poruncit ca sd md,slobozeasclgi mia zis: ,,SI
mgrgi la chilia til, cdEuiardEivoi aducepe Evloghie,larinduiala
lui ceadintii; tu nu te mai ingriji de aceasta".DupI Lceea,indatd
deEtept0ndu-mI,m-am bucurat foarte tarc, izbivindu-md de o
chezdsieca. acelsta Ei am mullumit lui Dumnezeuqi StIp0nei,
celei cu totul fdrd de prihand.
Dupdtrei luni, am auzitcd a murit Iustin impiratul qi in locul
lui s-a ficut altul impdrat gi a inceput prigoanl asupra stip0ni
torilor, gi pe dregdtorii cei mari i-au ucis gi le-auluat averile.
Asemeneaau fdcut gi lui Evloghie,iar el insugi a fugit din Con-
stantinopol;i a poruncitimplratul, ca ori undei-ar afla, sil-lucidA.
Evloghies-adus la locul sducel dintii si sia schimbathainele
sale,ca Ei mai inainte clnd eru,sIrac. Si s-au adunat locuitorii
orasuluiaceluia,ca sI-l vadd.pe el, sii ziceaului: ,,Am auzitde
tine cd ai fost dregltor mlre".Iar el le rlspundet: ,,Dem-ar"fi
pus pe mine dregdtor,nu m-ati fi vdzut aici,ci alt egipteaneste
acelade care a;ti auzit, eu am fost qi m-aminchinat la Sfintele
Locruri,la Ierusalim".
Venindu-Ei in sine zice:,,smerituleEvloghie,acumdu-te,ia-ti
uneletele tale gi mergi de lucreazd,cd. aici nu este Constanti-
nopolul, ca nu cumvasi capultiu sd-lpierzl".Apoi luindu-qi unel-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 181
tele sale,a ieEitla piatia de mai inainte, unde aflasecomoara
Lceea., socotind cd va"mil afla si alta gi lovind in piatrd"pind la
al saselea ceas,n-a aflat nimic. Atunci, a inceput si-gi aducl
amlnte de hrana gi de dulcealamincdrilor pe carele aveain pa-
latb qi de amdgireamindriei lumii acesteiaqi iariqi ziceaciltre
sine: ,,ScoalI-tede lucreazd", cd aici esteEgiptul".Apoi, pufin cite
pufin, l-a indreptat pe el M0ntuitorul qi Preasfinatanoastrd,Stil-
pind,la rinduiala lui cea dintdi. $i flcindu-se seard,iatl Evlo-
ghie a venit, chem0ndpe strdin la gdzduire
$i vnznndu-lpe el am suspinatqi ldcrimOnd,am zis ciltreOum-
nezeu:,,Cit s-aumirit lucrurile tale, Doamne, toate cu infelep-
ciune le-ai fIcut. Cu adevirut, Trr, Doamne,faci sdrncigi imbo-
gifegti,smerestiEiinalli EijudeclfileTalesuntnepltrunse".Luin-
du-mdEi pe mine cu alti sdraci,ne-adus la casalui, spdlindu-ne
picioarelesi ne-apus la masa.
Dupdce am mdncatnoi, luflndu-lde o parte, i-amzis lui: ,,Cum
te afli, frate Evloghie?"lat el a zis:,,Roagd-te pentru mine, Avvo,
cd sunt silrac,neavind nimic". Iar eu am zis ciltre el:,,O,de n-ai
fi avut nici acesteape carele ai!" Iar el a zis ,,Pentruce Avvo?
Au te-amsmintit cindva cu ceva?"Atunci i-am povestit lui toate
celece s-aupetrecut.$i pl0ngnndindeaiuns,a zis:,,RoagI-teavvo,
ca sd-mi trimitl Dumnezeucele de trebuintd, cd de acum mI
indrept". Iar eu amzis:,,Cuadevlrat,fiule, sI nu ndddiduiestisI
fi se incredinteze altcqvade'la Hristos, cit vei fi in lumea ceas-
ta, afard"de plata ostenelii tale". Urdndu-icelebune,m-amintors
qi a rdmas Evloghie aEa,sdpind in piatrd,si primind pe strlini,
pind la sfirgitul zilelor sale.Si ajungind la o 100 de ani nu s-a
llsat de aceastdlucrare, qi ii ddruia Dumnezeuputere pind, cdnd
s-aimplinit cilliltoria.vielii.
Sd ne minunlm dar, de iubirea de oameni a lui Dumnezeu,
Care,dupd cal-aindllat pentru pu,tinl vreme atit de mult, apoi
iarIEi la smerit pe el, pentru a-i fi de folos. SI ne ruglm gi si ne
smeiim in frica Domnului nostru Iisus Hristos, ci doar vom afla
mill la infricogitorul Lui scaun,pentru rugdciunile Preasfintei
Nlsctrtoareide Dumnezeusi pururea FecioareiMafia si ale tutur-
or Sfintilor Lui (nrologl7 ma,rtic).
182 Protos. NICODIM MANDr?A

MINUNEA 2O5
lilaica Domnului incurajeazd gi aiutd
pe donrnita cdzutd,in nipistuire
Fiica lui Genovieg domnul Brabantiei, era foarte evlavioasi si
ave mate evlavie cltre Maica Domnului. Clsdtorindu-se cu con-
tele Siegfried G.l3t), Lvea o mare suplrare, deoafecenu nlstea
fii. Rugindu-se Maicii Domnului cu credin{I, i-a ascultat rugdciu-
nea, si spre marea ei bucurie, a rlmas inslrcinatd. in acesttimp
Siegfried sotul ei, clre era voievod, aplecat cu oastea lardzbgi,
llsOnd in locul sIu ca administrator, pe un slujitor al sdu care 5e
numea Galion, om destoinic si viteaz. Acesta,dupd plecarea lui
Siegfried, s-a sirguit foarte mult sd ademeneascdsi corupl spre
apdcdtui cu dOnsul,pe stlpana lui, aducdnd vdstea prin clrti scri-
se cu viclesug, cum cd domnul a murit in tdzboi. Doamna insd
nici cum nu s-ainvoit la acestlucru. l4r dacd"a venit Siegfried de
la rdzboi, Galion slujitorul lui i-a spus cI in casalui toate au mers
bine, numai cI sofia lui este intinatd cu desfr0narca. Bdrbatul ei MAICA DOMNUTUIS-A ARATAT CELOR
miniindu-se foarte a poruncit slugilor s-o inece cu pruncul im- CE SE RUGAU EI CU CREDINTA
preuni, cdci ziceaci nu este niscut cu dAnsul. Slugile insl lu0nd-o
nu au inecat-o,ci au dus-ointr-o pustie si au ldsat-oacolo. Ea td- MINUNEA 206
minAnd gi umblind prin pustiu s-a ardtat ei Maica Domnului si Maica Domnului s-a ardtat imbricati in veEmint luminos,
a mdngiiat-o, ajutdnd-o in multe nevoi pe eL gi pe pruncul ei.' scris peste tot cu rugiciunile crestinului-
Dupi gaseani, bdrbatul ei Siegfried, cnre af.lasede nedreptatea
in cetateaColoniaAgripinei,era un cetd[eanbinecredincios.
ce i se fdcuseGenovievei,ii piru rIu ciindu-se foarte mult. intr-o
Acestamergind la bisericl gi venind acasd,intotdeaunase ruga
zi mergind laviniltoarein aceapustie, a af.lat acolo pe doamna
Maicii Domnului, zicdndcltre d2nsacuvintele ingerului: ,,Bct'ct't'-
sa, dar ea nu a vrut sd vieluiasci cu dinsul pdnd, cind el nu va
rd-te ceea ce e;ti plind, de dar, Domnul este cu Tine, Binecu-
zidi o bisericl in acel loc in care i s-a"ariltut ei Maica Domnului
2s).Dupdtrecereadin vialI
uinfuffi, e;ti tu intrefemei..." 1Lc.1,
Ei a ming0iat-o in scirba ei. $i aqa, domnul ei a zidit indatl o a acestuibinecredincioscrestin, MaicaDomnului s-aardtat unei
frumoasi bisericl in acel loc, pe clre a"sfinfit-o Episcopul(x. 119).
nepoatea lui, imbrdcatdintr-un vegmint foarte luminos. Pe acel
vegmint Ei pe incdlflminteaEi erau scrisecuvintele:,,Bucurd,'te
ceet ce e;ti plind, de bucurie, Dornnul estecu Tine..," 1x.128;.
MINUNEA 2O7
Maica Domnului se arath Bpiscopului
stind in Scaunul Arhieresc.
Alfons, EpiscopulToletanuluiera foarte evlavios cdtre Maica
Precista.Odinioardmergind el la bisericd,in timpul Utreniei,a
184 Protos. NICODIM MANDITA
vdzut pe Maica Precista stind in scaunulArhieresc. Pe cind el o
privea cu evlavie si multl smerenie, Maica Precista ia dat lui
atunci un felon, adicd,o sfitl preoteascd6. r29).
MINUNEA 208
Nlaiea Domnului a poruncit si puni Episcop
in cetate pe binecredinciosul Ieronim
in cetateaRomei era un om care se numea leronim. Acesta
?vea.mare evlavie cdtte Maica Domnului. Dacd.a murit Episcopul
locului aceluia,poporul dimpreund cu soborul bisericescpostea
si se ruga lui Dumnezet ca"sd"learate cine ar putea sd le fie Epis-
cop. Atunci Preacuratl s-a atdtat unui om si ia zis: ,,Mergi qi zi
oamenilor sd aleagd"Ei sd punl Episcop in cetatea acelsta, pe
Ieronim, sluga mea". Oamenii au fdcut aga dupl cum le-a po-
runcit Maicz Domnului (x. t3o).
MINUNEA 2O9
Maica Domnului ii dI'un vesmint pretios
Episcopului Bonit
Bonit, EpiscopulVserinului era un'om cu foarte multd evlavie
cltre Maica Precista. Odinioard mergind la biserica Sfdntului
Mihail, dupd ce au ie;it tofi ceilalli oameni din bisericd,,elincd,
z mai rlmas rugdndu-se Maicii Preacurate. Atunci preasf0nta
Fecioard Maria a venit cu gloatd mare de ingeri luminati, din
indlfimi, si i-a dat lui un vegmdnt foarte scump, care s-a pdstrat
in aceabisericd.Nici gn om nu putea sd cunoascd"
materia si cum
este ficutd lesdturalui (x. rEr).
MINUNEA 210
Nlaica Precista salveazd, din inec
o femeie sfuraca care a niscut
in largul oceanului este un ostrov ce se cheaml Tumva. in
acel,ostrov era o bisericd, ziditd,in cinstea Sfintului Arhanghel
Mihail. La prdznuirea hramului acesteiMdndstiri, se aduna mult
popor, de prin multe pdrqi.in aceavreme,laun Btaznic,merseri
pe mare mulli oameni ;i f'emei.intre ele era si o femeie silracd.,
insircinatd, cafe era a;pro?;pesr nascd.Deodatr se stirni o fur-
tund mare. oamenii insp:iimintindu-se cumplit s-au coborit in
MINUNIIE MAIC'II DOMNUTUI 185
birci si s-auindreptat spre ostrov, llsind pe acel femeie in
mijlocul valurilor.Fiind invlluitI de mare primeidie,plingea ;i
se ruga lui Dumnezeu,Maicii Domnului gi Sfintului Arhanghel
Mihail sd o scapedin primejdie.in acel momenti s-a ardt^t ei
MaicaPrecista,carea scos-odin valurile mdrii qi a dus-ointr-un
loc fdrd de griiil, unde a nlscut un prunc. DupI ce s-a L1ezat
mure?,femeiavlzindu-se scoasdpe mal, a spusoamenilor tolte.
A spus cum n-a lasat-oMaicaPrecistasI se inece in mare; ci ca
o milostivl a mOntuit-ode la moafte G. 132).
MINUNEA 21 T
Craiul $tefan rugindu-se Precistei,
repauzeazd,de ziua Adormirii Di
$tefan,Craiulunguresc,era greubolnav.Atuncisosindpraznicul
Adormirii Maicii Domnului, s-a rugat Domnului Dumnezeusi
PreacurateiSaleMaici,sd-iia sufletlulin aceeasizi. indatd ce-;i
implini rugiciunealui fdcutl in duh gi adevdr(roan
4,2r-24),
Dum-
zi,
rezeu i-a,luat Sufletul chiar in aceeaqi a prazniculuiluminat
al Adormirii Maicii Domnului. Acestlucru minunat, s-afdcut cu
aiutorul Maicii Domnului 6. r34).
MINUNEA 212
Maica Domnului se ardtil celui ce citea
cu evlavie Paraclisul Ei
in Rusia cea micd, in tinutul Haliciului, MarcosLandinski a
vdzutin vis pe MaicaPrecista;ezind pe un scdunfoarte frumos,
inconjuratl de ingeri qi unele suflete ale dreplilor. Acolo a vdzut
qi pe fratele lui mai mare,Gheorghe,care murise,cdruiaMaica
Domnuluii-azis:,,Eum-amardtatfratelui tlu celuimai mic, pen-
tru ctrcite$tecltre Mine, cu credinfl gi evlavie,in toate zilele,din
tineretilelui, Paraclisulmeu".Dupd,aceea,el s-aficut ciluglr, luin-
du-sinumelede Macarie.Si in cllugdrie ca gi in mirenie,el citea
zilnic ParaclisulMaicii Domnului,incdt il Etiape de rost (x. r35).
. MINUNEA 213
Hristos l)umnezeu si Maica Saii aratil
multe taine Criiesei credincioase
Ioana, Crdiasafr ancezd,era foarte evlavioasI cdtre Pr easfinta
Nlscltoare de Dumnezeusi pururea Fecioara\l:tria. Ea cugeta
r86 Protos. NICODIM MANDTTA
totdeauna la binecuvintnrea Maicii Domnului. Pentru aceea
Hristos Dumnezeu-Omul si Preacurata Lui Maicd.,iau arltat gi
descoperit multe taine 1x.u6;.
MINUNEA 214
Nlaica Domnului i-a ariltat femeii evlavioase,
ziua sfdrsitului ei
O creEtind din Egia, pe nume Matia,, era foarte evlavioasd
cdtre Maica Domnului. Fiind departe de mogia sa, totdeauna se
ruga mergind la o biseric4, ce era,ziditd,in cinstea Precistei.Acolo
se ruga ea cu osdrdie Maicii lui Dumnezeu.Pentru acea credin-
cio;ie si ostenealdin rugdciuni gi in vie.tuireacreqtineascd,Maica
pururea Fecioari ia descoperitmai inainte de vreme, ziua si cea-
sul mortii ei. Mai inainte de a se imbolnivi, pe cdnd se pregltea
de moarte, a zis sluinicei sale,pe care o chema Clementinl: ,,Cle-
mentino, am auzlt cd voi merge in Sfinta Sfintilor" (x. 137).
MINUNEA 215
Rugati fiind, Maica Domnului se aratd,
si salveazil corabia primeiduitl de furtunl
Un bun creqtin care se chema Petru, din Alaba, cdldtorea cu'
corabia pe mare mbrgOndspre Olanda,la o cetate numitd Ruan.
Pe cind cdldtorea astfel pe mare, deodatd,s-a ridicat o furtunl
groaznicd,,incdt toli se speriaserdsi credeaucd"nu vor rnai scdpa
cu viatd. Atunci, acel bun cre$tin, Petru a zis tuturor celor din
corabie: ,,Si ne rugdm cu totii Maicii Preacurate,sd ne vinl acum
in aiutor". Si asa,,dupl cuvintul lui, au inceput a se ruga din toa-
td inima, cu.lacrimi fierbinfi, Domnului DumnezeuEi Maicii Sale.
in acel timp s-a atiltat inaintea corabiei, pe mare, o Fecioari
foarte frumoasl si luminoasd, cu niste faruri aprinse, lumind-
toare. 'lndatd, dupd"acea ariltare minunati, furtuna s-a potolit Ei
marea s-a linistit (x. 141).
MINUNEA 216
Crestinul evlavios rugindu-se Dlaicii Domnului,
l-a salvat din mare gi l-a dus pe un cimp verde
Un galion levanticesc,mergea din Lizutaniain Spania.Pe cdnd
inainta pe mare, s-adezllntuit cu mare furie o furtunl, carc af.dcut
MINUNILE MAICII DOMNULUI 187
ca vasul si se spargd.Atunci,,tofi oameniicare erau intr-insul
s-auinecatin adincul mIrii. Din acel groaznicnaufragiu,n-a scI-
pat decdtnumai un singur tinilr, care se numea Petru Mendes.
Numai Lceste-ardmas viu qi sinltos.
Acest tdndr,creEtinbinecredincios, in timpul groazniceifur-
tuni qi a naufragiuiui,s-a rugat din toatd inima Maicii Precistei
cu lacrimi fierbinli gi i s-ainchinat cu adincd smerenie.Maica
Preacuratd,l-asalvatqi cu ajutorul ei, tinlrul Petru, s-avdzut
a;runcatafard"din marel infuriatl, pe un cimp verde (x. r42).
MINUNEA 217
Oportuna la moarte vede pe Maica Domnului
cilreia ii incredinteazL Pe surori
O cilugZritn cffe se numeaOportuna era stareld'pestemai
multe maici si surori. cdnd eru"pe patul de moarte,a adunatin
jurul ei, toatemonahiilesi surorile.Preofii si soborulflcurd ru-
gdciuniinaintealui Dumnezeu,a Maicii.DomnuluiEia tuturor Sfin-
iilor si ingerilor,ca Sufletulei sd meargdde pe pdmdntla cer.
in aceltimp Oportunaprivind spreusd,zise:,,Iatd,vineDoam-
fla.mea,Preabinecuv intata Fecioara Mafia, MaicaDomnului nos-
tru Iisus Hfistos,Dumnezeu-Omul. PreasfintiaSas[ vd pilzeascd".
Acesteazicind, a" repauzat in Domnul (x. tse).
.MINUNEA 2I8
Maica Precista se atatd Episcopului Ei-i vesteste
ziua trecerii din viatil
Arnolf, EpiscopulZvezionului,avea ctitor, patron al viefii
sale,pe MaicapurureaFecioaraMaria.El se osteneaa-siimplini
indatoririle salede plstor al turmei cuvintltoare, ostenindu-se
cu toatl bunachibzuialila'i trage pe togila bunaviefuire9i ve9-
nica fericire.
Ajungind cdtre sf2rEitulvie{ii sale s-aimbolnivit' Atunci i
s-a ardtat Sfintul Apostol Petru, cate i-a spuscl-i sunt iertate
toate pdcatele.Dupd aceel'i s-aardtat sfintul ArhanghelMihail,
care s-afdglduit, cI dupd rnoarteil va duceintr-un loc fdri de
griii. Mai pe urmd i s'a ardtatMaicaPrecista,Catei-a spuscI in
ziuaPrazniculuiAdormirii Ei, i seva sfarsiviata lui. Si drept aEa
a fbst(x.161).
 188 PTotos. NICODIM
MANDTTA
MTNUNEA 219
Hristos si Maica Sa, s-au arhtat
. credinciosului inainte de a muri
Un crestin evlavios, Nicolae din pabutin, mai inainte de a
muri, s-a imbolnlvit greu. Atunci el vlzindu-se aproape de a
trece in veqnicie,a cintnt cu foarte mare veselie cuvintele psal-
mistului David:,,Ruptu-s-a
leglturile mele,,.
credinciosii din jurul lui vdzindu-l veselindu-se si cintind
asa,l-au intrebat: ,,Pentru ce te-ai veselit si te veselesti asa?"El
le-a rdspuns:,,Eum-am veselit ;i md veselescasa,pentru cd mi
s-a ardtat Hristos Domnul gi Preacurata Maica Lui, pururea
FecioaraMafia si miau zis: ,,Slugi bunl si credincioasl, intrd in
bucuria Domnului tdu" (x. 164).
MINUNEA 220
Nlaica Domnului se aratd, fecioarei Lgata
si-i vindecd degetul tdiat prin ispiti
, Sfinta Agata fecioara, qezind pe lavild,, voia si taie cu cufitul
brinzd" pentru un sirac. Duhul cel rdu insd a impins-o de pe ravitd,,
a cdzut jos gi gia tdiat un deget cu cutitul. Atunci s-a ardtat ei pre-
cista,care i-a pus degetul la loc; a tdmdduit-o si ia zis: ,,Fiicamea,
nu te teme de diavolul; unul-Ndscut Fiul meu te va izbdvi de toatd,
grija gi nevoia, ori de cite ori el va vrea sil-li facd,rdu (x.237).
MINUNEA 221
Maica Domnului izblveste de. tilhari
pe un evreu care apoi primeste Botezul
Odinioari, in tata Angliei, in cetatet Londrei, trlia un evreu.
carc, cdldtorind intr-o altd.cetate,ce se chema Uvington , a cdntt pe
cale intre tdlhari, care l-au bitut qi i-aU luat tot, apoi legindu-l
l-au ldsat intr-o casdpustie. Evreul a adormit, dar atunci i s-amd-
tat lui Maica Domnului gi dezlegindu-l l-a liberat. cind s-a des-
teptat a vdzut pe Precista aievea si a intrebat-o: ,,Cine esti tu,
DoamnI?" Ea i-a spus:,,Eusunt Maria, cdteiatu poporul tdu vI
Ei
puneti impotrivd. Eu am venit aici ca sI-!i fac bine pentru rdu,,.
Dupd aceel acel evreu, trecdnd printr-o cetatece se chemayaha,
s-abotezat si iau pus numele Ioan (x. 187).
MINUNILE MAICII DOMNUTUI r89
MINUNEA 222
;i vindeci
ffiffi##:l::l ,i:,i;tadeererici
Odinioar[, doi frati merglnd pe czile, au aflat o bisericl pus-
tie..Intrindin aceaBisericl, au inceput a se ruga Maicii Domnu-
lui. Tocmai in acel timp iau aflat pe ddngii aici, erelic-i-idintr-o
localitate numitl Albighena, care intrOnd in Bisericd, i-au scos
afard"qi unuia dintre dingii i-a tdiat limba, tocmai din fiddcind".
Celdlalt frate, clre er^ qi Preot, l-a'dus pe cel rdnitpind" la Cluni
an (mrnrstireaClun) qi l-a incredinlat cdlugdrilor din aceamdnds-
tire, care vdzindu-l rinit pentru cinstirea Maicii Domnului l-au
primit cu toatd dragosteasi voia bunl.
intr-o noapte, fiind adunati tofi clluglrii la slujba Utreniei, au
rinduit sI fie adus qi cel cu limba tdiatd,la biserici. Astfel fiind
adunali cu totii, s-au rugat cu mare credinli, cu multl evlavie gi
cu belgug de lacrimi, ciltre Preasf0nta Maicd"a Domnului nostru
Iisus Hristos, sd facd"mild" Ei sI vindece, pe cel care pentru dra-
gestea si evlavia cea cdffe D0nsa gia jertfit limba ce i-a fost tiia-
ti de hulitorii eretici. Dupd aceastd.rugdciune stiruitoare, Maica
Milostivirii s-a ardtat rievea, gi cu multd. bundtate a ddruit vin-
decare gi grai celui rinit. Fdcindu-se aceastdminune, cel tdmd-
duit a inceput cu mare glas sI adtcd mulfumiri si laude, Maicii
Domnului, strigand cu mare glas:,,EWUtdJe, ceea,ce e;ti plind,
de bucurie, Dornnu.l este cu. tine" (x. 206)
MINUNE A 223
Printr-o vedenie infricogatd,, Maica Domnului salveazl
pe ciluglrul Teofan din riticire
Avva Chiriac, locuia nu departe de Iordan. Odinioarl a venit
la ddnsul un cdlpgir, pe nume Teofan, care ert addpat cu eresul
lui Nestorie ereticul, care hulea pe Maica Precista, zicind cI nu
este Nd.scltoare de Dumnezeu. Sfintul Chiriac s-a rugat lui
Dumnezeu gi Maicii Preacurate,sI i se arate lui Teofan credinfa
cea adEvilratd,.A doua zi, in al noulea ceas,i s-a ardtat lui Teofan
un om foafte strasnic la vedere, care i-a zis lui: ,Vino si vezi care
este adevlrul", si luindu-l pe dinsul l-a dus intr-un loc. foarte
groaznic,intunecos si impufit, din care iegea un foc mare in care
r90 Protos. NICODIM MANDITA
^-vdzqt.peNqqtp;i_e, dugmanulMaicii Domnului,pe Eutih
efg*fleUl,
gi Apolinarie,pe Diodor ;iArie.gi pe alli ereticigi a auzitglasde
la acelom strasnic,catea rostit urmltoarele: ,,&lestaestelocul cel
gi hulitO:ilpr MaiciiDomnuluinostru IisusHristos".
g.4!1*g{gtlq!-of
Din aceavedenieinfrico;atI, Teofaninsplimintindu-se, s-ain-
tors la dreaptacredinll Ortodoxl (x. 207).
MINUNEA 224
Maica Domnului opreste o femeie eretici
si intre si sI se inchine la Sfintul Mormint
O femeie ereticil,ce se chemaCosmiana,avenrt odinioari in
Ierusalim,sd se inchine noapteala Mormdntul Domnului nostru
Iisus Hristos.Dacds-aapropiatde uEilebisericii, s-aardtatei Mai-
cjl*PreasfintI, insofitl de mai multe fecioare'ginu i-a dat voie -sI
intre in bisericl, zicind cdtre dinsa: ,,Cumqttezi tu sd intri aici,
nefiind dintr-alenoastre".Eaa inceputa seruga sdo lasesi intre,
dar MaicaPrecistai-a zisl.,,Crede-md femeie,cI nu vei puteaintra
aici, fdrd,numai d;acd"te vei inso{i qu 4oi in aceeagicredinld". Coz-
miana auzindacestecuvinte rostite de MaicaDomnului,mergind
a.primit.dreapta"credingd, dupI cares-acuminecatcu Trupul EiSnn-
gelelui Iisus Hristos.Apoi a mers de s-ainchinat mormintului
lui Hi'istos,ne mai fiind impie dicatd,de a intra in bisericd(x.zrr.
MINUNEA 225
Mdntuitorul HristoS si Maica Sa, ii intorc Sfantuhi Nicolae,
Sfdnta Dvangheliesi Omoforul
,LaSolg-rglq_inNiqeen=1a. .322LStenrtulNicolaecuprins de riv-
nd Dumnezeiascil, a lovit pe Arie peste obrazcu palma, pentru
zrceelcI el hulea pe Hristos, zicdndcI este filpturd",nu Dumne-
zeu gi pe MaicaSape careo numeaniscltoare de om gi nu Nds-
cdtoarcde Dumnezeu,dupl adevilr.$fin,tii Pirinli, pentru acea
loviturl, au vrut'str-l lepedepe Sfintul Nicolaedin rinduiala
Arhiereascd,pentru care^ fost blgat in temnifl. Dar i s-aard-
tat lui Domnul ngstru Iisus Hristos gi MaicaSa Preacuratil,care
i-au restituit Sfinta Evangheliesi Omoforul arhieresc.Vizind
Sfinlii Plrinfi aceastdminune, nu l-au mai depus din treapta
arhieriei pe Sf0ntul Nicolae,care s-a bucurat de multl cinstire
din parteatuturor 6.226).
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI r91
MINUNEA 226
Maica Precista s-a ardtat unei fedioare
scirbiti ilin cauza ereticilor
O fecioardcese numea Lusgarta,era&arla.mifunit[ din cauza
ereticilor.Pentrudragosteaqltdvna ei, i s-a ardtatMaicaPrecista,
pentru a o mdng0;iape dinsa. Atunci fecioara i-a aldtat Maicii
Preasfintepricina mdhnirii sale,zicind: ,,I4r au inceput eretj.qii
qi els$finilEgilii de a rdstigni a doua oafi,pe Fiul lui Dumnezeu,
neaducindu-icinsteace se cuvine"(x. zz7).
MINUNEA 227
Cdlugirita cure L iubit pe NlaieaDomnului
a fost condusi la cer de cete ingeregti
O clluglrild, ce se chemaRomula,locuia ldngd,o bisericl in-
chinatd"Maicii Domnului, CLreiaii slujeacu toatd dragosteafiin-
a dobdndit multl mild qi dar de la Sfinlia
lei sale.Pentru a;ceea
Sa.Cirrd eru,arproape sI moarl, a chematpe staretaei, cesenumea
Redempta.Pestenoapte ea.a vegheatimpreund cu alte cllugI-
rite,la capdt?iillRomulei.in aceavreme, liin4 niszul no.pfii,-.$:4,-
coborflt.di-a-C-er.olumini firare, careL umplut de strilucire chi-
lia acbeasi pe dinsele le-ainspiimdntat foafte. Romulavdzdnd
aceasta,a zis ciltre sttretl sa: ,,Nute teme rnaicd,.euin curdnd
voi muri". DupI Lceea,lumiqas-aindllat, rdm?;ndnd in chelie un
miros de bunl mireasmd.A. patra noapte,Romula iar a chemat
pe starela sa si pe Duhovniculsdu, de la care L primit Sfinta
Impdrtlsanie.In aceavreme,iqutila dila.r.nlpa.Caselsi, s-auard-
pgle
tat do_,gi- de ingeri de luminI. Unii rosteauPsalmi,iar ceilalti
canau o cintare c& aceasta:,,Romulaa murit si ingerii c0ntind
ii duc sufletul ei fa Cef'. DupI aceeaingerii s-auindlfat la Cer
impreunl cu sufletul ei, cind ingerii nu s-au mai vdzut, nici
cintatea nu s-a mai atzit si.nici buna mireazmil.nu s-a mai
simfit (x.275).
.' MINUNEA 228
intr-o biserici inchinati Maicii Domnului.
de Buna Vestire a strlluOit o lumini cerea.sci
in Rusia cea Micd,,in tinutul Libovului, in mindstirea Creh-
linului, lajraznicul BunejVestiriin bisericds-aaprinssingurl o
r92 Protos. NICODIM MANDITA
lumind mare. Acea bisericd.avea hramul Acoperdmintului Prea-
curatei FecioareNdscltoare de Dumnezeu (x. 283).
MTNUNEA 229
Maica Domnului indeamnl la pociintL, pe cdlugirul
ce a flcut mult bine bisericii Sale
Sfintul lerasm, cdluglrul de la Pecersca., a avut multe comori
mostenite de la plrintii sdi, pe care le-a.dat bisericii Maicii Dom-
nului. Dupd Lceea,cu indemnareavrdjmaEului sufletesc, aince-
put a petreceviald,necuvioasl, lenevindu-sela rugiciune, la post
si la alte bunltdpi sufletegti.in aceavreme imbolnlvindu-se, era
aproape sd moard. Atunci i s-a ardtat lui Maica Precista,finand
in brale pe Hristos ca Prunc si ia zis lui: ,,Ierasme,fiindcd tu ai
impodobit biserica mea cu icoane, eu inci voi cere Fiului meu,
ca sd.te primeascd si sd viefuie;ti in impdrdlia Lui, numai scoa-
ld-te din stare^ in care te afli gi te pocdieste de pdcztele tale,
fdcOndu-teschimnic, cdci peste trei zile te voi lua la mine". Au-
zind acestea,Ierasm gia mdrturisit picatele sale in fata tuturor
frafilor cdlugdri, pLrindu-i riu de tot ce a fdcut. A treia zi, dupd"
fdgdduinla Maicii lui Dumnezerr,a plecat din aceastdviald urcin-
du-sela cer, pentru a intra in locaEulcel de veci (x. 3r+).
MINUNEA 230
Cdnd in biserici oamenii se lenevesc a slivi pe Dumnezeu,
. atunci ingerii le iau locul
in vremea lui Eliseu Pletenschi,arhimandritul Pecerscdi,fiind
ger foarte mare, Plrinfii din aceastl mdnlstire s-au hotlrit sd
facd Sfintele Slujbein biserica Sfintilor Apostoli, clre era.mai micd
Ei mai cdlduroasi; iar biserica cel mare, c re eta inchinatd Maicii
Domnului, au ldsat-ofdrn sluibl. in vremel acee , Pdringii fiind
adunafi cu tolii in Biserica ceamicd, in acelastimp gi in Biserica
cea Mare a inceput a se face slujbd, cu toate cd dintre Pirinfi, ni-
meni nu era aici, fiind incuiatd. S-auvdzut si lumini aprinse ;i se
aluzeu cintdri frumoase, liudind pe Dumnezeu gi pe Prcactrata
Lui Maici. Si toli Pdrintii minunindu-se, se intrebau: Cine sunt
cei ce cintd? Si rdspunsulsi l-au gdsit singuri: ori erau Sfinfii, ale
clror moastese aflau in bisericl, sau erau ingerii lui Dumnezeu?
Arhimandritul qi fratii alzind, si vdzdnd acest lucru, au inceput
MINUNITE MAICII DOMNUIAI 193
de acum inainte a face slujlrn in biserica ce^ mare Ei aga o fac
pdnd,in ziua de astdzi,ne mai bdg?nd in seaml frigul iernii (x. 333).
MINUNEA 231
Maica Domnului cheami pe un crestin
si sluieascilla Biserica Sa
Ioan Strdinul, cum este numit, a innoptat in Cupiatici. in vis
i s-a ardtat lui Maica Precistaqi ia zis sd locuiascd,l?;ngd Biserica
Sfintiei Sale.El desteptdndu-sedin somn, a renunfat la calealui
in care mergea qi s-a Lrez t sI locuiascd l2;ngdbiserica Sfinflei
Sale.Aici el a indeplinit sluiba de paraclisier, biserica afl0ndu-se
in acel timp sub ingrijirea unui Preot de mir (x. 341)
MINUNEA 232
l{aica Domnului respinge trupul unei crestine
care L fost ingropatdin Bisericl
Pe cind acestIoan, amintit mai sus, eraparaclisierla aceabise-
ricd a Precistei,a murit o doamnl ce a locuit in acele pirgi. Mai
inainte de a muri, acea doamnl a poruncit sd fie ingropatl in
bisericd, in apropiere de Icoana Maicii Domnului. Intr-o noapte,
pe cdnd acest paraclisier citea ruglciuni in BisericI, i s-a ardtat
lui Maica Domnului si ia poruncit sd meargd la preot ;i sd-ispund
sd nu ingroape trupul aceleidoamne in Bisericd. Preotul, dupl po-
runca Preasfintei Niscltoarei de Dumnezerr,n-adat voie sd ingroa-
pe trupul acelei doamne in bisericd, dar feciorul doamnei neascul-
tdnd de Preot gi infricog0ndu-I, au ingropat pe mama lor inain-
tea Icoanei Maicii Preacurate.A doua zi la Utrenie, venind in
Bisericd, au aflat trupul acelei doamne scos afard din mormint,
zdcind deasupra plmdntului. Preotul speriat a ingropat iarIEi
trupul ei. In noaptel ce a urmat, s-a ardtat iardqi Maica Precista
paraclisierului gi i-a zis:,,De vreme ce voi nu ascultafi porunca,
eu voi lua d_4rgl{Ueg_dea td.midui oamenii, din aceasti bisericd,
pind cind nu se va alegenimic de tlupul acestz, clre yL pieri cu
sunet; apoi voi aduce al{i lucrltori la aceastdbiseric[" (x. 342).
MINUNEA 233
Nlaica Domnului se aratd in Bisericd tinind
in brate pe Dumnezeiescul Prunc
in mdndstirea Clunialilor, dintre toate Prazniclle,cel mai cin-
stit, mai mult decit celelalte, era Praznicul Nasterii lui IIristos.
t94 Protos. NIC'ODIM MANDTTA
Odinicrari fiind Praznicul acesta,un cdlugdr imbunltltit a vdzut
pe MaicaPrecistatinand in brate pe Ilristos ca Prunc;iar impre-
jurul ei o multime de ingeri (x.35J).
MINUNEA 234
Maica Domnului se aratd. si mingiie
pe Sfintul Apostol lacob
Iacob Apostolul, feciorul lui Zevedei,cind erl rn Spaniaintr-o
cetlte ce se chema CezarAugusta,era foarte scdrbit cI nu intorse-
se mai multi oameni la credinta crestind,ci numai noud. Atunci
Maica Precista s-a ardtat Apostolului si mingiindu-I, i-a zis:
'intru acea"stn viatd,n-a,iucenici multi, dar dupl-mo rte vei avea
nrai nrulti" (X.35q).
MINUNEA 235
Un crestin din Roma vede pe Maica Domnului
st0nd lingd, tronul Fiului siu
Odinioard, paznicul bisericii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
clin Roma s-a rugat lui Dumnezeu si tuturor Sfintikrr Lui pentru
ajutor. Atunci, fiind treaz, s-aaflat intru rdpire gi a vdzut pe llris-
tos hnplratul Slavei sezind pe scauninalt; iar impreiurul Lui se
afla multime de ingeri. Dupd a;ceelvenind impird.teasa Cerului,
Maicalui llristos, zvdnd pe cap cununi strllucitoare,fiind insoli-
ti de nrulte fecioare ^ ^sezat-o impiratul Flristos lingi Sine.
Apoi a venit Sfdntul Ioan Botezdtorul cu Patriarhii si Proorocii;
dupd aceea au venit Apostolii; apoi mucenicii si dreptii, care
c'azinrls-auinchinat lui llrist<ls. Atunci un inger a zis cdtre paz-
nic: ,,Acestiatoqi pentru aceeaau venit la Flristos, ca sd-i multu-
rneascdpentru cinstea ce li s-adat lor intr-aceastd,zi si sI-L roage
pentru t<latI lumela"(x.357).
MINUNEA 236
Cdluglrita Atanasia fiind departe de biserica Precistei,
dorind-o, a vdzut-o in r[pire
Atanasia,cllugdrit.i din ostrowl Eghina, a zidit o bisericl in
cinsteaMaicii Precistei.Odinioard venind laTarigrad pentru un
lucru de fnare nevoie, a zdbovit acolo saseani. Dupd aceastd.zdba-
vt"ri s-a aprins inima de dor pentm biserica Precistei si pl0ngea
DOMNUTUI 195
MINUNITE
'- MAICII
cu amar pentru atita depdrtate de biserica sa in care se indul-
cea si mingdia sufletegte.in acel timp aflihdu-se in tdpire avd-
zut biserica Precisteicu uqile deschisegi un glas din Cer se auzi,
zicindt-i: ,,IntrI aici". DupI Lceasta plecind din Tarigrad, s-a
intors la biserica sa, pe care o dorca nespus de mglt $.364).
MINUNEA 237
Un crestin vede pe Maica Domnului intr-un car de aur
Un om din cetateaFlorentei, care se chema Filip, s-adus odatd
la Biserica Bunei Vestiri a Maicii Domnului. intru acea zi tocmai
se citea din cartea Faptelor Apostolilor, aceste cuvinte: ,Fili1te,
apropie-te ;i te alipe;te de carul Acesta."(F.Ap.8, 2r. El auzind
acestecuvinte gia pierdut cunostinta gi fiind rdpit avdzttt inain-
tea lui un car de aur la carc era injugatd o oaie.si un leu; iar
induntrul carului gedeaMaica Domnului (x. 365).
MINUNEA 238
Prin porunca Maicii Domnului,
stilpii unei Biserici au fost ridicati de copii
Sfdntul impdrat Constantin cel Mare, a zidit o bisericd in cin-
stea PreacurateiFecioareMaria. El a adus la acea Bisericd nigte
stilpi foarte mari si grei, pe care mai mulli oameni impreund nu
puteau nici micar si-i migte, dar sd-imai qi Lrezeunde trebuia!
in aceavreme Maica Precista s-aatdtat unui zidar si i-a zis: ,,la
pruncii din gcoaldca sI ridici stilpii cu ei". Zidarul ascultind de
cuvOntul Maicii Domnului, a chemat copiii de la qcoald.Astfel
copiii venind si incercdnd sd ridice, stilpii s-au fdcut uqori 9i
apucOndu-ii-au aEezatpe fiecare la locul unde trebuia (x. lzo).
MINUNEA 239
Diruind Maicii Domnulul bog[fia tteciltoare,
Maica Domnului le-a d[ruit bogifie vegnici
lJn cetdteandin Roma, pe nume Ioan Patrichie, neavdnd copii
cu femeia sa, a ddruit toate avu{iile sale Preacuratei Fecioare
Maria, zidind o bisericd in Numele Preasfin{iei Sale. Trdind in
continuare o viali cucernicl ;i plinl de fapte bune, mai inainte
de moartea lor li s-a zrdtat Maica Precista si le-a zis: ,,Voi m-afi
ficut pe mine urogtenitoarepesteavuliile voastre cele plmdntesti.
r96 Protos. NIC'ODIM MANDITA
Eu, tnai bune si vesnice bogltii voi cere pentru voi de la Iriul
tneu.Acum mergeti,cdci miine vd vor duce pe voi ingerii, la rnai
bune si liumoase case"(x. 372).
MINUNEA 240
Maica Domnului trimite semn,
zhpadil in timpul verii, pe locul viitoarei sale biserici
AcelasiIoan Patrichie cu f'emeiasa, pe cind se aflau in vi,ttd.,
s-au rugat Maicii Precisteica si le arate, ce sd lac[ cu avutia krr.
Dupd indelungatesi calderuglciuni adresatecltre Maicapreacu-
ratl, intr-o vreme fbarte cllduroasl, peste Muntele Exevinelui
czr€ r^eafla in interiorul zidurikrr cetrtii, a inceput a cdtleazd1t.t-
dd, atttt de abundent, incit s-a acoperit cu troiene. in noaptea
urnritoarc, lui Ioan Patrichie si f'emeii lui,'s-a lardtatMaica prc-
cista care i-a inclemnat,pentru ruglciunca qi clragostealor, sI
zicleascd. o biserici in cinstea Sfintiei Sale,in acel l<lcin care vor
atla z/apada,adicit in munte. Mergincl, ei au spus aceastiivecle-
nie lui Lilreriu,papa Romei(352j66), de la care primind binecu-
vlntare, au zidit in acel loc, o minunati bisericr, inchinatd prea-
sflrrtei si pururea FecioareiMariz, Maica lui Dumnezeu (x. a7j).
MINUNEA 24I
lfiaica Domnului descoperd si lui Liberiu,
papa Romei, voia gi dorinta Sa
in acea noapte in care Maica f)omnului s-a ardtat lui Ioan
Patrichie si sotiei sale, in acelasitimp i s-'a.ardtat si lui Liheriu,
papa R<rnrei,spunindu-i cd, acolo unde a cdzut zdpada,este locul
dorit si ales de f)insa, unde sr i se zideascdo bisericr. Auzind
acestcade la Maica Domnului, Liberiu,insotit de sobor mare de
pre<rtigi dc multime de oarneni,au mers la locul udtat si fdcind
litanic, a sfintit krcul uncles-aridicat apoi aceabisericdri<lritdcle
Dirrsa.Pentru zirlireaacesteibiserici,Ioan patrichie si-acheltuit
k)atfLLverea sa, care isprlvindu-se, a fost sfintitl punandu-i-se
lrranrulSlantaMaria cea Mare (x.374).
M INUNEN 242
Rugindu-se Maicii Domnului, au dobindit fiu
binecuvintat care a pdtimit pentru credintd
Sllrrtul nrucenicStef'an,numit cel t,rndr (7645,careia pzitimit
l)cntru cinstirea Sfintel<lrIc{rane,sub ?mpziratuliconoclzrstcon-
MINUNIIE MAIC'II DOMN UIUI 197
,.
stantin Copronim, s-a ndscut la anul 714 in cet1tea"Constanti-
nopolului, din plrinli drept-credinciosi,bogaqiin averi, dar mai
bogafi in virtuli. Mai inainte de a se naste el, plrinlii lui erau
foarte intristali pentru cd nu nI;teau fii. Pentru aceastl ei s-au
rugat foarte mult Maicii Domnului, in biserica din Vlaherne, sI
le diruiascd lor odrasll. Ei au flglduit ci orice vor avea, fiu sau
fiici, il vor inchina slujirii lui Dumnezeu.
Odinioard rugindu-se lui Dumnezeu si Maicii Sale,noaptea, i
s-a atdtatin vis Maica Precista inconiuratd de multd lumind, care
i-a zis:,,Mergi cu pace cI vei na$te fiu, dupl rugdciunea ta". Arf.l0;n-
du-sein acel timp in Biserica din Vlaherne, deEteptdndu-sedin
acea usoard"alipire, s-a dus fericitd la casa sa; s,iin scurt timp a
zlmislit in plntece fiu, care la timpul cuvenit nlscindu-se, din
Sfintul Botez i-au pus numele $tefan. Acesta fdcdndu-se mtre,
dupdfdgdduinfa pdrinfilor gia inchinatvia+d lui Dumnezeu intru
petrecere clluglreascd qi la timpul cuvenit gi-avlrsat Ei singele,
pentru apdrareadreptei-credinqegi a Sfintelor Icoane 6. 37D.
MINUNEA 243
Maica Domnului ardtdndu-se, prin tabloul iudeclfii
. atrage la poclinti Pe un tdnilr
Fericitul Dositei ;i-a petrecut primii ani ai vielii sale,intr-un
chip cu totul lumesc Ei intr-o ignoranlI profundd de adevlrurile
creEtinismului. Fiindcd auzise vorbindu-se mult despre Ierusa-
lim, cdldtori acolo numai de pldcere.Dar milostivirea lui Dumne-
zggil agteptaacolo. Ea se servi spre a-l induplecz-la'pocdinld",de
unaablou ce reprezenta jtdecata Ei muncile iadului, zrtgtdvit pe
un perete al unei biserici din Ghetsimani.in timp ce el privea gi
se mira de cele vdzute, deodatd apdru o Femeieimbtd"catdin veE-
minte scumpe, care stind lingil dinsul a inceput a-l invlfa cu'
blindele, ce munci primesc oamenii, pentru fiecare pilca/' pe
care il fac. Dositei a zis cltre Dinsa: ,,ScumpIDoamni, dar cine
at vrel sI se izbdveascd de aceste munci, ce sd fzcd?" La cate
Dinsa i-a rlspuns: ,,Postegte,re&9il'te,fi binele cit poli gi te vei
izbdvi de munci", si acegtea zicind, s-a ficut ne'{Vzutd'.Aceastl
DoamnI a fost Preabinecuvintatz Fecioarl Matia, Maica lui Dum-
nezeu. Dositei luind aceste cuvinte in inima lui sia fuidreptat
viata, a intratin monahism, urcind cu mare nevoinfl pe treptele
f 18 Pr"tt".NICO
sfinteniei, izblvindu-qi sufletul de muncile iadului, asa cum l-a
indemnat PreasfhntaMaici (x. 380).
MINUNEA 244
Maica Precista promite slavl vesnicd
celor ce se nevoiesc in bine
Avva Evstratie de la Gemrod, fiind in bisericl cu tofi cdllgd,-
rii, la slujba Utreniei, pe cind se rugau lui Dumnezeu,li s-aard"-
tat lor Maica Precista, crre a pogordt asupra lor o coroani cu
ldntisor de aur. Pe coroand erau scrise acestecuvinte: ,,Milui-te-
voi o, Preacuvioase!"Dupd zceeaPrecistaa zis cu glastare: ,,pre-
cum sunt eu acum in slavi, aga veti fi cu mine in veci" (x. ,3sl).
MINUNEA 245
Maica Domnului indeamni pe Avva Evstratie
la nevointi si osteneal[ cu smeritl intelepciune
Odinioari Avva Estratie s-a vdzut in vis, ca si cum ar fi fost
rugf,ndu-sela Betleem.Aici i s-a,ardtat lui Maica precista,imbri-
c td,in yeEmdntde atlas si zicindu-i: ,,Ceice s-aulepidat de lume
pentru lmpdrdlia lui Dumnezeu,cu nevointd, cu osteneali si cu
smeritd inlelepciune, intru tilcerc se cade lor sd slujeascd lui
Dumnezeu,pentru ca la vedere sI primeasci bucuriile lui Dum-
nezeu" (x. 384).
MINUNEA 246
Itlaica Domnului aritindu-se,
s-a imprimat urma pasilor ei in stinci
C
Un om smerit, pe nume Ioan cel descult, din satul pogai, a
vdzvt o datd"pe Maica Precista stdnd pe o stancd, iar in apropi
erea ei se afla si un pustnic care locuia intr-o chilie sipati in
aceastdncd,. Acel pustnic a spus lui Ioan descultul si copiilor care
plEteau oile in acel munte, cum Preasfinta N,XscItoarede Dum-
nezeu stind pe acea st0ncI, au rdmas imprimate in piatrd, ur-
nrele pasilor sfintiei sale, in care intotdeauna se aflr apd,curatd,,
cu care apd"se tdmrduiesc tot f'elul de boli. pe aceastd, stincr s-a
zidit o BisericdAlbd, iar ldngd.bisericd bste o rndndstire mare in-
conjuratl peste tot cu ziduri, carc ndndstire se cheamd:,,pogaia
Volischi", in tara cdzdceascd. la Volischi, satul pogaiul (x. 390).
MINUNITE MAICII DOMNALUI 199
MINUNEA 247
Maica Domnului se aratd,cu fald mdnioasi,
Ieromonahului Ioanichie
Ieromonahulloanichie,intr-o ioi noapteasprevineri, a vilztrt
in vis pe MaicaPrecista,imbrdcatdcu ve;minte negre,.apoia auzit
glasulei rostind,astfel:,,ingerulazis cdtre'mine, Eivoi cinta cu
a cdzutcu frun-
bucurieminunile Ei". Auzind acestea,Ioanichie
tea la pImaflu gi phngnnd a zis: ,,Doamnamea, milostiveqte-te
spre mine ti'cllosulgi pdcdtosul".Acesteazicind s-adegteptat.
pe cind locuia in Liov, intr-o vineri dimineafd. in
Lltddaltd",
ceasulal treilea din zi, a"Lvut o altd vedenie;se ficea cd'se fild"
intr-o bisericl, in care lcoana PreacurateiFecioareMatia cduta
asupralui cu ochi mdnioEi.Mai pe urmd chipul Precisteia in-
ceput a se miqcasi ridic0ndu-sePreasfintaNlscdtoatede Dum-
nezel. a zburatde la perete cL o pasdreasupralui Ioanichie,izt
el de fricd a cdztrtcu falala pdmint, inaintea PreasfinteiNdscd-
tozrei de DumnezeuEi zdcaacu m0inile crucis.Apoi, de spaiml
Ioanichiea strigatcu glas asade mare,incOts-ades,teptat pe sine
insusi si s-apomenitcuprins de mare frici qi cutremur (x.393).
MINUNEA 248
Maica Domnului miiloceste pentru neamul omenesc
in 7aru ruseascl,in cetateaRohatchi,un preot cdlugdr,pe
nume lsaia, a vdzutin vis pe'Precistast0nd pe nori ;i cu lacrimi
rug0ndulseFiului sIu pentru neamul omenesc;iar Arhanghelul
Gav-riil tinea un pahar in mina sa gi in pthar erau adunate
lacrimile PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu.Tot in aceltimp
a vilzlt Cerul deschis,iar in Cer EedeaHristospe scaunulSdu,
apoi s-a auzit glas de la Hristos, zicitrd citre Maica Sa:,,Auzitd'
esterugiciuneaTa, MaicaMea"(x.396).
MINUNEA 249
Pfin ariltare cereasci a fost chemat
la cilugirie si Arhierie
in lara ruseascl,in linutul Livovului,aflindu-sela mogiasa
in Dinchila,AdamJelivorschi avilznt in vis cerul deschis9i in
cer lumini mare;iar in acealumind,a vdzut pe 'Sfinta Treime:

Tatill, Fiul si Duhul sfint; iar de-adreaptaa vdzutpe Maicapre-
cista.Dupr aceavedere,AdamJelivorschis-aficut celugersi pen-
tru viata lui imbundtil+itd,,
a fost alesepiscopal Azov"ului'
si s-a
numit Atanasie(x.405).
MINUNEA 250
pentru viata lui imbundtntiffi.
a fost chemat la preotie O" nfaicalomnului
Andrei,mai pe episcopal Fezulanului, din tineretilelui
-r,rrmd
p€treceao viatd plinr
de fapte bune.pentru lucrul Llesta,a fost
chematla preotie.cind a slujit pentru prima dati sfinta Litur-
ghie, i s'a ardtatlui MaicaDomnuluicu o ceatr mare de ingeri
si i-a zis:',slugameaesti tu, eu te-amalespe tine sprepreoqie
prin tine md voi sldvi eu". Acesteazicdnd,s-a fdiut ievdzutd,. Ei
cele zisede MaicaDomnuluis-auimplinit intocmai (x.408).
MIN U N EA251
Maica Domnului sfrtuieste pe Sfintul Vasile
sd se infu?rnezede la orice bluturl
odinioari, PreasfintaNiscdtoarede Dumnezeu, ardtandu-se
sfdntuluivasilecel Mare,i-a zis:,,'De-ti estevoia 54-1ifiu prieten
si sr-fi fiu ajutitoare in toate nevoiletale, ascultindu-tepe tine
ori de cite ori te vei ruga,lasd-tede biutura.vinului gi de toati
biutura qi asamr vei aveape mine grabnicajutdtoare,,. Sfo.ntul
Yasile primind, aceastdporunci de la Maica'precista,n-a mai
bdut vin gi nici .o altd biuturd, pind, la moartearu. si as,- s-a"
fdcut prieten Maicii Domnuluigi a primit ajutorde la'oansain
multe nevoi si trebuinte(x.410).
MINUNEA 252
Preasfinta Ndscitoare de Dumnezeu
, s-a ardtat aieveaSfintului Serghie, mingdindu_l
Preafericitulpdrinte stind oarecind noapteala obisnuitasa
pravild,,inaintea Sfintei Icoanea preacurat.ittlui&i lui oumne_
zeu si adeseoricdutind la Dlnsa, zicea:,,preacuratr MaicaHris-
tosului meu, Aprrdtoareaqi tare ajutdtoareaneamului omenesc,
fii noud nevrednicilormiilocito^re, pururea rugindu-t€ Fiului
Tdu si Dumnezeuluinostru, ca sr cautespre locul acestasfdnt,
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 201
care este intemeiat spre lauda Ei cinsteaSfdnt Numelui Lui in
veci.Pe tine Maicadulcelui meu Hristos,ca pe ceeace ai cdqtigat
multd indrdzneald"cilffe Dinsul, rugdtoarete puneminainte noi
robii Tii, ci tu eqti tuturor nldejde de mOntuiregi adlpostire".
Agase ruga gi canonulcel de mulfumiti, adicdAcatistulPrea-
curateicintindu-l, a gezutpufin sd se odihneascl.Iar ucenicului
sducare se numeaMihail, i-a zis:,,Fiule,fii treaz gi privegheazd,
de vreme ce, o cercetareminunatl si de spaiml ni se va face
noudin ceasulLcesta".Acesteagrdind el, indatd s-n Luzitun glas
care a zis: ,,latd, Pteacuratavine", iar sfintul auzind Lcestea,
degrabs-asculatvrdnd si iasl din chilie si iati.o luminl mare,
strllucind mai mult decit soarele,a luminat pe'Sfintul. Atunci
indatd,a vdzut pe Preasfinta Nlscdtoaret de Dumnezeu,insotitl
de doi Apostoli,Petru si loan, careintru negrditd,lumindstrllu-
cea.Cum a vilzut-oSf0ntul,a cdzutcu fata la pdmdnt,neputind
suferi acea lumind" pteasttdlucitoare.Atunci Preacutatacu ale
sale miini s-a atins de Sfintul, zicOndu-i:,,Nute spd.imdntaale-
sul meu, iatd,am venit sI te cercetez,cdci s-aauzit rugdciuneata
pentru uceniciitii, pentru care tu te rogi. Si pentru locasultdu
sI nu te mai mihneqti,clci de acumcu toateva fi indestulat,nu
numai c2;tvei fi tu in virla aceasta,ci, Ei dupd ducereata cdffe
Domnul,nedepdrtatl voi fi de la locagultdu, dindu-i celede tre-
buinld nelipsit, pdzindn-l si acoperindu-1".Acesteazicind, s-a
fdcutnevIzutd,.Iafi"Sf0ntulcaintru uimireaminlii aflindu-sede
fricd gi de cutremurera cuprins.Dupi pufin timp venindu-qiin
sine, a af.latpe ucenicul sIu, ca un mort zdcind de fricd gi l-a
ridicat,iar el ainceput a se aruncalapicioareleStare{ului,zicin-
du-i: ,,Spune-mi, Plrinte, pentru Domnul, ce eta Lceastd" vedenie
minunatdgi strllucitI, de vremece pufin a fost de nu s-adesplr-
fit duhul meu de trupeascalegilturd". Iar Sfintul se bucura cu
sufletul si strllucea fap lui de aceanegrditdbucurie si nu putea
nimic altcevasI griiascl, filrd"numai Lceasta:,,AsteaptI,fiule,
fiindcl duhul meu tremurtr intru mine de aceastd. vedenieminu-
n^td". Si minundndu-sestdteatdcand.Apoi dupd pufinl vreme,
a zis uceniculuisIu: ,,Fiule,cheaml la mine pe Isaacsi pe Simeon".
$i venind ei, le-auspustoatepe rind, cum a vdzutpe Preacurata
Ndscltoareade Dumnezeucu Apostolii gi ce i-a zis lui. Acestea
202 Protos. NICODIM MANDfTA
artzind ei, se umpleau de bucurie si de veselie si toti impreuni
au cdntat Paraclisul Maicii Domnului. Apoi Sfintul a petrecut
toatd, no{aptea,Lceea"fard, de somn, socotind cu mintea pentru
milostiva cercetare a Stipinei celei Preacurate, cdreia fie prea-
cinstirea in vecii vecilor. Amin
MINUNEA 253
Nlaica Domnului salveazd.prin Sfintalcoand,
pe pictorul ce era sd se pribuseasci
in lara Flandrei, un pictor evlavios picta icoana Maicii Precis-
tei, pe cit putea mai frumos; iar pe cliletenia diavolilor, cum
putea mai ur0t. Odinioard i s-a ardtat lui duhul cel necurat ;i s-a
ldudat cu mare m2nie, cd-l va pedepsi de rra mai zugrdvi chipul
lui atit de urit. Pictorul din acel ceas si mai mult s-aindemnat
a supdrape duhul cel rdu prin acestlucru. intr-una din zile, pe
cind picta lalucrarea unei biserici si se afla sus pe scheli, avea
de executat chipul Maicii Domnului cu DumnezeiesculPrunc in
brate. El lucra cu multd rdvnd si dragoste,cdutind sI redea Chi
pului Sf0nt, cele mai nobile si pldcute trlsdturi; iar pe mai,ma-
rele diavolilor din contrd, l-a pictat c?;ts-aputut mai monstruos,
sub picioarele Sfinfiei Sale.Pe cdnd lucra la terminarea acestei
icoane, aflindu-se sus pe scheld, deodatd",din ispitl diavoleascl,
s-a pornit in bisericd un vifor mare, care i-a surpat toatd scheld-
fia de sub el, fiind in pericol sd se prdbuseascd.Yilzind pericolul
in care se afld, mai inainte de a cddea,a strigat cu glas rnare cdtre
Maica Domnului sll salveze. in acea clipi, chipul Ei din icoand,
a intins mina si l-a sus{inut pe pictor, pind, ce oamenii au venit
in ajutorul lui. Astfel, intervenind grabnic, Maica Domnului sal-
veazd"de la moarte sigurd pe robul Ei, clte, ca drept multumire
a lucrat cu si mai multi dragoste qi r0vnd la impodobirea bise-
ricii cu Chipuri Sfinte 6.235).
MINUNEA 254
Maica Domnului igi aplri biserica
si Icoana Sa, de profanatorii cruciati
Pe vremea cind cruciafii au cucerit cetltel Tdrnovei, din Bul-
garia, prldind-o si arzind-o, o ceatir dintre ei a intrat si intr-o
bisericd ce era inchinatd Maicii Domnului. Aici pe un loc mai
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 203
inalt se afla lcoanaMaicii Preacurate , avind pq cap cununi im-
pdrilteascd.Unul dintre cruciafiintinzindu-qi arcul siu, a wut sd
aruncesilgeatain chipul MaiciiDomnuluide pe Icoanl. Dar mai
inainte de a slobozi el sdgeata,arcul lui s-afrint in mai multe
bucifele, c re Ltr lovit pe mai mulli dintre ei. Ydz?;ndei lucrul
acestl,s-auciit de faptalor, aducindu-giaminte cI qi ei sunt cres-
tini, dar crre a\ flcut o faptd,pe care si pdgOniise tem sil o facd.
Speriali de aceasta,au ldsat biserica Precisteiin pace neluind
nimic, ba incd"au dat Ei de la sine multe daruri. (Reamintire dela
actiuneacruciatilor in lupta cu loani{iu, impiratul romdno-bulgat).(x.239)
MINUNEA 255
Maica Domnului se aratd.si vesteqtemoartea
profanatorului Sfintei sale lcoane
Un om ce se chema Constantin, a atvnclt in chipul Maicii
Precistei,cu o piatrd pe care doborindu-L,l-a sfdrdmatqi cdlcat
cu picioarele.DupI aceastdfaptd cumplitd, noapteai s-a ariltat
lui in vis MaicaDomnului, carei-a zis: ,,$[u ce rdu mare ai fIcut,
dar aselliu ce l-ai flcut Chipului meu, se va intoarce asupra
-gpului tlu". Tocmalin aceanoapte a nlvillit o oastede saraci-
ni gi unul dintre ei fiind in gan! a luat o piatrd qi a aruncat cu
ea in Constantin.tolitura a fost atit de puternici, incit i-a sfdrd-
4pgt.fat4qlcapul, din care cauzd"cdzind a murit pe loc. Astfel s-
a implinit cuv0ntul Maicii Domnului ce-i prevesteapieirea gi
vrdjmaqulEi gi-aprimit rdsplatacuveniti (x.240).
MINUNEA 256
Maica Domnului indeamnl pe Ioan Cucuzel a-i cdnta laude,
gi-i diruiegte un ban de aur
in marcaqi intiia cetutea lui lustinian, numiti Dirahion, era
un tinir orfan de tatd,,pe care maml lui, ca o femeiedrept-cre-
dincioasdgi iubitoarede Dumnezevce erl,l-a dat sil invefe Sfin-
tele CIrli. Si era el foarte degteptcu mintea; du mai alesfiind
u.n bun ;i inzestrat cOntlre!, to+i il ldudau, zicindu-i: ,,CuQuzel"
(cel cu glas ingeresc).
in vremea aceel, dupd cum era obignuinld pe la curfile im-
pIrIte;ti totdeauna,ca sd.caute pe tinerii cei mai bine grditori
si cu voce frumoasl, afl2rndEi pe Cucuzel, l-au trimis la Ecoala
 2O4 Protos. NIG)DIM MANDITA MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 205
imprrdteascr, sr lnye{e gtiinpa cea muziceascd.(adicd,psaltichia) mult gi iesinddin peEterila vilzuto priveliqtene mai inchipuiti:
pini ce se va face desivirsit intru ddnsa. El, un cioban cintind, iar capreleuitindu-se la d2nsul,stind locu-
ca unul ce era din
fire, istegla minte si ingelept,in puflnr -r".. i lnvapt lui, nepdscindqi ascultind, ca si cum s-arfi inspdimintat Eibucu.
toata
qtiinfa, pentru care lucru imparatul iubindu-l foarte mult, rat totodatd",de aceacintare ingereascl qi nu omeneascl.
voia
sr-l insoare ;i sr-i dea bogatedaruri. Dupr o vreme inst vdzind AcesteavdzAndu-le pustnicul,s-acoborit laLawil;i a vestit egu-
el-ci tofi boierii il rgspectau,ca si implritu! care ii ardtao menului, careindatdtrimiland dupd el, l-au adussi intrebdnduJ,
deo-
sebitr dragostepentru cdntareaiui cia cu murt meste;ug i-a zis,,Te jur pe tine cu numelelui Dumnezeu,sd-mispui adevi-
muzi-
cescexecutatrsi pentru glasullui cel minunat, seinirista-foarte, rul; tu eEtiloan Cucuzel,cel asadp mult cilutatde implratul?" lnr
temdndu-seca nu cumva pentru slava aceeavremelnicr sd el cdzdndla picioareleegumenului,cu lacrimi in ochi a rdspuns:
se
pdgubeascd de bucuria ceacereasci.Acesteagindind el, cdura ,Eu sunt, plcltosul si nevredniculrob al Sfinflei tale.insi mI rog
vreme cu prilej ca sd se ducd din iume. foarte, ca sI mI la;i tot in aceastdascultarepe care miai dat-o
In zilele aceleas-aintimplat cd,a venit la curteaimpdrdteascd de la inceput,ca sd pasccaprele;gi sd nu audeimpZratulcdsunt
cu oarecare treburi, egumenul Lavrei celer'mari din sfintul aici, cilci md"va lua cu sila de la acest liman al mintuirii".
Munteal Athonului,pe carecu bine desrvirgindu-le,s-aintors Egumenuli-a rdspuns:,,Sdnu te ifigrijegtide acestea, o, fiul meu,
la
mdnistirea sa.cu aceaocazievdzind cucuzelbuna'podoabd. numai sn faci ascultare;vei rdmdnela chilia ce i{i voi da aici in
du_
hovniceascra egumenuluicum viata sa ceaingereascd,,arepd- mindstire, iar eu mI voi ducela impdratul sd-lrog sd te ierte".
Ei
dat hainelesalecelede mrtase,r-a ihbrd.atn"naiie de pdi
luind in m2ini toiag de lucrdtor, s-adus la sfOntulMunte.
gi $i ducindu-seegumenulla curteaimplrlteascd, a cdztttla picioa-
Ajun- rele impdratului, zicind:,,Mi smerescgi mI rog stlpinirii Eiimpl-
gindlaLavrd,l-a intrebat portarul, de unde este,cL rdliei tale, stlpine, sd-midlruiegti un om pentru sufleteasca lui
cautdsi ce
fel de gtiinld are?Iar el a rdspuns: ,,Suntcioband" ;;;;ri;;;-- '- mihnire; gi dacl @vafi suplrat cu ceva,eu mI rog si-l ierti". Iar
-
dorescsi md fac monah!,, impdratullntrebOndde numeleaceluiom, egumenuli-a rispuns:
De aceastaingtiintdndu-se prin portar egumenul,s-abucurat, ,,Dacd" nu-mi vei da in scrismilostivirea,nu fil pot spune".impl-
cdciaveanevoiede aserirenea om. Si cercetlndu-lpe el cdlugrrii, ratul poruncind sI i se facdscrisoaredupd cum i se cerea,a iscd-
. in scurtr vreme l-au frcut monah si a fost trimis prin pustie lit-o. Atunci egumenul a inceput a-i povesti despre monahul
munli)ca sd pascd"lapii. Grsind cucuzelliniqteap" .".. 1in
demult Cucuzelcu de-amdnuntultoate.Si auzind implratul, pe cit s-a
o dorea, a primit cu bucurie si frcea ascultareaLceLSta bucurat,pe atit s-agi lntristat. Adicd s-abucurat cind a atzit cil
filrd, d,e
lenevire si rugindu-seneincetatlui Dumnezeu. a fost atdt de evlaviosinc?lta imbrdcat ,,chipulingeresc",ur0nd
Iar imprratul supdrindu-sefoarte murt pentru ripsa lui, toatl desfltlrea trupeascl si lumeascI Ei s-aintristat cd,a dat
a
trimis oamenica sxl cauteprin toate locurile, cetrtile, pustiile inscris darul lui gi acum nu mai putea sI-l tlgdduiascl. insi egu-
si
mdnrstirile. $i ducdndu-se trimisii gi la Athos, Lv'cercetatprin menul a imbl2nzit cu cuvlnte mdngiietoareinima lui, apoi mulgu-
toate prrtile, dar nu l-au putut cunoagte,fiind imbr ii), ,"haine mindu-i si luindu-qi ziud,bund s-adus la mlndstirea lui ;i a poves-
',
ye_chiqi rupte. intr-una din zile,pdscind cucuzer.uprlr. pe vir- tit tuturor fralilor celefdcute.A rdmasminunatul Ioan nesuplrat
ful unui munte inalt, s-auitat intr-o pafie si in alta, ca sii de imptrratul cel plmdntescgi a slujit numai Celui ceresc,cdn-
se in-
credintezedacr nu este cinevaprin apropiere,si nevdzdnd, tdndu-Lgi Huddndu-Lpe Ddnsulfird lenevire,in fiecare zi.
pe
nimeni a inceput a cinta cu rnuli megtcgugo durie cdntarc DupI celeardtatemai sus,luind el binecuvintare de la pro-
xrcil-
tuitd gi cu multd umilintr. un pustnicoar6careinsi, care iestosul,a zidit o chilie ;i o bisericl in cinstea Sfinlilor Arhan,
locuia
furtrt-rpcstcri di' apropiereauiind aceacintare,s-amirat gheli, in afafi, de curtea mlnlstirii, pentru ca sd aibd unde se
foarte
 206 Protos. NIC)DIM
- MANDryA MINUNILE MAICII DOMNUIUI 207
linisti t
citeauslujbade obstegi tocmai dupd vecerniemincat - o datil
lalte sirbitori nu lipseao. ra itrun i dreaptnu
rir.ri.ii cereimari, in zi - dupl rinduiala viefii celeimonahicegti..Fiindcl acesteanu
ci cinta totdeaunalui.Dumnezeu,cu dragoste
u-ilirrta. le putea face acelnou incepltor, i-a poruncit si se nevoiascl in
odatd'in sdmbdtaAcatistului,cinrind"er ,J.u
singur ;','"i#rar_ mdndstire,dupl putere gi si posteascdin fiecare zi pdnd,ce se
guintr stihirile si canonulpreasfintei
de DumnezeuNdscrtoarei adunl fralii, ca sI rn'aninceimpreunl cu dinqii dupl rdnduiall.
dupr obiceisi de osteneard adormindp"fiq;;;;irr'pi.iour"
stranasa,i s-aatdtatpr,eaantata, in insd el nici mlcar porunca Lceustanu o pilzea,ci minca in chitia
careti zit,,,nucura-t"jroane,fiul sa,fel de fel de minclruri pe carei le aduceaurudeniilelui. Aceas-
meu;cantd-mimie totdeauna, nu te voi
Ei uita pe tine;. si zic^nd ta deEio gtia Sfantul,totugi ca unui lrou-iircepltor,ca sdnu se tul-
acestea. i-a dat un garbende aur. rar indatd olqt.pianou-se
somn, a afrat (or minune!)in mdna sL cea din bure,nu-i ziceanimic,ci numairugape Dumnezeu casd-lindrepteze.
dreapteibanurcel de SosindprazniculPreasfinteiNlscitoarei de Dumnezeu,cel din
aur.Pentrucareumprdndu-se de multr roesetie,-lu
curie a multumit qi a binecuvintatpe Maica iuJrni de bu_ zila de 15 a lunii august,in dimineall cel de dinaintea prdznu-
galbenula.celal-adrruit bisericii,in'care rui oumnezeu,iard, irii, a spusSftntul frafilor care trebuiausd plecela ascultare,la
se.sdvdrgeau asemenea muncacdmpului,sdseintoarcdla mlnlstire in ceasulal nouilea,
mari minuni.
pentru ca sd"cOntevecernia.Iar noului incepdtorde asemenea
.^ ?i" aceltimp n-a lipsit niciodatddin strana ceadreapta,cin- i-a spussd se ducdla vecerniein bisericd,dupl ce toli pdrinfii gi
cu osirdie Eibineiuvdntind frrd goviir" p"
land oo,,-ur. pentru fratii vor fi adunati si sI cinte; qi ceeace va vedea si auzi sd-i
Lceasta, demultr.ost::::]: i;upltjg3it^u"pi.iorJiffi"u
o materie rdu mirositoafe. in;d sapan din et spunl Ei lui, in urmI. Astfels-a';i fdcut. L
a cea.Atotputernicd,r_a DupI ce s-auadunat pdringii qi fratii a vdzut noul incepdtor o
vindecat, ca ;i pe roan^Damaschin,cd"ci
ardtindu_iselui i_azis: minunatdvedenie,nuin vis dormind, ci in staretreuzi sianume:
,,Fiide acumsrnrtos",.indatd, a primit vindecaredeiavarsita;de
care,mullumind Maicii lui Dumnezerr,a O preafrumoasi femeiestind in mijlocul a doi ingeri, strllucind
trrit in deprind sdndtate
plna^lasfirsit, in posruri,privegherigi mai mult decit soareleqi un inger linea in miini un potir plin cu
faptb;;;;:;;;;"ind mai
alesintru multl smerenie. pOinecereasci,iar celdlalto maramd"sublire. Iar aceafrumoastr
inwednicindu-se gi de darul de a-sicunoaste femeie,c re erlPreasratx StIpinI, line o lingurilI de aur si du-
situl, a chematla sinepe totj fra+iigi rugnndu_r. mai dinainte sf'r- cindu-sepe rind, la fiecarefrate,dupl ceingerul cu maramaster-
p"rrt* ;,;_""'fr_
runcit sr-l ingroapein casasriniilor Arlangher geafagalui de sudoareEi se inchina Preasfintei,Ea cu lingurifa
i ,ii de el. dddeafiecdruiapiine cereascd, din potir. Acesteavizindule noul
in pace,odihnindu-se
l_l..rr1i-u."tutat "iir?i nos-
in IisusHristosDomnur
tru, CdruiaI se cuvine toatd.slava,in veci. incepltor gi minun0ndu-se, s-aapropiatvoind sI seinvredniceas-
Amin (M.M.D..;:;;;:
cI si el unui asemeneadar insi nu i s-aimplinit dorinfa,deoare-
Ntaicao"-"r,rl1llnXT,?t"?5"!,parn"cereasci ce nici ingerul nu l-a sters cu mara;ma", nici Preasfdntanu l-a im-
pdrtd;it, ci i-a zis lui: ,,PiineaLce staesteinsuqitrupul Fiului Meu
" gi le stergea sudoarea ostenitorilor
gi Dumnezeu;i o primescnumai acei carese curltesc in fiecare
PevremeaSfintului sava,fiind inLavrarui zi cu post pind searuin ceasulLcesta,Iartu carenu postesti,cum
murti cdlugdriim_
bunltififi, care slujeauDomnului,,_uau, vei putea sd te impirtlqegti cu piine cL LceLSta?"
qi un boier, om bogat Rlspuns-ael,
si de neam ales,ca sI se facl n'orruh,pe zicdnd,i pe
c.areSfdntuil_aprimit ,,Milcarsd"mil Ei
Eteargd" mine ingerul ct maraml Lceea
cu,bucurie.fi fiindcr nu era invalai cu_osteneala, sfintitd". ,,DLcdvoieEtisd te gteargdcu mltlma., sI te ostenesti
neldsindu-lsd se dyf cu c9'{!i'fra1i ir chivernisea,
la ru.rariil cJe'grete ate qi tu ca aceEtia.Lor li s-agterssudoareafiindci au fost asudagi
pdmintului, unde se lucra pind,la ar
noudreaceas,cind veneau. de ostenealil,d.arpe tine de caresudoaresI te steargl?"
208 Protos. NICODIM MANDTTI
Acesteaauzind"el s-aingrozit si alergind la egumenula zis:
,,Ydzut-a-tioare vedeniape ctre unvdzut-o eu nevrednicul?"Sfin-
tul ia rtrspuns: .,,Aceeace ai vdzuta fbst spreindreptareata. Toli
fralii sunt incredinpfi cr preasfinta,ii sfintesteca ie fie vrednici
a se imprrtrsi cu Dumnezeiegtile Tainela toate praznicile".Din
aceavreme a inceput a se osteni si mai mult gi a minca si mai
pulin. si again fericita ascultaresfirsindu-se,s-ainvrednicit de
fericireaceacereascl.Amin (M.M.D.d.Neamr 25).
MIN U N E A258
Frafii certati, impicati de Maica Domnului
intr-o chinovie, din indemnzrea,diavolului. s-au certat doi
frati. unul ca un imbundtdtitgi drept-credincios
ce era,il iertase
pe celdlaltsi se ruga pentru sufletul lui, fe cdnd acestase min-
drea si spunind egumenuluiminciuni,a iis ci tovardsullui ar fi
frcut un pdcatde rugine.De acezstalu0nd cunostintdmonahul
cel cucernic,'s-a m0hnit foartesi s-arusinat,neputdndsd sufere
o clevetireca aceel.insd neavdndin oameninade;de,ci la Atot-
puternicul Dumnezeusi la Preacaratalui Maicd,a alergatla da-
rul lor ca sd-i aiute,pentru ca sd nu se rusinezede fratii szi.
Intr-o dimineafd,c0nd se cinta utrenia, vdzu pe clevetitorul
sdust0ndin strandcu nerusinalre,aproupede el, nicidecumcdin-
du-sepentru nedreaptalui clevetire.Atuncifratelefiind biruit de
m0hnire,neputind sd-lvzdd., a plecatdin bisericr si ducindu-se
intr-un Paraclis,a cdzutla prmint ruglndu-secu lacrimi si zi-
cind: ,,PreasfdntrNdscrtoarede Dumnezeu,nidejdea celor deznd-
dzjduifi qi ajutorul celorneajutorati,gribesteqi md izbrvegtede
clevetireacea nedreaptd,, cd,dacdnu va apicainainte darul tiu,
nu gdsescalt aiutot". Acesteazicind, t vdzutpe preasfinta cd se-
dea aproapede sfinlita masd,, funpreuni cu un drept gi incuviin-
lat bdrbal rar ftatele privind la ei cu fricd si cu evlivie, i-a vilzut
cr s-auinchinat cdtre rdsrrit cind au cintat cdntrretii: 'slavd
Tatdluigi Fiului si sfintului Duh". Dupd care intorci,ndu-sestd-
pina cdtredinsul, i-a zisprivind cu fa1d,lind:,,sdnu te mdhnesti
mai mult, ci m-amrugat pentru tine.fiului meu si a luminat pe
vrrjmasul tdu,ca sd se criascdde pdcatullui, pentru ca sd nu se
munceascd, iar tu ca sd te izbrvesti de nedreaptaclevetire,,.lar
el a zis: ,,Terog pe tine, Doamna'mea,spune-micine estesfin-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 209
rut *"rtu care Eadeimpreunl cu tine 9i pentru ce acumvi inchi-
nati?,,Preasffiniai-a riJpuns: ,,Acestaesteloan Evanghelistul,fiul
meu cel dlruit de StIpanulcdndera pe cfuce.$i sI nu te miri cI
ne-aminchinat lui Dumnezeu,pentru ci totdeaunacind voi oa-
menii cintatiaici pe plmint laude 9i slavosloviiSfintei Treimi;i
noi cei din implrltia cereasci ne inchindm 9i impreundne bucu-
rim pentru slava ce?-cnfecu cuviin!tr qi dupl datorie se dI Prea-
sllviiului Dumnezeu;gi ne plecim cu evlavie capetele,inchinan-
du-ne Fdcdtorului gi Mdntuitorului nostfu". Acesteazicind s-a
indlgatla ceruri impdrdteas a"to te, ldsind in urma ei o aEa
bund mireastiil, incdt tofi s-au minunat. lar clevetitorul acela,
din mirosul aceleibune miresmedesivirEite,umplindu-se,amdt-
turisit inainteatuturor nedreaptaclevetire.
Monahulcel cucernic,povestiirdu-lecu de-amlnuntul vedenia
gi ducdndu-se la Bisericdunde s-a atdtat stdpina, iegeaincl mi
reasmddin marmutape care stdtusecu preacuratele salepicioa-
pilzit-ototdeauna
re; pe care marmurd scofdndu-o,a pdstrat-o9i
.u pe nigte moaqtesfinte, pentru aducereaaminte de minunea
pe care a fdput-oPreasldvitaNlscdtoarede Dumnezeu'
Pentru ale'cdreirugiciuni, o, de am dobdndifericireacereas-
crumin (M. M. D. 34 d. Neamt).
MINUNEA 259
O picituri de Singe Dumnezeiescacoperd
toate pilcatele oamenilor
Eg&un monah lenevossi trindav, care nu pdzeafdglduinlele
ctriputufceluiingeresc,ci ftdia ftud de nici o griiI. Ngmaio singu-
fiiaptdb:gfflilfdcea si anume:din multa dorire 9i evlavie pe care
o ?v,4cItre PreasfintaFeciotrd,sedeainfiecareziinaintealcoa-
nei salelpand.c:eziceade o suti de ori rugdciuneaceaingereascl,
cdnu qtii cartesdciteascdalte ruglciuni. AEatldin_del cu lenevire
la posiuri, la privegheri gi la celelalteranduieli ale vielii cdlugd-
regti,Dumnezeulcel preabun,carevoiegte- ca toli sI semdntuias-
gi
cd,l-a.invrednicitde avdzut o vedenieinfricogatdqi _groaznicl
rlpit diavolii sufletul lui l-ar fi dus inain-
anume:cum cI ar fi Ei
tea DreptuluiJudecitorcerind sI se facl dreptate9i sdJ dea lor
dupa faptglelui. larimpdratul Etiind pdcatelelui, a_zisdemonilor:
pe d1nsulin gheenl, cd"n'are pryte cu Mine,pentru cd
,,Duce1i-[

n a pdzit fdgrduinfele Botezului ale chipului celui monahicesc,,.
;i
Repezindu-sedemonii ca niste lupi turba,ti ca sd-l ia pe el, indatd"
s-asculatde pe scaunStdp0nasi ia zis: ,,Rogu-mdTie. Dumnezeul
meu, ingdduie-mi sd.facsi eu dreptdtile mel6 pentru acestsuflet,,.
si scofdndo carte in care erau scrise heretisirile (adicdinchindciu_
neaingerului)pe care le zisesein toatd viata sa, a poruncit celui
ce-lpdzeape el sd pund"aceacarte intr-o parte a cumpenei. Iar in
cealaltd.pun0nd dracii mai multe crrti de ale lor, in care erau scri-
se pdcatelemonahului, era mai mafe greutate in aceasti pafte.
Atunci Maica cea mult-milostivd a preainduratului Dumnezeu
vdzind cdci cu chipul acest^ nimic rur s-a folosit sufletul acela
(pentrucdpdcatele
eraumai multe,iar faptelebuneputine)a zis cdtre
Stlpinul: ,,Adu-Tiaminte, preaiubitul meu giu, cZ din trupul meu
ai trinla Ta cea omeneascdsi pitimitoare gimi ddruie;te o picd-
turd din sdngele Tru cel curat si preascump pe care L-ai vdrsat
pentru pdcdtogiin vremea patimei celei mOntuitoare.Asa. o! str-
'cd
pine mult-milostive,fie-Ti mild de sufletul acesta,pentru foar-
mr iube,asi se ruga pentru mine cu dragoste si cu credin-
E.."TIJ
fd". Rispuns-a Stlpinul: ,,Sdti se facd voia, o, Maica'Mea,ci nu
este cuviincios a trece cu vederea nici o cerere a ta. insd"sr sti
ci o picrturd a sdngelui Meu acoperd.toate fdrdd,elegilelumii,i.
Primindu-si impdrdtea,sa.^ toate darul cerut si p"unOndu-lin
cump[nd, s-a usurat partea" tceea in cafe erau crrfile cu
mulgimea pd'cztelo4 aEade mult, incdt pdrea cd este o pand sau
un pai. Atunci dracii risipindu-se ruginafi, au strigai zicind:
,,Foartemilostivd si preamilostivd este stdpina, crtre"crestini si
de multe ori ne face nedreptate,,.tar monahul venindu
$iilil;;
a slrvit pe Domnul, mulgumind Maicii Lui, care i-a afitat o vede-
nie a;a de minunatd. Qi-indu-se,si-aindreptat vinta.s si a fdcut
aga.demulte fapte bune, incOt se mirau togi cei ce-i gtiau cum era
mai inainte. Nevoindu-secu dragoste de bumnezerr, s-asrv0rsit
intru Iisus l{ristos Domnul nostiu, cdruia I se cuvine cinstea'si
inchindciunea in veci. Amin (M.M.D. 42.d. Neamt).
MINUNEA 25O
Nlaica Domnului rugati fiind, aiutd celui
indoielnic si intelea gh Taina Sfiniei Liturghii
,
Era un preot in Alamania, foafte imbundtdlit cu viata, ce se
chcma Pelaghie,c re a.uea. asade mare evlavie si dragoste cdtre
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 211
pururea FecioaraMaria,incit nu citea altd EvangheljesauApos-
iol cind sluiea,decit numai din celeale Preasfintei.insl vtilima'
gul celorbuni, zavistuindmulta lui evlavie,i-a semdnatin minte
un gind cu totul pdginescasupracredinleisi anumecI seindoia
de irupul cel stlpinesc al Mintuitorului, zicdndacesteain min-
tea sa:,,cumestecu putinfd sd se facl piinea,Truprl lui Hristos,
iar vinul, SflngeleLui?"si dacdFecioataMariaa ndscutnumai un
singurFiu,Caie de voie'pdtimind,S-aingropatsi numai o datda
inviat; cum poatesd se schimbepdineain Trupul lui Dumnezeu
gi sd pltimeascil patimd'in flecarezi?"
De gtndurile acesteaneliniqtindu-se Pelaghie,ca un_neinvdfat
qi neqtiutorce er?', avea multd mihnire. $i neindrdznild 1 intreba
pe cineva,a alergrtcitre Preasfintt, rugdndu-se Eizicind: ,,Stipa-
na EiOou*nd a lumii, te rog eu nevredniculrobul tdu, fd-midarul
?icest?-ca sd cunoscTaina Sfintei Liturghii, cum se schimbl pii
nea qi vinul in Trupul qi in SingeleDomnuluinostfu, pentru ci
nu pot sd infelegdesdvirsit".
Si atu de mult s-arugat Pelaghiecu lacrimi, cu post 9i cu pri
,r"gh"ri, cd Odatd,dupl ce s-ausdvirsit celesfinte cind a strigat:
,,M-aiales,pentru Pteasfinta,Pteilcutatl", s-afdcut nevizut Sfdn-
t_titrrup de pe discosde dinaintea lui. cdutdnd el incoaceEi
incolo, crezalrrd cd"pozte sd,fi cdzutpe ios, din neluare-amintesi
din neblgarcal]ui de seamd,n-a gdsit nimic. A1unci,ingrozit si
ingrijorai foarte, a pldns clJam r, rugindu-se asa;:,,Preasfdnti
tliscitoare de Dumnezeu!Stiu cd pentru pu{ina mea credinfd9i
pentru indoirea pe c?;ream avut-opentru^PreasfintulTrup al
3tapanuluimeu, s-a ingre{ogatde mine, impdrd\ia Lui si S-a
depilrtatdela mine ca si nu mI impdrtisesccu El,9u cel nevred-
niC; ciroagd-Lpe Dinsul, ca sd mI ierte ca un milostiv si ca un
nepomenitorde rdu sd nu Seminie pe mine pind,la sfirsit".
Acesteazicind, preotul cel evlavios avilzut inaintea Sfintei
Mesepe impfudteasaingerilof ce1Preasldvitl,cafe LveLin bra-
tele ei un Pruncmic negrlit de frumos,pe Domnulnostru Iisus
ilristos si ia zis lui: ,,PrunculacestaesteFdcdtorul;i Ziditorul
lumii, Fiul gi cuvintul lui Dumnezeuqi om desdvdrqit. PeAcesta
L-am zdmislitdin Duhul Sfant si L-am nlscut f.drd striclciune,
rdme,ndnd FecioarI.Acestaa pdtimit 9i a murit pe cruce ca un

om' pentru mintuirea lumii si a inviat;i S-ainrllat la ceruri qi
;ade de-a dreaptaTati.lui,ca unrrl ce estede o fiinia cu D0nsulsi
impreund pe scaun gezdtor,pentru aceastaiarx.siare sr vind sd
judece toatr lumea. Acestagi acum,in fiecare zi, pentru milos-
tivirea Lri qi pentru multa bunrtate,se pogoarrcu negrdit;i mi
nunat chip in chipul piinii si al vinului, pentru multa dragoste
pe cafe o Lre crtre voi oamenii gi vi se dx spre mincare gi bru_
turl gi spre sfinteniasufletuluivostru.
PipdieL p"
-El gi fdrd de fricr il cearcd,,
pentru ca sd cunosti
cum cd este adevrrutd,privirea si nu nilucire, ci trup adevdrat,
cu carnegi cu singe, dupd cum l-am cunoscut.si asase facesi
p.-.iineagi vinul.cu care sdvdrsifiSfinta liturghie. insd pentru cd
firea omeneascd nu poateca sdmrnince cu.ttJ'crudesi sr beas0n-
$e, pentru aceasta,- prin neprtrunsa Lui infelepciune,cel intru
tot_Milostivgi Atotputernicseschimbdin pdinegiin ,rin, pentru ca
sr-L primeascifiecarecu dorinfu fi cu drugori.. imprriagegte-te
dar cu Dinsul, cu evlavie gi cu credinfr, c{gi cine seimperiaseste
cu vrednicie cu El, se face pdrtagDumneiliegtii Lui slive,,. Aces-
tea zicdnd,stdpdnaceamult-lrudatd",a pus Dumnezeiescul prunc
pe sf0nta Masdqi inchindndu-I-se Acestuiacu multd evlavie si
smerenie,s-afdcut nevdzutd..
Iar preotul, cu fricr si bucuriemultd, luind pe acel Dumne-
zeiescPruncgi srrutindu-Lcu evlaviesi cu smerenie,a cunoscut
cum cd in ad,evdre-raun prunc trupesc viu. Atunci L-a pus pe
sfinta Masr, cu multd veseliesi cdzind la pdmint a zis acestea
cu lacrimi: ,,cred,Doamne,si mirturis.r..riu Dum-
nezerr,cel ce Te-aindscutdin pururea Fecioara "iiiririlri
Mafia si multu-
mescmilostivirii rale gi preacurateiMaicii rale, pentru'al crrei
dar m-am invrednicit azi, eu nevrednicul md-iarti pe mine
;i
pgntru necunostinta. mea,cea mai dinainte. si dupd cum m-ai
invrednicit gi re-am vdzutpe Tine cu Trup, cum te-ai ndscutdin
Fecioara,asaiarilsi, pentru rugiciunile Ei md invrednicesteca sr
mr impdrtrsesccu Tine, nu ca si cu un prunc,ci ca gi cu pdine,
dupl cum gi mai inainte".
Asarugindu-secu credintr, s-aridicat si a vrzut iarrsi sfinta
PAine,dupd cum a fost.maiinainte si s-aimprrtrgit r,p,r"iirrd.r..-r".
Dupi acelsta.,triind viatr minunatd si plicutd'luibumnezeu,
MINUNILE MAICII DOMNUTAI 213
s-a dus la inpilrillia ceacereascl. Pe care dea DumnezeusI o
dobindim noi tofi intru IisusHristosDomnulnostru,ciruia I se
cuvine slavain veci.Amin (M.M.D.41,d' Ncaml).
MINUNEA 261
O fecioarl rugindu-se Maicii Domnului,
avLzut pe Hristos in rai sluiind Sfinta Liturghie
intr-un orag din Frunlz - scrie Ce\ar in Dialogul slu, precum
qi alli dasclli - ef'- o fecioafi,cucernicdsi de foarte bun neam,
bolnavd Ei slIbInoagd",dar foafte imbunltifitl cu via!,?,dar mai
alescu infrinare, cu rlbdare 9i cu smerenie.Nu se afla alta ase-
menea ei. cI nu mdnca altceva decdtnumai puline stafide cu
apd. si niciodatl nu se plingea de boala ei, ci mai mult incl se
bucura ;i sllvea pe Domnul careo pedepseaEi o munceaaici
vremelnic,ca sd o fereascl dincolo vegnic.Numai cd.pentru at^t
se amilraEi se mihnea, ci'nu putea sh se ducl sdrbilto?/eala
BisericaDomnului, ca si asculteSfinta slujb[. De dsta plingea
ea de multe ori, mai ales spre praznicile (silrbdtorile) cele Impd-
rltegti, pentru cd gtiade ce -ari folossufletescse lipseqte. insd,
dacdct trupul nu se putea duce,cu sufletul, adicdcu mintea sa,
niciodatl n-a lipsit din BisericI,ascultandcintareade PsalmiEi
Dumnezeiegtile Laude,precumdin minunelcea scrisdmai ios se
va vedea.Pentru ci unii rugindu-se in Bisericdcu limba, plcd-
tuiesccu mintea gi astfeliqi intineazd cugetrilinimii lor.lar acea
pururea pomenitd fecioard,,neputandca sd fie cu trupul in Bise-
iicdn eru-cu mintea, cu sufletul gi cu toatl inima ei.Ei auzind
laudeleingerilor se veselea.
intr-o ii, fiind praznicul ,,intdmpinlrii Domnului", in oragul
acelase obiEnuiaa iegi cu SfinteleIcoaneprin tirg_tot poporul:
blrbafi, femei ;i copii, spre slava si mdrirea Preasfintei.Atunci
aceafericitilbolnavd,,aveasupdrarenema.ngdiatd cI s-4udus toli
la procesiune(litanie),i1r ea zilcea.$i zicea acesteaintru sine:
tofi crqtinii se duc la bucuriaMaiciilui Dumnezeu, numai eu, ca
o netrebnicl Ei pdcltoasi, rru am pffte de mulgumirea aceasta'
duhovniceascl.Acesteaqi altele zicdnd,din dorirea inimii ei s-a
aflatintr-o astfelde uimire, cI lu0nd ingerul sufletul ei i l-a dus
prin rai, unde a vdzut o litanie minunatl a tuturof puterilor ce-
resti si a fericitelorsufletealeProorocilor,Apostolilor,Mucenicilor,
 ,14 pr"t"t.NfCOD
Ierarhilor,_cuviogilor,ale feciorelnicilorgi ale celorlalfi sfin$, care
m€rgeaudoi cite doi, strrlucind ca soarelesi tinind fdclii in mdi-
nile lor. si ia dat Eiei ingerul o ficlie aprinsi si mergeacu celelal-
te fecioare.Atunci vilzu pe Mintuitorul si imprratul nostru Hris-
tos, ca un Arhiereu desrvirsit, imbrrcat in vegminte prealumi
nate, strrlucind mai mult decit soarele,cu coroandimpfuilteascd"
Ei arhiereascipreastrdlucitrEi de mult pre1.Iar de-adreaptaLui
stdtearmpilrdteasa,Maica Lui ceapreaslrvitr si intru tot cinstitr,
in haind de aur imbrdc4td,,impodobitd. si asa strdluceaaceste
dour feteimprrrtegti, c[ seluminatoatd,oasteaLceelfericitd,,carc
intr-un glas cinta Troparele si Antifoanele cele potrivite praz-
nicului,cu un preadulceviers,neasemdnat qi neg;dit de frumos.
Ajungind la o mare gi preafrumoasrBisericd,au intrat ind-
untru toate cetele,cintind o cA.ntarepreadulce,cu atdtami.ies-
trie alcrtuitd,,incatestecu neputinfr sd o spunr vreo limbr ome-
neascr. Iar dupr sfdrgitul cdntirii,.intrdnd stdpOnulin sfdntul
Altar, a inceput cu mare glas DumnezeiascaLiturghie, zicitd:
,,Binecuvintatr este impdrdlia Tatd.luisi a Fiului si a sfintului
Duh" si celelalte.Iar din afard,cintau ingerii, Antifoanele; apoi
marele Pavela cltit Apostolul, zicind,:,,in vremea aceeaau suit
plrinfii pe lisus Pruncul".
Apoi, dupr sfirgitul liturghiei, sezind Iisus pe scaunulSlavei
sale,au venit tofi dupd rinduiali, c0te doi si frcdndu-i Lui meta-
uie pinr la prmint, sdrutaupreacurateleSalepicioare, dOndu-i
frcliile pe care le tineau in miini. rar aceaevllvioasi fecioard,,
vdzind aieastd,vedenie si cunoscindci trebuia sd se intoarcd,iar
pe prmintul oamenilor,nu i-a dat stipinului frcli4 ci din evlavie
a oprit-o pentru aducereaaminte a acesteipriveligti strllucite.
Dupr ce ia frcut metanieca qi ceilalli,segrdbea ca sdseducd,
insd ingegulnu a llsat-o,ci ia zis:,,Dd.fiiliaJtapanuhi, dupit cum
au ficut gi ceilalti".lar ea a zis:,,Nuo dau,crci vreau sdo am pen-
tru evlavie".Atunci voind ingerul sr o ia cu sila din miinile ei, ea
nu voia si i-o dea,ci finind-o pe ea, aqade tare o str0ngea,incit
s-arupt^in dour gi aluat fiecare cite o bucatd,. in ceaita,aceel
$i -i
ludnd sfdrgitvedeniaceaintru tot strrlucitr gf infricoEatd, s-a
intors sufletul in trup. $i vizdnd fecioarain dreaptaei jnmiltatea
ceade fdclie, s-aumplut de mare bucurie,mai aies cind a vdzut
MINANIIE MAICIT DOMNALUI 2r5
mtnunile preaslivite ce se slvirseau de Domnul cu flclia Lceea".
C.Iorbii vedeau,ologii umblau qi toate felurile de boli sevindecau.
lg.9ind istoriseaf.ecioara cuivavedeniaceaminunatd,o spunea
cu atita dulcealI gi bucurie sufleteascii,inc0t se Lrdtainger Einu
o-m.TrIind pulini ani dupi Lceea,ca o fiingl filrd ttup, nemate-
riald"petrecind, s-adus ca sI dobindeascl cu adevlrat, dulceala
ceanetilcuitd,frumusgel ce negrditdgi vegnicaveselie,de care
sI ne invrednicim qi noi, prin ruglciunile Niscltoarei de Dumne-
zeu gi ale tuturor Sfinlilor.Amin (M.M.D.48d.Neaml).
MINUNEA 262
Rugind pe Maica Domnului, o fecioari vede gi fine
in brate, pe Domnul ca pe un copil de trei ani
O Lltd fecioafi, olreclre, de asemeneaimbunitdlitd Ei evla-
vioasl ca qi ceamai sus zisil,aveamare dorinli sLvaddpe Dom-
nul Pruncmic de trei ani, dupi cum a fost cu trupul cind incepea
sdvorbeascd.Rugindu-sepentru aceastade multe ori cdtre Dom-
nul, a ascultat-oCel preaindurat gi mult milostiv. intr-o dimi-
neald.,ducdndu-seea la Bisericdca sd asculteSfinta Slujbd.dupl
ce s-aslvirEit Dumnezeiasca Liturghiegi a plecattot poporul,ea
a rdmaspentru ca si se roage cdtre Preasfinta cu evlavie si cu
umilinld pind la vremea pi2nzului, dupd cum ii era obiceiul,
zicind inchindciuneaingerului cum gi alte rugiciuni pe care le
mai stia gi cugetOndla Dumnezeie;tileTaine, adicd,laintruparea,
Patimagi invierea Domnului.
Standla Ctntarea aceelDumnezeiascisi la privirea cefeasci,
avdzut umbl2ndlmprejurul SfinteiMeseun copil ca de trei ani,
cu chipul negrdit de frumos si preasllvit. Iar eL cL o nepriceputd
a socotit cd.ar fi fost al unui oa,reclreboier, care din nebilgarc
de seaml l-nr fi ltrsat si intre in Sfdntul Altar. Chemdndu-Lpe
Ddnsulla sine, L-a mingdiat, ;i luindu-L qi slrutindu-L, L-atinut
in brafe mai mult timp, pentru cd.era preafrumosgi se vedeaa
fi cu dar dlruit, mai mult decit tofi copiii. Si intrebindu-L pe El
al cui a1fi, nu i-a rlspuns,ci numai seuita lung la ea cu o privire
preadulceEi minunatd,.lar ea socoteacum cI fiind inctr Prunc
mic cu vitsta, de aceeanu vorbea.
Fecioara avind mare dorintl sd-l facd sI vorbeascl vreun
cuvdnt, i-a zis ltti: ,,2i, fiul meu: ,,Bucurd-teceeace esti plini de
216 Protos. NICODIM MANDITA
hal', iar Pruncul a zis acelecuvinte vorbind cu un glaspreadur-
ce gi argintiu-Apoi spunindu-imai departe,cuvdntcu cuvdnt,in-
chiniciunea ingerului, Dumnezeiescul prunc a zis dupdea cu un
preadulcegi frumos grai, pind,ce a aiuns la aceasta:.Binecuvan-
tat esterodul pinteceluitiu", pe carecuvOntlisus cel preablind
si smerit cu inima n-a voit sd-l zicd,.Iar Fecioarai-a mai zis de
vreo dour ori, indemn0ndu-Lpe Dinsul sd"zicd,gi cuvintele Lce-
lea, ca unele ce sunt mai cinstite decit toate zltele.
Atunci Pruncul, uitandu-selung la ddnsa, i-a zis cu o privire
linl gi preamilostivd:,,Bucurtr-tnpreaiubita Mea fiicI, acum ai
vizut ceeace doreai".Acesteazicind,Stdpinul, s-afrcut nevilzttt.
Atunci preabuna fecioard,cunoscind cum cd a fost Stdp0nul
Hristos, s-arrnit cu dragosteaLui gi a muh,umitmilostivirii Lui,
cd"a primit cerereaei qi a ascultat-oqi a veselit-ocu Dumnezeias-
ca Lui venire. $i agade tare a rfimasintiprritr in mintea ei amin-
tirea aceleiveniri a stipenului Hristos,incit totdeaunacugetasi
se g2.ndeala El cu atita dulceati si desfitare, incdt rdminea de
'multe ori in Dumnezeiascruimire. in feciorie si currtie petre-
c0nd, s-amutat din viala cea vremelnicd,ducindu-seintru feri-
crrea cea vegnicd (M. M. D. 49 d. Ncamt).
MINUNEA 263
Clericul ce aveamare dragoste spre Maica Domnului,
rugind-o, i-avilzut negriita-i frumusete
^ s,ide lumina celuilalt ochi, numai invredniceEte-mIsXmai vdd o
In Paris era odatd"un clericimbunrtrfit gi infelept, cnrese in-
deletniceacu scriereafrumoasr. Acestom avand multz evlavie
cdtre Maica Preacuratd,,dorea din tot sufletul ca si vadr in
aceastd"lume, frumuseleaceapreaslrvitd,aBi.Avandaceastrdor-
infr de multd vreme gi pentru Lcelsta,de multe ori rugindu-se
lui Dumnezeu,l-a ascultatpe d0nsul ,,cel ce facevoia.eiot ce se
tem de El", cici trimitand un inger din cer, i-a zis lui: ,,im_
p.ilrdteasalumii a auzit rugdciuneata si m-a trimis ca sd-fi spun
lie sd te pregdtesti,cici Duminici in ceasulutreniei va veni ca
sd,o vezi,insi nu in toatd,mdritea frumuse{iiEi, ci numai pe cdt
poatesdvadr firea omeneascd,. insr sr stii, ci de atitastrrlucire.
ai sd te lipsestide lumind si ai sd remaicu totul orb". Iar el a
rdspuns:,,Cubucuriesi cu veselieprimescca sd,md,plgubescde
lumina cea vremelnicd,numai se mr invrednicesc"avedea
preafrumoasa Ei strllucita fa1d.
a Doamneisi Stdpdneimele',.
DOMNUTUI 217
MINUNIIE MAICII
: -soco-
Si duclndu-seingerul, a rimas clericul gindindu-se 9i
tini gi din pulina credinld indoindu-se,ziceain sine: Cum voi
petrece io^in viala meaorb, neputind ca sI mai scriu 9i nici
ie fu, weo"u altl sluibl pentru hrana trupului? De aceea-aducin-
du-giaminte, cugetasd inchidl un ochi Ei numai cu celIlalt.:I t"
uite la Niscltoarea de Dumnezeu,pentru ca sI nu rlmini orb
desdvir;it. Cenda sosit ceasulhotilrit, a statde faldinaintea lui
i,mpfuilieas1a to1te,cu at21ta strllucire ;i frumusefe,incit limba
omeneascinu poateca sI o spunl nici sd o inpleagi. Iar el dupl
ce a privit-o puJin timp numai cu un ochi, bucurindu-secu cutre-
*rrrb.-o slavl ca aceea,nemdrginiti qi de mare cuviintd, s-agin-
dit sd deschidtrqi celllalt ochi pentru ca si dobindeascd'mai
multl veselie qi bucurie. insl Stlpina, fdcdndu-senevlzuti de
ochii lui s-ainlllat la ceruri lndatil iar e[ a rdmasnumai cu un
ochi slnitos (cucelpecareil linuseinchis)iar de cel cu carevdzuse
strtrlucireaPieacuratei,a orbit deslvlrqit.
Atunci dar mahnindu-seqi imputandu-9ipentru pulina sa
credinfl, se deflima pe sine, zicind:,,Vai mie, nebunului! Cum
m-amiipsit de o strllucire sldvittrEi cereascddesfItare c Lceais-
ta! Pentru ce nu m-arnuitat eu cu amandoi ochii 9i sI fi rdmas
cu desivirsire orb, numai sI nu mI fi lipsit de o strilucire ca
aceastat!O! DUmnezeulmeu! Primescsi sunt gatasil mi lipsesc
dati, pe Doamna;i StiPdnamea!"
reiand ruglciune de mai multe ori cdtre Preasfinta FecioarI,
cu lacrimi gi iu posturi, ca sd se mai arate gi 1 doua oaril, a venit
ingerul ;i i-a zis: ,,impilrdteasaa,toate s-amilostivit de nevoinla
o vezi,dacdte mul-
Eiie lacrimile tale gi a primit ca sI vinl iar sI
El a rispuns zicdnd:
iume;ti se remdi orb pentru dragosteaEi".
,Nu cuvinte ca sI-i mulgumescdupl cum se-cadedupl darul
"*
bi *l inchin gi o sllvesc pentru. aqade mare facerede bine; 9i
nu numai de iumina ochiior sunt gata sI mI plgubesc,ci ;i de
miinile sau picioarelemele si chiaf de viala aceastavremelnici
primescsi mx lipsesc,numai si vid pe Doamnamea".Zis-alui
ingerul: ,,Pentruacestdevlaviea ta,te vei invrednici ca sI VezLpe
Stipina, miine; ;i nu numai cI nu te vei lipsi de lumina ochiului
sinltos, dar qi pe celllalt il vei dobindi si vei vedeacu amindoi
 218 Protos. NIC)DIM M.{NDuA
ochii curatsi luminat si seva veseliinima ta,,.Ardtindu-seiardsi
Preasf0nta,
tocmai asasa intimplat, dupr cum ia spuslui inge-
rul. $i de lumina Lceeanepovesiitd.pe carca"vftzut-o,a cilzutcu
pdmdnt,precumoarecdndApostoliiin Tabor.insd, dindu-i
!a1ala
lui dar gi purureastrpana qi lumin0ndu-isufletul,cind s-aridi
c t, s'a.aflat cu amdndoiochii nevdzut;gi a mai vnzut-oincr mul-
te ceasuriin urmd si mult s-aveselit.
indltindu-seea_laceruri,el a rdmasmullumindu-ipentru ata-
ta facerede bine.$i-petre-cdnd
tot restulviefii salein iapte bune,
s-amutat la vesnicileqi fericitelelocasuriceregti.pe care sd ne
invrednicim si noi a le dobi.ndi, pentru rugdciunileStrpinei
celeiprealdudatesi ale tuturor Sfiniilor.Amin"(lr.M.o.
36d.Neamt).
MINUNEA 264
un crestin ce iubea cu dor sfint pe Maica Domnului
a avu.to vedenie minunati dar si infricosatd
Minunatr cu adevdratgi vrednicdde pomenirgestepilda pe
o scrie EpiscopulVichentie in cartea,sa numitd
:.uj. ,,Oglinda
Nrravurilot", zicind urmitoarele:,,un om insurat, care aveafii
$1fgbi' iar bogdriedin destul,era foartemilostiv si primitor de
strdini.Intr-o seard., dupi ce L statla masd., fiindu-i'ro*n si ador-
Sind' dimineafa l-au grsit jos pe pdmdnt ca.peun mort,'recesi
fdrd simlire.Atunci cei din caiaii lui ridicindu-1,'l-auasezatin
asternutin pat,iau fzcutgi iau dat multe feluri de doctorii ca"
, sd
seincdlzeascd si sr-sivinr iarrsi in fire, insd in zadars_auostenit.
fiind sd spuni ce-apdlit de-acdzut atdteizile *ort, nia raspuns
nimic, ci numai plingea, nemingdiat.si nicidecumnu a.vorbit
yTug cuvin.tdespreLceastaintoatdviafa lui, ptrld in ceasulmor_
lii sale,cind $ia cunoscutmai dinainte'sfOrsiiullui. Atunci,stri-
gOndpe fiul sru cel mai mare, a zis acestecuvinte in auzul tutu-
ror: ,,Iubitulmeu fiu! poruncamea,ceamai de pe urmd pe care
fig d1u !ie, gifi hotlrdsc si o pdzegti,este:Ca sd ai,pe &t po1i,
mild de cei sdracisi de cdlitori; sd-iprimegtiin casa'tacu toatr
dragosteagi sr le dai toatecelede trebuinta cu indestulare;sd le
slujesti lor fdrd,de lenevire,asadupr cum m-ai vdzuttu pe mine
f'dcind.cdci milosteniacdtreszraci primireade striini estemai
;i
bine primitd la Dumnezeu, d,ecittoatefaptelebune.si oricineva
t
MINUNITE MAICII DOMNULUI 219
pdzi aceasta cu sirguinlI, pentru dragostea lui Dumnezerr, va
cilpdta mare platd.in imp6r1lia Lui cea cereascd.lar pentru ca sX
vd indemnafi toate rudeniile mele la aceastn faptd iubitl de
Durnnezeu,a facerii de bine si a milostivirii cdtre cei siraci Ei
strlini, am si vi istoricesc astdzi, in zfiia mea cea mai de pe
urmI, infricoqata vedenie pe care am vdzrtt-o atundi, cind m-afi
gisit in miilocul casei mele zilcind ca un mort.
Sti,ti cum inci din copildria mea Lvea'm multd evlavie cdtre
Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeu, si-i citeam in fiecare zllau-
de Ei ruglciuni, pe cdt puteam. Pentru multa dorire Ei dragoste
ce o aveamcdtre Dinsa, din tot sufletul gi inima mea,m-ainwed-
nicit Stipinul, prin rugdciunile Ei, de multe daruri 9i hdtilziri,
insl m-am invrednicit de aceastamai ales, cdci avea;mmare mi-
lostivire gi indurare cdtre cei sdraci Ei strdini, cdci voi cu tofii
stiu catd osirdie Lveilm cltre primirea de strdini, pe fiecare pri-
mindu-l gi dlruind tuturor cu indestulare cele ce le trebuiau. In
noaptel aceeain care amvdzut vedenia, ant auzit un glas porun-
citor, care mI striga pe nume, zicdnd cdtre mine: ,,Ridicd-tedin
pat qi srmeazd,mie". Atunci eu ridicdndu-md,cel care m-a strigat
m-z-apucut de mand qi trdgindu-md cu sOrguintd, m-a dus intr-o
livadd mure. Iar acolo, povdfuitorul meu fdcdndu-se nevdzut,
m-al7;sat singur in acel cimp m re, din care pricind eram folrte
m2hnit. Stand eu acolo Ei neqtiind ce sd fac, am auzit in urma
mea glasuri infricos,ate ;i mare tulburare gi intorcindu-mI am
vdzut mullime nenumlratd de dtzci venind asupra mea',c sd md
rdpeascd.ca niste fiare neimblinzite. Atunci eu vdzindu-i, am
fugit pe cit am putut, cu fricd si cu groazl neasemdnatd',^pindce
uti uluttt la o cisd in care am intrat 9i am inchis uga. insl dia-
volii au stricat-o qi au intrat inluntru ca sd md rdpeascd'
Dar ca sI infelege{i pricina bine, ascultali mai intdi aceasta:
sunt trei ani de cind atn primit aici, in casa mea, pe un striin, in
searl Sfintelor Patimi, ca sI-l ospdtez totdeauna dup[ obicei. Iar
implinindu-se acefti trei ani, am gisit alt sdracpe care l-a intreli
nut maica-meadupl dorinla pe cate i-am ardt'at'o,cL sI primeas-
cd, cite unul qi sd-i slujeascl lui ca unui in$er. Iar dupd putini
vreme, int0mpl2ndu-se sd mai aducd un frate al meu pe un altul,
mult m-am bucurat cd m-am invrednicit sd primesc in casa mea
 22O Protos. NIC)DIM MANDuA
pe strdinii aceiatrei, in chipul sfintei rreimi si iam ospatat
cu
indestulare,pe cdt mia fost cu putinfd si cu fatr veserr.
c0nd au rruncatdiavolii ugafos,dupi cum am ardtatmaisus,
si au intrat la mine, am inceputsd strig irtre Domnul,ca si-mi aju-
te, pentru rugiciunile purureaFecioareiMaria.Atunci an vdzut
trei birbati frumoqi, cafe Iu zis cdtre mine:
,,Sdnu te temi, cd
noi am venit ca sd-fiaiutdm".Izgonindei pe diaci, m-auintrebat
pe mine dacd-icunosc.Iar eu arn zis:,,Nuvr stiu, Domnii
mei,,.
Atunciei mi-au spus:,,Noisuntemacei trei sirdini pe carci_ai
primit in gaqata si ne-aiospdtattotdeaunacu to'td.indestularea,
din toatd,inima si cu toatd dragosteaca si Avraamsi ne-atrimis
Domnul spre ajutorul tdu, iu sd-!i rispritim pentru
murta
dragostepe care ai Mdtat-ocdtre noi si iati t"-ui izbdvit
din
ghearelediavolilor".Acesteazicind,s-aufdcut nevdzuti.
rar eu multumindrui Dumnezeu,am mairdmaspulinr vreme
^ poruncl. lar ado:uaestepe careflam mai spus-o:,,Sileqte-te
in casaaceea,temdndu-mrsd ies,ca nu cumvasd seintdmple
ia-
rrgi sd mr ispiteasci.Apoi, frcdndu-misemnul cinstitei cruci,
am iesit, avdnd nddejdeamea"la Domnul. insl mergnnd pu[n,
iardEi3uinceputa.fugidiavolii dupl mine, strigand: il"rgpry
iSA
degrabd., ca si-l prindem rydcatu..rm, sI nu rrJr.up":,. Iar eu te_
mindu-mi grozay,mai tare fugeamsi strigam:
,,preasfOntd NIscd_
toare de Dumnezeu^, ajutd-mimie!" si asa firgind, am aluns
'de lamar-
gineaunui riu de foc,prin de gerpigi allefiareinfricosateale
iadului,c re erauafundatein foc-pdnila git, stind
petele afard,;icu gurile cdscate,.ca
si cum ar fi cerut";;;;;;_
de mOncare.
rat dracii czre md'urmdreaupe margineardului acestuia,
md stri-
gauca'sdmd infricosezesd cadin er, amenintOndu-md,
ci md,vor
aruncacu sila.Atunci eu, uitandu-mdimprejur dacd,
nu ar fi fost
alt loc de unde sd primescvreun ajutor,am vdzutacolo Lpto*pe
un podisormai strdmtdeclt o palmr gi atit de inalt incat mi
se
pd,r-e? cd'aiungeala cenNu Etiamce si fac din acesteatrei: ca sd
cad in_r2ulacela,mr temeamde foc de balauri; casi
Ei mr sui
p.epodiqor,mi se pdre3lucrufoarte greu,ba chiar cu
neputintl;
sI rlmdn pe loc, in stlpdnirea dracilor,mai rIu era; Lmiles
dar
sI mI sui pe pod rnai bine, decdtsI cadin riu.
$i agasuindu-mdpe o treaptd,cu multi fricd si cu nespusi
groazd', inrrutdfigiidiavoli veneaudupd mine, strigdnd;iar cdnd
I
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 221
am aiuns la virful podi;orului aceluiaau sosit qi dracii.Atunci
eu am strigat cu lacrimi, zicind:,,PreasfintI Ndscitoarede Dum-
rrezerr,aiutl-mi mie". indatd s'a af.latacolo,inaintea mea,Maica
Milostivirii, impdrdteasaingerilor cea iubitoarede mild gi mi-a
intins Sfinta ei dreaptd",zicind:,,Nu te teme,iubitul meu rob, ci
dupl cum tu ai fost totdeaunaprietenulmeu,citindu-miruglciu-
ni !i hude qi miluind pe slraci - ftaqiiFiului 9i Stlpinului meu -
al'- am venit eu acum,ca sd-li aiutlt nevoia ta". Acesteazicind,
pe cind md linea de mdna dteaptd", (o! minune!)intr-un minut
m-a adus aici in cLSa mea',unde m-afi gisit, rilme'nind de fricd
Lptoape
' mort, mai'multe zile.
Fiui meu,plzegte-tesd nu te leneveqtiniciodatl de la'sluiirea
Atotputerniceil,taicia Stipinului, ci in tot ceasulsd-iaducilaude
si sI o cinsteqtidupdcuviinfd,dupdcum gtii cd antflcut Eieq dzcd
voiegti.sdo ai gi tu ajutoarela nevoie.Aceastaesteintdia mea
pe
iat po1i,sd miluiegti pe cei sdraci qi pe strdini, dindu-le toate
cele-detrebuin[I, dacl voieqti sd dobdnde;ti in aceastdlume tot
binele, iar in cealaltdsI mo;teneqtiImpIrItia ceacereascl".
Acesteazicdnd. pururea pomenitul,9i povdfuind$i pe ceilalli
ce erau de faydsd.aibd,cucerniciegi evlavie cdtrePrealdudataFe-
cioardqi sd ajutepe cei sdraci,gia dat sufletul sduin miinile lui
Dumnezeu.Iar fiul aducindu-siamintede pdrinteqtileporunci,a
petrecut viata sa cu fapte bune, pind"la sfdrqit;9i mutindu-se,
s-ainvrednicit de fericireaceavesnicd.Amin (M'M.D.64d.Ncamt).
MINUNEA 265
Maica Domnului cinsteste prin ptezenta Di
pe viduva ce se imPlrtigea
Un preot ourecarece slujeala o enorie,a fost chematsI im-
pdrtiqeascio femeie sdracd' si un boier bogat.Iar el, llsind pe
f'emeiaceasdracdEividuvl, s-adus la boierul cel bogat,pe care
l-aimpilrtilqitEil-a mdngiiat,nldljduind ctr-ivaldsalui cevadin
avere?-sa.Atuncivenind un alt trimis dela casaviduvei, i-aspus
cd aceeaesteaproapes[-;i deasufletul, dat preotul,ca un semet
gi iubitor de avutie, nu s-adus..insI aveaun ierodiaconfonte
irnbundtdtitsi iubitor de Dumnezer,c re vdzind cd preotul nu
vrea si se ducl, l-a rugat sd-idea voie sd implrtis,.eascd el pe
 Protos. NICODIM
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 223
-
-cate
n*:,1,::::"^:ilT=",,.l1aprimit.ou.ardu_r"Jiu*nGrrupul r r ql,ur ei ruglciuni citre Dumnezeu,a cdzutintr-o mare uimire. I s-aard-
Domnului la casavrduvei era,sdracilgi lipsitd de bundtrtile t^t o maremullime de ingeri luminafi, care tineauin miini lumi-
a'alo
g!I h' r bogatiin f"p; ;;; H il##; ili?;;,
rr.o-^lni^^

:19-l:i:yj zdcea
a-^x L--,v ^

nlri aprinsesi care sllt0nd de bucurie,ziceaucltre dinsa: ,,DupI

?^\?1yrt.cd" pe o iogojindgi neavanO'oumeni;;; ;;
inainte gi si o caute,ca pi bogatul,strteadeasupra ce va treceacestan, fiind dezlegatd, din trup, te vom lua la odihna
dar ;i preafericitd rtirre a" fdgddtritilfie de Domnul". Tot agai s-adescoperitqi Cuviosului
sirdcie!)Niscitoarea de Dumnize:t"i'1or Marra,cu o
ceatd'de fecioare, cilre cu basmalealbe Simeon.Iar unuia dintre frali i s-aardtato vedenie'deacestfel:
- - '---o--
;tergeauo. *oou, e fata Avdzut pe MaicaDomnului,pe PreacurataFecioardMafia,
bolnaveigi o acopereau. '-- Eezfutd
rar acelsfintit diacon s-ainspdimintat, mai pe un scaunin slavI, iar fericitaMarta stdteainainteaei, ridicin.
ales cind,a vdzut du- gi spre dOnsamdinile salein chipul Crucii, gi prefdcindu-se
pe strpina cum cr s-ainchinat trupului celui
stdpinesc.Apoi ri- intr-o Cruce de aur, strilucea cu o lumini asemeneacu tazele
dicdndu-sea fdcutsemndiaconuluica sil se apropie
sr
cd.Sfinta slujbr..$1Ognace s_aimprrtdsit Aoinuiu,- srvOrseas- soarelui;Ei astfelse vedea,cd,toard,Crvceaaceelera luminoasd.
i_i;;;
tul ei sufletsfintitelefecioare sau dusin."r,ui. p.-*ma, #a"_ CuviosulSimeonauzinddespreaceastilvedenie,a zis: ,,Acesta
Ei ducdn_ estesemnu| cd,s-aapropiatfericitul sfirqit al maicii mele". Sfin-
du-sediaconulia casabogat;rui,; vdzutpepatul
rui nigte ciini ta,Marta,sfirqindu-gianul cel de pe urmd al viefii ceapllcutd lui
legri' inconjur0nduJpe d2nsul,pe careinsd cei ce stdteaude
fard'nu-i vedeau,ci.numai cer boinav ."r.l"ig" Dumnezeu,a mers spre cercetarcla CuviosulSimeon,fiul sdu,
#i'ulurrg" d"
"hu.up
acolo ca sd nu-i ,.uplrare. Apoi a vdzut cate s-arugat cdtreDinsa, zicind:,,Binecuvinteazd-md., maicame4
lu? ur, cu infrico_
;atd fagd,care,bdgdndpe ascun, io guru bogatului iu u' fel de precum Avraam a binecuv0ntatpe lsa;ac".Iar Sfinta a"zis ,,De
ostie, i-au smulscu sila ticilosul lui sufretcu Lceeaam gi venit aici, casdmdinvrednicescbinecuvintdriiEiru-
multd chinuire si
munci. Acesteavdzindu-rediaconur, grozilv glciunilor tale; pentru cI de acumau mai rlmas numai trei luni
* i"fr#il';: T
cilzutla pdmdntca un moft. Atunci a statinaintea preasfanta, din viata mea.DupI aceeamlvoi ducela DomnulDumnezeulmeu,
lui
carc l'a pe ddnsul, zicdndu-i: te teme,iuniiur Acelasd-!iddruiascdlie darul gi binecuvintate Sa,ca sI-!i slvir-
ca,|i! ifi.ridicat "Nu
este gdtitd.impdrdliaceruriior gi asupraiu
meu rob,
geqticu bine alerguret tL cea bine inceputd qi sI te inwedni
nimic rdntateadracilor. Numai pdzeEteDumnezeiestile e tace
",ipou, porunci ceasciimplrlfiei Sale".AcesteagriinduJe vdrsalacrimi din ochi,
ale Fiului meu fird.de renevire,in toate zilele vietii iar fralii care erauacolopldngeau;pentru ci greu li se plrea lor
lile pannvei
veni in ceatasfintilor, ca sr te veseleqticu a auzi cd dupd,trei luni nu vor mai vedea fala ei; si, ziceau:
dangii'-iaiiie sfirsit.
Diaconul,mulpmind qu smerenie.implrltesei, ,,Maicd,viu va fi sufletul tdu gi va liltda pe Domnul". lar ea intd-
pAnd,la i ,;;;il;;
prm'nt,dupicareEas_a
dusla .;;;. i;;;t
i*pilil;i" rea cuvintul zicind: ,,Denu vafiaqa precumv-amspus,apoi,pe
sdraciaverilesales-afdcut srrac pentru Domnur mine roabavoasttil,sXmI socotifica o mincinoasl".Atunci Cu-
si pelrecand via_
[d plrcutr lui Dumnezeu s-^dusin impdrdlia cereasce,pe caresi viosul Simeona zis cdtredinsa: ,,Binecuvintatel ta o ceremnoi
dea Dumnezeua.o dobdndinoi toti. Amin (M. acum,iar cuvinteletale ne sunt foute dureroaseinimilor noas-
M.D.57,d.Neamt).
' MTNUNEA266 tre". Sfinta a zis:,,Binecuvintafisuntelivoi Domnului,qi binecu-
NlaicaDomnului.ii.desco peri- Cuvioase vintali sunt cei ce vd"binecuvinteazilpe voi". DupI aceastatoli
i Matta,' i s-auinchinat ei, asemenea si ea inchinlndu-selor, s-aintors in
m^ma sfdnturui simeonifericirea *"-""r"i.e
Pe cdndCuviosulSimeon,fiul ei, se nevoiape Antichia la casasa. DupI plecared, ei, Cuviosulchemdnda doua
stdlpin Muntele zi, pe cei mai iscusigidintre frati, a zis cdtredinqii: ,,Cuadevlrat,
Minunat,cuvioasaMa'"a a 'vut o descoperire,
cu un an inainte vremea ducerii maicii mele de la cele pdmOntegti, se apropie;
de sf2rgitulsdu.pe ra miezulnoptii, in timp ce
igi ficea iierbinple pentru cI in noapteaffecutd am vdzutin vedenie,un scaunpus

inaintea mea, gi maica mea sezdndpe d0nsul, iar noi to{i str-
team imprejurul ei; atunci ea ca o invdlrtoarle,a zis citre noi
cuvintul cel dintii al psalmului:,Fericitbdrbatulcuren-^umblat
in sfatulnecredinciosilor...".
$i multe alte cuvintesfrtuitoarene_
a zis noud,ca o maicd,. Apoi s-asculat,si mergind inainteanoas-
trd"la bisericr, finea in miini o cruce prea-luminoasr; iar noi
urmam dupl ddnsa cintind psalmi cu umilinti.
Dupd aceasta,, cu citeva zile inaintea sfargitului sru, s-a dus
iarilEi la cuviosul - Sfintei Marta,pe cafea spus-ofiului siu. Fiind intr-o zi de Dumi-
-simeon pentru sdrutarea cea mai de pe
- gi ia spuslui
lryd toate Dumnezeiestile descoperirice i s-au
fdcut in viata sa; asemeneasi lucrurile cele bune, ostenelilesi
nevointele, care se fdcusein taind,,pentru slava numelui lui
Dumnezeu;qi a rdmasacoloin aceanoapte,rn care a avuto min-
unatdvedeniecereascl.
in vis se vedeacd estefipitd spre indlfimeacerulhi,unde a
vdzut niqte palateminunate si luminoLse,a cdror frumusetenici
un cuvdntnu o poate spune.umblind ea prin piiil"! ;:
nun0ndu-sede zidire^ ceanefdcutdde minr, "r"t" a vdiut p" br"u-
sfdntaNdscdtoarede Dumnezeu,cu doi ingeri prealuminatj, care
a zis cdtte ddnsa:,,ce te minunezi?"lat ei cu iricd si cu bucurie
inchin?ndu-sePreasfintii Niscdtoarei,a rrspunr;
,,Mi minunez
stdpini, cdin tot timpul viefii melepe pdmint, n'-amvdzutniste
palatemai minunateca acestea". taf prbacurataa,zis:,,$i;";r;
cinesocotestitu, ci suntpregdtiteele?"Ddnsaa zis,
,,Nu'Etiu, std-
pind". Atunci Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezetr'a.grdit cdtre
dinsa:
,!are^nr1gtii cr pentru tine s-apregdtit acetstd" odihnd,
cate a'zidit-ofiul tru, si in carede acumvei petrecein veci?"Aceas_
ta"zicind a poruncit ingerilor de a pus un scaunminunat, apoi
a zls ciltre dinsa: ,,Aceastislavr ti Je diruiegte tie, deoarcceai
vietuit cu dumnezeiascd, pldcerein frica Domnuluii.Apoi iarrsi
a,zis:,,Yoieqtica sd"vezigi pe celemai slivite?,,Atunciiu po.urr-
cit ei ca sd vie dupi d0nsa;gi suindu-sela celemai inalte locuri
ceresti,i-a ardtat ei alte pahte mult mai minunate si mai lumi
nate, fdrd'sd semenecu celedintdi si care erau pline de slavd
cereascd, a cdrorfrumusetenici mintea omeneascd nu o poate
ajunge,nici gura-nuo poatepovesti.Atunci pteacuratzazis:
pe acestepalatele-a zidit fiul tdu si a inceput la temelia ,,si
Ei celui
de al treilea palat".
\
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 225
Aceastazicdnd-o,a dus-ope dansaiarIgi spre rdsdritul soare-
lui gi i-a ariltat ei, din inilfime, locuinlele Raiului, 9i in_tr-insele
mullime de cetede parte bdrblteascl Ei femeiascd veselindu-se,
gi i-a zis Stlpdna:,,Aceste locuri le-adiruit Fiul meu, celor ce au
irditincurlfenie Ei cu dreptate,intru pilzfteaporuncilor Domnu-
lui, aceloracelor ce au flcut milostenii multe cu osdrdiq,de aceea
singuri de mill s-auinvrednicit de la Domnul,pentru c* ,,Fericifi
sunl cei milostivi, cd aceiase vor milui". Aceasta a fost vedenia
nicI, s-aimplrtls,it cu sfintele Taine ale Trupului 9i sangeluilui
Hristos.F?'laei strllucea de darul lui Dumnezeufiind luminati
gi de negrditabucurieduhovniceascl,prin careseveselea,deoa-
receera incredinfatdde sfarEitulclldtoriei acesteiviefi Eide mdn'
tuirea sufletului s[u. Apoi a petrecut to td"ziua"LceeaEi noaptea
ce-r-urm t, o parte in vorbiri de Dumnezeuinsuflate, cu preaiu-
bitul gi Cuviosul slu fiu, iar altd,.partein rugdciuni cltre Dum-
nezer1insotite de multe lacrimi fierbinli.
Iar luni dind pace gi binecuvintate, apoi sdrutareacea mai
de pe urml fiului siu ;i tuturor ucenicilorlui, s-adespdrlitde
ddnEii,ldsdndu-ipe dingii pldngtnd.Ea s-adus la un sat care se
numeaTivirint, care er1 departe ca la,ffei stadii de Muntelecel
Minunat,qi unde era bisericaSfintului Ioan Botezdtorul.F.aa
vlrsat multe lacrimi la aceabiserictr,si a inceput a sldbi cu tru-
pul. Locuitorii acelui sa;tcute o cinsteaufoarte mult, au rugat-o
sI se odihneasclla dingii de obosealace era cuprinsi. S-aodih-
nit in ziua aceea;iar in no1ptea" urmdtoare Ei mai mult a slibit
cu trupul. Marli au dus-ocu cdruta la casaei in Antichia, 9i anu-
me in cetlluia ce se numea Dafne.Miercuri s-arugat cu clldurl
lui Dumnezeu,vdrsind multe lacrimi, 9i avdnd nddeide nein-
doitl de mintuirea sa,qi-adat sufletulin miinile lui Dumnezeu,
in patru zile ale lunii lui iulie 1v.Sf.4 iulie).
MINUNEA 257
Maica Domnului se aratl gi diruiegte rodnicie,
'
pirinfilor sterPi care o rugau
MaicaCuviosuluiMihail Malein, a fost mulli ani stearpl, de
Lceeaamindoi pdrinfii erau in intristare, cI le trece tinerefea gi
n-aunis.cutnici un copil, curesd le mosteneasclboglfia lor. Ei
 226 Protos. NIC)DIM MANDTTA
de multe ori mergeaupe la bisericisi se rugaului.Dumnezeu, sd
le dea fiu; dar Dumnezeunu le-aascultatrrigdciunealor. Mai pe
urmdinsds-audusla o bisericra preasfinteiNrscdtoareide Dum_
fiezer4care este in locul numit cuna, si la a cdtei rcoanr.locui
torii aveaumare evlavie.Anastasiasi Evdochim,se rugau sr le
dea mosteniredupd dorul gi dragoste a lor. preasfintaNrscdtoa-
re, a ascultatrugdciunealor, cdci s-a zrdtat preotului celui de
rind al bisericii,cu numeleMetodie,
finand omofor, iar indreap-
ta sa avea"trei mahrame.Ea a poruncit sd le dea Anastasiei,cu
invoialaca o basmadintre celetrei, sd i se intoarcdpreacuratei
Nrscdtoareide Dumnezeu,inapoi. indatd ce preotul a descoperit
Anastasieivedeniape carea avut-o,i s-adezlegatsterpiciuneasi
a ndscuttrei fii, dupd numdrul celor trei mahr-amepe'care i le-'a
oferit Maica Domnului. rat mahramape cure a cerut-o inapoi
MaicaDomnului,a preinchipuitpe fiul cel intdi niscut, edruiapd-
linliii-au pus din SfdntulBotez,numelede Manoil,si care,prin
darul gi dragostea Ei, a imbrdfigat vi'ta. monahiceascd, alungand
vas alesal lui Dumnezeu(v.sf.12iulic).
MINUNEA 268
Prin rugdciuni fierbinti citre NlaicaDomnului
o maml a dobindit un fiu binecuvintat
Pe la anul 7l4 vieluia in constantinopolun bdrbat pe nume
Grigore,impreundcu sotiasaAna. Ei petieceauin fricd cleDum-
re^z.eu:
fiind bogafi in fapte bune si traind cu cinste din lucrul
m2.inilorlor, din care Ei pe cei lipsili ii imprrtrgeau cu indestu-
lare. Trrind in bund inlelegeregi pace,li s-aunrscut lor dour
fiice, pe cares-austrdduit si le creascdin dreaptacreiinlaqi fap-
te binepldcutelui Dumnezeu.Dar vremea trecind si ei vdzind cd,.
copil de parte birbiteascdnu au, s-auaprins de aceastd.
dorire.
Pentru aceasta. ei fdceaurugrciuni strruitoare cdtre Dumnezeu.
cu deosebiresotia,care se numea Ana,aveam re dorintd de a
a:eayn pruncde parte brrbrteascr,si careasemenea
cu Ana cea
de odinioard.,cercetasfinteleBisericisi se ruga in ele cu credin-
!n- Av0nd mare evlaviecrtre MaicaDomnulu{ cercetaBisericile
inchinateEi, si mai cu seamdBisericiledin vlaherna.Aici mer-
g6-ndin fiecafe zi, era nelipsitr de la.privegherea ce^de toatd.
noapteasprevineri, indlland rugdciunide cercreqi stflnd
,aproape
MINANITE MAIC'il DOMNUIUI 227
la Sfinta Icoan[ a Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,c fe efy
inchipuiti purtdnd in brafe pe Fiul si Dumnezdulnostru, vdrs2nd
lacrimi qi grdind unele ca acestea:,,Acoperlnidntul celor ce alear'
gd.latine, de DumnezeuNlscdtolfeI Lflcora,9ipdrtinitoarea celor
ce te cautd"pe tine in vremea intristlrii. Limanul cel mdntuitor
al celor afundafi in mdhnirile noianului viefii, qi ajutdtoare grab-
nicd, celor ce intru dezndddiduire.fiind, pe tine din inimd te
cheamdin aiutor. slava maicilor qi podoaba fecioarelor, ceea ce
ai.preficut osOnda strdmoasei Eva, pentru toatd' ptrtel feme-
iascd,intru indrdzneald"inveselitoare, prin nasterea ta ce^ Dum-
nezeixcd; miluieqte-md pe mine Ei md,'auzi. si rupe legdtura ce
este intru mine - precum z marcii tale, adicd a dreptei Ana cdnd
te-a ndscut pe tine - si cu solirea tL cea de Maicd, aratd-mdsi pe
mine vrednicd. a naqte copil de-patte bdtbdteascd, pe care din
pintecele meu, sd-l inchin Fiului Tdu 9i Dumnezeului nostru"'
Aceastdrugdciune rostind-o de doud Ei de trei ori, flcind si
nenumlrate pleclri de genunchi, obosind, a fost futatd pulin de
somn. in acel timp, Aiutdtoarel'ce gtabnicd'a neamului ome-
nesc, ca o Maicd Preadulce,L attus mila Fiului sdu spre femeia
aceea, prefilcdnd mihnirea ei cea mare, in veselie de maici, cu
un chip ca acesta:PreacurataMaicd, purtdnd infdlisarea chipului
tle pe lrcoand,s-a aflat in ceasul acela lingd' femeie, pe care lo-
vind-o uqor in coastd.a ttezit'o, zicindu-i: ,,Du-te,femeie, bucurfln-
du-te, cd vei avea fiu, precum ai cerut". Iar ea de;teptindu-se'
s-a tulburat in sine de vestea ce-a primit, qi sfdrEindu-seprive-
gherea, s-a intors acasd'cu cintdri de laudd, dupd care la scurt
timp a zdmislit in pOntece
in vremea aceea,cu voia lui Dumnezeu, a fost ales caPatriarh
al Constantinopolului, Gherman Pirintele nostru, indreptitorul
dogmelor Bisericii, om cu viatd sfdntd qi plin de Duh Dumneze-
iesi. in ziuain care s-afdcut inscduitarea lui, in Biserica Sfintei
Sofii, a luat parte mullime nenumiratil de oameni; bnrbali 9i
femei, tineri qi bdtrini. Printre acestiase aflau gi robii lui Dum-
nezeu Grigorp cu sofia sa Ana, cea clre i se apropiasevremea si
nasci. Ydzdnd LceLmate multime de oameni, si temindu-se ca nu
cumva din cauza imbulzelii sI lepede pruncul, s-a gindit sd se
intoaJ:cd"Lcasd, dar aiutntd si protejatd de sotul ei, a reusit si
 228 Protos. NICODIM MANDTTA
pltrundl in Sfinta Bisericdsi sI se aEezeLpro pe de locul pe
unde trebuia sd,treacdSfintul Gherman.in momentul in careei
l-au vdzut, sfdntul Ghermanstrdluceaca o vilpaie de foc, crtre
care Ana cu fricd a strigat:,,Binecuvinteazd. preasfinte,pe fiul
meu cel din pintece". Sfdntulprivind spre ea cu ochi prooro-
cesti,a zis: ,,Rodulpintecelui tdu, dupl credintata, femeie,sd,l
binecuvintezeDomnul,pentru rugdciunileNrscdtoareide Dum-
nezeuEialelui stefan,intiiul Mucenic".[a puline zile dupr acest
cuvint proorocesc,Lna.a ndscutprunc de pate bdtbdteascd,
pe
care la.opt zile iau pus numele Sf0ntului Mucenicstefan, dupd
mai-naintevestireasfOntuluiGherman.implinindu -le 4o de zile
de la nastereapruncului,prrinfii luOndu-lpe.el,au mersla Biqe-
rica din vlaherne,pentru aindlta rugdciunide multumire cdtre
MaicaDomnuluigi de a-i inchina Ei darul primit. Ajungind aici,
au mers inaintea aceleiasiIcoanea Maicii Domnului, in fata cd-
reia Ana a primit darul cerut si cdzind in genunchi,cu lacrimi
a rostit urmitoarele: ,,Bucurd-tepreacuratd,care mi-ai dezlegtt
sterpiciuneanaqteriide copii,de parte brrbdteascd. Bucurd-teprea,
curatd,,care ai intors mihnirea mea in bucurie.Bucurd-te,grab-
nicd mintuire a celor ce te cautr pe tine, pentru cd eu ticdloasa
cdutdndu-te, te-amaflat pe tine, si am primit nu numai fiu, ci si
numelelui, prin slujitorul tru gi pdstorulnostru".Apoi ridic0nd'
miinile si lipind pruncul de pafteade jos a lcoaneipreasfintei
Ndscltoareide Dumnezeu,a.zis: ,,primeste,o! StIpind, odrasla
mijlocirii tale celei de maicd.,primeste pe fiul care s-a rinduit
mie mai-naintede zdmislire;primeste,imprumutdtoareanoas-
trd",datoriace ti secuvine".Iar brrbatul ei cel iubitor de Dumne-
zerr,a rdmas f.drd,de glas, fiind uimit gi minunindu_se,pentru
zdbovireain rugdciunesi pentru vrrsareamullimii lacrimilor fe-
meii sale.Apoi, Ana ardtind crtre Sfintarcoand,,a zis citre sotul
' ei: ,,o,iubitul meubirbat, acdasta imi estemie,chezrsuitoare, pir-
tinitoare gi ajutrtoareanasterii lui stefan".inchinindu-sepind
la pdmint in'faqasfintei lcoaneEimultumindaiutdtoareituturor
crestinilor, PreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeul- s-au dus la
casalor. cu adevdratpruncul acestavestit de Maica Domnului,
si prooroce;teprimind numele sfintului MucenicStefan.mai
tirzlu a devenit un mare mdrturisitor si apdrdtor'al cinstirei
'rJe:Yry:;'c v
MINUNILE ]TtrAICilDOMNUIUI 229
Sfintelor Icoaneale Domnului nostru Iisus Hristos,ale Preacu-
ratei SaleMaici si ale pllcuflor lui Dumnezeu,pentru carc a pil-
timit chinuri cumplite,sfirsindu-semuceniceqte la varsm de 53
g.
de ani, in luna lui noiembrie,in 28 de zile Sf.28n-brie.)
t I![INUNEA 269
NlaicaDomnului aiutdunui tinlr, pe nume Nifon,
sI se ridice din cldere, devenind Episcopin Cipru
in zileleimplratului constantin cel Mare, fiilia in cetateaMiro-
poliei un boier, cu numele de Agapit. in acel timp, fiind numit
de cdtre impdrat un nou stratilat (gcneral), in aceastdcetilte,Aga-
pit, ca cel mai de vtzil dintre cetlfeni, ia flcut primirea. Cu
aceastdocazlea cunoscutqi pe fiul slu, Nifon, copil de opt ani,
pe c?rreSavatiel-a iubit foartemult. Afldnd cd copilul nu estedat
ia invlfltura. cdrlii, din cauzalipsei de dasclli, Savatieia zis lui
Agapit,sd-idea fiului sIu voie sI-l trimitl in casasa din constan-
tiiopol, unde si-l incredinlezeunor dasclli lumina[i, care sd-l
?nve,teSfinteleScripturi. Auzind acestea4gapit, s-abucurat foar-
te mult gi a mulgumit stratilatului peniru pfopunerea filcrttd'
Astfel,Nifon a fost dus in casalui Savatie,din Constantinopol,
unde solia lui |-a primit cu bucurie,iubindu-lcL pe fiul lor. Aici
a fost incredinfat unui dascll iscusit anumePetru, care era si
preot, Eide la care Linvd\at atit gtiinfa cfu1ii;cdt Ei gtiinl^trilirii
duhovniceqti.Copilul fiind foarte aget la minte, in scurt timp a
dobindit multd sporire in citire, dar mai cu seamdin faptelecele
bune,prin comportarealui llsind a infelege,cdva aiungeun om
da mare folos Bisericii.
El era sirguinciosla citire,.bllnd Eismeritin comportate,riv'
nitor pentru SfinteleSluibebisericeqti,dela carenu lipseanicio-
datd,indurltor gi milostiv faqdde cei slraci qi nevoiagi.Yilzind
comportarealui, toti se minunau gi se bucurau,mai cu seaml
solia lui Savatie,dorea sd-l facd,fiu al lor 9i sI le moqteneascl
toatd.Lverca.Odatdauzindde la un bilrbat duhovnicesc,cum ci,
de mare importan!tr este a'Eipdzicinevafecioria pentru Dumne'
zeu,din aceaclipd"s-aaprins de.aceasti' dorinfl, pentru carelucru
s-ahotdrit. de atunci, si nu mai priveascl nici o fatd,femeiascl.
Anii trec0nd,el a crescutcu virsta qi a sporit in fapte bune.
Flcindu-i-sedor de pdrinfii sdi, ;ia exprimat dorinla si se

230 Protos. NICODIM MANDTTA
intoitrcd,la casaplrinteascl. Auzind Lceastasotia stratilatului,
nu a fost de pirere, cilci neavind fii, dorea sI-l infieze. Nifon
vdzind Lceasta" a fost cuprins de o intristare ce nu s-amai deplr-
tat de la ddnsul.Mai-marelecurtii afldnd de intristarea lui, a
cerut voie stlpdnei sale,sd se ocupeel de Nifon. $i astfel a ince-
put a-l lua cu sine la adunlrile si petreceriletinerilor desfrinafi
gi rlsfIpli, pentru ai risipi tristefea de care era cuprins. Aici
Nifon, pentru aindepilrta intristarel, s-adedatla mincdri, bdu-
turi qi petreceri gi incet-incet,a inceput sI se cufundein faptele
rele, si sI se intuneQela minte, incdt a ajuns strnu mai facl nici
una din faptelebune de mai-nainte,gi nici sI se mai roage.Dar,
nefdcind binele, a inceput sd facd,rdul, asemdn0ndu-se tinerilor
t [a a venit in bisericd ;i ridicindu-gi ochii, a cdutatspre Icoana
cu care el petrecea.
Dar mila lui Dumnezeuqi dragosteaMaicii Domnului, cltre
care el,L Lvutmare evlavie,nu l-a lisat sI petteac.dmult timp in
acestefapte rele gi ia chivernisitiirtoarcerealui, astfel: Odatdl-a
vuitatun prietenal lui, Nicodim,careprivind cu mirare lafafalui,
s-a splimintat, insl tdcea.Atunci Nifon, i-a zis lui: ,,Ceprivegti
aqa.lamine, ca la un necunoscut?" lat Nicodimi-a rlspuns: ,,Cre-
de-md,frate, cd"niciodati nu te-amvdzutin acestchip, precumte
vdd acum; cilci fala ta esteinfricosatd ca de harap". Acesteaau-
zindu-leNifon, s-ainfricogat gi s-arusinat, acoperindu-Eifala cu
m?tna,apoi s-amdhnit. $i merg0ndpe caleisi zicea:,,Vaimie,.pd-
cltosul, dacdin lumea Lceastasunt negru cu sufletul qi cu trupul,
dar la iudecatalui Dumndzeucum voi fi? Cum mI voi ardta fetei
Lui?Amar mie, pltimasul,undee;ti acumsuflete?Vai mie, cevoi
face, oaremI voi putea pocli? Cdcicum voi zicelui Dumnezeu,
miluieEte-md", fdcind atdtealucruri neplicute inaintea Lui?"
Acesteaziclnd in sine, a venit acasdfoarte mihnit si necljit,
gi setulbuia de gindurile celepotrivnice.PentrucI g0ndurilecele
buneii ziceau:Fd ruglciumecdtteDumnezeu,noaptea,caprecum
voiegteEl, astfel sI rinduiascl cele pentru tine. Iar cele rele ii
ziceaudimpotrivl, astfel:De vei face ruglciune, te vei indrdci qi
vei fi tuturor de rds. $i i se aduceain minte fricL de la diavolul,
care-itulbura sufletul foarte rdu. Iar el abiairttdrindu-sepulin,
qi-azis: ,,Cind umblamin desfrinare, nici un riu nu m-aintim-
pinat, iar acumcdndvoiesca md,ruga lui Dumnezeu,voi pitimi
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 231
cevarilu?BlestematsI fi tu, necuratulegi vicleanulediavol, care
imi aduci in suflet unele ca Lcestea".
Flcindu-senoapte,s-asculatdin pat 9i a inbeputa plinge qi
a se bate in piept, zicind;,,Cumam vieluit cu bund credinfl gi
cu obiceiuri bune, in anii mei cei dinainte, iar acum am murit,
'
rdnindu-mi cumplit cu pdcatele,DoamneDumnezeulmeu, spre
Tine am nldiiduit, mintuie;te-md, ca nu cdndvadiavolul sd'rL-
peasclca un leu sufletul meu,nefiind cel ce izblveqte".Apoi stOnd
el la rugIciune, si clutind el spre rilsilrit, iatd a venit o neguri
intunecatl, ce s-aapropiat de dinsul si l-a aruncatin boall 9i in
fricl pestemIsurI. Atunci Nifon s-ainspdimlntat 9i zilceain pa-
tul sIu, suspinind gi plingind pentru pdcatelesale.Iar diminea-
FecioareiMaria, Nlsctrtoareade Dumnezeu.$i suspinOnda zis:
,,Miluieqte-md,Lpdriltoarea" creqtinilor, ceeace eqti cu dar dIru-
itI. Curatd, aiutd-mipentru mila ta ceamure, cdci tu eqti nldei-
deacelor ce se pocliesc".Acesteazicind,chipul MaiciiDomnului
a. cdututla dinsul cu faqdveseldEi blindd. Aceastl minune vI-
zAnd-oNifon, s-amirat gi a inceput a se bucura qi a seinveseli cu
inima. Apoi a zis: ,,O!Adincul iubirii de oamenia lui Dumnezeu,
c0t de mare este mulfimea milei Tale, Doamne,pe carc o atilli
asupracelor ce gregescinaintea Ta! Pentru aceeaai fdcut gi pe
PreacutataMaicaTa, ca si fie rugltoare ciltre miltirea Ta". Apoi
rugindu-se el mult Ei sirutind cu dragosteIcoana Preasfintei
Ndscltoare,de Dumnezerr,a ieEitzicind in sine: ,,Yezi,suflete ti
cdlos, cdt de mult ne iube;te Dumnezeu,chiar cdnd noi singuri
fugim de El; iatil, ne-adat noul spre apdrare,pe PreacutataMaica
Sa;iar noi chiar gi pe aceastd,ailutiltolre o trecem cu vederea".
$i astfel mingiindu-se, au preamdrit pe Dumnezeu.DupI Lcens-
ta i s-a ardtatdiavolul in vedeniasomnului,in chipul unui copil,
care-i era tovardgintru ffuildelegi qi sta impotriva lui foarte
suplrat, ca gi cum ar fi fost in mihnire. Spre aceLacil'ut?;ndNifon,
a zis: ,,Pentruce egti a$am?.hnit?"Diavolul a rdspuns:,,Iatd,ttei
zile surit de cdnd ai fost la prietenul tIu Nicodim,qi te-airdzvrd-
tit; pentru LceLstLmi intristez, cilcinu pot suferi, a mI trece cu
vederea".Nifon i-a zis:,,Sice intristare ai tu?'lIar diavolul ;i-a in-
tors fata si nu i-a rdspuns.Nifon indatil degteptdndu-se, a priceput
 , ]UITNUNNE ]UIAICTT DO
cr diavolulseintristeazdpentru pocdintalui.Sculindu-se degrab,
a alergatla bisericdgi,pironindu-siminiea si ochii larcoanzprea-
sfihtei Ndscdtoareide Dumnezetr,s-arugat pinr cind iardsi a
vdzut'o zdmbind,si a simtit in inima sa o plriere dumnezeiascr.
Iar intr-una,din zile,mergind cdtre biseiicdla rugdciune,a vr-
zut un om ficind frrddelegepe calegi l-a osindit in mintea sa.
Apoi,dupdce a venit la bisericalui Dumnezeu,qi ridicindu-giochii
cdtreIcoand"ca de obicei,indatd,avdzutpe preacurataNrscdtoare
de Dumnezeucu fafa infrico;atd qi posomoriti, intorcindu-se de
cdtred0nsul.Iar Nifon s-ainspdimintatfoarte crutOndin' jos,
;i
1ia zt1:,,vaimie, prcitosul numai o bucurie ,,ve'm, adicdchipul
Tdu, sttrpandPreasftntd,,iar acum si acestaisi intoarce fata sa si
nu qtiu pentru carepricind".Apoi adun0ndi-sigindurile, abia;i-a
adusaminte cd.a os2nditpe cel ce pdcdttia gi a priceput,cd pen-
tru aceeaMaicaDomnuluiisi intoarce fala sa de la dOnsul.Suspi
ndnd din adOnculinimii, a zis cu plingere: ,,Dumnezeule, iartd-md.
pe mine prcrtosul cdci iatd",am rdpit slava gi dregdtozriaTa si
am osdnditpe apro?pelemeu,mai-naintede a judeiaTu. insr mi
luie;te-mr,strpine, cdcispre Tine ndddjduiegiesufletul meu, si
de acumnu voi mai osindi niciodati pe'frateiemeu,,.lrcesteazi-
cdnd cu lacrimi, a cdutatiarigi spre Icoani si a vdzut-ozdmbind,
ca gi mai-nainte;si de atuncia inceputcu mare pazd,a se feri, sd
nu mai osdndeascr. Aceastase fdceatotdeaunacind gre;ea cu
ceva, pentru care PreacarataMaica lui Dumnezeuisi intorcea
fala sa, si cu aceastaNifon se osindea,si ciindu-se,seindrepta.
, odatd,,pe c2ndscoteaapd"cu ciutura,ia impiedicatdiavolul Ei,
alunecind cu amdndoudpicioarele,a cilzutin pu1,in care timp
prinzindu-sede ciuturr, a strigat cu glas-urei
,,i;reasfinti str-
pind', ajutr-mi". si indatd s-aaflat stOndnevdtdmatin pu! pe un
lemn,de unde a fost apoi.scosafard,.Iarde atunci,cunbscindcr
Preasf0ntaNrscdtoarede Dumnezeuil pdzeqte,a inceput cu mul-
td'cdldurd,sufleteascra ^vea"de-apururi numeleEi pe Luzelesale.
i s-aintimplat a se imbolndvi,de la praznicul
?uf.u.u:"1_rlu,
"Invierii lui Hristos, pdnd.la ziua injumrtifirii
Ei in aiea boald
fiind, nimic altcevanu zicea,decit num ai: slavl numnezeului
meu Ei preacinstire-Ajutdtoarei mele, preacurateiFecioareMa,ria.
Iar luni, mainainte de miercureainjumdtilirii, s-arugat, zicind:
i
L
! r:i- r;',r1r"
,,DoamneDumnezeulmeu, invredniceqte-mIa md impdrtlgi cu
Sfintele Tale Taine,in ziua injumltflfirii, pentru cI foarte mult
inseteazdsufletul meu a se sdturade PreacuratTrupul TIu". Apoi
a adormit Ei i s-aflcut lui vedenia aceasta:DouI femei prea strl-
lucite treceape ldngl patul lui, avdnd aseminareapurtItoarelor
de mir, unl erainbrilcatd,in porfird, qi linea o stOlparede mds-
lin, iar cealaltdasemeneaei, mergeain urmd, purt0.ndun vas mic
de sfinlenie;apoi finea Ei o papurdmuiatl in untdelemnsfdnt,
qi venind L stutl?rngdpat. $i a zis ceaimbrdcatilin porfirl cltre
cealaltil ,,YeziAnastasio,de ce pltime$te tindrul Lcesta?"Anas-
tasia,a zis cdtreddnsa:,,Acestapltimeqte de focul limbei lui; clci
pe cind era slndtos, gura lui nu eraingrilditd, ti acumse pedep-
seqtede Domnul,ca si nu seosindeascdin viala de dincolo,fiind-
cd"foarte mult il iubeEteDumnezeu,de aceeail ;i cearti; iar Tu
Doamnede voiesti, miluiegte-lgi aiutIJ". Doamnaceaimbtdcatd
in porfiri a rlspuns; ,,i1voimilui, numai sd-lduci unde mergem
si noi". Luindu-l de mini Anastasia,l-a dus in bisericaSfinlilor
Apostoli.Apoi a zis cdtreddnsa,ceacu porfird: ,,[auntdelemndin
candelace ardein Altar, Ei-lunge de la cappindla picioare".Iar
Lceeaungdndu-I,azis: ,,lat[ StIpinI, am fdcut dupd porunc TL".
Ceacu haind de porfirl a zimbit gi a zis: ,,Acestaestesemnulmi-
lostivirii, pentru c&ream venit". Atunci i'a dat lui Nifon stilparea
ceade mdslin, pe care o linea in mind, zicind:,,Vezigi cunoaste,
cd"stdlparcaLceastaeste din darul Domnului gi o dau tie, pen-
tru cI acum avilrsat preainduratulDumnezeumila Saasuprata;
iar tu de acum inarmeazd-teasupra diavolilor, gi vei cdlcape
d2ngii,ca pe niqte trestii gi fin". Iar Nifon i s-ainchinat pind"la
pIm0nt gi dqteptindu-se, a cunoscutcI Doamnaceaimbrilcfid
in porfird a fost PreasfintaNlscitoare de Dumnezeu,gi cerceta-
rea Ei in vedenie,semnulbinecuvintdrii gi a dragosteice-ipurta.
DupI aceastdvedenie, ?ndatl s-a flcut sinltos si a inceput 4
umbla; iar a doua zi, marqi,s-a intdrit cu hranl, apoi in ziua
iniumitdtirii venind in bisericl, cu multl bucurie s-aimpdrtlEit
Taine.
cu DumnezeieEtile
Astfel,fericiiul Nifon, cu aiutorul lui Dumnezeuindreptindu-gi
viala sa,s-alepldat de lume gi s-aflcut monah; apoi se sirguia
in mari nevointesi osteneli,pentru a-sisupunetrupul duhului,
 234 protos. NICODIM I,IANDui( 235
MINUNILE MAICII DOMNULAI
petrecandu-si zilelesalein lacrimi si in asprr pociinfd. Apoi isi pe Nifon - precum altddatdplrintele pe fiuJ cel desfrdnat- slru-
puneapazd gurii sale,foartemult pizindu-ie de cuvintele
desar- ta grwazii lui, zicind: ,,Bineai venit aici, fiul Meu cel necdiit,cil
te saude'dosrdiri si de clevetiri.Dupn aceasta. sia frcut orilfi_ mult am suspinatqi m-ammihnit pentru tine, incit ardeainima
iald",ca si seloveascrcu pumnulde iate 40 de ori,i"ii-is_ar
mai Mea,aqteptendpenl cind te vei intoarce la Mine,searasaudimi-
intimpla weodatd,a grdi vreun cuvdnt netrebnic sau cil te intorcf cltre
de huld. neala.AcumMd bucur gi MI veselescvdzindu-te,
Apoi, lu0nd o piatrdin guri, o purta multi vreme, zicind ciltre Mine cu toatd inima". Acesteale-a povestit ucenicilorsIi, plin-
.
sine:',Maibine estetie, nelegiuitule,a minca piatri, d"ecit gtdi gind foartemult. Dupd Lceusta, iarlgi rugindu-se,i s'a ardtatinge-
a,
un cuvdntrdu". Adeseorisb inchideain coliba sa qi, dezb pahar plin cu mir, pe care l-a tur-
rdcin_ rul lui Dumnezeu,linind un
du-sede haine, se brtea pestetot trupul sru, si utaii"
mult se nat deasupracapului lui gi l-a umplut de bunl mireasml locul
rdnea,incdt uneori si carneacddeade rdnile ceiemulte.
Diavolii, acela.Acestaa fost minunatul dar,pe careSfintul Nifon l-a dob0n-
vdzdnd lui, se inarmau asuprd_i:
levoinga c0nd se ruga,il supdra , dit de la Dumnezeu,prin dragosteagi mijlocireaMaiciiPreacurate.
cu nrluciri, cind posteail ispiteacu bucatede carne"sip";tb,
h l1tddatd,sosindprazniculinvierii lui Hristos,in searasimbe-
care el zicea:,,Bucatele nu ne vor pune pe*noiinaintearui Dum- tei celeiMari, pe cind Nifon seafla in bisericl cu poporul, avdzttt
nezeu;mdnincd'tu singur,diavole,bucateletare,sau du-le pe PreacurataNiscltoate de Dumnezeu(cuSfinfliApostoli;icumul-
acolo
unde oameniiconsiderd.pAntecelei,, ca pe un ,,Dumnezeu,,.
priveghea,il ispiteacu dormitareasi somnul,ra care
C0nd limedeSfinli),veniti in bisericd,9i care ca o Maicdprivea cu dra-
el ludnd un gosteasuprapoporuhii ce stdteainainte. $i dacdvedeape cine-
P3t, r" bdteape sine tare.,zicind, ,,Ti-amdat d,em0ncaresi de va ingrijindu-sepentru mdntuirel sa,se bucurafoarte mult; iar
bdut, iar tu voieEti si si dormi? rata'eu cu toiagur te voi
odihni dacilvedeape unii cI sunt nepurtltori de gtiid pentru mintuirea
pe tine". Fiind.ispititde duhurclesfrinrrii,de
f,ainesi api, pu- lor, clltina cu capulqi plingea pentru ei;insI pentru tofi intinzan-
nind apd,intr-un vas zicea;,,Cdtd,e plncuti qi d;lc; e;;e ^cezstd, du-gim2inile, se ruga lui Dumnezeu,ca,to+isI cdqtigemOntuire.
ugl": apoiludnd pufinl in gurd,o urun.a jos,pentru ca
suferinta Cuviosul Nifon vilzdnd Lceastas-a umplut de nespusl bucurie,
fig si mai mafe. pentru dragosteaceamufe
1r-i ce o avea cdtre pentru cI PreacurataNdscltoarede Dumnezeu,nu se desparte
Preasfinta Niscitoare de Dumnezeu,Nifon a cistigat
iare dra- de cre;tini, ci de-apururi le ajutd.Astfel,PreasfintaMaicd',ii era
gostegi trecereinaintea Domnuluinostru tisusHrisis,
lucru care lui mare ajutiltoareqi apdriltoarein necazuriEiispitiri. Odatd,pe
seva vedeaminunat,din cele ceurmeazd,. odatd,,."rgiod la Sfin- cind se odihnea,a venit diavolul tinind in miini o arml gi s-a
ta Bisericr gi apropiindu-sede ufi, gia fidicatmdinilE la
indlfime repezitasupralui, vrind sI-l omoare; dar a fost oprit de puterea
si a strigatcu suspinarcamnrd:,,primegte_mI, DoamneIisuseHris_ lui Dumnezeugi n-a putut sd facdSfintului nici un tdu; apoi a
toase,Dumnezeulmeu,pe mine cel mort cu mintea si
cu sufle_ fugit scr24ninddin dinti gi zicin*,,,O! Marie,tu totdeauna md
tuf primegte-mtr pe mine hulitorul si picrtosul,-."i ir-".uru,.u izgonegtide la acestom aspru".
sufletul gi cu trupul,giT:lr9 pe neprietenulcei fdril
d,erusine, Petrecdndo viald bine p,licutl lui Dumnezeu,spre bXtrinele
gi nu-!i intoarce faqaTa,StIpine, zicind,:,,Nu stiu cine egti,,;ci ia s-ainvrednicit de darul arhieriei,fiind alesprin descoperiredum-
aminte la glasulrugdciuniimele si mr mdntuieste,ca
c'et ce nu nezeiascil,Episcopal cetd[ii Constanfianadin Cipru. Dupi puqi
voiegte moarte' prcdto;ilor. crci nu voi inceta rug2ndu-Te,
nici nii ani de arhiplstorie, s-aapropiatde sfirEitul vielii sale.Despre
1u md voi depirta de la Tine,pind c0ndnu mn veiauzrsimi vei acestlucru a fost inqtiinlat qi Sflntul Atanasie,Arhiepiscopal
da iertarcapxcatelormele".Astfelrugindu-se.r, o"oauiu Venindcu tot clerul
s-aracut Alexandriei,prin descoperiredumnezeiascil.
un sunetmare din cer si a vdzutin nori o fap preastrilucitd
de sdu, Sfintul Atanasies-aimbritisat cu Sfintul Nifon ;i ia fdcut
bdrbat, avind miinile intinse inaintea Lui, cu .u." .,rp,
inzind" cunoscutcil a douaziva trece din viatd,.El a primit vesteaace s-
 236 Protos. NIC,DIM MANDTTA MINUNILE MAICII DOMNUIUI 237
ta cu liniqte, cdcigi lui i s-aarttat ingerul lui Dumne
zeu, carei-.a mare postitor gi om plicut lui Dumnezeu.Din Sfintul Botez i s-a
descoperitceasurplecrrii de aici. in vremea cintfuii
utreniei, a pus numele Yartolomeu. incl tanLf fiind, i-au murit amindoi pd-
inceput focul durerii trupegti sd-r ard,ilfoarte
mult. cer2nd o rinfii, dupl care el impdrlind avereala sdraci, s-a retras intr-un
rogojinr s-aculcatpe pdmint. A doua zi venind
la dansurmarele loc singuratic in pdrlile Radoneiscului.Aici, dupd mai mulli ani
Atanasie,i-a zis:,,pdrinte,are omul vreun folos
din bo,tlaluisau de nevoin!il, a atras un numlr foafte mare de fra1i, intemeind o
nu?"sf2ntul a rdspuns:,,precumse curiti aurul
de ruqind arzin- mlnlstire pe care a inchinat-o Maicii Domnului. Despreviata lui
o1-sgi1rfo.c,aqagi omul bolnav,prin boalr;;;";;rr
-rai"ilii
;L pncatete imbundtlfitd Ei despre minunile ce Dumnezeu le fdceaprin el, a
sale"'Apoi, tdcdnd'.pu1in,a plnns.Dupi ;;"; gi s-aru- . ajuns vestea pdnil la Constantinopol, la patriarhul Filoteiu, c re
minat fataloi, apoia zis:,,Binea-fivenit,SfingiforlnteJ,.
"
pulin timp, a zis: ,,Bucurati_vd., Si dupd ia scris o frumoasl epistolie. Printre altele, el il indemna pe Cu-
Siintilor uucbnici;,li?"p lui s_a viosul Serghie sI pund in mdndstirea lui, asezdmintul viefii de
luminat mai mult. Mai trecind inca'pufin timp,
a zisi,mdsi:,,yd. obqte, lucru pe care il face cu toatd supunerea.
mulpmescvour Sfin{ilorprooroci".Atunci s-au
deschisochii su_ Fiind congtientde sarcinace a ave , de Lpurta griid de mintu-
fletesti ai sfintului Atanasieqi a vdzutcum.sdrutau
pe fericitul irea celor ce i s-autncredintat lui spre povdfuire, adeseoii el'se
Nifon tofi Sfingii,unul c'te unul. epoi a mai zis, zdmbind;
rali'vd',Preacuviosilorsfin[1i, gi togi sfinpii", ,,Bucu_ ruga Maicii Domnului, pentru sine gi pentru dingii. Astf'el;stdnd
i"pd ;;; a tdcut. fericitul Pdrinte, nolptea la obiqnuita lui pravild.inzintea Icoanei
?.uld pufinl tlcere ^ strig't'iards,i:,,Bucu i;d_te,CLa* AL. ddrui
Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, ;i adeseori la ddnsa clutdnd,
td' lumina meaceapreafrumoasa.,ajutdtoarea
binecuvintape Tine, ceeace esti bunr, cdciimi Ei tdriu^u,te voi zicea: ,,Preacuratd,Maica Hristosului meu, apdtdtoare qi tare aju-
aducaminte de tdtoare a neamului omenesc, fii miilocitoare noud nevrednicilor,
mila si darul Tdu,cel revdrsatasup.ramea".Dupd
aceasta a td.cut pururea rugdndu-teFiului Tdu qi Dumnezeuluinostru, ca sd caute
si saluminatfalarui ca soarele,inc0t toti cei ce
erau de fafd s-au
insprimdntat.Atunci simqirun miros d. ;;;;iilasma. spre locul acestasfint, care este intemeiat spre lauda gi cinstea
astfel gi-adat cinstirul_s-a
si sf0nlul sdu suflet, sfdntul Nifb;;l;i ;"'
si Preasfdntului Sdu nume, in veci. Pe Tine, Maica Dulcelui meu [Iris-.
in toatd viata rui a iubit gi cinstit din toard,fiinla tos, ca pe ceeace ai ciEtigat multi indrilzneala cdtre Ddnsul, inain-
pe trraicarui
Dumnezeu, in 2j de zile ale lunii decembrie. ,, fu o"rl te-rugdtoareTe punem noi robii Tdi cdTu eEti adlpostire 9i nldei-
fn de de mOntuiretuturor celor ce Ti se roagl cu credinfd". Astfel se
MINUNEA 27O ruga, gi dupd ce a rostit Acatistul PreacurateiMaici, a Eezutpufin
Cerindu-i ajutorul, NlaicaDomnului se aratd
si se odihneascd;iar ucenicului siu Mihail, i'a zis:,,Fiule!Fii treaz
gi vorbeste Cuviosului Serghie
qi privegheazd,de vreme ce, o cercetare minunatd 9i de spaimd
cuviosul serghies-andscutin'cetate.aRostowlui, o sd ni se facd noul in ceasul acesta".Acesteagrdindu-le Cuvio-
, din pdrinti
drept-cr.edincio;i, pe nume Kiril si Maria.El a fost alesde Dum- sul, indat[ s-a auzit un glas, zicdnd: ,,latd, vine Preacurata!" lar
!ez_9u, din pintecelemaicii sale.odatd,pe cdnd maicalui Sf0ntul auzindu-I, degrab a ieqit din chilie in pridvor, si iatl o
se afra
l1,srant4Liturghie,avindu-rpe er in pantece,in timp ce se citea lumini mare,'strllucind mai mult decit soarele, a luminat pe
Sfinta Evanghelie,pruncul a vorbit iin paniece,
iii'ni auzit de Sfintul, qi indatl avdztt pe Preacuratacv doi Apostoli, cu Petru
tofi cei din jur. in timpul Heruviculuia vorbit
a doua oard,iar si cu Ioan, care striluceau, inconjurafi de o negrditl lumini. Cdnd
cind preotul a rostit ,,sfintelesfin{ilor,,,a vorbit
a treiaoard. Lu_ a vdzut-o Sflntul, a cdzut cu fala la pdmint, neputind suferi acea
crul acestaa umplut de uim_irepe maml gi pe
cei din jur. lumini strdlucitoare. Atunci, Preacurata cu ale sale miini s-a
ce s-aniscut, Miercureasi vinereanu sugea-niciodatr Dupd
atins de Sfintul, zicindu-i: ,,Nute spdimOnta,alesul Meu! Iati am
fel de hrand nu primea,insemnind mai inainte, .,0,,i ni.i ult_
.A ujurrg"u' venit si te'cercetez; cdci s-a auzit ruglciunea ta pentru ucenicii
 %E Protos, NICDDIM MANDTTA
tdi, pentru caretu te rogi. si pentru locagurtiu sd nu te
mai mdh-
nesti,cdcide acuminainte de toateva fi indestulat,nu
numai ce
esti tu in viata aceasta, ci si dupd ducereata.crtreDomnul,nede-
pdtt'til voi fi de locagultdu, dlndu -i toatecele trebuincioase
cu
indestulare, pdzindu-I.gi acoperindu-1,,. Acesteaziciii,' s a tacut
nevdzutd.Iarsfdnturde fricr de cutremurmare fiind
;i cuprins,
se afla intr-o starede uimire a mintii, dar dupd p",u"
iio,p venin-
du-giin ffue,a filat pe uceniculsdu,'defrici zicaiJ;;;;;;,
gi l-a ridicat; dupd career a inceput a se aruncara picioarele ,
retului, zicdnd:,,Terog, pentru Domnul,pirinte! Spune_mi,sta-
cine
s-aardtatin aceastd" minunatr vedenie?ctrci pulin a ripsit de nu
s-adesprrlit duhul meu de rrupeasca-mi legiiurr, diniiuza ace_
lei vedeniistrrlucitr?"Iar sfdn?ulse bucura,cusufletul
si strdlu_
cea-fa,ta lui de aceanegrdrti bucurie, mai
mult, fdrd.numai atdt: ,,Fiule!Chemi la ""p",a"Jraffiisca
mine p" i;;ii pe Si_
venind ei, le-aspustoatepe rind, .u- u vdzutpe prea-
1.ol".si
curata,Nrscdtoareade Dumnezeu,insotitil de ceidoi
Apostoli,gi
ce i-a zislui. Acesteaauzinduleei, se umplurdde uucurii
si de ve_
selie,si_tofi_impreund au cintat paracriiul Maicii Domnurui;iar DA INTNTNPCIUNB
MAICA DODTNULUI
sfintul serghie, toatd'noaptea?ceeaa petrecut-o afatd",
cu mintea,pentru milostivacercetarea stapaneicereipreacurate.
socotind CETORCE SE ROAGAEI
,1Tp:CuviosulSerghiea trecutla celevesnice,
*,-3,ul1jll!11
'rno prost vit de Dumnezeu,prin MINUNEA 271
nestritdciuneatfupului, ce Maica Domnului diruieste intelepciune
izvorabunr mireasmdsi prin nenumdratefaceride
minuni, spre unui copil nepriceput, care aiunge Episcop
mdng'iereacelor cupringi de suferinle si spre rr"*
lui Dum-
nezeu (V.Sf.25 scpt.). in lara Saxoniei, intr-o cetate ce se numea Magdenburg' era
un copilandru cu numele odon, carcinvillalaEcoald. Dascilii lui
totdeaunail pedepseau,cdci era nechibzuit 9i nepriceput din fire.
Odatd, dascdlul sIu l-a bltut foarte tare. Odon ie;ind de la qcoa-
lI, d mers cu alli copii la bisericd, unde sezdndcu falala pdmint
s-a rugat Maicii Domnului, ca sd-i aifie la invifdturi. Seara ador-
mind el, i s-a nriltat Maica Precista in vis si ia zis: ,,Am auzit rugi-
ciunea ta gi am vdzut suplrarea ta, intd"iti dau nu numai darul
;tiintei, ci inc[, dupl moartea Episcopului,care este acum la bise-
rica slugii Mele, Sfintul Mavrichie, ili dau tie locul, care tindutalil
de nu o vei ChibzuiEi chivernisi bine, vei pieri". Si zicind aceste
cuvinte, MaicaPrecistas-afdcut nevdz;tttd. A doua zi, Odon mergdnd
la scoall, s-e-ardtat atit de aget Laminte, incdt a intrecut pe tofi
,40 Pr"t"t. NfCO
ceilalfi copii la invdlIturI, spre uimirea Ei nedumerirea dascilu-
lui sdu. Apoi invdlind rnai departe, a devenit un om foarte infe-
lept gi cu comportdri alese, atrdgind respectul 9i prefuirea ce6\e,-
nilor din oraqul sIu. De aceeamaitdtziu,rcpauzdndEpiscopul Mag-
denburgului, clerul gi poporul cetllii au alesin locul lui pe odon,
ca sa lJfie Episcop,la biserica-catedrald, a Sfintului Mavrichie.
DupI ce Odon altatvrednicia de Episcop,n-amai petrecut cu-
viincibs, dupd pldcerealui Dumnezeu,ct mai inainte. Uitind d-e
darul cel mare pe care l-a primit de la Dumnezeu,nemul,tumitorul
nu pdzea randuiala gi canonul bisericesc;ci iqi flcea toate voile
trupr.lui. $i ce era mai rdu, cd,indrdinea a sluii flri mustrate de
congtiinld gi hirotonisea pe allii, fiind desfranat si necurat.
DumnezeuinsI, asteptaintoarcerea9i indrepfarea lui. ii punea
la indemdnl felurite miiloace; pentru a se indrepta ;i mintui.
intr-o noapte, dupd o petrecere pdcdtoasd,a auzit de sus un glas
strasnic,zicdndu-i:,,Odoane,Odoane,conteneqtede a mai cddea
in p'dcilte",dar el a socotit ilceastaa fi o ndlucire. AcelaEiglas cu
aceleasicuvinte i,au fost adfesate lui a doua noapte si a treia
noapte, insl el n-a vrut sd ia aminte qi sd se pocdiascl.
Dumnezeiascaiudecati insl nu a mai rdbdat aceaneruqinare;
ci l-a pedepsit aspru, spre ingrozitea celot asemenealui, pentru
a nu mai cvtezaa se mai atinge de cele Sfinte, Saua le nesocoti.
Pestevreo trei luni de la aceastl inqtiinlare, un Preot s-ainchis
in biserica Sfintului Mavrichie, pentru a se pregdti (flcdndu-qipra-
vila) ca sd slujeascd" a doua zi. Pe cind sta el noaptea la ruglciu-
ne in bisericd, a venit un vdnt vijelios, pe la miezul noptii, care
a stins toate candelele din bisericl. Atunci iu venit doi tineri
strdlucili, care fineau in miini doud felinare cu lumini. Ei stdturd
inaintea Altarului: unul de o parte gi altul de cealaltil paTte.
Dupd acee venird alli tineri strdlucifi, unii aqternurl doud co-
voare mari inaintea Altarului. Ceilalli puse pe covoafe doud Tro-
nuri strllucite, de aur. Acolo veni l{ristos Dumnezeu-Omul,imbrl-
cat in haine arhieresti, cu coroani impdrdteascd pe cap, inso{it
de mulli ingeri gi de cei 12 Apostoli. Hristos sezu pe tronul cel
preainalt, iar Apostolii stdturd pe 72 scaine de domnie. DupI
aceeaveni si Maica Dornnului cu o mullime de fecioare, Hristos
o pofti pe celdlalt tron de aur, unde sezu'
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 241
Hristos - Dreptul Judecitor - stind pe Tronul slavei Sale,po-
runci ingerilor Sdi, ca sd aducl pe Episcopul Odon, legatla miini
gi de picioare, ca"pe un osindit. Cind fu adus inaintea Dreptului
Judecitor, Sfintul Mavrichie, patronul acelui Stint llcas si cei im-
preun[ ostenitori, venind, se inchinard Domnului, zicind:,Jude-
cltorule, preadrepte, Te ruglm, pedepseqtepe acest riu-credin-
cios qi cdlcdtor de lege, care nu este pistor ci lup rdpitor. latd.,
venitul biseric-iimele il cheltuieqtein petrecerile ;i voile sale tru-
pesti". Acestea zicdnd Sf0ntul Mavrichie, os2nditul cerea vreme
ca sd se pocdiascd". Domnul atunci i-a zis: ,,Acum cind a sosit sfir-
Eitul tIu cauti vreme sd te pocdiegti?Ce ai fdcut inainte? Ai avut
timp destul pentru indreptare gi mintuire. De ce l-ai intrebu-
intat rdu?"in acel timp Maica Precista,sculdndu-sede pe tronul
Sdu,a zis Fiului Ei iubit: ,,Rogu-md, Tie, Dreptule Judecltor gi Fiul
Meu preadulce, nu milui pe acest nemullumitor; ci pedepseste-l
dupd. pdcztele lui".
Atunci Impiratul Slavei,Dreptul Judecdtor,porunci unui inger
sd-i taie capul. indatd dupd aceste , tot Soborul acela ceresc dim-
preunl cu impdratul Slavei, s-a fdcut nevdzut. Biserica a rdmas
in intuneric, ca mai-nainte de vedenie.
Preotul incremenit de fricd, a cdzut la pdmint qi zdcea ca un
mort. A doua zi dupd,c€ s.z luminat de ziud",l-augdsit incd"zd-
cind pe ios la pdmint gi nu putea sd se scoale.Mai tirziu, venin-
du-giin fire, a spus toate cite le vdzuse.Clerul si poporul adunat
in bisericd,plini de uimire si groazd,,ascultardtoate acestea.Unii
dintre dingii se duserd in casaarhiereului. Acolo, intr-adevlr il
gdsird cu capul tdiat, zdcind intr-un lac de sOnge gi tofi s-au
in spiimin tat gr oaznic.
Nefericitul ierarh a cdzutin pedeapsa bomnulu i care zice:,,De
ua zice sluga A,ceearea, tn inima sa: Std,pAnul meu ua tntkrzia
a ueni, ;i aa incepe a bate pe touard.;i ;i ua mknca ;i bea cu
beliaii, ueni-aa Std,pknul slugii aceleia tn ziua in care eA nu se
a;teaptd, ;i tn ceasul tn care na se gh,nde;te. El o ua td.ia din
dregd,torie ;i o uaface pd.rta$d.cuJd.farnicii: acolo uafi plkn-
sul ;i scrk;nirea dinlilor" (Mt.24, 4B-5r).De aici sd ia invdldturd.,
pe lingl Plstorii sufleteqti gi pdrinfii, naEii de botez si cdlugdrii,
care-srispunzdtofiin ziua judecdfii,de fii lor sufleteqtiEi trupegti.

242 PTotos. NICODIM MANDTTA
MINUNEA 272
Maica Domnului risplltegte cu darul cintirii
pe Roman, p€ntru dragostea si evlavia lui
Sfantul Roman cintdretul, era de loc din Siria, cetateaEmesa.
El a fost diacon al bisericii din Berit. in zilele impdratului Atana-
sie, a mers la ConstantinopolEi a rdmas la bisericaPreasfinteiNIs-
cdtoareide Dumnezeu,ceeace se ziceaa lui Kir. De multe ori ple-
cind de la chilia lui, se ducea la biserica Preasfintei Ndscltoarei
de Dumnezeusi pururea FecioareiMaria din Vlaherna. Acolo petre-
ce?-to td noaptea in privegheri, clci era foarte evlavios 9i imbu-
ndtiltit, rugindu-se cu cllduri si smerenie.El avea o foarte mafe
evlavie cltre Maica Domnului. odatd la privegherea prdznuirii
Nagterii Domnului nostru Iisus Hristos, aflOndu-sein biserica
Vlahernei, fiind obosit a adormit pufin. Atunci, vdzu in vedenie
pe Maica Precista tinand o carte in mdnd 9i ii zise: ,,Deschide-fi
gvra ta si mindncd aceastdcarte pe care ti-o dau". Atunci i s-a
pdrut cd a deschis gura ;i a inghitit c rtel aceea'.
A doua zi, dupd"ce s-a luminat de ziud, sfdntul Roman infelep-
evla-
lit la minte, s-a suit in amvon qi a inceput a cdnta cu multd
vie: ,,Fecioara astdzi, pe Cel mai presus de fiinld na;te."". Si
cu atit de fnultd dulceafd z cintat, incdt s-a cunoscut ptea ardtat
de toli cei ce l-au ascultat cI: darul acela al cintirii ia venit lui
din cer qi nu de la oameni. Tofi s-au minunat rJeaceasta-
Acest Sfint cintdrel inzestrat cu dar de sus, a alcdtuit con-
dacele la prtznicile Mdntuitorului, ale Maicii Domnului gi ale
Sfinlilor ma.ri. A alcltuit ileste o mie de condace,c re se cintd
in Bisericl (M.M.D.8 d. Ncant).
MINUNEA 273
ltlaica Precista diru ieste ciluglrului b olnav,
intelepciunea ceruti
Odinioarl, Gherman Cdlugdrul fiind bolnav, i s-aardtat Maica
Precista,spre care LveLmate evlavie si ia zis: ,,Cedoreqti?Sdnd-
tate sau infelepciune?"Gherman socotind bine, s-arugat sd-i dea
infelepciune. Si inplepciune i-a dat.
Pfin aceainlelepciune ddruitd de sus,el tinvdlat qi qtia bine:
elenegte,latineEte si evreieste,incit, nu se afla nimeni in acea
vreme. care sd stie asa de bine ca el (x. t+s).
:
MINUNITE MAIC'II DOMNUIUI tz2
MINUNEA 274
Prunca, indath dupl nastere, prearnirea pe Maica precista
Crdiasaungureascd",
Ringala,indatd,ce s-andscut,a inceput a
preamdri pe Maica Precista, zicind: ,,Bucatrd.-te,
impdtd,teasd,
Cereascd."(x. 146).
MINUNEA 275
Maica Precista aiata pe Sfintul Grigore al Neocezareei,
sd cunoascd addncul credintei
intr-o noapte, pe cind Sfintul Grigore cugeta addncasupra
tainelor credinteicrestinesti,a venit deodatd" o strdluciredum-
nezeiascd"si s-aluminat to td,casa,mai mult decdt dacd,ar fi lumi
nat soarele.Atunci vdzu o femeie preaincuviintatd,frumoasi si
minunatd,qi aproapede ea un bdtr0n preacinstitsi cucernic.Se
minuna Grigore si socoteain mintea lui, cum cd aceastd, femeie
preacinstitdar fiimpfudteasaingerilor, dur pe bdtrdn n-a putut
sl-l cunoascl cine este, pini cind Preasfdntanu i-a zis lui:
,I0.4ne,Uceniculeal Fiului gi Stdp4nuluimeu gi celace esti numit
cu numele preamlririi, aratd,taiga adevdrateicredinte lui Gri
gore acesta,iubitul rob al invd![torului tdu, ca sI infele agd,adin-
cul cuvintlrii de Dumnezeu,pentru ca sI nul biruiascl vreun
eretic cindva".
Acesteaauzindu-leSfantul, a cunoscutcum cd a fost loa:n
Ev_anghelistul, care a venit cu PreasfintaNdscitoarede Dumne-
zeu,ca"sd-linvete "rl4ff:ffisirea cea drept-sldvitoarca credintei,
pentru cI in vremea aceeaeraUmulfi eretiei si cu cuvintelb lor
ce_ls gmilgitoateinqelaupe"mulqiEiii trdgeaula dogmelelor cele
rdzyrdtite. Sfdntul Grigore fdcu din aceainvdldturil, regula cu-
vintdrilor sale.simbolul acestail ldsdBisericii sale,carel-a pils-
trat cu mare sfinfenie, cortra ercziei arienilor si semiarienilor.
In simbolul acesta,Taina Preasfinteirreimi era explicatd"foarte
llmurit (M. M.D. 9 d. Neamt).
MINUNEA 276
Maica Precista a incredintat pe indoielnic
ar e-i adevir ata credinti
In Bononia era un copilandru, care se chema Raneff.Acela fiind
crestin, a inceput a se indoi in credinta sa. El se tot frdminta me-
244 PTotos. NICODIM MANDTTA
reu cu mintea, zicind in sine: ,,Oare carc-i adevdtata credinfI?
Cea evreiasci, cea pdgtneascil,ori cea crestineascd?"Si, mai, ma|
voia sI lase legea crestineascl si sI se ducd la cea evreiascd!
A_lurrcii s-a ardtat Maica Precista qi l-a incredinlat pe copilan-
dru, cd: credinla crestineascdeste adevdratacredinll, care folo-
se;te gi mantuieste, pe cei care o lin cum se cade. Celelaltecredin-
!e: evreiascl, gi pdgineascd,,sunt pdgubitoare Ei primefdioase
mintuirii Sufletelor 1x.148).
MINUNEA 277
Cel simplu cu mintea rostind
rugdciunea ,,BucurI-te Marie", prosllvit dupl moarte
in cetatea Romei era un om cu numele Ioan, foarte evlavios
gi bogat, da,ravea mintea lui atdt de greoaie, cd nu putea si in-
vefe carte nicidecum gi nici mdcar o rugiciune pe care sd o zicd"
dupi rdnduiala creqtihilor. Pentru arcea;Sta s-a dus intr-o mInIs-
tire Ei, ddruind acolo toate cite etau ale lui, s-a fdcut mona'h pen-
tru ca sdJ invefe fralii carte. Pentru dragostea Ei pentru bogd]ia
pe care o ^veu,l-au primit cu dragoste Ei tofi ii spuneau Psalmi
qi rugdciuni, insa el nu putea si invele nimic.
Atunci un frate iscusit Ei cu fapte bune, citindu-i lui toate rugd-
ciunile, una cOteuna,l-a intrebat care din toate i s-a pdrut mai
frumoasd, ca sI-l invefe, e-l a zis cd aceea:,,Bucurd.-teMnrie" i-a
pldcut mai mult. Pun0nd multd osteneald,dupd multd vreme a
rry dtut ilchiniciunea ineeJeascd", adicd"LceLStL:,,IVsc[toate d-e
i,Ougnezeu-fecioarnr-BucurLte, ceea ce egti plinl de dar, Marie,
iDomnul este cu tine. Binecuv0ntatdeqti Tu intre femei 5l hinecu-
'iylnLat
este rodul pintecelui Tdu, e*-ai-nis*cu! p-q .@itoru!
jsufletelor noastre".
$i s-a umplut de multd bucurie si veselie cil ainvdlat aceastd
inchiniciune ingereascd,incdt se pdrea cd.a gdsit o comoard de
mult pref. $i in toatd vremea alt cuvint nu zicea, decit numai
acesta:,,Bucuri-te,ceeace esti plinl de d"ar,Marie". Pentru aceas-
ta toti frafii iau, scos porecld,, zicindu-i; ,,Bucurd-te Marie", de
care el insl mult se veselca qi totdeauna se ruga cdtre pururea
Fecioara, zicind, aceastdinchiniciune ingereascl cu bucurie gi
veselie neasemlnatl. $i aceastaa zis-o pururea pomenitul, pind"
in ceasulin care i-a iesit fericitul lui suflet.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 245
Iar dupl ce i-au cintat prohoduldupl rinduiald,,l-auingropat
intr-un loc deosebit,pentru ci sfin,titelelui moasteau raspandit
bunl mireasmd,care nu s-aimputinat dupd,ce l-au acoperit,ci
incd,mai mult cresteain fiecare zi. Si simteau_fratii.unmiros de
negrditd, bunr mireasmd.cind i-aufrcut pomenireaceadenoud
z\lg',au vdzut o minune preaslivitr Ei s-auinspdiminiat. si anu-
rne:a rdsrrit din mormOntullui un crin preafrumos,gi pe fiecare
ftunzd,erau scrise acestecuvinte cu slove de aur: ,,Eu,curd,-te,
ceea ce e;ti plind' de dar, Marie". si buna mireasmda crinului
aceluianu se asemlnacu nici o floare pdm0nteasc[
Iar egumenula zis frafilor: ,,Iubitiimei! Din lucrul Lcesta,minu-
nat putem cunoastece mare sfinfeniea Lvut fericitul acestasi cit
de multi dragoste,crtre Doamna.nolsttd!cu cuviinfr estesr ve-
dem gi rd'd"dcina acestuicrin, pentru ca sdinfelegemcu ce daruri
se rrspldtesteacelce iubegtedin toatd.inima pe purureaFecioa-
ra Maria". si sdpOndmormintul au vdzut cum cd crinul a crecut
din gura cuvinciosuluisi s-auinspdimintat. rar poruncindegu-
menul ca sd se desfacl sfintelemoaste,aa vdzutcum.pe-ini_ra
lqi era icoanaPreasfinteiNdscdtoarei de Dumnezeusi mutt r-u,,
insprim0.ntat. Luind cu litanie si cu tdmdieriacelsfiniit crin, l-au
asezatla loc de cinste,impreund cu sfintele moaste.si toti il cin-
steausi se cucerniceaude el, pentru dragostea'tvtaiiii lui Dum-
nezeu.Pentru ale cdrei rugrciuni, dea Dumnezeusr ne invred-
nicim si noi de fericirea.cea.cereascl.Amin (M.M.D.2! d.Ncamt).
MINUNEA 278
Maica Domnului infelepteste pe cel ce din simplitate
se indoia de fecioria Di
Dupd700 de ani de la intrupareaDomnuluinostru IisusHris-
tos,era un pustnic,Ateniande neam,inteleptin scripturi,dar in
faptabund"Ei mai infelept,cu numeleEghidie,care,dupdmoar_
tea pfuinlilor sdi, impdrtind la sdraciaverile sale,a piecat din
patria sa. cdliltorind el la Ierusalim,dupi ce s-ainchlnat Sfinte-
lor Locuri,s-adusin prrlile celemai dinruntru. lar a{oro,grsind
o pesterdcu un izvor limpede gi cu vreo,citiva copaci,ia pldcut
mult liniqtea locului aceluia.si rrminOnd acolo,petreceapust-
niceste,fiind hrdnit de o ,"ri6uird,, care cu dumnezeiascd voie
seduceala el de o mulgeasi cu lapteleei si cu buruienisehrdnea.
,46 Pr"t"t.NfCODM
Prin apropierea acelui loc, intr-o cetate oarecLte se afla un
dascll, intru a cdrei minte, diavolul cel ucigdtor de oameni seml-
nase neghina indoirii despre fecioria Preasfintei Nlscltoare de
Dumnezeu,cici isi ziceain mintea lui: Cum poate s[ fie Maici gi
Fecioarl? Si se silea slrmanul dascll sI scoatl aceastddriceascd
gindire din mintea sa, dar nu izbutea
Auzind cI pustnicul cel mai sus zis avea darul lui Dumnezeu gi
inlelepciunea omeneascl,s-adus la d2nsul, pentru ca savad6.,de
l-ar putea izbdvi cumva de hula aceea,pec re o avelin mintea lui.
Iar cind ere aproape de chilia Avvei Eghidie ca la trei stadii
(cadin dumnezeiescul dar), a ieqit Cuviosul intru intimpinarea lui,
pentru cd a cunoscutvenirea dascllului si gindul inimii lui.
Cdnd s-auapropiat unul de altul, dascllul heretisindu-l (salu-
tnndu-l)pe sfintul, i-a flcut metanie pind, la pdmint, insd cuvio-
sul, drept rdspuns, lovind cu toiagul intr-o piattd, a zis cu mate
glas: ,,Fecioard,maiinaintede nagtere".Si indatl (o! preasltrvitu mi-
nune!)t rdsdrit dintr-acea piatrd, un crin foarte frumos la vedere,
irt la miros cu neasemdnatd.bund mireasmd. Atunci lovind a
doua oardin piattd, a" zis: ,,Fecioarilin naEtere". 9i a rdslrit un MINUNITE MAICII DOMNULUI
alt crin asemeneacelui de mai ioainte. Apoi, lovind a treia oard TACUTNCBLORBOTNAVI
cu toiagul in piatrl Ei zicdnd: ,,$i dupd naEtere fecioard a rdmas",
indatd a rdsdrit alt crin asemeneapreaminunat. Dupd care Cuvio- M-INUNEA279
sul s-a intors la chilia sa, nemaivorbind nicidecum alt cuvint. Bogatul a sclpat de boald,,
inspdim0nt0ndu-se dascllul de o facere de minuni c acelsta, numai dupi ce a intors satul rdpit
s-aizbdvit de ispit[ Si a propovdduit tuturor minunea, pentrr ca
sI se prosllveascl Preacurata Fecioatd, Maica lui Dumnezeu. Odinioardun om bogat aluatcu sila un sat cureer^inchinat
Pentru ale cdrei ruglciuni, o, de am dobdndi Ei noi impdrdlia Maicii Domnului.EpiscopulGenomenului,Domos,de multe ori
Cerului! Amin (M.M.D.41d. Ncamt). i-a adusaminte.bogatului,sI iasddin sat, dar el nu asculta.
Dupi Lceeal-a apucatpd acel bogat hripdrel nigte friguri,
care-ltorturau graaznic.Zdcind el aqa.pe pat,unde-lscuturaufri-
gurile, i s-aariltat intr-o noapte MaicaDompului, avlnd in mdnd
un ciocande fier. Cu acel ciocanl-a lovit in frunte Ei l-a vItImat.
Bogatul,cunosc0ndu-Ei plcatul siu, a dat inapoi satul acela
Episcopului Domos fi pe lingd sat i-a mai dat si alte multe
daruri. Astfel,dupl ce ainapoiat ceea" ce a rdpit, bogatul s-aficut
sdnltos, prin rugdciunileMaicii Domnului.Dar urmele loviturii
rlin frunte s-acunoscutpind,la moarte(x. 150).
246 PTotos. NIC'ODIM MANDITA

Prin apropierea acelui loc, intr-o cetlte olrectre se afla un

dascll, intru a clrei minte, diavolul cel ucigitor de oameni semi-
nase neghina indoirii despre fecioria Preasfintei Ndscltoare de
Dumnezeu,clci iEi ziceain mintea lui: Cum poate sI fie MaicI gi
Fecioarl? Si se silea slrmanul dascdl si scoati aceastd"drdceascd
gdndire din mintea sa, dar nu izbutea.
Auzind ci pustnicul cel mai sus zis avea darul lui Dumnezeu;i
intelepciunea omeneascd,s-adus la dinsul, pentru ca savadd",de
l-ar putea izbdvi cumva de hula aceeape cure o aveain mintea lui.
lar cdnd era aproape de chilia Avvei Eghidie ca la trei stadii
(cadin dumnezeiescul dar), a iegit Cuviosul intru int0mpinarea lui,
pentru cd a cunoscutvenirea dascdlului qi gdndul inimii lui.
Cind s-auapropiat unul de altul, dascdlirl heretisindu-l (salu-
tdnduJ)pe sfintul, i-a f.dcut metanie pind,la pilmint, insd cuvio-
sul, drept rlspuns, lovind cu toiagul intr-o piatrd, a zis cu mare
glas: ,,Fecioardmai inainte de naEtere".Si indatd (o! preaslZvitlmi-
nune!)a rdsdtit dintr-acea piatrd"un crin foarte frumos la vedere,
iat la miros cu neasemdnatd bund mireasmd. Atunci lovind a
dolua oard"in piatrd, a zis: ,,Fecioafi.in naqtere". $i a rdsdrit un MINUNILE MAICII DO}TNUIUI
alt crin asemeneacelui de mai iuainte. Apoi, lovind a treia oard" FACUTECELORBOLNAVI
cu toiagul in piatri gi zicOnd:,,$i dupd na$tere fecioafi" a, rdmus",
indatil a rdsdrit alt crin asemeneapreaminunat. DupI care Cuvio- M.INUNEA 279
sul s-aintors la chilia sa, nemaivorbind nicidecum alt cuvint. Bogatul a scipat de boali,
inspdim0ntdndu-se dascllul de o facere de minuni cn acelsta, numaj dupl ce a intors satul rdpit
s-aizbdvit de ispitl. Si a propovlduit tuturor minunea, pentru ca
sI se prosllveascd Preacurata"Eecioatd, Maica lui Dumnezeu. Odinioarl un om bogat aluat cu sila un sat cureerlinchinat
Pentru ale cdrei rugdciuni, o, de am dobindi gi noi impilrdJia Maicii Domnului.EpiscopulGenomenului,Domos,de multe ori
Cerului!Amin (M.M.D.4r d. Ncamt). i-a adusaminte.bogatului,sI iasl din sat, dar el nu asculta.
Dupd ^ceea"l-a, apucatprj acel bogat hrdpdret niste friguri,
care-ltorturau groaznic.Zdcdndel aqape pat, unde-lscuturaufri-
gurile, i s-aariltat intr-o noapte MaicaDompului, avind in minl
un ciocande fier. Cu acel ciocanl-a lovit in frunte ;i l-a vitlmat.
Bogatul,cunoscindu-gipdcatul sIu, a dat inapoi satul acela
Episcoplrlui Domos Ei pe lingd sat i-a mai dat gi alte multe
daruri. Astf'el,dupl ce ainapoiat ceea.ce a rdpit, bogatul s-aflcut
sdndtos,prin rugdciunileMaicii Domnului.Dar urmele loviturii
rlin frunte s-acunoscutpafidla moarte(x. ti0).
 Protos' NIC)DIM MANDIT4- MTNUNTLE MAICI
24s .
. MINUNEA 281
MINITNEA 28O
Copilul bubos s-a vindecat prin Maica Domnului Cregtinul hagiu vindecat de Maica Precista
bube' Un creEtin din cetateaMonacofusesela Ierusalim.Pe c2nd se
Un copil, care se chemaAdam, era stricat ff faq de intorcea de acololz casasa,seimbolntrvi. Seariltd"la doctori, lui
a91 de urifincit la
Bubele acelearispindeau in iur un miros doctorii, dar totul fuin zadat in aceltimp, un om oarecare,cres-
pe lingI dap$,O:::1,b=Ut"t avea
Ecoaldcopiii nu puteau sd stea el intra tin evlavios,l-a invilat si meargdgi sd se inchine Maicii Precis-
multd evlavie cdtre MaicaDomnului. Mergind la gcoalI, tei, inaintea lcoaneiPreasfin$eiSalede la Gali Ei se folosi.Din
mai intai in Sfnnia Biseric6. Acolo se iuga Maicii Domnului,
acel ceasbolnawl incepu sd se roage Maicii Precisteicu multe
zicind:,,BucutI-te cee&t ce qti plini de bucurie,Domnul estecu lacrimi. in acea clipivilzu pe MaicaPrecistastind Ldngddinsul.
tine".
:^ Agafdceael in toate zilele' , Ea finea intr-o m0nI pe Pruncul Hristos Dumnezeu0mul;iar in
i"t;-d ;; Lprc pnrandu-i-se copilului cil a bilt,t to'c , a venit
t aflat cealaltdm?rndo fdclie aprinsl. Ea indatil-l binecfvintl gi bol-
fu Uir"ti.e p*tt" a ascultasluibaUtreniei.Aiungind aici, navul se vindecl de boala sa. Bolnavul vdzlndu-sevindecat, s-a
io.uiute. Oupn obiceiul lui a ingenunchiotin tinda bisericii dus in cetltea Galilor, mulgumindmereu Maicii Precisteipentru
"9u rugat IvtaiciiPrecistei,inainte IcoaneiPi C" acolo' Cflndse
;i;; bise- vindecaregi pentru sdndtateace i-a dat-o(x. 152).
iculZ deja rugdciunevdzuu;ile bisericii deschiseqi induntru
vizu
ricii lumind.mate.indatdintrl in bisericdsi seroage'Acolo MINUNEA 282
peMaicaPrecista,inso,titideomullimedefecioare'EaEedeape Maica Precista vindeci un morar de lincezie
untronstrllucit.YdzAndbliefa;ulvenitinbisericlpentruase in satul Lublin, din lara Niderlandei, erl un morar, care cd-
;diir;"re celede folos,ii ziie ,,Fiule!Pentruce nu te ingriieEti zusein lincezie.Bietul om se ua fi cdutatel gi prin babe gi prin
."?fi vindeci boala capului tiu?" Copilul-a rdspuns "Doamna doctori, dar zadarnic;de boala lui nu putea nicidecum scdpa.
mei sI
mea, mult s_auostenit pirinlii mei, rudeniile Ei prie.tenii Nemaiav0ndnici o nddeidede izbilvneprin oameni,alergl la $u-
nu m-au
md vindece, dar toate ingriiirile, doctorii gi doctoriile, ' torul lui Dumnezeuqi al Maicii Precistei.El incepu sI se roage
pe mine,
1rirrd..ut,,.preasfinta Doamnflii zise: ,,MdcunoEtitu zilnic Maicii PrecisteisI-l aiute in aceanevoie a se mintui, din
cine sunt?"Copilul i-a rdspuns:,,Nute cunosc'Stdpand!"Doamna acea suferinld. Mai ales s-a rugat la praznicul Adormirii Maicii
buni
i_a zisiarIEi: ,"Eusunt Maicalui Iisus Hristos.Pentru cI ai Domnului.intr-o noapte,p" .a-id se .irga, i s-aatiltat MaicaPre-
Acestea zi-
ob$nuinfn L te fuga, am venit aici ca sd te vindec". cista,insofiti de multe fecioaregi'ia zis: ,,!i-amauzit suspinurile
pe
c2ndii flcu semn t"at" uptopie' Apoi, punindu-qi m0na gapll tale celegrele gi pl0ngerile amare.Pentru aceel am venit sd-!i
Nu-.fe raittui 9i a[ niuiui ;i_ al Sfintului Duh: Si dau aiutor. Porunceftela ai tili, sd te ducl la bisericl la Altarul
ili;;-;il "i" pdnil la
fie srnrto, .upui tru, ;i niciodate sd nu-l mai doaril meu". Morarul fdcind a;a cum l-a invlfat MaicaPrecista,s-avin-
moarte,pentru evlaviace o ai cdtre mine"' decatde aceaboald,devenindiarlsi sdndtos'(x.153).
Oupi'aceeaMaicaDomnului,cu fecioarelecare o insoleau,s-a MINUNEA 283
ind,llaila ceruri. Copilul Adam-a rd;,'rasacoloin bisericd,slnitos' NLaieaPrecista izbiveqte pe un copil viitor Episcop,
oupe ce a termin at;coa|a,s-ady1 la minIstire Eis-aflcut monah. de o groaznicd vedenie
zi'
acoto a sluiit Flcltoarei lui de bine, cu trup 9i suflet in toate
lui a fost Esihin, EpiscopulDomnului,lavArstade 12 ani, fu trimis de
teteviegii rit.. Oupe trecerea"dinviala aceasta,sufletul
pe Domnul plrintii lui la invdfdturtr,in lura Saxoniei.Ajung0ndacolo,s-a
dus de ingeri in ceruri, unde pururea preamdregte.
dimpreund cu imbolnlvit foarte greu. in acel vreme,L avtrt o vedeniein care
DumnezeuIisus llristos qi pe MaicaSaPreacuratd
o$tileingeregtiqi cu toli Sfinlii in vecii vecikrr.Amin (x. 151). i s-aplrut cd cineval-a rupt si l-a aruncatintr-un cuptor de foc,
 Protos. NICODIM MANDTTA MINUNIIE MAICII DOMNULUI 25r
250
uEifoarte stram-
unde a inceput ,a urdA-Lolo fiind, avdztttniEte MINUNEA 286
tGil f*rte repede"f^t1!:!:3*::*J:::i
te. Frinaceleu;ij"'"i"ii"f Maica Precista se ruga lui Hristos-
;f;'Ei;;;;'. r"Tt! frumos'Acolovrzu.peMaica sI ia boHle de pe oameni
Precistagezdndpetronuleiimplritesc.Eal-adoienitgil-agonit' in cetateaSvesiondin Franfa,un copil de 11 ani era,linut de
nu rostisecu gura sa cintateaingerilor: "Bu-
;;;;;;i.iooute estecu tine"' o boaltrgrea.Bl se duceaadeseorila bisericl impreunl cu.pirin-
curl-te ceel ce eqti plinl de bucurii, Domnul fii lui, unde seruga Domnuluigi MaiciiLui,ca sI capetevindecare.
va aduceamin-
Copilul serugi giflg[a"i Maicii Precistei'cI-Ei intr-o zi de silrbdtoare,pe cind se ruga impreunl cu clerul s,i
Astfel, cu aiutorul
te, intotdeuu.u A"'barira, in rugeciunilesale' s'i de tot poporul, bliatul a strigat: ,,Amvdzut pe MaicaPrecistarugin-
Preasfinliei Sale,,-u -a"tuit {e acea groazylcivedenie du-seFiului Ei iubit, IisusHristosDumnezeu-Ornul, casdiabolile
plinl de credinlI 9i
boala ce o ^vev utup.u i"i' T1di1d9 "nF de pe oameni",pentru cilin aceavremeerau multe boli in lume.
(x' 155)'
faptebune,cu timpul a fost alesBpiscop Hristosascultind-o,a rlspuns: ,,MaicaMea,fie voiaTa" (x. 158).
MINUNEA 284 t
ttilznit"' MINUNEA 287
Necinstitorul s[rbitoarii Maica Precista vindeci de boall pe un paqi turcesc
Ipolit
Apoi vindecat;e Maica Domnului prin Sfdntul
plugul in larinl in Corcatus,pagdturcesc,era cuprins de o boald grea.Ascultind
Un creEtinuluratic' anume!"-tto, plecdcu sfatul bun al unui Preot cregtin, s-a inchinat MairciiPrecistei,
sirbltoarea sfintei tvtariaMagdalena,- la a ciltei bisericl se prdz-
diferite vorbe inaintea IcoaneiEi de la bisericaLavrei.Dupd ruglciunea flcuttr
nuia hramul. Aiuns u.oro , " iptcat deartt, zicind qi obrdznicie' cu credinfil, pa;a s-a vindecat de boala, pe care doctorii acelei
;;;;;.'P" ci;d a;;;l ryu, iu.multr indtrrltnicie- vremi, n-au putut-o vindeca.incredinldndu-sede sdndtatel cure
un fulger puternic s-acoboiatp"ttu din cer si l-a trisnit. Trdsnetulia
l'a'arctrdsnetulp2ndla vine venise dupd rugiciunea fdcutil, cunoscuclci cu adevilrat,Maica
ars; plugul,boii si; P;rt* Pi Precistal-a vindecat(x. 159). l
qi suferinfI' I P9'
si oase.NecredinciosulPetru,in aceagteaboald
i"J; ;;-ffi; i;;i;;tb sfintei tnalin Magdalena,u.:ilt:t sdrbd- MINUNEA 288
toare o necinstis" .u lui' Acolo,prin ruglctlill" fdcute de MaircaDomnului vindeci o fecioarl de boala ciumei
preotii bisericii inaintea lui Dumnezeusi a Sfintei Maria Magda-
"tuiuf
O fecioardcreqtini,caresenumeaColomba,din cetatea'Medio-
;fit;iliioiori ro."r ce ardeaintrupullui,.darta,silniltatea lanului,o lovise boalaciumei.Biatafecioartr"zdcea pe patul ei gi era
de apro?peai lui
lui ceadinainte ,o, ;i" revenit. Atunci, cei gatasd"moard-in aceltimp i s-aariltatei MaicaPrecistasi a uns-o
"u de Dumne-
*u ,tztuit, sIJ ducdla bisericaPreasfinteiNdscltoarei minuni' cu untdelemndin-cer.Atunci,indatd,s-avindecbtde boalaciumei,
fdceau multe
zeu si pururea FecioareiMaria,in care se sculindu-sedin patul zdceri qi flclndu-se deplin sinltoasi (x.150).
in noaptea." u ce l-au dus pe dinsul-in bisericd'i
Precista,impreuni cu sfantul lpolit' Dinsa'
"t-uidupe MINUNEA 289
;^;;{tului Maica
porun- Maica Domnului scapi de moarte
;;t;i l.iarhului Ipo-lit,s[-l tlmdduiascdpe Petru' 9upa
indatd (x' 155)' pe Dpiscopul Teodor otrivit de vriimasi
ia Maicii Domnului,'SfdntulIpolit l-a tdmlduit
MINUNEA 285 Nigteoamenirii, vrind a-l omori pe Sf0ntulTeodor,Episcopul
vindecat pe Episcopul care se ruga Di' cetltii Anastasi,i-au dat otrzvd,.indatddupl ce abdut otrtYr, s-a
Maica Domnului a imbolndvit greu. Eta gata,gatasd moard.El aveain mare cinste
se ruga Matcii
Radvod,EpiscopulTrachetenului'totdeauna pe Maica Precista, care ii erat ctitorl qi bunl ocrotitoare.
greu' i s-a ardtat lul
Precistei,mai pe'urmI imbolnlvindu-se Ydzindu-lin aceamareprimejdie,pe t'r'l ce se ruga eiin toatil
(x' 157)'
tvtaicaPreasf0nil qi l-a tlmlduit de boala sa
I
252
primei-
vrem€a, Maica Precista i s-a atdtat 9i l-a izblvit din acea
die de moarte (x. 162).
MINUNEA 29O
Pentru un Pdcat al neascultlrii,
Preacuratanu L luat Pe Preot la cer
in cetateaPaterbona,din lara Coloniei,era un.Preot anume
petru.Acestpreot aveain foartemare evlaviepe MaicaDomnului.
Odinioards-a imbolndvit greu. Era aproape gata sd moard'
Atunci i s-a artiat MaicaPreacuratdsi ia zis: ,,Ai si mai rdmai
incd in trup qi sI vieluiegtipe p5mant".MaicaPteasfdntLnu l-a
luat cu sinela cer,dupdcum doreael, pentru cd aveain sineun
pdcatal neascultlrii(x. 164).
MINUNEA 291
Maica Domnului ariltindu-se in slavd cereascd
izbivegte de nebunie si converteste pe un tiltar
un tltar era cuprinsde lingoare 9i avea crizefoatte mari. oda-
td adormindtoli .ei ce efau cu ddnsul,el a fugit in pustii 9i 1uT-
blat nebuntrei zile.A patrazi ;i-a venit in fire ;i a"vilzuto lumi-
nA mare, sus pe munte. Suind el pe muntele acela,a vilzut un
impdtat minunat ;ezind intr-un scaunde aur, izt de-a dreapta
lui a vdzut-ope Precista,inconiurati de lumind nespusd,qezdnd
in scauntot de aur.Si era locul'acelaplin de ingeri, iar fefelelor
strdluceauca steleld.indati a trimis impdratul o slugd de l-a
irnbrlcat cu o haind (cd erugol)Eil-a dus La.impiltatul,c,rtrei'a zls:
cel de
,,Eusunt Dumnezeutcreqtinesp.implratulqi -Dumnezeul
veci,,.Dupn Lcee'un osta;,cAide pe un czlalb,l-alttat pe din-
nu
sul gi l-a ius in oasteatdtarilor.Acolol-a insofit tr,ei zile; apoi
l-a mai vilzut.Tdtarul acelaa cdutiltintre poporul sdu doi preoli
crestinesti,Ei dupd porunca lui Hristos,invdfand de la dinEii
credintacrestineascd, s-aubotezatdimpreundcu mai mulli tiltari
qi aqaau petrecut viald'sfdntd(x. 200).
MINUNEA 292
Un orb chemind numele Maicii Domnului
igi recapitlvederea si rusineazil pe evrei
in vremealui Bonifatie,papaRomei,c'te L cerut de la Foca
impiratul, o capigtepngnneisi1ce se chemaPanteonsi au inchi
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 253
nat-o in cinstea Precistei, a fost in Roma o mare cearti intre
creqtini si intre evrei, despre intrupa;ea Domnului nostru Iisus
llristos. Evreii ziceau cd nu poate fi un lucru ca acesta",ca"o
tecioafi, sd nascI, iar crestinii stlruiau in credinfa lor.
Era in vremea Lceel un orb din nastere,c re cu multl infelep-
ciune combitea pe evrei, sustin2.ndintruparea lui Hristos din
Preacurata si pururea Fecioara'Maria, Ndscl toatea de Dumnezeu.
Evreii neputind sI-i stea impotrivd, au inceput a ride de orb,
zicindu-i: ,,Dacd"Hristosul tilu ar fi Dumnezeu, ti-ar da li tie vede-
rea, orbulet" La crre orbul le-a rdspuns: ,,Asteptatipanl in trei
zile, si veti vedea prin mine, puterea lui Dumnezeu".
Peste trei zile, la praznicul Preasfintei Ndscdtoare de Dumne-
zeu, s-au adunat in Bisericd; soborul bisericescin frunte cu papa
Bonifatie, drept-credinciosii crestini din Roma, deasemenisi un
numdr mare de evrei, cu care urma sd se discute despre intrupa-
rea Domnului nostru lisus Hristos. Din porunca lui Bonifatie, in
bisericd era,prezentqi orbul acelz.Dupd ce ainceput Sfinta Litur-
ghie, orbul acela s-arugat cu credintd Maicii Domnului, dupi care
a incheiat cu cuvintele: ,,Bucurd-tePreasf0ntdNdscdtoarede Dum-
nezeu si Pururea FecioardMarie!" in acel moment i s-au deschis
ochii orbului si vedea. Crestinii vdzind aceastdmate minune, au
inceput a striga cu glas marei,,slavd tie Dumnezeulnostru, slavd
tie", iar evreii, au crez\t;i ei in Hristos. Pufini dintre ei care au
rdmas in necredintd, ingrozindu-se au fugit din Roma 6. zo2).
MTNUNEA 293
O fecioarl vdtdmatd" de farmece, se vindeci
rugindu-s e la lcoana Maicii Domnului
Yarvara, fiind fermecatd de niste oameni rii, nu puteau doc-
torii in nici un chip sI o vindece. Odinioarl aflindu-se in satul
Rostoc,i s-a ardtat ei o fecioard,de mare cinste, si i-a zis: ,,Du-te
la catedrala din Mdgura, acolo vei afla iconna Precistei tinind pe
I{ristos in brate, cu ajutorul ei vei dobindi sdndtatea", apoia dis-
pdrut. Yarvara" fdcdnd a;a cum i s-a poruncit, adicd,rugindu-se
Maicii lui.Dumnezeu cu credintd,, s-avindecat de aceaboald,lx.z5g).
MINUNEA 294
Cu ajutorul Maicii Domhului s-au izblvit de ciuml
Odinioarl, pe timpul Sfintului Grigorie cel Mare, in Roma a
bintuit ciuma. De ziua Sfintelor Pasti, Sfintul a poruncit sd se
 MINUNILE MAICII DOMNULUI 255
254
MINUNEA 297
ui qisr sefacdtiliil'l:*'i^*::
precistei, lilaica Domnului vindecd mina taiatL de iconoclasti,
#,i:ffiffi; " ilil-u..r,u, peundesepurta.icoana
".t',io - - - - r i - --au a Sfintului loan Damaschin
#'l;il i'#; u,pentruc1'99aT: nifs , , ko-llll*ilqrr
rrnrrrat si lirt-
:l 3l;
ff ;-;ffi;"#Hifi ;{dhi.l'l"ii-::":"1'""'^Y,1':lXi:
t
sc'cart
Se vede in via{a Sfintului Ioan Damaschin, pe care a scris-o
# ;; ilil; ; n1coingere
ffit.ii#:ffi; l prea infeleptul loan, Patriarhul Antiohiei, cum cd in vremea lui,
l'1":ll.
Leon Isaurul era mare prigonitor al icoanelor in Constantinopol
i'i1l"lJ'il;;;.,Ju;ui*in"'inure'imprrd'ii'i:,',tl:''^?,',:::1
purtat Aliluia' Aliluia' gi pe mulli drept-credincio;i a muncit impdratul cel uritor de
Aliluiai CA39ela.2"'u::,l-ai
,,Veseleste-te, (x' 265) Hristos, cu multe feluri de munci. instiintindu-se de alceastaloan
A inviat precum a zis: Aliluia" ' Damaschin, pe care il avea impdratul Saracinilor ca intOiul sfet-
MINUNEA 295 nic, scria in fiecare zi scrisori si le trimetea la Constantinopol,
printr-o minune
Nizor tilharul atras la poclinti drept-credinciogilor, in care ardta, cu mirturii vrednice de crezut,
filcuth, in biserica Maicii Domnulur cum cd toti care nu se inchind Sfintelor icoane sunt eretici qi flrd
arap" tilhar de mare' ce
intr-un ostrov ce se chema Pafos, un de Dumnezeu si de impdrdfia lui Hristos, strdini. Auzind impd-
i Precistei' ce se afla
se chema Nizor, , ;;; Jia dintr-o bisericd ratul despre acestea,a cerut si-i dea una dintre scrisorile lui
ducd la Crit' sd o inchine
in acel ostrov, o piatrd'frumoasd si s-o Ioan, pe clre L ardtat-o dascllilor, intrebdndu-i dacd"poate cine-
idolilor. va dintre dinsii sI imite chipul scrisorii.
a crescut aqa de mare'
Cu voia lui Dumne zerr, Lceea piatrd S-a aflat un om foarte iscusit in scrierea frumoasd, cure s-a"
acel atap miniindu-se' a
incit, nu incipea sA iuse' pe usi'- lar filgdduit impiratului, cd va face o copie Ltat de asemdndtoare,
in corabie' Pietrele
poruncit de au tdial-o in bucIli qi au dus-o incOt nici Ioan nu va mai putea-o cunoaste pe cea scrisd de el.
de grele, incat au
ffi;;; au fost duse in.corabie s-au fdcut asa Acestuiaa poruncit impdratul cel viclean, de a scris cdtre dinsul
in mare (x' 274)'
.rrfuttAut corabia qi s-au inecat cu totii o scrisoare, ca si cum ar fi de la.Ioan, in care zicea acestea:,,im-
pdrate,intru mulli ani sd trliesti, inchiniciunea ce^ cuviincioasi
MINUNEA 295
implrdfiei tale aduc eu robul tdu Ion din Damasc qi i1i udt ca sd,
O fecioari iucind s-a indrdcit' gtii, cI cetatea noastrd este in vremea LceLStl sllbdnogitl, pen-
salvati intr-o biiericd a Maicii Domnului tru cd lipsesc cei mai mulli ostaqi ai Agarenilor, fiind plecali la
chema Mihlim' o fecioa-
in tataBrabanfiei, intr-o betate' ce se rdzboi. Si daci vei trimite putind daste, cu inlesnire o iei, $i ifi
ui.-. in zluaduminicii qi ostenindu-se s-aintors
,n iuira muncit-o
voi ajuta si eu, pe c2;tpot, la o apucare c aceasta pentru cd in
"'ii*i ,i i iittu'in ea duhul cel rdu qi aqa a miinile mele este toatil cetatel".
acasil.lztd"insd',
tarc,incdt oamenii au ciutat sd o lege' Acesteascriindule vicleanul impdrat, a fdcut qi altd scrisoare
eatd, au du;-o in Biserica Precistei'in care
A doua zi de dimin cu mina lui, cltre stlpinitorul Agarenilot, zicind acestea:,,Ptea-
un copil mic,
de multe ori se f.iceauminuni. in aceeabisericd, dintr-insa iubite si de bun neam, Voievodule, al cetdlii Damascului,bucu-
p. Loioard' cu Sfinta Cruce' a ie;it rd-te! Stii cd nu este nici un lucru mai fericit, maildudat, Ei lui Dum-
insemnindu-o Dupd ce a
in chip de vierme prros. pllcut, decit dragostea;ca sd"pdzeasclcineva tocmelile de
;;ili cel rdu, ?r.andu-r" cu in-
nezeu
copilul luind viermele
i"ri, p. gurd din fecioara Lceeu' pace,penttu ace sta.nu vreau sI stric prietenia, pe care o am cu
d r d z n e a |d " ,a ce |a a p i e ri td i n ainteatutufor oamenilor .M ajna bunul tdu neam, cu toate cd, un prieten al tIu adevdrat, md in-
copilului,prinatingereade^viermeleaceln's-aflcutnengril;Lar deamni si mI cheamd"pe mine la aceasta,si imi trimite scrisori
fdcut iar cum a fost mai
dacd,au stropit-o cu apd sfinlitl s-a de multe ori, ca si vin asupra ta cu rdzboi. Iar pentru incredin-
inainte (x.277).
 256 -Protos'
.- NIC)DIM MANDTT4- MINUNIIE MAICII DOMNUTAI 257
scrisori,pentru ca sI cunoqtiadevlra- Doamne,s-a prosldvit intru tilrie,,, ,,DteaptaTa a vindecat pe
larevta ifi trimifuna din dreapta mea cea.tiliatd,,si pentru aceasta,
taprieteniepecareoameucitretine,Eivicle;ugul'Eiriulni' va sfdrdmape vrnjmagii
rai al aceluiac re L scris-d"' care nu cinstescpreacinstitd,lcoanaTa, gi a aceleiace te-a"nrscut
Ac e s t e d o u l scri so ri l e .a tri mi sp eunser valslu,celcunume- pe Tine, si prin mdna meaya zdrobi pe necinstitorii de lcoane,
viclean 9i barbar'
le Leu, dar careon u tototinp de ;arpe' la cel cei potrivnici mulqimii slavdi tale,,.
i.le-aaliltallar
ire,vazandu-le s-amdniat,gi ttt"tnattOpe Ioan' A petrecut astfel toatd noaptei, veselindu-seqi cdntihd laude
adevdrul'. nu numai pururea FecioareiMaria, Maicii lui Dumnezeu.lar cand s-aficut
Ioan inleleganOvicienia impnratului,spunea
cd nu le_ascris,.i in mintea lui nu le-a gindit niciodati. Iar ziur Ei au vdzut vecinii lucrul cel minunnt, au vestit in toatd"
"i.i cetatea".Insd oarecareoameniurdtori de Hristosau zavistqit,si
barbarulfiindbiruitdeminie,r,-acfezlt'dezvinovlfirealuiloan,
n i c i s o r o c n u i -a d a t,ca si l a ta te a d evlr ul' ciapor uncitsl- itaie ducindu-seau spusstrpOnitorului,cum cd nu s-atdiat mdna lui
minalui.S-atdiatdreaptaLceel,caremustrapeceiceurlscpe Ioan, ci oarecdruirob al lui, dh.ndu-iarginti nenumirati.
inainte' s-a
Oo-rrul, qi in loc sd seiopseasciliu cernealtreamai in
Iar stdpinitorul a poruncit ca sI vind Ioan, sd,vadd,miinile
spinzurat-o
vopsit cu al sIu singe, ;i dupd cl au tdiat'o' au Ioan
lui, ;i venind i-a ardtat mdna ceatdiatd.,c re avea.unsefiln rosu
a trimis
ta{g,,"sd o vaddtolioamenii' Oupece a trecut ziua' imprejur, pe care l-a iconomisit strpina preasfintr, pentru ne-
tiranului ca sI-i detmdna ca s-o ingroape, mincinoasamdrturie a tiliefii. r-a zis barbarul: ,,care doctor te-a
mijiocitor, rugdndu_se
c a s d - i m a i u su re ze d u re re a l u i ,i a racelatpr im it;ii-pIm2nt'
adat- o' vindecat gi ce fel de doctorii ii pus?"rar roan cu mare si strilu-
la
Ioan luindu-ope dinsa Eiintrdnd in casasa'a cilzttt cit glas s-a fdcut propovlduitor minunii, zicindi,,Domnul,meu
cufalainiosinainteasfinteiicoaneaMaiciiDomnului,zicind m-avindecat,Dgctorulcel Atotputernic,clre aredeopotrivl pute_
acesteaculacrimiqicucredin!*,,s6paniPreasfintdMaicd'ceea rea, dupl voire". Iar stdpdnitorula rlspuns: ,,lattd-md,, omuie,ci
icoane
ce ai niscut pe Dumnezeulmeu, pentru dumnezeieqtile nebu- dupr cum se vede esti nevinovat;nu ai gregit la pricina aceztstl,
pentru c re s-L
dreaptamea s-a,Ziut.Cottoqtibi-nepricina si cu nedreptatete-amosindit. Sr ai dar cinstea ceadint2ii,ca sd.
vindeci
nit Leon;apuci dar, inainte, ca o giabnicdce eEti'.gi-mi fii intiiul meu sfetnic,Ei md frgzduiesctie, ca sr nu fac nimic
Tine, multe
mdna mez; dreapia'celuiinalt, Caie s-aintrupat din fdrd'd,.esfatul gi u.oiata".Iar Ioan a cdzutla picioarelelui, rugdn-
pe dreapta mea aceas-
puteri faceprin milloclreaTa; aE1.Eiagum' du-se'sr-lierte sr se ducd si slujeascd,Fdc{toarei de bine, d-upi
taslovindece,pentfuruglciuniletale,pentrucasdpoati'scrie cum I-a poruncifl
d u l c i g i i n t o cmi te ci n tl ri ,ca fe se cuvinsiseaduce!ie,NIScd- gi dupe ce s-apricit mult, stipinitorul s-ainvoit si ia dat voie
totodattr,
toare de oumnezeu Ei celui ce s-a niscut din tine 9i si iertare sr se ducdunde voiegie.Ioan multumindu-i,s-adus si
aittdtoare sd se facl dreptei credinfe"- imprrgind srracilor Lverel sa si slobozind, pe robii sri, s-adus la
Icoana
Acesteazicind loan cu lacrimi, a ddormit' qi a v-dzut mdnrstirea sfintului Sava,unde fdcindu,se cilLugilr,'ainttat in
' sdndtoa-
p"ru* necioarei,careii ziselui, cu privire blind* ,,vezi, ascultarelaunbdtrin aspru, carc i-aporuncit sa-!itaie desrvir-
aceasta,ci
sI s_afncut miiata, qi sI nir-1ipesemai mult pentru git voja lui, dupl rdnduiala viefuirii clluglregti, ca sd nu facd
te'ai fdgd'
fI-o pe dinsa tt"tti. a scriitoiuiui degrabl, dupl.cym niciodatd nimic, filrd,de invoire si blagoslovenie9i sd nu cinte
vindecati 9i
duit mie acum,,.Deqteptindu-segi viiind mdna lui nicideculnvreun Tropar. Dar intr-una din zile, un fuateal mdnr-
ra purerepreacuratd!) s-a bucurat cu stirii, a rugat pe Ioan ca sd-ialcdtuiascd,
iipite.tu locul ei, (o! preamarea vreun Tropar de umilin.
duhulpentruDumnezeuqipentruMaicalui,ciciafilctltcudin- 1I, potri\rit pentru vremeamoflii, ca sd ia pulind mdngiiere,p€fl_
sul mlrire cel puterni;s.f oa:tA noapteaa cintat veselindu'se,adu- tru cx adormisefratelesru cel dupd trup. Ioan se temeasr nu se
dteaptd'
cind mullumire lui Dumnezeu,;izicind: "Mina Ta cea superebdtrinul sru; insd s-abiruit de multa rugrminte a fratelui,
 MINUNITE MAICII DOMNUIUI 259
258 Protos. NICODIM MANDITA

,.i *riird *parul uffiToute sunt desertdciuniceleomene$ti"'";

Intru acestchip vieluind Sfintul, intr-o petrecereimbundtrtitr si
il canta i" 9."retimpsos!{ !1':i*1 !:::::::
cupr"urru,iJt'liJt, preaminunatd, si multe scrieri asupra luptdtorilor de Icoane scri-
cintare,s-ascirbiteia izgo-
feaumilitoare ind, Ei canoane preafrumoase gi dulci la cintarc alcltuind, cum
;,ip?'ilar,rr:;;il un n.ur.ultitor.Iar el cdzindla picioarele
;i alte cuvinte lapraznice, spre lauda si mlrirea preasfintei NIs-
"1"#fi;i;i;i;;;
b d t r i n u l u i ,i q i ce re a i e rtu re ,d a ta c elanicidecumnusepleca' cdtoaie de Dumnezeu, s-a.odihnit intru Domnul, clruia i se cu-
insipentrumultatugl*in'"aproiestoqilor's-ai"qup.l:tltiarlqi vine slava si stlpinirea,in veci, Amin (M.M.D. 10,d. Neamt).
cureleieqitorileqi si
ca sd_lprimeascl,n,rioaisI seinvoiasci sd
sluieasclpec[luglri.Iarelaprimit,cunoscindfolosulascultirii' MTNUNEA 298
l'a primit iarlqi'
Bdtr'nul vazaniu-t pe ddnsul cd ascultd" Bitrinul bolnav, insinitosit de Maica Dornnului,
precum afdcut Ei mai inainte'
poruncindu-isd pdrzeascdtdcerea, - era ca un tinlr
in to*1:
Dupdpuline,ile, iiimatPrcasiinta' brtr0nului
ca Lcesta,care1'i?!;
varsa Pe vremea cind Britania era drept-credincioasl,se afla intr-o
or-i, ,ieirtru ce ai inchis un izvor minunat chinovie un preacuvios Monah, care avea multd, evlavie cdtre
afard.,clr zrtatl9"l.;;6;tJUt piraie'Ie apila odihnei sufletelor' Preasf0nta FecioarI. Asa de mult o cinstea el, cd dacd"s-ar fi
minune,din pia-
mai mult decit ,"i-i" iiz:roritiu dumnezeiascd intimplat sd"audd.numai de numele ei cel prealdudat, adicd"d,acd,
lumea-'^sdacopere
tf6 i" ptttie? Lasdizvorul ca sd adapetoatl ar fi zis cineva ,,Maril", ori ,,Ndscdtoarede Dumnezeu,,,sau chear
mlnulatd' Acesta
mdrile ere;urilor 9i sd le mute.spre dulceala David, Psalti el singur citind undeva asemeneacuvinte, iEi pleca genunchii si
d'a|illtacea prooroceascd a lui 9i filcea inchinlciune pind,la pdmdnt, Aqaa flcut si fdiea acel cre-
are sdcovarqeasc minunatd
p.line.de.
rea, cintdnO.atttAtinoi, Domnului, qi cintlri dincios gi imbuntdtit monah, prieten al preasfintei Fecioare,
a Mariamei'Bald
dulceatl, *ui pr"tot- iecdt cintareaiui MoiseEi an Maica lui Dumnezeu, in toatd, viala lui.
de asemdnur"u niiit i tui cea dulce cdntdtoare9i qrinunatd' Ajungind la adinci bdtraneti, s,a inbolnlvir. El sllbise aga de
celef'ilrd de folos
sd se socoteasclu'' lu'Ilr netrebnic, cintdri|e mult, cI nu putea sd se mai ridice din asternutul sdu. Egumenul,
aleluiorfeus.Acestavacdntacdltarcaceaduhovniceasciqice- vdzindu-l LSa,i-L dat de ascultare un ucenic, ca sd-i gdteascdcele
r e a s c l . Ace sta va u rma cOn td ri l eceleher uvimicegti.Acestava spre trebuintd,. Odatd.s-a intamplat cd,ucenicul nu era acasd;iar
iveald tdn'rdtirea qi
croi drept, Oogm.i"-credinlei qi va da la bdtrOnul avea nevoie sd se scoale din pat. Fdcindu-gi obignuita
strambareaa tot eresul"' aceasta'si i
lui ruglciune, a,incercat de mai multe ori si se ridice, dar n-a
Cind s-aO"Et"pluibatranul, cureL avut vedenia putut. Atunci indreptindu-si ochii cdtre lcoana preasfi ntei, a
s-audescop"rit."i" ii'te, n' ziscltre Sfdntulacestea:"O! fiule ldcrimat gi a zis cdtre ddnsa cu credintd":,,preadulceamea Std-
"At'Oogrne' gwltu; nu in pi1d".'ci in adevir'
al ascultirii lui ttristosideschide pan!, ajutil-mi mie!" Si indatd (o! grabnicdauzire!)s-a aflat in fala
nu in ghicituri, .i-in Gr*diestep? :o:" Pth"1 Sfint le-a lui impdrlteasa a toaie, care i-a zis: ,,pentru multa ta evlavie si
scrisin inima d;i;; itt yunt"t"'sinaiului cel al vedeniilorqi pentru dragosteape care o ai pentru mine, iatd,,iti adaug incd
smerit pe sineEi
al descoperirilorruiou^nezeu, fiindcd, te-ai 30 de ani de viagd,in acelstd"lume, siti ddruiebc sd ai putere ca
piniinsfirqit;u.u-dar,suie-te-inmuntelebisericii'Eipropovi- pe timpul cind eraitindr, de 30 de tni. Aceastao fac cd-miplace
inallr glasultdu'
duieste,uinevestinJIerusalimului;intru trrie vietuirea ta si pentru cd cinstesti asa de mult numele meu,{.
tine' de la Maica
.e pi.*fftite lucruri mi s-augrdit mie' pentru Aceasta zicind Preasfinta,-s-a indltat la ceruri. Monahul, din
cite ti-am,greqit,ci
lui Dumnezeu,qi md inrtd,pehine pentfu acel ceas,s-afdcut sdnitos si puternic cu trupul. Toti frafii vdzin-
din necunoqtintalnea te-amimpiedicat"' du-l merg2nd cu veselie si auzind de minuneafdcutd cu dinsul,
ca miereacurgd-
Atunci Ioan fdcind inceput iintarilor celor s-auspdimintat si au prins multd cvlrrric cdtre el, monahul cel
Luze' cuvin-
toare,luminabiiericile atdtde muit' inc't oricine
 MIN ANITE MAICII DOMN ULUI 261
260
nu putea si vorbeascdqi sd se miste. Dimineafa, ridicindu-l pe
rugrciuni,
ii o,un"a;cuposturi' el, l-au dus la bolnifa aceleibiserici, pentru ca sil-lingroape, cind
i#T:';'i"::5'1ffiffi;il'i. intru
pini cind s-aodihnit i;i va da sufletul. Nimeni nu credeacdva mai trili mdcar un ceas.
privegherisi cu alte faceri de bine'
i se cuvine slavasi stdpi' Pentru Lcee , nici doctor n-au adus.
Iisus Hristor, ootiui nostru' cdtda A doua zi,incepdnd sI vorbeascdpu{in, a zis unui prieten al
Neamt)'
r,ir.u in veci.Amin (M'M'D' 33'd' lui, ca sd ia dintr-o pungl a lui in care se aflau cigiva bani Ei sI-i
MINUNEA 299 dea unui Preot, sd slujeascd"lalcoanaPreasfintei FecioareMaria,
MaicaDomnului vindecd pe un-ostaq ce se afla in biserica Sfintului Tit. Dupd Liturghie, l-au dus gi pe
cilztrtde la oPtsPrezecestinieni elin acea SfintI BisericI, unde l-au llsat toatd. ziua, zilcdnd ina-
filcdtoarcde minuni a Ptet-
in cetateaCretei este o lcoanl intea Sfintei lcoane.Dupd aceel, flcindu-se seard"si venind Ecle-
in Mitropolia Sfintului if"^:"*
sfintei Nlscltoarei O" Outn"ezeu' nu numal ln siarhul si incuie usile bisericii, dupd obicei (ca sd nu intre cineva
iir.^iiti" sfante rcoanl s-auficut mari minuni' sd fure Sfintelevase),l-au ridicat pe el qi l-au scos,ldsindu-l afard".
"*ade U.*"ft' J'iiin 'ou* zilele'pihr.in ziua de astilzl Acolo, afatd" de bisericd, a zdcut el toatd no pte , rugindu-se
vremeacea
tt"Oinlu fiecdruia'Pe mulli
Multeminuni i,,,a '" 'f'oirqesc.d"Pi vindecat'pe-sldb[nogiia Preasfintei cu lacrimi si cu credintd",ca sd-l facd"sindtos.
i-a
czrezdceanO"*uiti *"*t in !9ii Pe la miezul noplii, adormind pufin, avdz:trtin vedenie pe Prea-
alte multe feluri de boli a
ridicat, pe ologi i u-iat"t sI umble 9i sfinta FecioarI, care i-a"zis: ,,SlIveqtepe Dumnezeu, cdci iatd,te-ai
iau'fAcut cu aceaSfdntdlcaan*",
tdmlduit. Foarte #I,;;;uni fdcut sdndtos".Atunci, deqteptindu-se,indatd s-aridicat desdvir-
miilocul bisericiilui Tit"' Pe
cdreiai se zice: ,,Dou*"o cea din in z\ta a trela a fie- ;it sdndtossi umbla, ca qi cum n-ar fi avut niciodatdvreobotld,.
(procesiune)
aceaSfintd l.ou"a o 'lofcu Htanie ProtopopulEi Protopsal- PdnI dimine ta,intr-una s-a rugat, sldvind pe Dumnezeu,si mul-
cdrei sdptlmini, adicd'Martez'urnind-o lumind Preamilostivei Maicii Lui. Dimine ata, v dzindu-l Eclesiarhul
poporul si mai ales'mulflme
tul cetdlii, cum qi toti preofii: tY lot SfantuluiMarcu,fac slui- s-a splimintat gi vesti aceastl minune Mitropolitului. Ierarhul,
mare de f'emei.U,r.'iriOu-reia biserica sluiescla m1i multe bi- auzind Lcestea.,a chemat pe cei czre l-au dus pe ostas in bisericl,
b[ cu mult[ tut" tt d3c ;i
cel mai mare' Din aceasta abia viu, ca sd mdrturiseascl pricina.
""I"#,;;ii
serici,dupd cum "tit "ia"Ouit dupl sivirqe;te Dumnezeucel incredinlOndu-sede cele auzite de la dingii, despre tot ade-
poatesr inleleagiiii"u'",cdte minuni ct ocaziaacestorpro- vdrul, a scris aceasd, minune, casd"rdrnind spre aducere aminte,
lcoanil'
Atotputernic prtn i'"utti Sfdnti
si spunem o minune care s-Lflcut acum pentru generatiile viitoare. Apoi, a poruncit sI scoatl Sfinta
cesiuni!Din celemulte, Icoand,,fdcind procesiunein jurul cetdfii. Atunci s-a adunat popor
de curind, in vremurile mai apropiate' noaptet cdzutun ostaq nrult, urmind de aproape pe cel vindecat, care propovlduia cu
in anul l5gg,;^il; t"i upiiti"' intr-o
unde flcea de pazd"dtupf mare glas, minunea pururea Fecioarei Maria. Atunci s-a slujit
de pe zidurile nisericii SfarituluiPetru'
cretei. ostaEul acela(pecare. Litie, care a durat trei zile.
;;rr"d;id" ,lonirita-i" toatecetdlile
Preasfinta 9i-seduceade Dar nu numai minunea aceastaa sdvirEit cea pururea Feri-
il chemaloan) aveamareevlavie cdtte citI, ci gi altele nenumdrate,pe care le gtiu toate satelegi oragele
m u l t e o r id e se i n cr,i n a i n b i se ri canr aisuszisd,asfintuluiTit' Ilandacului. Si nu numai cu cei diniuntru cetlfii face minuni, ci
ilp;;;pa de la sluiba ceaimpilrdteascd' a
Intr-o noapte' ;ilI1fi dupr obicei' de-alungu] zidurilor' ;i cu cei dinafafi,, pentru ca oricare bolnav ar merge la Sfinta
(circa20demetri).Jos,unde a Icoand,,si rugindu-se cu credinlI inaintea ei, ar chema in ajutor
cilzut dela inilflme Je 1g stinieni i s-au'zdrobittoate pe Preasf0ntaNlscltoare de Dumnezeu,se vindecl de orice boall
cdzrtt,fiindnumai pitt'" aspreqi.col'turoase' pentru cei cel vedeau'cdci ar fi cuprins, mergind acasdsdnltos. Pentru ale cdrei ruglciuni,
oasele,incat era'o il;;fi;ivetiEte
262
Protos. NICODIM MANDITA
sd dea Domnul sd ne invrednicim si noi de fericirea cea cereascd.
Amin (M.M.D.67,d. Neaml).
MINUNEA 3OO
Preasfinta Nlscitoare de Dumnezeu, prin
Sfdnta sa Icoand a risipit boala ciumei
iu anrrl 510 dupl nasterealui Hristos, a fost o mare boatl de
ciumi gi lingoare (tifos), in Roma. Din aceastd cauzd.,mureau in
fiecare zi, cite 2000 de oameni. in aceavreme, tiind Papd al Ro-
mei, Marele Grigorie Dialogul, a poruncit sd se scoatl prin ora;,
Icoana Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeuqi pururea Fecioarei
Miria, cea zugrdvitl de Sf2ntul Apostol si Evanghelist Luca, sd
fasilLitanie qi ruglciune-cdtre Domnul, ca sI ihceteze moartea.
Dupd ce s-a dus Arhiereul, insotit de popor cu Sfinta lcoand,
rugindu-se Maicii mult milostive Ei cu totul indluratd.,ca.sd im-
blinzeascd"pe Stdpinul, sd inceteze urgia gi dreapta lui m0nie,
priveau cu totii, cd pe unde treceau, pierea mirosul greu al vdz-
duhului ;i se pierde\ c un nor pe clre l-ar goni un vint puter-
nic, rdmindnd in urml vizduhul linigtit, curat Ei strdlucitor.
DupI ce au inconjurat to til cetetea qi au sdv2rqit rugdciunile,
Sf0ntul Grigorie avdznt pe un inger stdnd sus pe turnul care se
zice al lui Adrian qi al lui Crischentie, cI g1q1ge4o sabie insinge-
rutd., dupd care a pus-o in teacI. Au infeles cd pentru rugi.ciunile
Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu,Lincetat minia Stdpinului
gi urgia.
De atunci, turnul acela nu se mai numeste al lui Adrian sau
Crischentie,ci al Voievodului Mihail, intru a clrui cinste s-azidit
cu multd cheltuiald Ei o bisericd, spre aducere aminte a acelei
faceri de minuni a Maicii lui Dumnezeu. Pentru ale cirei rugl-
ciuni sd ne izbdvim si noi de moartea cea veEnicl a muncii. Amin
(M. M. D. 45. d. Neamt).
MINUNEA 301
Maica Precista a depdrtat ciuma
dintre ciluglrii credinciosi
intr-o mdndstiredin finutul Halilului, din lan ruseascl,s-a
ivit o ciuml mare, foarte gtoaznicd,,de care au murit foarte
mulfi cllugdri. in aceavreme,IeromonahulFilaret,carg mai pe
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 263
urml a fost Egumenin mlnlstire, a vdzutpe MaicaPrecistain
ajunul prazniculuiNagteriilui Hristos,imbr ilcatd"intr-un vegmint
prefios.Asa maiestuosinvesmintatd",a vilzut-ointrdnd pe poar-
ta mlnlstirii ;i a mers la bisericace aveahramul BuneiYestiri.
MaicaPreacurataluind infdliqareaEgumenului,a zis cltre Fila-
ret: ,,Deacuminainte nu va mai fi ciumi intre voi. Numai soco-
tifi bine ^ceLStL1' s.dv-|_lndreplagi.viala ciluglreascl". Aceste
. cuvinte grlind MaicaPrecista,s-adus prin Ugileimpdrdte;ti.
IeromonahulFilaret a spusdespreceeace x vdzut.Ciuma a
contenit atunci indatil. in mdndstire n-a mai fost boala ciumei
dupd nceet, cilci a dispdrut cu totul (x.29r).
MINUNEA 3O2
Prin rugiciune cdtre Maica Domnului,
qi-a scipat soful de boall
Un morar care se chemaloan, din satul GlidinL,era cuprins
de o boald foarte grea.Erain agoniamorfii. Trdgeaslrmanul sd
moatil. Femeiasa.Ana, negtiind ce si-i mai facd",a alergatinain:
tea Icoanei Maicii Precistei.Acolo cdzdndcu fata la pilmint, s-a
rugat Maiqii Preacurate,sd-idea sdndtatebdrbatuluiei. Ea a fdgd-
duit cd de se va insdndtosisoful ei, va mergecu el la mindstirea
ceama,re- LavraPecersca- vor citi Paraclisulgi vor da milostenii
la sdraci,numai si se insinItogeascI...".In acelchip rugindu-se
femeiaLceea,bolnawl s-atlmlduit si s-aflcut sdnltos (x.317).
MINUNEA 303
Maica Domnului vindeci pe o femeie
ce suferea de zgdrcirea miinii si piciorului
O femeie care se chema Ecaterina.din satul Azov. LveL o
mind Ei un picior zgdrcit.Doctorii s-auostenit mult cu ea, dar in
nici un chip n-auputut sI o tlmIduiascl. Mamaei, Agata,vdzind
cd doctoriinu pot nicicumsI o vindece,a luat:osi a merscu din-
sa la mdnlstirea Pecersca. Acolo s:a rugat DomnuluiDumnezeu
gi Maicii Precistei sI o timflduiasci. la slrbltoarea Pogoririi
Duhului Sfint, a pus-oin car, gi s-adus cu ea inainteaportii MI-
ndstirii Pecersca,unde se afla bisericaSfinteiTreimi,9i a llsat-o
acolo.Mamasa s-adus in mdndstiregi a rugat pe Ieromonahul
Paisie,ca sd"ia pe fata ei qi sd o duci la bisericaSfinteiTreimi,

264 PTotos. NICODIM MANDTTA
ca sd o ddruiascl pe ea lui Dumnezeu.Aceastaa ;i fdcut-o, pre-
cum s-a figiduit. Dupi Lceea fiIama"ei, lrgata, a vrut sd,meargd",
sI o duci pe e in biserici, la vecernie, dupd porunca eclesi-
arhului. insl cind se intoarce la locul unde a llsat pe fiica ei, o
gdseqtesdnltoasd.
in timpul cind Agata, maml ei, a zdbovit prin mlndstire, Eca-
terina, fiica ei, sta in car Ei se ruga Maicii Precistei. Atunci s-a
ardtat ei Maica Precista, imbrdcati intr-un veqmint luminos.
Maica Preacurat'da luat-o de mina dreaptd",aridicat-o;i a pus-o
pe picioare. in acel timp, ea.s-Lficut perf'ectsinitoasd. (x.323).
MINUNEA 3O4
Maica Precista vindecl o femeie surdo-mutI
O femeie care se chema Tatiana, din cetatea Dimocului, era
surdi Ei mutd. Rudele si prietenele ei cele mai apropiate, au dus-o
la Mdnlstirea Pecersca,pentru a se ruga Maicii Precista,ca sd o
vindece.
Egumenul i-a dat voie sI petreacd"acolo qi sI se roage. intr-o
noapte, in timp ce se odihnea, i s-a ardtat Maica Precista gi i-a
mergi la bisericl si di laudd lui Dumnezeu".Aces-
zis: ,,Scoald-te,
tea zicind, s-a flcut nev dzutd..T atiana sculOndu-se indatd, a atzit
foarte bine qi a inceput a vorbi, dind slavl lui Dumnezeucu glas
mare. Dupd aceea,femeia vindecatd a mers la biserica Precistei
;i a mullumit Preasfinliei Sale, pentru aceastil minunatl facere
de bine (x.325).
MINUNEA 305
Maiea PreciSta vindeci
vn cilzac de o boali foarte grea
Un cazac zaporoj, care se chema Marco Ianuriov, din cetatea
Corsunului, era cuprins de o boald grea. Doctorii nu puteau in
hici un chip sI-l vindece. Ydzind ci sllbeqte tot mereu, igi a;tep-
tL mo rte^ din clipl in clipd. Atunci s-a ldsat cu totul in seama
Maicii Precistei, cilreia se ruga fierbinte ca sdl vindece. El filgd-
dui cI va sluii din acea clipd la mdndstirea Pecersca,qi va face
orice i se va porunci, numai sI-l timiduiascl de boala sa, care-l
tortura groaznic. Fdcdnd aceastd,flgdduinld, indatd s-a tdmdduit
de boala sa, insindtogindu-se.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 265
Pejtedoui slptimini, s-adusla mlndstireaPecersca, a mullu-
mit Implrltesei ceresti pentru vindecareasa de boalI, si a
implinit flglduinla sa (x.el4).
MINUNEA 306
Orbul si-a cipitatvederea prin MaicaPrecista
Mare dar de la Dumnezeuestevedereaochilor,Eimare neferi-
cire estepierdereavederii.
AlexandrevSolnischi,s-aimbolnlvit de ochi.DupI ciwa timp
a pierdut definitiv vedereaochilor.Ani de zile s-anecdiit,tril-
gind, cind pe unul, cind pe altul dupdel, sprea-lpovltui la felu-
ritele lui trebuinte.intr-o zi a prazniculuiAdormirii Maicii Dom-
nului, a mers la bisericdin mi.nlstireaPecersca. Acolos-arugat
Maicii Precistei,inaintea Icoanei Ei, cerOndsi-i dea vederea.
MaicaDomnului !a ascultatgi implinit cererea.Din clipa aceea
qi-arecdpdt^tvederea"ca mai inainte 6. 335).
MINUNEA 3O7
NlaicaDomnului vindecl
mina rupti a cazacului zaporciean
Un cazacdin Zaporoii, care se chemaOnesimPalinciuc,din
cetatel Omelnic,a pornit cu oastemultl dinZzporoii, av0nd in
frunte pe atamanulSulim,impotriva cetdtrtturcesti,anume Lzov.
Ei s-auimbarcat pe cziaceEi au pornit pe mare, inconjurind
cgtatea,pe care au bdtut-o foarte tare. Turciiisi apdrarrcetltea,
eroic, trdgind,cf tunurile qi cu puqtile asupralor. in aceavreme
Onisima fost lovit de gloanfepestemind, pe careiau zdrobit-o
qi mutat-odin incheieturi,incOt,avind dureri mari, nu mai avea,
speranlI de vindecare.
Onesim,vlzdndu-seastfel rdnit, s-ainchinat Maicii Precistei,
pe care a rvgat-o sd,-itdmdduiascl mina. El se fdgddui cI va lu-
cra la MdnlstireaPecersca, orice i se va porunci,numai sd i se
asculte si implineascdruglciunea. DupI aceastilflglduintd,
incdlecind pe cal, s-aindreptat spre Omelnic.Mergind pe cale,
cu aiutorul Maicii Domnului, mdna lui Onesims-a fdcut sinl-
toasd, ca si mai inainte. Dupd aceeacazacula mers la mdnd"-
stirea Pecersca, mullumind Maicii lui Dumnezeuqi implinindu-
si figdduintl (x.326).
266 Protos. NICODIM MANDITA
MINUNEA 308
Maica Domnului fiind rugatl, vindecl un orb din nagtere
Un bdrbat oarecarecu numele Dideu, ce se nlscuse orb din
pintecele rnaicii sale,era foarte cinstitor de DumnezeuEi cu fap-
te bune.$i atit de mult iubeabiserica,incit niciodatdnu lipsea
de la Utrenie gi Vecernie,cum gi la alte adunlri, pentru invillil-
tura ce se fdcea.Din multa cercetute,s-a ficut foarte invdlat,
pentru cd era din fire foarte priceput gi asculit la minte, Ajutut
fiind de dumnezeiescul dar. De multe ori se confruntacu ereticii
gi cu Iudeii, apdrind dreaptacredinfi gi tofi erau biruili de din-
sul. neputind sd-istea cinevaimpotrivd.
intro zi, purtind o preainfeleaptildiscufie cq ei, spre apdra-
rea si lauda pururea FecioareiMatia, Ndscltoareade Dumnezeu,
necredinciogiiIudei au rdmas cu totul ruginafi. Dar neputind
sd-isteaimpotrivl, l-au ocdrit, zicind:,,Nu te ru;inezi, orbule Ei
necunoscltorule,sd"crezi gi sd slujeqtiAceleia,care nu poate str
te lumineze?Dacd"estecu adevdratNdscltoarede Dumnezeu,de
cen-avoit si te vindececa si nu fii orb, cilciai cdtreDinsa o evla-
vie agade mare?"lat acelaa rdspunslor: ,,in cutare zivoi da rIs-
puns voud la intrebarea aceastl".Dupd care duc2.ndu-se la casa
Ini, a dat multe milosteniisi s-arugat cu post, trei.zilegi trei nopfi,
vdrs0nd lacrimi qi avdnd credinfd.cdffe Dumnezeucel Atotpu-
ternic ;i cdtresllvita implrlteasd,Maria,Maicalui Iisus Hristos,
cerind sd-l lumineze spre mustrarea ereticilor gi a necredin-
cio;ilor Iudei. Apoi, in ziua ceahotdritd",adundndpe tofi ereticii,
pe Iudei Ei pe mulli din creqtini, intr-o mare qi frumoasl bise-
ricd,,a stat inaintea Icoanei Maicii lui Dumnezeu.zicind Lcelsta
in auzul tuturor:
,,StdpinI si Doamnl a. toatd"zidirea, pururea Fecioari, dupd
cum te-ai invrednicit de ai nlscut filrd,de striclciune pe Dum-
hezeultuturor, lucru negrditqi intrutot minunat,carenu s-amai
auzit niciodatdasemenea,sdv0rgeEte gi cu mine o micl facerede
minune; ddruieEte-mi lumina ochilor mei. Darul acestanu-l cer
pentru indeminarea mea- cdcidupl cum pind in acestceasafir
purtat cu mulgumire lipsa Lce sta, aq fi putut ribda pAnd la
sfdrsit,fiind aiutat de darul tIu - ci pentru ca si creaddcei ce
stau de fafi, cum cI S-anlscut cu ad,evilrat,Fiul gi Cuvintul lui
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 267
Dumnezeudin fiinga tL cea,Prcaqtrat4 in chip negrlit, cum nu-
mai el a stiut, ca sI seintoarctrlumeala credinfa ceadrept-mlri
toaregi sI se'propoveduiascl minunile tale".
Acesteazicind, cu neindoittrcredinll (o! minuniletale,Sgpana!)
s-audeschisochii celui ce mai inainte era orb gi a primit lumina
cea mult doriti. $i toli au sllvit pe DumnezeuCel ce face,prin
PreacutataMaica Lui, asemeneaminuni. Si nu mul{i eretici gi
Iudei s-auboteztt in ziua Lceea,pe care luindu-i in casasa, cel
ce mai-nainteL fost orb, a fdcut un ospl{ mare qi masi la silraci
qi strlini, mullumind fdciltoarei de bine din toatl inima sa.
Aceasttrdragosteqi recunoqtinlil,fald de PreasfintaNdsltoarede
Dumnezeu,el a purtat-oin toate zilelevie,tii,cu sfin,teniepilzind
poruncile Domnului.Apropiindu-i-sesfdrsitul, s-amutat la viala
cea neimbdtrinitoare si intru tot fericittr, pe care,sI dea Bunul
Dumnezeusd o dobindim qi noi tofi, cu darul qi iubirea Sa de
oameni. Amin (M. M. D. 61,'d.Neamt).
MINUNEA 3O9
Un creqtin pedepsit pentru o.mici huli,
miluit gi vindecat de Maica lui Dumnezeu
Un om slrac de bunlt{ile ptrminteqti, insl bogat cu prisos-
in1trin fapte bune, mergind pe drum, din neluare aminte, s-a
poticnit, lovindu-secu piciorul de o piatrl, caredescullfiind, l-a
durut foarte tare. Ydicdrindu-sede dureri ca un om, a zis ciltre
piatrd cuvintele acestea:,,Obstesculvrljmag te-a pus aiceain
drum, si nu om". insl indatil ce a zis hula LceLStL,l-a pedepsit
PreabunulDumnezeuintr-un chip minunat, dupi cum are obis-
nuinptrtotdeauna,ca sd munceascllume, pentru a-i ferici din-
colo VeEnic.
I s-a plrut slracului aceluia,cum cI i-a viltsat cineva o cIl-
dare cu ap[ clocotitl pe capul lui gi i-a luat o asa durere, incit
a rilmas orb Ei in nesimfire. Ridicindu-l niEtetrecitori, l-au dus
la casasa, gi a zilcut la pat multl vreme, fiind 1eapilnde la
prte a trupului, rinit gi putrezit in aga
mijloc in ios, iar cealaltd"
chip,incit nu putea cinevasI se apropiede el, numai rudeniile
lui care-lingrijeau.
A zdcut el multl vreme chinuindu-se,insl nicidecum nu se
plingea, nici a zis vreun cuvdnt greu sau ffud de cuviintl cltre
268 Protos._NICODIM MANDITA
Domnul, ci pururea mullumea,il lIuda, il mlrea, zicind in sine:
,,Pecare-liubeEteDomnul,il gi pedepselte"gi altele asemenea,
avind mare rdbdare qi suferinfl multl. Postea,priveghea,se
ruga pentru cei ce-lmiluiau si-i slufeaului. I
Domnul vdzind minunata lui rlbdare, a hotdrit sI-l vindece
si vindecarealui a fost in acestchip: La priveghereaSfintelor
Pasti,ducindu-sela biserici rudele lui, el a rilmas singur acasd
gi auzind hoacace prevesteabucuria invierii lui Hristos, a plecat
capul acel sdrac,sldvind si el pe Dumnezeudupl cum putea. $i
agarugdndu-sea vilzut inaintea lui o femeie frumoasd, care i-a
zis lui: ,,Pentrufapteletale bune,si pentru rilbdarcata ceamulttr,
Domnul s-amilostivit ;i te-a auzit pe tine. Spunerudeniilor tale
sd te ducd la biserica Nlscdtoarei de Dumnezeusi sil te aseze
inaintea Icoanei Ei Ei acolo, fdcind ruglciune, vei vedea dum-
nezeiescul ajutor".
Aga fdcdndbolnavul a primit cu Darul lui Dumnezeudesd-
v0rgitd sdndtatesi s-aintors la casasa, mergind singur pe pi-
cioarelelui, bucurindu-se,veselindu-ses,imullumind Domnului
si pururea FecioareiMaria, Maicii Lui, pentru ale cdrei rugdciu-
ni sI ne invrednicim si noi de fericirea cereascd". Amin 1ll.M.D.
58, d. Neaml).
Drinunite
tt THyJ#*"'.ttli Dumnezeu
in biserica Sa cea din Neoriu
Pe vremeabine-credinciogilor impilratj, Mihail si leodora, a
fost in larigrad un Patriciu,cu numeleAntonie, care aveain casa
sa o biserici frumoasdsi sllvitd, ziditn inffu cinsteaPreasfiptei
Nlscdtoarei de Dumnezeu,intr-un loc ce se numea Neoriu. Pe
aceastd" biserici, imptrragiicei luptitori de icoane,au dezgolit-o
de toatd podoabasi bunlcuviinga,dupl cum au flcut gi cu cele-
lalte biserici:au scostoate icoanele,qi numai cruci inchipuiau pe
ziduri ;i pe lemne,Ei li seinchinau. Dar cind a strllucit din nou
dreaptacredinti, Patriciul iariEi a impodobit biserica aceeasr
aur qi cu icoane,Ei dedesubtulei a zidit o micl sclldltoare, spre
mdngdiereagi vindecare celor neputinciosi,inchinatd.tot Prca-
sfintei Fecioare.Cit timp a,trdlt acestPatriciu,purta griil de bise-
rica aceea,cheltuind oricit era nevoie pentru trebuinfl gi intre-
MINANIIE MAICII DOMNUTUI 269
linerea ei. Si aqa,susse slvdr;ea totdeaunapreamtrrirealui Dum-
nezeu,iar dedesubt,in sclldltoarel Lceel.sefIceau minuni cu
darul lui Dunurezeu,pentru ruglciunile pururea FecioareiMatia,
s,imulfi bolnavi ce se chinuiau.defelurite boli, se vindecau.
Dar dupi ce a rlposat Antonie F4triciul, seildtrtoareaa rdmas
fdrd.purtarede grijd, pentru,cl nepolii lui'nu aveanposibilitate
si cheltuiasclpentru aducereaapeinecesare,de aceelmulli au
inceput str ia din marmurile ei. Bisericaa rilmasin se-amaunui
Preot evlavios,care sluieacu toatdosirdia slptimina lui,.prin
care Preasfdntafdceamulte minuni, Ei cXtrecare poporul avdnd
mare-evlavie,ii dlniiau foate cele spre trebuin{d.
Dtrpl o vreme, vrind implratul RomanosI zideasciin pnla-
tul sIu o casdfrumoasi, cdutamarmufi, gi i s-aspuscd in sclldi-
toLrea"cea amintitd"mai sus,sunt marmuri preafrumoase,dupl
cum le poftea. CugetasI strice scdldltoareaca sd le ia, d;arPrca-
sfdnta Nlscdtoarede Duninezeucare locuia in biserica aceea,
n-a trecut cu vedereanici a ldsat sI-i surpe caEaei, ci s-a arilat
fioaptea" in vedenielui NeStor(careera zidar,qi ii ddduse voieimptr-
ratul sI stricesctrldtrtoarea),
si ii zise lui: ,,Pizeste-te,sd nu indrdz-
nesti ca sI scofi vreo piatrd din casamea cea din Neoriu. Iar
dacd,vliindrdzni, vei lua o mare pagubl".
Acesteale-avestit Nestorimpdratului,carefiind evlaviosqi im-
bunItlfit, a zis acestea: .,,Nuvreau ca sd"am iudecatdqi vraibd cu
Pteasfinta Nlscdtoarede Dumnezet,ci mai ales si casaei, de a
douaoardo voi inoi, oricit Lr ceretrebuinta".A poruncitde a pre:
flcut sctrlditoareamai mare, aducdndmultd apd, gi s-auspdlat
intr-insaimplrafii; Romano,Hristofol;i Constantin.Dindu-i gi hri-
sovca sd,aibdbisericaaceeaata+iagalbenivenit pe fiecarean din
cilmdrileimp{rItegti. Bdceaiafi;i minuni nenumlrate Niscltoa-
rea de Dumnezeu,dupi cum qi mai-nainte,dintre carc sd"scriem
una spre incredinlarea altora qi spre nemincinoasaadeverire.
O oarecarefemeiebogatd,,ayeao boald.cumplit[ cici se um-
flase tot.trupul ei atit,incdt s-aumplut de rlni foarte respingi-
toare si rdu mirositolre, Ei simteao durere neasemdnatl;chel-
tuind la doctori to'itil avulia.ei,nimic nu s-afolosit. Auzind apoi
de minunile pe carele ficea PreasfintaNlscltoare de Dumnezeu
in Neoriu, s-adus acolo si a rlmas mai multe zile, dai nu a vin-
J :::-
270 Protos. NICODIM MANDTTA
decat-o, cd Domnul voieste sd avem rdbdare multd, gi pentru
aceeauneori nu ne ascultd indatd, cind cerem ceva de la dinsul,
pind, ce nu se aratd"rdbdarea Ei ingdduirea noastrf. Dar dupi ce
avdzut cd nu s-afblosit, s-adus la biserica cea din Vlaherne,gi cI-
zdndlapdmint se ruga cu lacrimi, zicdnd,acestea:,,Miluieste-md
pe mine, Maicalui Hristos Dumnezeu,cd,altd,nddejde nu am, ticd-
loasa, numai pe al tIu ajutor, si cltre tine am scIpare". Acestea
le-a rostit de mai multe ori, rugOndu-se,si a noua zi a vilzut in
_vis o femeie cu bunicuviintl si cinstitd, care ii zicea ei: ,,Qeai, o
femeie, de nu te linistesti nicidecum, ci strigi supdrindu-ml pe
mine?" Iar ea a rd.spuns:,,$tiu, StIpana.mea, cd pentru noi pdcd-
togii S-aintrupat din tine Fiul lui Dumnezeu,si S-afdcut om, pen-
tru aceastaam alergat cdtre tine, eu nefericita,eL sd md miluiesti
;i si mI vindeci pe mine". Stdpanai-a zis:,,Du-tein casamea din
Neoriu si acolo vei afla vindecarea".
Dupd ce s-a degteptat bolnava, multumind lui Dumnezerr)s-a
dus iardsi in biserica cea zisd.si se ruga Fecioarei,ca sd impli-
neascdmilostivirea ei pe care i-a flglduit-o. Adormind, z vdzut
de asemeneape Stlpina cu un bdrbat evlavios si ii zicea lui:
,,Rupeumfldtura bolnavei acesteia".Iar acela a lovit cu toiagul
siu pdnteceleei, si atunci s-adesteptat femeia,qi a vdzut, cum cd
vedenia a fost ad,evdratd,,pentru cd din pdntetele ei curgea atita
puroi si putreziciune rlu mirositoare, incit toti se minunau.
A intrat in scllddtoare si s-a spdlat si aqa a rdmas complet sd-
ndtoasd, sllvind si multumind impdrltesei celei atotputernice,
pentru ale cdrei rugdciuni s-a invrednicit fericirii celei ceresti
(M. M. D. 4, d. Ncarnt).
MINUNEA 31 1
illlaica Domnului vindeci pe o fecioari
indricitl, prin Sfdnta Sa Icoani
in Anglia, trdia un oln anume Roger,c re Lveao fatd,,in care
,
intrase duhul cel rdu, muncind-o cumplit. El a adus pe fiica lui
la o cetate ce se chema lpsis, unde era Sfinta lcoand"a Maicii
Domnului. inaintea acelei Sfinte Icoane cdzdnd,Roger a adus pe
fata lui. in acel moment a inceput duhul cel necurat a o munci
groaznic,dar fiind silit de Maica Domnului, a iesit dintr-insa si
s-a tlmdduit fecioara aceea(x. 231).
reYr'
MINUNIIE MAICII DOMNALUI 271
MINUNEA 312
Cu aiutorul Maicii Domnului
si-a reciphtat vederea pierdutd
Gheorghe, feciorul lui Simon, nepotul lui Africat, domnul
Yarcaiilor, dobindind mare mild de la Maica"Precista gi de la
preacuviosul Teodosie, a dlruit mdnastirii Pecerscauh lanq de
aur ce cintdrea 100 grivne. El aldsat o scrisoareintr-acest chip:
,,Eu Gheorghe fiul lui Simon, slugd a Maicii Precistei, care am
primit mare mill de la Sfinlia Sa,pentru rugdciunile Preacuvio-
sului Teodosie, am fost ascultat qi aintlt, cdci trei ani n-am vilzut
nimic; iar c?;ndmi s-a ardtat Pteacurata si mia zis cd"voi vedea,
am vdzut. Pentru zcedalas aceastdcarte (scrisoare) in urma mea,
neamului meu, ca sd nu se depirteze nimenea dela casa (biseri
ca) Maicii Preacurate(x.3Lz).
MINUNEA 3 T 3
' Doud femei indrdcite, vindecate prin citirea
Paraclisului Maicii Domnului
Odinioari, din Rusia cea albd,au fost aduse doui femei indrd-
cite, una se chema Maria, iar cealaltdEfimia. Ele au fost duse la
peqtera Preacuviosului Antonie Ei le-au legat cu un lant de un
stdlp. Fiind citit Paraclisul Maicii Domnului de cltre Preoti, cu
ajutorul Preacuratei,s-au vindecat de nebunie, din ceasul acela,
si au scdpat de duhul cel rdu, acele doud sdrmane femei (x.337).
MINUNEA 314
Un indricit vindecat la Pecersca,
de citre Nlaica Domnului
Un om, ce se chema [oan, din satul Zornovicetz, era cuprins
de duhul cel riu. in ziua de Adormirea Maicii Domnului a fost
adus la Minlstirea Pecerscaqi ,st2nd acolo asculta Sfanta [i-
tprghie. Dar iir momentul cind Preotul a zis: ,,Mai ales pentru
Preasfinta, cvtata, preabinecpvdntnta,mdrita, Stdpina noastrd,
de Dumnezeu Ndscitoare gi pururea Fecioa,raMnritr", iar satana
a rdspuns: ,,VrednicI egti cu adevdratcI te fericim...", 9i celelalte,
in acel ceas, duhul cel rdu a Ltuncat jos pe Ioan si a inceput a
striga prin gura lui, in toatd biserica:,,PreasfintdFecioardnu md
272 Protos. NICODIM MANDITA MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 273
mai munci, cd eu voi iegi din el, qi mai mult nu-l voi mai suptrra fireascl, lu0nd pruncul in brate, a mers la ml"nlstirea Cupia-
de acum inainte". Duhul cel rdu plecind din el, loan a rimas ticilor, inchinindu-se IcoaneiMaicii Domnului,-sislujind in toatd
zdcind jos, ca un mort. DupI pulin timp s-asculatsingur, fiind viala ei aceleimlnlstiri (x. 348).
deplin strnItos, ddnd mulpmire din toatl inirira gi ltrudind pe MINUNEA 317
Preasfinta Nlscdtoarede.Dumnezerr,care a f.lant aceastd. mare NlaicaDomnului vindecd pe un boier bolnav,
mili cu el. DupI Lceel a mai trlit mulli ani, in sdnltate tru= prin apa sfintiti datL de Guviosul Chiril
pe-ascl gi mul,tumire sufleteascd.,avind nellrmuitd dragoste . Un boier, pe nume RomanAlexandrovici,trdind departe de
cltre PreasfdntaNlscltoare de Dumnezeu(x. 338). mlnlstirea CuviosuluiChiril, nu l-a vilzut niciodatl, ci numai a
MINUNEA 315 auzit de el. Fiind cuprins de o boali foarte grel, avea.frici cum-
Maica Domnulqj vindeci p€ un crestin plitd de moarte,insl aveamare credintl sievlavie cltre Maica
ce aveadureri de cap gi de picioare lui Dumnezeu.intr-o zi, pe cind se ruga el ca sI-i uqurezebotla,
Un om ce se numea Timotei Nelepcovibi,din Gorodigte,era i s-aardtrtPreacurataFecioarl insolitl de CuviosulChiril, si s-a
foarte bolnav de cap, avind dureri gi la picioare.Avdnd mare adresatbolnavului,zicdndu-i:,,Trimitela aceststaret,ca sI-fi dea
evlavie qi dragostecdtre Maica Domnului,s-a fugat ei pentru apd sfinflti, qi gustOnddin eate:vei facesIndtos".
vindecareadeboald", postindzecevineri. in ceadin urmd vinere indatd,dupd vedenia aceea,bolnavul a trimis pe cinevala Cu-
viosul Chiril cu ruglmintea ca sd-i dea apl sfinfitd. Aducindu-i
de post, avind mare durere de cap,r adormit pufin..Atuncii s-a
ardtat in vis MaicaPrecista,care atingindu-sede capul lui, i-a apa sfinfiti, gi gustind din ea,in ceasul acda s-afdcut slndtos.
poruncit sI meargdIa mlnlstire Cupiatici,unde se afla o icoanl Dupd aceea-sculdndu-sedin pat,,s-adus grabnic la aceamdnd-
a Ei, fdciltoarede minuni, Ei sd se spovedeascl.Degteptdndu-se stire, unde vdzdndpe Cuviosul,l.a cunoscutcum cI el estecel ce
din somn, n-a mai simfit nici o durere. A doua zi, plin de bucu- s-aariltat in vedenieimpreunl cu PreacurataNdscdtoarcde Dum-
rie, a.mers la mlnlstirea Cupiatici,s-aspoveditEi a povestit cu ruezev.Cilzind la picioarelelui, i-a dat multumire (v.St !, iulie).
mare cdldurd sufleteascd,tuturor oamenilor ;i Cdluglrilor, des-
pre minunatavindecare diruitd de MaicaMilostivirii, dupl care
fericit s-aintors la casalui G. laz).
MINUNEA 316
Chemind pe Maica Domnului in aiutor o femeie
naste ftrd" nici o durere
O femeiece se numeaMaria Mihailova,fiind inslrcinatl, iqi
agtepta ziua c?rndtrebuia sI nascd. Sosind clipa acee , :avea
rdureri atit de mari, incit neput0ndsi nasctr,igi agteptamoartea.
Dar alergind la ajutorul Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, ;i
rugdndu-seEi cu credinfI, i s'a fdglduit ctrde-i va aiuta sI nascl,
i se va dlrui sluiirii Ei, intr-o mlnlstire, punind chezaqpentru
z;ceastaIcoanaceafdcdtoarede minuni a Preasfintei.din mlnds-
tirea Cupiatici.Dupd aceastd, rugdciunegi flglduintn, ea a nis-
cut flrd dureri. DupI aceea,ridicindu-se din sldbiciuneaeea

MINUNITE MAICII DOMNUTUI
rAcurnc,!lcnl MoRTr
MINUNEA 318
Illalca pururea Fecioari,
ptezentd, la mormintele crestinilon curafi
in cetateaVovoniei, era o fecioarl cate Lvelmultd evlavie la
Maica Domnului. Ea fdcea tot ce putea pentru a fi bine pldcutl
Maicii Preacurate
intr-o noapte s-a inchis in odaia sa Ei se ruga. Mai tdrziu a des,
chis fereastra dinspre cimitir. Privind intr-acolo, vdzu o femeie
de foarte mare cinste, stdnd lingd, mormintul unui t2rndrcrestin,
care de curdnd fusese inmormintat acolo. Pe mormint stltea o
porumbild albd"ca zdpada. Femeia acee?inconjuratil de foane
multl lume, luI porumbila si o puse la capul sdu...
Fecioara intrebl pe ace femeie de mare cinste; ,,Doamnd,
rogu-nlI tie, spune-mi cine egti?" Doamna ii rlspunse: ,,Eu sunt
Maica lui Iisus Hristos, gi am venit aici sI iau sufletul acestui
tinerel, care L fost mucenic. Afld cd Eu sunt milostivd cdtre toti
copii si tinerii, care-qi apfud, zesftel lor duhovniceascd. Eu sunt
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 275
ocrotitoarea celor ce invafd cu dor Dumnezeiestileinvd.tlturi
care lumineazd"si mdntuiesc sufletele, si a celor ce se pdstremd,
curafi gi sufdr muceniceste luptdnd impotriva intunericului,
superstitiilor, petrecerilor plgdnesti si impotriva duhurilor rele,..
To[i aceia care d,obindesc invl[dttlr:d, Ddmnezeiasci, o lin gi o
folosesc spre lauda lui Dumne zein,aceiavor dobin di mare piatd
de la Dumnezeu" (x. 165).
MINUNEA 319
Crestinul mort nespovedit,
cerea Preot si se spovedeascl
Doi domni francezi au fdcut rdzboi intre dOnqii. Ei s-au bdtut
vreo doi-trei ani pentru domnia frantuzeascd,lds0nd in urma lor
sumedenie de cadavre omenesti. Odinioarl, merg0nd niste oa-
meni prin acel cimp unde s-au dat luptele, au vdz;trto grdmadd"
mare de oase de oameni. Din mijlocul acelor oameni, ei au auzit
un glas foarte inspdimintdtor, care se ruga cu glas tare, Domnu-
lui nostru Iisus'Hristos gi Maicii Precistei. Oamenii auzind, acel
glas, s-au apropiat de grlmada de oase: Acolo aflard o cdpdt?rnd,
de om mort, care a zis cdtre d0nEii: ,,Eu sunt crestin. intotdeau-
na m-a;mostenit cu dreaptd socotealda vietui crestineste. Dat ca
om vietuitor in lume, am gresit si eu, aminind pocdinta si spo-
vedania' de pe o zi pe alta. Si astfel mi s-aint0mplat de am murit
aici in oaste, nespovedit de pdcatelemele. Pentru aceeaMaicalui
Dumnezeu, md apilrd"pe mine de muncile iadului. Ea imi
fine
acum limba mea cea neputrezitd",ca sd-mi pot spovedi pdcatele
mele si sd fiu slobozit de legdtura lor. Chemafi preotul ca sd-mi
asculte mdrturisirea si sd-mi dea dezlegare de pdcatelemele.
Oamenii auzind acesteas-au cutremurat si mergind au che-
matindatd" un preot. Venind, a ascultat spoledania pdcatelor lui,
dupl care d0ndu-i d.ezlegare,nu s-a mai nuzit acel glas ce se
auzea de la acea.cdpdldnd,,a cdrei limbl era neputrezitd" 1x.rcey.
MINUNEA 32O
Diaconul aiutat de Maica Domnului si se pociiascd
in cetatea Verdunului, din Franta, era un diacon care se nu-
mea Adelman. Acesta odinioard adormind, si nemaimiscind
multd vrefiie,'se credeade cei din iurul lui, a ii mort cu ad,evdrat.
276 Protos. NICODIM MANDITA
DupI ce l-aupregltit pentruinmormOntare,l-au ridicat de pe pat
si l-au pus in sicriu.
Atunci diaconula inceput a se misca...gi
indatl s-a sculatsi a
stat in picioarein mijlocul celor adunaliin casl. El a spuscI a
vilzut in viala viitoare, felurite lucruri de mingiiere qi de
muncL El a mai spuscI: MaicaDomnuluis-arugat pentru din-
sul, ca Dumnezeusd-lmai lasein lume, sI se pocliascd"1x.t611.
, MINUNEA 321
Maica Precista vdzatd,lingd patul
unei viduve ce zdceagreu
Mariade Egeea,avdzutpe MaicaPrecista,ltngd o viduvl foarte
evlavioasd,carezdceape patul suferintei.DupI'ce a murit vdduva
aceea,a vdzut pe Maica Precista,dimpreunl cu multe fecioare,
careav format doud coruri. Fecioareleldudaupe Dumnezet cin-
tind Psalmi,ldngd.
trupul ei mort (x. 169).
MINUNEA 322
Ostasul mort in rlzboi si-a pistrat graiul,
pdnL ce si-a spovedit pilcatele
Un t2nlr ostas,caresenumeaDanitel,fiind bun crestin,lluda
si fericeacu multl evlaviepe PreasfintaNlscltoare de Dumne-
-zeusi purureaFecioaraMzria. Dupd c?;watimp, tindrul fu luat
in rlzboi. Acoloi s-atdiat capul.Desidecapitat,cu ajutorul Maicii
Domnului,sia pdstratgraiul, pind, ce si-aspovedittoate pdcatele
inaintea unui Preotduhovnic,carele-asi dezlegatde ele (x. 170).
MINUNEA 323
Un copilandru este readus la viati
de Maica Domnului, pentru a face pociintd
in \aru Angliei,era un tinerel, foarte-slobodla petrecerianti-
cregtinestisi la vietuireastricatl; insl respectdndo pravill spre
MaicaDomnului,in toate zilele ziceacu evlavie cdntarcaingeri
lor, in cinsteasi preamlrireaEi.
Dupdo vreme s-aimbclnlvit greu si a murit. Apoi dupi o in-
delungatdvreme ainviat si a strigat citre o femeie,ce se afla in
apropierede el: ,,CheamIpreotul aici cdtmai curind". C0ndPre-
otul a venit, copiianciruia inceput a ziceinaintea tuturor oame-
MINUNIIE MAICII DOMNALUI 277
nilor, acestecuvinte: ,,Am fost rdpit ;i dus inaintea judecllii lui
llristos ;i duhurile rele mI pdrau pentru trei lucruri, adicl pen-
tru trei pdcnte:
a) Pdcatuldintii, cd.n-amdat Preotului nimic din bunurile mele.
b) Al doilea pdcat este, cI am vinat prin pdduri care nu erau
ale mele.
c) Al treileapdcat este, cd ducindu-mdlavinnt, cllcam si stri-
cam griul oamenilor sdraci.
MINUNEA 324
Maica Domnului poafih grijl de un prunc
ce a supt un an la pieptul mamei moarti
La 15 ani dupd indl[nrea la ceruri a Domnului nostru Iisus
Ilristos, pe timpul cind iudeii au ucis cu pietre pe Arhidiaconul
Stefan,intdiul mucenic,gi au gonit pe tofi Apostolii din Ierusalim,
cum si pe alfii care propovdduiZu pe Flristos, era un ucenic din-
tre cei'70, Maxim cu numele, c re era in ceataMartei si a Mariei,
dupd cum Apostolul Petru ii poruncise, ca sd nu se despartd de
ddnsele.Fiindcd fratele lor (Laztu),fugise la Cipru de frica ludei-
lor, ca sd nu-l ucidi, iar surorile lui rdmlseserd in lerusalim cu
Preasfdnta Fecioard.,pdnd, la mutarea ei. Apoi au vindut toate
lucrurile lor, au dat banii slracilor, si petreceau apostoleste.
Dar ludeii, vdzdnd,cd propovdduiau cu indrdzneald numele lui
Hristos, le-au pus intr-o luntre ce nu avea vdntrele, nici lopeli,
pentru ca sd se inece, gi.au slobozit luntrea ca sd se ducd unde
o va goni vdntul. Iar in luntte era,Matia,Matta, Maximila, slujni
ca lor si Maxim cel zis mai sus, qi un alt oarecare,Kalidonie cu
numele, c re s-anlscut orb, pe care Domnul l-a vindecat. Acesti
cinci se rugau lui Dumnezeusd-i povltuiascl intr-un loc unde va
'eparhie
voi darul lui. A cdrui putere si ajutor i-a dus intr-o a,
Galiei, cu mullime de oameni, ce se nume'aMarsilia. Iesind din
luntrc gi sldvind pe Dumnezeu,s-audus in tirg, crezind cI poate
le va da. cineva milostenie. Dar oamenii cetdfii aceleia, ca niste
inchindtori de idoli, nu s-au milostivit spre ei. in cetatea Lceea
era un domnitor ce nu avea fiu, ca,reL vdzut in noaptea aceea,
in vedenie, o femeie, care ii zicealui:,,Tu dornri odihnindu-te pe
pat cu sofia ta, nemilostivule, situl de toate bundtifile gi robii
adevdratului Dumnezeumor de foame. Scul0ndu-tedu-te in tdrg
278 Protos. NICODIM MANDITA
de dimineali, gi ia pe cei cinci striini gi ii odihnegtepe ei in casa
ta.lar de nu mtr vei ascultape mine; vei lua moarte grea qi grouz-
nicd". Acesteavilziidu-le domnitorul ;i solia lui, s-auinfricogat
gi i-au luat in casasa;dindu-le lor de toate ce le trebuia.
DupI pufine zile, auzindinvtr!trtura Mariei care propovdduia
pe Hristos ndevilrat,povestind facerile.de minuni pe carc le-a
slvirgit, i-at zis ei: ,,DacilHristos pe careil propoviduie;ti Dum-
nezeuAtotputernic,imi va da un fiu, de care am dorire, gi eu mI
flglduiesc cd,mil voi face cre$tin,;i voi pierde to,ti idolii" . Ea a
rlspuns: ,,Nunumai darul acestapoate Stlpinul Hristos sd ,til
dea,ci Ei altl cerere ce vei cere,numai credeintr-insul filrd in-
doire, ;i vei cunoasteputereaLui".
Dupd pu,tinezile'sofia fui a zilmislit prirnc ;i indatl s-au
botezattofi cei ai pal4tului. $i atita evlavie a ariltat domnitorul
qi dor de credinfd,,incita vrut sd se ducl la Ierusalim,ca sI se
inchine Sfintelor Locuri. Iar femeia[ui, ca o evlavioasi ce era,
l-a rugat cu lacrimi ca sI o ia gi pe dinsa, care filrd,voie a primit
sd meargl cu dinsul, ca sd nu oamlrascd.peea.A llsat epitrop
in locul sIu pe Maria,d0ndu-iei in scris stlpOnire,sd surpetoate
capftile idolilor, ;i sd zideascdbiserici, pi orice va voi sil.facd",
ftud de impiedicare,difldu-i cheile cetltii si toate avuliile lui in
miinile. ei. Apoi a intrat in corabie cu solia lui, gi ot alli oare-
cate,c sI le slujeascl.
Dupdce au inotat o zi cu corabia,s-ast0rnit un vint potrivnic,
gi au stat multl vreme la un liman, pind ce a suflat un vdnt po-
trivit, Ei atunci iariqi au inotat. in timpul acesteicdlltorii a venit
wemea femeii si nascdsi a ndscutun prunc parte bdrbilteascd,,
cu multii durere gi apoi indatl Eia dat sufletul sIu, pentru care
boierul aCelas-aintristat foarte, instr evlavia lui nicidecumnu s-a
impufinat, ca strcirteasc[ impotriva lui Dumnezeugi sii seintoar-
cI inapoi. Numai dupl ce a plins destul, a zis cortrbierilor sd-l
ducl la un ostrov pustiu, care eta"acolo aproape.$i agaau scos
pe cea.morrtd"gi au pus-ointr-o peqteri cu pruncul impreunl, gi
icoperindu-ope dinsa, a zis cuvinteleacestea:,,Preasfinti NIscd-
toare de Dumnezeu,Maicaslrmanilor si ajutorul celor deznddilj-
duifi, dupi cum ai nlscut pe Dumnezeuin chip minuna! ala
pdzeEtesi pruncul Lcesta, gi cllluzeEte-lpe dinsul cum voiegti.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 279
Aqa zicdnd au intrat in corabie,gi in puline zile at ajuns in
hotarelelerusali{nului;si ieqind din corabies-audus pe uscatin
Sfinta cetate,si acolocu voia lui DumnezeuLr aflatpe Apostolul
Petru qi iau vestit cele flcute. Iar Apostolul i-a zis lui: ,,Pacetie
fiule care ai crezutin propoviduirea ceamintuitoare, iar pentru
solia ta, si pentru fiul tdu, si nu te intristezi, c[ Donmul poate
sI schimbejaleata intru veselieqi bucurie.
Ducindu-seamindoi, i-a ardtat toate locurile pe unde a um-
blat Domnul gi a ficut minunile, adicl Cina cea de'Taind,grldina
Ghetsimani,Golgota,si muntele Mislinilor de pe care s-aindllat
la ceruri. $i l-ainvdfat pe d6.nsuldin destul,toatetaineledumneze-
ieEtii economii;i ale credinfei. Si dupd ce a fezut acolomai bine
de un an,la petrecutApostolulii s-arugat pentru el, carecu voia
AtotputerniculuiDumnezeu,in pufine zile a aiunsin ostrowl acela
pustiu,unde llsasepe ceamoartdcu pruncul.Si ducdndu-se in pey
tetd, avdzut pruncul cI sugeala cea-moattd, cate eraintreagl si
nestricati, dupd cum a llsat-o, pentru care s-LinspdimOntatgi a
zis acestea,cu lacrimi cdtre Domnul:,,Dumnezeule Atotputernice,
prin Darul Tdu, carea hrdnit pe pruncul acestaatfutaweme,cred cd
poti sI inviezi qi pe maica l:ui,ca sI se intoarcd,jaleamea,intru
indoitd bucurie, dupl mai-naintea zicerealui Petru, Apostolul
TIu, A;a, mult milostive,Stipine, ascultl pe nevrednicultiu rob,
pentru rugiciunile pururea FecioareiMaicii Tale gi ale roabei
Tale Maria, carem-a luminat Ei la cunogtinlaTa m-apovlfuit".
Agaa zis cu lacrimi gi cu credinfl si indatd",(o! minune!)s-ascu-
lat moaftaca din somn,si suspinlnd,a zis:,,O!Preadulcea mea
StIpand,binecuvflntateste numeleTIu, care m-ai acopgrit,si ai
hrlnit atitea zile pe fiul meu". Atunci a povestit birbatului ei,
zieind: ,,SI sti cd,to te Sfintele locuri, pe care fi le-a ariltat
Sfdntul Petru, qi eu le-am vilzut,la caremI povltuia lngerul lui
Dumnezeu".$i a{a le-au spus toate numele sfintelor locuri. Iar
acelamai mult s-ainsplimintat qi, intrind in corabie,s-audus
in fara lgr Ei,inchinindu-se Sfintei Marii, ce-aca;rele-adescope-
rit lor adevdratacredinfd, iau spus toate cele petrecute.Si toli
cet{tenii s-aubotezat,gi au sflrdmat pe toli idolii, gi au zidit
Sfinte biserici si alte multe lucruri bune au slvirs,it, intru slava
Tatdlui,si a Fiului si a Sfintului Duh. (M.M.D.2,d.Ncamo.
 280 Protos. NICODIM I,IANDfTA
MINUNEA 325
Un boier din Roma salvat de la inec
de cdtre Nlaica Domnului
in pdrtile Romei vechi era un boier, iudecltor al unei cetilli,
bogat in bunltdlile cele plminte;ti, insl cu sufletul slrac, lipit
si robit de voile trupului. insl avea cdtre Preasfinta multd evla-
vie qi impdrfea multd milostenie la silraci, cum si tuturor celor
ce aveau trebuinfd.
Odatd a plecat de acasd.,pentru a se intilni cu mai mulli bo-
ieri, pentru a plecacu tofii cdldri,intr-o plimbare afatd' din cetate.
Boierul acestamzi avea qi un alt obicei bun. Totdeaunacind tre-
buia sI se ducd undeva, inaintg de a pleca de atasd",stdteainain-
tea icoanei Preasfintei, rugOndu-se citva timp, zicind inchinl-
ciuneaingerului, cum ;i alte rugdciuni pe care le mai 9tia, cerdnd
sd-l acopere cu darul ei qi sIJ pdzeascdde cursele diavolului.^AEa
a ficut gi in ziua cind t plecat cu prietenii lui la plimbare. insl
vicleanul il vrlimiguia pentru multa evlavie pe care o avet cdtre
Preanevinovltl qi cluta vreme potrivitl sI-l omoare.
C0nd trecea peste un rdu, L inftLt diavolul in calul boierului
gi l-a sdlbnticit aga de tare, inc2ll-a aruncat in cel mai adinc loc
al apelor. Iar tovardgii lui, vdzind cd"s'a inecat in riu, s-auintris-
tat de molrtel lui. $i plOngdndu-l ca pe un prieten, s-au intors
inapoi ca sd vesteascdrudeniilor lui trista intdmplare, ca sd puni
sd i se cdnte prohodul, socotind cd de bund seami a murit, dupd
cum, chiar cu ochii lor au vdzut. insd ajutdtoaret cea de obgte a
creqtinilor, grabnica ajutdtoare gi mijlocitoLre a pdcltoqilor, nu
l-a lisat pierzdrii, ci cu milostivirea Ei cea de Maici, l-a izbdvit din
moartea cea trupeascd qi sufleteasci. Boierul indatd ce a cdzutin
rdu, a chemat pe StIpina, zicdnd:,,Preasf0ntI Nlscdtoare de Dum-
nezeu, ajutd-md!" Cind a ajuns in adinc a vilzvt-o aici stind de
' fald,,si apucindu-l de perii capului l-a scos afaril, ducindul intr-o
clipl in casa lui si zicindu-i: ,,latil ai scdpat cu viafl; de-acum sI
nu mai greqegti,ci mullumind lui Dumnezeu,Fdcltorul de bine,
fi lucruri vrednice de pocdinld",ca sd te mintuieEti".
Casniciilui vlzinduJ pe dinsul plin de apd, gi mai mult mort,
de fricd, incit nici nu stia unde se gdseste,s-auinfricofat foarte.
Dupi o bucatl de timp, venind prietenii lui cu care ^u cdldtorit
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 281
impreuni, vdzdndu-L, cu bucurie s-auinsplimintat. Venindu-;iin
sine gi povestindu-lecu de-amlnuntultoate,cu tofii au sllvit si
lludat pe StIpinL cel preaminunatd.Iar Arhiereul vremii de
atunci,adundndpe tofi drept-credincioEii crestini,a sdvdrsitun
praznicde bucurie,intru mullumireDoamneinoastre.$i boierul
acela,nu s-amai intors la caleaceamai dinainte, ci ducindu-se
intr-o mlnlstire a PreasfinteiNd.scdtoarei de Dumnezeu,s-aim-
brdcatin chipul cel ingeresc,fdcindu-semonah,slufind bisericii
cu vietuire imbunltdtitl si pllcutd lui Dumnezeu.Si ^sL s-ainvred-
nicit de lmpdrdlia Cerurilor, pe care sd dea Bunul Dumnezeusi
o dobindim qi noi plcdtogii.Amin (M.M.D.28,d.Neaml).
MINUNEA 326
Un tinir fiind ucis de zavistnicii ludei,
b fost inviat de Maica Domnului
intr-o biserici ozrecate,cre$tinii cintau o recarestihuri gi
laudein cinsteapururea FecioareiMafia. $i intre altele,au ros-
tit o cintare,al cirei sfdrgitesteaga:,,Rusineze-se pdgOniievrei".
intr-o zi, adundndu-se drept-credincioqiicrestini in biserici,
au chematpe un tdndr cucernic,care erl inzestrat cu glas dulce
la cdntate,qi i-au zis sI cantecu mare glas,aceaclntare de lau-
dI. in timp ce cinta, s-aintimplat de a trecut pe lingd bisericd,
niqte iudei, care auzindcuvintele aceleape care le cinta tA.ndrul,
spre osindirea si rusinea lor, s-auminiat foarte tare qi s-ausfd-
tuit ca sd.lucidd,cdndvor afla vremepotrivitd. Pestepufine zile,
folosindo recarepricind mestequgitd",l-au luat la via lor si acolo
l-au omorit, aruncdndu-lintr-un loc ascuns.Dupd ce au plecat
ucigagii,a venit Stdpinaceapreaputernicd,si inviindu-l pe din-
sul, i-a poruncit ca sd cinte ffud,fricd"laudeleEi.
Acelamultumindu-i,s-adusiarlgi in Bisericd,si cinta in fiecare
zi, cu si mai dulceglas.Atunciucigasiiludei, vilzdndu-lpe dinsul,
s-auinsplimdntat si l-au intrebat in taind, de a fost el acela.,pe
careei l-auomordtEicum ainviat?El le-aspuslor, cum cd pururea
Fecionrh,Maicalui lisus,l-ainviat, pentru ca sI-i cdntelaudeEi.
'minuni,
Din facereaacelei au crezul in Preasfinta,nu numai
ucigaqiiaceia,ci, si rudeniile gi prietenii lor, cum Ei mulf al1ii,
care s-au botezat in numele Tatllui si al Fiului si al Sf2.ntului
Duh,Cdruia I se cuvine slavain veci.Amin 1ll.M.D.44,d.Ncamt).
 Protos. NICODIM MANDITA
MINUNEA 327
" Maica Domnului inviazl o femeie,
" pentru a-gi spovedi plcatul ascuns
Era o femeie mdritatd cu blrbat, insd, atit de imbunltd$tn dr
viala gi aEade cinstitoarede Dumnezeu,incit trdia la casaeLca
intr-o mdndstire.Totdeaunase duceala bisericl, da milostenie,
posteasi alte fapte bune fdcea.Numai un plcat a flcut pe care
Oiciodatl nu l-a mlrturisit niminui, ticiloasa. $i de multe ori ar
fi vrut sd-lspunl duhovniculuiEi se duceainadins pentru arceas-
ta, insd dupd ce-gimdrturiseacelelaltepdcate,se rusina si nu-l
spunea.insi de multe ori sta ea inaintea IcoaneiPreasfinteide
DumnezeuNiscdtoarei,plingdnd nemingiiatd si.se ruga milos-
tivirii ei sI-i ierte gresealasa.
Mai pe urmd a murit femeia aceeqfdrd sI-;i fi mdrturisitfdrd-
delegeasa la oameni.Si n-auingropat-opind a lreia zi, pentru cd
agteptaupe o fiici a ei careera plecatd,de acasd. intr-un alt oraq.
Cind ii cinta prohodul in bisericl, a inviat ceamoartdEi a gezut
in sicriu, zicind acestea:,,Mareeste puterea.ta',pururea Preafe-
ricitd, Stdpdnd".
pe duhovnica mdrturisit lui pdcatulcel
Apoi zicind sd-iaducd"
ascuns,dupdcarea zisin auzultuturor: ,,Eu,ticdloasasi nepricepu-
ta, fiindu-mi rusine,n-ammirturisit un picat pe careil flcusem;
am pl2ns insd,amar in fiecare.zi cu multd. zdrob,rede inimd, gi
rn:?.r[rugat pururea FecioareiNdscdtoareide Dumnezeusd,facd
miltr-cumine si nu fiu muncitl vegnicpentru ffuddelegeaLceea,.
indatd ce a iegit din trup tictrlosul'meusuflet, ca niqte lupi tur-
bali m-au rdpit diavoli rizind de picatul meu cel ascunsEi
bucurindu-se,clci socoteaucilau sd mi stIpineascil.lar dacd.au
ajuns cu mine in muncaiadului, unde intunericul era nepltruns
gi chinuireaneasemdnatd,, iatd.cI a venit Mijlocitoareacelor ce se
ppcliesc si Implrtrteasaingerilor, care strllucea mai mult decit
soareleEi a gonit'tot intunericul locului aceluiacu nemdrginita
lumintr a Dumnezeiriiei. Atunci oclrdnd pe spurcafii dlavoli ctr
m-au luat fdrd"de poruncaDomnului, m-a luat din miinile 1or,
zicind:,,SI o ducemla DreptulJudecdtor;i orice va hotiri milos-
tivirea Lui se va face".Apoi a zis ctrtre mine: ,,Nute teme fiicI,
eu sunt ajutdtoarc tie".
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 283
lar dacd,am ajuns la Stdp0nulHristos, L-amvilzut gezind pe
scaunulSlaveiLui, foarte necljit asupramea gi porynitspreminie,
ca sil md,trimitl in munca cea veEnicI.Atunci Stipana mea cex
mult lIudatil,i-azislui cu multtrsmerenie:,,MI cuceresc s,irog buni-
tAteLTL,Preamilostivulmeu Fiu gi Dumnezeule mult indurate,pen-
tru milostivirile indurlrilor Talegi pentru singele cel preascump
pe care L-ai vdrsat pentru pIctrtoqi, iartl, pe acestsuflet ticllos,
ci qtii c2;tdevlavie are ciltre mine gi cite lacrimi a vlrsat inaintea
Icoaneimele,plingindu-si flrldelegea"sa".IarDomnulia rlspuns:
,,PreaiubitaMeaMaicd,,qtii cum ctrnimeni nu poate sI se mintu-
iascdflril de taina mtrrturisirii ceam0ntuitoatepe carenepricepu-
ta.aceastla defilknato, iar acumnu estecu putinfd sd o iert, cI in
iad nu estepocIin@".Lacare Stlpina i-a rispuns: ,,Adevlrateste,
Fiul meu cel Preadulce,nimeni nu poate sI se mintuiascl fIrI
de mtrrturisire, insi Tu eqti acelace stdpanegtiviata $i moartea
gi Tie toate{i sunt cu putin,ti. Rogu-mddar Tie, adu-fiaminte de
.multele faceri de bine pe care le-a sdv0rgitticiloasa qi mai aleS
dorirea ceainfocattr,dragosteaqi credin+aceamare pe careo ne
cltre mine Ei aratd,citre dinsa milostivirea ceanemlrginitil care
cov2rsestetoatef.iltildelegile".Atunci El ia rtrspuns:,,Pentruca si
nu te supir, O! MaicaMea,poruncescsi se intoarctr sufletul in
trupul ei,ct sI-qimdrturiseasclptrcatulei gi apoi sI aibtriertare".
Acesteztcind StIpanul m-adusingerul meu Ei am inviat dupl
cum vedefi gi pestepufin iartrgi am sd mor. De aceeavI rog pe
voi, pe toate rudeniile gi prietenii mei gi pe tine, preaiubitarnea
fiicl, llsafi lacrimile ci din Lceste nici un folos nu am. Liturghii
insd, cit de multe sn dali ;i milostenii sI facefi pentru mine ;i
vl pilzili pentru dragostealui Dumnezeuin viafa voastrd,ca sil
nu grqifi nimic si vI mlrturisifi cu de-amlnuntul si deplin toate
pdcatele".Acesteazicdnd,s-aodihnit i4 Domnul.
lar dacilar intreba cinevapentru ce in partea a douaa cfutji
MdntuireaPtrcItoEilorsescrielaCap. T cum ctrtrei femeis-aumun-
cit pentru aceeagipricintr, adicd,cum ctrfiecare a slvdrEit acelaqi
p'dcatsi fiihdcn nu s-aumlrturisit, de aceeas-aumuncit, pentru
ce n-au dobindit iertare si acestea,ca ce ardtatd"mai sus,mai
alescI acesteaerau monahii in mdnlstire-si au flcut mai multe
fapte'bune decdtaceeac re L trlit in lume tu bdrbat,la aceastd
.284 Protos. NICODIM MANDTTA
intrebdrevd dau-rdspuns, cI judecllile lui Durnnezeusunt nepl-
trunse si nu suntemnoi vrednici sI infelegemjudecitile Lui. Eu
dupi cum le-amaflat scrisein cdrlile iele tiplrite grecestele scriu
Ei nu adaugde la mine nirnic, dupl cum la cuvait inainte v-am
spus.Si toate catele-amscrispdnd aici, cum gi celepe care le voi
mai scrie pindla'sfirsit, sunt in multe alte cilrli tiplrite gi astfel
pe deplin mIrturisite ca adevdrate. SI stiti cd femeiaceamai sus
zisl nu s-amAntuitprin posturi,prin milostenii s-auprin alte fap-
te bune pe carele avea,pentru cI orice facercde bine ar sivirgi
cinevacind se afld,in vreun pdc4tde moarte nemirturisit, nu se
m0ntuieste,precum at pdtjt monahiile celemai sus ardtate,iar
spre aceeas-amilostivit MareleDumnezeunumai pentru multa
dragoste;i evlavie pe clte o Lvea,cdtte Preaeuruta, MaicaLui.
Din acesteadar si cunoastemcdt de mult folos capltd, acela
clre are evlavie cdtre Ddnsaqi dupl cuviin{d o cinstestesi se
inchinl Ei gi se roagi in fiecarezi; Ei chiar din minunea,'cel'cure
trmeazd,,a clericului celui desfrinat gi inviat din morti, pentru
multa evlavie pe care o Lvea cdtre pteasfdnta de Dumnezeu
Ndscitoare,fiecarepoate sd se incredinfeze.Asbultagi-o gi sllvifi
pe Domnul.Amin (M.M.D. r54,d.Neaml).
MINUNEA 328
Clericul desfrinat ce s-a inecat,
inviat de Maica Domnului
Era un cleric foarte evlavioscdtre pururea Fecioa ta Maria,
care se ruga mult cltre Dinsa, zi.cindruglciunile pe carele stia,
dar mai alesicoaseleAcatistului,pe carele citeain fiecarc zi, cu
multd umilinld si evlavie.insd ca fiecareom careare trup supus
ispitirii, n cdzutticllosul in intindciuneacurviei.
lntr-o zi a mers sd-giimplineascl pofta lui, ;i pe cind se in-
toriea la chilia sa,trecind pesteun pod, igi citeaiinduiala cea-
surilor, cum gi alte rugdciunicltre Preasf0nta.larpe cdndseruga
din lucrareadiavolului, sau din oarecarepricind, a cilztttpodul
qi inecdndu-seclericul in riu, diavolii iau rrpit sufletul lui ca
sI-l ducl in munca iadului.
insd StIpOnLce^niult milostivdindatil s-a rflat acolo si.nu
i-au ldsat,ci le-a poruncit lor sI-l ducl la Dfeptul Judecltor pen-
tru ca sd hotdrascidupd a Sa voie. L-audus cumplilii scriitori
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 285
(diavolii cc scriu pdcateleoamenilor)inaintea Stdp0nului qi iau ard-
tlt tolte flrddelegile lui, iar mai ales pd.catul,fdcut de curind, al
curviei, pentru care zicezu cI dupd dreptate nu se cuvine s'i se
facd,mlld, cu sufletul lui, ci sd-l dea lor pe dingul, fiindc'i a murit
nemdrturisit, in picat de ntoarte.
Atunci folositoarea cea'deobgte si ajutdtoarea noastrd a pdcd-
togilor, Preamilostiva Stdpflnd,a zis:,,Scriseste in-Dumnezeiasca
Scripturd: ,,In ceea ce te voi afla,in Lceeate voi judeca". Si acesta,
in ceasulin care s-asfhrsit,isi citea Pravila lui si se ruga cdtre-Mine,
zicind inchindciunea ingerului, dupl cum avea obiceiul totdea-
vnl, ca un rob cucernic al Meu ce erL. Cu dreptate dar, nu avefi
parte la sufletul acesta,ci este al Meu, f.dtd"de vreo impotrivire'l:
Atunci a poruncitJudecdtorul unui inger si aducd tcolo de fald
limba clericului. Ducdndu-seacolo in rdu-,a scos limba mortului
1i aducind-o la judecntd s-aglsit scris pe dinsa: ,,Bueurd-te,Cega
ce e;ti plind de dar,Marie". Aturici a zis Domnul acelui suflet: ,,in-
toarce-tein trupul tIu ;i pocdieqte-teindeajuns, cici nu are demo-
nul nici o stdpdnire asupra ta, pentru evlavia cate ai awt-o cdtre
Mtica Mea, care este mdntuirea neamului vostru, pe c te trebuie
s'i o cinsti.ti pe c2itputeli. Propovlduieste daE indrdznearlaEi cer-
m re, pe care o Lre citre Mine, cum gi biruinla gi puterea Ei asu-
pra diavolilor". Si LsL s-a izbdvit clericul acela de moartel trupu-
lui, cum gi de cea mai grozavd, a sufletului, cici ingerul scofind
trupul lui din fundul apei,l-a insufleflt.pe dinsul, dupd care s-a
dus in ceruri. Lcelainviind, s-alepldat'fle lume gi de toate desfd-
tirile cele trupesti, fdc0ndn-semonah intr-o mdndstire de obgte;
unde cu dumnezeiascaputere a sdvirsit mari qi multe fapte bune.
Vedep dxr, cdt ajutor afld" cel care are mlre evlavie citre Std-
p?lna cea mult ldudatd s,ivd sflrguifi toti bdrbalii si toate fbmeile
ca s[ o zugrlvifi pe Dinsa nu numai pe pereti, pe scinduri gi pe
vgqminte, ci si induntrul inimilor voastre; mai ales,dupd cit pu!e{i;
cdci pe citd dragoste si evlavie va Lvea cineva cdtfe Ea, pe atdtu
aiutor qi spiijin va'cilpilta de la Dinsa, la infricoqata ;i Dreapta
Judecatd,'lLclre Divan nu poate sd ne ajute, nici tatd.,nici mamd,
nici fiici, nici rudenii, nici bogdfie, nici altceva din cele ce sunt
aici, decit Stdpanacea Preamilostivd, pentru ale cdrei ruglciuni ;i
cu ale tuturor Sfinfikrr, si he izbdvim din fbcul cel vesnic.Amin
(M. M. D" 55, d. Ncanrt).
286
PTotos, NICODIM MANDTTA
MINUNEA329
Nlaica Domnului salveazd pe femeia evlavioasd
din nlpistuirea uciderii de prunc
O femeie oarecare imbunltltitd, cu fricl de Dumnezeu si cu
mare evlavie cltre Preasfinta, avea d"esaf pe un bdrbat,necre-
dincios gi nelegiuit. Care trdind in firddelege cu altd femeie, pe
cea legitimd a sa,o ura si o vrdjmdsuia (dupdcumfacunii caacestia)
Ei nici cele mai de trebuin+d ale ei nu i le da.
Fiindcd el nu aduceacele trebuitoare in casd,ci lipsea cu zilere
ca sd-;i facdvoile lui cele rele, sdrmanafemeie neavind cu ce trdi, a
luat un copil al unui om bogat pentru ca sdl aldpteze.insd, intr-o
noapte, pe c0nd ea dormea, sotul ei care o uri de moarte voia
;i
sd o piardd",a intrat pe furiE in casd si orbit fiind de diavolul,
sau mai bine zis voirea lui cea tea",a omorit copilul, socotind in
mintea lui, cd judecata o va glsi vinovatd si o va condamna la
moarte pe sotia.sa.Fdcind Lceasta.a fugit, furigindu-de biniqor.
Iar dimineala, cind femeia a gdsit pruncul mort, a inceput a
pl0nge si a se tingui, negtiind cum s-aintimplat pricina. Si adu-
nindu-se tofi vecinii, a venit 9i tatdl copilului iare, pldngdnd,
pentru cd,l-a aflat mort asa deodatd, n-a crez:utce a spus femeia,
ci socotind cd"'eal-aomordt, a tras-o la judecatd.,pentru ca sd fie
condamnatd"la moarte c o ucigasd.
Iar ad,evdratulucigas, fdtdrnicindu-se inaintea lumii, spunea
minciuni, zicind cd sofia lui este o desfrdnatd gi se fdcea cd este
foarte supdrat pe dOnsa!Si asa nevinovata aceel a fost condam-
natd,,la,moarte cu nedreptate. Pe cind o ducea la locul osindei,
pentru cd n-a avut nefericita pe pdmint nici un ajutor sau apdrd-
tor la o nevoie c aceea,,si mijloce ascd.la iudecdtor pentru
ddnsa, a chematputerea Ei ajutorul cel de sus,zicdnd:,,preasllvitd
;i Atotputernicl Stdpdnd si Doamnd"a toatd,zidirea! Aiutd-mi mie
ticlloasei, in acelstn ndpdstuire qi induplecd pe Dreptul
Judecltor, ca sI nu-i lase sI mI omoare cu nedreptahe,,.
Aga zicind din addncul inimii (o! grabnicajurorqi sprijin!),indatd,
s-a ardtat inaintea oamenilor o femeie cu chip preaincuviintat si
cinstit, forte frumoasd la fatd. si strdlucitd, avind. un prunc in
brate, c re a zis cdtreJudecltor, asa:,,Asteaptdputin ca Fiul Meu
sd, facd"aceastd,judecatd". Atunci, Dumnezeiescul prunc le-a zis
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 287
lor: ,,Nujudecali dupd fald,,ci dupd dreptate, ca sd nu luali de la
Dreptul Judecltor, veEnici pedeapsfl Pentru ee, o, necunoscdto-
rilor, afi osindit f.ird dovezi, pe cea nevinovatd?Aga poruncesc
legile?Aduce-ti aici pruncul cel ucis, ca sd"f.acEu dreptate uciga-
sului". Auzind cd iese atitain\elepciune din gura unui Prunc, toti
cei ce stdteau de fatd s-au inspdimintat ;i aducind pe pruncul
cel mort, a zis cdtreddnsul Fiul Cel ceresc:,,in numele Domnului,
ridicl-te Ei ne spune noui, cine te-a ucis?"Atunci, pruncul cel mort
inviind, a vorbit clar ;i a zis ucigzqului pe nume, arltindu-l cu
degetul, spre infricogarea celor de fa1d.
DupI Lceel, femeia cea care se ardtase cu Pruncul in brate,
indltdndu-se la ceruri, iudecltorii au poruncit siJ lege pe ucigaq
de coadaunui cal, gi sI-l tirascd. prin toatd cetatea.T0r0ndul ast-
fel pe toate strdzile cetdgii,in cele din urmd sia dat sufletul, ticdlo-
sul. Iar nevinovata femeie fiind liberatd, L mulfumit pururea Fe-
cioarei Stdpinei noastre, duc0ndu-seintr-o mdnlstire, unde trdind
cu viall imbunltdfiti, s-a sdvirgit intru Hristos lisus Domnul
nostru. Cdruia I se cuvine slavl in veci. Amin (M.M.D.37,d.Ncamt).
MINUNEA 33O
Copilul'iudeului omorit de tatll sdu,
a fost inviat de Maica lui Dumnezeu
O evreicd ourecute,fiind inslr cinatd,siaproape sI nascd,avea
mare durere si multl muncI, dupl cum se intdmpli de multe ori
femeilor. Si oricite feluri de doctorii iau fdcut Ei iau dat, nimic
nu i-au ajutat. Nefiind cu putinfd sd nascd pruncul, muncindu-se
cumplit, agteptadin ceasin ceasca sI-qi dea sufletul, nefericita.
Atunci o femeie crestinl care s-a int2.mplat acolo, i-a zis: ,,Da,cd"
voiesti sI te uqurezi, cheamd"pe Preasf0ntaNdscdtoarede Dum-
nezerr,cd nu pofi sd g[seqti alt ajutor". Bolnava, avind mari dureri,
cu smeriti qi domoall vorbire, a zis acestea. cu lacrimi: ,,Binecu-
vdntatd"Marie, pururea Fecioarilu, cea cu totul pingiritd, degi
sunt nevrednicl sI te chem pe tine, pentru cd md trag din nea-
nrul acela care a ucis pe Fiul Tdu, aud insi cil mila si milostivirea
Ta se dd in dar, in fiecare zi, celor pdcdtoqi.Md rog, fie, izbdveg-
te-md din aceastdprimejdie qi fngdduiesca primi Dumnezeiescul
Botez, impreunl cu pruncul pe care il voi naqte".
 Protos. NICODIM MANDITA
Acesteazicdnd,a ntrscutindatd.un copil, parte bdrbdteasctrgi
in scurti vreme duptrce s-asculatdin pat, s-abotezatirnpreunl
cu copilul. Bdrbatul ei in aceltimp nu era acasil,fiind plecat de-
pafte intr-un oras.Yenind Ei auzindde celepetrecutein lipsa lui,
s-aminiat foafte si a omorit pruncul. Iar vecinii care s-auadu-
nat lL grozilvia Lceea,vrind sIJ prindtr gi sI-l dncd la judecatd.,
el a fugit. Fiind urmirit de-aproupe,L fugit evreul pinl ce s-a
ostenit qivilzind in drum o bisericd,qi in ea avilzlttt o icoani a
PreasfinteiFecioaregi cu darul lui Dumnezeuluminindu-se cu
inima, ca si scapea grilit Lcestea:,,O, Stiipind, mtre estemilostivi-
rcaTal cI acoperigi ptrzegtipe un nemilostiv pdg2rl,care a omo-
r2;tpe fiul sIu, dar acumstd in ca;sa. ta.si nu se deschidepdmdn-
tul ca sI-l inghitd. Fiindcd Ltat de mare estebrlndtateaTa,milu-
ieqte-ml pe mine, duptr cum prealnduratul TIu Fiul a miluit pe
Pavel prigonitorul si iarti toate'filrildelegilemele, cilci cred cd"
negrlit gi fdrtr de stricdciune.ainlscut pe Iisus,pe careil mlrturi-
sescDumnezeusi om, a Cd.ruimill estenemlsurattrgi iubirea de
oameni este neasemilnatd!"Acesteazicind gi rugindu-se el cu
lacrimi, l-au ajunscregtinii 9i prinzindu-l l-au legat.ELa zis cdtre
ei: ,,MI rog voud,pentru Domnul,ducefi-mila un preot ca sI pri-
mescSfintul Botezsi iau de martor pe Dum4ezeu,cd aceastanu
o zicde fr'ca mortii saufiindcl mi tem; dorescnumai sI mor cu o
moarte cuviincioasl, dupd ce mI voi lumina cu Sfdntul Botgz".
implinind ei aceastd, dorintd a lui, dupi ce s-abotezat,l-audat
judecdfii Ei fiind osindit la moarte, l-au inchis pind a doua zi,
cind trebuia sd-lomoare.lar femeialui pldngeacu amar de moar-
tea copilului. insd pe c2ndil {inea pe genunchiiei si suspinane-
mdngiiatd,,vdzu(o!minune!)cI copilul ainviat. DupI care atzind
cd,bdrbatll slu s-abotezat,iar pentru uciderevor si-l omoare,
luind pruncul, a aLergat in grabl la judecatfl.$i vizlnd tofi copi-
r lul, au sllvit pe Dumnezeu,liberind pe ucigasul.Carefiind acolo
de fagilsi ciutind pruncul la git, unde EtiacI-i daselo-vituracu
cutitul, a glsit tana care din iconomia.Preasfintei se cunostea
foarte bine. Si au vilzlt-o tofi cei ce erau de fald si astfel s-apro-
poviduit Lceastd, dumnezeiascd minune. Dar cu aceasta,iubi,tilor,
itnplrlteasa ceapreamilostivd,n-asfirqit facerilede bine aie ei,
cdci o altl minune a urmat minunii. Copilului i s-a dat dnr, de
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 289
vorbeabine gi cla1ca un om de 2Ode ani' Deschizindu-gi gura
lui a zis: ,,MLicLmilostivirii gi a tofin mingiietea, Maria cea
inainte de naqtereEi dupl na$terefecioaril si Maicalui Dumne-
zerr, m-z.inviat pentfu intoarcerea la ctedin+a cea dteaptil a
ptrrin[lor mei, si spre mustrarel necredinciogiloriudei, care nu
cred in intruparea lui Dumnezeu".
Acesteaauzindu-lecei ce erau de falil,.aullcrimat de bucurie,
sllvind pe Domnul gi pe sttrpana.lar tatdl copilului a slujit toatl
viala Preasfintei,scriind multe cuvinte asupranecredincioqilor
iudei qi spre lauda Maicii lui DumnezeuEi mulli s-auintors la
dreaptacredin!trprintr-insul.Asemeneaqi copilul acelacrescind,
a filcuitmult-efapte bune cu mare dragostede Dumnezeuca 9i
tatll qi Maica sa.lar cind s-aumutat din aceastdvialil, s-audus
in implrdlia ceaCereascI,pe caresI dea bunul Dumnezeusd o
dobdndimAmin (M.M.D.32,d.Neaml)
MINUNEA 331
Maica Domnului salveazilsufletul unei fecioare
pentru a cilrei frumusefe, doi tineri mor in duel
in garaAragonuluiera o fec7oatil,antimeAlexandra;c re Lve
foafte mure evlavie cdtre Maica Preasttatd, totdeaunaindlldnd
ruglciuni citre dinsa.in aceeaqi vreme gi in aceeasicetateviefu-
iau Eidoi tineri, care se ttdgeattdin pdrinli foarte de cinste,care
indrlgiserd, foafte tare pe aceafecioarl, pentru frumuselea ei
deosebitil Din aceastdcatrzd", ei au inceput sI se pizmuiasclunul
pe altul, caremai apoi s-atransformatin urd de moarte.Nevrind
si se ietragl nici unul din ei, pentru a pune capiltrivalitdlii, s-au
piovocat reciprocla duel. in ziua si ora stabilitd, fiind pregdti,ti,
s au intilnit pe un cimp la Poedinoc.Fiind cdlilri pe cai iu1i, 9i
inarmali cu sulite, la semnaluldat, s-auindreptat unul spre altul
in goana'cailor,gi in acelaEitimp impungindu-se,at cdzntamdn-
doimorli de pe caii lor, rIpugi de propriul lor dor de rlzbunare.
Rudeleacelortinefi vilzdndce s-aintimplat, au prins pe Ale-
xandr.agi au supus-ola grele munci, dupl care L-autdiat Ei capul
li i l-au aruncatintr-un pu!, ca si cum ea ar fi fost vinovatl de
ioanea acelor.doi tineri. Dar ea nefiind vinovattr, MaicaDom-
nului a L'i:utgrijl de sufletul ei, clci dupn 208 zile, a trimis la
acelpuf pe un om cu duh dumnezeiesc, carea strigat cu glastare:
 290 ' Protos. NICODIM MANDITA
,,Alexandro".La.Lceastl strigare ingerii au scoscapul la supra-
fala apei,si a rdspunscu glas,la chemareaomului lui Dumnezeu.
Fiind scosafard,capul,ea,a cerut sI i se aduc[ preot sI se spove-
deascl.Dupi ce s-aspovedit,oameniiau intrebat-ope dinsa des-
pre celece i s-auintampht dupi moarte.Iar eale-arispuns urmi-
toarele:,,DupI ce mi s-atdiat capul;duhurile celerele au nlvllit
asupramea,vrdnd sI mi rlpeasci ;i insplim2ntdndu-md, foarte.
Dar Maica Preacutttd",pe clre am iubit-o din toatd fiinta mea,
m-a izbdvit de tcea spaimdgi primejdie ;i m-a finut vie pnnl in
ceasulde acum,pentru ca sEmd spovedesc gi sd primescdezle-
gare de pdcatelemele". Acesteazicdrid_Ltilcut.punirrd capul la
trupul ei, dupd doud,zile, ati ingropat-ocu mare cinste, partici
pOndmultime de popor (x. 197).
MINUNEA 332
Cuviosul Atanasie inviind, a indemnatla pociinti
si dragoste ciltre NlaicaDomnului.
CuviosulAtanasie,cdluglrul de la Pecersca, dupd ce a murit a
fost linut doud zile neingropat,iar a doua zi egumenulpolicrat,
dimpreunl cu tofi fralii,.au mers sd-ifacd.prohodirea de inmor-
mOntare.Cind au venit, l-au_aflatpe Atanasieplingdnd gi l-au
intrebat cum a inviat si ce a vilzut acolo; iat el a zis numai aces-
te cuvinte:,,Gfijifi-vdde moarte",apoirugindu,seei multd weme,
a inceput a le zlce iard;i: ,,Ascultatide cei mai mari si in toate
zilele pocditi-vdde pdcatelevoastre gi vd rugali lui Hristos M0n-
tuitorul nostru qi PreacurateiMaiciitui Ei preacuviosilorpdrinli
Antonie Ei Teodosie,cL sd sfirgili viata voastrdbine, cdci,prea-
curatl Fecioardtotdeauna se roagi cu dinadinsul, pentru locul
Lcesta,si pentru cei ce locuiescaiii". Acesteazicdndls-a inchis in
peqterl si acoloa viefuit incd 20 de ani, plOngind si rugindu-se
lui Dumnezeusi PreacurateiMaicii Lui, pentru indreptareagi
iertareapdcatelcrlui. Dupd aceea., repausind in pace,iru mutut
, cdtreDomnul(x.315).
MINUNEA 333
MaicaDomnului ainviat pe cel^ceo iubea
Un om din localitateaCremenetz, pe numeNicolae,aveamate
evlavie Ei iubea din toatd inima pe Maicalui Dumnezeu.pentru
aceastddragosteSfintd, Maicalui DumnezeuL fdcut cu el o mare
MINUNILE MAICII DOMNATUI 291
minune. cu rinduiala lui Dumnezeurcpauzandmai inainte de
prdznufteaAdormirii Maicii Domnului, a fost adus la Biserica
becerscii,undei se priznuia hramul. Searain-aiunul praznibu-
lui, cintd.ndu-seprohodul Maicii.Domnului, eran de tVld mitro-
politul Kiewlui, voreschil,EpiscopiiIsachievoschievschi9i Awa-
mie Stagonschie, deasemenimulli preoli Ei foarte mult popor. In
aceltimp, omul acelacarein toatd.vlalalui s-arygat Maicii Prca=
cufate,Cudarul Ei a revenitlaviagil. Deschizindu-;iochii, avdzlttt
. pe
Mitropolit impreuni cu Episcopiigi Preofii,inconjurafi de mul-
fimea poporului,deasemenilum2nlrile ;i candelele,arudnd. Dand
cu totii slav[ lui Dumnezeu gi laudl Maicii Domnului, s-au bucu-
rat nespusde mult, pentru m tea minune ce s-afIcut. Ca drept
multumire s-irecunostintl, Nicolaea rdmasla mlnlstirea Pecer-
sca,unde a slujit painti sfirEitul vietii lui (x.lzs).
MINUNEA 334
Mortul inviat prin rug[ciune 9i fnglduinp ,
ftcutd cdtre Maica Domnului
NicolaiScarekiJoanir,ce se afla sub steagulodrivului, odini-
oard,plimb0ndu-se in ceata"lui pe sub Velagrecesc'pe marginea
apei ce se chema Ros, a cdzut de pe lirm 9i s-ainecat.Tolardqii
lui mergind in cetate aa af.latnigte pescari, cate urcdndu-sein
luntre, l-at cdutattimp de doud ceasuri.DupI multl cilutate,
prinzandu-lcu o scull pesclreascdde o coastl, l-au scosla supra-.
ia1d.Atunci tovarlgii lui au inceput sd se foage Maicii Domnului,
si-l intoarcd din centa. celor'morti,i ceat1celor vii. Iar de le ya
. ascultagi implini rugdciunealor, au filgdduit-ci vor merge de
'acolo
pe ios, pAnilla Pecersca,urtde inchinindu-se, vor rdmflne
. sI sluieascdacolotoatd.viala1or.Astfel, dupdfdgilduinla 9i rugd-'
ciunea1or,mortul Nicolaeainviat 9i sculflndu-se a inceput a vorbi
gi a se stringe larana ce i se flcuse in coaste.A doua zi au ple-
cat cu to,tii la mlnistirea Pecersca, pentrtr a mullumi Ma.iciiPrea-
gi a-giimplini filgilduinla lor (x. szs).
*curate

. perii capuluisiu nu au fpst atingi.-
MAICA DOMNUTUI
SAwEAZAPBCErDrNPRrMqJDrr
. MINUNEA 335
' NlatcaDomnului salveazd din foc pe copilul de evreu
ce s-a impirtisit cu dumnezeiestile Taine
in^prrfile Risdrituluiera un iudeu'careaveaun copil de
$apte
ani. Intr-unadin zile,luindu-secu alti copii'ai cre;tinilor (curhse
intimplnadeseori), filrd, sd,bagede seami, a.i\trat intr-o bisericd '
gi a primit cinstitulTrup si Singeal Domnurui,dupr cum a vilzut
;i pe ceilalgicopii cd"au fIcut, clci preotul n-a $iut; a"$ezut cil
e un copil_decrestin gi l-a imprrt?igit.Iar duptrce a luat gi anafo-
ra, ducindu-seacasl a spuspirintilor sdi.
Atunci tatill sdu,ca un vrrjmas al lui Hristos ce erl, wdnd sr
speleocara fdcutd"de pruncul siu, dupd cum socoteael, ca un /
rdtilcit al legii lui Moise,a aptcat pe nevinovatulcopil si l-a arun-
cat intr-un cuptor cu foc, mai adilugind incr Ei multe lemne,ca
mai degrabsd.udd,.lnsdcel ce a pdzitneatinqipe cei trei tineri
in mijlocul cuptorului haldeilor, a acoperitsi pe-abelbinecuvin-
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 293
tat copil qi nu a fost ars de focul ce atotmistuitor,ci Eedeain foc
ca ;i cum ar fi stat in roul, odihnindu-se.
De aceastaauzind maica lui, a alergat cu lacrimi la cuptor,
socotind cLl va gisi preflcut in cenugl insl ducindu-seimpre-
unI cu altii carc se adunaserd"acolo,at vilzut pe copil stdnd in
mijlocul flicirilor, nimic suferind,lncit nici imbrlctrmintea nici
Dupi ce l-au scosafarI, fiind toli insptrimintafi ti infricogali,
au strigat intr-un glas,cd se cuvinesI fie aruncatin cuptor tatil lui,
ca sil moarl cu o asemeneamoarte.$i aqas-aqi ftrcut;ctrcilegdn-
du-l pe dinsul si aruncindu-linluntru, indatd a fostmistuit, ticllo-
sul.Iar copilul tiind intrebat cumde ardrnasnevdtirmala rdspuns:
,,FemeiaLceel care este in Biserieaunde am mdncatpiinea, si
line un prunc in bralele ei, gedeaaproupede mine qi mtr acope-
rea cu haina Ei qi nicidecum nu s-a apropiat vilpuia"de mine ".
Atunci au lnteles cI Preasfi.ntaa fost aceel cate l-a acoperit,
pentru cI primise darul Sfintei impertA.$anii.Iar evreicacunoscind
credinfa ceaadevdratd", s-anlscut a doua oarl impreunl cu prun-
cul ei, botez2ndu-se in NumeleSfintei Treimi. De asemeneaqi alli
mulli iudei care au fost acolosi au crezutin Domnul nostru Iisus
Hristos,Ctrruiase cuvineslavi ih veci.Amin (M.M.D. 38,d.Ncamt).
,MINUNEA 336
O mariri incredintindu-gi copilul spre paid Maicii
Domlului, ea il pizegte nevdthmat de foc
O femeie ourecutece aveamulttrdragostegi evlavie ctrtrepu-
rurea l'ecioaraMatia, silracilfiind de bogblia ceatrupeascdinsd
bogatd,de ceasufleteascl,'aveaun copil mic de un an. Si*intr-o
zi, vrind sI se ducl cu de mincare la blrbatul strucare lucra in
|afind,,neavdndeL pe nimeni in casl cu cine sI lasepruncul, s-a
rugat Maicii lui Dumnezeu,zicdnd:,,Stipina mea, sub acoplrd-
mintul qi paza ta las pe fiul meu, cI n-am pe altcinevaca sil-l
pdzeascd,decit numai darul Tilu, ceeace eqti Maicasirmanilor".
Astfel rugindu-se cu credinftr,s-adus la slujba ei, iar dacd"a,ple-
c t, s-aintlmplat de aluat foc o casl a unui vecin gi de acolos,a
intins vilpaia qi la casa ei. Auzind ei' din {arind";au alergat in
grabd", plingind pentru mourtea"copilului lor. $i a,jungind acasd"
au aflat toati locuinta'ftrcutl cenusl, afafi, de zidilrie 9i par-
 294 Protos. NICODIM MANDITA
doseall. Femeiasocotind cum cI copilul a Lrs, plingea nemin-
gdiatil,zicdnd:,,O!Preafericitl Stipinilu am dat cu credinfdpe
fiul meu sub acoperdmintul $i aiutorul TIu; cum nu l-ai pilzit
neviltilmat,Maicd"a milostirii, ci l-ai lIsat de a pietit?"
insl cdutindu-l pe el l-a aflat viu Ei mult s-auinsplimintat
pentru cd nici un lemn sau hainl din casI, nu a rdmasnears.$i
tofi cei de f*|il au sldvit pe Dumnezeu,multumind purureaFecioa-.
rei Maria, Maica slrmanilor care-i acoperd,, ii plzegte Eii izbl-
veqtedin multe primejdii pe cei ce seroagl ei 1tvt.l,t. q.60,d.Neaml).
MINUNEA 337
Salvat de Maica Domnului din noianul mirii
Povesteste Vichentiein caftea,,OglindaIstofiilor", cum cd mer-
gind nigteinchinitori pe mare la Ierusalim,s-astricat corabiagi
a intrat a;a de multd apd iniuntru, incit oamenii nu dovedeau
stro mai scoatl.Stdpanulcorabieivilzind primeidia,a slobozito
barcd,si a intrat in ea cu un epiicop qi cu alqi oameni mai de
vazd,ca sI scapede primejdie;insl in grabalor cea mare, unul
dintre ei a cilzutin noian Ei s-aafundat.$i dacds:aumplut barca
de oameni,a zisepiscopulcltre cei rImaEiin corabie:,,Iertafi-ne
pe noi, fralilor, qi vedeli primeidia,cI noi nu putem sdvI aiutIm;
mdrturisi{i-vI insl unii la algii pdcatelevoastre,ca si primiti ier-
tare de la Domrtul".Fdcind astfel,pe cind iEi luau iertare unul
de la altul, corabias-aafundat Si toti s-auinecat.
Episcopulqi cei ce se dflau impreunl cu el, i-au plins pe ei,'
rugdndu-se lui DumnezeucL si ageze'sufletele lor in loc de odih-
nd. Apoi, uitindu-se db o parte gi de alta a mdrii, au vlzut cum
iegea-citeo borumbifl din valuri si se suia, zburind cltre hll-
timea cerului; atunci au infeles cil aceleaerau sufletele fragilor
care s-au inecat. $i dacl mai inainte s-au bucurat de salvare,
, vlzind acesteas-auintristat cd,n-a:umurit gi ei.
DupI mai multe ceasuri,ajungind Ei ei la uscat,nu mai ayeau
nici o nldeide sI mai intdlneascl pe tovariful lor care clzusein
mare, cind au intrat ei in barcI, cind deodatilinsplimintin-
du-se,l-au vdzutpe el viu Ei slnitos. Plini de uimire, l-auintrebat
ei cum a scdpatcu viafd?lar acelaa rlspuns: ,,Dupi ce am cdzut
in addnc,arn,chematin ajutor pe purureaFecioaraNiscltoarea
de Dumnezeucu credintl neindoielnicl qi indatd aiutdtotba cea
MINUNIIE MAIC'II DOMNUTUI 295
grabnicil a celor ce sunt in primejdii, s-a aflat inaintea mea Ei
intr-un minutrn-a scosla matgineamirii, slnltos gi nevitimat".
Ei auzind acestea,au mullumit PreasfinteiNdsctrtoareide Dum-
nezerr,propovdduind pretutindenea minunea cea flcutd intru
slavaDumnezeuluinostru, Care S-antrscutdintr-insain chip ne-
grlit: Amin (M.M.D,62,d.Neamt).
MINUNEA 338
Malca Domnului a izbdvit copilul,din apele rdului
In pIrlile Lombardieiera un bilrbat creqtin care conviefuiacu
solia saintro minunattrinfelegere.Ei slvirgeau multe faptebune
si aveaumultii evlavie cilttePreasfinta Nlscitoare de Dumnezeu
Ei pururea FecioaraMaria. Din multa dragosteape care o aveau
cltre MaicaDomnului,au cheltuit multi bani qi au zugrilvitpe un
perete al caseilor, IcoanaPreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeu,
foafte frumoasl qi prea minunattr.Ori de cite ori treceaupe dina-
intea Sfintei Icoane;in oricare zi sau ceas,se inchinau ziclnd
inchindciunel ce ingereascl.Preacurata,pentru a lor bunl obig-
nuinfl le trimetea darul ei, toutecele buhe, cum Ei toativeselia.
Astfel, ei petreceaucu aga fapte bune';i etarr LEade liniEtifi,
necert0ndu-seunul cu altul si nici cu vecinii lor, incit tofi i-au
numit paciniii,,,oameniipilcii",,,oameniilui Dumnezeu".
Aceqtidoi soli avenvun prunc de trei ani. Acestprunc vdzind
pe tatdl slu gi pe maica sa,cil stiiteaude multe ori inaintea Sfin-
tei IcoaneEi se rugau cu crrdinfl gi evlavie, altat gi el obignu-
in+LL facea;a. De cite ori trecea pe acolo se inchina, urmind.-,
pe plrinfii lui. Cind pruncul a inceput a vorbi, il invilla inchi-
nlciunea ingerului. Astfel, prunctil o ziceaori de cite ori trecea
pe lingl Sfinta Icoaril si se ruga, nu din evlavie, ci din obignu-
in1l. $i ca un prunc ce erl,vilzind pe Sfinta Nlsctrtoarede Dum-
nezeu,standpe un scaun(dupdcumerazugrdvittr), socoteacd.aceea
ar fi fost Doamnacasei;pentru aceasttse temeagi seinchina Ei,
dupi cum vedeape plrin.tii lui ficdnd.
intr-una din zile, iucindu-se cu alf copii la flrmurile riului, .
din lucrarea urdtorului de bine a cilnrtin apil, iar ceilalli copii
au mers de au vestit maicii lui. cI s-ainecat fiul ei. Atunci a aler-
glt eL pl2ngind, cu tofi vecinii gi ajungindla riu, pentru cd"era
foafie adinc, s-au dezbrdcattoti oamenii si s-au dil la fund,

296 Protos. NICODIM MANDITA
clutdnd cu sarguinltr dar nu l-au aflfi.lar femeiauitindu-se in
altd,parte,mai in ios,a vdzutpecopil stind deasupraapei,in mij-
loculr0ului,ca;i cum ar fi qezutpe un scaunpreaminunat.intre-
bindu-l: ,,Fiulmeu cum te afli?"el i-a rlspuns, zic0;nd,,Bine,mai-
ca mea,cdciDoamnamd.tine si nu md tem". lar femeiade bucu-
rie n-ain{elesdesprecine a zis.Ridicindu-loamenii,l-audat maicii
lui, care bucurindu-ses-adus la casaei, unde tocmai sosisesi
blrbatul snu.$i auzindel de intimplare,l-a intrebat sd-ispunl
cum a scilpat.Iar pruncul a rlspuns aga:,,Dupi ce am cdzutin
td:.;.,a. alergat Doamna casei noastre (si a Lrdtartcu degetullcoana
PreasfinteiNdscdtoarei de Dumnezeu)care m-a rdpit din apd,si m-a
finut deasupta, pdnd,ce m-au luat oamenii".
Auzind icestea cei ce stdteau de fald,,mult s-au minunat, mai
ales c2nd auvdzut pe prunc cd"arztd.cu degetul lcoanaqicdzind
la pdmint s-auinchinat. Si au sldvit darul ei, fdcdnd toatd noap-
tea priveghere. Cdci oricine il intreba pe copil de acea intim-
plare, el rdspundea clar; cind era vorba de altceva, zicea cuvin-
tele strimbe gi ingdnate, ca tofi copii mici, care lucru se minunau
tofi cei ce Luzeav acestea.
Asadar, toti aceia caie cinstesc Sfintele lcoane cu evlavie, ca
gi pruncul acela.,se izblvesc din tot felul de primeidii vremelnice
gi se invrednicesc de bucuria qi veselia cea netdlcuitd,,pe care sI
dea Dumnezeu sd o dobindim noi tofi, intru lisus Hristos Dom-
nul nostru, cdruiai se cuvine slavdin veci. Amin (M.M.D.30,d.Neamt).
MINUNEA 339
rilaica Domnului a izbdvit de legituri vremelnice
si vesnice pe iudeul care L crezat in Hristos
Un iudeu negutdtor, foarte bogat si de neam, trece pe un drum
din finuturile L<lmbardiei.Pe acelail atactrd hotii, jefuindu-l de
,tot ce avea gi ducindul in robie. [eg0nduJ cu lanfuri de fier, l-au
aruncat intr-o inchisoare intunecoasl, nlddjduind cd,vor mai scoa-
te de la el qi alli bani, iar dacd nu, in cele din urmd sl-l omoare.
Vizindu-se rob, acest ticllos iudeu, sq tinguia cu amar, gin-
dindu-se in multe feluri cum ar putea. scdpa din acea nevoie.
indatd isi aduse aminte cd,FecioaraMaria, care face multe min-
uni la crestini, ar putea sd-l izbdveascdqi pe dOnsul, dacd,va che-
ma-o cu credintd. Imediat s-aumilit din toatl inima si a zis aceste
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 297
cuvinte, cu lacrimi: ,,Doamnl qi Impirdteasa cerului qi a plmin-
tului! AratI milele tale qi spre mine ticllosul, ca si se facd min-
unat darul tiu, dupd cum de multe ori nenumlrate semne qi mi
nuni ai fdcut, precum am auzit la creqtini; cd,pe mulli indricifi
iai vindecat, fel de fel de boli ai tdmdduit Ei pe robi cu prea-
sllvire i-ai slobozit. Milostiveqte-teqi spre mine cel nevrednic qi
nu-ti aduce aminte de rdutatea strdmosilor mei, ci ca o Maicd,a
milei, dupd cum crestinii te propovdduiesc,aiutl-mi la o nevoie ca
aceastaqi mi izblveEte pe mine, ca Ei eu sd cred in Unul-Ndscut
Fiul si Dumnezeul Tiu si sd propovdduiescminunile TLle".
Dupi ce s-arugat el astfel, adormind pufin, a vdzut o implrd-
teasd preasldvitd, strdlucind mai mult decdt soarele si inconjuratl
de ingeri. Acei ingeri strilucitori, dupl porunca Ei, i-au scos lan-
furile cu care era incitugat. El de mare bucurie, deqteptindu-se,
vizu, nu in vedenie ca mai-nainte, ci de fald.,cu ochii, pe Doamna
noastrl intru slavi qi strilucire multl, cdtre care a zis: ,,Spune-mi,
Stdp2;nn,numele Tdl, ceeace ai fdcut cu mine ttita"bundtate, c
sd cunosc pe Fdcdtoarel mel de bine". Ea i-a rlspunsr ,,Eu sunt
Maria, pe cffe ai chemat-o si te-am ascultat. Deqi neamul iudaic
este vrdimag Mie qi Fiului meu, ca unii ce nu cred in intruparea
lui mintuitoare. Dar deoarececu credintl qi cu lacrimi ai strigat,
ca un Dumnezeu milostiv qi nepomenitor de rIu, S-a milostivit
spre tine ;i a poruncit ca"sd te mOntuiescdin doud primejdii: a
trupului qi a sufletului".
Acestea zicind, a poruncit ingerilor de l-au dus intr-o pripas-
tie adincd si infricogatd, foarte, in care erau nenumdrate suflete
ce se munceau cu negrdit chin, de unde ieqeaun miros greu, de
nesuferit. Ydzind Iudeul acestea,de fricd a cdztt la pdmint, inr
Stlpina i-a zis: ,,Munca aceastaeste a vreilor celor necredinciogi,
care nu cred in iconomia ceain trup a Stdpdnului si a Fiului Meu,
Hristos Dumnezeu. Apoi ducdndu-l intr-un munte inilt, a vdztt
un loc frumos, plin de veselie,din care ieqeao bund qi dulce mireas-
mI, in c re ert o mullime de popor ce cdnta neincetat,veselin-
du-se.Si mirindu-se iudeul de o frumusefe nemaivdzttd"ca Lceea
i-a zis Stlpina: ,,Aceastaeste soarta sufletelor pe care le-a izbdvit
Fiul lui Dumnezeucu Singele lui cel preascumpsi preacurat. Din
aceste doud locuri pe care ti le-am atdtat, alege-1icare-fi place".
Ll
298 Protos. NICODIM MANDfTA
AcesteazicAndimpfuIteasaatoate, s-ainll+atla ceruri.Iar Iudeul
acela,afldndu-sein afard,de inchisoare,a datlaudl StIpinei, Fdci-
toareide bine.$i s-abotezatindatd",lepldindu-se de bogdliegi dd
rudeniile lui. $i flcOndu-semonah, a slujit din inimd Fdciltoarei
de bine, carel-a izbilvit si l-a povlfu it cdtte credinfa ceaadevilratd".
$i agas-ainvrednicitde cereasca fericire.Amin (M.M.D.31,d.Neaml).
MINUNEA 34O
Prin aiutorul Maicii Domnului s-au izbivit de furtuni
in cartea,,Oglinda istoriilor" se povestegte'decltre Vichentie,
cI un Egumenfdcdtorde fapte bune, cilliltorcainsofit de mai mul{i
oameni,cu o corabiepe mare.intr-o noaptea venit o aEade mare
furtunl, inc2t aqteptaucu tolii moartea.Toli cre{eaucd au sd se
inecein scurtl weme.Pentrupotolireafurtunii, unii strigaupe ma-
rele fdcdtorde minuni Nicolae,allii pe SfantulApostolAndrei, algii
pe alli sfinfi, care ;i la cine avea mai multd evlavie. Egumenul
vdzind cd n-a chematnimeni pe implrdtetsl ce atotputernicd",
care sdpane;te cerul, pdmintul si marea, le-a zis lor: ,,CefaceTi
o, fralilor! Chemalipe robi, ia( p*eimpdrdteasl cure poate mai
mult dec2t toti Sfintii, a-ti ldsat-o?"Atunci toti au strigat intr-un
glascitre Ddnsa,cu lacrimi rugindu-se,ca si-i izbdveascd de inec.
De asemenea gi Egumenulcare era bolnav de tulburareavaluri-
lor si nu mdncasede trei zile,s.asculat-cumare greutategi Lprea-
indllat pe Preasf0ntaFecioud,,zicOrnd:.,,Mare estenumele Sfintei
Treimi! Preasf0ntdNdscltoarede Dumnezeq aiutil-nenoul!"
Atunci indatil au vdzutl?Sataryo mare gi prealuminoaslficlie
cpre lumindnd toatd cornbiaa izgonitintunericul nopfii, a imblin-
zit valurile celefurioasegi s-aflcut cu minune,liniqte pestetoatl
marel. DupI aceea., cind s-afilcut ziud, s-auaflat tocmai lalima-
nul unde dorea sI aiungi intru mdrirea StipdnuluiHristos Ei a
purureaFecioareiMatia,MaicaSa,Doamnanoastri (M.M.D.63, d.N.).
MINUNEA 341
Doi copii au rimas vii sub dirimituri
proteiali de Maica Domnului
in anul 1507 de la patima cea m0ntuitoare a Domnului nos-
trf IisusHristos,in luna mai, s-aprodusin Cretaun mare cutre-
mur. in aceltimp s-ausurpat multe caseqi nenumlrate prlvdlii,
MINUNILE MAICII DOMNALUI 299
inluntrul ganfului, adicdin cetateacea inare. in tirgul cel mai
dinafarl, era o.prlvdlie de cizmilrie, p*e3tcirei zid en zugrilvitil
Ereuflr*a FecioarI,la cnte aveaevlaviecizmarii carelucrau acolo.
in fiecare seard,inainte de a"plecade la atelierelelor de cizmd'
r.ie,ii aprindeal luminlri ;i o timdiau, apoi se duceau,pela case-
[9 lor lisind.acolo doi copilfucenici)pe care ii incuiau induntru
ca sd,pilzeascdprdvdlia.in noaptel cind s-aintampht cutremu-
rul a alergatmeEterulsI deschidil,ca sI scoati copiii. Ydzind cd'
toatd prdvllia este ddrdmatil,a socotit cil de bunl seamtrau fost
omoriti de dfudrrilturi. Apucindu-sesd"dezgroapetrupurile lor,
pe c2.ndsdpa,i&a$ztt-pe-dinqii vorbind dedesubtu-lpielrelor. Sco-
!2ndu-ila luminl intr-un chip indeminatic, i-a intrebat pe dinEii
cum s-afdcut de au scdpatcu viald?Atunci ei au rlspus asa:,,Cand
am_simfitcutremurul,aqr pliqs _lgginteaSfintei Icoaneaceleiasi
ng-amrugat Niscitoarei de Dumnezeusd ne ajute. Agarugdn-
du-neryldzutcI a ieEitdin lcoandun acoperdni-nt.care.s:a-a;e-
zat deasuprl.n-olstrd.DupI Lceel, in{atd cdzdndpietrele gi lem-
qgle peste acoperlmintul acela,am rI"masacolo qf de noi nu $a
apropiat nimic. L{,",gsl,gtt"arltindu-nis e intocmai cutn-e1.a'zu:
grlvitd, ziceacdtrenoi sd qu n€ temem.EJ,a .-:4t_n.';s--c,u-
gOi'BgnI
!n ceasul in c.arqne-afi dezgrop?t".
Acesteaauzindu-lecei ce erau de fafI, au-slf,git.pePreasfinJa
fecioard. qi au,propoviduit ln -toatd cet?Ie?.4iltu4pa. "1Qeasta.
P:eastrllucitul gi preainleleptulascet,Ieronim Donal duceleCretei
(un mareinvtrfatin limbilelatinegtigi grecegti)scriind-o,a poruncit
de s-azidit in loculacelao Bisericd;iar aceeaSfantnlcoanI a rdmas
ffacel Sfaqt Locag,p€ntru cd zidul pe -cargera nrgrdvitd Prea-
sfinta nu s-a ddr0;mat.Apoi au pus de s-a fdcut cu megtegugalt
zld lingi, peretele acela.Pictura aceleiSfinte Icoanenu s-a stri
bat, ci r rilmas dupi cum a fost mai dinainte Ei*a4ase afl[ ;i in
ViUAdS zstfui, cdgjse slrbdtore;te prnznicin cinste4Pfeasfintei
ig fiecare an, in noul zile 4le;-lu41l,"ma!, in aducereaaminte a
acesteifacefi de minuni.
Ei-q,erica.aceea-se"nurne+te.-Uoaugqafgglrti". Acolo se gls esc
atirnate chipurile cu minunile cele preasllvite gi de mult pre1.
Dar nu numai aceastd,minune. ci si altele nenumlrate au
sIvirqit, qi in fiecarezi.slvirqeqte'impdrdtexsaceaAtotputernicl.

!e mulli naufuagialide mari furtuni pe mare, i-a scosde la inec,
plnenlmilrati oameni tdiati si rrniti, de moarte i-a izbdvit,pe
bglnavi si pe slrbdnogi i-a iidiiat si din felurite gi nenumrrate
primejdii,pe multr lume a mintuit, dupr cum se poatevedeain
Diserica.ceamai sus zisr, in care sunt zugrrvite ioate minunile
pe carele-asdv0rEitintru slavaDumnezeufui nostru careS-anrs-
cut dintr-insanegrrit, cdruia I se cuvinetoatr cinsteasi inchind-
ciunea,acumqi purureaEiin vecii vecilor.Amin or. u. b. 66,d.N.).
Rugrciune
a ciltie""UtilYilt?l?rr"^rdinrobiesi inec
_ in Potleasi, Ia Hodorov, tdtafii au prins pe Simeon al lui
Mihail gi l-auv0ndut turcilor. Trei ani a suferitin aceagrearobie,
cu obezilein picioare, trdgendla catargpe mare.
odinioard qia adus aminte de sfOntaicoanr a Maicii Domnu-
lui, inaintea cdreias-aufdcut multe minuni. in acel necazgreual
lui,.s-arugat MaiciiDomnului,sd-ivinr in ajutor si sr-l izidveas-
cr de aceam^re nevoie Ei suferinfr. El fdgdduide mai multe ori,
:r d9 va scdpadin acearobie grea, se va duce si se inchine la
locul Ei cel sfdnt.intr-o noapte,obezilede la mOini.si de la pi
cioares-aurupt singure,si el a srrit in mare.Fiind in pericol de
itg^.u' iardqis-arugat Maicii precistei,de a-iveni in ajutor.
l-tg
Maicasfdntr Preacuratrl-x auzitsi l-a ascultat.cu ajutorul'prea-
sfinflei Sale,a inotat pind,la Galata,lingd
lnigraA, Je unOea
iesit gi a venit la mosiasa (x. l9).
MINUNEA 343
Maica Precista a scdpat fecioara de invinuirea
de farmece si de moarte
un preot din Zvitnita ce se chemaroan zinchevici aveao fatd,
infizl,d',ce se chemaDomnina, carefiind socotitoarein casaunei
foamne, a fost pusr in legituri, fiind acuzatrde farmecegi fiind
invinuiti Ei de alte fapte, Ltarna,asupraei judecatr de moarte.
Preotulmai suspomenit,s-arugat cu credinli gi evlavieo goapre
intreagr Maicii Domnului pentru fiica lui, s-oizbdveascn de legz-
de moarte, Etiind cr este nevinovatd. El a frcut frgrduln-
[.a,qi.
ld',cd.de-iva fi ascultatdrugrciunea,ori el personal,ori prin altci
neva,va trimite un dar de mare pregla mdnrstireapecerscri,in
MINUNILE MAICII DOMN UTUI 301
cinsteaIcoaneifdcdtozrede minuni a Maicii Domnului,ce se afld
aici. A douazi a sluiit si Sfinta Liturghie cu multl evlavie,pome-
nind cu lacrimi pe fiica lui ceanevinovatd.Din acel moment,cu
ajutorul Maicii Freacurate , fiica lui a scipat din leglturi gi din
primejdiade moarte,cdcis-adoveditnevinovifia ei 6. :ts;.
MINUNEA 344
Episcopul rugindu-se citre lcoana Maicii Domnului
. L scipat un om de la moarte
BogoslovBocisaRadoslovici,EpiscopulKievului, a venit odatil
la un oraE,ce se chemaCiornogorod.Acolo avind mogiileepisco-
pale,afrcut ni$tegarlfurimari. in aceaweme fiind de fafd,s-arupt
un mal, carecdz?rnd a acoperitun om cu gasecoli de pdmint. Epis-
copul vdzind aceaprimejdie mare, s-a rugat Maicii Domnului,
amintindu-gide lcoanaceafilcdtoarede minuni de la Pecersca, si
linI pe acelom viu qi nevdtdmat,pandceva fi scosde subplmin-
tul surpat:Pentru Lceamarebinefacere , el a fdgdduitcd va merge
pe jos pinilla Pecersca, pentru a mulpmi lui Dumnezeusi Maicii
Preciste,si va da milostenii la sdraci.Atunci, pentru ruglciunile
Episcopufui,omul acelaa trlii nevdtlmat sub pdmintul cdzutdea'
supra lui, timp de citeva ceasuri,pdnd ce oamenii Lau dezgro-
pat. in adevilr,cind au ajunsla el,l-au glsit viu gi sdndtos.Dupd
Lceea,Episcopula venit pe jos pdndh Mlnlstirea Pecersca. Acolo
gia implinit fdgiduinl4filcutd citre Maicalui Dumhezeu(x.327).
MINUNEA 345
Maica Domnului scapi pe creqtinul evlavios
de ucigagul ascuns in biserici
Un bun cre$tin, Ioan din Matelic, avea multd evlavie cdtre
Preasfinta Niscltoare de Dumnezeu;i pururea FecioaraMaria.
Un om o recate,vrdjmaqde moarte al lui, voia cu orice pref sd-l
ucidX.Stiind bine pe unde dvea sd,treacd,s-aascunsdupl cetate,
intr-o bisericl a Maicii Domnului, stiind cd"loan avet sd treacd
pe acolo.in timp ce se afla ascunsaici, IcoanaMaiciiPreacurate
a inceput a vorbi citre dinsul, ca gi cgm ar fi fost vie, rostind cu-
vinte de ingrozire,inc0t ucigaqulatit de cumplit s-ainsplimin-
tq!, cd"s-a prlbuqit cu fap Ia pilmint ca un mort. In acel timp,
Ioan a trecut pe aici, fdrd,nlci o primejdie, mergind .in drumul
302 Protos. NICODIM MANDITA
lui, ajutat qipdzit de mila Ei dragosteaMaicii lui Dumnezeu, ciltre
care el ayey fi\Lre evlavie (x. 3s9).
MINUNEA 346
Prin rugiciuni ciltre Maica Domnului au sedpat
de o iivini care omora oameni
intr-o pesterl din marea cetatea Romei vechi, era o gadiqrdperi-
culoasi ce omora oameni cu veninul sIu. AtUnsj, Lton al_ireilea,
Papd al Romei, impreund cu mulli clerici si popor, Lt{ggt litie la
Bi$erica Maicii Precistei, lg praznicul ndormirii Nascaibarei-de
Dumnezeu. Cu ajutorul lui Dumnezeu si rugiciunile preanriatei
Maicii Sale,au scdpat de.aceajivind ucigltoare de oameni 6.37s).
MINUNEA 347
Rugdndu-se Maicii preacurate,
' s-a salvat din tini si moarte
Gavriil Ostagefschi,fiind in oastealeseascd,pe cOndse.blteau
leEii cu sfezii, calul lui s.a impotmolit intr-un loc mldstinos. Ne-
maiputOnd sd iasl gi sd fugd de aici, sfezii l-au impresurat, gi se
preglteau sd-l omoare. YfiLndu-se in Lcea mare primejdie, el
s-a rugat Maicii Domnului sd-i vinzi intr-ajutor, strigfind cu glas
mare:' ,,PrpasfdntdNdscdtoarede DumRezeu,ajuti,mi, cd-!i voi fi
$lygd .in,veci". Atunci, calul indatd, a sdrit din tind", salvbndu-si
stdpinul din miinile duqmanilor sdi. Vd4indu-se scdpat,el sia
implinit fdgdduinga fd"cutd" cdtre Maica Domnului (x.394).
MINUNEA 348
Priznuindu-se,,Adormirea Maicii Domnului,,
aincetatboala ciumei in Tarigrad
in_ zilele domniei lui Iustinian impiratul grecesc,_4rfost in
Igftgl4=a--tLale.trrolimd. de-ciumd. in primele trei luni, mureau
14Jg "6",0Q8.dypd ^cee&ajungind chiirr la 10.000 de oameni-pe
zi. In LceL vreme au murit oameni de toate stlrile: pmte bdr-
biteascd si femeiascd,,bdtrini si tineri, precum si bogati sl de
cinste, cit gi scdpdtati gi siraci. Moartea nu a crutat si nu a oco-
lit pe nimeni. Si atit de numerosi erau morfii, inc0t, nu avea nici
cine sd-iingroape. in_gqgavre[ne s-adescoperit de la Dumnezeu,
unui om evlavios, c3..pdse lind de acum inainte, praznicul
MIN ANIIE "MAICII DOMNUTUI. 303
sclpaie*eiU{LI. FIcdnd ei
"Adg{mr,{L !4a!-c-ttD-qmnului" ;i*vor'
dupl poruncaaceasta,L conteritboala ciumei.g.4o4).
MINUNEA 349
Vrdnd si steargi ehipul Yenerei, a fost viltdmat de diavolul,
vindecat cu darul Maicii Preacurate
in cetateaAmasiei,un om evlaviosvrea sI-;i facl din casalui
bisericl in cinsteaMaicii Domnului,dar in aceacasilera zugrilvitd,
Venera,zeila pdgineasci,desfrinata ceamare.Pg-cAndzugravul
s:3=?Pv9at si gt€AfgI acql chip spurcAl,pentru ca sd,zugtdveascd'
in locul lui un-atrchip Sfint, {uhul cel rdu, carelocuiain aceazu-
greyealI aprinzlrogrqde de*m;;a;Apu stit asupri maiiili lui,
vitim2ndu-lfoarte rdn, ca si cum ar fi fost arsdcu f.lacdrdde foc.
At0t de tare il durea,si atit de mult i s-aumflat mina,incit a tre-
buit sI incetezede a'mai lucra. Dtrpdce mina zugravuluia fost
uns.dde Preoli,cp-u-nldelemn sfingit,s-avindecat,fdcindu-sesd.nd-
toas[ ca gi mai inainte. Astfel, cu darul gi ajutorul Maicii Domnu-
lq-i,gi-acontinuat lucrul, fdrd.sd,mai fie viltdmat cu ceva1x.2qs).
MINUNEA 35O
lllergind lavdniltoate;in z,i de sdrbitoare,
a fost pedepsit, salvat de Maica Domnului
in lara Spaniei,in cetateaAndora, un preot, in zita Dumne-
zeirii (SfnnaTreime),s-adus la vinat. Ydzind o gddioard(iivinl)
intrind intr-o gauril sdb plmint, Ei-ai?;r0;tmina ca sI o scoati
pe aceea,dar ea a pierit. Preotul vrind si o prindd",a intrat cu
totul in gaurd" Eiacoloindatd a inceput a se'vdihatare ;i apl2inge,
zicdnd: ,,Vai,in foc sunt, Preasfintd Nlscltoare de Dumnezeu,
airrtd-mil" Tovarigii lui insplimlntali, au fugit, neputind sd-i
vind in ajutor.
Pesteciteva zile, acelpreot despre care s-Lvorbit, a venit iir
bisericaPreacurateiFecioare,numitd Tavdalma,ca sd aduci mul-
fumire impdrItesei Cere;ti, clci Sfingiasa I-a scipat pe el din
aceanevoie mare.Acestpreot le-apovestitoanienilordesprecele
intimplate cu el, gi le-a amintit tuturor, ca sil prlznuiascl s,isI
cinsteasci Sfintele Sirbltori, mergind la bisericl Ei ascultdnd
SfarfJiturghie, cala oice nevoie sd fie si ei ascultafi,Ei ajutagi
de PtfEacurata FecioarI,Ndscdtoarcade Dumnezeu(x. 280).
 304 PTotos. NICODIM MANDITA
MINUNEA 35 T
O imagine a iudecilrii sufletelor in care Maica preasfinti,
se aratd si Maici a Milostivirii
Un cllugdr evlavios, numit Leon, aufuut lr vis o imagine a infri
cosateijudecdti.lngerii trlmbitau qi popoarelese adunauintr-un
cimp mare. In acel cimp se aflau dpu{ scdri ma1i, ce se inlllau
de la pdmdnt pand la Cer. O scard erirogie, iar alia albd,.pe scara
cga rosie,in capul ei, sta Hristos cu fatd,minioasd. C0[ 6ameni
mergeau de se suiau pe ace scard"spre Ceq cddeau pe pdmint.
Unii cideau de pe a treia spifd, Ll;giide pe a,p^ffa spi1e,allii de
la iumdtate, iar allii de pe spifa cea mai de sus. Atunci mulli oa-
meni merserd'la scara cea albd.,la. carc s-a ardtat Maica precista
gi aEape acea.scard,s-au suit toti la cer, primindu-i pe dinsii im_
pdrdteasaCereasci, Maica lui Hristos, implratul Slavei 6.'29;)
MINUNEA 352
Lepddind cilugiria a fost luat de draci si cilugirii
nelucrltori primejduifi, sclpali de priacurata
postelnicul cel mare al craiului unguresc, s-a frcut
_Ieronim,
cdlugdr, dar dupr aceel lepidind cdlugdria a iesit din minrstire.
In vremea cind acestaa murit, fiind noapte, nigte cd.lugdrioare-
care din aceamilndstire, st0nd pe marginia unui riu din apropie-
re, se zdboveaucheltuind vremea in vbrbe desarte. in acel timp,
dintr-odatr , se auzird,p.eape un sunet deosebit, la care ei intre-
bard: ,,Cineeste acolo?"si li s-ardspuns cu glas omenesc:,,Drvci
sur.rtemsi ducem la iad sufletul lui Ieronilq, postelnicul cel rdu,
c re era, mare slujitor al craiului unguresC, clci a lepddat cdfu-
gdr!ai,'.Dupd Lceea,diavqlii vrdnd si ingface gi pe cllugdrii de pe
Dalul apei, ce petreceau -cupierzind y,reme4in dege-rt,s-au speriat
foarte tare, si au strigat glas mare, ,,preasfbntdFecioard si
Maicd'a lui Dumnezeu, Marie, aittd-ne noud". Atunci diavolii le-
au zis lor:,,Ati apuclt de a[ chemat ?n ajutor pe preacurata, cdci
de nu, voiam sd
, -vd ineclm si pe voi, cdci v-am aflat treji, d,ar
vorbind cuvinte fdrd de treabd,(desarre),,(x. 294).
MINUNEA353
Chemind in aiutor pe Dumnezeusi pe preacurata Maich,
- scapi din legituri si se vindecd de rlni
Oarecind trei voievozi, anume: lzaslav,domnul Kietlui,
sviatoslaval cernigol'nluisi vsevolodal pereaslar,ului
mer[ancl
MIh UNIIE MAICII DOMNUIUI 305
oarecandla rdzboi impotriva Polo4ilor, dupi cum a proorocit
Qgyiosul-Ante.nie al Pecerscli,au fost biruili la riul Altei. Oqtile
lor au fost risipite, multi cdzind rdpugide moarte,rd.nifisauduqi
in robie.Printre cei rlnifi gi dugiin robie,se afla si Simeon,fiul
lui African,domnulVarejilor.Aflindu-sein aceamareprimejdie,
a privit spre cer ;i. a vlzut in aerplutind o biseilel minunatd,
careis-amai aritat si altildatd",pe cind cilldtoreapemare.incura-
jindu-se de acextd minunat2ivedere,a qtrigatrygindu-ge:,,Doam-
11e-.izbdve;te-mdde aceastd. moarte amard,pentru ruglciunile
M-aiciiTalegi ale CuvioqilorPlrinfi Antonie si Teodosiede la Pe-
cersca".Rostind Lceustd. ruglciune, cu voia lui Dumnezet a scd-
pat din legdturi,s-avindecatde rlni gi rlpit din mijloculdusma-
nilor. Mergandla Pecerscaa adusmultumire Maicii Domnului, si
ia poles_titCuviosuluiAnlonle cele intimplate cu el, gi despre
bisericace i s-a ardttt de doud ori in vlzduh. Quviosulia prog-
rocit cd el va fi acelacareva zidi in mdnistirea"P-.€cpf,scao biseri
c/gg$eali,!n -ci1-s1ea Maicii Domnului,proorocie care s-aimpli
nit mai tirziu, intocmai (x.303,siv. sf.l0 iulie).
or".,ou"#iTH[?t'i;f"
u,u*,.,l
cheami intr-aiutor pe Maica Domnului si scapi
in cetateaVovoniei,linutul Coloniei, ffdia,o fecioard,,anume
Athenda cares-aficut cdluglritl. Diavolulinsd o supdracu multe
Lslite. intr-una din zile necuratul s-a ardtatfecioarei,ip.qhip.Ul
qqUi tan4r voinic gi frumos, cnrei-a zis: sI iasi din mlnlstire gi
sd"mexgd"la lume, spre a se dezmierdain poftele lumesti. Ea
insd a chematin aiutor pe MaicaPrecista,cAntind din inimd cin-
tVryea ingereascl:,,Btrcurd,-teceea ce e;ti plind de dar, Marie,
Domnul este cu tine". Zicind, Lcestel,duhul cel rIu a fugit in-
datd,de la dinsa. (x. 387).
MINUNEA 355
Spini, ciulini si curse sunt cei rii pentru credinciosi,
dar Maica Domnului ii salveazd
A fost in Alexandriaun om oarecare,iubitor de Hristos, foarte
cucernicgi milostiv, care primea pe striini spllindu-le picioa-
relg. El aveagi femeia foarte smeritd,care posteain toate zilele
306 PTotos. NICODIM MANDTTA
si o fiicl de qasearni.Lao vreme oarecare,acel om iubitor de Hris-
tos, a plecat la Constantinopol, cd era negufitor, llsdndu-s,ifeme-
ia si fiica si o slugd acasd,.Iar cind mergea spre corabie, i-a zis
lui femeia: ,,Cuine lagi pe noi, stlp2ne?" Si rlspunzind birbatul,
zis ei: ,,Stdpdneiloastre, Niscdtoarei de Dumnezev".
i-a-intr-o
zi, s[.femeia Lcee la lucru, avind"gi pe copild l0ngd dOn-
sa. I4f s-t-Uga, invdlatd, fiind de diavolul, a voit sI ucidd pe femeie
gi pe copild, sd,ia ayeret lor gi si fugI. Lu0nd culitul pe ascuns,
mergea spre casd,unde era stdpina sa, Ei dupd ce a aiuns laouqd,
l-a cuprins.orbirea ochiloJ in mijlocul ugii Ei nu putea sI intre, nici
sd se intoarcd. $i multd vreme s-atrudit, silindu-se sd intre, insi
n-a putut, gi a inceput a striga pe,_stlpina sa, zicdnd:,,Vino aici".
Iar ea se mixa, cum sta el in miilocul usii si nu venea, ci o striga
pe ea,;i-i zicealui: ,,Vino tu aici, mai bine"; cI ftt-gtia.ci este orb
Ei cd, de a'ceeaera oprit. $i a inceput sluga a iura pe stlpana sa
ca sd vinl aproape de el, ktr ea se jura cI nu va merge la dinsul.
Sluga a zis: ,,Lasd mdcat pe copild sd vini". insd ea nici aceasta
n-a voit sd o facd",ciii zicea:,,Devoieqti si vii, vino tu". Sluga,vd-
zind cd"nu poate sd"facd nimic, s-a lovit pe sine cu culitul ;i str[-
pungindu-se, a cdzut Iar stlp2na lui, vdzdnd ceea ce se flcuse,
a strigat cu glas mare gi au venit vecinii. Au venit si de la mai
marele cetltii si aflmd" pe slugd, incl viu fiind, gi s-au ingtiinfat
de la dinsul despre toate. Au prosldvit pe NIscItoLreL de Dum-
nezeu, care L flcut o minune ca Lceea,de a izbdvit pe mamd qi
pe fiica ei. Dumnezeului nostru slavd @rol.25mai).
MINUNEA 356
Cuviosul Teodor fiind otrlvit, este salvat
de Maica Domnului
CuviosulTeodorfiind urit de oameniide casl ai episcopiei,
care luau cu nedreptatedin averile bisericii,tau gtrd.vitpe el.
Din ateastdcauzd. a zdcutcuviosultrei zile fdrd,glasgi sta nemiE-
c l_ca,un mort;.din care ctuzdin cetateincepusea strlbate ves-
tea despremoartealui. Dar dupi trei zile i s-a ariltat Preasfinta
Stipina-noastrl de DumnezeuNlscltoarea, qi ia spus pricina
\olii1ui, ce-ivenisedin o.lravaceadatd.in taind, ;i i-a spusgi pe
\ ce ii ddduserd otrlva; apoi scolind din basmaua ce o tinea
ni, trei boabe, i-a d,at lui, zicind: ,,Min0ncd-lepe aces[ea,
MINUNIIE MAICN DOMNUIUI 307
cd nu vei mai pdtimi de acum nici un rIu". Mincdnd cuviosul
boabele aceleaqia venit in simfiri, gi s-asimlit cu totul sEndtos;
apoi scul2ndu-se, amullumit lui HristosDumnezeu,9i Preacula-
fei Maicii Lui. Iar pe aceivrljmaEi rdi, nu i-a mustrat,nici nu a
spuscuiva despre ei; ci a fLcut ruglciune cltre Dumnezeu,ca sd
nu le socoteascllor aceastaca pdcat(v.St.22aprilie).
MINUNEA 357
Maica Domnului salveazddin robia turcilor
pe cei doi fii ai unei mameviduvl
Pe vremeacind turcii ocupauAsia Micd,in cetutelElatia,din
EparhiaAsianilor,viefuiau doi tineri sofi. AceEtia,de frica tur-
cilor si-auplrlsit \aralor gi s-austabilitin cetateaHrisopoli,din
laruMacedoniei.Aici solul imbolnlvidu-se,a murit, dupl ce mai
intii a devenit tatd a doi copii, ldsind in urmd o sofieindureratl,
instrdinatdgi slracd gi doi copii mici, lipsifi de sprijin Ei de pro-
tecfie.Peparcursulanilor ce au urmat, a trebuit si suferedin gr€u
urmdrile strlindttrfii, carese manifestadin greu,printt'o totald"
izolare fald de cei din iur, fiind ft^ta+i ca venetici.Neavind nici
o rudenie alor, Cdtrecare sd-qitdnguiascl soartalor, ei giau pus
toatd nddeideain aiutorul lui Dumnezeusi a Maicii Preacurate,
cdtre carese rugau adeseoricu lacrimi. Copiii flc0ndu-semdri
gori gi infebgand celece se intimpld, adeseoripldngeaupentru
durerea mamei lor Ei pentru sdrdciain care se zbdteau.
Nu.dupI mult timp, la durerealor ceamare, s-amai addugat
o alta gi mai cumplitd. in vremea Lceeaa venit poruncd de la
implratul turcilor, sd adunecopii, dupd obiceiullor spurcat,pe
care,din fii ai lui Dumnezeu,ii transformauin fii qi vasenle dia-
volului.intre aceqticopii au fost luali gi cei doi copii ai sdrmanei
viduve gi duqi la Amira, care i-a-inchis in temnifd.Dupd aceasta,
slrmana femeie pldngeagi mai indureratl, pentru luarea copii
lor Ei pentru viduvia, strdiniltateagi slrlcia ei. Si altl mingiiere
nrr LveL,slrmana de ea,firl numai nddeideaspre Maicaindure-
rafilor qi a orfanilo4 CeacareL suferit mai mult decit orice ma-
mI de.pepIm0nt,Preasfdnta Ndscltoarede Dumnezeuqi pururea
FecioaraMaria.Pe Ea de multe ori o ruga cu lacrimi fierbinfi, sd
facd,milil cu fiii ei, ca sd-iizbdveascddin mdinile plginilor qi sd
nu piarl sufletul lor, afl2ndu-sein arrrardrobie.
:]t&FP.
308 . Pr"t"".NfCODM
De vreme ce nemangiiate mamd se ruga, cu multd evlavie gi
credinfd si fiindcd ruglciunea ei era plinl de smerenie,a auzit-o
Stlp0na Cea atotputernicd",ca o milostivd gi induratl ;i a izbdvit
din leglturi pe fiii ei iubiti, intr-un chip minunat ca"acesta:Prea-
curata s-aariltat noaptea copiilor in chipul mamei lor, acolo unde
erau inchiqi gi le-a zis lor: ,,SculativI, iubitii mei fii, simi urmafi
mie". Atunci copiii inspiimintandu-se si fiind uimiti, s-au sculat
si cu bucurie au urmat ei. Apoi, prin cuvintul Preasfintei NdscI-
toarei de Dumnezeu,s-audeschis singure ugile temnifei qi au ieqit;
dupd.aceeaih pufind vreme au ajuns la ceasul Utreniei, in ceta-
tea Neapoli, unde era o mdnilstireinchinatd Preasfintei Fecioare,
Nlscltoarei de Dumnezeu gi a poruncit copiilor sd,rilmind"in ace-
ea mdndstire, zicindt-le: ,,Aici s[ vd tundeti si sd imbrdcati chipul
monahicesc, fiii mei, sd vI supuneti egumenului si la toatn frdti-
mea, cdci eu iardsi voi veni la voi, ca sd,vdddaci sporili in faptele
cele bune, monahiceEti".Acesteazicdnd,sia luat ziua bunl de la
ddnEii si s-adus. Iar copiii, dupd terminarea Utreniei, s-auinchi
nat egumenului, si iau vestit lui toatd intdrnplarea lor. Egume-
nul, ca un cunoscdtora inteles,cd o putere dumnezeiascdi-a mdn-
tuit pe dinEii Ei sllvind pe Atotputernicul Dumnezeu, a dat pe
copii in grija unui bdtrin imbundtlfit,.ca sd-iinvefe sfin$ta carte
;i toatd rinduiala si petrecerea monahiceascd.Si dupn pufind
vreme, ia flcut paraclisieri, ca sd sluieascdbisericii, fiindcl s-au
ardtat plini de rivnd. gi cuviogie.$i atdta sirguinll puneau,.inc0t,
tofi pdrintii mdndstirii se minunau de d2.nEii,dar mai ales pen-
tru faptele bune cele mari pe care le fdceau. Si toli fralii ii lnu-
dau pe dinqii, bucurOndu-sede sporirea ce o aveauin nevoinlele
pustnicesti.Mai ales Filotei, unul din cei doi frati, care se sdrguia
totdeauna si se silea ca sd cov2rseasclpe tofi frafii in ascultare
si smerenie.
Mama cea indurerltd,, nv stia nimic despre salvarea fiilor ei
iubifi. DupI ce a trecut pulind vreme, a primit un indemn bun in
gindul sdu,ca lepddindu-sede lume si de tulburdrile ei, si mear-
gd,Ia o mdnlstire de fer-ioaresi sd.se cIlugIreascI. in apropiere
de mlndstirea in care fii ei s-aucllugdrit, era"o mlnlstire de fe-
mei condusi de acelasegumen care i-a primit pe ei. Spre aceastl
mdnistire a fuidreptat Dumnezeupaqii acesteimame, unde fiind
MTNANNE MATCTT DO
primitl s-a cdlugdrit, punlndu-i-se numele Evdochia.insl egme-
nul nu ;tia cI Evdochia eta m mL copiilor, nici dinsa nu cunos-
tea minunea, pe c re a flcut-o Maica Domnului cu copiii ei. Copiii
petreceau in mdnlstirea in carc i-a adus Ndscltoarea"de Dumne-
zeuMaria si le-a poruncit sI rilmind intr-insa gi unde rdmdndnd,
slujeau in biserica Domnului cu multl osdrdie; iar ealn cealaltd,
mdnlstire de fecioare,sporind intoatd, ascultarea,sluiea ffud,pre-
getnre la, toate surorile. Sosind o zi in c?re eta w ptaznic vestit
al mlnlstirii, s-au dus toate monahiile la mlnlstirea de bdrbtli,
;i erau impreund cu ele s,iminunata Evdochia.Apoi, dupl bund-
voinfa lui Dumnezerr,s-aintOmplat cd,dupd.DumnezeiascaLitur-
ghie, s-austrigat cei doi frafi unul pe altul pe nume, pentru oare-
care slujbi a bisericii, ca niqte paraclisieri ce erau amdndoi. Iar
mam lor stdnd in narticd (pridvor),gi auzind dulcele nume al lui
Filotei, fiul ei, i s-a rupt inima; qi intrind in bisericl, s-auitat cu
dinadinsul la fefele lor, si i-a cunoscut cd,ei sunt fiii ei. Apoi de
mare bucurie a le;inat, si dupd multl vreme venindu-si in fire,
ia imbrd{igat pe d2ryii cu lacrimi, gi fIrI de safiu ii slruta. Dupi
aceastai-a,intrebat pe ddnqii: cum si cOnd s-au izbdvit din robie?
lar ei au rdspuns, zicind:,,Poate ne ispiteqti pe noi, preaiubita noas-
ffd, mamd?Au nu esti tu, cea c te ne-ai scos pe noi din miinile
ismailitenilor, gi ne-ai adus aici? Si ne-ai poruncit si rdminem
intr-aceastdminlstire, pind vei veni iardqi sI ne vezi?"Atunci fe-
meia s-a minunat si inpelegind minunea, vilrsa lacrimi, prosld-
vind pe Dumnezeu,multumind implrltesei celei atotputernice,
preamilostivei Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, care a sdvir-
qit cu dinqii o minune infricosatd ca Lceasta si nu a trecut cu
vederea rugdciunea ;i lacrimile ei. Aceastl minune s-a aluzit apoi
in toatd,mlnlstirea si se bucurau toli fratii de dinsii.
Evdochia a rilmas in mIn-Istirea sa, slujind lui Dumnezeu cu
mai multi sdrguinfd decit inainte Ei mulpmind Flcitoarei sale
de bine, crre i-a implinit dorinfa ;i a izbdvit pe fiii ei din pilgind-
tate. $i aga nevoindu-sebine Ei cu plicere de Dumnezeu,s-a dus
la Cel dorit fv. Sf.21oct.).

MTNUMLEMArcrr DoMNUrurin apAnAREA
cnrAploR cRE$TrNE,
BrsBRrcrLoR
gr uAnirsTrRrloR
MINUNEA 358
IcoanaMarcriDon;;tftTJ"#""3;'l:-*lsaracinilor
Nimic nu se intampll in lumea Lceustafilrd, voia lui Dumne-
zeu!Odinioarl, domnul saraciniloi cu voinfa lui Leon,imptrratul
grecesc,mergeain larigrad pe poarta ce se chemaBosforiozl.
Candau ajunsltpoarta cet?ifii,tovarlsii lui au putut intra lniun-
tru, dar domnul saracinilor a fost oprit, clci calul lui n-a wut
nicicumsI intre pe poaftil. Atunci clutind el in sus, avdz;utdea-
supra porlii Icoana Maicii Preacurateqi a priceput cI aceeal-a
oprit nedindu-i voie sI intre in cetate,intrucit adeseoricdnd se
vorbea cd"Maica Precistaapdracetatea. de ddnsul,el huleanumele
Ei. Domnul saracinilor a fost nevoit a se ?ntoarceinapoi (x. 178).
MINUNILE MAICII DOMNAIUI _ 3I I
MINUNEA359
MaicaDomnului salveazl cetateai arigrad
n".l,iot#ff':""""";:;'iH. a tangradurui
odinioaru, ei
dildeaurilzboi sdl cucereascl,deodatds-avdzutieqind pe portile
cetdlii si indrept0ndu-sespre ei, o Doamnl ce nvelinfiligare de
impilr7;teasi.Pergiiau socotit ctr aceeaesteimplrilteasa gi merge
sI-i roagesd,facdpacecu ei. Dar aceaDoamnla fost Precista,care
apdrafarigradul de wlimagi. DupI LceeaMaicaPrecistas-afdcut
nevilzatd., iar intre perqi a inttat atita tulburare,incit au inceput
a se bdte intre ei, inc?rt,mulli au pierit, iar cei rimagi in viafi au
fugit cu multl rusine si frici, din imprejurimile cetllii (x. 179).
MINUNEA 360 .
Icoana Maicii Preacurate pvrtatd pe ziduri,
apilra" cbtatea Novgorodului de dugmani
Cipdva cetateaSuzdaluluis-asculat cu rdzboi asupraNovgo-
rodului, amindoul cet[.tile fiind sub stlpdnirea impiratului de
la Moscova.in acel timp Ilie, EpiscopulNovgorodului,s-a rugat
lui Dumnezeuinaintea Icoaneilui Hristos,ca sd-iLperepe dnnqii
de dugmani:Ela auzit ttunci un glas care i-a zis: ,,Du-tein biseri
ca Domnului Dumnezeuluinostru din ulila Ilieqi, sd iei de acolo
icoana PreacurateiFecioareMaria gi s-o duci pe zidurile cetdfii,
funpotrivadugmanilor.$i aEaprin ea vi veli apdra".Episcopulau-
zind acestecuvinte a trimis pe diaconulslu, si-i aducl acealcoa-
nil aPleacurateiFecioare,dar icoanan-awut sI se dea lui s-oia.
Yilzlnd aceastaIlie EpiscopulNovgorodului,a mersdinsul impre-
unl cu tot soborul la lcoana aceeaa PreasfinteiNlscitoarci de
Dumnezeusi cilzdndinaintea ei, s-a rugat Stdpaneinoastre,zi-
cind: ,,O,preamilostivl Daamnd",Fecioartrde DumnezeuNiscI-
toure, tu es,ti nildeidea, scdparcaEi aplrarea cetiltji noastre,
zidul, acoperimintul gi limanul tuturor cregtinilor.Drept acee)
qi noi plcltoqii spfe tine nldijduim, toagd-te,Doamnl, Fiului TIu
gi Dumnezeuluinostru, pgntru cetatel noastrtr si nu ne da in
minawljmagilor no;tri, pentru pilcatelenoastre,ci ascultdplin-
gercLqi suspinarearobilor tdi ;i scapl-ne,precumoare-cind Fiul
tiltJ i-L crutat pe niniviteni, pentru poclinfa lor, aqijdereagi aici,

312 Protos. NICODIM MANDTTA
StApand,aratd-timila Ta". Astfel rugindu-se Sfintul, a inceput a
cinta ParaclisulPreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeuqi pe cind
clericii cdntaucondaculdupd a gaseapesni: ,,Ceexce eEtifolosi
toare neinfruntatl cregtinilor...",indati cinstita icoandt Preacu-
ratei Ndscltoareide Dumnezeu, singurl de sines-amigcat;iar po-
porul vilzind acea strdind minune, tofi intr-un glas au strigat:
,,Doamnemiluieste!"Apoi PreasfinlitulArhiepiscopluind in m0ini
acea cinstitd.icoand.,cu dragostea sirutat-o Ei mergOndcu tot
poporul, cintdri de rugdciunesdvlrqind, au indllat-o pe zidurile
cetdlii qi a pus-oimpotri\a luptdtorilor.Fiind al ;aseleaceasdin
zi, potrivnicii mai t^re ^n dat ndvald,asupracetdtji,aruncOndasu-
pra ei ploaiede sIgeli.Atuncicinstitaicoanda PreasfinteiNisci-
toarei de Dumnezeu,indatd,
e
si-aschimbatfata dinspre potrivnici
Ei a intors-o sprecetate. Aceastimigcareera un sefirnde preamare
milostivire a Stipinei noastre, pe cme a ardtat-o popoarelor
celor ce se primeiduiaude impresurdtori.Privind Arhiepiscopul
spre sfinta lcoand, a vdzut lacrimi curgind <lin ochii ei,.ca un
izvor al.Raiului.Luind felonul s[u qi adundndintr-insul lacrimi-
le ce picau de la ea,a zis:,,O,minune preasldvitd!Cum din lemn
uscat picurd lacrimi! latA,,impdrdtetsd,ne ardli noud semn de
incredin{are, cdci cu lacrimi te rogi Fiului Tdu qi Dumnezeului
nostru, pentru scdparcacetdfii". $i tot poporul vdzind ci pl0n-
gealcoana PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu,z strigat cdtre
Dumnezeucu lacrimi si cu suspinuri. Atunci, deodatda cdznt
frici asuprapotrivnicilor, gi i-a acopefitintunericul gi minia lui
Dumnezeuia tulburatpe ei, s,iauinceputunul pe altul sI seucidl.
iar cetlfeniivdzind o tulburare ca Lceeaau cdmt asupralor, au
deschisporlile cetdlii gi iegind inarmali, s-au repezit asupra
vrdjmaEilor,pe unii tiindu-i, iar pe allii robindu-igi agaau biruit
toatetaberelevriimaqilor,cu aiutorul PreasfinteiNiscltoarei de
Dumnezeu.Din aceavreme,Arhiereullui Dumnezeu,Ilie, a age-
zut praznicluminos,pentru a se ptdznui acelpreaminunatsemn
al PreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeu,in marea cetatea Novgo-
rodului, gi a numit zfiia aceea,pe de o parte, zi de izbdvire,clci
cu ruglciunile PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezerr,a trimis
Dumnezeuizbdvirecetlfii, iar pe de altd,parte,zi de pedepsire,
pentru cd fratji cei de o credintd si de un neam s-ausculatla
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 313
rdzboiintre ei, cei vinovafi primindu-girdsplatapropriei lor rIu-
tAF. Si agadin vremea^ceea,prin ocirmuirea bunului lor pIs-
tor duhovnicesc, mareacetatea Novgorodului,a petrecutin pace
gi liniEte adincd (v.sf.7 scpt).
MINUNEA 367
Icoana lui Hristos, vesmintul Precistei si lemmrl Crucii,
aphrh Tarigradul de pergi si titari
in vremealui Eraclie,impdratul grecesc,Sarvar,voievodulper-
qilor qi hanul tiltafilor, au venit cu ottile pe mare Eipe uscatpini
sub zidurile ,Tarigradului Ei inconiurindu-I,se luptau sd-l cuce-
reascd.ln aceavreme to.tioameniis-aurugat MaiciiPrecistei.Cle-
ricii s,ipoporul lu2nd icoanalui Hristos, cea nef.dcutlde mdnd"
omeneascl,ve;mintul Precisteiqi lemnul cel de via[d fdcdtoral
Crucii Domnului,au flcut litanie pe zidurile cetdfii rugdndu-se
lui DumnezeusI le ajute. Atunci Precistaprin icoanast de la
bisericadin Vlahernaa scornit,in mare valuri nlvalniceincOts-
au inecattoatecoribiile plginilor. Tot atunci,cu aiutorul Sfinliei
Sale,ogtile grecesticare se aflnu lingd bisericaSa ce se chema
Peghia,au ucis mulli tdtari ce se aflau pe uscat.Grecii vdzind
z;ceastaau inceput a se imbdrbdta gi astfel au biruit pe tdtari.
Hanul s-asperiat atdt de mult, cd nu stia ce sd mai facd.Astfel,
cu aiutorul MaiciiDomnuluiau fost izgonili (x. 125).
MINUNEA 362
Prin ruglciuni cu lacrimi citre Maica Domnului,
Moscovagi toatd Rusia scapi de turci si tltari
in anul 1451,prin voia lui Dumnezeu,pentru pdcateleoame-
nilor, au nivilit agarenii cei fdrd.de Dumnezeu,asupra pdmin-
tului Rusiei.Un fiu al impdratului saracinilor,.inso{it de mulfi
tdtari, aintrat pe plmdntul Rusiei,arzind satelepe unde treceau
si apropiindu-sede cetatea"Moscovei,au inconiurat-odin toatepdr-
tile, vrind si o cucereascl.Atuncifericitul Mitropolitlona, cu tot
clerul slu, luind cinstiteleCrucigi Sfintelelcoane,au inconjurat
zidurile cetdlii cu cintare de ruglciune, vdrsind multe lacrimi
din ochi in rugdciuneacdtreDumnezeu,pentru cetateqi pentru
popor.in aceltimp, cdutind spreun monah,anumeAntonie,care
era staret la mindstirea Ciudova,bdrbat cucernic,pe care il
314 PTotos. NICODIM MANDTTA
cunosteaSfantul, gi gtia viala lui imbunltdfiti, Mitropolitul Iona
i-a zis:,,Fiulesi frate, Antonie, roagd"pe milostiwl Dumnezeu gi pe
Preacurata Nlscdtoare de Dumnezeu, pentru izbdvirea cetlfii Ei
toati credincioasacregtinltate, de agarenii cei fdrd"de Dumnezeu".
Antonie i-a zis: ,,Prea mare, arhiereule, mul,tumim lui Dunrnezeu
si PreacurateiMaicii Lui, ajutdtoareanoastrd"ceatare ;i grabnicl,
cdci a. auzit rugdciunile tale Ei a rugat pe Fiul slu, pe Domnul nos-
tru Iisus Hristos, ca sI fie mintuitd cetate aceasta;i toatl credin-
cioasa crestindtate pentru tine. Iar acegti agateni, cu nevdzutl
putere vor fi biruili qi degrabd izgonifi, numai eu singur voi fi
rdnit de ei, ;i voi muri, cici judecdfile lui Dumnezeu au poruncit".
Acestea zicdnd Antonie, iatd deodatd.a zburat o sdgeatd"de la
tdtari, qi a rdnit pe acel staref, Antonie, care bolind pu1in, a mu-
rii gi a fost ingropat cu cinste de Preasfinlitul Mitropolit Iona gi
de tot soborul. Dupi Lceeavenind praznicul ,,punerii cinstitului
vesmdnt al Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu", ce se prdznu-
iegte pe ziua de doud iulie, pdginii au fost cuprinsi deodati de
mare fricd gi cutremur, din care cauzdau fugit de la cetate, fiind
izgonili de puterea cea nevdzutl a lui Dumnezeu. Iar Sfantul Mi-
tropolit a poruncit, ca degrabd sI se zideascdin curtea sa o bise-
ricl numiti ,,PunereaYegmdntului Preasfintei Nlscdtoarei de
Dumnezeu",intru pomenirea izbdvirii de agareni, cu rugdciunile
Maicii lui Dumnezeu, cdci inff-acea zi s-a liberat cetate de im-
presurarea barbarilor 1v.sf. 31martic).
MINUNEA363
Maica Domnului izbiveste cetateaUstiog de pieire,
pentru rugiciunile Sfintului Procopie
FericitulProcopiese trlgea cu neamuldin nemfi. Fiind negu-
fltor bogat,a venit cu multl marfd,in mareacetatea Novgorodu-
lui. Ydzind el toatd,rinduiala Bisericii Rlsiritului, Ei cunoscind
'ci credinfaortodoxdestebund, a iubit-o foarte mult dorind
;i
si o invefe desdvdrgitgi sI o primeascdpe dinsa, cillota" un bdr-
bat insuflat de Dumnezeu,c re sdJ invefe qi si-l lumineze prin
Sfintul Botez.Auzind de CuviosulPdrinte Yarlaam,care ridicase
o mlnlstire in apropierede Hotin, cI este bilrbat iscusit si plin
de duhovniceascd intelepciune,a mers la ddnsul;gi invdfindu-se
din destul dreaptacredinfl crestinfl,a primit SfflntulBotez.Apoi
MINANIIE MAICII DOMNULUI 315
qi-ainrpirgit toitd Lvere sa slracilor, dind qi mlndstirii aceleia
o parte oarecareqi astf'elsingurs-aflcut sdracde bunZvoie pen-
tru dragostealui Hristos.El a trecut cu vedereanu numai lumea
cu poftele ei, ci si pe dinsul, pentru cL a lepddat viata nebu-
neascl,ficindu-seinaintea oamenilorca un om fdrd"de minte gi
nepriceput,avind mintea sa adincitdin cugetareacdtreDumne-
zeu.Acei careil Etiaupe dOnsul,il fericeau,vdzdndu-ipetrecerea
lui, zicind astfel:,,Acestom, estemare inaintea lui Dumnezeu,
deoarecevenind aici din alte pdrli si fiind de altd"credinfd, s-a
intors la dreaptacredin{d,multa lui avbre a implrfit-o la s[raci,
iubind sdrd"cia qi s-afdcut nebunpentru flristos".
De multe ori, auzind fericitul Procopieniste cuvinte ca aces-
tea, se mihnea foartemult, si nesuferindsI fie liludat de oameni,
a plecat de acolo in pirlile rlsdritului, primind multe suplrdri
de la cei neintelegltori.Venindin cetateaUstiog,a vietuit intr-insa,
umblOndziua prin cetatese prefdceaa fi nebun,pentru clre eta
batjocorit de mul,ti qi chinuit cu bdtdi, mai alesde copiii cei ne-
pricepu!i.
NoapteamergOndel la'biserici,se ruga Domnuluicu lacrimi
pentru cetate, pentru oameni, Ei pentru slujitorii sdi, zictnd:
,,Doamne,nu le socotilor pdcatulacesta".CAndaveanevoiesI se
odihneasclde osteneali,se aruncape gunoaiesi muidlrii; iar
iarna pdtimeade ger Ei de zdpadd,irltr-o haind"groasdsi rupfl,
fiind pe jtmdtate gol. Yara rdbda zdduful Ei arEi[a soarelui, gi
primea foarte pulind hrand,de la oameniicei temltori de Dum-
nezeu;i aceastanu in toate zilele.De la cei bogafi si flcitori de
nedreptate,niciodatl nu voia si ia nimic, ;i adeseoripetrecea
multe zile f.dtd,hrand. Ducind o viatd,ca aceasta., s-a ftrcut mu-
cenic de bunl voie, chinuindu-secu forrnea gi cu seteasi riltd-
cind, umbla gol, ludnd ocIri, bltdi $i batiocuri.El, cel ce nu-i era
toatl lumeavrednicl, umbla prin ulilele cetlfii, lipsit, necliit gi
chinuit. Haina ruptd ce o LveL,o purta aruncatd,pe umdr, avind,
spatelegol, gataspre bItIi, incit si la d2nsulse implinea scrip-
tura: ,,Spatelemeu l-am dat spre b[tAi, qi fdlcile mele spre lovire
cu palmele;iar fala mea nu am intors-o de la rusineascuiplri
lor". Pentru o viali cL aceasta", s-a sdldqluitintr-insul darul lui
Dumnezeu,si i s-a dat lui darul proorociei,ca mai inainte sd
316 PTotos. NICODIM MANDITA
vadi gi sI spund,cele ce vor sd fie, precumva ardta cuvintul ce
ne stI inainte. Dupd Lceel el a inceput a locui intr-un foisor,
lingil soborniceasca bisericda PreasfinteiNiscitoarei de Dum-
nezeu,rugindu-setotdeaunacu lacrimi, gi cu multe ing'enuncheri,
cer0nd cele folositolre cetltii. Rugdciuneallui era bine primitl
inaintea lui Dumnezeu,fiind puternicl a indepdrta de la oameni
dreaptaminie a lui Dumnezeu,precum vom vedea din cele ce
ttmeazil,
Odatdpentruinmullirea pdcateloromeneqti,a voit Dumnezeu
sd,piardd, cetateaUstiogufui,cu fulgere;i cu pietre cilzutedin nor,
precum altd"datda ucis cu pietre din nori, pe oamenii din Amo-
reia, careseimpotriveaului IsusNavi. Cre;tinii,cei plcItogi, care
nu se pocliescsi care se tdvilesc ?nfdridelegi spurcate,ca in no-
roitil tinei, sunt potrivnici lui IisusHristos,Fiul lui Dumnezeu,por-
nindu-Lpe Dinsul spre'minie qi rdspldtiregi spre care Domnul,
ca sprevrdjmagiseinarmeazil;i-ipierde.Agas-ainarmat Dreptul
Rlspldtitor asupracetlfii Ustiogului, carel-a miniat pe El.
A llsat sd vind asupraei pedeapsasipieruarea,pe care Sf0n-
tul Procopie,mai inainte a vestit-o,indemn0ndu-ila pociinfd,
precumoarecOnd ProoroculIona pe niniviteni.
intr-o zi de Duminici, fiind adunatmult popor in Sfinta Bise-
ricI, Sf0.ntulProcopiea inceput a indemnape popor spre pocd-
intd.,zicind: ,,Fratilor,pociifi-vi de pdcatelevoastreEi milostivi,ti
pe Dumnezeusprevoi, prin post qi rugiciuni; cdcide nu vi veti
pocli, toqi veli pieri prin grindind si foc, pentru cd minia lui
Dumnezeuva veni asupfavoastrd".Dar ei nu s-auuitat la cele
zise de dinsul, ci grdiauintre ei: ,,Acestom este filrd"de minte,
fiindcd niciodatdnu grliegte ceva cu pricepere".DupI cintarea
DumnezeieqtiiLiturghii, Sfantul stdt€ain pridvor qi pldngeane-
mingiiat, tinguindu-seziua gi noaptea;iar oamenii care veneau
la bisericl, vdzindu-l plingind neincetat,ii ziceau:,,Dece pldngi
nebunule?Careestenecazulinimii tlle?" Fericitulle rdspundea
lor: ,,Frafilor,priveghiali gi vd, rugali, ca sI nu cddbti in ispitI".
Dar ei nu socoteauintru nimic cuvintele lui. A treia zi iegind el
din pridvor,s-adus prin cetate,propovlduind tuturor oamenilor
cu multe lacrimi si strig0ndu-lec[ se apropiepedeapsalui Durn-
nezeu, zicind: ,,Poclili-vl oamenilor,plingeli pentru greqelile
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 3r7
voastre gi vi rugafi, cd"doar igi va intoarce Dumnezeudreapta Sa
mOnie gi nu va pierde cetatel pentru inmullirea-fdrddelegilor, ca
pe Sodoma qi Gomorl". Dar oamenii cei impietrifi la inimI, nu
luau aminte la propovlduirea lui, ci mai alesil batiocoreauca pe
un om f.drd de minte. Dar Sfintul era rdbddtor qi *ugltor
fierbinte cdtre Dumnezeu,ardtindu.se pe sine chip de'poclinfd
pentru toti, si milostivind pe Dumnezeu prin neincetate rugd-
ciuni cu lacrimi, ziua si noaptea.
in Duminica viitoate,la amizzd,,a venit peste cetate un nor
intunecos, incdt s-aintunecat lumina zilei, fdcindu-se ca o noapte
intunecoasd",iar poporul vdzind neobiqnuita intunecare a zilei,
nu se pricepea ce este, si ziceauin sines,i:,,Ceva sd fie a;ceLStL?"
Apoi s-au ridicat nori mari cu fulgere neincetate din patru pdrfi,
ndvdlind asupra cetdfii. Erau tunete LsL de infricctgate,incit nu
se Luzet om cu om vorbind. Pdmdntul se cutremura de infricosa-
tul zgomot al tunetelor, iar din fulgere s-a fdcut o arsild mare.
Atunci poporul a cunoscut,cI vine pierzarea sa, prin mdnia lui
Dumnezeu care s-a.pogordt asupra cetdfii, aducindu-si aminte de
proorocia si propgvdduirea fericitului Procopie. Atunci tofi au
alergat la Sfintele Biserici, dar mai ales in biserica cea soborni-
ceasci a Preasfintei Ndscltoare de Dumnezeu, unde sdvirqeau
rugiciuni cu lacrimi. La aceaBisericd alergind qi SfAntul Procopie,
a cdzut inaintea Icoanei Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,
vdrsind multe lacrimi si rugindu-se, ca sd fie miilocitoare cltre
Fiul sdu si Dumnezeu,pentru oamenii care Lt gregit si au atras
mO;nialui Dumnezeu asupra lor. Rug0ndu-secdtre Dumnezeu,ca
proorocul Moise de demult, striga: ,,lattd, Doamne,acestuipopor
pdcatelelor, iar de nu, Eterge-mddin cartea Tain carem-ai scris".
Fdcindu-sede Sfintul Procopie si de tot poporul, ruglciune lun-
gd qi cu plingere, citre Dumnezeuqi cdtre Preasfinta,Ndscdtoare
de Dumnezeu, s-a ardtat din icoana Preasfintei Niscdtoarei de
Dunrnezeuo minune preamdritd..Din chipul ei a ieqit mir ce cur-
gel c din izvor. Din acel mir s-auumplut vasele liisericegti,;i in
ceasul acela s-a schimbat vdzduhul. Norii cei infricosati, cu ful-
gerele qi cu tunetele, s-au dus in locuri pustii, ca la doudzeci de
stadii depdrtare de cetate si acolo plouind pietre mari si infri-
coqate,au stdrimat multe pdduri ;i le-au ars, iar din oameni si
318 Protos. NICODIM MANDITA
dobitoace pe nimeni n-a ucis, prin Lpnrarea Preasfintei NAscA-
toarei de DumnezeuEi cu ruglciunile Sfintului Procopie.Pietrele
aceleq ce din minia lui Dumnezev Lu cdzutpe acele locuri pustii,
se vid gi pdnd acum, spre incredintarea gi infricogarea neamului
celui mai de pe urmI, ca pdcltoEii sI se intoarcdla pocdinld,.lar
din mirul acelace a curs din chipul Preasfintei Niscdtoare de Dum-
nezeu, se ungea poporul pentru binecuvintare. Cei ce erau bol-
navi gi pdtimeau de vreo boald, oarecare, aceia cigtigau vinde-
care qi sdndtate.Atunci s-a fdcut bucurie mare in aceastd,cetate
ce s-a izbdvit de pierzare si pentru mirul cel tlmlduitor ce s-a
primit din darul Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu.
Iar Sfintul Procopie vietuind ani mulli qi vdzdndu-qimaina-
inte sfirsitul sdu, s-a dus noaptel la mdndstireh'sfantului Arhan-
ghel Mihail si l0ngI acea mdndstire s-a mutat citre Domnul, ne-
gtiind nimeni de sfdrgitul lui. Moartea Sfintului a fost la 8 iulie,
in ziua pomenirii celui de un numO cu el, pldcutul lui Dumnezeu,
Sfdntul marele Mucenic Procopie fl. Sf.8 iulic).
MINUNEA 364
Pdrintii Cuviosului Nectarie, aiutafi
de MaricaDomnului, scapi de pericolul robiei
DumnezeiesculNectarie, era din localitat|a ce se chema Bito-
lia, iar pdrinlii lui au fost bine-credinciosiqi drepli inaintea lui
Dumnezeu si aceasta se vede din urmdtoarea,intOmplare. Pe
cdnd turcii voiau sI robeascl locul Lcelt, mama"cuviosului aflin-
du-sela atie, avilzutin somn pe PreacurataNdscltoare de Dum-
nezeu, care i-a poruncit sI ia pe bilrbat qi pe fiii sdi si si fugl cit
mai curind din locul acela, ducindu-se in altd parte, pentru cI
vor veni agarcnii sI-i robeascd,.indatd,cum s-a desteptat, a aler-
gat la casalor si a spus bdrbatului ei, ce a visat; apoi luind cqpiii
lor, au fugit din locul acela si s-au ascunsintr-o pltte, unde li s-a
pdrut lor cd este mai bine. Dupd ce barbarii at prdd,atlocul acela
si toate pdrgile din imprejurimi gi dupl ce a.incetat tulburarea,
dupd multd vreme au ieqit din locul unde se aflau ascunsi,plzin-
du-se nevdtdmati, prin acoperdmintul ;i sprijinul Preasfintei
Nlscdtoarei de Dumnezeu, cdreia, i-Lrr multumit din tot sufletul
lor cu lacrimi de bucurie ff. Sf.5 Dcc.).
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 319
MINUNEA 365
"
Maica Domnului pdzestebiserica Sa,
de tilharii ce vor si o prade
Odinioard au venit tilharii noaptea',in mInlstirea Sfintului
Sava,ca sd pradebisericaPreacurateiMaicii lui Dumnezeu.Dar
pe cind s-aupornit cdtrefercastrace se afla deasupramormin-
tului CuviosuluiPirinte, li s-a ardtatlor in fatd un munte mare
pe cue nu le era lor cu putinfl a se sui nicidecum.Apoi a cdzut
peste dinEii fricl gi cuffemur,Ei renunfOndla gindul lor, s-au
intors ru;inafi. Acesteatoate, tdlharii ing$i le-aumlrturisit mai
tirziu, cind cu pocdinld au venit la mdndstire,unde au petrecut
pdnd la sfirsit, viatd"bineplicutd lui DumnezeuW.Sf.3 dcc.).
. MINUNEA 365
Maica Domnului izgoneste prin Sfdnta salcoand,,
pe ndvllitorii agareni, din pdm0ntul Rusiei
in zilelebine-credinciosului si marelui domn VasileDimitrie-
vici, singurul stdp0nitoral Rusieigi in vremeaSfdntuluiMitro-
polit Ciprian, a fost ndvdlftealui Temiraxac,impdratul agareni-
lor, contra pdmintului Rusiei.Aceiasculdndu-se cu mare putere
de la rdsdrit si prldOnd multe impdr{fii, a ajuns pdnd la pdrlile
Rusiei.Apropiindu-sede hotareleei, a cucerit cetateaEleciulgi a
rdpit pe voievodulEleciuluigi a ucis o mullime de crestini,cici
era mareuritor ;i cumplit muncitoral neamuluicrestinesc. Apoi
se mai lduda,cd tot pdmdntul Rusieiare sd-l pustieascd,ca sd
dezrdddcineze credintacreqtineascd. iqi pregdteadrumul siu spre
Moscova,yr0nd ca sd o risipeascdpe ea. Auzind marele donin
VasileDimitrievicide acestlucru, ;i-a adunatoasteasa gi s-adus
in cetateaColomni.De acoloplecdnd,a statla malul riului. Ochi,
tdbfuind impotriva vrljmasului, iar Temiraxaca"statintnun loc
15 zile.instiinlflndu-semareledomn qi toatdoasteacrestineasci,
de mareaputerea pdgintluiimpdrat, carevenisecu multd oEtire,
gi auzind si desprescopul pe care il avea sia ridicat mO.inile
spre.cer,impreundcu toli ostagiisdi ;i se ruga cu lacrimi Dom-
nului Ei PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu,pentru izbdvirea
sa de acel agarcanfdrd,de Dumnezeu.Ei chemauin ajutor pe cei
mai mafi pllculi ai lui Dumnezeu,pe Sfinfii Ierarhi Petru si
Alexe,pe CuviosulSerghiesi pe ceilaltiSfinti ficdtori de minuni

320 Protos. NICODIM ItIANDITA
ai Rusiei. Apoi a trimis in cetateaMoscova,la plrintele sdu
duhovnicesc Ei la PreasfinfitulMitropolit Ciprian,ca sd faci post
Ei rugiciune. DupI Lceeasd trimitd in cetatelVladimirului, ca sd
ia de acololcoana filciltoarcde minuni a PreasfinteiNlscdtoarei
de Dumnezeu,sil o aducl in Moscova,pentru apdtareaimpfuil-
testii cetlfi a Rusiei.Mitropolitul Ciprian,mai inainte de a primi
aceastf poruncl, se gindea ca sd aducil acea cinstitl lcoanI;
c2;ndi-avenit porunc LceLstL,Ltunci a mullumit lui Dumnezeu,
ci tot acelaEigind a pus Ei in inima marelui domn. Primind
aceastd.potrivire a g0ndurilor, ca"o adeverirea bunlvoinfei lui
Dumnezeu,ca minunatalcoand"sd se aducilla din;ii, atunci el a
trimis tndatd,la Vladimir, oameni din duhovniceascarinduiald.
sd aducdcinstitalcoand.Apoi adundndtot clbrul ;i mullime de
popor,s'aurugat impreuni pentru biruinfa asupravrdjmagului.
El le-a poruncit tuturor sd posteascdqi sd se roage,el singur
fdcind slujbl si rugdndu-seziua si noapteacu multd vdrsarede
lacrimi, pentru marele domn, pentru oaste,cum gi pentru tofi
drept-credinciosii crettini.
Cind cinstita lcoand a pornit de la Vladimir Ei se apropia de
cetatelMoscova, in 15 zile ale lunii august,de prazniculAdormirii
MaiciiDomnului,au iegitin.int2mpinareaei, PreasfinlitulMitropo-
lit cu tot soborul sdu,impreund cu mult popor, ca;revdzdndacea
Sf0ntdlcoand,au cilzut cu fala la pdmint si s-auinchinat ei, ca
insd;i PreasfinteiNdscltoareide DumnezetJ, curevenisela dingii,
qi primind-o cu negrlitd bucurie,virsau multe lacrimi, privind
spre ddnsagi rugindu-seca sd se izbdveasclde ndvillirea ^glre-
nilor. Dar nu in zadarle-aufost rugdciuneasi lacrimile lor, pen-
tru cd chiar in aceiasiziin carea fost adusdla Moscova,preacin-
stita Icoand"a.PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu,Temiraxac,
plgnnul impilrat al agarenilor,ingrozindu-sede o infricogatl vede-
nie pe carea avut-oin vis, s-atulburat si a fugit inapoi cu toatl
putereasa,nefiind izgonitde nimeni. VedeniaLceeaa fost astfel:
inaintea sa a apdrutun munte inalt, pe al clrui virf mergeau
impotriva lui mai mulli Arhierei, aceiaavind toiegein mdini il
ingrozeau pe el. DeasupraArhiereilor, in vIzduh, a vilznt o
impfutteasl inconiuratd,de o strllucire neobisnuitdsi de o slavl
negrditd,imbrdcatdin haind de porfird, cu razein chip de fulger
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 321
;i strdlucindmai mult decit soarele.Iar impreiurul ei era mulli
me de ostasiinarmafi carc ii sluieauei, gi pregdtindu-seia de
rdzboi.Implrdteas^^vel m2inileridicatepentru ruglciune.Apoi
^a
vdzat-ope ea.ameninfindu-l cu groazd", ca si se ducd din hota-
rele plmintului Rusiei,ardtdndu-se ca si cum porunceaostasilor
sii si porneasclcontralui. De aceainfricosatl vedenies-acutre-
murat Temiraxac,a sdrit inspiimintat din pat qi a rdcnit: ,,O,vai
mie, ce inseamnl aceastdvedenieinfricosatl?"Si tremurind, se
temeasuspinind,fiind in marenepricepere. DupI un ceasvenin-
du-Eiin ffue,a chematpe domnii gi voievoziisdi, gi a inceput a
le spunelor ceeace avdzut,tremurind inci de frici. Aceiaauzind
ceeace li se spunea,Ei vdzdndpe impdratullor tremurind, s-au
inspdimintat Ei ei asemenea,qi nepricepind inlelesul celor
auziteziceau:,,Ce poatesi fie aceastl?"Unii ziceau:,,impdrdteasa
cares-avdzut,esteMaicalui IisusHristos,Dumnezeulcreqtinilor,
si sevedecdvoieEtesd aperepe cregtini,pentru cd"ddnsa le este
lor Aiutitoare gi Purtdtoare de gtijd". Temiraxaca zis: ,,Dacd
crestinii au o aiutdtoareca aceea,apoi in degert ne-ampornit
asupralor, Ei fdrd"de spor ne ostenim, cdcimicar pe unul din cei
ce stau inaintea ei, de l-ar trimite asupranoastrl, pe toli ne va
birui, qi nici loc nu vom puteagdsiunde sd fugim".
Astfel pl0ngindu-se acel impfuat pdgin, s-aintors inapoi cu
toatd putere^ sa,fugind cu rusine.Si aceastafiindcd li se plrea
Lgarenilo4cd multe cete de ostagidin plmintul Rusiei,vin in
urma lor, ;i pentru aceeafiind cuprinsi de fuicd,mare, unul pe
altul se cdlca,aruncindu-qi armele, prdzile qi tot ce jefuiseri ei.
Astfel a fost biruinla drept-credincioqilor creqtini asupravrdi-
masilor,fdrd,fizboi si fdrl vdrsarede sdnge,cu rugdciunilePrea-
curatei Fecioare,Ndscdtoareide Dumnezeu.Aceanivllire a lui
Temiraxaccu agareniilui, qi minunatalui izgoniredin plmintul
Rusiei,s-aintimplat in anul de la facerealumii 6.303 (sau795de
la Hristos)gi din vremea acee in cetateaimpilrdteascda Mosco-
vei, s-a Lsezatprazniculintimpindrii lcoaneiPreasfinteiNlsci-
toarei de Dumneze\,caresenume;teVladimirsca,intru neuitata
pomenirea minunateiizbdviri de agareni.Aceaizbdvfues-aflcut
pfin apdrareaPreasfinteiNdscitoareide Dumnezeu,prin Sfinta
sa lcoand.cea fdcdtoarede minuni. Dumnezeuluinostru slavi,
cinstesi inchiniciune in vecii vecilor.Amin (v.Sf.2r5aug.).

MAICA DOMNUTUIPOARTA GRIJA
DE MANASTIRI SI DE PERSONALUTtOR
MINUNEA 367
. Maica Domnului izvorigte apd"din piatrd, + tqJrcbl_for, cel mai sus ardtat, aflltrd, de plecarcalui, mult s-a
umple iitnifele cu grdu gi vasele cu vin si untdelemn
Din cele ce ni s-aulisat scriseprin cdrli afldm cd pe la aryL
961, se afla in Trapezundaun blrbat preatnfelept9i purtltor de
D-umnezeu, Aw31glgcu numgle,care aveamultd,dragostede cele
dumnezeieEti. Vrind el a se depdrtade lume s-adusintr-un mun-
te ce se. chemaChimina, unde trdia Sfantg-l$,I-fia! M{g!ggg-,De
Lcestl,TupI a sa dorinfd, fiind clluglrit, a r{mas_ina$"lt?"tg_-0p_
,el, pdVindcu dinadipsu!toali lspra petrecereEipuqttjqi::
*gg
cind numai odatd.pe sIptdm0nI qi implrtdgindu-.se--deseori cu
I bAtri,ni-a poruncit sAmanan-
ce numai la trei-Zilg^$dafrsi sd doarmdpe o rogoiini.
iffi-c€sffiF-A veiiii la sfantul491_&.ti, ceerau
nepogide--ai-fui,
boieri de neammare:Nic-hifogcare erlpus de impiratul Romano
ca voievodpesteoasteace era inslrcinltd a mergesd batl pe
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 323
agareniidin Crit, ;i Leon, care era Patriciu gi Domestical Ecoli
lor Apusului.$i a iis ciltre ei, Sfintul: ,,PreLiubifii mei fii! Eu am
la mine ca ucenicun mare orilJmbuniltillit cu prisosinfi,'ce-Js
'AtiLn-dSie
numegte ]iiil-"I" ."1 d;l l*Lg-&-fi-e-*al-.!ui-.pste Avramie);ca
Plrinte va ifatuiesc si' v[ miiiuiiiitiA el de-acumiqalnle--pen-
tru cI intr-adevlr estd'refiic-frircArmuiaffiufbtete oame-
nilor". $i vorbind bbierii cu ei, tfupespusa6-ffit
mult de mlrea lui inlelepciunegi pricepere,pentru care s-augi
mdrturisit lui. Iar intre altele, _lrolevodul a zis cdtre din-
sut ,,Ammare dorinll ca sd"md"depdrtezde lume gi sd mI lin$-
tescintr-o mInlstire" . La cateAta1aSieia rdspuns:,,Buni soco-
teald al, fiule, in minted ta qi dacd,te vei hotlri, Dumnezeuili va
ajutala ceeace-!iestede folos".Cu acestecuvinteia binecuvintat
pe ei de plecareqi s-adus la nlesale.De atunci,Mihail, pe oricd,ti
pdrinti si oameni mari veneaula dtnsul pentru mlrturisire, flr
trimetea la Atanasie - - - ; -ce
' " a -locuia
; in afardde mlnlstire. Care aflnffi"
" -"-i -'--L- '
T
ci sfdntul bdtrdn voia sl-l lase dupd molrtea" sa ca moqtenitor in
locul lui, spre folosirea fralilor, c4_gnql4lgr 4g $Lv1[-gg_e_tg_g:4.*
ruia i-a spus,figirnicindu-se cum cd ar fi om simplu, negtiutor
de carte. Bltr0nul scriindu-i alfabetul,il invdfa pe el.
intrj-stat.Si fiindcl cunogteaduhovnicestedorinta lui de a secltice
la Athos,a.scriscdtremai-mareleTesalonicului ca sdcerceteze cu
sirguinll_ in tgq-m-un_1g le, -pind"ce ii va af la,,-ar diffi in icri so"4{e
chipg!J-919,i-.lut cum-"+i-to,ates-em&e.le. Duc2ndu-se acelaEi vest i nd
proiestosuluiSfdntuluiMunte,i s-ardspunscI trebuie sd aEtepte
pinil la pr:azniculNaqteriiDomnului, cind se adund,tof frafii la
bisericaProtatul gi atunci 1l va cduta.
Sosindmomentul-asteptat,in timpul cdnd se canta"priveghe-
rea, p.1q_LgggglJlzU_pg-A!ag11leggl*qr}lal pe care il cunoscu
dupr lemnliie A-esirfit'dd sldniiiil Niilii:foi: Fdcdndu-ilui metanie,
l-a rugat sI citeasclceledupd rinduiali. lnsl el, pundndpricini
cI nu stie carte,proiestosull-a amenintat'cd-l va afurisi,dacdnu
va citi aqa dupl cum gtie. Atunci si nevrind, a fost nevoit sI
spunl adevdrul;qi auzind limba lui cea preainleleapti qi bine
324 PTotos. NICODIM MANDITA
grditoare,toli s-auinspdimintat gi i s-auinchinat lui. Iar mai ales
bdtr0nul, stareful lui, qia cerut iertarc pentru necunostinlele lui
cele de mai inainte.
AUZFd Atanasie cd Nichifor a trimis scrisoarepentru el, a ru-
gqtpe pioiestosul ca si nu-l descopere;;i aELs-afdcut. insi peste
pufin[ vreme a venit Leon, fra,tgle lui Niqbifpr, cate cercetand in
tot muntele,l-a aflat pe dinsul si imbrlfigdnduJ, s-a bucurdt foar-
te ;i s-aveselit cu duhul. lar fralii pustnici, vdzind evlavia boieru-
lui cltre Cuviosul, l-a rugat pe 4cestasd cearilmilosterue pe-ntrx cA
sd zidescdbiserica Protatului ma! m4q-e,cdci fiind prea micl erau
siiamtorali de multe ori. fi in urma ruglmintei f.ilcutd" de Atana-
sie a dat Leon bani deajuns de au ridicat bisericd mai mare din
temelie. Dupd care lu0.ndu-qiziua bund de h Sfantul,,s-adus cltre
fratele sdu Nichifor. Acesta auzind cele despre Cuviosul, a trimis
o scrisoare cdtre proiestoEi,sd-l trimitd la el negresit, care, vdzAnd
credinta cel mlre a lui Nichifor, l-au indemnat pe sfdntul ca sd se
ducd. Iar el, vrind-nevrind, aplecat qi s-adus laCrit, unde se afla
atunci binecredinciosul Nichifor pentru lupta cu agarenii. Si cu
aiutorul lui Dumnezeu,prin rugdciunile Sfdntului, biruind de tot
pe barbarii aceianecredinciosisi binecredinciosuluiimpdrat ves-
tindu-i, a zis Nichifor cdtre Atanasie: ,,latd,Piltinte, prin rugdciuni
le tale acrrm s-aizbdvit Muntele de frica agarenilor. intorcdndu-te,
zidesteo mdndstire,ca sd vin ;i eu pentru liniste, dupi cum avem
invoiald, dacd mai tii minte, ca si md depLrtez de lume".
Acesteazicdnd avoit sd-i dea bani, insl el nu a wut sA primeas-
cd,,citFa.zis:,,Fiicu frica lui Dumne2_C_11Liilg*nt9jSgU-qs-ele-hrmii.
Dacd,fapta ce doreStia o faceia fi plniffiiulDumneZgll*se.va
le-a zis Sfintul pentru cd nu voia sI aibd grra zi{qi).
lar evlaviosul Nichifor, intristdndu-se de acestecuvinte, si-au luat
ziud,bundunul de la altul, si s-aintors Sf0ntulin Munte,iar Nichi
for s-adus la Constantinopol, unde flcdndu-iseprimire cu mare
cinste pentru cI a biruit pe agareni,mai pe urml a fost alesim-
pdrat. $iJiild_ 91totp*e-gg4*q!"4p4ll_i!_{9_4gr1n ? ridi utr Sfant
.t-?"$e
LocaqNiscltoarei de Dumnezev,a trimis la Athosprintr-un duhov-
*-L---*.-*
de litre de aur.Wdiitl dtanasiemulta
ni[ cu"numae-ilieioaie,-60
implrit, a primitbaniiEia inceput
evlaviea dreprciedinciosului
aziCrim6ndstireain anii 961 de la flristos. lar cite impotriviri qi
MINUNITE MAICII DOMN UIUI 325
ispite a pdtimit de la diavol, cite osteneli qi trude a indurat pinn sd
zideascd"o mlndstire a;a de mare ca Lceastl, dupl cum gi in ziua
de astdzise vede, nu se poate scrie aici, pentru cd nu despre aceas-
ta se povestegtedici. insd care n-a fost la Sfdntul Munte qin-avdzut
acea sfintd,Lavtd, cdtl frumusete are: cite izvoare cu minunate
curgeri, copaci frumosi, dltitori de veselie, turnuri inalte, chilii
nenumdrate,caseindestulate si altele asemenea,sd citeascdviata
Cuviosului Atanasie pentru ca sI se umple de mare veselie.
Iar noi, trec0nd peste nenumlrate minuni pe care le-a sdvOrsit
pururea pomenitul, vom scrie numai despre pururea Fecioara
Maria, Nlscdtoarea de Dumnezeu, care este lconoama acestei
Lavre pini in ziua de astdzi, dupd cum aici mai ios vom ardta.
Cheltuind Cuviosul aurul cel trimis de impdratul, s-aintristat cI
nu i-a ajuns ca sd.sdvdrseascllucrul a;a dupd cum il incepuse.$i
gOndindu-sela aceastaa plecat din mdndstire spre Careia, ca sd"
se sfltuiascd cu proiestosul Muntelui, dacd,n-ar fi bine sd trimitd
la impdratul sau gi pe alp boieri, ca sd ceard aiutor.
C0nd era departe deLavrd, cala 4000 de stadii, vdzu o preafru-
moasd femeie, care il intrebd: ,,UndecdldtoreEti,Atanasie?",,Dat
cine esti tu de mi intrebi?" a rlspuns el inspdimintat.,,Eu sunt
Maica Domnului
Domnului tdu". Zis-aei, Sfintul:
Sfintul: ,,lartd-md.,
,,Iartd-md,StipinI,
Stipani, dar nu
cred, de nu voi vedeavreun semn -
lui.j'.Rdspuns-alui Preasfinta' ,Loveqtein piatr nume-
le Sfiltei Treimi $i cu darul celui NIscut din mine,_"-4E1i-app
pryanunAcu inaestume". Si asaf.dcind,indatd" a izvorit din pia-
tri mulfime mare de apd,.Atunci el fiind foarte insplimdntat, a
cdzutcu fafa la pdmdnt,cerind SHpaneiiertare. Careintrebin-
du-l unde se ducea,ia spustoatl pricina mai susardtatd.l-a zis
lui Stdp2na:,,Du-teinapoi_!a pd!{q!ife_rs1_t'ei-
S4"s_lj411rlgkp_t|ge
cu grdu li vgl""g--tS_-p"Lt_tg""gU_yil-$
-qg-{_ql9mn,cum si toate celelalte
carei1i tr,e!ut-e:,c; cgjj.slg1ut:Iip"lu-i_$i.Slpanului
_lg.gs_!e.4-_!9?1e-
meu,iti v<tl_49$9q?{r4"-vpl m_anastirea.
q4-vQryi 9ar strnuindrlz-
" j ' - - ' " - i ' _ 4 _ - + -
neascl nirnenea si niciodatd,ca sd.se socoteasbl iconom al ei.
pentru cA eu v de cele ce vd
sunt de trebuigj{rltUgi sd nu y_A.lgqevi le cllu-
gdriei,
v:-,
de sluihaTlienieisi cl
s-a fdcut nevdzutd".Iar cuviosul intorcindu-se la mdndstire, a
 PTotos. NICODIM MANDITA IIIINUNIIE MAICII DOMNUIUI 327
326
aflat toatedupl cum a zis StIpina, c re au aiuns cu indestulare Iar crestinii stiind evlavia lor, le trimeteau in fiecare an cele tre-
pind s-asivQrgitdumnezeiasca bisericdqi toatdmlnlstirea, dupl buitoare ;i aveau cu ce trli; pentru cI nu numai poporul cel de
cum se vede pini in ziua de astdzl Minuneacx Lp^ t:zvptitd"din rind, ci si implrafii le trimeteau daruri si ii aiutau. insi dupi o
piatril, g qtiu tofi cei ce locuiescin Athos. vreme, sculindu-se cu rlzboi pdginii barbafi qi biruind pe creq-
- tini, le-au luat pdminturile din care mlnlstirea primea venituri,
Se poatevedCain bisericl o icoanl a PreasfinteiNlscltoarei
de Dumnezeu,cu1eestezugrivitd pe u;a dinluntru a mlnlstirii, ce le folosea pentru hrand,, iat impdrtfii nu mai.aveau voie sd
in care se aratil cum stI Sfintul dinaintea PreasfinteiFecioare, rnai trimitilbani pentru cheltuiald ca mai inr(inte. Nemaiavdnd
cu chip smerit, cu multd evlavie, iar Ea cu mina dreaptd" intinsl cele de trebuinfd acolo, monahii s-au gdndit sd plece in altl parte.
spre Cuviosul. dedesubt estescris: ,,MLicLlui Dumnezeu qi ico- Si intr-una din zile, s-au sfdtuit ca sd sdvdrEeascd Dumnezeiasca
$i
noz'maacesteiLawe".Iar in cdmpulcel dimprejurulicoanei,sunt Liturghie, sd se impdrtdqeascdtofi cu Sfintele si Preacuratele
scriseminunile Sfintului si are si acestedoudzugrdveliintr-una, Taine, sd se ierte unul cu altul qi apoi sI se duci fiecarc unde il
Stilpinaii aratd cu degetulpiatra, iar el loveEtecu toiagul 9i izvo- va indrepta Dumnezeu.
rdste apd,,iar in cealaltd,, amindoud istorisirile, cum Ei mlnlsti Adunindu-se ei gi cintOnd toatl slujba Cu lacrimi, in timpul
rea subcarescrieasa:,,Preasfdnta esterinduitd"ca sI fie Iconoa- cind se cirrta:,,Cuvine-secu adevdrat a te fefici pe tine, Ndscdtoa-
ma mlnlstirii, iar PreacuviosulParaiconom".$i agadip.aceasta re de DumrezelJ" gi celelalte, au auzit zgomot ;i lovituri in jitnife
!gg qi-c"-iq{-atd qi ieEind trapezarulafard",aaflat (otminune!)toateldzile Ei toate iit-
se.irrlelggg_pflqig?-pgutru" -ea*te-.-IlU-p:e_.' iconom in
LceLStd Sfanti Lwrd.,ci numai paraiconom,pind"in ziuade astdzi. nifele pline de griu alessi frumos; pe care vdzindu-l dupd Liturghie
Daf sI revenim la ceeace mai wem de sptis.riiai departe. fralii, s-aubucurat cu negrditd bucurie gi au strigat cu mare glas:
'
DupI ce Cuviosula sdvirgit mdndstirea,c?rta triit el a prdznuit ,,SlavI Tie, Dumnezeule!Mulpmim'fie, Doamne,cI nu ne-aildsat
pe Preasfinta,iar dupdmoartealui qi frafii, de asemenea, tot pe pe noi, newednicii robii Tdi, ci ne-ai trimis putere din ind.ltime".
Ea o prilznuiau.Preacuratl insd",ardtdndu-sein vedenie proies- $i nu numai minunea cu griul a sdvirgit-o Stdpina, ci gi altele
tosului, i-a zis:,,De-ac1m inai.nte_,si.
nu .m4_gr^4-l_pl4zryiflpe-!n!.gre, asemenea,pentru cd s-augdsit toate vaselepline cu vin qi cu unt-
ci pe robul meu A!ru-AqlS, care s-a ostenit pentru aceastd, casd, delemn, de legume si de toate cele ce sunt spre trebuinla trupu-
p-aneU moaitEli-tiebuie ie ailz s,c0t dg mfcardsptatiregi mul- lui, cu indestulare, incit le-a aiuns hrnna'aceeape mai mufi ani.
Umplindu-se ei de tot binele, cu tofii s-auveselit qi s-au hotdr2;t
1!mi-i9.pe"atruostenealaEi nevoinla.lui".
ca nimeni si niciodatd sI nu mai pun[ in gind ca sd,plece din
$i de atunci priznuiesc cu cintare in a cincea zi a"lunii lui
iulie, cind se adunl cala doud,mii de c@- aceel sfinfiti mdndstire,nici sd se leneveascdvreodatd de la cin-
- tlrile ;i laudele cdtre Fdcdioarcade bine. Si Lsaau petrecut viata
sifrdu-seprivegherede toatil rtoaptel, cu preafrumoasecitiri gi
cintilri, de la apusul soarelui pdnil la zitd,, cintind lui Dumne- cu fapte bune gi niciodatl nu au fost lipsi,ti de cele de nevoie, pen-
zeu,Celuiin Treimeldudat,Ciruia I se cuvine slava,cinsteagi tru cd ori de cite ori alueurrtrebuinfd de cevt,le trimetea impdrdtea-
inchinlciuneain vecii vecilor.Amin 1v.sf.5 iulie;M.M.D. 21,d.N.). s& ceapreamilostivL Pentru ale cdrei rugdciuni, sd dea Dumnezeu
sd ne inwednicim de fericirea cea cereasc[ Amin (M.M.D.27,d.N.).
MINUNEA 36E
O mlnistire aiungind in mare lipsi de hrani, - MINUNEA 369
a fost aiutatd,cu preaslivire de l{aica lui Dumnezeu Nigte ostagi strigdnd citre NlaicaDomnului
au sclpat de primeidia furtunii
Pe vremeacdnd stdpineaudrept-credinciogiiimplrafi, se afla
intr-un loc pustiu o mlnlstire inchinatl pururea FecioareiMaria, Un ostasd,ela Zaporoji,ce se chemaAndrei Leahula,impre-
pe care monahii trlitori acolo, neincetato lludau Ei o sllveau. und.cu mai multi tovardside-ailui, se intorceauacasl de la un
328 PTotos, NICODIM MANDTTA
rdzboi purtat cu ruqii, inclrcali cu prdzi. Pe cind mergeaucu
caiacelepe mare, s-a ridicat o furtuni groaznicd,incit erau in
mare primejdie. Ei vdzind cI li se apropie moartea,au inceput
a striga: ,,PreacuratIFecioari,Nflscltoarede Dumnezeude la Pe-
cerscagi Sfinte ArhangheleMihaile, voievodul cel ceresc,milos-
tiveqte-tespre noi". Strigind asa,s-auflglduit sd dlruiascd md-
nlstirii Pecersca,o mullime de daruri, numai si scapecu viafd.
Atunci li s-azrdtat lor un ostaqtinIr, ce purta ctftan de aur, 9e-
zind pe un cal impodobit tot cu avt, cate le-a zis lor: ,,NuvI
temefi, ci rugafivi lui Dumnezeugi PreacurateiMaicii Lui Ei vI
va izbdvi din aceastl primejdie, cdci mie pentru aceastami-a
poruncit sd vin aici". Si zicind acestecuvinte a inceput a seinll-
ta in suspAndnu s-amai vdzut.Dup[ a;ceels-aupotolit vinturile
qi marea,gi aceqtiostasis-auintors cu bine laZaporcji, implinin- =
du-Eiapoi fdglduinla (x.3zz).
MINUNEA 370
Cuviosul Chiril, av0rndmare drdgoste si evlatie
cdtre NlaicaDomului, este aiutat in chip minunat
Cuviosul pdrintele nostru Chiril, s-andscutin cetateaMosco-
vei, din pirinfi drept-credincioEi gi de neam bun. Din Sfintul
Botez a fost numit Cozma.Fiind dat la invlldtura cd\ii Ei avind
mintea agerd,ainvdlatfoarte uEorcitirea Sfintelor Scripturi, din
care luind invdldturil, pelreceao viald,minunatl, plind de cre-
dinll si plinl de faptebune.in felul acesta,din copildriei s-ands-
cut in suflet dorinfa de a mergeintr-o mlndstire pentru a sluii
lui Dumnezeutoatd,viala. Murind am2ndoipirin,tii pe c0nd era
incl mic, el rlmine in seamaunei rudenii pe numeTimotei, care
ertmare dregltor la ctrrteamarelui domn Dimitrie. Tdnlrul cres-
cind, gi ajungindbdrbatdesdvirsit,estepus administratorcasei
lui Timotei.intrucit acestanu ar fi fost de plrere ca el s[ plece
fntr-o mlndstire, el se feregte a-i face cunoscut.Dumnezeurin-
duind o imprejurare favorabild,el pleacd" in tainil cu Egumenul
$tefanla o mlnistire, ce se numeaMahriEteasca. Venindin aceas-
tI mlnlstire, estepus la diferite ascultlri, pe carele facecu mare
bucurie,mai intii la brutlrie gi la alte ascultlri grele.La scurt
timp este tuns in ciluglrie, pundndu-i-se numele Chiril. Dupi
aceeaestedat la,bucdtdrieunde faceascultaretimp de noul ani,
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 329
cu multd rdbdare si dragoste.Pentru viata lui imbundtdlit[, este
luat de egumenul sIu qi aproape flrd voie este hirotonit Preot, de-
venind vas ales al Duhului Sf0nt gi folosind pe tofi cei ce veneau
la dinsul pentru sfdtuire. Mai apoi este ales egumen,dar nu zilbo-
veste mult in aceastd.cinste, cici renunti de bund voie la ea, dorind
din tot sufletul sI se retragi intr-un loc pustiu si linistit. Avind
mare evlavie qi dragoste cdtre Maica lui Dumnezeu,se ruga ei ade-
seori cu credintd, sd-i implineascd aceastd, dorinid a lui, rostind
astfel: ,,PteactJratdMaica lui Hristos Dumnezeul meu, tu qtii cd
dupl Dumnezeu,toatd,nddejdeameaspre tine am pus-odin tine-
refile mele; insuli tu, precum stii, povifuieste-md, ^rltd.-mi cllea
pe c^re sd merg ;i descoperl-mi un loc lesnicios pentru mdntui-
re". Asa rugdndu-seel adeseori cu lacrimi, in scurtd vreme si-a
dobindit cererel; pentru cI Domnul face voia celor ce se tem de
El ;i impreund cu PreacurataSa MaicI, ascultl rugdciunea lor.
Cuviosul Chiril avea obicei, ca in toate noptile si citeasci Cin,
tarea Acatistului PreacurateiFecioareiNdscltoarei de Dumnezeu,
inaintea Sfintei salelcoane.intr-o noapte, pe c0nd citea el Acatis-
tul dupd obicei, avind in inima sa dorinta de viatd,pustniceasci,
se ruga cu suspinuri si lacrimi; dar cind a iuns la locul unde
scria: ,,Strdini nastere vdzind, sI ne instrlindm de lume, mutin-
du-ne mintea la cer...",din rostirea acestor cuvinte, i s-a umplut
inima de negrdit[ bucurie. Atunci, incetind de a mai citi, se gin-
dea in sine, cum cel preainalt, Domnul nostru Iisus Hristos, din
slava Dumnezeirii, s-a ardtat pe pdmdnt in trup de om smerit, ca
pe cei ce se instrdineazd,de lume, pentru dragostealui, sd-iridice
spre indlfimea dumnezeieEtii vedenii. De atunci s-a degteptat
intr-insul o dorinlI si mai fierbinte, ca sd se instrdineze cu totul
de lume si pentru dragostealui Dumnezeu sI meargd,in pustie.
DupI Lceel a inceput a se ruga mai cu dinadinsul, Domnului si
Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezerr,cL sdJ povifuiascd spre m2n-
tuire. Dupd Lceea,indatd, a auzit un glas minunat, de departe,
venind din indlfimea vdzduhului, care i-a zis:,,Chirile,iesi de aici
Ei mergi lalezeiul Alb, cd acolo vei afla buni odihnl. Acolo tiam
pregltit un loc in care te vei mintui". Atunci, Cuviosul deschi
zind degrabl fereastra chiliei, avdzut o lumind mare strllucind
din Cer, in partea despre miazdnoapte, unde era Iezerul Alb, si
 330 Protos. NICODIM MANDTTA
ctrruz a;riltandu-ica gi cu degetul,locul slldEluirii lui. Sfintul mi-
nunindu-se,privea cu ochii locul ardtat lui, care se afla la marc
depilrtzre, ca qi cum ar fi fost Lproape,gi s-a tot uitat la acea
luminl, pdnd.ce a apus de la ochii lui. Sfirgindu-seacea"minu-
nati vedenie,Ei-asimfit inima sa plinl de bucurieEi de pace,gi
a infeles cI PreacurataMticalui Dumnezeu,nu ia trecut cu vede-
rea ruglciunea lui, qi slvirEea cdntareaAcatistuluicu mare bucu-
rie, petrecind toatd,noapteaLceeafiri somn,rugindu-se cu cIl-
dura duhului,;i gdndindcu mirare la glasulgi vedeniace i s-au
descoperitlui, se veseleaEi sllvea pe Dumnezeu.Cuviosulavea
in aceamdndstire un frate duhovnicesc,anume Terapont, cre-
dincios gi iubit lui, care fusesetuns in cdluglrie impreund cu
Sfintul qi care era de loc de lalezerul Alb. Pe rcestal-a intrebat
dacd,la Iezerul Alb, este vreun loc potrivit, unde monahul sI
po td"petrecein linigte. Teraponti-a rdspunscd acolosunt locuri
bune. Sfituindu-seamindoi, au ieqit din mlnlstire gi au plecat
la drum spre IezerulAlb, nndliduind spre Dumnezeu.
DupI citeva zile de mers pe jos, ajungind in pnr$le Iezerului
Alb, niclieri nu i-a pllcut Cuviosului,pind"ce nu a gdsitlocul ce i
se arltase lui in vedenieqi pe careil cduta.Ajung2ndacolo,indatd,
a cunoscutacelloc, carei-apldcutfoarte mult. Dupd aceeafdcind
rugdciune,a zis:,,Aceasta esteodihnamea,si aicimd voi sdllglui,
fiindci astfel a voit PreacurztaMaicd.a Domnului nostru Iisus
Hristos.Binecuv0ntatesteDomnul Dumnezeu,de acumsi pdnd
in veac, cd,a auzit rugtrciueamea".Si indatd a infipt o crucein
locul acela, cintdnd canonulde mulgumirespre lauda Preacura-
tei Ndscltoareide Dumnezeu. Atunci a spuslui Terapontvedenia
ce i s-a ardtatlui in mdnlstire, desprelocul acela.Amindoi mul-
{umind lui DumnezeuEi PreacurateiMaiciiLui, au sipat o chilie
micl in plmint gi au stat impreund; apoi cu inlelegeres-audes-
pdrtjt unul de altul, deoarecefericiul Chiril doreaca si aibd linig-
' tea,ceamai deslvirqitd, iar Teraponts-adus ca 15 stadii deplr-
tare de acolo.El glsind un loc ce i-a pllcut, s-asillgluit intr-insul
Ei adundndu'seacolo mulli fra[i, au flcut o mindstire, zidind qi
o bisericdin numelePreacurateiNdscltoareide Dumnezeusi a
cinstitei ei nasteri;astfel cd acum, aceamdndstire,cu darul lui
Dumnezeuldlindu-sesi inmullindu-seEi bine rinduindu-se,se
. numestea lui Terapont.
MINUNIIE MAICII DOMNAITJI 331
Loculin care cuviosulChiril s-asdl{uit, ^veabrazi si pidure
deasi, ;i nu era pe aproapede locuinfeleomenegti.Spa{iulera
frumos gi rotund,inconiuratcu apil de iur-iutprejur,ca si cu un
zid, gi acoloviefuia SfantulPlrinte in chilia fdcuti in pim0nt,
petrecind in singurdtate,cu nevointepustnicestiEi luptAndu-se
contranev[zutuluivrdjmag.Dupi c0tvatimp, eloi.cregti+iumblind
prin pustia Lceel, au gisit pe acestSfint qi s-au'rrriratde petre-
cerellfi atit de aspri, si lungd.Folosindu-se de cuvi\rtelelui cele
de Dumnezeu insuflate, avinceput a veni adeseori la pinsul, do-
rind sI vadd,fala lui ceacu sfintl podoabl, sI seinvrbdniceascl
de binecuvintareEi sd ia folos de la dinsul. Ei aducelrustarefu-
lui celetrebuincioase, iar numelelor erau acestea: Axentie,ce se
porecleaVoron,Ei Mateice se chemaCucos,care mai tirziu a fost
eclesiarhal aceleiminlstiri. Aceioameniau povestitacestea:
Cu multi ani mai inainte de aceavreme, un muncitor de pI-
mint .anumeIsain, ftdia Lproapede locul acela unde Sfintul
Chiril s-asildgluit.Acel Isaia gi cei ce erau impreundcu dOnsul,
adeseoriauzearun sunetde clopot qi un glasde minunatd cinta-
re ce se fdceain locul acela,mai cu seamdin zilelede Duminici
si praznice.Dar nu numai lsaia",zuzeaclopotesi cintdri, ci ;i alli
, oameni ce treceauprin locul acelz.De aceea,de multe ori cind
Luzearracel sunet, ei veneau acolo,ca sd vadd.de unde se aud
clopoteleqi cintdrile; glasul se Luzea,dar cu ochii nu puteau sI
vadl nimic. Mirindu-secu spaiml se duceau,cunoscdndcd aces-
ta esteun lucru Dumnezeiesc. Cu aceidoi oameni:cu Axentiegi
Matei,Cuviosula inconjuratintr-o zi locul acelapustiu.
Dar vrilimasul,uritorul binelui, gtiind cd"are sd fie izgonit de
acoloprin CuviosulChiril gi neputind sd-linfricogezecu nici un
fel de pireri Einlluciri, deoareceCuviosulpe toateacesteale soco-
teamaiproaste'decitpinzade plianjen;aallat asupralui un mey
teEugca acesta:Prin voia lui DuninezeuL adus asupra lui un
somn greu, incit Sfintul Chiril nu putea sI mai meargd,qi voiad
sd se culce,ca sI se odihneascd,, zicind cltre cei ce erau cu din-
sul: ,,SXstafi acolopinil cevoi dormi pu{in". Iar ei au zis:,,Pirinte,
mergi in chilie si te odihneEtiacolo".Iar Plrintele neputind sd
meargd,fiind biruit de somn, avdzut un loc bun pentru odihni
si s-aculcatca sd doarml pufin. Adormind el,l-a deqteptatun
 332 Protos. NICODIM MANDTTA
glas infricoq t, zicilndu-i: ,,Fugi,Chirile, fugi!" Iar el deqteptin-
du-sede neobignuitul glas gi insplimintindu-se, a fugit, 9i indatl
in acel timp, un copac mare a cdzut de-a curmeziqul,pe locul pe
care se odihnea Sfintul. Din acesteaSf0ntul a in.teles,cI a fost
pOndire diavoleascl, gi din acea vreme a inceput a fi mai tteaz
Ei mai osirdnic, rugindu-se ;i lui Hristos, si Preacuratei Maicii
Lui, ca sI ia de la dinsul greutatel somnului. Acea cerere a lui i
s-aimplinit intocmai.
Altddatd",adunind gdteji multe impreiurul locului aceluia, le'a
aprins; iar diavolul a ridicat un vOnt mare qi fumul cu vdpaia a
inconjurat pe Cuvios de pretutindeni, si neEtiind incotro sI fugl,
din pricind cd fumul era gros si acopereatot locul, Sfintul fiind
intr-o asemeneaprimejdie neasteptatd"de moarle, a strigat cdtre
Preacurata Becioata Maria, Ndscltoarea de Dumnezeu, grabnica
aiutdtoarc, si indatd i s-a ardtat lui oarecine, si luindu-l de m?;nd
i-azis lui: ,,Vino in urma melt" scopndu-l neviltdmat din foc, s-a
flcut nevdzut.Astfel cu aiutorul PreacurateiNlscitoarei de Dum-
nezen,Sfintul Chiril a fost scdpat de primejdia cea neatteptatl.
Adundndu-semulli fratj gi fdcindu-gi chilii, petreceauin locul
z;cestl pentru folosul sufletesc, avilnd cu to{ii povifuitor, pe Cu-
viosul Chiril. Vrdnd frafii sI zid,eascd. o bisericl, nu se aflau intre .
disii lucrdtori iscusili in prelucr^rea lemnului, cdci locul se afla
departe de locuinlele oamenilor mireni. Cuviosul Chiril obignuia
ca in to:atenevoile si trebuintele sale, sd-si pund toatd. nddeidea
la voia qi purtarea de grijd aPreacuratei FecioareNlscitoarei de
Dumnezeu,qi niciodatd, n-a fost lipsit de ce-a cerut. Tot astfel Ei
atunci, punindu-;i nddejdea spre Preacurata,Maica Lui, s-a rugat
cdtre Ea cu dinadinsul ;i degrab au venit mesterii trebuinciosi,
nechemafi de nimeni, gi s-a zidit o biserici aleasd,punindu-i hra-
mul Adormirea Maicii Domnului.
r Oamenii din imprejurimi ntzind qivdzAnd cd.s'a zidit o biseri-
rcd
minunatd"la Iezerul Alb, au gdndit cd Sfdntul Chiril dispune
de averi mari. De Lceel, un oarecare boier, pe nume Teodor, fiind
'migca inimile multor boieri care trimiteau cu indestulare, cele
indemnat de diavolul, a trimis o ceatd"de tilhari, ca ndvllitrd
noaptea asupra md.ndstirii, sd.facd"supdrare Ei necaz lui Chiril Ei
sd ia averca lui. Dar tilharii mergdnd nozptea qi pregdtindu-se
sd ndvdleascd.fdrd"de veste asupra mdndstirii si asupra celor ce
' .i -'. ;:itll*
5.,3.*-.; ..
MIN UNIIE MAICII DOMNI]IUI 333
dormeau, auvdzutimprejurul ei, mullime de oameni inarmali cu
arce,i&r al1ii cu lInci. Tilharii stind ascungiintr-o pidure deasd,
privind de departe la oamenii aceia,asteptau ca sd plece de la
mlnlstire. Pindind si aqteptdnd pdnil dupd miezul noptii, au
vdzut ci oamenii aceia nici nu plecziuqi nici nu dormitau, ci pe-
treceau ca niEte strdjeri ai mdndstirii. Ydzind LceLSta,ei au ple-
cat filrd sd,poatd,face ceva. ig noptea viitoare iardEi au'venit, Ei
zu vdzut si mai mulgi oameni, inarmafi ca niste ostagi, de care
t0lharii tem0ndu-sesi mai mult, au plecat de acolo gi au spus
boierului lor, ceea ce au vdzttt ei. Teodor a gdndit cd aceia sunt
oamenii weunui dregdtor ce a venit la Cuviosul pentru binecu-
vintate. Dar trimitO.nd oameni sd se intereseze, aceia au af.lat cd
de o Siptdminl nu mai fusese nimeni in mlndstire, de care lu-
cru auzind acestas-aingrozit, Ei venind a mdrturisit Cuviosului
Chiril intentia lui, gi si-acerut iertare. Cuviosul indemnindu-l la
cele bune, i-a dat iertar'e gi de atunci Teodor a ciEtigat mlre
dragoste cdtre dinsul' si adeseori venind pentru binecuvdntare,
ii aduceadin destul cele de trebuinli.
Pentru dragostea,smerenia si ostenile lui, Cuviosul Chiril s-a
invrednicit de darul umilinfei gi al lacrimilor, incit, cind sluiea
Sfinta Liturghie, sau citea, asculta pravila, sau invdta pe frafi, nu
putea sd-;i stdpdneasci lacrimile. De aceea a cigtigat mare cre-
dinfi, nddejde gi dragoste cd.tre Dumnezeu qi cdtre Preacurata
Ndscitoare de Dumnezerr,c re en, piltro2;na acestui loc binecu-
vintat. Si ca drept urmare, de c0te ori se intimplau in mlnisti-
re neajunsuri si lipsd de cele necesareqi fralii il sfituiau ca sd
trimitd pe la oamenii iubitori de Hristos dupl cele trebuincioase,
el le rdspundea astfel: ,,DacdDumnezeu Ei Maica Lui cea Preacu-
ratd ne va uita in locul acesta, apoi pentru ce ne mai aflim in
via76.aceasta?"Astfel mingiia pe frati, invdtindu-i ca sd aibd
nldefde cdtre Dumnezeu;iar la mireni sd nu cearil milostenie, ca
nu cumva iesind ei din mi.ndstire, si fie impiedicali de vrdjmaEi,
prin oarecare sminteti. Pentru credinfa lui, Preacurata Maicil,
de trebuinfi la mdndstire.
Atat de rnult iubea Maica Domnului pe acestrob al sdu, incit,
atunci cind ajutorul omenescnu putea si inliture lipsurile din
 PTotos. NICODIM MANDITA
334
mlndstire, nu zdbovea cit de pufin, a-i veni in aiutor in chip
miraculos, dupd cum vom vedea din cele ce utmeazd:
intr-o vreme nu se aiutgea vinul pentru slujba bisericeascI,
si fratii au spus Cuviosului, cI nu se va putea face Sfinta Litur-
ghie in zilele de Samblti gi DuminicI. Cuviosul chem0nd pe ecle-
siarhul Nifon, l-a intrebat despre vin, dacd.mai este, mdcar cdt
de pu1in. Nifon ia. rdspuns cd gi vasul in care se fine vinul este
zvantat. Sfintul a poruncit si aducl vasul acela; iar eclesiarhul
ducindu-se sd aducf vasul, l'a aflat plin cu vin. Pentru aceel s-a
mirat foarte mult, qtiind bine cd nici o piciturd de vin nu mai
era in vas, dar cu darul Maicii Domnului $i cu ruglciunile Sfin-
tului, intr-o clipd s-aumplut cu vin. Tofi fraEii s-auinstiinlat des-
pre aceaminune, si pentru aceel se mirau gi sliveau pe Dumne-
zeu, qi lludau pe Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeu.Iar vinul
acela n-a scdzut din vas multd vreme, pind, ce s-a adus alt vin,
de niste oameni iubitori de Hristos.
intr-un afi ourec?te, s-aivit foamete mare intre oameni. Popo-
rul fiind fllmind, a inceput a veni la mlnlstirea Cuviosului, iar
el a poruncit sd le dea la tofi piine, degi mdndstirea era sdracd,,
pentru cd,pe atunci nu aveau nici sate, nici averi, ci trliau din
osteneala lor gi din milosteniile trimise de iubitorii de Hristos.
in aceavreme de foamete, mdndstirea nu avea decdt hrana tre-
buincioasl fralilor. Dar strdbdtind vestea prin satele dimpreiuq
cd"in mdndstirealui Chiril primesc hrand toli cei infometati care
merg acolo, au inceput a se aduna la ministire gi mai mulli sd.-
raci gi scdpdtali,iar Cuviosul egumen poruncea, sd-i hrdneasci
pe tofi. Dar pe citle dddeahrmd, celor ce veneau,pe atdtaceahra-
ni se inmultea in mdnlstire, prin binecuvihtarea Maicii Preacu-
rate gi cu rugdciunile Cuviosului Chiril, robul ei. S-ahrinit in acea
vreme de foamete, o multime de popor, din mlndstirea Sfdntului.
Astfel, Cuviosul Chiril, cel de la lezerul Alb, care a avut nes-
pusd gi nelIrmuritI dragoste cdtre Maica Domnului, in toatd,
viata lui, fiind ;i el iubit gi cinstit de Dinsa, fdcind mult bine in
viatd, seilrne gi minuni, ajungOndla virsta d. 9o de ani, s-a sI-
virqit cu pacein ziua de ! iunie, c2nd Sf2ntaBisericd prlznuieste
pe cel de un nume cu el, Sf0ntul Chiril, Patriarhul Alexandriei la
anul t427.
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 335
MINUNEA 371
Maica Domului imparte daruri, celor'ce se osteneau
a cinta gi privegheain biserici
C-uviosulAtanasie de la Athos, zidind o frumoasl bisericl in
cinstea PreacurateiNlscdtoarei de Dumnezeu,binevoind si bucu-
rindu-se de acest dar, Preacurutl s-a,flgdduit cd,Ei,personal va
chivernisi acest Sf0nt Locaqcu cele necesare,numai sd-giimpli
neascdmolnahii, datofia si pravila lor. Preasfdnta, adeseori c*e-r-
ceta acest Sf0nt Locas si purta grijl de sfareasufleteascE-a mo-
nahilor ce vietuiau aici, lucru care se vede foarte bine, din po-
vestirea ce utmeazd,.
Cel ce s-ainvrednicit de a'vedea ?ceea,se numea l{atei, care
petrecea bine in viata cdlugdreascdqi care avea ochii inimii cu-
rali Ei luminati. Acesta stdnd cu _f1gcd, cu luare-aminte Ei cu cucer-
nicie la cintarea de dimineald in adunarea bisericii, a vdzut
intrdnd in bisericd pe PreasfAntaFecioard,.ceaprealuminLtd, ct
doi ingef prealuminafi, un inger mergea inaitea ei purtlnd o
fdclie, iar altul in urmd; apoiEz mergea printre frafi gi le impir-
fea daruri. Astfel, ffa-filor care stlteau in strane si cintau, le-a dfi
cite un galben, iar eg-lorce stlteau in alte locuri in bisericd, le-a
dat c2;te12 bani, celor ce stiteau in pridvor cdte qasebani, iar
la pnii din fratii cei vrednici le-a dat cate qase galbeni. Matei a
vdzut acestea,gi el in persoands-ainvrednicit a lua qasebani din
preacurateleEi miini. Sfirgindu-sevedenia, fratele acela s-a dus
la Cuviosul Atanasie,fi l:a rugat si-i dea qi lui loc in ceata celor
ce cintd", si a spus Sfintului ce vizuse el. Pirintele cunoscind cd
aceea este cercetatea Preasfintei Niscdtoarei de Dumnez.etJ,s-//-
urnplut de rnultd bucurie duhovniceascl.impdr{irile gabenilor la
frali, ainfeles cLerau felplitele ei darun, care s-auimpdrlit fiecl-
ruia din veqnicie.Pentru cI, ce_lorce stdteaula Qintare,cu rugi-
ciuni mai fierbinli si cu luare-aminte, li s-a dat mai multl rIs-
pldtire, iar cei ce luau aminte mai pufin, mai pulin au qi primit.
Cel.ce a vilzut Lceeaa fost asemlnat cu cei mai mici, pentru ca
prin lipsirea de darurile cele mai mari, si. se smereascilsi sI spu-
nI vedenia, iar pe de alta sd nu se mindr"eagci prin asemdnarea
cu cei nrai vrednici, ci sil petreacdcu cei mai mici, in smeritd cu-
getare. Din aceastd"ardtarc s-a cunoscut bunlvointa Preasfintei
336
Ndscltoareide Dumnezeu,pentru CuviosulAtanasie9i pentru
mdndstirealui (v.Sf.5 iulic).
MINUNEA 372
Maica Domnului ceartd aspru pe ucenicul
ce se bizuiain cei trei galbeni, uitind de aiutorul Ei
CuviosulMihail,cel din munteleChimina,aveaun uceniccu nu-
mele Constantin,cz;reera cefidtel Acelaera nepufncios cu tru-
pul, dar mai neputincioscu sufletul, fiind pulin credincios;de
vreme ce,avandtrei galbeni,ii pdzeacu dinadinsul,ca sd-iaibd
la trebuinfa sa,la olrecarenevoie.CuviosulMihail il sfdtuiasd
nu-qi puni nddejdeaintr-{ngii, ci sd-ipunl la miiloc pentru chel-
tuielile obqtegti,Ei sd nddljduiascl spre AtolputerniculDumne-
zeu,gi sprePreasf0ntaNIscItoarcde Dumnezeu;dat el nu primea.
DupI citeva zile s-aintimplat, sd,aibd Cuviosultrebuinll de
12 bani, gi neavind, s-aimprumutat.Pentru aceasta, Constantin
grdiaderiu pe Cuviosul,zic?rnd:,,81nu are nici 12bani, Eipe mine
mi sfituia sd risipesccei trei galbenigi sI nu-i pdsttezpetru ne-
voi?-mea". Rostind acestebarjeli, a adotmit, 9i a vdzut in vis, cd
era sdrbdtoareEi se adunaseri tofi in bisericd.Acolo s'a atdtat
Stdlana ceacu totul flrd de prihand, linand in brafe pe Domnul
Iisus, Prunc,iar de cealaltdme,nilo finea CuviosulMihail qi ast-
fel umblau prin bisericl. Candau ajuns in pridvor, Preasfinta a
poruncit cuviosului sI-gi intindd rasa.Fic0nd acelstaa aruncat
pe dinsa nenumlra{i galbeni,apoi s-aintors cdtre Constantin,
zicindu-i:,,Necredinciosule si nemilostivulecu chipul,nu-!i aiung
acegtiasi te hrlnesti?" Constantin artzind LceSteL s-asculattre-
murdnd qi alerg0ndcltre Cuviosul a Lrrrncatcei trei galbeni,Ei
fdcind metanieigi cereaieftare 1v.sf. 12iulie).
MINUNEA 373
Cuviosul Antonie Romanul, povlfuit de Maica Domnului,
cil6toreEte pe mare stind pe o stdnci
CuviosulAntonie s-aniscut in cetltea Romei,pe vremeactnd
Bisericade Apus,s-adezbinatde Bisericade RIsIrit. De mic a fost
datlainvilldtura cdrlii,invlfind limba latind qi greacl. Amindoi
plrinlii au trecut la celevesnice,pe cind el etaincd copilandru.
Avdnd mare dragostepentru viati monahiceascd, igi imparte
MINUNILE MAICII DOMNULUI 337
avere la sdraci,si la vdrsta de 18 ani intrd intr-o mdndstire inde-
pdrtatd,,in cetate fiind rirare prigonire qi dezbinare pentru cre-
dinl[ in aceamindstire a primit chipul monahicesc,si a vietuit
2O de ani in deplinl ascultaresi nevoihtd. Pornidu-semare prigo-
nire din partel latinilor, impotriva celor drept-sldvitori, au avut
de suferit muncire si moarte cumplitd si viefuitorii minlstirilor,
cei scipafi cu viatI, retrdgindu-se in pustietlti. Atunci si Cuvio-
sul Antonie plecind de acolo, a trecut prin locuri pustii si neum-
blate gi gdsind la margineamdrii o stancd,ainceput sd,petreacd
pe ea, rug0ndu-seneincetat lui Dumnezeli.,ziua qi noaptea. El
n-Ave colibl, nici vreun acoperdmint, iat cahtand, avea ceeace
adusesecu sine din mlnlstire si rodul pe carc il da pustia cea
de lOngd mare. Din aceastd"hrand"el mdnca foarte pufin, odttd
pe sdptdmdnl, Duminica.
El a petrecutpe aceastincd, un an qi doul luni. in anul 1106,
in z\ta de 5 septembrie, s-au ridicat ni;te vinturi groaznice, ma-
rea"s-atulburat foarte rdu gi valurile se ridicau pdnl.la stdncape
care se afla Cuviosul.Deodatd repezindu-seun val, a ridicat stdn-
ca pe care se afla Cuviosul gi a inceput sd pluteascdpe rnare, ca
o corabieuqoard.Atunci, o, minune preasldvitMine a vdzutvreo-
datd, sau a auzit,si inoate stancape mare?insd poruncii dumne-
zeiesti, toate ii sunt sluiitoare. Piatra inota pe mare mai presus
de fire, fiind purtati de valuri, dar mai ales de puterea dumneze-
iascd; iar Antonie, robul lui Dumnezeu, sedea pe dinsa, rugin-
du-se in mare nevointi. O! Ce fel de nddeide Lvea Lcest bdrbat
minunat? Cat de t^re er^ nddejdea pusd in Dumnezeu! Fiind in
as&m re prirnejdie, nu s-a temut, nu s-a deznilddiduit, ci indrep-
tdndu-gimintea cdtre Dumnezeu,s-a ldsat in voia Lui, av0;ndina-
intea ochilor pe PreacurataFecioaraMaria. Pe tlot parcursul aces-
tei infricogdtoxe cllitorii, Cuviosul a fost insofit de Preasf0nta
Ndscdtoarede Dumnezeu,pe care o ved,eaintr-un nor, tindnd in
brate pe Dumnezeiescul sIu Prunc,pe Domnul nostru Iisus Hristos.
Din aceastdcauzd" el era cuprins cu totul de negrditd bucurie du-
hovniceascd,indulcidu-se atat de mult din ace4vedere minunatd
a PreasfinteiNdsc[toarede Dumnezeu,incit se uitase pe sine, ca
fiind fdrd trup, astfel, neblgind in seaml acea cdldtorie inspdi
mdntdtoare,prin mijlocul valurilor mdrii. El a inotat din pirlile
 Prttt".NnCODIW
335
Romei, pe deasupra apelo4 trecind peste ocean' pe raul Neva,
pe iezerul tadojoic si pe raul volga, impotrividu-se repeziciunilor
negrdite, pind. ce a aiuns la Novgorod; iar star-lcas-a oprit noap-
teila mal, unde er1 o mdnistire. Cuviosul a auzit clopotele de
la cintdrile de noapte qi s-a inspdimantat, ctezind cd a fost dus
iardgi la Roma,neltiind unde l-a povdluit porunca lui Dumnezeu.
A doua zi venind oamenii la malul raului, s-au minunat, vd'
zind stdncace nu a fost acolo mai inainte qi pe ornul cel strlin
stind ldngd,ea. Ei l-au intrebat de unde este, dar el nu le-a rds-
puns nimic, pentru cd nu cunogtealimba slavoneascd,ci numai
la salutat, flcind o inchindciune cltre ei. Cuviosul a petrecut pe
acea piatrd.incd trei zile, rugandu-selui Dumnezeu sd-i descope-
re cetatea", oamenii gi limba ce se vorbegte aici. LpLtta zi, cobo-
rdnd de pe stdncd, a intilnit un corlbier grec, cu care vorbind a
aflat de-la el cd" aceastd cetilte se numeqte Novgorod, oamenii
sunt rusi, avdnd credinta drept-sllvitolfe a Sfintei Sofii, avind
Arhiereu pe Nichita. Cuviosul Antonie auzind nceste^s-a bucurat
foafte mult qi"a dat slavd lui Dumnezeupentru aceastdminunati
rdnduiall. Apoi a intrebat pe acel negufltor: ,,Prietene,te mai
rog sI-mi spui, cata depdrtare este de la Roma cea veche pind" la
rceastd cetate?"Acela i-a rlspuns: ,,Pirinte, cetate1acee1este foar-
te departe, si calea pe uscat gi pe mare este foarte mate, abia
intr-o iumdttte de an se poate strdbate." cuviosul s-a mirat de
Atotputernicia lui Dumnezeu, cum in doud zile si doud nopli a
putui sd,strdbatd.;ta;lungime de cale. Pe mal, in dreptul aietei
pletre s-aridicat mai intii o bisericufd din lemn, inchinati Maicii
bomnului, care l-a povdfuit pe Cuviosul Atonie pind,la acel loc,
iar mai tirziu s-a ridicat bisericd mare de zid, intemeindu-se
mdnistire, unde Cuviosul a petrecut pdnd la moarte, povlfuind
multe suflete la.calea mintuirii. Dupi 450 de ani, sfintele lui
moaste au fost gdsite intregi, gi, fiind puse in biserici, in tacld
l
t de mult pret, izvorlsc tdmlduiri, celor ce se apropie de ele cu
credintd, slrutindu-le. (v.sf. I august)
MINUNEA 37 4
Minunata descoperire ce s-a ftcut, pentru zidfuea
bisericii Maicii Domnului din Pecersca
Pe pimintul nemfesc a fost un domn ce se numea African,
carei avut doi fii, pe Friad qi $irnon. Dupd moaftel lui cei doi
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 33e
fii ai sIi au fost izgoniti de fratele sdu, Iacum cel orb. Unul din
fii, qi anume Simon, a venit in Rusia, la binecrendiciosul domn
Iaroslav,care primindu-I, 1l aveain mare cinste. Ell-a dat lui Vse-
volod, fiul sdu, care avdnd mare dragoste fafl de el, ia incre-
dinlat unele dregitorii. Acest Simon a cdpdtat mare dragoste fafl
de mdndstirea Pecersca.
Oarecind ndvdlind Polov{ii asupra pimdntului Rusiei, s-au
adunat impotriva lor cei trei fii ai lui laroslov; lzeaslav, Sviatos-
lav Ei Vsevolod,c re aveaucu sine si pe Simon. Acestiamergind
la Cuviosul Antonie, pentru ruglciune si binecuvintarc de rdz-
boi, acesta le-a prevestit pierzarel care ii a;tepta pe ei. Simon
auzind acestea,a cdzut la picioarele Cuviosului, rugindu-se sd
rnijloceascdla Dumnezeu pentru a scdpade o prime jdie ca Lcets-
ta. Atunci fericitul Antonie, lui Simon ia prevestit urmdtoarele:
,,O!fiule, mulli din voi veti cddeade ascutisulsabiei,si fugind de
pizmasi, vor fi cdlcali gi rdnili si se vor ineca; iar tu fiind mOn-
tuit, ai si fii pus in biserica ce se va zidi". Scdpind in chip minu-
nat de la moarte, $imon a venit a doua oafi"la Cuviosul Antonie,
la Pecersca,pentru a aduce multumire lui Dumnezeu gi a mdr-
turisi urmdtorul,lucru minunat; ,,Tatdlmeu African - povestea
Simon - a fdcut o Cruce foarte mare, ca de zece coti si pe ea a
insemnat DumnezeiesculChip al lui Hristos. Pentru a-i fzce mai
mare cinste, pe mijlocul ei a pus un brdu de cincizeci de grivne
de aur, si in capul lui o cunund,,tot de aur. Cdnd m-a izgonit din
stdpdnireamea, Iacun unchiul meu, eu amluat brdul de la Hris-
'capul
tos, gi cununa de pe Lui. Atunci Chipul Domnului intor-
cdndu-gifala cdtre mine mi-a zis: ,,Omule,sd nu pui pe capul tiu
aceastd" cunund, ci s-o duci la locul pregdtit ei, unde se va zidi de
Cuviosul, biserica Maicii M,ele,si s-o dai in miinile aceluia, ca
s-o atirne inaintea iertfelnicului Meu". Iar eu de fricI, am cdzut,
;i zlceam ca un mort. Apoi dupi Lceea,scul0ndu-md, m-am urcat
intr-o corabie gi am plecat din lnra mea. Pe cdnd pluteam noi, s-a
flcut un vifor mare, incdt noi tofi ne deznddliduisem ci vom
sclpa cuviald. Atunci miam adus aminte de br2ul pe care il lua-
sem cu mine, si am inceput a striga: Doamne, iartd-md.,ci, astdzi
mor pentru acestbriu, pe care l-am luat de la cinstitul Tdu Chip,
cel cu infitisare omeneasci. Atunci deodatd am vdzut o bisericd

340 PTotos. NICODIM MANDTTA
in vdzduh,gi gandeam:De unde este aceastlbisericd?Atunci s-a
esteinchipuirea celei ce se va zidi
atzit un glas,zicend:,;Aceasta
de Cuvioiul, in numele Maicii Domnului, precumo vezi, a catei
mdrime se va mlsura cu brdul cel de aur; de doudzecide brdie :
in lIlirne, de ffeizeciin lungime, iar in inlllime va fi de cincize-
ci; iar tu vei fi pus intr-insa".
Fdcdndu-s e aceilstas-alinistit mafea,,iar noi toli am preamlrit
pe Dumnezeu,Ei ne-ammingiiat cu bucurie foafie mare' pentru
in am scdpatde moarte.Pdrinte,pind acumnu gtiam unde se
va zidi biSbricace mi s-atriltat, pf1ndce nu am auzit din cinstita
ta,garn,cd aici se va zidi, qi in ea voi fi pus eu". Duptrce a spus
ac{stea,,Simon aluatbrOul de aur gi_l-adat CuviosuluiAntonie,
zicdnd:,,iatd mdsura temeliei dcestei biserici'i. Asemenea,dindtt-i
si cununa, a zis: ,,AceastI cunund sd se pund la sfdntul jertfelnic".
buviosul aldudat pe Dumnezeupentru ace1sta,gi a z]s: ,,Fiule,
de acuminainte nu te vei mai numi Simon,ci Simon".Impreunl
cu brdul si cununa ceade aur, simon a ddrait cuvio;ilor Pirinfi
Antonie gi Teodosie,multe averi,pentru ziditea bisericii Lrdtlte
de Dumnezeu.Mai pe urmI, prin invdlItura Eisfdtuireasfantului
Teodosie, a ldsat credinfa latineascd Ei a primit credinla Orto- 1
doxd"a lui Hristos , ct toatd cas?-sL,in care eta:d cala ttei mii de
suflete cu preolii lor. Iar aceastas-aflcut pentru minunile ce se
fdceaude cdtreCuvioqiiPdrinli Antonie gi'Teodosie ai Pecerscdi.
Dupi multd vreme,cdnd s-aintemeiat sfinta bisericd a Pecerscli,
primul episcop ce s-a inscdunat aici a fost Simon, dupd desco-
perirea ceaDumnezeiascil9i dupd proorocirealui Antonie.
MINUNEA 375,
NlaicaDomnului in persoani, trimite mesteri zidafi
din Constantinopol, sd zideasci biserica Pecerscli
Trec0nd ciliva ani, dupd ce Simon a datbtiul si cununa,Cu-
viogilor Antonie gi Teodosie,au venit din constantinopolla ,
Pecersca, la acestiCuvioEi,patru megteride biserici,iscusiliin
zidfuia de piatril, oameni foafie bogali careav grlit: ,,Undevoifi
sI incepem a zidi biserica?"Ei au rdspuns:,,in locul unde ne va
ardta Domnul". Megteriiau zis: ,,Mlnunatlucru cerefi! Vremea..
morlii voastre o qtifi, iar locul bisericii nu l-a1iinsemnat incd,
dindu-ne atdta aur spfe tocmire". Cuvioqii Antonie Ei Teodosie ,
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 341
au chematpe tofi fralii, gi au intrebat pe greci, zicind: ,,Spune-
ti-ne adevdrul,ce este ceeace griliti?" Mesteri!au rispuns: ,,Noi
dormeamin caselenoastregi dimineafacind a rdsd1itsoarele,a
venit la fiecaredin noi niste tineri frumoqila chip si ne-auzis:
,,VI cheaml impfudteasain Vlaherna".Ducindu,ne'amluat cu
noi pe.prieteniiEi rudeniile noastresi am ajunsin Vlahernacu
tolii impreunl. intrebind pe cei de aici,am aflat cum cd am fost
chemafilaimpd;rilteasasi am recunoscutpe cei ce ne-auchemat.
Ydzdndpe impirdteasa Ei cu mullime de ostasiin jurul ei, noi
ne-aminchinat ei, iar ea ne-azis ,,Voiescsd-mi zidiyi o biserici
in Kievul Rusiei qi vd poruncesc,ca sd vd luafi aur pentru trei
ani, si sdvd.ducefisi incepefizidireaei". Noi,inchindndu-neam
zis: ,,O!Doamni impilrdteasd,ne trimili in lard"strIin6, la cine
vom merge?"lat eL ne-azis: ,,Iatdtrimit gi pe Antonie gi pe Teo-
dosie, acegtiace stau aici de fald". lar noi am zis: ,,Atuncide ce
ne dai aurul acestapentru ttei ani?Spune-neLceasta., pentru ca
sd avem hrand,Ei cele de trebuin+d?Cd,tu singurd stii cu ce ne
vei ddrui pe noi". lag impdrdtelsa ne-azis;,,AcestAntonie numai
vd"-vablagoslovila lucru gi se va duce la viala vesnicd,iar Teo-
dosiedupl doi anivz mergedupl dinsul; pentru Lceea.luati aur
pentru plata voastrdEi mergeli; iar a vd ddrui cineva ca min€,
nu poate.Eu vd voi da celece ochii nu le-auvdzut,urechilenu
le-au auzit Ei la inima omului nu s-ausuit, si'insdmi voi veni sI
vId biserica si voi locui intr.insa". Dupd aceel ne-adat si moas-
tele Sfintilor Mucenici:_Artemie, Iacob,Teodor,zicindu-ne:,,Sd
puneli aceste in temelia Bisericii". Luind noi Sfintele moaste,
aurul si cele de trebuintd,am intrebat pe imprlteasade mdri-
meabisericiiEiea ne-azis:,,Mdsura'am trimis-o,estebriul Fiului
meu, dupl dorinfa Lui; iegifi afafi, si vcdefi fidsura ei'f.Noi am
iesit afard gi.am vdzut biserica.Intrind iarlqi, ne-aminchinat
impdrdtesei,si am intrebat-o:,,O!Doamnd", cureo sI fie numele
bisericii?" lar ea ne-azis: ,,Vreausi o numesccu numelemeu".
Noi am indrlznit s-ointreblm cum ii estenumele.Atunci impirl-
teasairislgi ne-azis: ,,Biseric va fi a PreasfinteiNlscitoarei de
Dumnezeu". Si ddndu-neacestdicoantrne-azis:,,Aceasta sd-mifie
loctiitoare". Noi inchirrindu-ne ei, am plecatla caselenoastre,
avind aceastd,Icoand, pe caream luat-o'dinmdinileimpdrdtesei.
342 PTotos. NICODIM MANDTTA
Auzind toti acestea,lu preamdrit pe Dumnezeu si pe ceea ce
L-a nlscut pe El. Sfintul Antonie a zis megterilor: ,,O,fiiloq noi
niciodatI n-am iegit la voi, din acest loc". Iar grecii au zis cu
jurdmint: ,,Din m0inile voastre am luat aurul impirdtesei, inain-
tea multor martori, ba chiar gi pnnl la corabie v-am petrecut gi
dupd plecarea voastrd, petrecOnd acasd,o lund, am pornit pe cale,
astdzifiind a zecenzi, de c0nd am iegit din Constantinopol". Cu-
viosul Antonie iardqi le-a-zis: ,,O, fiilor, de mare dat v-a invre-
dnicit pe voi Hristos, cici sunteti sdvirgitori ai voinlei Lui. Tine-
fii aceia,care v-au chemat pe voi sunt ingerii luminali, iar impd-
ttrteasa cea din Vlaherne care s-L atiltat vouI, esteJreasf.inta
Niscitoare de Dumnezeusi pururea FecioaraMaria".Ostagiidim-
prejurul ei, sunt de asemeneaputeri ingeresti fdrd,de trupuri.
Aseminarea noastrd"si aurul dat voud, singur Dumnezeu le gtie
cum s-au fdcut, pentru robii sdi. Binecuvdntatd. este venirea voas-
trd",cdci afi avut bund cdldtorie impreund cu aceastd" IcoanI a Nds-
cdtoarei de Dumnezeu,care v-a rdspldti voud, precum s-afIgIduit,
cu ceie ce ochiul nu le-a vdzut, urechea nu le-a auzit, iar la inima
omului nu s-ausuit. Nimeni nu poate sI le dea, decit numai Aceea
gi Fiul Ei, Domnul Dumnezeugi Mintuitorul nostru Iisus l{ristos,
al cdrui briu qi coroani s-au adus aici de un neamf, care a spus
mlsura, llrgimea, lungimea qi indl{imea bisericii Preacuratei".
.MINUNEA 376
Cum s-a aflat locul unde s-a zidit biserica din Pecersca
gi minunile ce s-au ficut aici
MeEterii zidari auzind cele spuse de Cuviogii Antonie Ei
Teodosie,au fost cupringi de frictr, Ei inchinindu-se lor pflnI la
pdmint, iau intrebat din nou, despre locul unde vor zidi biseri
ca. Cuviosul Antonie le-a rlspuns: ,,Trei zile vom petrece rugin-
du-ne, ;i Domnul ne va ardta locul. ,,Lainceputul acestui lucru,
prin indemnare dumnezeiascd,s-au adunat pe cimp o mullime
de oameni, nechemafi de nimeni, pentru a alege locul unde sI
zideascd" biserica, dar n-au glsit loc potrivit, unii zicdnd unele,
iar allii altele. Mo;ia domneascl ert nprolpe qi din purtarea de
grijd t lui Dumnezeu, ttecea"pe aldturi de ei binecredinciosul
domn Sviatoslav, care, vilzind atit de mult popor, a intrebat ce
fac acolo. instiingindu-se el, s-a abitut din cale si s-aapropiat de
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 343
ddngii, si ca indemat de Dumnezeu le-a ardtat locul de pe moqia
sa, qi le-a poruncit, ca acolo sd zideascdbiserica.
insd.Cuviqsiis-aurugat trei zile. Cuviosul Antonie rugindu-se
in noaptea ittii, i s-a,ardtat Domnul zic0ndu-i: ,,Antonie, ai aflat
dar inaintelmel".Iar Cuviosul Antonie "L zis:,,Do,tmne,daci am
aflat dar inaintea Ta, sI fie roud peste tot plmintul, iar locul pe
care binevoie;ti a-l sfinli sI fie uscat". Dimineafa s-a aflat locul
uscat, acolo rnde este acum biserica, iar peste tot era roui. Ase-
menea rugirdu-se Cuviosul Antonie noaptea a doua, a zis: ,,Doam-
ne, sd fie pfunintul peste tot uscat,iar pe locul sfint roud". Mer-
gind, n aflatasa. A treia zi Cuviosul Antonie st2.ndla locul acela
s-a rugat, apci binecuvdntindu-I, a misurat lungimea si ldtimea
cu brdul DornnuluiHristos cel de aur, adus de Simon de la nemti,
dupd aceanEsurd ce i s-aspus lui Simon din cer, pe cind era.pe
mare. Cuviolul Antonie, ridicindu-si miinile spre cer a strigat cu
glas mare asemenilui llie: ,,Ascultd-mdpe mine, Doamne, ascul-
td-md,Lstdzi:u foc, ca sd cunoascl toli oamenii ace;tia, cX Tu egti
cel ce voiegtl aceastl". Si indatl a cdzut foc din cer gi a a,rstolte
vreascurile $ mdrdcinii, aluat roua si a fdcut qan{in chipul sdpd-
turii pe locu. cel mlsurat. Iar cei ce erau cu Sf0ntul, de fricd, au
cdzut ca molti. Astfel, cu darul lui Dumnezeu s-a adeverit desd-
virgit, locul cel ales de Dumnezeu,incepindu-se prin rugdciune
de cdtre SfdntulAntonie. Darul lui Dumnezeu se ardta trecind
spre locul a{ela,uneori ca o vdpaie, ca un curcubeu, de la bise-
rica cea veche, iar alteori treceau ingerii ducind icouta. Astfel
alegindu-se locul, s-a zidit biserica cea fdcdtoare de minuni a
Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeudin Pecersca,de cdtre Cuvio-
gii Plrinfi: Antonie ;i Teodosie,in anul de la nasterealui Hristos
1089, pe vr€mea iuhitorului de Hristos, Episcopul Mihail, gi a
binecredinci,rsuluidomn Sviatoslav laroslavici. care cu miinile
sale a inceput a sdpa temelia qi a dat fericitului Teodosie spre
aiutor 100 dr grivine de aur. Ei au pus in temelie moastele sfin-
tilor mucenici, cele date mesterilor in Vlaherna de Preasfinta
Niscdtoare de Dumnezeu; si dupd a clrei proorocire Cuviosul
Antonie trlird pulind vreme. s-adus in acelaqian la odihn cer
'l'eodosie
vesnicl, iar Cuviosul a plecat din aceastdviatd, dupa
tloi ani de )a inceper:eazidirii acestei biserici. Dupd Cuviosul

344
Teodosiea luat egumeniafericitul Stefan, c1rea fost martor la
toate minunile ce s-aufdcut,in legdturi cu zidireaacesteiSfinte
Biserici.in al,treilea Ln. s-aterminat zidirea ei.
MINUNEA 377
Minunile ce s-au frcut la zaghvirea bisericii
Preasfintei Niscltoarei de Durnnezeudin Pecersca
DupX zeceari de la sosireamesterilor care au venit sd.zideas-
cI bisericadin PecerscL,auvenit tot din Constantinopolmbqteri
zugtavi de icoane,la fericitul Nicon, ca'tepe atunci era egumen
al Pecerscdi,qi iau zis: ,,Aducefi-neaici de falilpe aceiacare s-au
sfdtuit cu noi, pentru zrtgrdvireaicoanelor,cd voim sd ne inlele-
gem cu ddngii.Aceiane-auspusnoud cd avemde zugrlvit o bise-
ficd micd,si aqane-am;i tocmit cu din;ii inaintea mai multor
martori, dar acum vedem cil aceastd" bisericd este foarte mare;
luali-vd aurul vostru, iar noi ne vom intoarce la Constantinopol".
. Egumenulauzind acestea,s-aindoit 9i a zis zugravilor:,,CumarI-
tau aceioameni eare s-autocmit cu voi?" lat zugtavii pomenin-
du-le infdli;area. chipului lor gi numele, unul era Antonie Ei
celdlaltera Teodosie.Egumenula zis cdtre din;ii: ,,Fiilor,nu ni
se cade noul s[ vd" ardtdtn pe aLceia, cd' mai'nainte cu zece ani
s-audus la Domnul, si se rcagd' pentru noi, pizind aceastl bise-
rich, ferindu-gimdndstirealor gi purtind de gtiid celor ce se afll
intr'insa". Acesteaauzind zugtavii s-auinspliminat Ei aducdnd
de fagilpe mai mulli negufdtori,c re veniserl cu ddnqii acolo,au
zis egumenului:,,inainteaacestorane-amtocmit cu dins,ii gi am
luat aur din m2inile lor s,itu nu voieqti sI ni-i arilt)pe.ei! De au
murit, aratd-nenoul chipul lor, ca qi aceqtiasil-lvadL,clci au fost
si ei cu noi".
Atunci egumenul a scos inaintea tuturror icaant Cuvioqilor
Pdrinlilor nogtri, Antonie gi Teodosieai Pecerscii;iar grecii vI-
' zind chipul lor s-auinchinat, zicdnd:,dcegtiasunt cu adevlrt,
9i
noi credemcu adevilratcI ei sunt vii gi duptr l4oarte. Ei pot sI
aiute, sI apere Ei sI mintuiascl pe cei ce aleargd" lL ei". Atunci
negufitorii au dat gi musii (podoabe) pe care adusesede v4n-
le
zare, gi cu care dupl aceeaau infrpmusefat Sfintul AJtar;iar
zugravii au inceput a se cdi de gregealalor, gi spuneauacestea:
,,Cind plecam cu corabia la Caneea,am vdzut biserica aceasta
MINUNITE MAICII DOMNUIUI . 345
marela inilfime Ei am imtrebatpe cei ce erau acolo;ce bisericd
esteaceasta;i ei ne-aurdspunsei estePecersca, ;i a clrei impo-
dobitori suntetivoi. Iar noi m2niidu-necI era prel r\are, vream
sI fugim inapoi in jos. intr-aceanoaptes-apornit un vifor mare
pe r0u; iar cind ne-amsculatde dimineatd" ne aflam aproapede
Tripoli, si luntreamergeasinguri in susul a;pei,iar noi oprind-o
pe ea cu anevoie,am stat toatd"noapteasocotindu-nece inseam-
na aceasta?Noi fdrd, sd,vislim am strdbliut atita cale intr-o
noapte,pe care allii ar fi strdbitut-o cu mare osteneall, abiain
trei zile. rn cealaltd,
noapte am vdzutin vedenie aceastd. bisericr
qi aceastdrcoand"fdcdtoarede minuni a preasfintei Ndscrtoarei
de Dumneaeu,Namestnica(toc,tiitozrea), zic2ndu-nenoud: ,,Oame-
nilor, de ce vd tulburafi in degert,nesupundndu-vd Fiului Meu si
robilor Mei?De nu md veli asculta,Ei d-eveli cdutasd fugiti ina-
poi, ud voi lua acum luntrea voastrd si vd voi duce la biserica
mea.Aceastasd o gtifi, cd de acolonu vefi mai ieqi,.
.
MINUNEA 378
La Pecersca,NlaicaDomnului isi zugriveste singuri chipul
si Duhut Sfint se ardtilii chlp de porumiel
Pe cdnd maiestrii acestil impodobeauAltarului Bisericii lui
Dumnezeu,atunci chipul PreasfinteiStdpaneinoastrede Dum-
nezeuNdscdtoareis-ainchipuit singur aici. Fiind inruntru altant-
lui, au vdzutcu to{ii aceaminune infricosatd.privind ei spre acel
chip minunat, deodatds-aluminat mai mult d,ecit soareie,incOt
neputind sd priveascd.lael, au cdzutcu fefele la pdmint, inspdi-
mintali. Apoi micgorindu-seaceastrrlucire si vr0nd sd priveasci
irrdsi, deodatd.au vdzut,,cum din gura chipului preasfintei Nds-
cdtoarci de Dumnezeu,a zburat in sus un porumbel alb, spre
chipul Mintuitorului, qi acolos-aascuns,iar cei ce erau in bise-
ricd,,priveausi vadl de va mai iesi de acolo.in timp ce'priveau
ei, porumbelula zburatiardsi,ies,inddin gura Miniuitorului si
umbla prin toatr biserica, zburind pe la fiecarecali al sfinlilor,
agez0ndu-se la unii la picioare iar la altii.pe cap. Dupd ltcle,a"
zburind in jos, a stat dupi Icoanal{amestnica(Loctiitoire)',fdcd-
toatea"de miriuni,a PreasfinteiNrscdtoare,de Dumnezeu, iar cei
ce se aflau in bisericl, voiau ca sd prindl porumbelul.pundndo
scardsi urcindu-sepe ea, nu l-au gdsit.dupdIcoand,nici dupi

346
catapeteasml,gi ciutindu-l pretutindeni, nu vedeau unde s-a
ur.rrrr. pe cdnd priveau la icoann ce se zugrivise singurl in
altar, vdd iar{i cum porumbelul a zb]urajtspre chipul Mintui-
toruiui, iegind bitt grrtu aceluichip al PreasfinteiNiscltoarei de
Dumnezeu.cei ce ie aflau ios, au strigat cltre cei de sus care
Ei si-auintins miinile, wind sl-lprindi,
zugrilveau:,,Prindefi-L".
dai porumbelul iarlgi a zburatin gura Mintuitorului, Ei iafiqi a
strlfucit acealcoanil mal mult decit soarele.Cilzind cu tofii cu
fala 1n ios, s-auinchinat Domnului, cI s-auinvrednicit L vedel
Preasfintului Duh care petfeceaintr-aceabiserici a Pe-
l'u1::area
cerscii. Megterii zngrwi de lcoane,impodobind SfantaBisericl,
cea asemeneacer.riui prin facercade minuni, se impodobeauEi
ei ingiEi cu felurite bundttrli sufleteEti.Ei, rdlnanind ln aceastd
mInesiire gi vieluind in chip monahicesccu pllcere de Dum-
nezerr,Eiau sfargit viala aici, asemenea fdcdnd,9i meqtefii zidari.
Trupurile lor sunt a;ezatein pridvorul acesteibiserici, care se
afl6 nestricatd,pana acum.Astfel s-aimplinit proorocia pe cLre
au auzit-oaceiierici,ti zugravi, pe cdnd voiau sd se intozrcd la
Constantinopol,gi Li s-aardtatlor bisericaPecerscli,Ei pfeacin-
stita lcoanI a Nlscitoarei de Dumnezeu,cea filcdtoarede min-
uni. care Ie-a zii:,,Nu vefi pleca de aici, ci cdlugirindu-vi, veti
rdnr2rnepind,la sf0rqitulvielii in aceastdminlstire"'
MINUNEA 379
frcut la sfintirea bisericii
Minunile ce s-au
Preasfintei Niscitoarei de l)umnezeu, din Pecersca
in anul intii al egumenieifericitului loan, pe vremeaMitropo-
litului ce purta acelaqinume. Darul lui Dumnezeua voit ca bi-
serica pecersca,cga la. a cdrei zidtre;i impodobire s-au ficut
multe Ei mari minuni, gi sfinfirea si se facl tot cu niste minuni
dumnezeiegti.Rinduiala sfinlirii bisericii fiind aprqape gatil,nn
tveapiatrd.pentru sfdntul Prestol,9i clutau mult sI giseascl les-
pedeaceade piatril, dar nu s-aaflat atunci nici un meqter'care
id, o facd,,pentru ^ceeaau pus in loc o scindurd de lemn' Dar
Preasfinlitul Uittopolit loan, n-a voit ca intr-o biserictr ttdt de
mare c?-'Lceel, sI fie scinduri de lemn la sfantul Prestol,9i pen;
tru aceastaegumenulcu fralii erau ln mare mihnire. Trecind
citeva zlle filrd.sI se faci sfinfirea, 1n ziua de 13 august,mona-
MINUNIIE MAIC]I DOMNT]LUI 347
hii intrind in bisericdsI cinte dupl obicei l'ecernia,tu vdzut
Iingil pereteledin mijkrc al Altarului, pusd o lespedede piatrd"
si stilpigori, spre a1ezareasfintului Prestol. Ei s-au dus qi au
spusMitropolitului lucrul acell, iar el a liludat pe Dumnezeusi
a poruncit,ca sd se facl vecerniasfinlirii. Ili au clutat pretutin-
deni, pe apI gi pe uscat,sd"af.lede unde gi de cine s-aadusles-
pedea aceea?Si cum au bdgat-oin biserici, fiind usa incuiatd?
insi nu au aflat urma niminui; apoi au trimis trei grivne de
argint,la locul unde se fdceaulucrd.ridin piatrd, casdle ia mes-
terul pentru ostenealasa.Dar fdcindu-secercetarepretutindeni,
nu s-a af.latluudtorii ei pe plmdnt, ci a fdbtt-o insuqi lucrltorul
cerescgi purtitorul de griil al tuturor bunltd.tilor,qi a oferit-o
spre punereainainte a PfeacuratuluiSIu Trup qi a cinstitului
SIu Sdnge,voind ca pe aceamasd,, pe clre a ddruit-o El insuqi in
casaMaicii Sale,sI se junghie in toate zilele,pentru toatd lumea.
Dar aceastanu a fost ultima minune; cdciau mai urmat qi altele.
A doua zi dupd,minunata aflare a aceleilespezi,Preasfinfitul
Mitropolit Ioan erain mare m0hnire, cdci sosisevremeasfintirii
biseriiii Pecersca, gi nu era cu dinsul nici un Episcopla sfiniire,
ei afl0ndu-sela mare distanfd,si nefiind invitali la timp. Dar
iatd,,an puterealui Dumnezen,Lu sositflrd de vestegi au stat de
fald iubitorii de DurnnezeuEpiscopi:Ioan al Cernigovului,Isaia
al Rostovului,Antonie al Irievului, Luca al Vilogorodiei, care
nefiind chemafide nimeni dintre oameni,au venit sd,ia parte la
rinduiala sfinlirii acesteibiserici.PreasfinlitulMitropolit Ioan,
s-aminunat de aceasta,pentru cI nu trimisesepe nimeni dupl
Episcopi,si cu uimire, i.a intrebat: ,,Cumde a[i venit nechem{i".
Episcopiiau rlspuns: ,,Stlpane,au venit niste tineri, trimigi de La
tine, carene-auzis:,,Peziua,det4 augustSeva sfinfi bisericaPecer-
scii, sI fiti cu tofii gata a participa la Liturghie, cu Mitropolitul
Ioan.Auzind noi acestea,dupl cuvintul tnl, iatn am venit". Apoi
a rlspuns EiAntonie,EpiscopulIrievului: ,,Eueram bolnav,gi in
noapteaLceeaa inttat la mine un monah, si mi-a zis: Miine de
dimin'ea1[seva sfinti bisericaPecerscli,sI fii acoloqi tu. Cum am
auzit,indatd"m-aminsdndtogitgi iatl am venit aici, dupd,porun-
ca voastrd".Mitropolitul voia sd afle pe oamenii rceia care i-au
chematpe ei, dar indatd,s-a auzitutt glas ca acesta:,,Stinsu.s-ah
345 Pitt"t.NICODM
cei ce iscodesciscodiri". Atunci ridicindu-9i miinile cdtre cet, a
zis: ,,o! Preasfdntl Nlscltoare de Dumnezeu, precum la Ador-
mirea Ta ai adunat pe Apostoli de la marginile lumii, spre cin-
stea ingrop drii tale, tot Ll?-la sfinfirea bisericii tale, ai adunat pe
robii tli giimpre.rnl sluiitorii nostri; binecuvinteazil-nepe noi la
acest lucfu gi ne. ajutd noud, pentru slava Fiului tIu Ei a tL".
Atunci toli erau cupringi de spaimd, pentfu atdtea minuni ce s-au
fdcut, al cilror sfdr;it nu este aici.
in timpul sfinpirii, dupl ce au inconjurat biserica de trei ori,
venind la uEi, Mitropolitul Ioan lovind, a strigat dupl datini:
nu era
,,Ridicati boieri porfile voastre...". In acel timp nimeni
induntru care sd rlspund[: ,,Cine este acesta impiratul slavei?"
Pentru cZ nu llsase pe nimeni. Dat fdcindu-se tdcete, s'a auzit
dinduntru un glas ingeresc, zlcdnd:,,cine este acestaimplratul
Slavei".Fdcindu-secercetarecine qi de unde sunt c0ntdretii ace-
ia, qi cum au intrat in biserici, fiind toate usile incuiate, nu au
af.latpe nimeni in bisericd. Atunci tofi au cunoscut, cd toate aces-
tea S-aupetfecut, cu dumnezeiasca rinduiali ;i purtare de griid,
pentfu icea sfintd, bisericd, incit toli au gtilit de dinsa cu graiul
ipostolului: ,,O, addncul bogdliei, al infelepciunii 9i al cunogtin'
Lui, 9i neur-
fei lui Dumnezeu!cdt sunt de nepitrunse iudecl{ile
mate cdile Lui! cine a cunoscut mintea Domnului, sau cine s-a
ficut Lui sfetnic?" Astfel s-a siv0rs.it sfinfirea bisericii Adormirii
preasfintei Niscdtoarei de Dumnezeu,de la Pecersca,in anul de
la naqtercalui l{ristos 1049,in 14 zile ale lunii august, pe vremea
binecredinciosului domn al Kievului, Iaroslavici, aiutind insuqi
Domnul Dumnezeu prin sdvirqirea de mari minuni, cu ruglciu-
nile Preacuratei Maicii sale ;i ale cuviosilor Pdrinlilor noEtri,
Antonie gi Teodosie ai Pecerscdi.
Minunatl este povestirea acestei sfinte biserici, czte mai
inainte de inceputul ei a fost atdtatd de Domnul 9i in plmintul
nemtesc,care de la cinstitul Siu chip, ia trimis coroana qi briul,
qi a'ardtat asemlnarea ei. Din pdmantul grecesc s-a trimis de
cdtre Prcasfinta Ndscitoare de Dumnezeu icoana sa, moa;tele
sfinfilor mucenici gi a afitat in vlzduh, asemdnarea bisericii ei.
De ia inceputul ei qi pinl la terminare, prin cele trei chipuri:
zidirea, zugrilvirea;i sfinfirea, s-a ardta;tlucrarea Sfintei Treimi.
MINUNILE MA I('II DOM N U IUI 349
La inceputul zidirii acestei biserici, Insusi Dumnezeu-l'at/dl,a
iltsemnat locul prin uscdciune,clci uscdciuneaeste urmarea ve-
chinrii si a bltrOnetelor. Fiul, Care S-apogor2.tca roua pe lind,, a
trimis roul. Duhul Sf0nt, care in lirnibi de foc s-a pogordt, a tri-
mis fbc din cer. Asemeneasi in vremea impodobirii, Tatdl, care ,a.
zidit pe om dupd chipul Sdu,a zugrdvit chipul Preasfintei Ndscd-
toaiei de Dumnezeu,fdrd.mnini de zugravi gi sfintul Altar cu mu-
sii l-a impodobit. Fiul, Care este soareledreprffi, a umplut bise-
rica cu strdlucire. Duhul Sf?nt care S-a ar/atatin chip de porum-
bel, a a"rdtatchipul cel de porumbel ce a, zburat din gura Chi-
pului. Mai pe urmd in vremea sfingirii: Tat/al,care odatd"a datlegi
pe lespezi de piatrd,,a ddruit piatra pentru Sfintul prestol. Fiul,
care este Arhiereul cel vesnic, i-a adunat pe arhierei in chip min-
unat. Duhul Sf2nt, Limba cea de foc, care a grdit vestirea cea bu-
nd in tot pimintul, a rdspuns dinduntru bisericii, nefiind acolo
nici un om. Dacd prin atdtea semne, Dumnezeu cel in Treime, a
iubit a-si intemeia acestd,bisericl, in numele iubitei Sale Maici,
este:ardtat,cd petrece intr-insa cu dragoste si impdrdteasa, ceea"
ce std de-a dreapta Lui, Folositoareasi Scdpareatuturor cresti-
nilor, Preasfinta Niscdtoare de Dumnezeu,precum s-a fdg.iduit
nresterilor din Vlaherna, zicddu-le:,,Yoiveni si eu sd v{d biseri
ca, gi voi locui intr-insa". Asemeneasi Sfinti lui Dumnezeu, zle
c'iror sfinte moaste sunt asezate sub zidurile terneliei, petrec
nedespdrtitiin aceastdSfintI Biserici. Pentru ale lor sfinte rugd-
ciuni qi ale Cuviosiktr PIrinti, Antonie si Teodosiede la pecersca,
sd ne dea Domnul llristos, Capul llisericii, Darul si Mila Sa; cd-
rrria I se cuvine cinstea si slava cu P?irinteleLui cel fdrd,de ince-
put, cu Preasflntul si Bunul si de viald ddtitorul Duh, acum si
pururea qi in vecii vecilor Arnin (N{.366-371;conf.v. Sf.1,1Aug).
MINTINEA 380
Maica Domnului izblveste de farmece
pe o monahie din ministirea Cuvioasei lrina
O f'emeiefrumoasd si de bun neam din cetatea Cuvioasei lri-
na, adicd din Capadochia,era logoditi cu un lldrbat. Dar schim-
bindu-si scopul,nu l-a mai voit, si ca sd nu o mai superegindul,
a lugit de acolo si s-a cdlug.irit in mdnlstirea Sfintei Irina.
l)iavolul zavistuind-ope ea, si vrind sd o scoatr din mdni.stire,
350 Protos. NIC)DIM MANDTTA
a infierbintut pe logodnicul ei cu multl dragoste spre dinsa.
Acestaincercdnd s[ o determine de a ieqi din mlndstire, nu a
reugit, din care cauzd,dorind sl-qi implineascl scopul, a apelnt
la un fermecitor, sluiitor preaiscusit al diavolului, clruia i-a
flgdduit mulli btni, dacd prin farmece va aduce pe acea'femeie
lavoialui, ca sI-l ia de blrbat. Fermecdtorulfdcindu-gi me;te9u-
gul in Capadochia, deodatd,,femeia 9ia ieqit din minte si incon-
iva toatd"mdnlstirea, rdcnind Ei strigand numele logodnicului
sdu.Ea se jura cu infricogate iurlminte, cd dacl nu-i vor deschide
usa, ca si se ducl sd-l afle, se va sugruma.Auzind Cuvioasaaces-
tea, pl2rngea,;ibdtindu-se peste obtaz, zicea:,,Vaimie, ticdloasa,
pentru cI din nepurtare de griid a plstorilor rdpesc lupii oile.
bar in desert te ostenegti,vicleanule diavol,'cd Hristos nu te va
llsa sd inghiti mi€luseauaLui". Atunci adunind pe toate surorile
gi invdpn?u-le sI se pdzeascd,mai dinainte de viclegugul dliavo-
lului, le-a sfdtuit sI posteascd"toatd sdptlmOna,rugdndu-secdtre
Dumnezeu, pentru acea sord,,gi fiecare fdcdnd cdte o mie de
metanii pe zi.
insd;i Cuvioasa se ruga fierbite in chilia sa. A treia zi Sfintn
vedea acolo unde se rugala miezul nopfii, pe marele Vasile,care
ii zicea:,,Pentru ce ne prihlneqti, Irino? OLte, pentru cd llsdm
de se fac in patria noastrd urdciuni gi necuviinle ca acestea'?
Cdnd se va lumina de zilud,sd iei pe ucenifa ta cel bolnavl 9i sd
o duci la biserica Vlaherna, acolo va veni si o vindece,.Maica
Stdpinului nostru Hristos, cate are putere". Zicind Sfintul aces-
tea s-aflcut nevlzut.
Luind Sfinta pe ceea ce pltimea, impreuni cu alte doud su-
rori mai alese gi ducdndu-lela numita biserici a Ylahernei, s-au
rugat toatd ziua cu lacrimi. Dat la miezul nopfii, au adormit de
oboseall. Sf2nta lrina avdzrtt in vis popor mult, care gdtea dru-
murile cu haine aurite qi luminoase, imprdqtiind flori mirosi
toare qi tamaind. Sfinta i-a intrebat pe ei, pentru ce fac atita
pregdtire. lat ei au zis: ,,Vine Maica lui Dumnezeu,ptegdteste-te
a i te inchina". Atunci a venit qi impdriteasa tuturor, urmindu-i
multime nenumdratd de purtdtori de lumind, iar dumnezeizsca
gi cinstita ei fald,,scotea atita'strdlucire, incit, omul nu putea
suporta sd o vadl.
MINT]NITE MAICII DOMNT]ITiI 351
Dupd ce Stlpdna avdzut pe tofi bolnavii, a venit si la ucenita
Irinei. Atunci ea infricosatd Ei cutremuratd,a cdzut la picioarele
Preasfintei Stdpdne,si a atzit cutn a strigat PreasfhntaNdscd-
toare de Dumnezeu,pe marele Vasile si l-a intrebat de Irina, ce-i
trebuie; iar el a spus toatd pricina, precum e ardtatd.mai sus.
Atunci StIp0na iarlsi a zis: ,,Chematipe Anastasia".'Cinda venit
a zis cdtre dinsa: ,,Duceti-vdcu Vasile in Cezareiacercetati cu sOr-
guinlI. ca sI vindecati aceastaf.iicd.,pentru cI Fiul si Dumnezeul
rneu, vou'i v-a cld.ruitacest dar". Atunci Airastasia-gi Vasileinchi-
ndndu-seNlscitoarei de Dumnezeu,s-au dus sd slvirseascl cele
poruncite. Atunci s-a fdcut un glas cltre Cuvioasa Irina, zicindu-i:
,,Du-tela mdnlstirea ta, si acolo se va vindeca". Desteptdndu-se
a spus vedenia celorlalte si apoi a, plecat bucurdndu-se.
Era intr-o zi de Vineri, si la ceasulVecerniei s-auadunat toate
surorile in bisericd..Cuvioasaspunindu-le vedenia sa, a poruncit,
ca toate sd ridice miinile si ochii spre cer si cu lacrimi sI strige
din toatl inima: ,,Doamnemiluieste". Dupd catva timp, cind s-a
udat toatd fafa bisericii cu lacrimi, s-a ardtut in vdzduh, (o! minu-
nile Tale,Hristoase,imptrrateAtotputernice) Marea Muceniti Anasta-
sia si Marele Vasile.
Atunci s-a auzit un glas, zicind: ,,Irino, intinde miinile tale qi
primegte acestea si nu ne mai prihdni pe nedrept". Sfinta
intinzdnd sfintele sale mdini, a primit din vdzduh o leglturd,
care c0ntlrea trei litre (954 gr.) Dezlegdnd-o,a aflat intr-insa fel
de f'el de farmece gi lucruri rele; atd",pdr, plumb, noduri qi mai
nulte lucruri diavolesti. Erau mai ales doi idoli rnici de plumb,
unul in asemlnarea bdrbatului, iar celdlalt fur al monahiei, si
erau astfel lipiti unul de altul, ca si cum pdcltuiau. Monahiile s-
au minunat gi au petrecut toltd. noapteamultumind implrdtesei
celei preaputernice.Dimineata, Sfinta a trimis la Vlaherna doud
monahii, impreunl cu ceea ce pdtimea qi impreund cu lucrurile
cele rele care s-auzis mai sus, de asemenea.cu untdelemn si cu
prescuri, ca Preotul sd sluieascdSfinta Liturghie. Dupd Liturghie
a tniruit pe bolnavl cu untdelemn din candeld; apoi au pus
farrnecele pe jdratec, care ttzdnd, s-au dezlegat si nevlzutele
legdturi ale monahiei, si li-a venit in minte, sldvind pe
Durnnezeu, c re n izbdvit<:. Cincl idoli s-au topit deslvirsit,
 Protos. NICODIM MANDITA
352
ieqeaunigte glasuri foarte mari de pe ifuatec,precum rdcnesc
porcii c1nd iunt injunghiafi. Cei ce erau de fatd",vdzdnd gi
auzindacestea,au fugit cutremurafi,sllvind pe Dumnezerr,c1re
facenigte lucruri sllvite cL acestel.DupI acestea,monahiile s-au
intors ia mlnlstire, povestindcitre celelaltesi acesteminuni de
pe urml (V.Sf.28 aug.).
MINUNEA 381
Doi frafi ce zidearuo biserici, primesc aiutor
din partei Maicii Domnului' pentru terminarea ei
Doi frali, Ioan gi Gavriil, ndsculidin plrinli bine-credincioEi,
pe nume Nicolaegi Cristina,din mareleoraqNovgorod,de mici
au fost crescufiin dreapti credinfl 9i fricl de.Dumnezeu. Dato-
ritd acestuilucru, cind au aiuns la vdtsta potrivitl, amindoi au
hotdret sI imbrlfiEeze viagaceafeticitl a petrecerii monahicesti.
Amandoi fiind in acelaqigind, au flcut acestmare pas, aducdnd
cu ei si paf,tel de avere cele-ardmasde la pdrinli, Cu aceastaei
s-auhoidrit sd"zideasclo mlnlstire din nou. Mai intii au ridi-
cat o bisericdde lemn in numelePreacurateiMaicii lui Dumne-
zeu, cu hramul Bunei Vestiri,inzestrind mica chinovie cu toate
celetrebuincioase.
Apoi s-ausOrguitsd zideascd, o bisericl de piattd, pe care ince-
pind-o, au.merscu ridicareaeipind la ferestre,dar lipsinduJe
banii necesaripentru continuare,Lu intrerupt lucrul. Pentru
LceLStL fericitul Ioan si fratele lui, Gavriil se aflau in mare mih-
nire gi intristare. Dar avind mafe credinll 9i osirdire cdtre Prca-
crrfilt'-Nlscdtoarede Dumnezeu,spre ddnsaau alergatin mdh-
nirea lor, ca spre ceeace estegrabnicd niutdtoarccelor necliifi,
si mdngiietoaredulce'pentru cei scirbili gi cu lacrimi s-aurugat,
zicdnd:,,Tu,Stdpindbuni, gtii credinla 9i dragosteanoast\d, pe
careo avemcdtreFiul tiu 9i Dumnezeulnostru,9i spre tine impi-
rdteasasi Doamnanoastrdscumpi. De asemenea;tii cred_infa;i
osdrdia pe cafe noi o avem, pentru zidirea'preacinstitului tfu
locag,pe care l-aminceput,punindu-ne toatl nddeideaspre tine,
o, MaicI a lui Dumnezeu!AiutI-nenoul ca sI sivirqirn biseri
ca tL, trimite ajutorul tIu, Stlpand, ca sI nu fim ruqinati, noi
robii trii, cd"iatd"am inceput a zidi 9i nu putem a o sdva.rsifdrl
aiutorultdu".
MINUNITE MAIC'II DOMNUTUI 353
S,i trrg
"t,"
PreacurataMaica lui Dumnezeu,cereascaimpdrilteasdqi le-a zis
lor: ,,De ce sunteti cupringi de atita ingriiorare Ei tinguire, pgn-
tru zidirez bisericii mele, iubitii mei, si robi ai lui Dumnezeu?Nu
voi trece cu vederea ruglciunea, credinfa gi dragosteavoastrd, ci
degrab vI voi trimite voui, cele de trebuin{i pentru sivir;irea
ei, ba vd"va prisosi si pentru alte nevoi, numai sdrguifivd la
lucru, gi nu vd impulinagi in credinfd". Aceastl vedenie avind-o
anrOndoi fralii, desteptidu-se s-au umplut de mare bucurie. Iar
dupd cintarea Utreniei au spus unul altuia ce vlzuserd, si cu
nddejde s-auintdrit
Intr-aceeasi zi de dimineatd, dupi rinduiala lui Dumnezeu
iesind afard.din mindstire, auvdzut un cal_foarteminunat, stdnd
inaintea portii, purtdnd friu aurit si sa ferecati cu aur, blflnd si
nemiscat,neavOndcdldre[ pe dinsul. Mirindu-se mult de frumu-
selea qi mdrimea acestui cal, asteptard mult sd vinl de undeva
cdldretul lui, dar nu aplrurd de niclieri. Ydzind cd nu mai vine
nimeni, si calul stdtea in acelasi loc nemiscat, se apropiard" de
dinsul;i vdzlrlrd"doi sdcugoriplini, aiirn?rnd de o parte si de alta
a geii. Intelegind ci de la Dumnezeu li s-a trimis lor aceasta,au
luat de pe cal sdcuqorii aceia,dupd care calul s-a fdcut nevdzut,
de la ochii lor. Dezlegdndsdcusorii,au aflat pe unul plin cu aur;
iar pe celdlalt plin cu argint, mirdndu-se de dumnezeiascapur-
tare de griid", au indltat mare multumitd Preacuratei Maicii lui
Dumnezeu,care le-a trimis acestea.Apoi degrab termin2.nd bise-
tica",au infrumusefat-o cu toatd podoaba cuvenitd, cumplrind gi
moqii pentru folosul mindstirii, iar rdmdqifa.aurului si a argin-
tului au dat-o egumenului si fratilor. Ei imbrlcdndu-se in cdlugd-
rescul chip, li s-a schimbat numele din Ioan-Ilie si din Gavriil-
Grigore, petrecearlin mdndstirea Lceeacu dumnezeiascapldcere,
in post, in ruglciune si in toate ostenelile si nevointele cdlu-
gdre;ti (v.Sf.7 sept.).
MINUNEA 382
'
Maica Domnului acoperi stilpul CuviosuluiLazdr
si-i dlruieste inc[ cincisprezece ani de viati
Cuviosul Lazdr pustnicind in Muntele Galisiului, intr-un loc
pustiu, lipsit de apd gi de cele necesarevietii, pentru nevoinfa qi
 Protos. NICODIM MANDITA
354
viala lui inbundtlfiti, cu toatd"asptimealocului 9i a vielii, s-au
adunatin jurul lui mai mutrliucenici,pentru carea zidit o micl
mlnlstire. Cu timpul at0rtd,emult s-auinmullit ucenicii,.incit,
acestlocaga devenit neinclpltor. Atunci CuviosulLazdt a nJg1t
pe Dumnezeucu lacrimi, multe zile, cz sd'i arate de este sf2nta
Lui voie, sil zideascilo bisericl mai mare 9i o mlnlstire mai lar-
gd,casl locuiascdfratjicareveneausi se slllEluiasc[acolo,cum
gi unde sI punl temeliile bisericii. Drept Lceea,rugdndu-seel
intr-o noapte,a auzit un glas care ii porunceasi iasl afari, din
chilid sa. Iegind, a vdzut un stilp de foc, care ajungeapind' la
cer, iar ingerii lui Dumnezeusuindu-sede pe pdmint, cdntau o
cdntaredulce:,,SIinviezeDumnezeu9i sI serisipeascdvrdjmaqii
Lui". indatd a inleles, cdin locul acelaunde s-i ardtatstllpul, era
voia lui DumnezeusI se zideascdbiserica.Dtpd" Lceeaincepind
zidireacu mare osdrdie, aridicat din temelie o bisericd mare si
frumoasd,cu chilii multe gi ziduri mari imprejur.
DupI sdvdrgireamdndstirii, Cuviosul a mai zidit aproape o
bisericl, un stilp inalt, descoperit,cu greu de suit 9i foarte strimt,
avind Lilgimea numai de trei palme.El s-asuit deasupralui, pen-
tru nevoinld, luind cu sine numai o haind de piele, cu capul
'descoperit
gi descull,purtind pe trup fiare grele.Acolo suferea
toate greutifile iernii, ploi tulburltoare, ninsori multe, rlceall gi
iulimea inghefurilor, prin care se fdceaca cristalul, de-apururea
pomenitul. Sufereaincd gi fierbingealaverii 9i arqilelecele mari,
cu acesteapetreceafericitul pdtind ca un om flr[ de trup.
Odatds-apornit o ploaie atit de mare 9i de tulburdtofire, in-
cOtpornireaapelor'duceau cu ele ;i pietrelecelemari, omordnd
multe dobitoacegi distrug0ndrecoltele.in aceltimp, un pdzitor
de capre,aflindu-seLproupedemlnlstirc,givlzind potopul acela,
a.alergatIa minlstire ca sd scapede primeidie.Apropiindu-se de
dinsa, qi trecind prin apropiereastilpului, rugindu-se a cerut
aiutor de la Sfdntul,ca si scapede primeidie. Atunci el a vdzut
pe Preasf0ntaNlscdtoarede Dumnezeuqi pururea'FecioataMaria,
stind in vizduh, deasupra st0lpului, il acoperea Ei ferea de
ploaie, pdzind astfel pe CuviosulLazdt.O minune ca aceasta nu
s-a mai auzit Ei nici nu s-a mai vdzut weodatdl Daci pe Avva
Macariellpdzeaun Heruvim,pe marelePaisie,ingerul Domnului,
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 3s5
pe cuviosulLazfu insd chiar impdrdteasaingerilorir acopercaca
un nor, gi-lpdzeanevdtdmatpe robul sdu.
Cat de mult iubea.MaicaDomnuluipe CuviosulLazdr, se vede
Ei din cele ce urmeazd,. Odinioarl imbolndvindu-se de moarte, si
ajungdndla rdsuflarel ceamai de pe urmr, nulpimeaucenicilor
s'au adunatin jurul Cuviosului,pldng0ndcu negrditd,jale ;i
tOnguirepentru desprrtirea de ddnsul.Atunci cuviosului fd"cdn-
du-isemili de uceniciisdi,carear fi rlmas orfani,s-arugat pen-
tru dingii cdtreMaicalui Dumneze:u, ca sr-i mai drruiascr pentru
ddngii, cdtdvavreme deviatd,.Atunci Freasfinta Maicd,si Fecioa-
rd, carea ndscutpe insugiYiala,a rugutpe Fiul ei, careare stdpd-
nirea viefii Ei a mortii in mdnaLui, sr lungeascrviata cuviosului
cu incd 15 anl Drept Lceea. pe cind era bolnavcuviosul, avdzut
pe Nlscdtoareade Dumnezeu,rugind pentru Lceastape Fiul ei,
Domnulnostru IisusHristos,carelucru s-asi implinit, cd,indatd
s-afdcut sdnitos qi a mai trdit incl 15 ani fv.y. i noiembrie).
MINUNEA 383
lfraica Domnului cheami pe Cuviosul Maxim in Athos
unde i se atatil, il mingiie si-.Iapiri de diavoli
CuviosulMaxim a pustnicit in Muntele Athosului, pe la anii
1320.El s-andscutin Lampstc,din pirinli de neam bun, bine-
credinciogigi ilnbundtdfifi cu viala,.Ei neavind copii, cuviosul
acesta",a fost mai mult fiu qi rod al rugdciunilor gi al fdgdduinfei.
Din SfdntulBotezi s-apus numeleManuil. cind a aiuns ravdrs-
ta corespunzdtoare, pdrinlii l-au ldsat-sd"petreacd, pe lingd,o bise-
ricd'a PreasfinteiNdscitoareide Dumnezeu, implinindu--giastfel,
fdgilduingafdcutd,.La virsta de 17 ani intrr inti-o mdnrstire din
MunteleGanu,unde din crlugirie primegtenumelede Maxim.
crutdnd un povrtuitor iscusit dupr Dumnezeu,a plecatin con-
stantinopol,unde s-ainchinat pe la toate bisericilepreasfintei
Nlscdtoareide Dumnezeu,rilmindnd mult timp, pe ldngd,biseri
ca din vlaherna, und€ petreceain foame si sdrdcie,fiind consi
derat{e to[i, ca un nebundupl Hristos.Dupdmai mult timp ple-
ci in Tesalonic;unde se inchinr la moa;tele Sf4ntuluigi,uirelui
MucenicDirnitrie, dupi care urcind in Sfdntul Munte al Athosu-
lui, s-aasezutinlavra cuviosuluiAnastasie.Fiind el in ascultarea
mdnlstirii gi flc0nd cu sirguin[.d,toatecele poiuncite,duceao

356
viala aspril,asemeneacu ceade mai-nainte,cdnd erain biserica
din vlaherna. El nu aveachilie in lavrd, 9i nici vreun lucru din
cele necesarepentfu mingiiere trupeascl, ci numai htana cea
de nevoie pe cafe o lua de la ttapezil,mancind numai ca sd ttd-
iascl. tar in bisericr, locul sdu 9i-1aveain straneledin tindd'
fiindcl se nevoiacu nedormireaqi priveghereade toatd'no2pte .
insd, precummunteleSinai a chematpe Moise,Carmelulpe
Ilie, iar pustiape Ioan Botezitorul,tot a9asi pecuviosul Maxim
i-u .h"-ut Athosul, floarca munfilor, ca sil infloreascl dreptul
intrinsul, dupi cum zicePsalmistul,,caun finic", Ei sd rodeascl
rodurile luhului sfant. cdci in Duminica sfinlilor Plrinli, care
este dupd Dumnezeiasca lndllare a lui HristosDumnezeulnos-
tr.-,i s-i ardtatNIscItoLreLde Dumnezeu,av?ndin brafe pe Dom-
nui, gi i'a zis: ,,lJtme'zd-mi,preacredinciosuleMaxime si suie-te
-"ur.rpru Atonului, ca sd iei darul Duhului Sfint, dupl cum do-
rclfi,,:yilzind ei ateilstd"vedenie de doud, trei ori, aldsntlavra
,"u^u,",Eidupdgaptezi|es.asuitpecreEtetulmuntelui,in
Simbdta Penticosteisau a Rusaliilor,Ei a petrectt toztil norptea
treaz,impreund cu algi monahi, care s-au dus dupi Dumneze-
iascaLiturghiq. DumnezeiesculMaxim a rdmasacolo singur,tr-ei
zile ;i trei-nop!i, rugindu-senecontenitDomnului qi Nlscltoarei
de Dumnezeu,prin ruglciuna minlii.
Dar cine poiltepovestiispitele ce le-auneltit vrdimaEulasupra
Sflntului, ca s[-l iigoneascd, de acolo?Astfel qg.-"?,r[[4p^fulgere.qi
trdsnete.incit se muntele Athosului 9i se desfdceaupie-
"latinu se fdceauprin ndlucireadiavo-
fr.f" qi rtancile;insd toate Lcestea,
li!or,,in vr,emeanoplii, ca s5-linfricoseze.Ba incl gi ZiuL a\7'?Att
ar fi fost in apro-
qlasuri silbatice-.qi-tulburi.ri'mati, 9a..9i"*c]lnq
pe toate pdr,tile
fri.t., mulgimede oameni gtozavi,care se suiau
^muntelui,
spre virf ;i se porneau asupra Sfintului cu pr4til;i
crrqu1i19, ca-sI-lpogoaredin virful muntelui;.findcdnu sufereau,
ntestemaqii,sI locuiascl Sfdntul.acolo,dar toate acestease ntd;
tau pu.Ddlucire. insd dumnezeiescul Maxim ?,vdndin sine darul
Sfnntului Duh, nu se temea nicidecum,nici se ingriiea de aces-
tea; ci_seindeietniceagi se sirguia numai in ruglciunea mi4[ii,
rugand pe Domnul qi pe Nlsciltoareade Dumnezeu,aiutdtoatea
gi lertinito area!ui.'in acel timp de grea ispitire i s-a ariltat lui
II,NNUNTNE MAICII D OM N UI UI 357
jurul sdu multi tineri, finand in bralele sale pe Fiul ei, qi Zidi-
torul a toate... Sf0ntul cunoscdhd-ope ea, prin necuprinsa si
dumnezeiascaluminl care strllucea si lumina toate imprejurimi-
le acelea,ap,oie-onvingindu-se pe deplin, cI nu uingire dia-
"ru
voleasci, ci vedenie dumnezeiascl gi ariltare adevdmtd, a NIscd-
toarci de Dumnezerr, a grlit cu bucurie, zicind: ,,Bucurd-te cea
plinl de dar, Domnul este cu tine", si altele ca acestea.Dupd ace-
ea cilzind, s-a inchinat Domnului qi Ndscitoarei de Dumnezeu,
auzind acestea de la Pteasfinta Ndscdtoare: ,,primeste dar asu-
pra diavolilor, cinstite pdtimitorule, gi locuie;te in muntele Atho-
sului; cdci aceLStLeste voia Fiului meu, ca sI te sui la vdrful
faptei bune gi sd te faci dascil si povd.fuitor al multora, ca sd se
mOntuiascd".Dupd aceastai s-a dat;i piine cereasc{ spre hranl
si intdrirea firii, fiindcd era de atdtea zile nemdncat; qi indatd, ce
a luat piinea si a bdgat-o in gura sa,l-a inconiurat de sus o lumi-
nd dumnezeiascd"si a auzit laadd,ingereascd; iar Ndscdtoaread,e
Dumnezeu, s-a suit la ceruri. in virful muntelui a rdmas atita
strdlucire ;i bund mireasm.d, ing'al"Sfintul fiind uimit, nu mai
vtea sd.se pogoare de acolo, si sd se lipseascl de aceabund mi
reasmd si dg acea strdlucire. Cu toate aceste?,dupi. trei zile s-a
pogorit din porunca Ndstdtoareide Dumnezeu,!i s-adus la bise-
rica Ei ce se numea PaaVghi4 si petrec0nd acolo citeva zile, s-a
suit iardgi in virf si a sdrutat locul acela in care a, sta;tcu slavd
Ndscd.toareade Dumnezeu, si cetel iardqi cu lacrimi dumneze-
iasca Ei ardtare. Lumind n-a rnai vdzut, dar buna mireasmd a sim-
lit ca ;i mai inaite qi s-aumplut de bucurie st de veselie negrditd,.
Aceastas-a'petrecutde trei ori, cind s-a suit lavdrf, dar pe Nis-
cdtoareade Dumnezeun-a maivdzut-o, ctintiia oard (y.Sf.13.ran.).

MINUNITE MAICII DOMNULUI
PRIN SFINTELEICOANE
MINUNEA 384
Minunile frcute de Maica Domnului
Prin Sfin ta leoanil Potthrita
Dinvremeadreptcredinciosuluigipurureapomenitulimpl-
ratConstantin,ainceputainfloricredinlanoastrlgi.acregte
ptiJ"ruf Domnului nostru Iisus Hristos;iar capigtileidolilor se
in a^uu, cetelemonahilor'seinmulleau-qise zideau.bibericiEi
jertfelnice prin toate cetlfile 9i ora;ele' Trecind ani mul1i' s-a
cu
uflut rrn beibat cinstitor de Dumnezeu9i cu fapte bune, Petru
;;i;, care doreasd glseascl un loc linigtit gi pustiu, unde sI
pe
," J"per,"ze de lume gI sI petreacilviatdlinigtitd.gi rugind
Dumnezeuca s[-i descopere unde si se ducI, vdzuin vedeniepe
PreasfflntaNlscltoare di Dumnezeu'cafeii zise:,,P|rinte,in Mun-
tele Athosului este odihna ta'; acestloc l-am cerut ca mo;tenire
de-
delaFiul gi Dumnezeulmeu,:casl'l aibl sclpare tofi cili se
pnrteazl de griiile ;i tulburdrile lumii, sI se pentru
pregdteascL
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 359
faptabund, petrecind o viald,imbunlt[fitI spre a dobindi feri-
cirea ceavesnicL Eu foarte mult am dorit muntele acestasi in
pufinl vreme are sI se umple de clluglri din toutd llra Ei locul,
Iar mila mea si ajutorul Fiulul meu,nu va lipsi de la dingii, ci ii
voi acoperisi plzi rugdndpe Fiul meu pentru mintpirea lor".
DupI ce s-a deqteptatSf0ntul,mullumind Domnului cu pri-
sosintl qi pururea FecioareiMaicii Lui, s-adus in muntele acela;
si asupradracilorvitejeEtenevoindu-se, multe vedenii gi vederi
de ingeri s-a invrednicit a vedea prin miilocirile Maicii lui
Dumnezeu;qi flcindu-se mare fdcdtorde minuni, s-a dus cdtre
Domnul.Iar dupdweo ciliva ani,a venit;i pirintele nostru Anas-
tasie, cel c re a zidit Lavra ceamare.
in aceavreme,trdia qi plrintele nostru loan, ldcagulcel prea-
curat cu adevdratal Preasf0ntuluiDuh,Ivirean de neam,din sin-
ge impirdtesc qi bogat;care lIsdnd slava,bogdlia;i toate celece
erau ale lui, s-adus la o mdndstiregi dezbrdcdndu-se de hainele
lui cele strilucite, s-aimbrbcatinhaind,.proastdgi sdrdcdcioasd.
Auzind el de vesteaSf0ntuluiMuntegi de CuviosulAnastasie,sra
dus la el si afl2ndu-I, au inceput a se nevoi amindoi ca niqte
ftagi,in nevoirifa ceabund gi mOntuitoare.lar dupd pulin timp,
instiin{indu-se cum cI fiul sduEftimie a venit inYizantia pentru
pace,s-Ldus spre cdutarealui gi, afl0ndu-l s-auintors amindoi
ia liniEteaceadoritd cdtremareleAnastasie;de la careinvdfind
filozofia, s-aflcut un nou Gurd de Aur, tdlcuind toatd.Scriptura
din greceEte in limba Ivirilor.
Iar dupd trecerede pulinI vreme,a venit gi mareleTornichie
de s-a fdcut cdlugdr.Acestaera voievod al impfudtjei lvirilor,
care fdcusemulte yitejii gi purtase multe biruinfe in rilzboaie
asupravrlimaEilor;si pentru ale lui neobositeosteneli,a dobin-
dit multe semnede biruinfl.
in vremea Lceel,neamurile celeffud.de Dumnezeuale per;i
lor, auzind de moarteaimpiratului Romano,s-auridicat cu oaste
asupracetdlii larigradului lconrt*tinopol). $i avind in frunte un
voievod cu numeleSiliar, at alergatcdtre risdrit, robind cetillile
gi orasele,neaflind pe nimeni caresI le steaimpotrivd,intrucit
fiii implratului erau mici qi nevrednici.implrlteasa ^vea multI
m0hnire qi necaz,auzind cd s-au apropiat barbafii, qi neavdnd
 DIq MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
360 Pr"ttt. NfCODLM 367
is_codire,de pe o fereastrr a Bisericii au vdzut inruntru acea
altil nddeide,si-a adus aminte de Tornichie, zicind:,,De nu va
sfintd rcoand,,si s-au bucurat nrdriduind- cr prin acersta vor
veni la noi voievodul ivirilor, nu avem pe nimenel care sd ne
cdpita multi bani. si au zis crtre femeie:,,ori ne dai nour bani,
stea in ajutor". A trimis la Sfintul Munte scrisori poruncitoare
ori indeplinim poruncaimpdratului,de a te omori prin felurite
lui Anastasie;i loan, rugindu-i sd trimiti pe Tornichie.Insi aces-
munci".Iar inpleapta vdduvl, cu smerit chip a rlspuns:
tL n-avoit, dar de nevoie s-a supus,ca sil nu se impotriveascl ,,VI voi
dabani multi, insd nu azi, ci miine, clci nu_iam ,,casil,,.
Sfin-tilor,si s-adus laYizantia.
Acesteaauzindei, au plecat.rat eain noapteaaceea",
impfuilteasavdzlnduJ pe el s-abucurat mult gi arltindu-i pe s-adus im-
preunr cu fiul ei in Bisericr, unde plecindgenunchii, au iniltat
fiii s[i, i-azis lui:,,De bundtateata, cinstite plrinte, atArnilviala
la cer mdinile Ei ochii gi.s-aurugaf murt tirip, udOndpe-a"iri
slrmanilor acestora".Tornichieludnd oaste;i ducindu-setu tiliat
cu lacrimi; dupr care, ridicOndu-iecu multr fricd si evlavie, au
toatl oasteabarbarilor, gi pe mul,tiostafi luindu-i robi, s-auintors
luat Icoanagi ducOnd-ola malul mrrii, iardgis-aurugat, zi6nd:
cu biruinld la impdrlfie. Atunci tot silglitul l-au intimpinat 9i
foarte l-au cinstit pe dinsul gi mai alesimplrdteasa, tare i-a mul- ,,Stdpindsi Doamnalumii! Darul tilu,ca o Maicda lui bumnezeu,
a, dnd strp6nire si putere peste toate fdpturile, sd ne izbdveascd"
lumit dupd cum se cddeagi a vmt sI-i dea bani mul1i, dat el n-a gi pe noi de urgia imprratului celui tniadelegeqi pe IcoanaTa
vrut sd-iia, ci a zis: ,,Eu,stipOnd,am lisat pe ai mei pentru Dom-
din apd".Acesteazicind gi pundndlcoanape mare,o, minune,nu
nul, si cum sI adun bani strdini? insd dacl binevoieqtestlpini-
a cdzut de'a latul, ci de,a rungur, stind dreaptd,deasupraapei
rea ta, zideqteo mlnXstire in Munte,ca sil aibi neamulnostru al
mergea, indreptindu-se citre apusul soarelui. ydzdnd femeia
ivirilor o m0ngdierea striindtil\iilor".Iar implrltets cu bucu-
rie a primit;i a trimis boieri cu mare mullime de aur, poruncin- ":??t\d.minune Eiinspdimintdndu-se, a multumit lui Dumnezeu
qi Maicii Lui, dupd cuviinfi. si intorc0ndu-secitre fiul sru i-a
-du-lesI slvir;eascI lucrul acestacu aqasirguin.fl, incit si nu se zis
acesteacu lacrimi: ,,Preaiubiiulmeu fiu! Acum se va pune la in-
afle altul mai frumos, si asas-aEi fIcut. $i a impodobit biserica
cercaredragostea,credinfa citre Dumnezeusi evlavli cea cdtre
cu vasede argint Ei de aur, ddruind acesteisfinte mlnistiri qi o
Sfinta lcoand"a Maicii Lui. Eu,preascumpulmeu fiu, sunt femeie
cetl{uie, spre sufleteascaei pomenire.Ficind incheiereacuvin-
qi nu pot sr fug in gard,d,epfurtatd,.
De aceeavoista aici si mr voi
tului pentru mIndstire, sd incepem a spune pentru sfinlita
ascunde,iar dacd" md vor gIsi, sunt gatv sd,mor, pentru dragos_
IcoanI Portiirifa.
tea Maiciilui Dumnezeu. Tu insd plecnnd,du-tein'pnrtile Elaiei,
Pe vremeacind impdril|eaimpiltatul Teofil, era multl prigo-
ca sdnu-fi facd.rdu".Acesteazicind si srrutindu-se-unulcu altul,
nire asupraSfintelor lcoane,din care cattzdi s-azis ,,luptitorul de
s--au despirtit vdrsind.lacrimi.Tdnrrul s-adus spretesatonic,iar
icoane".Acel uritor de Hristos a surghiunit pe mul,ti drept-cre-
de acoloin sfintul Munte,unde,mergdndra cinstitamrndstire
dinciosi qi cu multe feluri de munci i-a chinuit. A trimis ostaqi
a lvirilor, acolos-afrcut cdlugdr,cu cuviosiepetrecind, pinr
prin toate ceti{ile gi oragele,cu porunci sI cercetezesi toate ce
s-adus citre Domnul,pe carc l-a dorit. Aceastaa fost rinduiala
icoanelepe care le vor af.la,sd le pogoarede prin biserici Ei de
dumnezeiascd, sr se ducr tindrul acolo, pentru ca sd,vesteascx
prin case;i strle ardtr.
despreceleintdmplatecu aceastd.sfantd lcoand.,carescriindu-se,
in aceltimp era o vIduvI cu fapte bunein plrlile Niceei,care
si cunoastemdespreddnsasi noi cei de acum.
aveanumai un singur fiu. $i fiind ea foartebogatd',a zidit Lpto -
pe de casaei o bisericl, in care aYeao Icoantra Maicii lui Dumne- IcoanapurureaFecioareia statin loc ascuns,nestiutr de ni
menimulli ai,pe uscatsaupoate-pemate,lucrugtiut'deunul
zeula curetjnea"foafte mult qi cL o L douaAnI, o cinstea'cuade- sin-
gur'Acelace stia toatelucrurilecelesldvitegi infricoEate.
vilrat. Clutind ostagii implratului in fiecare loc, a venit Ei in si dupr
trecere de multr vreme, oarecaresfingi bd:odnidin mrndstirea
casaaceleifemeiiubitoare de Dumnezeu,unde, cdutind cu multl

362 , Protos. NICODIM MANDIT4--
r"irir-, p. cdnd stlteau de.vofb[ despremintuirea sufletului,
vilzurd deodatepe mure, ceYLca o flacilrd",ca ;i cum ar fi fost un
,rap o" foc, cu aiungind panilla cer.Aceastavdzind ei, s-au
"arror
,idi.at, strigand:,,Doamne-rniluibgte-ne!" $i adunindu-seto,tiftatp,
se uitau la priveliEtea,Lceel Ei se rrninunau,insi ce anume era'
n"put"uuseinpleaglnicidecum.Iaralcea;stlnunumaiziuase
ardta,ci ;i noapt iand stfilucea mai mult decit soarele.$i toli
cang'Arii'cei din"u, Sfintul Munte, vdzind un lucru de mirare ca
ur"r:tu,s-auadunat la Minlstirea Ivirului, cu luntrele, din Lavra
d e |a v a t o p ed q i d e l a a l te mxn i sti ri,giapr opiindu- se' auvdzttt
Sflnta Icoanda Maicii lui Dumnezeu.Qi pe cit se duceauei mai
po-
apfoupe,peatdtease deplrta.'Atunci,superiorulmdnlstirii a
pe
r.rncif de's-auadunat toti in bisericl, unde rugind cu lacrimi
Domnul, ca sil poald.lualcoanaMaicii tui din m'fe, ca sd o aibd
ca mAngdierci stftintrti,tii lor, le-a ascultatDomnul rugiciunea
s-aintimplat in acestchip:
'- au do-bdnditcererea1or.Iar aceastl
si
io in acel timp, acoloin mdndstire,un oarec're cllug6r, Ga-
vriil, ivirean de niam, cam neputincioscare iubeaviala singura-
ticd, gi deosebirugindu-se neincetat lui Dumnezet Yara gedea
in peilile cele maiinalte aLeMuntelui pentru_lini,ste,iar in we-
mia iernii , din cauzazdpeziipreamaril se coborain plrtjlb ce9
-"i0" i"r. imbrlclminiea lui era de pilr,-hranalui buruieni sil-
qi
batice,i^, ,ubduturl numai apd,.Lveao fericitl simplitate,ca
toli ai neamuluisduEiin adevdr,-era inger pdmintescEiom ceresc'
Acest cdlugilr,rug0nd!-se9i dormind pufin, ynnt U-ePreasfin-
ta NIscIto uti d" Du-mnezeu, cu slavl multl strtrlucind,care-izise
i"i, ,Oun" la mlnlstire Ei vestegtesuperiorului qi monahilor, cI
voiescsi le diu lcoanamea, spfe acoperlmintul 9i aiutorul lor.
fetA O" indoire sI cobori la mare 9i umblind pe apd"str mergi
gi si o primeEti,pentru ca sI cunoascitofi dragosteaEi purtarea
pen-
ie g14ece o am.cltre milnistire, cici am venitintr-adins aici
tro"ulototul vostru". Acesteazicdtrd,s-aficut nevdzutn,iar dum=
nezeiesculbdrbat,sirguindu-se,s-apogoratla mlnlstire 9i a ves-
tit superiorului celevtrzute.lar acelt a poruncit_slse adunetoli
clluglrii la biserici, unde tptinzind ftclii, au plecat cu ttr'miieri
gi d evlavie rugi.ndu-se.$i aiung1ndla malul mirii, a coborit
bawiil pe fnare Ei umbla pe deasupn apei. Atunci 9i Icoana
MINI]NITE MAICII DOMNI]TUI 363
apropiindu-se,a luat-o pe ddnsain brafe, si a cintat bucuridu-se.
Superiorul aLergigd,l-aintimpinat pe Sfintul biltrdn. $i iegind
la uscat,s-auumplut de bucurie ;i veselietofi cllugirii, trei zile
priveghind qi cintind. Apoi zidind ei o bisericuld,lingd.malul
milrii, au sluiit Sfinta Liturghie,in cinsteaPreasfintei.DupI Lceea,
aducind Sfinta lcoand,in biserica cea mure, au pds-o pe'ea in
partea,cea mai dinIuntru a Jertfelnicului, gi iarigi priveghind
toatd,noapteagi slvdr;ind Dumnezeiasca Liturghie, s-a dus fie-
careLamdnlstirea lui.
Iar i doua zi, aprinzdtorulde candeleintr0nd la ceasulUtre-
niei ca sI pregdteascdcele dupd rinduialfr,,spre citirea pravilei,
n-a rfhtlcoana in locul in care a fost pusl; ciutind pretutinde-
nea,L aflat-o tocmai deasupraporlii mlnlstirii, in zidul cetdtii,
si luind-o pe dOnsa,a dus-ola locul cel mai dinainte. insd ea s-a
mutat iarlgi in poartl gi tot asemeneas-aintOmplat,nu numai
de doud-treiori, ci chiar de mai multe ori. Iar cdlugirii nedume-
rindu-sede aceastanu Etiauce sd"facd". Atunci Sdpana s-aardtat
iard,gimonahuluiGavriil, zicindu-i: ,,Mergila mlntrstire Ei spune
cllugirilor sI nu md mai supefe,cI eu n-amvenit aici ca si md
pdzili voi, ci pentru ca si fiu etr pdzitoarevouI, nu numai acum,
ci Ei in veaculce va sd fie. Cdfi cdlugdripetrec in muntele aces-
ta cu fricl de Dumnezeu,cu evlavie, gi dupd puterea lor nu se
lenevescla. toatil fapta bunl, sd"aibd,indrilznealdqi nldejde la
milostivirea Fiului si Stdpinului meu, de la caream cerut-ogi pe
care am si cipltat-o. Si vi dau voui semnul acesta,,cd"pind"ce
vefi vedeain mlnistire Icoanamea, nu va lipsi de la voi darul
si mila Fiului meu". Acesteaauzindu-lepurtltorul de Dumnezeu
Gavriil,s-apogorit la mdnistire si a vestit superiorului,iar aceit,
umpldndu-sede negrditd,bucurie,a"adunat toatd,frdtjmeasi le-a
spuslor celeatzite. Afoi au zidit o biserictrla poafta mlnistirii,
in numele PreasfinteiNlscdtoarede Dumnezeu,a portdritei. si
au pus-o acolo, iar poarta s-a flcut in altl parte, dupe cum ii
pind" astilzise vede, spre,,nemincinoasa mtrrturie a pricinii.
De'atunci dar, in mlnlstirea aceLStL, se fac nenumlrate min-
uni, cei indrlcifi se vindectr,schiopiiumbld, orbii vId si toatl
boalafuge de la celce pltimegte.lar din celemulte edtea slvir
;it ceaatotputernicd,, sd spunemnumai pufie, pentru ca sd cre-
deti si pe celelalte.
2f,z Protos, NICODIM MANDTTA
intr. *.me cand au nivdlit cu rtrzboi,neamnrileceleplg2ne
alb pergilor, asupra !.arigradului, pe uscat 9i pe mare, mullime
n.r,u*itutd, Amira voievodul 1or,inEiinfindu-set"T:1in mun-
tele Athosului sunt multe miniistiri, a luat 15 cortrbii de rilzboi
gi dugindu-sela acel munte, s-auoprit la Mlnlstirea lvirilor..$i
indate au slrit inconiurind-o ca nigte fiare sllbatice 9i nein-
b[inzite.lar cillugilrli-vdze,nd mullimea barbarilor 9i urgia Lceea
fdrd de rdnduiall, intrlnd in ilumnezeLasca bisericd,au luat sfin-
tele vasegi pe preacinstitaIcoantra Nlscltoarei de DUmnezeusi
le-au asctrnr p" Oatt"le in turnul in care efilJ aEeziltespre pIs-
trare gi pilzl":eodoarelemlnlstirii, in care s-auascuns;i ei.
lar'birbarii neavind pe nimeni ca-resd-le steaimpotfivd, au
ficut oarecaremesteqrrgir"gi au intrai in henestire. $i dupl ce
au fdcut cetteau voit, au pustiit-o desivargit 9i au pridat-o. Au
luat funiile cordbiilor gi legind stOlpiibisericii, i-au tras ca sI se
,urp" sfinta bisericl gi n-airputut.-Iar ctrluglrivilzittd 9i auzind
^rirt"u, ziceat din adincul inimi loE graiurile ce-leprooroceqti:
pierde pinI la sfar-
,,Pentruce dormi, Doamne,scoall-te9i nu ne
gii. Oumnezeule,venit-auneamurilein moqtenil"u.T?:spurcat-au
sfintd bisericaTa.Degrabne intdmpinl pe noi", 9i altele ca aces-
tea. Si cu lacrimi fieibin,ti udind pdmantul.gi sfinta .icoand'a
Ntrscitoareide Dumriezeu,gi pe Lceasl^inilpnd-o, zice*: ,,O
Stepa"ef Ce fel de flgdduitttil. ie-ai ftrcut noud?Au nu te-ni fdgil'
duii ca's6ne fii aiutdtote si pilzitoare?Ci sI nu ne plrdseqti pe
noi pind la sfirgii, deqisuntemplctrtoEi9i nevrednici,..pentruca
se nu zicd.vrilimaqii nogtri: ,,undeesteDumnezeullor'/"
.Acestea le ziceau cdlugirii phngind, iat !ryiltdtoare cea
nebiruitd, ceaiute gi grabriice qitntoarc a celor ce o cheaml_pe
dinsa pururea FecioaiaNlsctrtoarede Dglnnezerr,c6re dafizboi
inainte pentru a sa milrrilstire,n-a trecut cu vederearuglciunile
lor, nici flglduin,tele nu le-a atiltat mincinoase, ci le-a implinit,
gi ia desnv"arEitlprlpldenie i-a dayge wlimagi. insl cine vd fi
in ,tur. a spuneminuttite Fecioarei?Cici duptrce a innoptat, fdrd'
de vester-o ff*t vifor infricotat 9i furtuni mare' incdt s-ausfI'
rimattoate corlbiile gi n-a rtrmasdecii una, a lui Amira, 9i aceas-
ta, pentru ca sd'punoascl,nebunul, piicatul sIu, dupl curn s-a :
iniamptat. Ctrciminunea urml minunii.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 365
Cind se flcu ziui, cllugdriivdzurd" numai trupurile cele moar-
te ale barbarilor, ce zdceau grdmadd,la malul mlrii si toate cord-
biile acelea sfd,rimate. Atunci voievodul pergilor vdzind, pierde-
rea cordbiilor, isi biltea fala gi punind ifirann pe capul lui, s-a
apropiat cu chip smerit, flcindu-se rugdtor binecunosciltor, cel
ce mai inainte en fiard. si nu om, a, zis cdfte clluglri: ,,Rugafi-vi,
robi ai adevlratului Dumnezeu,ca sI nu'pier'si eu". $i dindu-le
lor mullime nenumiratd. de aur gi de argint, le-a zis:,,Luafi banii
acegtia pentru ca sd ziditj zidurile mdnlstirii voastre, qi sd le
facefi inalte", dupd cum qi in ziua de astilzi se vdd. $i nu numai
atunci mdnlstirea lor apdzit-o fdrd,de necazuri;i fdr:d,de primgj-
die, Preacurata Stdpdni, ci totdeauna, in toatd,vremea.
!sa, odntd.fiind lipsd mare de flind qi neglsindu-se nicidecum,
staretul era in mare str0rntorare si supirare. lar i s-a atdtatprea-
ldudata in somn si i-a zis lui: ,,Cete m0hnegti, fiule,.pentru lipsa
fdinii? Du-te gi vezi hambarul plin cu fdind, pind, sus, pentru ca
sI cunogti milostivirea si purtarea de grijl pe care o am pentru
voi". Iar stareful sculOndu-se, s-adus cu sirguin+d,|iydzand ham-
barul plin de fdind pind, sus, a adunat toatd frdtimea si le-a spus
lor cele intdmplate.Iar ei, insplimintindu-se, au plOnsde btrcu-
rie si au sllvit pe Domnul qi pe pururea FecioaraMaria. Altdd,^td,,
avind,lipsd de vin, li s-a ardtat Stlpdna si le-a umplut toate vase-
le pind sus,incdt se vlrsa pe deasupra, siatita dulceafd Ei gust
avea, incdt, fiecare cunostea cum cI era cu adevdtat flcut cu
minune, si nu firesc.
in alta,impreiurare, fiind lipsd de untdelemn, li s-au umplut
vasele cu untdelemn, altddatd, cilmdrile cu leguma gi alte multb
faceri de bine qi minuni s-ausdvirqit in fiecare zi,in-mdnistirea
aceasta,,prin aceastdcinstitl lcoand..Si in ziua de astdzi,in chip
nevdzut si minunat, acoperdsi plzegte Stdpina cea atotputernicd
mindstirea ace^sta,sllvitd. si lludati a Ivirilor, care este mai bo-
gatd,decit toate mdnlstirile Sfintului Munte. Si aceasta nu este
din altl pricind, dupf cum socotesc,fdrd, ntmai pentru multa
nilostenie c re au dat cillugdrii la cei strdini gi slraci. Cici desi
dau ;i celelalte mdndstiri qi miluiesc pe mulgi, dar aceleafac nu-
mai un praznic in fiecare an: Ivirenii insi, fac de trei ori pe an
pr aznic: odatd"la Adormirea Pr'easfintei Nlscltoarei de Dumnezeu,

16t; Protos. NICODIM MANDITA
al doilea la Boboteazd, Ei al treilea mar\i, in siptlmina Lumina-
td.Laaceste praznicese adundmai mult de trei mii de suflete,
gearu,cum gi a doua zi. $i nu nu-
9i ii ospdteazipe striini pind"
maiin^acestezile, ci gi in toate Duminicilede pesteal, nu lipsesc
sdracii,pentru cI mlndstirea fiind in miilocul muntelui Ei aproa-
pe de iargut dela Carcia,ei vin in mare numir Ei toli sunt indes-
iula1i cu-prisosinld. Fac milostenie Ei mdnEstirile lui Dionisie*
Lawiolii, Si*o1 petru, Vatopedi,tii,cum gi celelaltemlndstiri, dar
la nceastanuse ducemultd lume, ci sunt Lleza'tecam de o parte,
afari numai de cazulchnd seintdmpld sdvind pe cordbii,la care
toate dau milostenie dupda lor putere. De asemenea,dau 9i chi-
noviile, precum gi chiliile cele mai mici qi niciodati nu-qiintorc
fata de idtre siractl care vine, ca sd-l lase sd se ducd neaiutat.
si acum, fatd,de cele atdtate pdnd aici prin scurte cuvinte, sd
id.r..* *uitu*it" a ct cufesuntemdatori implrltesei Ingerilor
celei prealdttdate,purtltoafei noastre de griid, mijlocitoarei ;i
pdzitoarei celei neadormite'
Tu, o! Iubitoare de bine gi iubitoare de oameni,stlpinrceea
ce cL o Maicdiubitoare de fii qi doritoare de noi, totdeaunaai
purtare de grijd",mintuind, pdzindEichivernisind.penevrednicii
robii tdi, no-iin locul acestorapropovdduimdarurile tale, sldvim
purtafe Ta de grijd,,mdrim pronia, lduddm folosirea,preamdrim
milostenia.Aducdndu-neaminte de darurile tale celedin vremu-
rile trecute,din cateprimeidii ne-amizbdvitprin tine, dupd dato-
rie aducemlie aceastilmullumire.Iar pentru cele din timpul de
f*a!tr,caremult Ei amarne mihnesc pe noi, ne rugdm milostivirii
\alet,sdnuuifi aceastdturmiLta, cistai cao rugdtoareneadormitl,
cdtreFiul tdu;i Stipinul nostru.Ajuttr-nenoud celor ce ne primei-
duim, izbdvindu-nspenoi de nefericirilece ne a;teaptd".yezi,Std-
primeidii am cdzuit.
pana,in cite -pricinuitoare Ridic[-nepe noi, deplrtand toate
cele ce sunt de necaztri, risipeqte fricile ce cad
asupri-ne, inieteazil smintelile, curml rdZboaiele,imbldnzegte
m?rniace cu dreptate se pornesteasupranoastri, potolegtetul-
burdrile Ei sfezilegi pacetare si temeinic[ ne diruieqte nouI.
AEa,mult milostivd S-tdpind,adaugdgi aceastaldngd celelalte
faceride bine ale tale.Ca totdeaunaqi neincetatpropovlduind
milele si minunile tale,sd te sllviin pe tine, pe Dumnezeucel ce
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 367
s-andscutdin tine, pe Cel fdrd,de inceput al lui Pdrinte,cum gi
pe Preasf0ntulEibunul qi de vialI flctrtorul Duh,in vecii vecilor.
Amin (M.M.D. 22,d. Ncam$.
MINUNEA 38'
Icoana Maicii Domnului datil pe apd,nu s-a stricat
Odinioarl, luptltorii impotriva Sfintelor lcoane,au aruncatlcoa-
na PreasfinteiNdscitoareide Dumnezeuqi purureaFecioareiMaria,
pe aitd,,iniazilrulAzurului.Acolo,in aceamare adincime,a zdcut
IcoartaPreasfinlieisale.Dupd'aceea, singurl a ieqit deasupraapei
si cu nimic nu a fost vdtdmatd,de aceastd" indelungati gederein
apd.AceastlSfdntdIcoands-apdstratin mdndstireaAmasiei6.243).
MINUNEA 386
Cel ce a lovit in Sfinta IcoanI,
s-a pribusitla pdm0;ntsi a murit
in 7arufrantuzeascd, intr-un loc ce se chemaDolis estechipul
Precisteifdcut din piatrd.Acestchip afldndu-ldoi braban{ieni,au
ris de dinsul. Unul dintr-insii luind o piatrd,,a Lruncatin cinsti
tul chip gi l-a lovii cu putere.in aceaclipd, din cuuzaloviturii,s-a
rupt mana (ceadepiatra)a PrunculuiHristos Ei a cdzutla pilmint.
in aceavremea curs sO.nge din umdrul Prunculuilisus ca dintr-un
mddular viu. Brabantianulacelacare l-a lovit cu piutra.,s-z prd-
busit la pdmdntgi a murit. Celdlaltvrdnd sI ridice pe cel ce mu-
rea si sd-idea ajutor a ndvillit duhul rdu asupralui, l-a torturat
groaznicsi a doua zi a murit;i el. Pentru necredinta,tdutateasi
profanarcacelor Sfinte, amdndoi brabantienii s-aucufundat de
duhul r4u in iad 6.37il.
MINUNEA 387
. O icoani a Maicii Domnului fiind lovitd,
a curs singe, cu care mulfi bolnavi s-au viridecat
in Savavdiaerao cetatece se chemaMontani.in aceacetureera
o icoandfilcdtoarede minuni, a PreasfinteiNiscdtoareide Dumne-
zeusi purureaFecioareiMaria.lJn tillhar s-aincumetat de a,lovit-o
cu sabia.Atunci indatd"ainceput a curgesinge din acelloc unde
a fost loviti. Cu acelsinge curs din Sfinta lcoand,mul! bolnavi
s-autlmdduit de bolile lor. Aflind despreaceleminuni. Emanoil.
368
domnul acelorfinuturi, s-adus la aceabisericl qi s-arugat Prea-
curatei Maici,inaintea aceleiIcoanefilcdtoatede minuni 6.246).
MINUNEA 388
Maica Precistl salveazh ilin pierzare
pe fiul mamei credintioase
intr-o cet1tece se chemaHispal, eta o icoanda Maicii pururea
FecioareiMafia.inaintea aoeleiIcoaneSfinte s-afugat o femeie,
casiizbilveascl pe un fecior al ei din mare primejdie9i din moar-
te, intru cit cdztseintr-un cuptor infocat. Mtica Precistaii ascultl
rugtrciuneaei.indatil se rugl Fiului ei iubit, apoi intrdnd in foc,
Lalinut viu gi neviltilmatgi aqateafilr l'a dat mamei sale(x. zqr'
MINUNEA 389
Femeia cllcindu-gi ftglduin@ qi-areluat boalt
Lalcoana PreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeudin Montani,
s-aflcut gi aceastl minune: Odinioarl, a venit o femeiebolnavi,
cureL ftrgdduitcI-gi va da hainele salecele scumpeMaicii Dom-
nului, dacd,vascdpade boall. Flcindu-se sdntrtoastr, i-a plrut rilu
de hainele sale gi nu gi-aimplinit flglduinga fdcutil.Atunci cu
rdnduiala lui Dumnezeu,intorcflndu-i-sefemeii hainele ei, i s-a
intors qi boalace o avea6.247).
MINUNEA 39O
' Dumnezeuzic0nd:.,,sdracul
Icoana Maicii Domnului ascunsi intr-un chiparos
's-a atitat o4menilor inconiurati de luminl
in cetztensmirneiera un pom de chiparos,in care nu se Etiede
cine,in vremurile de demult, cinevaascunsese o Icoani a Maicii
Precistei.Dupd foarte mulli ani, singur chipul Precisteis-za,rdtat
oamenilor,intr-o luminl nespusde frumoasl, asemenealuminii
mai multor lumi.nlri. Un om inzand acealumin d, a aflatin chipa-
ros IcoanaPrecisteiascunsl. MaLtttziu.ln acel loc s-a ridicat o
bisericl, in cinsteaPreacurateiFecioareMatia. (x.248)
MINUNEA 391
Prin rugiciuni la lcoana Mintuitorului Hristos
- in sine: ,,viu este Domnul Dumnezeulmeu, nu voi ingreuia pe
gi a Maicii Sale gi-a redobindit silndtatea
Un ostag,anume$tefanArmeanul,se vlzu cuprins de o boall
grea.!rceaboaldil ingriiora foarte mult. Vrdnd strscapecu orice
prel de ea,seincredinfI Sfintului MucenicEiMtrrturisitor$tefan,
rugdndu-selui srl trmrduiasctr.sfintul Arhidiacon,i-a zis: sd se
inchine inaintea IcoaneiDomnuluinostru tisus Hristos si a prea_
curatei Maicii Salegi va redobindi cererea.Fdcind' asa.
--- ' stefan
Armeanuls-ainslnltogit (x.249). '
srintar"TiilrTilt ,
filSo-,,,,r,i
l-a ficut cunoscut oamenilor pe Sfintul Alexie
- sfangl Alexie,omul lui Dumnezeu,s-adus din Roma,de unde
locuia,departe,in cetateaBdesei, vrind cu orice pre+,ase tdinui
de oameni gi a scdpade slavadegartr a lumii. Aiolo'in Edesa,a
locuit in apropierede bisericapreasfidteiNdscrtoareide Dumne-
zeu,timp de 17 ani gi s-afdcut iubit de Dumnezeu.Dupd aceusta
s-afdcutdespredinsul descoperireeclesiarhului, pentiu cd aces-
ta a vdzut in vedenie lcoana preasfinteiNrscrtoarei de Dumne_
zeu, grilind crtre dOnsul:,,Aduin bisericamea pe omul lui Dum-
nezeufiindci estevrednic de cereascaimprrrlie; cdcirugdciunea.
lui, se suie ca nigte tdmdiecu bun miros, inaiitealui Dumnezeu,
EiprecumstI coroana_pg capll implrdtesc,a.gase odihnegtepeste
d0nsul Duhul Sfdnt".Eclesiarhulcautanddupr vedenia tceeape
un om ca acelasi neafldndu-I, s-aintors ipri lcoanaNdscdtoarei
'ar,.ti'pe
de Dumnezeu,rugdnd-osd-i omul lui Durnnezeu.si a
auzit iardqi in vedenie, cuvint de la preasfintd Niscrtoare' de
cel ce ;ade in pridvor la usabisericii,
acelaeste omul bisericii, acelaeste omul-lui Dumnez,eu,,. Aflii-
du-l eclesiarhul,l-a dus in bisericd,ca intr-insa sd rilmind,.
Atunci afl2,nd
T"lu deviata lui ceasfintd, au inceput a-l cin-
sti. Dar sfintul Alexie
lugind de slava gi cinstea lumeascd,s-p
dus din cetatea.Edesa,filrd,sd stie nimeni. Mergind la limanul
mrrii, a aflat o corabie mergarid spre cilicia; J* ruit intr-insa,
zic0ndu-Eiin sine: ,,Mi voi ducein ietatea ciliciei, unde nimeni
lu Tr gtie,_ Ei voi rdmine acolo,in bisericasf2ntului Apostol
Pavel".corabiaplutind pe mare,prin purtareade grijil aluiDum-
nezeu,s-a ftrcut o furtund mate, c&re a.inclreptit ior4bia spre
lo* unde a gi aiuns.Sfintul Alexie,ieEinddin corabie,si-azis
nimeni, ci mr^voi ducela ,casatatrlui meu,si voi petr6ceca un
necunoscut". inf[1igandu-setatdlui siu ca un sdrai, nu l-a recu-
noscut,rugindu-l sd-ifacdo colibd la poanacaseilui. El i-a irn-
370
plinit dorinfa si in aceastl colibd a petfecut, in mare nevoinfi 9i
smerenie, pinil la sfirgitul vielii lui (v. sf. 17Martic).
MINUNEA 393
Un credincios afli lcoana Maicii Precista
in locul in care i-a fost vestit
in lara Spaniei, Simon Roban a aflat intr-o ripil,lcoana SfflntI
a Maicii Precistei. ArItindu-i-se in vis, l-a indemnat sd meatgd,,
sI ia chipul ei de acolo, din acea tepd' (x.253).
MINUNEA 39;4
lcoana Maicii Precistei se atdtaz
galbenl, neagrL gi luminoasi
in vremurile de demult a.fost o Icoald a Maicii Precistei,in
vestita cetate a Romei creqtinate. Acea minunatd.Icoand, a Maicii
Precistei,in vremea patimilor lui Hristos 9i in Vinerea Mare, de
dimineafd pind, la al nottdlea ceas, ingdlbenea. Dupi aceea se
innegrea ;i fagaei se fdcea ca a unui mort,'pind in ziua de PaEti.
in z{ta de Pa;ti, fa\a lcoanei se lumina minunat qi era foarte
veseld. Aceste trei minunate schimbdri ale fefei"Sfintei lcoane,
aratd prin cite greutdli trec drept-credincioqii crestini, pind se
inyrednicesc"aintra in implrifia Cerurilor (x.254).
MINUNEA 395
lcoana Maicii Precistei s-a atdtat luminind intr-un copac
in linutul Slominului din latalidviei, este un loc ce se cheaml
Jirovig, de la iirul ce se facein acei codri, pe careil mdninci fiate'
le sdlfiatice.Prin acei codri niste plstori piscindu-Ei dobitoacele,
ai vdznt un copac care ardea cu o lumind mate ca un mare foc.
Mergind acolo, au aflatlcoana Maicii Precistei, stind acolo sus in
copac.Din Icoana aceeaminutratdieqeargtazeca din soare.Pdsto-
rii luind-o de acolo din copac,au dus-o la domnul lor, ce-l chema
Alexandru Soltan comornicul (execut.iudecdtoresc) al Lidviei (x.255).
MINUNEA396
lcoana Maicii Precistei nu s-a ars in foc
Biserica Jiroviciulu i, care s-a zidit prima datd',dupd'mai multl
.vreme s-a ars in foc. Durerea crestinilor a fost foarte mlre'
Icoana Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeusi pufurea Fecioarei
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 371
Maria, a rdmas intreagl in mijlocul acelui foc. Nimic nu s-a stri
cat dintr-insa. Dupd aceea.a mers singurd lntr-o piatrd,,care este
la jumdiatea muntelui, unde era ziditd,o bisericl. in vremea cind
lcoana a iesit din acea bisericd ce zrdea, nici un om nu a vdzut-o
pe ea plecind 6.256).
MINUNEA 397
Icoana Maicii Precistei rlspdndea in juru-i taze ca de soare
Dacd,a ars biserica cea dint2i a Jiroviciului, dupd citeva zile,
copiii ieqifd de la scoaldse duceau sI se joace in acel loc, unde
fusese biserica, iar allii dintre ei umblau pe munte. pe cind um-
blau ei pe aici, au vdzut"de departe o fecioafi,imbrdcatd" in veE-
minte strllucitoate, care rlspindea in jurul ei raze ca soarele.
Copiii au alergat si au spus Preotului bisericii despre acest lucru.
Cind Preotii au mers la acel loc, n-au vdzut acolo nici o fecioard,
ci numai o lumini strllucind inaintea lcoanei Preacuratei Fecioa-
re. Mai apoi Pieo,tii au venit cu multime de popor ca sd ridice
Sfinta lcotnd,, dar cind, s-au apropiat mzi mult, lumina a dis-
pdrut si Icoana a rilmas.singuri. Luind-o de acolo au pus-o mai
intOi intr-o casd,si apoi aa dus-ointr-o bisericd de lemn (x.257).
MINUNEA 398
Un om avilzat regind @fu[_de la S_fdntaIcoani
a. Maicii Precistei 9i a_affZit eintare ihgereascd
Mihai Panamar,deEteptindu-seintr-o noapte, a. auzit in bise-
ricl o cintare foarte frumoasd. Sculdndu-seqi mergind in biseri
cil, n'avdzgt pe nimeni aici, ci numai o luminl marc iesind de
larcoana Maicii Precistei si se auzea incd, acea cintare foarte fru-
moasi. Mihai a sfus acest lucru episcopului Vasile din Mlgura,
care L zis cil acea cintare a fost ingereascd, iar ncea luminl, a
fost lumind. cereascd(x. 258).
MINUNEA 399
Tdtaii care arr rinit lcoana Maicii Precistei
- au fost pedepsiti pe loc
Estein tara ruseasclo cetatece se cheaml Mdgura,numitd
astfelpentru mrgura pe cue esteziditd cetatea". in aceasti cettte
esteo lcoand,a Precistei,in careseafll gduri.O gaurdestein umd-
rul sting fdcutd,de o sabietdtdreascd",
altd"gaurd,inmina ceadreap-
 Protos. NICODIM MANDTTA
372
td,,fdcntd,de sdgeataunui alt tdtar. Tiltarul care a rdnit Sfinta
lcoandcu sdgeata,pentru plcatul acesta,a orbit, iar celorlalli
necredinciosili s-ausucitcapetelecu git cu tot (x. 2r4\.
MINUNEA 4OO
Un arab sigetind lcoana Maicii Precista,
a picurat sdnge din ea. Pedepsit cu moartea
in ostrowl Ciprului a fost pe vremuri o lcoanl a Preasfintei
Ndscltoareide Durnnezeusi pururea FecioareiMaria.Deasupra
porfii de la intrareain curteaaceleibiserici etalcoanaMaiciiPrea-
curate,;ezdndin scaunqi lindnd pe Hristosca Prunc,pe^genun'
chii ei. Deoparteqi de alta se aflau zugrdvilidoi ingeri. Intr-una
din zile trecdndpe acoloun arab, a sdgetatlpoanaMaicii Precis-
tei. Atunci indatd.a iegit siuge gi pica pe pdm0nt.Arabul vdzind
lucrul acestl,s-ainspiimintat groaznicgi a fugit spre casd.insd
n-a putut aiunge,cdcia murit pe cale(x.260).
MINUNEA 4O1
Icoane ale Maicii Domnului au licrimat
in Rusia ceamicd,in cetuteaTre2vovlei,in biserica gteceascd,
lcoanaMaicii Preacuratea plins citeva slptdmini, curg0ndlacri-
mi din amindoi ochii. Preolii vilzdnd aceastd, minune, care a miE-
cat gi umplut de mirare pe multl lume, au pus un vas curat de-
desupt,in care se adunaulacrimile ce curgeaudin ochii Maicii
Domnului.Aceastl minune a durat mai multe sdptdmOni, in anul
1673,in zilelelui loan Cazimir,craiul lesesc6. 264).
O astfel de minune s-afdcut si cu IcoanaMaicii Domnului de
la MdndstireaNicula,din Transilvania,linutul Dejului, gi de la
Mlidstirea Socoladin Iaqisi cu alte SfinteIcoane.in cetateaPes-
cov,din finuturile Moscovei,lingd apa Mirojiei in locagulAtotmi
lostiwlui Mintuitor, lcgana PreacurateiFecioarea pl6.ns,vlr-
sdnd lacrimi piriu din amindoi ochii..Acestaa fost semnul,cd
PreasftntaNdscitoarecleDumnezeu,se roagd.CeluiAtotputernic
pentru oameni,cu lacrimi(x.26D.
MINUNEA 402
Chipul Domnului lisus Hristos gi al Maicii Lui
inchipuit pe o piatrl scumpi
in Promaety o bisericl cc se numeaa Sfintei Maria.Acolose
aduna multl lume si se folosea.in pridvorul acesteibiserici
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 373
SismahPatrichie,osplta pe sdraci.Mai tirziu el a fost omorit de
ereticulTeodoric.DupI ce a murit, doamnaiui fiind vlduvd, dea-
semenihrlnea pe siraci, m2ncind si ea impreuni cu diryii. in
aceavreme,avdzut in acelpridvor o piatrd scumpi de safir,in
careera zugrlvit chipul PreacurateiFecioareMaria,cu pruncul
Hristosin brate.Eavdzind acelchip alprcacuratei,l-adus gi l-a
Lrdta;tlui loan,papaRomei.in aceltimp, toateclopoteledin oras
au sunat, fdrd,sd,letragd,cineva6. 266).
MINUNEA 4O3
Credinta si ruglciunea Preotului evlavios
a inviat pe cel mort
in linutul Valeriei,din Franfa,era un preot evlavioscu nume-
le Severin,careslujeala bisericaPreasfiriteiN{scltoareide Dum-
nezeu.Pentru credinciosiasi faptelesalecelebune, a dobOndit
de la Dumnezeugi Ma.icaPrecista,darul faceriide minuni, chiar
de a invia si morti.
Un om bolnav,din parohia.sa.,a.trimis sd vind la ddnsulcit
mai curdnd,sd-lspovedeascd gi sd se rcagelui Dumnezeu,ca sd-i
primeascl sufletul lui in cer.Preotul l-a intors inapoi, spunindu-i
cdvz veni gi el in urmd. Dupi ce a mai zdbovitcitva timp pe la
bisericd,a plecatgi el la acelbolnav.Cum mergeagrdbit, l-a in-
timpinat un parohian,careia vestit cd a murit acelbolnav.Mer-
gdndel mai inainte l-auintimpinat, rind pe rind si alti parohie-
ni, spunindu-iacelagilucru. Fiind incredinpt astfel,de moartea
bolnavului, s-ainspiimintat gtoaznic,s-a arunclt cu fata la pd-
mdnt-sia plins cu amar,invinuindu-sepe sine de moarte Lce-
luia. in aceltimp, in care el se rtiga cu mare smereniesi credin-
ciosie,a inviat mortul din morti. oamenii l-auintrebat cu deamr-
nuntul: unde a fost dupi ce a murit si cum a inviat? El le-a
rispuns: ,,DupIce sufletulmeu a iegit din trup, au apdrutin fnta
mea niste atapi, groaznicde ur2ti, care slobozeaufoc din ndri.
Ei m-auluat si m-audus prin niste locuri intunecoase...,,
,,Dupdacee - continul el - a venit la mine un tdndr lurni-
nat si a poruncitcu glasputernic,aceloracate md,tineau ;i mI
trlgeau in addnc:,,Duceti-lin trup, clci preotul Severinpldnge
dupl ddnsul gi se invinuieste de moartea lui,,. Arapii zc€ia
neputind sI mI retind, m-audus in trup qi iatd, cu aiutorul lui
Dumnezeusunt iarisi viu" 1x.276;.
 Prtt"t.NhCODLM
3?4
MINUNEA 4O4
Icoana Maicii Domnului izbdveqtepe tdtafi,
de v iltilmarea b alauri lor
in lara tdtdrascil,in cetateaCram, esteo ripd in care,in vre-
murile cele de demult erau balauti, carevdtilmaude moarte, pe
oameni gi pe dobitoace.De Lceeaau fugit de acolo to{i oamenii
gi au ldsatlocul pustiu, iar grecii'9i ftancezii,care locuiauin acea
vreme acolo,au inceprrta se ruga Precisteis*i izbdveascd de acel
balaur. intr-o no.apteau vdzut intr-o stincl din apropierea gro-
pii, o lumindmare. Mergind acolo,au aflat Sfdntalco9nil,a Precis-
lei. Lumina ardeainainte1Sfintei Icoane,iar dedesubtulei zdcea
balaurul mort Ei umflat, pe care ludndu-I,l-au tdiat si l-au ars,
aducandmare multumire Preactratei, pentru cd' i-a scdpatde
vdtdmarcaacelui bzlaur gfozaY.Dupi Lceel locuitorii acelor ti
nuturi, veneau la Sfdnta lcoand qi inilfau rugiciuni. Ydzind qi
hanul tdtafilor minunile ce se fdceauaici,a mers Ei el Ei s-arugat
Maicii Preacurateinaintea lcoanei sale,si-i aiute lui lz rdzboiul
care il avea'de purtat atunci, cu mai multe popoare.El s-afdgl-
duit cd-i va aduce daruri multe, dacd,il va aiuta in nevoia lui,
care lucru l-a si ficut. clci intorcindu-se acasdcn izbdndd,a
cumpdrat ceard" gi a flcut lumaniri, pe care le-adus la acezlcoa'
nd, iat era de ajuns sd,ardd'un an trtreg. Dupd aceeahanul a
adusin fiecarean, acestdar, cf1ta trdit, urmindu-i exemplul,fiii,
nepotiiqi strdnepo{iilui 1x.201).
MINUNEA 4O5
impiratul Teofil iconoclastul, sirutind
Icoana Maicii Domnului, primeste vindecare si iertare
Teofil, ajungind impdtat, a deplgit pe to+iinaintaEiisii, in ne-
bunia Ei ura impotfiva Sfintelorlcoane.Bl a condamnatlnosan-
de ;i pedepsegroaznicepe mul1i dintre Sfinlii Pirinqi._Dupd9e
Ei-a'siturat cruzimeatimp de doisprezeceanl, s-aimbolnlvit de
boald"grea; cind em. Lpro pe de moarte isi deschideail0;t de
mult gira, incit ise putbauvedea,mdruntaiele.impiriteasa Teo-
dorairafoarteintristatl din pricina Lcelsta,.Copleqitl de durere
a adormit Ei avdzut in vis pe PreacurataNlscitoare de Dumne-
'zeu
cu Prunculcel mai inainte de veci in brate,inconiuratdde
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 375
ingeri sJrllucitori, cnte loveau qi is,i blteau ioc de Teofil, bdrba-
tul ei. C0nds-asculatdin somn,Eia venit pulin in sim[ire qi a
strigat:,,Yaide mine, ticilosul! Sunt bdtut din pricina Sfintelor
Icoane!"ind*ilimpdrdteasa a pus la cilpiltdiullui, IcoanaNIscI-
toarci de Dumnezeugi s-arugat Ei cu lacrimi.Iar Teofil,desi era
grozav de bolnav, vdzind pe unul din eei ce gedeauin jurul lui
cd'poaftd,engolipion,i l-a smulsgi \-a slrutat. $i indatl gura lui,
care scr0snea impotriva Icoanelor,si neruginatullui gitlej, care
stAteadeschis,au venit la starcalor fireascl de mai inainte. i s-au
potolit neconteniteledureri qi chinuri Ei a adormit,mlrturisind
cd bun lucru este,a cinsti si a ne inchina SfintelorIcoane.impd-
fdteasascofdnddin llzile ei, cinstiteleqi Sfintelelcoane,l-a fd"cut
pe Teofil sd le sirute gi sd le cinsteascddin tot sufletul. Dupd
pu{inI vreme,Teofil a murit.
Teodoraa chematpe toti cei din surghiun,a dat drumul celor
din inchisori gi a poruncitsd se trdiasci in libertate.A izgonitde
pe scaunulpatriathat pe Ioan, numit si Ianis, care era mai mult
cdpetenievrdjitorilor si a demonilor,decdt cdpeteniacreftinilor.
Pescaunulpatriarhals-asuit mlrturisitorul lui Hristos,Metodie,
carepltimise multemai inainte si in groapdde viu fuseseingropat.
Dupd Lceeil,adunindu-seSfin,tiiPlringi Mdrturisitori la impdril-
teasaTeodota,c una ce era evlavioasdsi iubitoarede Dumnezeu,
scotindu-silcoanaPreasfintei Nlscltoarei de Dumnezeuce-i atirna
la g2rtsi in vizul tuturor slrutind-o, r rostit: ,,Sdfie anat€matoli
cei carenu seinchini qi nu sdrutl Icoanele,nu ca pe Dumnezeu,
ci ca pe nigte chipuri ale acelo,racare Lu iubit pe Dumnezeu!"
Apoi impirdteasa ^ rugat pe tofi Sfintii Pdrinti, sd,facd rugd-
ciuni pentru iertareablrbatului ei, Teofil. Ei au fost induplecali
din pricinacredinfeiei, cu toatecdla inceputnu voiau.AtunciSfdn-
tul Metodiea adttnatpoporul, tot clerul si pe Arhierei in mate
bisericl a lui Dumnezerr,qi cu tolii au flcut rugiciuni cdtre
Dumnezeupentrti Teofil toatd,noaptea,qugdndu-secu totii cu
lacrimi si cu incordatd gi stdruitoarerugI. Aqaau flcut tot tim-
pul celeidintii sdptlmdnia PostuluiMare.Acelaqilucru l-a flcut
qi inrplrlteasa Teodora,impreund cu femeilesi cu celdlaltpop.qr.
in tinrp ce fdceauacesterugdciuni,Yineri pela rcvdrsatulzori
lor, impdrdteasaa adormit si i se pilreacd segdsegtela picioarele
376
Crucii qi cd treceaupe cale,cu mult zgomot,niqte oamenicare
duceaufelurite unelie de chin. in mijlocul lor era dus legat cu
miinile la spategi implratul Teofil. cind l-a vilzut, a mers Ei ea
dupd cei c.-i duc"au pe Teofil. Aiungnndla poarta ceade atilmd,
u ifirut un bdrbat strdlucitor la falil, care sta inaintea Icoaneilui
Hristos.Teofils-aoprit inaintealui. impiriteasa s-aatins de picioa-
rele aceluibdrbatfi se ruga pentru implrat. Dar numai.cea des-
chis Teodotl gvta,,cil acelbdrbat i-a Ei zis: ,,Femeie, mare este
credinla tal Afld cI pentru lacrimile Ei pentru credinla.ta, incd'
qi peniru rugile gi rugiminfile robilor mei gi ale preofilof mei,
i"rt p" Teof]l, UArbatutt1u! DupI aceeau- tPyt gi celor ce-l
O,r."uu pe Teofil: ,,Dezlega!1-1 Ei dap-l femeii fui!" impirdteasal-
aluat Eia plecatbucurindu-seEi ve.selindu-se. $i indatl s-atfez-
it din iomn. Acesteaa vdzut impdidteasa Teodora' spre incred-
intarea iertlrii ddruitl lui Teofil, blrbatul ei lTriod, ort.).
Dca.
MINUNEA 406
O femeie o'arbi inchindridu-se
Icoanei Maicii Domnului, a dobindit vederea
intr-o cetatece se chema'Avela(in Macedonia), este fIcutI din
pdmint (potrivitdispozilieidztddeturci)o bisericda Sfinlilor Muce-
ni.i, Vi.hLntie,Savinqi Hristichit.in qceabisericdse afla o Icoand
fdcdtoarede minuni, a Maicii Domnului. La,aceaIcoand a mefs
odinioarl o femeieoatbil,carerugindu-sea fdcutfigiduinle bune
Maicii Preacurate,Ei a sirutat IcoanaSfinfiei sale.DupZ aceastdrrt-
giciune, MaicaPrecistaia dlruit pe loc,vedereaochilor ei (x.zaa).
MINUNEA 4O7
Mintuitorul Hristos indeamni pe un ciedincios a cluta
Icoana Preacuratei Sale Maici
odinioarl, o lcoanda PreasfihteiNlscltoarei de Dumnezeu,
ce a fost zugrilvitilde Sfintul EvanghelistLuca,prin voia ;i ranl
duiala lui Dumnezerr,Lfost adusl in Roma,9i ascunsiin turnul
bisericii Sfintei Mucenile Agata.in acenweme trliau in Roma,
trei frafi drept-credincioEi9i temdtori de Dumnezeu,cLre se nu-
'iirnlut, frafi; Ei anume
meau: $erbul gi Gherbul.Unuia din acei
lui Timbul, i s-a'ardtatMintuitorul Hristos Ei ia poruncit si caute
in Roma,lcoaia PreacurateiSaleMaici si sI o Lseze biserica in
MINUNIIE MAIC'il DOMNUITil 377
cese afla aproapede locuintalor. Auzind aceastl,Timbuls-asir-
guit cu mare rivnd,;i a implinit porunca lui Hristos. pentfu
aceeali s-addruit^celor-treifrafi, a vielui nedesprrlili de acna
bisericd,pinil la sfirsitul vietii lor (x. 267).
MINUNEA 408
o icoanr a Maicii Domnului strilucea ca un stilp de foc
in_imprejurimile Moscove
. i, lingd, apa yolgdi; la gapte mile
(12,96km.)de la laroslov,Trifan,erhiepiscopuT
Rorto*iui, a vil-
zut odinioard"unstOlpde foc,inalt pindla ier. Apropiindu_se
acelloc, a aflat acoloo Icoanr a preasfinteixascatoareio. nu*-
de
nezeu.El a zidit acolo o mdnistire ce s-a chematpolca, unde
asezatrcoana Preacuratei,caresi acum se afld acolo(x.270).
a
MINUNEA 409
Dorind sd,zugrdveasci chipul Maicii Domnului,
s-a ficut de minl ingereasci
in lara Litviei, era un ;;rrgruvvestit, care se fdgrduise Maicii
Precistei,cd-iva zugrdvichipul intocmai uru pr".,i* estecel
la.ceastochovva,
de
gi-sd-lpunz intr-o bisericr.'il."pa; lucru si
grijindu-secu anevointdde terminarealui, se intrista ,r
,. ]ri-
mdnta foarte mult, cdci nu putea sd-Eiindeplineascr fagaduinga
sa, gi sd termine lucrul inceput.intr-o zi venind acasd,'aintrat
in cdmaraunde se aflau vopserele cerenecesaremesieEugului
;i
sru. Privind, a vdzut zugrivit foaiterrumos pe o tavd,'cfripul
Maicii Precistei,gi dinaintea chipului sfOnt, I t,r-ine aprinsl,
apoi.a a'rzit un_glas,zicindu_i,Dorinta ta "tu ce ai avut,ca sd cin_
stestipe Maicalui.Dumnezerr, Lm implinit. pentru ur""u, chipur
ei pe-carel-ai poftit cu mare dor si te-ii sarguitcu marenevointr
sd-lfaci, iatd",de mdnd,d^einggr este zugriiit.la_l acum
I in biserica din cetateasocoilei". El auiind acelecuvinte, ;i ;;;;
a luat
rconnaMaicii Precistei;i a dus-oin locul ce i s-aporuncit,care
este in tara ruseascd,pe apa Buhurui. Au dat aiea Icoand in
mina preo{ilor ruEi ;i au pus-oin bipericd(x. z7r).
MINUNEA 410.
Dobitoacele necuv0ntiltoare se cucernicesc,
i. fata lcoanei precistei, inchipuitl pe o piaird
o
Intr-un sat ce senurneaGhidila, din
lara leseascr,un frran ce
senumealoanTezie,ara clrplugul tras de boi, irordasa.Ajungind

37s Protos. NTCODTMMANDIIA
.
tu u" anumit loc, bgii_s-auoprit pe loc Ei au clzut in genunchi,
ne-wind sI mai meargdinainte-"Atunci loan Tezie,a mersinf*ta,
frifot. vrind sI afle iaurapentru care boii s-auoprit. CIutand,
el a descoperito piaffd.pe care era inchipuitl MaicaPrecista,cu
piuncul in-brate.ilanOu-;i seamaci din aceastd. cauzili sau 9P.ri!
boii, a luat aceastdpiattil, pe cilte era chipul Preacuratei Maici,
acasd,gita pusintr-o ladnde haine 9i rufe.-!n acglm9m9nt,Icona
Lcee?- ifatrte t f.dcultat^ta lumind",incdt,el inspiimintindu-se, a
iost'nevoit s-o ia din acel loc necuviincios,9i a pus-9intr-o altf
tiadiln,in care pdstra lucrurile Sfinte. Dupd ce a fost inchisl aici,
nevilzdndt-onimeni aplecatde acolo;i. s-adusin larinI, iU loCUl
unde o aflasefdranul. Ydzdndaceasta,iau.ridicat u:9lo un stalp
dg piatrilin care a fdcutloc Icoaneisi a pus-<iaici. Din acelceas
i-inceput PreacurataNdscdtoareade Dumrrezert,a face minuni
p.rin IcoanaSfinliei sale 1x.ztz1.
MINUNEA 411
ln Florenta, o.Icoani a Bunei Vestiri a Maicii Domnului,
s-a inchipuit de inger
in Floreng?-er?.o I-go4I a Bunei vestiri a PreasfinteiNdsci-
toafei de Dumnezei,idsiltoarede minuni. Zugtavulpate L lucrat
Ir aceastdsfdntl lcoand",a gdndit;i s-a frxmantat mult, cum ar
putea sil zugrdveascd., cejtmai frumos, chipul Ei fala Preacuratei'
iecioare Miria. Pentru arcaliza acestlucru, el.s-,a..{ugat gi a inchi-
qat lui DumnezeuaceastlSf2ntI Icoand. Drept urmare' pe cind
lucrul eta dejainceput,venind ingerul lui Dumnezeuintr-o rlo2'p:
tg, a zugtdvit in chip minunat, faTaPreacurateiFecioare'Acea
Sfang'iCoand, a filcut multe minuni, fiind in mafe cinste,pentru
tofi locuitorii acelor linuturi (x.273)
MINUNEA 412
Icoana Maicii Domnului fiind loviti, a curs singe
Teofil,irnplratul grecesc,lupttrtor de icoane,canda poruncit sd
se aduneIcoanelede prin biserici, sI le strice si sI le atdil, a fii'
mis ostaqiprin toateoiaqeleca sXimplineasclporuncalui. in acea
vreme eiao vIduv[ in laturile Nieeei,care tinea in cas[, Icoana
Pgeacuratei Fecioare;i o ciristea,inchinindu-sela ea. lar dtcd.au
venit ostaqiiacolo si au vlzut Icoana,unul dintre ostasia lovit-o
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI '379
or armlin fald.,Eiindatl a curs s0nge,ca gi cum lconnaPrecistei
ar fi fost vie 1x.29sl
MINUNEA,413
Despre Icoana filciltoarc de minuni a Preasfintei
Niscitoare de Dumnezeu, rll$litf,_CIdi€f.tria
DupdindllareaDomnuluinostruIisusHristos,qi dupdpogori-
rea Sfintului Duh, trecind multi vreme, Sfintul Apostolqi Evan-
ghelist Luca,fiind iscusit in me$te$ugulzugrlvirii de icoane,a
executatpe lemn, chipul PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu,
s,idupd ce l-a terminat l-a ardttt Preasfintieisale,fiind incl in
vialil. Ea vilzind lcoanace inflliga trdsdturile fefii sale,qia adus
aminte de proorociasa, fdcutd,mai inainte, ,,De'acummi vor
ferici toateneamurile!"si a zis&ceastai,,Darul meu sd fie cu lcoa-
na aceasta".Cuv0ntul ei, odatd rostit s-a transformat in Wtd,,
pentru cI a inceput,Cudarul MaiciiDomnului,a se facenegriite
minuni, de la aceaSfinti [cotnd,.Sfintul EvinghelistLuca,a tri-
mis aceastd,lcoand,,lui Teofil,stlpdnitorul Antiohiei, careprimi
secredinfain Hristos,cdtrecarea scrisqi Evangheliasa.Acealcoa-
nd,fdcdtoarede minuni era cinstitd cu ihchindciune,nu numai de
Teofil, ci si de tofi creEtiniide acolo, careviefuiau in dreaptdte-
dintl. Trec2.ndmulli ani dupd,moartea"lui Teofil, acealcoand,s-a
adusmai intdi in lerusalim,apoiin Constantinopol. impdrdteasa.
Evdochia,sofiabinecredinciosului implrat Teodosiecel mnlr, fiind
veniti in Ierusalim,a luat aceastd, cinstitl IcoanI,.sia trimis-oin
dar surorii impiratului, SfinteiPulheria,precumse scriesi in via-
gaei. Sfinta Pulheria,ludnd-ocu dragogte,a pus-oin bisericaPrea-
sfintei Ndscdtoareide Dumnezerr,clre se numeaVlaherna,bise-
ricd,ce a fost ziditd cu cheltuiala ei. !rceastI sfintd lcoand,,a fost
impodobirea cetdtiiimplrltegti, fiindci izvora din ea multe mi-
nuni de timlduire. Dupi mulli ani, poporul a numit-ope ea Odi
gitrir, care se tilcuieqte: ,,Povituitoareasi ajutdtoareade cale".
Ea a fost numitd asa,pentru mirrunile ce s-aufdcut de l4 dinsa,
si anume:,,Preasf0nta Nlscitoare de Dumnezeu,atdtindu-sela '
doi orbi, i-aindrumat la biserica.ceadin Vlaherna,undeinchinin-
du-sela lcoanaei cea fdcdtoarede minuni. le-a dd.ruitvederea.
Pe timpul domniei lui lraclie, impiratul Bizantului,Cosroe,
irnpdratulperqilor,avdzutcd.impdrdtiabizantinilor estecu totul
 MINUNILE MAIC'II DOMNULUI 381
.tsT Protos. NICODTM MANDIT{
cerut krcuitorilor Constantinopolului sd.cedrd,pace; rJarei n-au
sllbitd in urma domniei impiratului Foca,tiranul. De aceeaa trl-
vrut. Atunci Ilagan le-ardspuns:,,Nuvd inselati cu Dumnezeulin
mis pe unul din satrapii sIi, Saravarcu numele,cu multe mii de
care credeti! Neapdrat rniine voi lua cetiltea,voastrd!"-La auzul
ortaii ca sI-i supuni lui rIsIritul. CosroeEimai inainte dusesela
acestorcuvinte, locuitorii cetdtd+Iisi-auintins rniinile cdtre Dum-
pieire ca la o sutd de mii de cre;tini. cucerind satrapulsaravar
nezeu. Ilagan gi Saravar s-auinteles sd,atacesi pe mare si pe us-
iot rlsdritul, a aiunschiar pindla Hrisopole,numit azi Scutari.
c;at.Dar au ftrst atat de cumplit bdtuti de bizantini,'incit nu mai
impiratul Iraclie,pentru cd avealipsl de bani in vistieria sta-
dovedeaucei vii si ingroape mortii. corrbiile cele fdcute clintr-un
tului, a prefdcutvaselesfinte ale bisericilor,cu fnglduinll cd va
singur lemn, pline cu solclati,care se indreptau, prin golful numit
da inapoi mai multe vasesfinte 9i mai deslvirqit lucrate.Iraclie
Cornul de Aur, spre biserica Ndsc'itoareide Dumnezeu din Vla-
pottteglecu corlbiile prin MarcaNeagrl gi intrd in tinuturile Per-
herna, din pricina unei puternice furtuni, ce s-apornit pe neastep-
siei;nimiceqtePersia;iar cosroe,impreunl cu intreagasa oaste,
tate pe mare, le-adespdrtit pe unele de altele si le-asflrimat impre-
estebitut cumplit. Nu dup[ multi vreme Sirois,fiul lui Cosroe,
und.cu toate corlbiile dusmaniklr. Si se putea vedeaminunata lu-
s-a risculat impotriva tatdlui siu, a luat el conducereaimpdtil-
crtre a.PreacurateiMaicii lui Dumnezeu,cla;cipe tofi i-a aruncat
liei, a omorit pe Cosroe,tatdllui, 9i a fdcut pbcecu lraclie' la tlrmul mlrii lingd Vlaherne. Poporul, deschizind iute portile,
Hagan,conducdtorulmisienilor gi al scifilor, ca;nda atzit cd"
cu femei si cu copii, nivdlind viteje;te asupra lor, i-a ucis pe toti
implratul Iraclie stibate MareaNeagrI spre a se ducein Persia,
fird deosebire.Conclucdtoriivrlimaqilor, s-auintors plingind si
a stricat pecel cu bizantinii. A strins nenumdrateoqti 9i a"ndvillit
tinguindu-se. Poporul cel iubitor de Dumnezeual Constantinopo-
din pa4ile de mizzdnoapteasupra Constantinopolului,scolind
lului, dind multumire Maicii Dornnului, au flcut privegheri si a
strigite de huld impotriva lui Dumnezeu.Mateas-aumplut inda-
clntat toatd,noapteaimnul Acatist, ca uneia ce a privegheat pen-
td de cordbiiEiuscatulde pedegtri9i cdlirefi. PatriarhulSerghie
tru ei si a biruit pe dusmani prin putereaei cea.maipresusde fire.
indemna poporul Constantinopoluluisi nu-si piatdd curaiul, ci
Si cle atunci, spre pomenireaacestuifapt si a minunii acesteia
sI-qi punl din tot sufletul intreaganddeidein Dumnezeu9i in
mai presus de fire, Biserica a rdnduit si se afieroseascdMaicii
Preasffintalui Maicl, Nlscltoareade Dumnezeu.La fel qi Bonos
Domnului aceastdslrb,itoare, in acesttimp cind aavut loc biru-
patficiul, care era pe atunciin fruntea cetdlii,pregdteatot ce tre-
inta prin aiutorul Maicii Domnului. L-aunumit Acatist,pentru cd
buia pentru izgonireavrdimagilor.
intreg poporul si clerul Constantinopolului, au cantutacest imn,
,,Tiebuie,spuneael, c'impreund cu aiutorul cel de sus,sd fa- stind in picioare.
cem gi noi celece se cuvin". Patriarhul,purtind impreunl cu tot
Icoanda MaiciiDomnului,mergeaimpre- DuPd treccrca a 36 dc ani, Pe tinr;lul ilnpdrdtiei lui Constan-
poporul Dumnezeiasca
tin Pogonatul, agarenii venind cu nenumlratd, <>,aste, au atacat din
iuru1cetltii, pe deasuprazidurilor cetillii,purttnd lcoana.ceanefd- nou Constantinopolul. Si au tinut inconiuratl cetate^ timp de
cuti de mind,,a lui Hristos, cinstitul 9i de vialil fdciltorul lemn
sapte ani, in care timp au iernat in plrfile Cizicului, si au murit
al crucii. Hagana ndvillit pe uscat asuprazidurilor cetifii con-
mulli de-ai klr. Apoi au plecat si s-auintors cu cordbiilelor; dar
r stantinopolului cu o mullime nenumiltatil de ostaqi, inatmali
cind au aiuns la krcul numit Sileo,cu ajutorul preacurateiMaicii
foafie tire,incdt un soldat bizantin trebuia strlupte cu zecesol-
lui Dumnr:zeu,au fost toti inecati in mare.
dati sciti. Dar nebiruita Apilrdtoarea crestinilor,a ucis pe cei mai
Ihr a mai flcut Ndscltoareade Dumnezeusi o a treia minu-
mul$ dintre sci{i,prin pufinii ostaEice seglseauin bisericalzvo-
ne. Pe timpul lui Leon Isaurul, mahomedanii, urmasii lui Agar, in
rului Timdduirii. Din pricinr Lceast^bizantinii prinzind indtilz-
numdr de foarte multe zeci de mii, au nimicit intdi irnpdrltia
nealdsi curaj,ii biruiau mereusub conduceteaMaicii lui Dumne'
persilor, apoi Egiptul si Lihia si au atacatperindieni, etiopieni si
zeu,cet nebiruiti. Cu toxtc ci scitii au vdzutcd sunt respinqi,au

l:?ryr
 Protos.' NICODIM MANDfTA
382
spanioli.Mai pe urmi au pornit cu opt sute de corlbii pline cu
ostaqiqi impotriva oraselorimpflrifiei. Au lnconiurat Constanti-
nopolul gi aveau de gind str-l nimiceascl indatl. Poporul cre-
dincios al cetdtp,a luat cinstitul lemn al Sfintei gi de via,tl filciltoa-
rei Cruci ;i cinstita IcoanI a Maicii lui Dumnezeu-Cilliluzitoa,rea.
(odigitria);i au mers de iur imprejurul zidului cetdtii,rugind pe
Dumnezeucu lacrimi si se indure de ei. Agarenilor le-avenit in
gind si impartl ogtirelein doul pirfi: o parte au pornit-o impo-
triva bulgarilor,unde au cilzutmai mult de 20.000,iar altil parte
a rdmasca sd cucereasclConstantinopolul.Fiind-insI impiedi-
ca[i de un lan! de fier care seintindea de la GalatapAndla"zidu-
rile cetl{ii, au ocolit qi au ajuns Lproapede.locul numit Sosten.
Apoi a izbucnit un vint delamiazdnoapte,incit celemai multe
din corlbiile lor s-ausfdrdmatsi s-auinecat. Cei care au'mai
rdmas,au cdzutin mare foamete,incit au mincat gi carne ome-'
neasci si bdlegar.Apoi au plecatgi cind au ajunsin MareaEgee,
toate cordbiile lor impreund cu tofi ai lor, s-au dus in fundul
mIrii, cilci cdzdnddin cer grindind puternicd Ei infierbintind
mlrea a topit coribiile lor Ei a;a acel stol nenumdratde cordbii,
au pierit qi au rdmas numai trei, cL sd dea de veste.
Agodarpomenirpaacestorrninrrnicu elln@te-cle Acatist o,priT-
st,.inlrq cin-
stea Preasfintei Ndscltoarei_de-D-ulgg%gU. Se numeqte Acatist,
pentru cfZfficnntfeg poporul a cintatin noaptea^cee , imnul
Maicii Cuv2.ntuluistind in picioare,si pentru cillatoate celelalte
icoaseobignuim sI ;edem,in timp ce icoaseleacesteaale Maicii
lui Dumnezeule ascultdmtoli in picioare.
De atuncilocuitorii Constantinopoluluiau inceput a numi lcoa-
na PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu,ajttiltoare. Amdndoud
nirmirile, cilldtrzitoarcsi ajutitoare de cale,in limba grercdse ros-
tesccu cuvintul de: Odigitria; gi asttbl acealcoanl s-anumit Odi-
gitria. Dupi mai mulli ani s-aridicat in Constantinopoleresul
luptltorilor impotriva Sfintelor lcoane. Atunci oarecaredintre
bdrbalii drept-credinciosiEi sfinfl, a luat noapteadin biserica
Vlahernei, aceastd,SfintI lcoani a Preasfintei Nlscitoarei de
Dumnezeu,ca;rese nume$teOdigitria, Ei a-fus-.o-;+*Lo.gjUl*cAre-
senumeEtePsgreg1@r.Acoloau asculsj_!:rjglbtr"ueii, aprin-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 383
z?nd g-4gdg!4_lgA!nlg4_*g1 si rugindu-se ca sd nu fie batjocoritd
de luptdtoriiimpotriva Sfintelorlcoane.Aeoloa petrecutpind,la
pieireaincepltorilor aceluiefes.Dupi ce bisericaa primit din nou
impodobireaqi infrumusetareaceamai dinainte,cu IcoaneSfin-
te, s-aflcut multd,cercetarepentru aceastdSfintd lcoand aPrea-
sfintei Ndscitoareide Dumnezerr,pe care a zugrdvit-o,Sfdntul
EvanghelistLuca,qi care mai pe urmd s-anumit Odigitria.Prin
descoperirea de la Dumnezeuau gisit-o ascunsd in zidul bisericii
Pantocrator, ;i candela au aflat-o arzind incd, prin minune
durnnezeiascd. Credinciosiiau avut mare bucuriede nflareaei, au
' luat-osi au pus-oin locul cel de mai inainte,in bisericaVlaherna.
Pentru ruglciunile lrpdrdtozrei si nebiruitei Maicii Tale,Ilris-
toaseDumnezeule, scapi-ne9i pe noi de nefericirilece ne incon-
ioard, si ne miluiestepe noi ca singur iubitor de oameni(Triod,
Sinrbita a cincca a Post. Marc. Ei V;$jg IIlf).
MINUNEA 4T4
Despre Icoana ffuciltoare de minuni a Preasfintei
Niscitoarei de l)umnezeu, numit[ Romanca
Sfintul Apostol Petru gi Sfdntul Ioan Cuv0ntdtorul de Dumne-
zeu, mai inainte de a pleca la propovdduire in lume, precum au
plecat si ceilalgiApostoli, ei propovldtriau pe Hristos, prin cetltih
din jurul lerusalimului. Dar c0nd au fost in cetatea,,care se che-
, maLida, iar dupd a"ceeas-anumit Diospoli si petrecOndacolo un
an, Lu adus mult popor la credinfa in l{ristos Dumnezeu.Atunci
au zidit acolo o bisericd, in numele Preasfintei Ndscdtoarei de
Dumnezeu; pentru cI atunci era liniste intre crestini, incetind
prigonirea dupi uciderea Sf0ntului Arhidiacon $tefan. Cezarul
Tilrerie auzind multe despre Domnul Hristos ;i de minunile lui,
a poruncit sI nu prigoneascl pe cregtini. Despre Lceastl se amin-
tegtein FapteleApostolilor, astfel:bisericile de prin toatd ludeea,
Galileea, si Samaria aveau pace. $i ilcea.pacea fost pindla sfir-
situl lui Tiberie. in acea alinare, Sfintii Apostoli Petru si loan,
zidind in Lida aceabiserici, s-audus in lerusalim, si au rugat pe
. PreasfhntaN[scdtoare de Durnnezeu,si meargd,inLidi, sd,vadd,
biserica cea ziditd in numele ei, sI o binecuvdnteze,qi sI o sfin-
teascdpe ee prin venirea sL astfel ca rugiciunile celor ce se vor
ruga intr-insa sd fie bine primite inaintea lui Iisus Hristos, cel ce
384 Protos. NICqDIM MANDTTA
s-a nlscut dintr-insa. Preasfinta Ntrsctrtoarea zis ciltre dinqii:
,,Mergetiacolobucurdndu-vi,;i eu voi fi cu voi!" Iar ei mergind,
au af.latin biserictr,pe un stdlpce intdrea zidirea,chipul Preasfin-
tei Nlscltoarei; zugrilvit nu de mdnd, ci de Dumnezeq avind
intru totul'asemdnaria cinstitei Ei fele qi a cinstitelor Ei haine.
Ei vdzind-o, s-auinchinat acelui chip al PreasfinteiNlscltoarei
de Dumnezeu,nezugrlvit de mind",qi au mullumit Cuvintului cel
ce s-a intrupat dintr-insa. DupI Lcee Preasfinta Ntrscltoarea
mers acoloin persoanilEi vdzindu-gichipul stru 9i mulfmea de
popor care creznseln Hristos, sia veselit cu duhul; iat ea a dat
acelui chip al sdu,darul Ei putereafacerii de minuni.
Treclnd mulli ani, Iulian Paravatulluind impfuillia grecilgr Ei
a Romei,aridicat marepri$onirecontrabisericiilui Hristos.Atunci
s-atrimis dd acelprigonitor, in Lida, o rudenie a lui ce purta ace-
lagi nume,ca si qteargdacelchip flcltor de minuni al Preasfintei
Ntrscitoareide Dumnezeu,cu unelte tdietoarcde piatrd'.Dar minu-
nei ii urmeazil altL minune;pentru cI, ttrietbrii pe cit tiiiau Eistru-
ieau acelchip nezugrlvit de mAnd,,cu ciocanesi topoare,pe at?;t
sevedeaci, vopselelentgrilveleistrdblteaucu minunein addncul
stilpului. Ostenindu-semult gi nesporind nimic, s-auintors ftrri
nici un rezultat.Vesteadespreacestchip al PreasfinteiNdsctrtoa-
rei de Dumnezeu,despreminunile celemari qi flri de numdr,se
rlspindise in multe pdrfi, incit, veneauin toli anii, mulgimede
credinciogidin toate plrfile gi se inchinau la acealcoanil.
Dupd mai mulli ani, mai inainte de a fi ales ca Patt'nth al
Constantinopolului, fericitul Ghermana mersla Ierusalim,ca sd
seinchine la mormintul Domnului gi la celela,ltelocuri Sfinte.
Trec0ndprin Lida, avdzut gi s-ainchinatla chipul cel ftrcltor de
minuni al PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeugi rugindu-secu
clldurI, a poruncit unui zugravca sil zugrdveascilpe lemn, aseml-
narel chipului aceluia.El luind lcoana acee zugrilvitil, a dus-o
cu sine la ConstantinopolEi o aveape aceel ca pe o visterie ne-
-prefuitl, slvirgindu-;i toate rugdciunilesalelnaintea ei.
Sfintul Ghermana fost ridiiat latreaptade Patriarh al Con-..
stantinopolului pe vremea impIrIliOi lui Artemie, cel numit gi
Anastasie.Dupi el luind impilrillia Leon Isaurul, care se numise
mainainte Conon,a aduseresul luptlrii contra Sfintelor Icoane
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 385
si a ridicat prigonirecumplitdcontra celor drept-credinciogi, izgo-
nind cu necinstepe sfinfitul Patriarh Gherman,din scaunulslu.
.[n momentulcind a plecat,el a luat cu sine doul Sfintelcoane;a
MdntuitoruluiHristosqi a PreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeu,
pe cea care o zugrlvise in Lida, de pe ceafacdtoarede minuni.
Mai inainte de a plecain surghiunire,a scris o scrisoarePrea-
sfintitului Grigorie,EpiscopulRomeiceleivechi,instiint2.ndu-lde
nedreaptasa izgonire gi de muncirea ceafilcltd"in Constantino-
pol celor drept-credinciosi, de impdratulcel luptltor contraSfin-
telor Icoane.Si flcind loc in scindura lcoaneilui Hristos, abilgat
acolo scrisoareaaceel si a pecetluit-o,insemnind. data,ceasul;i
locul; dupd,aceeacu latrimi a slrutatde doul ori aceaSfdntdlcoa-
nd",zicdnd:,,Mintuitorule, Mintuitorule, mintuieqte-nepe noi!"
Apoi ia dat drumul Icoaneipe apil.AceaSf0ntd,lcoand. plutind o
zi si o noaptepe mare,a ajunsla Romaceaveche,gi in aceanoap-
te s-a fdcut ardtarePreasfinfitului Episcopal Romei de venirea
chipului Mintuitorului.
Dimineatacilnd soarelerdsdrea,EpiscopulRomei aluat clerul
sdu,cu lumindri si cu cddelnife,Ei urcind intr-o corabie,a plutit
pe Tibru, spremare pentru a ieqiin intO.npinarea IcoaneiMintui
torului. C0rnda fost la gura rOului,unde sevdrsain mare, avdzut
IcoanacI umbla in preaimdpe ape, Ei din Lceastnpricind s-a
umplut de spaiml gi de bucurie;dupl Lcee^s-ainchinat cu bunI-
credinfl Apoi EpiscopulGrigorie,cu lacrimi a grilit cltre Sfinta
Icoani: ,,Stdpane,dacd"ai venit la noi newednicii, te rugIm, ca;
precumai umblatcu preasllvire pe.mlre, asasI vii tu insuli in
miinile noastre;pentru ctr nu indrlznim sd ne atingem de Tine
cu ale noastreporniri". Zicind acesteaindatil Sfinta Icoani s-a
fidicat din marein vlzduh gi zburdndca o pasdre,a venit in mii
nile Arhiereului.Acelaslrutind-o pe ea cu lacrimi de bucurie ;i
lludind-o cu wednicl cinstire, a dus-oin Roma cu cintare de
Psalmi,qi atr purtat-o prin toatd,cetatea,cL,aceadumnezeiascd,
Icoa4l sI fie vdzutd,de to*d, mullimea poporului. Apoi a pus-o
pe eL in bisericaceamare a SfdntuluiApostolPetru.Si scogind
din scindurl scrisoareaPatriathului Ghermafi,carerdmlsesene
udatd.de apd",a citit-o, gi a infeles ce se fdceain Constantinopol
de cdtreimplratul cel riu-credincios.Din aceascrisoares.amai

356 Pr"ttt.NfCOD
inqtiinfat, cd zcea Icoand a Mintuitorului a venit din constan-
tinopol pind,la Roma, intr-o zi qi o noapte, auzind Lceasta1toli
sldveau pe Dumnezev... Grigore, Episcopul Romei, s-a mihnit
foarte mult si a fost cuprins de intristare lnafe, pentfu eresul
luptdtorilor de Icoane ce se ridicase in RIsIrit qi pentru izgoni
rea din scaun a Preasfinfitului Gherman. De aceeaa scris impd-
ratului, mustrind cu indrlznire pilgindtatea lui. De la [coana
Mdntuitorului, se sdvirEeauin Roma multe.minuni, multe nepu-
tinfe izgonindu-sede la oameni.
'Preasfinlitului
Ghermiln a petrecut in izgonire, pdnd cind
s-a apropiat de f'ericitul sdu sfirgit. in tot acest timp, Sfintelor
Icoane li s-auflcut multd si neincetatd necinste9i batiocurd,pen-
tru cd unele erau scuipate 9i sfdtdmate, altele aruncate in noroi
si cdlcatein picioare,iat altele arse in foc. Pentru a;ceelel a scris
o altd" cafte cdtre Episcopul Romei, ingtiinpndu-l de cele ce se
fdceau. Atunci luand lcoana Preasfintei Nlscdtoarei de Dumne-
zeu, din tida gi fdcdnd un loc tlinuint in lemnul ei, a pus acolo
scrisoareaSa,insemnind in ea ziua qi ceasulin care a fost scrisd.
Sdrutind Sfinta IcoanI qi plingand mult, i'a zis:,,Mergi,StIpdnI,
de vrdjmaqul cel
Ei scapi acum fugind, nu ca de Irod in Egipt, ci
cu nume de fiard,.Mergi in Roma la cei binecredinciosi, ca sd te
pdze;ti cu cel mai-nainte de veci al tiln Prunc, de uritele miini
ale luptdtorilor de lco.ane.Treqi aceastd"marclargd,cu plufire fdrl
de primejdie; pentru cd porli pe fdcdtotul cerului qi al pimdntu-
lui. Mergi si scap[ tu in miinile pldcutului tIu Grigore; iar pe noi
cei ce ne primeiduim pentru cinstea ta, in sinurile lui Avraam
ne sildsluiegte gi in ceregtiletale curtj ne pomeneste".Astfel grlind
Sfintului Gherman qi pe Sfantalcoand"cu lacrimi udand-o, 9i sd-
rutind-o cu dragoste, i-a dat drumul pe mare. Icoana a plutit mai
iute de ceitzburarea I'ulturului, si intr-o zi Ei o noapte a aiuns la
Roma. in aceeaqinoapte i s-a flcut vestire Episcopului Romei de
venirea Icoanei impdrdteqti. Sculdndu-sedegrabd, S'Ldus inain-
tea lcoanei Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu,ca 9i inaintea
Icoanei lui Uristos. El a ieqit inaintea ei pe riul Tibru, cu tot cle-
rul, cu lumanlri s-icddiri. cand au aiuns la gura de virsare a ra;u-
'vizrlt de toli Icoana Maicii lui Dumne-
lui in m:ate. dea,Jetd"s-a
zeu, venind s;lre ei pe apd. Atunci Episcopul Romei, intinzand
t
MINT]NILE MAICII DOMNULUI 387
-ai
dinsa cu mare bucurie si inchinindu-se ei, a sirutat-o pe dinsa;
apoi s-aintors in cetate,minunindu-se de lucrurile cele mari si mi-
nunate ale lui Dumnezeu.DupI aceel desfdcind tdietura din scin-
dura Icoanei,a aflat scrisoareaPreasfintitului Patriarh Gherman,
si citind-o, a inteles, cum ieri dimineafl Icoana a fost trimisl la din-
Eii; iar Lstdzi a primit-o, pentru Lceasta.prosllveau pe Dumnezeu
pentru mdririle [ui. EpiscopuluiRomeiii era jale de Sfintul Gher-
man, cd,un at?;tde mare luminltor al Bisericii, se stinge prin
atita ingrozire de moarte, pl2ngOndpentru d0nsul foarte mult.
Atunci el a luat rcoanacea minunatd apreasfintei Ndscdtoareide
Dumnezeu Ei a purtat-o prin toatd cetatea,c si pe a Mintuitoru-
lui; apoi intr2nd in biserica Sf0ntului Petru, a pus-o iniuntru
Altarului, diruind acealcoanr multora, vindecare de diferite boli.
DupI ce a trecut 100 de ani Ei mai bine, impdralii luptltori
de Icoane au pierit cu sunet si a ajuns sd impirifeascd Mihail, cu
maica sa Teodora.Eresul acestas-astins cu totul in Constantino-
pol: in acest timp Sfinta Icoand a Maicii lui Dumnezeu a stat in
acel loc unde a fost pusd de Sfintul Grigore. Dar de la un timp,
ea a inceput sd se miste adeseori,fdrd.sd.fie atinsd de nimeni, pe
cind priveau toti spre ea. Aceastas-a fdcut in mai multe zile la
rind, uneori la cintarca cea de dimineatl si de searI, alteori la
Sfdnta Liturghie. Romanilor nu le era putind mirare si fricd de
acezstnminune, pentru cd socoteauaceastaca un semn de mi-
nie dumnezeiascd., ce dre sd vind asupra lor. in Roma era atunci
Episcop Serghie si intr-un timp fiind personal in bisericd la so-
borniceasca,canta;re,Icoanaaceeaa inceput mai tare a se cldtina.
Acea miscarevdzdnd-ototi, s-au spdimdntat, si incetdnd din cin-
tate, Lv inceput a striga cu glas mare: ,,Doamnemiluieste,,.Mila
Domnului fiind imploratd,de multi, Icoana s-a oprit din miscare,
dnpri putin timp iardsi ridicindu.se si fdcind sunet prin misca-
rea sa, s-adus spre vlzduh de la locul sdu.Aceastavd.zind-ocu
totii, s-auadunatin Altar, vrind szio sprijineasci cu miinile, ca
si nu cadd.la pirrnint si sd se sf'drime. Dar nimeni nu putea sd
o aiungi qi si se atingl de ea, pentru cd urnbla incet prin bise-
ricii, purtindp-se prin vizduh pe deasupramiinilor omenesti.
Astf'el a iesit *fard. din bisericd, ca si cum s-ar fi scos de mlini
 9
FTo,tos. NICODIM MANDTTA
388
ingeregti. Atunci Episcopul Serghie inspiimlntindu-se cu tot
clerul gi poporul, de aceapreasllviti minune,urmau cu cutremur
dupl Sf0ntaleoanil.lzrea ducindu-sela riul Tibru, s-abigat in
apil Ei a inotat spre mare. Poporul ce etl pe mal privea la duce-
rea ei, petrecand-ope ea cu ochii plini de lacrimi.
Atunci BpiscopulRomeivlrsind lacrimi se tanguia,zicdhd:,,O
impdrdteasNai noud, o Doamni! Vai noutr,unde te duci de la
noi, dumnezeiescule, sicriu?in ce chip de demult pe ape ai venit
la noi, acumtot pe aceeagicalete duci?De Lceelne temem,ca sd
nu ne aiwgil qi pe noi, cei ce suntemin Roma,prigonirealupt[-
turilor de lcoane,pentru caretu ai fugit din cetatealui Constan-
tin gi acumizirdgifugi din Roma.O! Atotputernicd,de ce nu alini
acelvifor ereticesc,caretulburi Bisericalul Hristos?"Acesteagi
multe altelegrlia EpiscopulSerghietdnguindu-se9i petrece'alcoa-
na cu privirea, care cu marc grabd,depdrtilndu-se,alergape apd",
pini s-afdcut neviztrtd,de vederealor. Atunci EpiscopulRomei
a poruncit, ca Lce stI sllvitd minune sd se scrie in cirlile biseri-
cegti,spre aducere-amintepentru neamurile mai de pe urmd, gi
spre slava Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, cel ce lucteazd"
nigte minuni ca acestea.!rceaSfantI lcoanil a doua zi a aiuns la
Constantinopol,gi s-agisit la liman, a;proape de palateleimplrd-
tesei.Ea a fost luatd de niEteoamenidrept-credinciosi, care se
aflau acologi dusl la binecredincioasaimpdrilteasl Teodora.im-
pdrdteasasocoteacd"lcoana este dintr-aceleape care lupttrtorii
de icoanele aruncaseri in mate,legatecu pietre grele qi cd,acea
Icoanddestlcdndu-sedin leglturi, a ieqit deasupraapei.in acea
vreme drept-credinciosulimplrat Mihail gi Preasfin{itulPatriarh
Metodiedin Constantinopolau trimis la Roma,niste oamenives-
tifi din rinduiala duhovniceasciEi mireneascl,cu scrisori la
EpiscoulRomei,inEtiinpndui de soborul Sfinlilor Plrinli, ce s-a
finut in Constantinepol,la care Sinod s-adat arratema,eresulfup-
tltorilor de Icoaneqi s-aintlrit iariqi dreaptacinstire a Sfintelor
'codind
Icoane.Ajungind la Romaacei trimiEi cu acelescrisori implrI-
tefti, a inveselit foarte mult pe EpiscopulRomei gi pe toli cei
drept-credinciosi. Fiind aici,ei au aflat toateceledesprelcoanele
celeflcltoare de minuni: a Mintuitorului nostru lisus Hristossi
a PreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeu,ofl in ziEte Preasfinti-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 389
tului EpiscopGrigore,au venit la Romape mare,trimise de Prea-
sfintitul Patriafh Gherman;apoi,cum nu de mult, lcoanaPreasfin-
tei Nlscitoare de Dumnezeu,s-a.dus iariqi singurl de la Rorna.
intorcindu-se trimiqii la Constantinopol,au spusdespreSfintele
Icoane fdciltoue de minuni, ilnplratului qi maicii lui, Teodora,,
precum gi Preasfinfitului Pairiarh Metodie. Aceia indatd Ei-au
adus aminte de Icoana glsiti la limanul mlrii ;i au grlit intre
ei: ,,Oarenu este aceastalcoanaceadin Roma?"Dupd aceastain-
datd s-autrimis de cdtreEpiscopulRomei,soli vestifi laimpilrat
si la Patriarhul Constantinopolului,clrora ariltindu-le aceasfin-
td lcoand.,care L fost glsitd pe malul mdrii, romanii indatd at
cunoscut-osi cu lacrimi au cdzutinaintea ei, spunind tuturor, cI
z,ceetesteIcoana carea plecatde la ei din Roma.Apoi socotind
ziur ceainsemnatd;i ceasulpleclrii ei din Roma si sosireala
Constantinopol,au gisit cI intr-o zi si o noaptea mers atita cale
depilrtatd",si preamlrind tfuia ceaAtotputernicl a lui Dumnezeu.
Atunci PreasfingitulPatriarh Metodiecu tot clerul, qi impdratul
cu toatl suita,ludnd acealcoanddin palatul impirltesei, insofifi
de tot poporul, au dus-oin Halcopatriagi a fost pusd cu cinste
in biserica PreasfinteiNiscdtoarei de Dumnezeu.bucurdndu-se
de atita dlruire ce li s-adat. Din aceavremeacealcoand,fdciltoa-
re de minuni, a Maicii Domnului, s-anumit Romanca,pentru cd
venise de la Romasi se filceaude la dinsafoafte multe minuni.
Acesteas-au at'latdespreaceledoud Icoane fd,cdtoare de mi
nuni, care au fost in Constantinopol.Desprecea dintOi care s-a
numit Odigitria, zugrdvitd"de Sfintul Lucagi despre cealaltd,carc
s-a zugrdvit de Sfantul Ghermano,dupl cea din Lida qi mai in
urm[ s-anumit Romancl. insd,aceaIcoanl fdtiltoare de minuni
aPteacutateiNlscltoareide Dumnezeu, cutea mersdin Constan-
tinopol in Rusiaprin vdzduh,la locul ce se numeEteTihfini, nu
se $tie care este,Odrigitia ori Romanca,sau altd,lcoxtd"izvori-
toare de darul minunilor. Iar noi de lucrurile celenestiute,neis-
si neispitind iudeclfile cele negtiuteale lui bumnezeu,
cinstinr cu bunl credinfI pe fiecare lcoand"'aPreasfinteiNiscl-
toarci de Dr.rmnezeu.CIdem cu credinld la dinsa, o slrutlm cu dra-
gostesi cu fricI, ne inchindm cu evlavie,privind spre dinsa ca
spre adevdratulFiu careimpIrIleqte la cer impreunl cu Nlscdtoa-
 PTotos. NICODIM MANDI?'A
390
reade DumnezeuEi sllvim pe cel niscut dintr-insa,HristosDorn-
nul nostru,pe cel sllvit impreunl cu Tatil gi cu Sfintul Duh acum
si purureagi in vecii vecilor.Amin. (v-sf.26Iunie).
MINUNEA 415
Minunata aparitle a unei.Icoanei a Preasfintei
. Niscitoarei de Dumnezeu, in pimintul Rusiei
in anul $43, pe wemea marelui Domn, Dimitrie Ioanovici,9i
in zilelePreasfintituluiMitropolit Pimen Ei a lui Alexie,Arhiepis-
copul marelui Novgorod,s-aardtato minunattrlcoand'a Preasfin-
teiNdscltoareide Dumnezeu,tinand pe mina stdngl pe Pruncul
cel mai-naintede veci, pe Domnul nostru Iisus Hristos.Ardtarea
ei a fost astfel: in hotarele marelui Novgorod,nu departe de
mate,pe maluri[e riului Neva,nigte pescarivinau pefte. Fdrd"d'e
vestes-aupomeRitluminali de o luminl strdlucitoare,asemenea
soarelui.Privind in sus,atvdzut o Icoanda PreasfinteiNdscdtoa-
rei de Dumnezeu,ce rlspindea tzze strdlucitoare,merg0ndprin
vdzdnhpe deasupraapei,purtatl ca de o minl nevdz-trtd'. Ei minu-
nindu-se foarte mult de acee^gi umplindu-s0 de spaimd qi de
bucurie giau ldsatlucrul gi qiau indreptat ochii Eimintea la acea
minune care se iltiltase,voind silvadd in ce parte mergeqi unde
va sta acealcoandpreasldvitil aPrcasfintei Nlscitoarei de Dum-
nezeu.Dar Dumnezeunewind SI fie dupi dorin,talor, lcoana t
displrut de la vederealor. DupI ?ceasta,aceeasilcrliand,s-attil-
tat in aceleagihotare ale marelui Novgorod,in satul ce se numea
Vimoceni.ti,lingil riul Oiti, distanli de o suti de stadii (1s5km)
de Tihfini stind in vizduh gi luminind cu negrtritl luminl. VI-
zind-o oamenii din satul acela,s-auadunat cu totii qi cu spaimi
semirau de ce sevedea,gi au inceputa serugacu dinadinsulPrea-
curatei Maicii lui Dumnezeu.Atunci minunata lcoantra StIpinei,
s-apogorit din vizduh la aceioamenigi sta pe pnmint. Luind-o
cu negriiti bucurie qi slrutdnd-o cu multl dragoste,i-au zidit in
grabil un mic paraclis, unde mai pe urml s-a fiicut bisericl in
numele PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu,a cinstitei qi slI-
vitei salenaqteriizvorind, de la aceaSfang lcoant, nenumirate
Ei negrtriteminuni de vindecare a bolnavilor.
insl nu duptr multd vreme, acealcoand,a fost luatl de mtnd,
s,ipurt2ndu'sein chip minunat prin vlzduh, s-aardtat
nevZrzrrti,
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 391
in locul ce se numeaCoiela,aproapede riul Pasi,intr-un munte
ce se afla la o distan\ilde 20 de stadii de,Tihfini.Ca gi in satul
de mai inainte, as,a;i acolo,Sfinta IcoanI strilucind cu minuna-
td lumind, au vilzut-ototi locuitorii din acea,parte, clre adunin-
du-secu miraregi cu spaimd,,aufilcutmulte ruglciuni cdtreMaica
lui DumnezetJ, ca sd rImlnI la ddnsii.Pentrudragosteasi rugi-
ciunealor cdlduroasi,ei qi-audobdndit cererea, cilci acealcoand,
s-apogoritla ei din inilfime. Atunci gi oamenii aceiai-au zidit o
casl micl de rugdciune(paraclis) unde mai pe urml s.aflcut bise-
ricd in numelePreacurateiNlscltoarei de DumnezQu, cu hramul
Sfiirtului ei Acoperdindnt.Dar n-a voit Preasfinta Ndscltoarede
Dumnezeu,nici in acelloc sd petreacd,prea mult timp lcoanl sa,
cdcj dupi un timp iar s-aluat de acolo de mdnl n€vdzutI, si
mutindu-se, s-aardtntin munte la Tihfini, aproapede rdul ce se
numesteTihfini.
MINUNEA 416
Minunile frcute Ia Tihfini, prin Sfinta lcoanil
a Preasfintei Niscltoarei de l)umnezeu
Icoana ceafdcdtoarede minuni a PreasfinteiNdscltoarei de
Dunrnezeu , s-aardtatsi in Tihftini, ca si in celeiilte localitlti, stind
in vizduh, fiind -purtatdde un nor u$or Ei rdspindind lumind
negrditd.,pdnd depafte.Ydzdndsi auzind acestea,s-aadunat aco-
lo multime de popor de prin sateledimpreiur, avind in fruntea
loi pe Preoli si Diaconi,ce purtau cinstite cruci-giSfinte Icoane,
cu c0ntdri de Psalmisi rugdciuni...Atunci poporul vdzdndminu-
nea nceasta,^ striga cu lacrimi cltre Preasfinta Ndscltoare de
Dumnezeu:,,lmpilrdteasI,vino la noi! StIpan[ vino la noi! Cauti
sprenoi nevredniciirobii tii, gi trimite asupranoastrl, indurdrile
iubirii tale de oameni. Cerceteazil-ne de sus si ne lumineazd,pe
noi cei intunecatide pilcate,prin venirea,ta cea,cu razd luminoa-
sI!" Rugindu-seastfelcu osirdie si vdzind multe lacrimi, s-apogo-
rit in miinile lor aceaSfintI lcoand,pe carecuprinziud-o cu bu-
curib, au slruta-o cu dragoste.Flcind multe inchinlciuni, indattr
au inceput atilia lemnepentru o casl de ruglciuni, in caresI aqe-
ze Sfinta Icoand,pe care au Ei inceput-oin acel loc din munte.
Venind noaptea,oamenii s-audus pe la caselelor, riminind nu-
mai cit)va pe lingl Icoanaceafilcdtoarede minuni, ca sd"pefteacd,
 392 PTotos. NICODIM MANDITA
toatd norpteain priveghereEi ruglcini. implinind cu multi dra-
goste lucrul acesta,spre ziul insl, au adormit. in acel timp s-a
flcut o foarte mare minune. lcoana'aceeafdciltoarede minuni a
Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu,ridicindu-se de acolo cu
temelie cu tot, de asemeneagi toate lemnelecele gitite pentru
casade ruglciune, pdnl;i surcelelece erau pe ios, prin dumneze-
iascavoie, luindu-se de miini nevilzute,s-amutat in altd,parte,
fdrd.sd,vadl Ei fdrtr sil audd ceva,din cei ce stiteau de veghe.
Cand s-audeEteptatoamenii aceiaEi n-au maivdzut chipul Prea-
sfintei Niscitoarei de Dumnezeu,nici temelia gi nici lemnelece
au fost adunateacolo,au fost cupringi de mare fricl Ei spaiml.
A doua zi venind poporul pentru a se inchina preacuratului
chip al PreasfinteiNlscltoarei de DumnezeuqisI ridice cLSL-cea
de ruglcine ce au inceput-o,dar negdsindnimic ln locul acela,
s-auinspdimintat qi au intrebat pe cei ce stdtuserdacolo: ,,Cum
Eicind s-auflcut Lce sta,?" Ei le-aurdspuns:,,Petrecindtoatfnoap-
teafdrd,sofiln,spre ziul am adormit pulin;i apoi deEteptindu-ne,
nu se gtie cum, de cine s-auluat Ei unde s-audus celede acolo,
impreund cu Sf2nta[coand".Atunci tofi s-auumplut de mihnire
;i de iale;cdcis-aulipsit de o boglfie duhovnlceasclmult minuna-
td"ca aceea.Au inceput cu tofii a plinge, a se tiggui qi a face rugd-
ciuni cdtre Dumnezeu,strigind: ,,Stipine, iubitorule de oameni,
aratd-nedumnezeiescul tiu dar,pecarebuiubirg de oameni'Eiprea-
sllvire, l-ai trirnis in parteaRusiei,sI nu ascunzide noi acea.ne-
prefuitn comoard,prin care ndddfduiama ne imboglgi sufleteas-
ca noastrdsirdcie! O, Stdpinl, MaicaMilostivirii, unde te-ai dus
de la noi newednicii robii tili? leri, prin venirea ttla noi ne-am
umplut de bucurie negrditi, iar acum prin ducereata de la noi,
ne-ailtrsatin lacrimi gi in tinguire. Te ruglm o, MaicI Preaanratd",
aratd-tenoud,lumina noastrl, qi preftr-neintristarea in bucurie".
Astfel tdnguindu-se,au plecat,ctrutind gu plingere pretutindeni,
prin tot muntele acelaqi prin toatd"dumbrava,unii privind prin
vlzduh, iar allii cercetandcu dinadinsul pe pdmint, pentru a
af.lape Ceadoriti. Ostenindu-se ei astfel,li s-aLriltat spre rislrit,
pe partel cealaltda riului Tihfinului, in pustia ceaintunecoasl,
departede munte cala doud,stadii,o lumini minunati. Yilzlndpo-
poruI lumina aceea'au alergatacolo degrabdgi au glsit lcaana
PreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeu,impreunl cu temelia qi cu
t-
.MINUNIIE MAICII DOMNUT,AI 3g3
toate lemnelegi surcelele.Temeliasta intreagr, precumera inte_
meiatain munte; iar sfinta Icoani sta,:. la,rii;iocur temeliei, pe
pereteledinsprerrsrrit, in vrzduh, nefiind cu nimic prinsr de
perete,gi strrlucind ca soarele:Toti cdzindsi inchinlirdu-se,cu
lacrimi de bucurie,strigau:,,slavrrie, Hristout"our.a"zeule, sla-
vr fie Maicalui Dumnezeu,cd nu ne-ailisat pe noi'robii tri; nu
n9 trsd pe noi pdndla sfirgit gi totdeaunasr petreci cu noi, pd-
zind Ei mintuind turma cea cuvintdtoarc a Fiului tIu,,.
Rugindu-sedin.destul,s-auapucatde zidire gi alegind brrbati
'ce:'rrt;-a
cinstiti si binecredincioqi,i-au trimis in marea Novgoro-
dului, la PreasfinfitulArhiepiscopAlexie,si la maimarii cetitii.
ca sr-i inEtiinlezede preaslrvita ardtarca icoaneiceleifdcrtoare
de minuni, carenu se gtie de unde a venit la dingii, purtindu-se de
ingeri prin vrzduh. Arhiepiscopursi maimarii ietetii auzind des-
pre celeint2mplate,s-auminunat gis-auumplut de bdcurieduhov-
niceascd, gi mulpmind, au preamrrit pe Dumnezeusi pe preacu-
ruta -luiMaicd,. Apoi ei au instiinlat despre z.ceustlgi pe stnpdni
torul lor, trimifand vestitori in cetateaimpdrdteascia Moscovei.
preo,tisi-Diaconi,i-au trimis la
fgo_!Arhiepiscopulhirotonisind
Tihfini, impreuntrcu brrbalii cei veniti, dandu-lebinecuvdntarer-
pentru zidirea bisericii, inchinati cinstitei gi preaslrvitei Ador-
miri, a PreacurateiNrscitoarei de Dumnezeu,precum gi Sfdritul
Antimis, pentru sfintirea ei. Ajung0ndei la rftriini, .au iaitatruge-
cini inaintea Icoaneicelei frcrtoare de minuni ,-"u apucatcu
Ei
sdrguintdd,e zidire si srvdrsirea bisericii, pe care in scurt timp
au si isprrvit-o. Apropiindu-seprazniculcinstitei si sldvitei Adoi_
1ntri,a trimis pe eclesiarhin sateledin imprejurimi, pe distantd
d.".?o-de stadii si mai bine, ca strvesteasc'iciestiniioruiuu ,rirr-
,tirii bisericii gi viitorul praznic al preasfintei Niscitoarei de
Dumnezeu,vestindu-leca prin postire Ei rugiciune sr se pregr-
teascd.pentru praznic,gi pentru sfinfirea bisericii, la care erau
rugafi sI vind cu to+ii.
tilaicao"-"y,lT
Htl# lclesiarhuru
i.
cate a ve'stit despre sfintirea bisericii din tiirfinl
_ Acel eclesiarh (paraclisier),
cu numele Gheorghe,al bisericii celei
din nou ziditd din Tihfini, era un lldrhet cu7ia,tra.ctfrutd,,
cucer-
 Protos. NTCqDIM MANDIIA
3g4 -l:
nic qi pldcut lui Dumnezeu.Acelaimplinindu-9i datoria dupl p9-
runca^primittr se intorceala biserici, in ziua dinaintea Pruzni-
cului. n riir,d depattede bisericl, cale de trei stadii in pustie, a
- coborit singur cu picioarelelui. Atunci Preolii si oamenii vdzdnd
simfit un miros pllcut, de timiie 9i aromate mirositoare cdci
Darul Sfintului Duh prin venirea sa de fald,,a umplut acelloc de
- cilci aveasil se afate aici, insdqiPreasfintaNlscltoa-
' mireasml
re de Dumnezeu.Pe cind Gheorghemergea9i cugetain sine, de
unde ar puteasI vinl ?n nceapustie,o miteazmi.atdt de plicuti,
deodatdt vdzut pe Preasfinta Nlsctrtoarede Dumnezeu,stdnd
pe o ramurd debrad,;i strllucind cu lumind,negrilitd'.!i!in3"d
in mina dreaptd,un toiag rogu,in carc pdreacI se sprijind. Ina-
intea ei se afia un blrbat luminos,imbrlcat in haine arhieresti,
impodobit cu cdruntefe, care dupi chip semlna a fi Sfintut
Ierarh Nicolae.
Yilzdndeclesiarhulaceaminunatd.Ltilta;re,s-acuprins de fricl
cel ce stltea
;i spaiml gi a cdzntla pimint ca un mort. Arhiereul
inaintea Ndscitoareide Dumnezeu,apropiindu-sede el l-a atins zi-
cindu-i: ,,Scoali-te,nu te temet" lalr el cu cutremur ;i cti spaiml *a
sculatstind in genunchi9i avand miinile la piept, privea la ceea
ce sevedea.Atunci PteaqtrataFecioarlce gedeape ramurd,i-a zis:
ca
,,omule,ducandu-tela bisericd,sd spui Preo{ilor 9i o_amenilor,
seiu pundcruceac6ade fier, pe carevor s-o punl pe biserica mea, -
ci si pund o cruce de lemn ; pentru cl aqaam voit eu". Eclesiar-
nd tuana pulinl indtdzneald,L zis,cu frici: ,,DoamnI9i Stlpina
mea,nu md vor credepe mine". La aceastaArhiereul, i-a rlspuns:
,,candnu te vor crede,atunci va fi semnde incredinfare!" Dupd
iuvintul acesta,PteacutataFecioartrctfe s-L ariltat Ei Arhiereul
cel ce stfitea,inainteaei, s-auflcut nevlzu,ti.Atunci -eclesiarhula
infeles, cd.atilttte;a PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeuesteade-
vdtatil,,iar arhiereul care s-aardtatimpreuntrcu ea' estemafele
Arhiereu, filciltor de minuni, Nicolae.ingenunchindincl o datd"
in loCul Lcel?.,aindllatruglcini de multumire lui Dumnezeu'pen'
tru cI s-ainvrednicit de tcea vedetepreasllvitl. Mergind la bi
seficd,a spusPreofilor gi oamenilor,celece avdzut Ei auzit; dar
aceianu l-aucrezut,ci au poruncit lUcrdtorilor,ca sd puni pe bise-
ricl Cruceaceade fier. Cind unul din aceilucritori dupi porun-
ca Preotilor a luat Cruceade fier qi s-asuit cu ea pe bisericI, ;i
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 395
a inceput sd o aseze,deodatd,s-a pornit un vint tare cu vifor
mare, iar pe omul cu Cruceade fier, apucdndu-lcineva nevdzut,
ca si cu miinile, l-a pus pe pimint lJieviltilmat,ca gi cum s-ar fi
aceaminune,s-autemut si au crezutcuvinteleeclesiarhului,prea-
mlrind pe DumnezeuEi pe Preasfdnta Nlscltoare de Dumnezeu,
gi au t-ericitpe marele fdcdtorde minuni Nicolae.Apoi indatd fI-
cind o Crucede lemn, au pus-ope biserici Ei au prlznuit cu bu-
curie ziua sfinlirii bisericii,'impreunl gi cu PraznicirlAdormirii
PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu.Si se slvirseau atunci mul-
te minuni, din acea lcoand"fdciltoarc de minuni a Preacuratei
Maicii lui Dumnezeu,d0ndu-setfindduire celor cupringi de boli,
dar nu numai atunci,,ci si dupl aceel.
DupI sfintirea bisericii PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu
din Tihfini, tot poporul s-adus acolo,unde pldc-utullui Dumne-
zeu,eclesiarhulGheoighe,avdzut pe PreasfintaNlscltoare de
Dumnezeusi pe ficltorul de minuni Nicolae,gi rugindu-se au
zidit o casdde rugicini in numeleSfintului Nicolae,flcdtorul de
minuni; iar din ramura aceea.pecareL stat PreasfdntaNIscltoa-
re de Dumnezeu,au ftrcuto Crucesi au pus-oin casade rugdciuni,
pentru inchinare, poporului cel bineciedinciosce venea acolo.
Toateacesteas-aufdcut pentru neuitata pomenire a celor de pe
urmI, despre ardtarcaPieasfinteiNiscltoarei de DumnezeuEi a
Ierarhului Nicolae.Multe minuni se fdceauacplo,ca Ei in hiseri-
ca PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu,spre slavaDomnului si
spre folosuloamenilorcelor credinciosi.
MINUNEA 418
Sfinta lcoanl din Tihfini si Crucea
frcuti din ramuri de brad, de doui ori scapl nearse
. DupI ce au trecut gapteani de la sfinlirea bisericii din Tihfini,
prin minia lui Dumnezeupornitd.din catzapdcateloroamenilor,
gi qrin nepurtareade grijl a sluiitorilor biserice;ti,intr-o noapte
s-a'alxins biserica,de la niqte luminilri rilmasenestinse,care
fiind de lemn a arsto td.si s-afleut cenusl. Dar Icoana fdcdtoarc
de minuni a PreasfinteiNesceidareide bu*"r"u, fiind scoasX
din foc, cu puterea cea nevdzutila lui Dumnezeu , s-a aflat infi-
un enuper,la o deplrtarc de o iurndtatede stadie de acel loc.

Prin voia lui Dumnezev,in acelagitimp .a ars 9i casade rugici-
une din pidure, iar crucea cure erl filcutl" din ramurl pe cate
sezuseNiscltoarea de Dumnezeu,de asemenea,filrd sil fi cdzut
in foc qi sn fi ars, s-a glsit intreagn 9i nevdtilmatd.,la o micil
depdrtare,in desisulienuperilor.
DupI ce s-aintlmplat acelincendiu, s-aflcut a doua bisericl'
tot din lemn, in locul celei arse,deasemenis-aflcut 9i in pustie'
in acelaqiloc, o altd casdde ruglciune. Dupi Lceea" s-apus cu cin-
Icoani a Preasfintei
ste ln biseriia ceanoul, la locul sIu, Sfdnta
Nlscdtoarei de Dumnezeu,asemenaEi Crucea Ei'aluat locul ei,
in noul locagde rugIciune. DupI ce au mai trecut cinci ani, prin
inglduinla lui Dumnezeu,intr-o noapteiarZgi.s-aaprin-sbiserica
gi a ars toatd.pind"in temelie. lar lcoana ceafdciltoarede minuni
a PreasfinteiNlscdtoarei de Dumnezeu,asemenirugului nears
din Sinai,degrabs-aglsit in cenuEl,fdtd,sd'fie cdt de pulin vitl-
matd de foc. Tot in acelagiceas,nu se gtie in ce impreiurLte, L
ars gi casade rugdciunedin pustie, dar cruceas-agdsitin cenu-
Ed,fiind nevdtdmttdde foc. Toti mirindu-se de nigte minuni ca
acestea,preamlreau pe Dumnezeugi pe Nlscitoatea de Dumne-
zeu, si sirguindu-se iarXgi au ficut o'a tteia bisericd de lemn,
mai mare gi mai frumoasddecit cea dintii, asemeneaau ridicat
;i o a treia ctsd'de ruglciune in pustie.
MINUNEA 419
Minunea care s-a ftcut la Tihfini'
c6.nd s-a zidit biserica de piatrd'
A treia bisericl de lemn din Tihfini, a durat mai bine de'100
de ani, pinl in zilele bine-credinciosuluiimpdrat, a toatd'Rusia,
\hsile Ioanovici.Acela cu osebiti dragoste,pornitl din rdvna 9i
osdrdia ce Lyea.ciltre Pteasfinta Nlscitoare de Dumnezeu,ve-
nind oarecind qi inchinindu-se la lcoma ei cex filcdtoate de
minuni, a poruncit ca sd se zideascd,in Tihfini, din vistieriile sale
implrltegti, o bisericd de Piaftd".
in vremeacdnd s-alucrat la aceabiserictr,cu voia lui Dumne-
zer s-aflcut o mafe minune.Pencindpridvorul-Bisericiier'/-giltz
de zidit Ei lucrltorii iucepuserla tencui;i a albi perelii, iltunci.
cu iudecl,tilepe care numai flumnezeule Etie,toatd'zidtea prid-
vorului s-asurpat si a acoperilcu piatrl pe cei 2A de lucrtrtori ai
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 397
bisericii.Preofii qi tot poporul au fost cupringide mare intris-
ta,re,crezandcu tolii cI lucrdtorii ingropali sub dlrlmdturi, au
murit de greutateapietrelor.Atunci ei au inceput a da pietrele
la o parte,qi dupd trei zile de muncd,iau gdsitpe tofi vii, nevltd-
mafi cu nimic, fiind pdzifi cu milostivirealui Dumnezeugi cu apd-
ratea,PreasfinteiNiscltoare de Dumnezeu.Cind poporul avilzut
aceasta,s-aumplut de bucurie si a dat mul.tumirelui Dumnezeu
;i celei ceL-anlscut pe El, pentru aceaminunepreasldvitl.Apu-
cdndu-sedin nou de lucru, au zidit mai frumos pridvorul acela,
iar dupd ce a fost terminatdtoati impodobireabisericii,s-aflcut
sfinlirea ei de cdtre Serapion,Arhiepiscopulmarelui Novgorod.
Dupd sfintirea bisericii,Arhiepiscopula pus intr-insa cu cinste,
lcoanafdcdtoarede minuni, a PreasfinteiNdscltoareide Dumne-
zeu.Iar in locul acelaunde s-aardtat MaicaDomnului impreund
cu Sfintul Ierarh Nicolae,eclesiarhului,s-aintemeiato mlnlstire
pentru petrecereacdlugdreascd. DupdLceea, insuqiimpdratulRu-
siei,Vasileloanovici,a venit la Tihfini, pentru a se inchina gi a
sdruta cu evlavie lcoana cea filcdtoarede minuni a Preasfintei
Ndscdtoarei de DumnezeuEi pentru avedeabisericace s-azidit,
cu bani din vistieriile sale.Dupd moarte lui, urmind la impd-
rlfie fiul sdu,Ioan Vasilievici, avdnd m&re evlavie cdtre lcoana
PreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeudin Tihfini, a intemeiataici
o mlndstire de ob;te pe care a ingrddit-ocu ziduri de piatrd, qi
a indestulat-ocu mari daruri implriteqti. Primul egumenal aces-
tei mdndstiri,a fost pdrintele Chiril, om foarte sporit in fapte
bune,cateLveLmareevlaviecdtreMaicaDomnului.Pentrumin-
unile celemari gi pentru darul ce se revirsa cu imbelqugarede
la Sfinta Icoanil,mulli clluglri imbunltl{ifi si-auplrdsit locaqu-
rile lor din pustie si s-au aqezatin aceastdSfdntdMdnlstire, in
curind intemeindu-seaici, o obgte foarte inchegati.
MINUNEA 420
Un monah, frglduind ed,vamerge si se inchine la
. Icoana Maicii lui Dumnezeu,s-avindecat pe loc
Un monahanumeAvram,ce viefuiain mdndstirealui Serghie
ca la cinci sutede stadii depdrtarede Tihfini, a fost f.oute multd
vrernebolnav in stare foarte grea qi aqteptasd moarI. Dar povd-
tuitorul aceleimdnistiri, un bdrbatpldcutlui Dumnezeu,anunle
 - MINUNIIE
Protos' NTCODTMMANDITA
3gs
Martirie.,qtiind din auzite de Icoana ceafilciltoarede minuni a
PreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeudin Tihfini, 9i de multele
timlduiri ce se dldeau prin ea celor neputincioql,a pgryncit uce-
nicului slu, si se ducdacolo9i sd seroagePreasfinteiNlscltoarei
de Dumnezeu.Bolnavul auzind acestea,a filgildrtiltcd va mefge
indatil sI se inchine la lcoana Preasfintei Maici, gi.din ceasul
acelaaciEtigattlmlduire deboalas^ cel lungi ;i grel intorcan-
du-sede 6 fo4ile morlii, gi astfel s-asculatslnitos de pe patul
durerii. Bucurandu-se Ei sllvind pe Dumnezeu,impreunl cu el s-a
bucurat ;i Martirie, poviluitorul lui, de grabnicainslnitoEire.
Martirie a poruncit ucenicului.slu sd meargd,indatil ca s'-gi im-
plineascl figZOuitrlnsa.Awam merg1ndfdrd,zilbavdgi aiungind
acolo, gia implinit flgiduinla, cilza'ndcu lacrimi de bucurie la
preacurat1icoand,gi ilrutindu-o cu buzele,povestea|a toli de
barul cel mare pe care i l-a fldut lui Preasfinta Niscltoate de
Dumnezeu.Auzind despreaceaminune PreasfinlitulPimen,Arhi-
episcopulNovgorodului,s-aumplut de mare bucurieduhovniceas-
,i, pt"u^nrind pe Dumnezeu;i pe PreacurataLuiMaicd"Dar pe
Avram nu l-a mai ldsai sd se intoarcilla povlfuitorul sIu, incre-
dinpndu-i cheilebisericii, ca el sd"fie cel dintai 9i cdl de pe urmI,
inaintea Icoanei celei flcdtoare de minuni, pentru mila cea ne-
grditd,ce a xrdtat Maicalui Dumnezet cdtredinsul'
Stareful Martirie, dupd plecarelui Awam a inceput a pla;nge,
cdidu-secd nu s-adus Ei el cu ucenicul,spre a seinchina Icoanei
fdcdtoarede minuni a PreasfinteiNiscdtoarci de Dumnezeu,9i
qi-apusin gdndsd se ducI, dupl ce seva intoarceucenicul.AEtep-
tind multd vfeme sosirealui, s-asupdratde zibovire. Dar pentru
mdngiierealui a dvut in vis, o minunatdvedenie.se flcea cI in
part6aunde era Tihfini,'pe indlfimea unui stilp mare.de foc, se
afla stind, chipul PreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeu'asemenea
'
cu Icoana dinTihfini. Acel chip strllucea toafie tare, el avind
dorinla sz-l sirute, 9i in aceadorinp fiind, s-a{eEteptat'Dupd
aceasid"descoperire,ldsind toate a plecatla Tihfini, unde aiun-
gind cu bine gi vilzdnd Sfinta Icoani a PreasfinteiNlscltoafei
de Dumnez1rr;L cdztrtinaintea ei cu negr[itfl bucurie si se ruga
cu multe lacrimi. Gisind Eipe ucenicullui aici, s'Lbucurat foatte
mult si s-ahotdrat sd,rdmind 9i el in aceastd. mlnlstire.
MAICII DOMNULUI
399
Dar dupd un timp, voia lui Dumnezeua fost, ca Starelul Marti
rie"sd plece de aici intr-un loc pustnicesc,la- 40 de stadii de la
Tihfini. Mai inainte de a pleca,a pus pe cineva de a fdcut o icoa-
nd dupd asemdnarealr;<>anei celei fdcitoare.de minuni, pentru
evlavia si dragostea mare pe care o avea cdtre aceastdSfintd
Icoan'i, si pentru ca sI aibd cu sine o m2ng0iere,despdrfindu-se
de ea. Cu acestdar gi cu aceastl m2.ngdierea plecatstareful_Mar-
tirie, in acel tinut indepdrtat, purtind neincetat cu sine, eceastd"
sfintd icoand. Pentru dragostealui cea m te, cu care a ficut-o Ei
cu care o purta, Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeua fdcut prin
ea o mare minwre.
Odinioari; Simeon impdratul Cazanului, venind in cetatea.
Tihfini, in acel timp fiul lui, Ioan, imbolndvindu-se greu,.amurit.
Fiind de fald Ei stareful Martirie, a scos icoant aceea"ce o purta
la sine, si punindu-o pe cel mort,, acesta indatd" a inviat. Atunci,
impdratul Simeon urnplindu-se de bucurie, a dat multumire lui
Dumnezeu si Preasfintei Ndscdtoare.lar fericitului staret mul.tu-
mindu-i, i-a zidit in pustia lui o bisericd de' piatrd, din averea sa,
in nurnele Preasfihtei Nlscitoarei de Dumnezeu si a intemeiat
acolo qi o mindstire.
MINUNEA 421
Un buehet de minuni, din cele multe, nestiute
sau uitate, fdcute prin Sfintalcoand din Tihfini
De la trdtarea $fintei lcoane in Tilrfini si pind la zidirea md,-
ndstirii, au trecut o sutd gaptezeci.qi qapte de ani. in acestl vre-
me, biserica a fost ziditd,de Preofi mireni. Flcindu-se nenumirate
minuni de la acea lcoand sflntd si dA.ndu-sefelurite vindeciri
celor bolnavi, nimeni nu le-a scris pe acelea,pentru ingtiinlarea
neamurilor de pe urnrd, ci numai putilte dintre ele, pe care*le
vom aminti mai jos!
l. Un om anlune Teofil, fiind orli de patru ani qi qaseluni,
ddpd ce .s-arugat {raintea Icoanei Preasfintei Ndscltoarei de Dum-
nezev, a vilzut. In aceeasi vreme, un copil amune Haraldmbie,
era inclricit, si fiind adus la Icoana cea fdcdtoarede minuni, s-a
izblvit de duhul cel necurat.
'2.
Ztthariaorbul, cinci ani nu avdzlt lumina cu ochii, si fiind
adus inaintea Sfintei lcoane, a cdpdtatvedere.
400 PTotos, NICODIM MANDTTA
3. Femeiaunui om, anumeCliment,carelocuiain Moscova, al
clrui nume erl Paraschiva,fiind bolnavl 9i zdcdnd in pat un an
intreg, pdtimearlu cu tot corpul de aceaboall.Din pricina dure-
rilor ielor mari isi pierdusemintea gi ochii orbise.Bdrbatulei a
umblat Ei a cheltuit foarte mult, ca s-o poatl tlmddui, dar cu
nimic nu a sporit, din care cauzil s-a deznildliduit de viafa ei.
Auzind el, cd PreasfintaNlscltoare de Dumnezeu,prin cinstita
sa icoanddin Tihfini, facemild si dtrruieEtegrabnicl tdmiduire
tuturor credincioqilor,s-a umplut de nidefde qi 9i-aindemnat
femeiasifdgdduiasclcu credinfI, cdva mergesI seinchine,chi-
pul;ri celui ficdtor de minuni al PreasfinteiNdscltoare.Ea a fdgd-
Auit qi indati, cu cuvintul fdgdduinlei s-asculat din neputinlele
celecumplite,ca dintr-un sofiln' 9i s-ainslndtoEitcu tot trupul,
numai la ochi nu capdtasevedere.Atunci amindoi, blrbatul qi
femeia,s-audus la Tihfini, implinindu-gifdgdduinfalor. Ajungind
la locagulPreasfinteiNdscdtoare, in prima sambltd a Marelui
Post, au fdcut cintare de rugdciuneinaintea Icoanei celei fdcd-
tourede minuni gi cind se aflau la cintzrea ceade toatdnoaptea,
de Simbitd spre Duminici, femeia lui a cdpdtatvedere din mi-
lostivireaPreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu. Ydzind toli acea
minune, au preamlrit pe Dumnezeugi pe Nlscdtoarcade Dum-
nezeu;iar cei ce au cd;tigat aceastdmild, mul,tumindmult, s-au
intors cu mare bucuriela casalor.
4. odatd,a fost adusun om orb, cu numele Grigore, acelatu-
gindu-sein vremeaprazniculuiPreasfinteiNdscitoareide Dum-
nezeu,inainteachipuluiei celfdcdtorde minuni,i s-addruitvede-
rea si asas-adus la cLSasL,sllvind pe HristosDumnezeusi pe
MaicaLui cea Preacrratd,pentru acea'tdmddnire-
5. DupI citeva zile,a fost adusin minlstire,la lcoana ceafd-
citoarede minuni a PreasfinteiNiscltoarei,un om anumeAndrei,
cureete sllbdnog,mut gi surd. Acelaa pitimit intr-acelenepu-
tinfe, 15 ani.Fdcdndu-se rugdciunipentru el,indatds-atlmdduit
de neputinfelesale;qi asfeli s-adiruit artrzul,i s-adezlegatamu-
firea limbii, si s-asculatslnltos din sldblnogireade cate fusese
cuprinstot trupul.
6. O femeie anume Mavra, care ttilia in apropiere de riul
Ostii, fiind cuprinsi de orbire timp de 7O ani, a fost adusdla
Icoanacea fdcdtoarede minuni si a cipdtat vederea.
MINUNIIE MAICII DOMNUIAI 401
7. in acelasian a fost adus in sfintul locag,de la Novgorod,
un copil cu numele Gheorghe,c re era cuprins de duhul cel necu-
rat de sase ani, de care era chinuit cumplit. Venind el inaintea
Sfintei Icoane a Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu,indati du-
hul cel intunecat, nesuferind lumina Darului Preasfintei Nds-
cdtoare, s-a stins ca intunericul inairitea soarelui, si astfel s-a
inslndtosit copilul.
8. O vIduvl, anume Iuliana, era as de greu bolnavd de ochi,
lnc0t nu vdzuse lumina de doi ani. Auzind despre lcoana Preasfin-
tei Ndscdtoareide Dumnezeucea din Tihfini qi de negrditele vin-
decdri care se dlruiau oamenilor, s-a aprins inima ei cu clldura
credintei si dragostei cdtre Ndsctrtoareade Dumnezeu,si a fdgd-
duit si meargd,la acea lcoand,spre a se inchina. Din momentul
acela,Preasfinta Stdpanl ia ddruit vederea, iar ea sOrguindu-se,
a mers la aceamdndstire, astfel implinindu-si fdgddtinla, Ei mulp-
mind Preasfintei Ndscitoare, pentru minunea ce a ficut-o cu ea.
f. in vremea arcee, un om anume Achindin, neput0nd sI um-
ble pe picioare nicidecum de doi ani, deoareceii erau zgircite,
a fost adus inaintea lcoanei fdcdtoare de minuni a Preasfintei
Ndscdtoareide Dumnezeusi indatd i s-autdmiduit picioarele.Scu-
lindu-se inaintea tuturor, umbla sdndtos,multumind lui Hristos
si Preacurateilui Maici.
10. Un tindr orb, anume Ioan, din cetatea Novgorod, fiind
adus in sfintul locas,sia c{tigat vederea, de la Icsana Preasfin-
tei Nlscitoarei de Dumnezeu
11. Alt tindr indrdcit, anume Maxim, fiind adus de pdrintii sdi
la chipul cel fdcdtor de minuni al Preacuratei,incd"pe cale fiind,
diavolul a fost izgonit din el cu puterea lui Dumnezeu.Mergind
in mdndstire au spus de minunea ce s-a flcut, dind mullumire
lui Dumnezeu si Preasfintei Ndscdtoare.
12. O femeie anume Elena,fiind oarbd de doi ani si saseluni,
a luat timiiduire si avdzut, pe c0nd se aflainaintea chipului celui
ficdtor de multe minuni, al PreasfinteiNlscdtoarei de Dumnezeu,
intr-o zi de Duminici, pe cdnd se sdvirqea Sfhnta Liturghie, in
vrelnea cintdrii Axionului: Cuvine-secu adev,irat sA te f'ericim...
13. Altd-femeie oarbd adicd,Maria, fiind adusd la praznicul
Adornririi Preasfintei Nlscitoarei de Dumnezetr,la.chipul cel fd-
ciitcr rle mununi, indatir si-a cdpdtatvedere cu darul ei.
 402 Protos. NICODIM MANDTTA -
14. Asemeneaun om anune climent, lucrdtor de argint, fiind
bolnav de ochi qi lipsit de luminl, a cigtigat vedere, rugindu-se
la lcoana cea fdcdtoarc de minuni a Preasfintei Ndscltoarei de
Dumnezeu.
15. Alt orb cu numele Filip, n-a vdzttt lumina cinci ani. Du-
cindu-se in aceea mlnlsiire in Duminica ortodoxiei, sta qi se
ruga inaintea Icoanei fd,cdtoate de minuni L Preasfintei
Ndicdtoare, gi in vremea sfintei Liturghii, la iesirea cu Sfintele
Daruri a ciltigat vedered.
16. in acela;i an, a venit din cetatea impdrdteascdMoscova,
un om cu munele Chiril, si rugindu-se Preasfintei Nlscdtoarei de
Dumnezeu,a ciEtigatvederea.Acela spunea cl.suferind mai ina-
inte de dureri d.e iap si de ochi, dupi aceea din matea durere a
orbit de amindoi ochii, n'evdzindlumina zilei o jumdtate de an,
gi avind in continuare dureri mari de cap.
+
Pentru aceastz el era f.oafte ingrifit de ai sdi. Intr-o noapte'
cineva i-a ;optit soliei sale sd meargd.la Tihfini, la lcotna cea
filcdtoarede minuni a Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu9i va
lua vedere; iar de nu va mefge, va pdtimi mai rdu! Femeiadeg-
teptindu-se a spus b[rbatuluiliu, cele ce auzisein vis. incepdnd
el a se ruga cu cildurd Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,si
fngdduind cd va merge la Tihfini, din acel ceasi s-auqufat dure-
rea de cap gi i vilzut cu amindoi ochii, 9i astfel s-a insdnltogit
desdvirgif. Dar de vreme ce a uitat de fdglduinla fdcutd, pe c fe
nu Ei-aimplinit-o, dupi o vfeme oatecafe, a venit iardsi asupfa
lui boala de mai inainte. Atunci, aducindu-qi aminte de fdgldu-
inla neimplinitd, Ei recunoscdndu-Eigreseala, a inceput a plinge
gi a se tnngui. Apoi iardgi innoind flgdduinla, s-a rugat Preasfin-
tei Ndscdtoareide Dumnezeu 9i a cigtigat silndtateprin milosti-
un ochi, cell-
, virea ei, dar nu ca prima datd.,ci vedea numai cu
lalt rdmandnd orb. Plecand fdrd, de intitziere spre Tihfini, spre
a se inchina la lcoana cea fdciltoate de minuni, ajungind Ei
vizindu-o cu ochii, i s-a deschis qi celdlalt.
L7.Dupd puFna vrelne, o ferneieanume Elena,a venit si a spus
cI a fost oarbdtrei ani. Avanclmare credin\d",a porungit sd o duc6
de Dumnezeu,,Ei pe cind
Ei pe ea lalcoanaPreasfintei Ndscitoarei
ie afla incd pe cille,a clobindit vederea, aiungand astf'elsfirdtoasl
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 403
la mlnlstire, dind mulgumire lui Dumne'zeu,inaintealcoaneifdcd-
toare de minuni. Asemeneasi un blrbat, anume Mamant, c re L
venit din hotarele Iezerului Alb, a spus cI multi vreme a fost
orb, si numai cind Ei-apus in minte ca si meargd gi sI se inchine
la lcoana Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu,indatd, a vdzut.
18. Alt bdrbat, din aceeasiparte, anume Diontid, venind, a
spus cd a cdzut in sld,biciune de un an intreg, dar aducindu-Ei
aminte de Icoana cea f.dcdtoarc de minuni a Preasfintei NIscI-
toarei de Dumnezeudin Tihfini, a iriceput a se ruga cdtre ddnsa
qi fdgdduind cd,va merge acolo, indatd s-a sculat sindtos, dupl
care a.venit sI-gi implineascd, fdgdduinla.
19. Un oarecarePimen, cuprins de un drac cumplit, a fost legat
de ai sii cu lanturi si dus lalcoana Preasfintei Ndscdtoareide Dum-
nezeu. Pe c2nd erau ei la iumdtatea drumului, s-a timlduit prin
milostivirea Preasfintei Ndscdtoare,pentru cd, a iegit diavolul
dintr-insul. Aiungdnd sdndtos, s-a inchinat grabnicei sale tdmd-
duitoare.
20. Un bdrbat cu numele Codrat, imbolndvindu-se de cap, a
orbit de ochi Ei n-avilzltrtlumina un an gi iumltate. Auzind de Icoa-
n cea fdcdtoare de minuni a Preasfintei Nlscdtoarei de Dumne-
zeu de la Tihfini, s-a rugat cu umilinfl gi a dat fdgdduin\d,cd,va
merge la ea spre inchinare, si indatl a vdzut. Dar, amindnd pe
altd.datd plecarea, sia uitat cu totul fdgdduinla gi n-a mai mers
sI dea mullumire tlmdduitoarei sale, Preasfintei Nlscdtoarei de
Dumnezeu. Dupd zece ani de la cdpdtarca vederii sale, iardsi a
orbit, ca si mai inainte, insl nu gia adus aminte de flgddunp
sa, pini ce nu a fost ingtiinlat prin vis, clrci a vdzut pe cineva,
carc i-a zis. ,,Mergi la lcoana Preasfintei Niscltoarei de Dumne-
zel; de la Tihfini, ca sd-fi implineqti fdgdduinla; cd,de nu vei mer-
ge qi nu-1ivei i.mplini flglduinga, nu vei cfutiga vederea ochilor".
El deEteptlndu-se indatl gi-a adus aminte de ceea ce a fdgdduit,
gi si-a recunoscut greseala sa; fiind dus la locagul Preasfintei
Nlscdtoare,l-au pus inaintea Icoanei celei fdcltoarc de minuni si
se ruga cu clldurd. $i astfel, a cdqtigatiardgi vederea,prin rnilos-
tivirea Preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu.
21. Un om anume loan, fiind aptoape de moarte, i s-a Lrdtlt
in vis Sfintul Ierarh Nicolae. care i-a zis: *De voiesti sI fii viu si

404 Pr"t"t.Nf
sdnltos, figlduiegte-te Preasfintei Ndscltoarei de Dumneze[, cd'
vei merge la lcaana Ei cea f.dcdtoarede minuni, de la Tihfini".
Omul acelu degteptindu-se, indatd, a inceput a se ruga cu lacrimi
qi a dat tngndiiil1; in acel ceas s-a sculat slndtos si^a mers la
mlnistire,-implinindu-gi flgdduinla cu mullumire. In aceeaEi
veme, au adus gi pe o femeie oarbd,anume Maria care nu vdzuse
lumina zilei de zece ani. Si acea femeie Ei-a ciEtigat vederea
inaintea Icoanei Preasfintei Ndscdtoare.
22. O altd femeie, anume Evdochia,din marginea iezerului ce
se numeqte Onega,fiind indrdcitd 9i sldbdnoagd,avind incd 9i o
mini uscatd, cum s-a fdgdduit a merge la lcoana Preasfintei
Ndscitoarei de Dumnezeu,indatd. s-atdmlduit.in casa sa; pentru
cI a fugit din ea duhul cel necurat 9i slibdnogirea ei s-aprefdcut
in sdnitate. Dar numai mdna i-a rimas netdmiduitd, ca sd nu
uite de fdglduinta filcutd... Mergdnd la Tihfini 9i rugindu-se
Preasfintei Ndscltoare, i s-a fdcut 9i mdna sdnltoasd.
23.IJn om qchiop gi orb, anume loan, fdgdduindu-se Icoanei
fdcdtoare de minuni a Preasfintei Niscitolte, a luat tdmdduire
in casa sa, prin milostivirea ei; cdci avdzut cu ochii cum i s-au
indreptat picioarele, dupd care a mers la Tihfini, ca sd. zducd.
multumire tlmdduitoarei sale.
in acest chip mulli oameni, cuprin;i de diferite neputinle, in
vremurile acelea gi dupd aceez.,fdcind numai fdglduinge ca sd
mergd spre a se inchina lalcoana ceafdcdtoare de minuni aPrea'
sfintei Niscdtoarei de Dumnezeu,indatd cigtigau tdmlduiri. Du-
hurile cele necurate se izgoneau,orbii se luminau, sllblnogii se
sculau sdndtoqi de pe paturile lor, si de orice neputinfd efa cu-
prins cineva, rugandu.se Maicii Domnului, 9i fdglduind a merge
ia Sfinta lcoand"spre a se inchina, se timlduiaindatil.
MINUNEA 422
Maica Domnului, prin Icoana sa din Tihfini
si pe cei inchisi in.ea, de dusmani
apLrd ministirea
in zilele domnigi drept-credinciosului irnplrat vasile loano-
vici, prin ingdduinla lui DumnezelJ,erl mare tulburarc pe pd'
mintul Rusiei, pentru pi;cnteleoamenilor. Sdngelecredincio;ilor
crestini se virsa pretutindeni, pe de o parte din pricina rdzboa-
ieior dinduntfu, iar pe de alta din pricina ndvllirii celor din
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 405
afafi.. in acest timp, cetatea Moscovei a fost cuceritd de cei de
altl credintd,, iar cetltea Novgorodului gi impreiurimile lui, au
fost luate in stlpinire de $fezi. in acest timp ;i minlstirea
Tihfinului era tot sub stipinirea $fezilor, din partel cirora sufe-
rea ma'fe stramtorare.
Dar mai apoi, cu ajutorul lui Dumnezeu celAtotputernic ;i cu
milostivirea Lui, in zilele drept-credinciosului implrat Mihail
Teodorovici, adunOndu-seostile rusesti, a fost luati din mina po-
trivnicilor cetatea.impdrdteascdMoscova. Fiind trimise oqti ;i in
pdrlile Novgorodului, s-a dat o mare luptd lingd, riul Ust, unde
$fezii au fost biruifi gi izgonifi din pdrgile acelea.De asemeneaa
fost liberatl Ei mlnlstirea Tihfini, fdcOndu-se ntare izbindire
asupra $fezilor care av stdpOnit-o.
Auzind despre nceastd"infringere, Voievodului $fezilor care a
stdpanit Novgorodul gi impreiurimile lui, nu dupd mult timp,
vrdnd sd se rdzbune, a trimis din nou ostaqii sdi, pentru a trece
prin foc si sabie sfintul locag din Tihfini, precum gi locuinfele
omenesti din imprejurimi, distruginduJe.
instiintindu-se despre a;celsta,locuitorii cei dimprejur s-au
adunat cu femeile gi copii in mdndstire, care era intdritd cu zi-
duri de piztrd. si inchizindu-se intr-insa impreund cu clluglrii Ei
cu pulini oameni impdriteqti, nddiiduind scdpare,nu atit prin
tdria zidurilor, cdt prin aiutorul Preasfintei Ndscdtoarei de Dum-
nezeu, care este zid nesurpat. Yenind $fezii au inconjurat mnnd-
stirea qi se luptau cu tdrie contra ei, iar cei ce se inchiseserdin
mdnlstire, erau in mare fricd. Uhii stind pe ziduri se luptau cu
potrivnicii, iar altii adun0ndu-secu cdlugirii in bisericd,se rugap
cu lacrimi fierbinli lui Dumnezeu si Preasfintei Ndscitoare,
inaintea Icoanei ei, cel fdcdtoare de minuni, fdcind priveghere
si ruglciuni de toatd,noaptea.
lntr-acea noapte, o femeie cu numele Maria, dormind pufin de
oboseall qi durere, si lacrimile uddndu-i faTaei, i s-a'ardtatPrea-
sfinta Niscdtoare de Dumnezeu, zicindu-i: ,,Spunetuturor celor
ce sunt in mdndstire,c sI ia lcoanl mea, si inconioare zidurile de
iur-imprejur si vor vedea mila lui Dumnezeu".Femeia aceea,in-
datd"a"inceput a spune despre LceLSta". Auzind cele vestite de din-
sa din p^rtea.Maicii Domnului, tofi s-auumplut de bucurie qi nd-
406
deideEiluand lcoana ceafilciltoarede minuni a PreasfinteiNdscI-
tourei de Dumnezeu,cu cintilri'de ruglciune, au indllat'o pe zi'
dul de apilrarcal minlstirii 9i flcdnd litie au ocolit de iur-impre'
primeidiile robilor
iua pllngand ;i strigand: ,,inipIr1teasil,vezi
iei qi n" ipblveqtede potrivnicii care stauimpreiur. Arati-fi pute-
re?-ta,ca seinpleagilto\iwximagii, cI tu egti cu noi, aplrntoateL
noastrI". in acel ceasL cdzutfticd,mare asupfa$fezilor cafe s-au
tulburat gi care au fugit de la mlnlstire, neizgonili de nimeni'
Dupd ^ceeatrecind pulind vreme, $fezii au venit-cu mai mul'
tI pufere gi inconiurdnd mdndstirea,s-auluptat multe zile nein-
tr"iupt. De aceastd, datd,,fiind mult popor de amindoui pdrfile,
cei din interiorul zidurilor mdnlstirii, nefiind lipsi{i de anumite
pdcate,at intilrz,tat minia lui Dumnezeu,chte ia adus panI in
pragul pierudrii, cdcipdcatelelor dldeau putere ;i biruing[ potriv'
nicilor.-poporul vdzind primeidia ce-i ameninfa, fiind cupringi
de mare fiicI, s-auclit de pdcateletor,-9icu amardtinguire aler-
gOndla lcoant cet filciltoarede minuni a PreasfinteiNdscltoarei
de Dumnezeu,cu umilinfi au strigat: ,,FecioarIde Dumnezeu
NIscItoare, vezi smerenianoastrl 9i nu pdrdsi locagultdu, in
care tu inslgi egti implrdteasil. Prin venirea sfintului tIu chip,
ai voit a se'zidiaceastd" mlnlstire. Milostivegte-te Preasfintl spre
tufma t?.,cd vezi ol StdpanI,pornirea ceacumplitd asupranoas-
trd, L potrivnicilor acestora.Nu ne ldsape noi robii tIi, care nu
avem de niciieri nici un aiutor, afafi" de tine".
Cdnd s-aflcut aceaimpresufare de ciltte Sfezi,se aflain md-
nlstirea Tihfinutui Ei un sluiitot almdnilstirii Solovetului,anume
Martinian, blrbat temdtor de Dumnezeu.Aceluiai s-a atdtat in
vedeniePreasfinta Nlscitoare de Dumnezeu,insolitl de Sfintul
Ierarh Nicolaeqi de cuviogii: varlaam Hutinschi ;i Zosimaal so-
lovefului.Preasfinta i-agtilit acestuia:,,LoculLcestaesteaproape
de pierzare,pentru inultele pdcatecu care s-a prihlnit sfantul
meu locag".lar birbatul aceladeqteptandu-se din vedenie,s-a
inspiimintatfoarte mult gi cu multe lacrimi a spusacesteacelor
mai mari din mInlStire. Aceia dacil ay aruzitaceastlvestire, au
cercetatgi aflat pe toatepersoanelecale cu pdcatel:e lor au pin-
gilritacestloc sfint, qi le-au izgonit,curlfind astfel pridvorul bi
iericesc.Apoi cu multe lacrimi gi ruglciuni, se sirguiau sI plece
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 407
spre mill pe DumnezeuEi pe PreasfintaNiscitoare, pentru a nu
fi dali in miinile vrljmagilor. Iar Domnul cel iubitor de oameni,
prin mijlocireaPreacurateiMaicii Sale,a preflcut mdnia Sa cea
dreaptl in milostivire, cdgidin aceastl zi, ceice erau inconjurafi
au inceput a se intlri, iar potrivnicii a slIbi. Sfdtuindu-secei ce
erau inchigi ;i ingrddindu-secu mila PreasfinteiNlscdtoarei de
Dumnezeu,au iegit pe porfi qi au pornit asuprapotrivnicilor fdrd,
de veste, blt0ndu-se cu dinqii foarte tare. Pentru rugdciunile
Maicii lui Dumnezeu,arr fost sprijiniti de dumnezeiesculaiutor,
pentru cd nefiind mulli, le-a ddruit sllvitd izbdnddasupravrdi-
maEilor,biruind multe mii, iar pe allii prinzindu-i vii, i-atf dus
in mindstire.
$fezii, ca sd-girdzbunepentru ruEinealor, au venit cu mai
multd oastela mlndstire qi cu pornire foarte mare s-auluptat asu-
pra ei din toate pX,rfile.incepind ei a sdpa,gropi tdinuite pe sub
po rtd gi ziduri, pentru a pltrunde filrd.de vestein mdnlstire,
Preasf2nta Niscdtoarede Dumnezeui s-aardtatinvedeniede noap,
te lui Martinian, zicindu-i: ,,Spunecelor mai-mari sd meargl sI
izgoneascd. porcii de la cLsLmea,cd"at sdpat-ode jur-imprejur.
Asemeneaa sdpatgi pragul porfii pe dedesubt".Aceeagiardtare
qi poruncl aPreacurateia primit in acelagceasqi un alt om, anu-
me Grigore.Amdndoi au spusaceavedeniela cei din mlnlstire.
ln aceanoapte,Domnul aardtat $feziloro minune infricogatl.
Si anume,auvdzut venind la mdnlstire dinspre Moscova,mulli-
me de ostasiinarmali, ce purtau steaguristrllucite cu semnul
Crucii inchipuit pe ele, din care cauzd,au fost cuprinEide mare
fricl, socotindcI esteoasteimplrlteascd, ce vine in aiutorul ce-
lor inconiuratt. Dar mai inainte de a fugi, avind nidejde in
slpiturile lor, se sirguiau sd surpe poarta.Ei zidurile. Dar cei ce
erau inconjurafi, auzind porunca PreacurateiNlscltoarei de
Dumnezeu,de la cei doi oameni: Martinian qi Grigore, s-au
intirit cu bund nideide, gi fdcind cintilri de rugdciuneinaintea
Icoaneicelei flcltoare de minuni, au iegit ca si mai inainte inar:
-asupra
mafi, gi a pornit potrivnicilor. Dumnezeuaiutind drept-
credincioEilor,a tulburat ogtile $fezilor,cdzind pesteddngii fricd
si cutremur mare, din care pricinl inspiimintindu-se s-aucliti-
nat qi au inceputsi fugd cu rugine,bltandu-seunul cu altul, ba
408 Protos. NICODIM M.{NDfTA
chiar si de ostasii cei nevdzuli fiind lovili. Atunci drept-credin-
ciosii, vdzind pe potrivnicii lor fugind, au luat mai multd indtdr
neald.,si izgonindu-i pe'dingii, ii tiiau ca,pe niEte paie. Iesind
oaste din mlnlstire, pe Sfezii care erau in gropi, pe unii i-au
ucis, pe allii iau acoperit cu pIm0nt, iar pe cei prinqi vii i-au
inchis in mdnlstire. Acestiaau povestit cum cd,in noapteatrecutd
at vdzut venind in mdnistire multl oaste inarmatd, care dupl
aceel iesind, au pornit in mare goand asupra lor. Auzind Lcester
drept-credinciogiicregtini, au multumit cu lacrimi lui Dumnezeu
si Preacuratei lui Maici, pentru aceastd,minunatl biruinfd.
ta doi ani dupl Lceea,voievodul $fezilor, cel ce stdp0neaatunci
marele Novgorod, miniindu-se asupra mlnis.tirii Tihfinului, un-
de a pierit atita mullime de ostasi, a trimis mai multd putere de
oaste,poruncind sI risipeascdmdnlstirea cu deslvir;ire pind in
temelie, iat lcoana cea fdcdtoare de minuni aPreacttatei Ndscd-
toarei de Dumnezeu,sd o taie in bucdfi qi din biserica ei, cdrdmi-
dI cu cfudmidd sI se arunce. Pornind ogtile Sfezilor,pe drumul
ce ducea la Tihfini, s-au inEtiinfat despre Lceastl cei de aici, Ei
temdndu-se cu tofii de fricd,,voiau sd fugd in cetatea Moscovei,
luind cu ei gi Sf0nta lcoanil incercdnd sd ia in grabd Sf0nta lcoa-
nd, nu au reuEit, pentru cd,ea stdteala locul sIu nemiscatd.incet'
cind atunci cu c0ntdri de ruglciuni a o lua pe dinsa, cu nimic
n-au sporit, pentru cd,de cite ori se ispiteau cei sfinlifi sd se atin-
gd cu mdinile de ea sd o ridice, eardfninea tot nemiscatd.Ydzind
Lcelsta.au infeles cu tofii, cd Preasfinta Niscltoare nu binevo:
ieste a pleca de acolo. Ei punitndu-gi toatd nddeidea in aiutorul
ei cel puternic, s-auinchis in mdnlstire gi aqteptauvenirea potriv-
nicilor la ddnEii. Dar grabnica ajutiltoarc a credincioEilor gi plzi
toate neadormitl a locagului siu, n-a lasat pe $fezi ca sd mai
aiungd,pindla mlndstire, cile-aimpiedicat caleacu o minune ca
aceasta:Pe drum li s-a ardtat o mare gi infricogatd" oaste, c re
vbnea in grabl contra lor. Atunci, ei neputind sd stea impotriva
unei puteri nebiruite ca Lceel,;i fIrI sI mai agtepte aiutor, cu-
prinzindu-se de mare fricd, s-au intors in fugd, cdlcind unii pes-
te al1ii. Din acel timp, Sfezii n-au mai indrdznit sd vind la mInIs-
tirea Tihfinului. Astfel Preasf.inta Ndscitoare de Dumnezeu, de
multe ori sia apitat cu preasllvire locagul sIu, dar nu numai
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 409
acel locas,ci a izbdvitdin miinile si de sub stipinirea $fezilor,
si marele Novgorodcu toate tinuturile din hotarelelui, Ei le-a
incredintat drept-credinciosuluiimplrat creEtin,cu ruglciunile
Ei flcindu-se alinare suferintelorsi intemeindu-sepaceapeste
plmdntul Rusiei.
MINUNEA 423
Mlnlstirea Maicii Dommrlui, Tihfini, trece prin foc,
spre curitirea de intiniciuni si pedepsire
Dupdtrecereaprimejdiilorsi a necazurilorce s-auabltut asu-
pra md.nlstiriiTihfinului, s-a^sezlt o liniste deplirri, dar carc
n-a durat mulli ani, cdciDumnezeua voit dupl nepdtrunseleSale
judeclfi cL pe aceamdnilstirece a pdzit-ointreagl de urgia Sfe-
zilor, sd"o cercetezecu foc, spre curdtireade spurciciunile ce au
profanat-o,gi spre pedepsireacelor ce s-auabitut. Cercetarea
Lceeas-avestit mai inainte in chip minunat, astfel:La Tihfini era
un om sdracanumeNichita, care fdcdndu-se nebun pentru Dum-
nezeu,i s-aardtatnu in vis, ci la ardtare,CuviosulMacarieJelto-
vodschi,zicindu-i:,,Mergide spuneegumenuluisi fratilor, ca si
pdzeascd, cu dinadinsul infrinarea. Mai alessd nu fini in mind-
stire bduturl, din care se poate imbdta,,deoarecebefia se face
pricinuitoarcla toaterdutlfile, precumsi fefelecelepricinuitoa-
re de sminteall, adicd,plrtel femeiasci, si nici ei sd nu plece
afard"din mdnistire si de l0ngd bisericl, ci sd se rcLgelui Dum-
nezeuneincetatsi PreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeu,deoa-
receare sI vind pedeapsdprin foc asupramdnistirii". Nichitase
gindeain sine:Cineesteaceststaretcinstit,impodobitcu cdrun-
tete. care-migrliegte mie unele ca acestea? Iar cel ce i se ardtase,
i-a zis: ,,Eusunt MacarieJeltovodeanul,am venit sI md inchin
cinstitei Icoanefdcdtoue de minuni si PreasfinteiNdscltoareide
Dumnezeu".Zicind acestea,s-afdcut nevdzut.Nichita s-adus de
a spusegumenului;i fratilor, dar ei nu l-au creztJt, ciil qi batjo-
pe
coreauca un nebun.DupI cdtevazile dintr-o micdintimplare
s-a aprins o chilie, de la acee indatd,focul s-alifit peste toate
zidurile, incdt s-aaprins toatd,milndstirea,si din minia lui Dum-
nezeu eta atita foc, incOttoate s-aufdcut cenupd,nu numai cld,
dirile careerau de lemn,dar qi celede piatrd.,multe s-austricat
de acel foc cumplit. Atunci clluglrii au cunoscutcd"erau ade-
410 Protos. NICODIM MANDTTA
vdrate cele afiltate de Cuviosul Macarie, nebunului Nichita. Ina-
inte de ldlirea focului, ei au inceput apdzi cuvintele zise de Guvi
osul, a se ruga lui Dumnezeu si Preasfintei Ndscdtoare,prin a
cliui milostivire, in cifiva ani, s-a innoit acea aleasd"mdnistire.
Astfel, acum std intregd, inflorind ca crinul gi imboglfindu-se cu
minunile cele fdcute de lcoana cea fdcdtoare de minuni t Ptea-
sfintei Ndscdtoareide Dumnezeu; deoarecesi acum cei ce aleargd"
cu credintd, isi capdtd cerintele lor, qi de toate neputinlele ome-
nesti cOstigiltdmdduirein chip minunat, despre care s-a scris cu
de-amdnuntul in loca;ul acela,intru slava lui Hristos Dumnezeu
Ei a Maicii lui Preasfinte.
MINUNEA 424
De unde a venit in plmintul Rusiei, la Tihfini,
lcoana filciltoare de minuni a Maicii lui Dumnezeu
Sf0nta lcoand,a Preasfintei Ndscdtoarede Dumnezeu de la Tih-
fini, care a venit aici zburind prin vdzduh,lumin0nd cu multd
strdlucire Ei fdcind mullime nenumdrate de minuni, nu se stie
cu siguranld de unde a plecat. Dar in cronicile cele vechi, scrise
de mdnd,,ale mdndstirii din Tihfini, printre alte lucruri minunate
se afld,scrisd qi aceastl povestire: Pe vremea cind Icoana cea fd'
cdtoare de minuni a Preasfintei Nlscdtoarci de Dumnezeu, fdcea
mari gi minunate minuni la Tihfini, de care se dusesevesteain toa-
td Rusia, nigte neguldtori din cet^tea Novgorodului, aflindu-se in
Constantinopol, au mers la Preasfinlitul Patriarh, cu care au stat
de vorbI. Printre altele, Patriarhul le-a povestit lor, despre o
lcoand,fdcdtoare de minuni a Preasfintei Nlscltoare ce se aflain
Constantinopol, qi care a plecat de la dingii, in chip tdinuit. Dupd
aceea"i-a intrebat si pe din;ii, dacX nu cumva au auzit despre o
lcoand cL aceea. La aceastd inffebare, negufltorii au rdspuns
rPatriarhului, urmitoarele,,in Rusia cea mare a venit cu preasll-
vire prin vdzduh, o lcoanI f.dcdtoarcde minuni a Maicii lui Dum-
nezev, numai Dumnezeu ltie de unde. Acea Icoand se atatil in di-
ferite locuri, in hotarele marelui Novgorod, depfutate ca la 180
de stadii. Apoi s-a artrtat la riul Tihfinului cu multd preaslivire,
f{cind negrlite minuni Ei dind nenumlrate tlmiduiri, apoi
ficdndu-i-se aici bisericl, petrece in mare cinste in acest locas
sfint". Preasfintitul Patriarh auzind aceastdistorisire, a inlelei
MINUNILE MAICII DOMNATUI 411
cd,acealcoanl, esteceade careintreba el, din carc cauzda ince-
put a suspinadin adincul inimii, gi a intrebat.despredinsa mai
cu dinadinsul.Apoi le-amai povestitlor, cum acealcoanilfdcdtoa-
re de minuni a Maiciilui Dumnezeu,se duceaadeseoripe mare,
cu preasldvire,de la Constantinopol,oriunde o indrepta purta-
rea de grijd.ceaDumnezeiascd, dupi careiardqiseintorceainapoi.
Astfelfdceamulte minuni Eifaceride bine oamenilorcredinciosi,
dindu-le biruinle asupra potrivnicilor, cL una ce este tare si
grabnicdajutdtoarc.Dar pentru mdndrie, ura de frati si pentru
nedreptlfi, a plecatde tot de la ddnEiisi nu s-amai intors.
PreasfinfitulPatriarh,spunind toate acesteacu umilintd, s-a
dus in bisericl qi le-a ardtat locul gi chivotul unde a stat ^cea
lcoand,fdcdtoarede minuni. Acel loc era, cum intri in bisericd,
in partea apusului,la stilpul din dreapta,in careloc se pusese
o altd,Icoand a Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu,dar mzi
micd in mlrime gi deasupraei ardea o candeld.Bdrbalii aceia
din Rusia auzind si vdzind unele cL acestel.s-aumirat foarte
:
mult ;i au preamdrit pe Domnul Dumnezeu,gi pe Preasf0nta
Ndscitoare, care face prin chipul sdu cel fdcdtor de minuni,
preaslivite minuni in multe !Iri. intorcdndu-seinapoi, au poves-
tit cele atzite despreaceastd"Sfantdlcoarrd,cares-aurdspdnditin
tot plmintul Rusiei.De tceease socotettede cei credinciosi,cd
Icoanafdcdtoarede minuni din Tihfini, nu este altd,lcotnd,,decdt
Lcee care a plecat din Constantinopolpe vremeaimpdratului
Ioan Paleologul,cu cdtiva ani mai inainte d,e cddercalui sub
stdpinirea turceasc[ Pentru aceasta" in biserica din mdndstirea
Tihfinului, i s-a fdcut loc potrivit chipului celui ficitor de min-
uni al PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu,dupd,chipul locului
din Constantinopol,la intrarca in bisericl, in partea despre
apus,la intiiul stilp din dreapta,unde st[ gi p0nd acum,fdcdnd
multe si nespuseminuni (DclaM.4L5.424, dinv. Sf.26runie).
MINUNEA 425
.Sfinta lcoanI a Maicii Domnului si cinstita Cruce
aduc biruinte strilucite impirafilor creqtini
Prdznuiteascoaterii cinstitei Cruci a Domnului s-a aqezatin
aceastdzi (1 August),
incl de pe vremeadrept-credinciosului
irnpl-
rat grecescManuil,si a marelui domn al Rusiei,Andrei Gheor-
412 Protos. NICODIM MANDTTA
ghievici.Acestpraznics'L asezatde PreasfinfitulLuca,Patriarhul
de Mitropolitul Constantinal Kievuluigi de
Constantinopolului,
Nestor,EpiscopulRostovului,pentru o pricinl ca aceasta:
implratul Manuil,petrecindin pace9i iubire de frali, cu ma-
rele domn al Rusiei,li s-aintimplat lor de au ieEitin aceea;izi
la rdzboi.CeIdin Constantinopol,contra Turcilor, iat celdin Ros-
tov, contra bulgarilor, pentru cl atunci mareledomn Andrei, pe-
trecea,in Rostov.Bulgarii, era un popor necredincios,care se
chemaaqadupd riul Volga,fiindcl petreceain ios de acel t?;u,
si le-a diruit Domnul Dumnezeuaminduror biruintd contra
potrivnicilor.implratul grecesca biruit pe turci; iar domnul Ru-
siei a biruit pe bulgari si ia supuspe ei lui,,fdcOndu-ibirnici ai
stdpdniriisale.
Mareledomn Andrei aveaun obicei ca acesta:C0ndmergeala
rdzboi impotriva vrljmaEilor, lua cu sine in cetele sale,cinstita
Icoanda PreasfinteiNiscdtoarcide Dumnezeu,ca:reaveainbta'
tele salepe Prunculcel mai inainte de veci,pe HristosMintuito-
rul nostru..El mai lua incd gi cinstitaCrucea Domnului,pe care
o purta doi Preoli imbrlcali in sfinteleve;minte;Ei astfelieEea
lardzboi,dupi ce indllz-multe rugiciuni citre llristos Dumnezeu
qi citre Preacuratalui Maicd,gi se impdrt6s,ea cu Dumnezeiestile
Taineale Trupului gi Sdngeluilui l{ristos.Cu niqtearme ca aces-
ter de nebiruit,seinarma el mai mult, decdtcu sdbiilesi cu suli-
fele; mai mult se ndddjdfia spre ajutorul Celui preainalt, decit
spre vitejia si putereaogtirii sale,gtiind bine cuv0ntul Prooro-
cului David: ,,Nuin putereacalului va voi, nici in pulpele bilrba-
tului ii va pldcea.Domnul va birui intru cei ce se tem de Dinsul,
qi intru cei ce nidljduiesc spre mila Lui". Acestbine-credincios
domn intdrea ousteasa,pe de o parte, cu chipul cucernicieisale,
prin rugiciuni, iar pe de alta,cu poruncaspreruglciuni. Cu tolii
cdzindinaintea IcoaneiPreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeu,si
a cinstiteiCruci,se rugauDomnuluicu lacrimi..Marele domn pri-
vind spre lcoand,se ruga astfel:,,O!Stipand! Ceea ce ai nlscut
pe tlristos, Mintuitorul nostru,tot cel ce nddliduie;te spre tine,
nu va pieri; gi eu robul tdu pe tine te am, dupl Dumnezeu,zid
gi acoperdmint, iar CruceaFiului tdlu,armd,asculitl asupravrli-
maqilor.Roagdpe Mintuitorul lumii, pe careil lii in bratele tale,
MINUNIIE MAICII DOTUINUIAI 4r3
ca sd fie puterea Crucii ca un foc, anind felele potrivnicilor,
celor ce doresc rdzboi cu noi; iar folosirea ta cea preaputernicl
sI ne ajute noul si sd calce pe vriljnasii nostrii". DupI ace std
rugdciune,sdrutind Sfdnta lcoanI si Cinstita Cruce, toti au por-
nit cu mare indrdzneald, contra vrijmaqilor lor, si astfel le-a aju-
tat lor Domnul cu puterea Crucii, iar Preasfinta N'dscdtoarede
Dumnezeule aiuta lor cu miiklcirile sale cele cdtre Dumnezeu.
Marele domn avind totdeauna un obicei ca acesta,a ie;it cu
oastea sa intr-o rinduiald cL aceel si contra bulgarilor precum
de demult marele impdrat Constantin ^ p\rtzt serirnulCrucii ina-
intea oastei si mergind la cimp, s-a luptat cu ostirea bulgdreas-
cd. Biruindu-i pe ei, au venit dupd dinqii gi au luat qi patru cetdli
ale lor, cum gi a. cincea,,anume Vrehimul, la riul Kamii. Cind s-a
intors in cortul sdu de la rdzboi cu pdginii, a vdzut iesind din
Icoanz Mintuitorului si din cel a Preacurateilui Maici, o strllu-
cire luminoasd ca focul, care strllucea peste toate ogtile. Aceasta
s-a petrecut in luna lui august,in ziua intii. Dupd aceea,,marele
domn cdgtigdnd gi mai mare bdrbdlie Ei indrdzneald, s-a intors
cu ostirea s contta piginilor, pe care ia biruit desdvirgit, ludnd
toate cetd[ile lor, cdrora le-au pus daidie, intorc0ndu-se inapoi cu
mare ptdznuire.
Asemeneasi Manuil, irnpdratul grecilor, cel ce ieEisecu oastea
sa contra turcilor, avdzut in aceeaEiziaceea;i minune, adicl nig-
te raze de foc care ieseaudin Icoana Mintuitorului gi a Preasfin-
tei Ndscltoarei de Dumnezeu,pe care le aveaimpreund cu cinsti-
ta Cruce,in miilocul ogtirilor sale.Ei sau instiinfat unul pe altul
prin epistold, de biruinfa lor contra vrlimasilor, pe care cu aju-
torul lui Dumnezeu au fdcut-o si de strdlucirea cea minunat'i pe
care au vdzut-o iesind de la IcoaneleMintuitorului si a Preacura-
tei SaleMaici, qi au preamdrit pe Dumnezeu.Sfdtuindu-secu Arhi'
ereii lor cgi mari, au asezatpriznuire in ziuaintii z lunii august,
dind mul,tumirelui llristos Mintuitorul si Preacurateilui Maici.
Pentru pomenirea puterii Sfintei Cruci, cu care fiind inarmafi au
biruit pe vrljmaqi, ei au poruncit ca Preofii sd scoatdcu miinile
lor CinstitaCrucedin Sfintul Altaq gi si o punl.pe ea in mijlocul
bisericii,ca si se inchine ei si iu dragostesi o sirute pe ea, tot
poporul crestinesc,preamirind pe llristos l)omnul, Cel ce a f<rst
414 Protos. NICODIM MANDITA
rdstignitpe dinsa. Arhiereii au mai poruncit ca in aceastilzi, si
se facl ;i sfinlirea apei; de atunci, prilzwirea, Lceasta,
s-anumit,
scoatereaCinstitei Cruci (v.sf.l august).
MINUNEA 426
Jurind in fala Icoanei Maicii Preacurate
a fost silit si mirturiseascifilrd de voie, adevirul
in cetateaKievului erau doi bilrbali sllvili, prieteni intre ei,
Ioan gi Serghie.AceEtiavenind in bisericaceade Dumnezeuimpo-
dobitd a Pecerscdi,au vdzut ieqind de la Icoan^ ceafdcdtoarede
minuni a PreasfinteiNdscdtoarei de Dumnezeu,o lumini mai strl-
lucitoare decit soarele,si inaintea ei s-aulegatintre ddngiicu du-
hovniceascd, frdtie. DupI mul,tiani Ioan s-aimbolnlvit de moarte,
llsdnd in urml pe fiul silu Zaharia, clre era numai de cinci ani.
Atunci el a chematpe fericitul Nicon,egumenulPecerscli,gi prin
el gi-aimplrfit Lverel la strraci.lar partea fiului sIu, 1000 de
grivine de argint Ei 100 de grivne de aur, le-a dat lui Serghie
clruia i-a incredinfat spre pazd.pe fiul sIu Zahafii, ca unui pri-
eten al sduEi-fratecredincios,cdruiai-a poruncit, c Ltufici cind
va creqtefiul sdu,sl-i dea argintul Ei aurul incredinfatsprep6s-
trare. Dupd ce a rdnduit acestea,la pulind vreme a murit.
Zahariaajungind lavdrsta de 15 ani,voia sI-gi ia argintul gi
"aurulde la Serghie.Dar acestarlnindu-se de diavolul iubirii de
argint, a socotit sI-gi insugeascdbogdlia aceea,spre pierzxea
sufletuluisdu.Acesteagindind, a rdspunstindrului cu viclenie:
,,Tatdltilu a dat toatil avercalui Dumnezeu,cereargintul gi aurul
de la El. Acestaifi este dator, sI-,ti dea averea.Eu nu sunt dator
cu nici un galben, nici tatillui tiu, nici !ie. Aceasta+i-afdcut-o
tutdl tfurcu nebuniasa,El qi-aimplrtit toatn averel sain miloste-
nie, iar pe tine te:a ldsat slrac gi scdpdtat':.TinIrul auzind aces-
tea, a inceput a plinge de nevoia si lipsa sa, ;i a mers din nou
la Serghie,cu rugdminte, zicindu-i: ,,Dd-mijumltate din mogte-
nirea mea gi cealaltd,jumitate sI fie a \L".Dar Serghieoclra cu
cuvinte asprepe tatdl lui gl pe el insugi.
Apoi Zaharia a cerut a treia parte, dupd.aceeaa zeceapffte
qi vtrz0ndu-se pe sine cu totul lipsit, a zis lui Serghie;,,Dacd.
n-ai
luat, vino si te jurd mie in bisericaPecerscdi, inaintea Icoanei
celeifdcltoare de minuni a PreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeu,
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 415
unde ai fdcut cu tatll meu, legltura prieteniei de frafi". Serghie
a mers cu indrlzneald,la bisericl ;i stind in4intea IcoaneiPrea-
sfintei Nlscdtoareide Dumnezeu,s.aiutrt, zicind: ,,N-amluat o mie
de grivne de argint, nici o sutd de grivne de aur". Cind a wut
sd slrute lcoanl, n-a putut si se apropiede dinsa; apoi iegind
afard.,ainceput a striga: ,,CuviogilorPIrinli, Antonie.siTeodosie,
sI nu poruncifi sd mi piardd ingerul acestanemilostiv; ci vi ru-
gafi PreasfinteiDoamneiNiscltoarei de Dumnezeu,ca sd"izgo-
neascl de la mine pe diavolii cei mulgi,cilrorasunt dat qi sdia din
cdmarameaargintul gi aurul ce se afll pecetluit".Atunci s-aflcut
fricd mare pesteto[i, qi de atunci nu mai ldsa pe nimeni sd se
iure inaintea IcoaneiPreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeu.Apoi
trimi{and au luat vasul cel pecetluitgi au gdsitintr-insul 2000 de
grivne de argint qi 200 de grivne de aur, pentru cd,a;a a indoit
Domnul,rlsplltitorul celor milostivi. lar Zahaiape toatd,averea
Lcee a dat-oegumenuluiloan, care se aflain wemea Lcela,ca
si o cheltuiascispre folosul Sfintei MlnIstiri, iar'el s-aclluglrit,
si sia sdvirEitvlalain acestsf2nt loca;. Iar cu aurul ,s-icu argin-
tul acela,au zidit.o bisericdin cinsteaSfintului Ioan Botezltorul,
in sfinta Mdnlstire a Pecerscdi, spre pomenireaboierului loan ;i
a fiului sduZaharia,intru slavalui Hristos Dumnezeu,care mai
alesse preamiresteln acestloc, de la care darul ei cel minunat
si nu fie indepirtat niciodatd"(v.sf,14august).
MINUNEA 427
Pentiu sfintenia si nevinovltia Cuviosului Alipie zugravul,
gapte lcoane se zugrivesc singure
FericitulAlipie a fost datlainvlttrtura zugrtrviriiIcoanelor,de
ciltre pdrinlii sdi,in zilele bine:credinciosuluidomn al Kievului,
VsevolodIaroslaviciqi pe vremeaegumenieiCuviosuluiNicon.El
a fost dat dupl rinduiala lui Dumnezeuqi cu sfdtuireasi binecu-
vintarca CuvioEilorPIrinfi, Antonie si Teodosie.La'zece'ani
dupl repauzarealor; aceEtidoi Cuviggi Pirinli s-au ardtat in
ConsJantinopol unor zugravigreci,pe carei-auchematgi cu care
s-au tocmit, pentru a impodobi minunata bisericl a Pecerscdi.
CuviosulAlipie in aceltimp fiind in Percersca,thrcrat impreund
cu zugravfi greci Ei a vdzut cu ochii minunile cele mari ce s-au
ficut in ceea vreme. Cum, atunci cind zugravii impodobeau

4r6 Protos. NICODIM II,IANDfTA
Sfdntul Lltar, IcoanaPreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeus-a
inchipuit singurl, dupl care fala ei a strilucit mai mult de cit
soarele;apoi cum un porumbela zburatdin gura ei, Ei a intrat
in gura lcbaneiMdntuitoruluice era sus.incl de pe atunci Cuvi-
osul Alipie invlfindu-se, aiuta mesterilor sli 9i luind aminte,
toate le puneain mintea sa; cdcilucrareaPreasfintului Duh pe-
treceain aceastilSfintI Bisericl a Pecerscii.
Zlgravii sfdrgindu-;ilucrul lor gi impodobind cu chipuri Sfin-
ta Bisericl, Alipie s-aimpodobit gi el cu imbunitdfitul chip al rin-
duielii clluglreqti, de cltre CuviosulegumenNicon.El a inceput
a se deprinde la faptelecele duhovnicegtiale Sfinfilor, ale cdror
fefe pim0ntegti,Etiacum sdle inchipuiascdbine. Cu darul lui Dum-
nezeuel a ajunsun preaiscusitzugravde Icoane,pe carele lucra
fdrd"de platd,.Pentru viala lui imbundtdfitd, L fost hirotonit
Preot,dobdndindapoi gi darul faceriide minuni, dupd cumvom
vedeadin cele ce urmeazd.
Un oarecarc bdrbat credincios din cetatea Kievului care ?
zidit o biserici, a voit ca sd,facdEaptelcoanemari pentru impo-
dobireaei. intilnind doi monahi din mdnistireaPecersca, stiu-
tori ai acestuimeqtegug, le-audat lor argint Ei sc0nduripentru
celegapteIcoane,rugindu-i ca pentru zugrdviresdintrebe gi pe
CuviosulAlipie. Acei monahi n-au spuslui Alipie, iar argintul
l-au oprit pentru ei. Trecind citilva vreme,a trimis omul acelala
cei doi monahi,sI afle dacl sunt gata"Icoanele. Iar ei au rdspuns:
luat argintul trimis de
,,LuiAlipie ii trebuie mult argint". Si iar au
acel om, pe careasemenea l-au oprit. Apoi fiind cu totul lipsifi
de rusine gi de frici de Dumnezerr, au vorbit cuvinte nedrepte
asupraSfintului, citre omul acela,zicind:,,Lui Alipie ii mai tre-
buie argint,incl atita pe cit aluat".Iar omul cel iubitor de Hris-
tos, a dat qi a treia oard argint, zicind:,,Voiescdin m0inile lui sd
iasi, cu ruglciune ;i binecuvtrrtare".Dar fericitul Alipie nu stia
nimic, de aceeace fac acei monahi.
DupX aceeaomul iar a trimis, vrdnd sI gtie cu adevdrat,dacL
Icoanelesunt zugrlvite saunu. Monahiine mai qtiind ce sI rls-
pundI, atr zis: ,,Alipie a luat argintul tIu in trei rinduri si acum
nu voieste silmzi zugrdveascilcoanele".Auzind Lcestea,acelom
iubitor de Hristos,a mers cu mai multi tovardsiin mdndstirea
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 415
unde ai fdcut cu tatll meu, legdtura prieteniei de frati". Serghie
a mers cu indrlznealdla bisericl qi stdnd inaintea Icoanei Prea-
sfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu,s-airtrat, zicir\d: ,,N-amluat o mie
de grivne de argint, nici o sutd de grivne de aur". Cind a vrut
sd sdrute lcoana, n-a putut si se apropie de dinsa; apoi ieEind
afard,a inceput a striga: ,,CuviogilorPirinfi, Antonie gi Teodosie,
sd nu poruncili sd md piardd,ingerul acesta nemilostiv; ci vi ru-
gafi Preasfintei Doamnei Ndscitoarei de Dumnezeu, ca sil izgo-
neascdde la mine pe diavolii cei multi, ctrrorasunt dat qi sd ia din
cdmaramea argintul Ei aurul ce se afll pecetluit". Atunci s-aficut
fricd mare peste toti, qi de atunci nu mai ldsa pe nimeni sd se
jure inaintea lcoanei Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu.Apoi
trimilOnd au luat vasul cel pecetluit gi au gisit intr-insul 2000 de
grivne de argint si 200 de grivne de aur, pentru cd"aEaa indoit
bomnul, rdspldtitorul celor milostivi. lar Zahafia pe to td averea
^ceel a dat-o egumenului Ioan, care se af.lain vremea aceel, cL
sd o cheltuiascdspre folosul Sfintei Mindstiri, iar el s-acdluglrit,
qi gi-a sdvirEit vialain acest sfdnt locag.Iar cu aurul;i cu argin-
tul acela,au zidit o bisericd in cinstea Sfdntului Ioan Botezitorul,
in sfinta Mdnistire a Pecerscii,spre pomenirea boierului loan si
a fiului sdu Zaharia, intru slava lui llristos Dumnezeu, c'dtema,i
ales se preamlreste in acest loc, de la czre darul ei cel minunat
sdnufieindepr""'
"nilll,l'$r'i';;;*n
Pentru sfintenia si nevinovltia Cuviosului Alipie zugravul,
qapte Icoane se zugrivesc singure
Fericitul Alipie a fost datlainvdfdtura zugrdvirii Icoanelor,de
cilfte pdrinfii sIi, in zilele bine-credinciosului domn al Kievului,
Vsevolod Iaroslavici qi pe vremea egumeniei Cuviosului Nicon. El
a fost dat dupd rinduiala lui Dumnezeu qi cu sfdtuirea qi binecu-
vdntarca Cuvioqilor Pdrinfi, Antonie Ei Teodosie. La zece ani
dupd reparrz re lor, aceqti doi Cuvioqi Pdrinfi s-tu atiltat in
Constantinopolunor zugtnvi greci, pe care i-au chemat si cu care
s-au tocmit, pentru a impodobi minunata bisericd a Pecerscdi.
Cuviosul Alipie in acel timp liind in Percersca,alucrat impreuni
cu zugravii greci qi a vizut cu ochii minunile cele mari ce s-au
fdcut in ceea vreme. Cum, atunci cind zugravii impodobeau
4r6 PTotos. NICODIM MANDTTA
Sfintul Altar. lcoana Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeus-a
inchipuit singuri, dupl care faqaei a strllucit mai mult de cit
soarele;apoi cum un porumbel a zburat din gura ei, gi a intrat
in gura lcoaneiMintuitorului ce era sus.incl de pe atunci Cuvi-
osul Alipie invtrfindu-se, aiuta mesterilor sIi gi luind aminte,
toate le puneain mintea sa; clci lucrareaPreasf0ntuluiDuh pe-
treceain aceastilSfantl Bisericl a Pecerscli.
Zugraviisfirgindu-qilucrul lor gi impodobind cu chipuri Sfin-
ta Biserici, Alipie s-aimpodobit fi el cu imbunltifitul chip al rin-
duielii'cllugIregti,de ciltreCuviosulegumenNicon.El a inceput
a se deprinde la faptelecele duhovniceqtiale Sfinfilor, rle cdror
fe,teptrminteqti,qtia cum si le inchipuiascl bine. Cu darul lui Dum-
nezeuel a aiunsun preaiscusitzugravde Icoi'ne,pe carele lucra
fdrd de pl*d. Pentru viala lui imbunltdfitd, a fost hirotonit
Preot, dobindind apoi Ei darul facerii de minuni, dupl cum vom
vedeadin cele ce urmeazil.
Un oarecare bdrbat credincios din cetatea Kievului czre a
zidit o bisericd,a voit ca sil facd"$apteIcoanemari pentru impo-
dobirea ei. int0lnind doi monahi din mtrndstireaPecersca,gtiu-
tori ai acestuimeEte;ug,le-at dat lor argint ;i scinduri pentru
cele gaptelcoane,rugindu-i ca pentru zugrdviresd intrebe ;i pe
CuviosulAlipie. Acei monahi n-au spus lui Alipie, iar argintul '
l-au oprit pentru ei. Trecind citdva vreme,a trimis omul acelala
cei doi monahi, sI afle daci sunt gata.lcoanele. Iar ei au rdspuns:
,,LuiAlipie ii trebuie mult argint". Si iar au luat argintul trimis de
acel om, pe care aselneneal-atr oprit. Apoi fiind cu totul lipsifi
de ruqine qi de frictr de Dumnezerr,Lrrvorbit cuvinte nedrepte
asupraSfintului, citre omul acela,zicind:,,Lui Alipie ii mai tre-
buie argint,incd"Ltatape cat Llru t".Iar omul cel iubitor de Hris-
tos, a dat gi L treia oard.atgint, zicind: ,,Voiescdin m0inile lui sI
iasl, cu ruglciune si binecuvAntare".Dar fericitul Alipie nu stia
nimic, de aceeace fac acei monahi.
DupI Lceel omul iar a trimis, vrind si gtie cu adevilrat,dacd.
Icoanelesunt zugrivite sau nu. Monahii ne mai gtiind ce sI rls-
pundI, au zis: ,,Alipie a luat argintul tlu in trei rdnduri si acum
nu voieqtesi mai mgrdveasclIioanele".Auzind acesteu,acel om
iubitor de Hristos,a'mers cu mai mul-titovarlsi !n mlndstirea
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 417
Pecersca la CuviosulegumenNicon ;i i-a spuspricina mdhnirii
sale.ChemdndegumenulpeAlipie, i-a zis,,Frate,de ce ai flcut aces-
tui fiu al nostru o nedreptateca aceasta:cd.te-a tug t de multe
ori, ddndu-+icetai voit, iar tu fdgiduindu-tegi ludnd mult aigint,
nu-i zugrlvegtilcoanele,pe c2nduneori le faciin dar?"Alipie au-
zind acestea, a rdspuns:,,CinstitePdrinte,qtii Sfin{iatacd"nicioda-
td nu m-amlenevit in acestlucru; dar acumnu gtiu desprece-mi
vorbeEti!"EgumenuliardEia zis:,,Ai luat trei preluri pentru Eapte
Icoanesi nici p0;ndacumnu le-ai zugrdvit".SpremustrareaSfin-
tului a trimis sI aducdindatd"scdndurileacelorlcoane,careinain-
te de aceanoapteau fost vilzute nezugrlvite, puseintr-o cdmard"
mdnlstireascd.De asemeneaa trimis sd chemeqi pe cei doi mo-
nahi, prin careacelom trimitea Sfintului Alipie argintul. Venind
trimigii au adusIcoanelezugrdvitecu mestesug,punindu-le ina-
intea egumenuluigi a celor ce.eraucu el. Atunci toli s-aumirat
gi inspdimdntlndu-secu cutremur,au cdzutcu fal* la pdm0nt,gi
s-auinchinat acelorchipuri neflcute de mind, al Domnului, al
PreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeusi ale Sfintilor lui.
Venind dupd aceeacei doi'monahi care mintise contra lui
Alipie gi neqtiind de minunea ce se fdcuse,au inceput a se certa
cu Sf2.ntul,zicindu-i:,,Treiprefuri ai luat, iar Icoanelenu le zugrl-
veqti". Auzind cei ce erau acolo de aceastd" ndpastd",le-at atdt
Icoanele,zicindu-le:,,latdlcoaneles-auzugrdvitdeDumnezeuin-
qugi,care mdrturisestenerlutatea lui Alipie". Ydzdndu-les-au
inspdimdntatde aceastdminune. Atunci egumenulvdzdnd furti-
gagul Ei minciuna lor, ia izgonit din mdndstire,gi au cdznt din
toate lucrurile lor, cdci griliau hule impotriva CuviosuluiAlipie,
spunind oamenilorin cetate:,,Noisinguri am zugrdvitaceleIcoa-
ne, iar stdpinul lor nevrdnd sI ne dea plata,ne-amlipsit de toc-
mealil; gi iatd a gdndit Ei a minfit, cil aceleIcoanes-auzugrlvit
de Dumnezeu,qi au indreptlfit pe Alipie". Astfelau orbit pe po-
pprql ce alergala privirea Icoanelor Ei la ?nchin rea lor. Degi
acei oameniau crezutatunci acelormonahi be cleveteaupe cu-
vidsul Alipie, insl Dumnezeucel ce preamlre$tepe Sfinfii sii,
precumsingur a zis in Evanghelie:,,Nupoate cetatezsI se ascun-
dI stdnddeasupramuntelui,nici aprind fdcllaqi o pun sub obroc,
ci in sfesnicca si luminezbtuturor", n-a tlinuit imbunltdtitele
418 Protos. NICODIM MANDTTA
nevoinle ale acestui cuvios bdrbat, pentru cd vestea a aiuns la
domnul Vladimir Monomahul, adicd.despre minunea ce s-afdcut.
Aceastl minune s-a adeverit insl ;i mai mult, pentru cd oare-
cdnd, prin voinfa lui Dumnezeu, lu0nd foc toatd,cetltea Kievului,
a ars Ei biserica ce avea aceleIcoane;dar dupd foc acelesapte Icoa-
ne s-au glsit intregi ;i nevdtdmate. Auzind voievodul de acest
lucru,'a mers ih persoand"sd vadd.minunea ce s-a fdcut. Ydzdnd
Icoanele nevdtdmate, a auzit cum au fost zugrdvite intr-o noapte,
cu voia lui Dumnezeu, cel ce a izbdvit de ndpastd pe Cuviosul
Alipie. Atunci voievodul a preamdrit pe Dumnezeu cel ce a facut
aceastd minune, pentru faptele bune ale Cuviosului Alipie 9i
luind una dintre ele gi anume Icoana Preasfintei Ndscdtoareide
Durnnezeu, a trimis-o in cetatea Rostovului, in biserica cea de
piztrd", ziditd,de-dOnsul. S-aintimplat cd"odatd zceea biserici s-
a surpat, dar sfinta lcoand a rdmas nevdtdmatd. Apoi fiind
mttatd intr-o bisericd de lemn, care mai apoi arzind, a scdpat si
de aici nevdtdmatd".Toate acesteainchipuiau viala,imbundtdlitd'
a Cuviosului Pdrintelui nostru Alipie, pentru cate aceleIcoane s-
au zlgtdvit fdrd, de mdnd.. o mihnire, ci nu o Lvea,g ta pentru praznic, numindu-se pe sine
. MINUNEA 425-
Cuviosul Alipie apropiindu-se de moarte, un inger
ii zugrilveste lcoana Adormirii Maicii Domnului
Un drept-credinciosi-a dat Cuviosului Pdrinte Alipie o Icoand,
Adormirea Preasfintei Niscdtoarei de Du'mnezerr,ca s-o zugrdveas-
cil, rugdndu-l ca s-o termine de pralnicul Adormirii. DupI citevz
zile Cuviosul imbolndvindu-se qi apropiindu-se de sfdrsit, lcoana
a"rdmas nezugrdvitl Din aieastd pricind, omul acela se supdra gi
se mihnea asupra Sfintului. Dar Alipie ii zicea: Fiule, nu te su-
pdra cind vii la mine, ci aruncl-,ti spre Domnul grija, cd el va.
face precum va voi, si Icoana pe care o doreEti de ziua ptaznicu-
rlui va stala locul ei". Omul crezdndcuvintele Cuviosului, s-a dus
la casasa bucurdndu-se.Apoi venind iarIgi la vecernia praznicu'
lui Adormirii Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu gi vilzind
Icoara nezugrivitn Ei pe Cuviosul Alipie Ei mai bolnav, il defdi
ma, zicindu-i: ,,De ce nu mi-ai spus de sl'dbiciuneatL, cd a-gi fi
dat altuia sd-mi zugrdveascd"lcolfia, ca praznicul sd-mi fie lumi
nos si cinstit, dar acum iatd.cd.m-ai rusinat". Cuviosul i-a rdspuns
MINUNIIE MAICI] DOMNULAI 419
cu blindele: ,,O fiule! N-am fdcut LceLStLdin lenevire, insl Dum-
nezeu poate calcoana Maicii Sale,si o zugrilveascdcu un cuv2nt;
pentru cd eu acum md duc din lumea aceasta,precum mi-a atd-
tat mie Domnul, iar pe tine nu te voi ldsa intristat". Auzind aceas-
ta omul acela a plecat foarte intristat.
indatd, dupd plecarea acelui om, a intrat la Cuviosul Alipie un
'tindr
luminos gi a inceput a zugrdvi acealcoand. Alipie a socotit
cI stlpdnul lcoanei s-a miniat, qi a trimis alt zugrav sd,i-o facd,.
La inceput i s-a pdrut cd"acela este om, dar graba cu care lucra
si frumusetea lucrului, il arilta pe el ci este inger, cici uneori
punea aur pe Icoand",iar alteori freca pe piatrd, felurite vopsele
si cu acelea zugrdvea.Astfel, in trei ceasuri a zugrilvit o lcoand
foarte frumoasd.DupI aceelazis cdtre Cuvios: ,,Pdrinte,lipseqte
ceva de aici, sau am gregit cu ceva?"Cuviosul i-a rdspuns: ,,Bine
ai fdcut-o, Dumnezeu ti-a ajutat ca sd"o zugrdvesti cu aqa mute
podoabi, clci El insugi a lucrat Lceastaprin tine". Apoi sosind
searl, zugravul acela s-aficut nevdzut, impreund cu lcoana.
Stlpinul lcoanei, toatd noptea a petrecut-o fdrd sofiln, de mare
pdcdtos Ei nevrednic, de un dar ca LCestL.Dimineafa scul2ndu-se
s-adus in bisericd,pentru a plOngea s-agreEeald,dar deschizind
uga bisericii, a vdzut fcoanz la locul sdu, strdlucind foarte mult.
Atunci de fricd a cdzutla pdmAat, socotind cd o nllucire i s-aard-
tat lui, apoi ridicindu-se pufin si privind, a cunoscutcd este lcoa-
na lui. De aceeafiind cuprins de cutremur si de spaimd multd,,
si-a adus aminte de cuvintele Cuviosului Alipie, care ii zisese,cd
lcoana ii va fi gata de ziua praznicului sdu. Alerg0nd a degteptat
pe casnicii sdi si indati au mers cu mare bucurie in bisericl dupl
d0nsul, cu lumindri qi cu tlmiieri. Ydzind ei lcoana cd strdlucea
ca soarele, au cilzut cu fefele la pilmint, i s-auinchinat ei qi au sd-
rutat-o cu toatd veselia sufletului. Dupd Lceeaacel om drept-cre-
dincios s-a dus la egumen gi a inceput a-i spune gi lui minunea
ce se flcuse cu aceealcoand' Apoi au mers impreunl la Cuviosul
Alipie si l-au vdzut pe el, gatade apleca din lurnea aceasta.insd
l-a intrebat egumenul: ,,Pdrinte,cum qi de cine s-a zugrlvit Icoa-
na omului acestuia?"Iar el spunindu-le toate cite n vdzut, a zis:
,,ingerul'a ztgrdvit-o pe ea ii iu'tA-t,acutn stl de fatd, vrind sil
4rO Pr"ttt'NICODry
md ia si pe mine". Acestea zicindu-le, 9i-,adat sufletul sdu in
miinile lui Dumnezeu,in 17 zile ale lunii lui august.Fralii ingri-
iindu-i
'cintareatrupul lui, l-au pus in bisericd unde fdcdnd deasupra lui
cla obignultd.,l-au pus in pestera Cuviosului Antonie'
Astfel, acest Sfant zugfav qi flcdtor de minuni, a impodobit
cerul si pdmintul, suindu-seacolo cu sufletul sdu cel imbundtl-
incepd-
tit. Iar ai.i fiind cu trupul, in cinstea lui DumnezeluTa;tdl,
torul zugravilgr,care a zis: ,,Sdfacemom dupa chipul ;i asemdua-
fea noastfI". AsemeneaEi a chipului Ipostasului sdu, lui Dumne-
zeu Fiul, care cu chipul s-aaf.latca omul, impreund cu a Sfdntului
Duh, care s-apogorat in chip de porurnbel qi in limbi de foc, prin
care de o fiinld liind, si ne fie si noud pryte ca impreunl cu Cu-
viosul Alipie, sI-L liuddm in vecii vecilor. Amin 1y.Sf.17august).
MINUNEA 429
indrdcitul trimis de cuviosul Lavrentie
la biserica Maicii Domnului din Pecersca' se vindeci
cuviosul Lavrentie inchiz2ndu-sein peqterl de bund voie, se
nevoia astfel monahiceqte.El avea"mafe sirguinfd pentru min-
tuirea SA,tinzandin toate zilele spre ntaimari osteneli, omordn-
du-gipatimile cu infrdnarca 9i tdindu-le cu sabia cea duhovniceas-
cd,'aiicd, prin rugdciune. Apoi toate sdgefile vicleanului cele
aprinse, stingdndu-le cu apa lacrimilor, cu darul lui Dumnezeu,
n-unumai cd eta strdin de rdnitez diavoleascd,ci a luat 9i dar de
la El, a tdmidui cu minune; felurite rini qi neputinte intre oa-
meni, cum qi a izgoni diavolii.
odatd",intre al1ii, a fost adus din Kiev pentru tdmdduire, un
om cuprins de un diavol foarte cumplit, cate ery purtat de zece
oa*eni. Iar fericitul, dorind si fie prosllvitd pattia sa ceaduhov-
niceascd,adicd sfinta mdnistire Pecersca,a poruncit ca sd ducd
pe acel om acolo. Atunci, indrlcitul a inceput a striga: ,,La cine
md trimifi? clci eu nici nu indrdznesc a mi apropia de peEterd,
pentru Sfintii ce sunt intr-insa; iar in Mdndstire sunt 30 de mo-
nahi vieluitori, de care md tem, gi cu ceilalli am rdzbol". Acestea
rndrturisindu-le cel indrdcit pentru darul pe care il avea sfinta
mdndstire Pecersca,a poruncit iarilqi fericitul, ca sd-lducd acolo
pu sila, incredinfdndu-se si mai mult, de cele grdite de insuqi
diayolul prin cel indrdcit. Cei cb-l duceau pe el, stiind cd,indtdci-
MINUNIIE MAICII DOMNALAI 421
tul nu fuseseniciodatl in mindstire, si cd nu cunosteape nimeni
din cei ce vietuiau aici, il intrebard: ,,CLresunt aceia de care tu
te temi?" in vremea Lceel vietuiau in mdnistirea Pecersca118
kati, iar indrdcitul numdrind pe nume, 30 din ei, a zis:,,Acegtia
tofi, numai cu un singur cuvint pot sI m[ izgoneascd".Si iardqi
iau zis cei ce-l duceau:,,Noi voim ca in pesterd sd te inchidem".
Iar el le-a rdspuns: ,,Cefolos imi este mie, ca sd,md,lupt cu mor-
!ii? Pentru cd"aceiaacum, au mai multl indrilznenld, ctrtre Dumne-
zeu,a se ruga pentru monahii lor si pentru cei ce merg la dflngii.
Dar de voiti sd vedefi rdzboiul meu, ducefi-mi in mlnlstire; cici
afafi. de cei 30 precum v-am spus, cu tofi pot si md lupt". Si a
inceput a-Eiardta puterea sa, grdind evreieste, dupd aceea lati-
neste, gi apoi grecestesi intr-un cuvint, in toate limbile, pe care
niciodatd nu le auzise omul acela,,incit se temeau foarte mult cei
ce-l duceaupe el, mirdndu-sede schimbarealimbii si de felul vor-
bei lui. Apoi mai inainte de a intra in mdndstire, L fugit duhul
cel necurat din om, si a inceput cel tdmdduit a avea intelegere.
Cei ce erau cu el s-au bucurat foarte mult, si intrind in biserica
ceafdcdtoarede minuni a Pecerscli,au dat slavl lui Dumnezeu.
',si
instiintindu-se de acest lucru egumenul s-au adunat cu tofi
fragii in bisericd. Cel timiduit nu stia pe egumen, nici pe cei 3o
de pdrinti pe clre ii numise. Atunci egumenul l-a intrebzlt: ,,Cine
te-a tdrndduit?" lar el ardtind spre Icoana. cea fdctrtoare de mi
nuni a Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu a zis: ,,Cu acea;sta
ne-au intdmpinat cei 30 Sfinfl PIrinli gi astfel m-am tamdduit".
Numele tuturor acelora el le pomenea, desi in persoand el nu
cunoqteape nici unul. Atunci tolii at dat slavd lui Dumnezeu si
Preacuratei Maicii Lui, astfel s-a preamdrit acel loc sfdnt, prin
iconomia lui Dumnezeuce&vestitl prin fericitul Lavrentie cel ce
s-ainchis de bund voie, pentru Dumnezeu(v.sf. tJ Ianuarie).
MINUNEA 430
Ariltarca Icoanei fhcdtoate de minuni, Tolgsca,
a Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu
in anul r3r4,in zilele Sfintului Petru, Mitropolitul Kievului Ei
a toatd,Rusia,domnea in Iaroslav bine-credinciosuldomn David
Teodorovici. Prohor, Episcopul Rostovului si al laroslawlui, cer-
cetandu-sieparhia sa, s-a dus si in ministirea Cuviosului Chiril

422 PTotos. NICODIM MANDITA
Biloezerschi,gi de acolo a plecatcu luntrea pe apdin josul riu-
lui Secsna, carecurgein Volga,pentru a ajungein cetatealaroslav.
Cind mai aveaugasestadii pinilla laroslav,sfirEindu-seziuaau
tras luntrea la malul'dinsprecetlte si urcindu-sepe un deal,au
intins cortul pentru a poposipestenoapte.Pe partea opusl, se
afla un riu, cu numeleTolga,care se vdrsain Volga,fiind acolo
si o pidure mare. Episcopulrlminind no^pteaacolo,pe la mie-
zul nopfii a fost trezit de o luminilmare, carepdtrunzind de afard"
lumina interiorul cortului.Sculindu-sedegrabsi ieqinddin cort,
avdzutpe tofi cei ce eraucu d0irsul,preofi,clerici,slugile;ipilzi-
torii, dormind, iar lumina cea.mare strdlucindtoatd"laturl aceea.
indreptdndu-qiprivirea spre plrtea de unde v€nealumina, a vI-
^rtpe pz;rtea, opusl a Volgdi,un smlp de foc ce lumina negrdit,iar
pesteapd,unpod ce aiungeapinilla el. Episcopulvdzind aceastd"
minune se mira, fiind cuprins de spaimd.Apoi rugindu-selui
Dumnezeu,gi-aluat din cort toiagul sIu cel arhierescgi flrd sd
degteptepe cineva din cei ce dormeau,s-acoborit la riu. Aici,
urcind pe podril cel inchipuit, mergea,pe apd ca pe lemn, cdci
acolo pod nu se afla, ci prin dumnezeiascd poruncl s-ainchegat
apa qi s-aflcut ca un pod sub picioarelelui. Trecind astfel de
parte cealaltdqi apropiindu-sede stilpul de lumind a vdzut o
Icoand"cu'chipulPreasfinteiFecioareManaNlpcltoarei de Dumne-
zeu,finind in brale pe Domnulnostru IisusHristos,standinvdz-
duh, la mai mult de cinci coli de la pilmint Episcopula inceput
a se ruga cu cIldurI, inchinindu-se la chipul acela gi vlrsdnd
multe lacrimi din ochi. Rugindu-sevremeindelungatl, s-aintors
inapoi, uitdndu-qi toiagul in locul acela Ei trec0nd riul peste
acelagipod. Intrind in cort s-aodihnit pind dimineata, fdrd,sd,
gtie nimeni de umblarea lui pester2ul Volga.
Flcindu-se ziul gi sculindu-secu to,tii din somn, au cintat
Utrenia dupl obicei gi rugdciunilediminefii. Dar pe clnd se pre-
gdteausl-se urce in luntre, slujitorii au observatcI lipseqtetoia-
gul arhieresc.Atunci ei au spusEpiscopuluicum cd aseard" au pus
toiagul in cort, iar acum lipsegtegi nu stiu ce s-a flcut cu el.
Atunci arhiereul aducindu-Ei.amintecI uiiase toiagul in partea
cealaltdde riu gi inlelegind prin aceasta" ci Dumnezeuvoieste
ca minunea Lceea,s[ se facl cunoscutl,a,atiltat cu degetulpeste
MINUNIIE MAICII DOMN.UIUI 423
Volga,cici din catrza, multirnii lacrimilor ce curgeadin ochi, nu
putea si vorbeasclcu limba. Apoi abia stilpinindu-se,le-apoves-
tit cu glaslin, ce avdzutin noapteatrecutdqi cum a trecut peste
Yolga.Dupd aceea.le-aporuncit sd tteacd.cu luntrea pe pfftea
opusl a riului gi luind toiagul din locul ariltat lor cu degetul,sI
se intoarcl inapoi. Slujitorii trecind riul Volgagi'cdutind prin
pldure, toiagul arhieresc,au aflat aceea.IcoanIa PreasfinteiNIs-
cdtoarcide Dumnezeu,stAndpe pIm0nt intre copacigi aproape
de ea toiagularhieresc:inchinindu-seei 9i luind toiagul,s-auin-
tors la Arhiereu, cdruia,iau spusdespreIcoanaPreasfinteiNdscI-
toarei de Dumnezeu.Atunci Arhiereul ldsind caleaspre cetate,a
trecut din nou riul Volgainsofit de toli oamenii ce erau cu din-
sul. VIzind chipul PreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeu,t cunos-
cut ci acelaeste,pe care l-a vdzut noapteatrecutdin vdzduh,
strllucit de stilpul cel de foc. Atunci a inceput a se inchina cu
multd os0rdie,a facerugdciuni cu lacrimi gi a o slruta cu dra-
goste.Bucurindu-sesi veselidu-se cu duhul, se bucuraugi cei ce
erau cu d0nsul si vdrsau lacrimi de bucurie, fdc?rndmulte inchi-
nlciuni gi ttrgdciuni. Acea ardtare a chipului PreasfinteiNdscI-
toarei de Dumneze\ s-afdcut in ziua de 8 august,in care se cin-
steEtepomenireaSfdntului Emilian, EpiscopulCizicului.Apoi
Episcopulinsugi gi cei ce-l inso{earr,Lrrinceput a tdia pddurea
din jurul locului aceluia,a-l curtrli si a preglti lemne pentru bi
sericl. Lucrind cu mare osirdie, iir aceeaqizi au croit o bisericI
micd, in care sd,aqezeSfinta lcoand.Rlspindidu-sevesteades-
pre aceastdardtare,in toati cetatea.Iaroslavului, s-aadunat aici
mullime de oameni:Duhovnici,mireni, bnfteni, tineri, boga{i,si-
raci, slnltosi si neputincioqi,carevdzind minunatalcoanda'Prea-
curatei Niscdtoareide Dumnezeu,s-aubucuratnegrd.itde mult
Eiseinchinaula ea cu osirdie, aiutdndcu tofii la lucrul ce se flcea
ttrind lemnegi ajutind mesterilor.Sdvirgindu-seaceeamicl bise-
ricl, Episcopula sfinlit-oin aceeasizi, spre seard,a;ezinditrtr-insa
acel chip filciltor de minuni. Aceastdbisericu{i a fost inchinatl
cinstitei Intrdri in Biserictr,a PreasfinteiNdscitoareide Dumne-
zeu;iar prilznufuea^rdtdrii Chipului ei a slvdl;it-o gi asezat-osil
se facd",in opt zile alelunii august..Tofiaceidin poporul adunat
cafe erauatuncibolnavi,neputincioqi,cu tofii au luat tlmlduire,
cu darul PreasfinteiFecioareMaria, M.aicaDomnului. Arhiereul

424
a.poruncit ca l2;ngil aceastd.bisericd sd fie ziditd' o mlnistire Ei a
numit un egumen, pe cure l-a gi pus in aceiaqizi. De atunci s-ain-
temeiatacolo un locaq,intii mai mic, apoi dupd o vreme s-afdcut
mai mare. Acel locas este si abum, pdzindu-sede Dumnezeu.El
se numeqte Tolgsca,de la rAul Tolg4 care in acel loc se varsl in
volga. Din ziua ardtdrii acelui chip flcdtor de minuni al Maicii
Domnului, a inceput a se face mari si nenumdrate minuni.
MINUNEA 431
Din chipul Preasfintei Niscitoare si a Pruncului lisus,
din Tolgsca, a izvordt mir vindecdtor
in anul 1392,ifi 15 zile ale lunii septembrie,pe vremea egume-
nului Ghermano, in aceastd milndstire numitdilolgsca, s-a flcut
o mare minune. Pe cOndtofii fragii se aflau in biserici la Utrenie,
la a noua peasnd, cdnd Preotul a zis: ,,PeNdscdtoarel de Dumne-
zeu si Maica luminii in cOntdri cinstindu-o sd o mdrim";indatd
i din Icoana Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezerr,a curs mir din
mdna dreaptd",;ibiserica s-aumplut de multd bund mireasmd, ;i
i: tofi priveaq acea,minune cu mirare si cu spaiml. Pentru aceea
ei au preamdrit pe Dumnezeu qi pe Preacuratl lui Maicd. Dupd
I
I Utrenie au cintat Paraclisul, s,i dupd ce l-au sfOrsit, au cdntat:
II ,,Stdpindprirnegterugdciunearobilor tdi.'", atunci, de la Pruncul
Prbasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu,Domnul nostru lisus Hristos,
I gi anume din piciorul cel st0ng, a curs mir. Astfel ci din acealcoa'
II nI se vedeau curgind dottdizvoare de mir, unul, din m?rnadreap-
td. a Preasfintei Ndscltoare de 'Dumnezeu si altul, din piciorul
II stdng al Domnului Hristos. Egumenul gi fralii vdzdnd acestea,se
I veseleau cu duhul de acea preaslivitl minune, si cu lacrimi cd-
tI z2rndla Preacurata lcoand, primeau binecuvintare
mir, cu care se ungeau pe frunlile lor. Acel mir
'era
din sfintul
ddtdtot de
I tdm[duiri,
'orice
cdci ci]i se ungeau cu
neputingi ar fi fost cupringi.
el, indatd' cdgtigau silndtate, de
II MINUNEA 432
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 425
lui in sus.AcelNichitaavea.urfiq mic, carenu avea.decdt patru
ani de la nasteresi care era bolnav.Pe calea murit qi l-au adus
mort, la Mlnlstirea PresfinteiNiscltoarei de Dumnezeudin lblga,
vrind si-l ingroapeacolo.Tatdlqi mumlpl2ngeaupentru copilul '
lor inainteaIcoaneiceleifdcdtoarede minuni a MaiciiDomnului
gi se tinguiau nemingiiali, clci nu mai aveaualt fiu. Ei se ingri-
jeau de trupul mortului, si giteau groapa" gi cele de ingropare,
astfelcd vremeas-alungit de la ceasulintti, pAnilla al noulea.
Pecind se cinta rugdciuneagi obisnuitar2;nduiald, deasupragro-
pii, a inviat prunculcel mort si,avorbit. Atuncitoli s-auspdimin-
tat gi s-aubucurat, dar mai ales pdrinlii s-auumplut de mare
bucurie,deoarecesiau luat copilul viu qi sdnitos.Pentru a;cesta
at dat multumire lui Dumnezeusi PreacurateiMaicii Lui.
Ar ,nndb
iserica dt" #itilYil:f"i'.?e asfintei Niscrtoarei
de Dumnezer\ a scipat nevdtilrnath
DupI mai mulli ani, cu voia lui Dumnezeu,s-aintimplat.un foc
rn re in mdnlstirea Tolga si vdpaia a cuprins atit de repede in-
treagl bisericd,incit, frafii n-au mai putut sd deschiddusile bise-
ricii qi si scoatd cdte ceva,de acolo. Biserica a ars cu toate lucruri-
le ce erau intr-insa si tofi credeau cdaars si Icoana ceafdcdtoarc
de minuni, p€ntru cure erau tristi. insd dupl acel foc au gdsit
Sfinta Icoand",afafi. din mlnd.stire, in dumbravl, stind intr-un
copac,fiind scoasl din foc de miini ingereEti;i nu de mdini ome-
negti gi de'acolo strdluceacu multd lumind. Ei au luat-o iardsi cu
multd bucurie si in scurt timp au zidit o biserici niai frumoasd
decdt cea dintii, infrumusefand-o cu cele necesare qi cuviincioa-
se unui asemeneasfint locas.Aceasti bisericl Ei mlnistirc zidi-_
td din piatrd",se vede pind" astilz| iar dartl Preacuratei Fecioare
Niscltoarei de Dumnezeu, nu inceteazd,si acum a'face minuni,
curgOndmir ca din izvor din sfinta sa Icoand, dind tdmdduiri de
toate neputinfele si izgonind duhurile cele rele din oameni. Des-
pre aceleminuni se scrie in locagul acela,iar noi din cele multe,

I
I Un copil mort, fiind adus in biserica
Preasfintei Nlscitoare de Dumn,ezeu din Tolga, ainvlat
arn povestit pufine, pentru cd nu ne ajunge vremea, ca sd"preamd-
rim pe Dumnezeu,pe Preasfinta FecioardMaria cate l-a ndscut
pe El si sI cinstim pe Icoana ei cu dreaptl-inchindciune, pe care
II Un blrbat cinstit, cu numele Nichita, din Moscova, dinspre
toate neamurile crestineqtisunt datoare sd o cinsteascl, acum qi
pdr[iLe Iezerului Alb, a fost trimis de stdp0nitorul sIu in cetatea
pururea qi in vecii, vecilor. Amin (Dcla M. 430433,dinv. sf.8 august).
I Iaroslav. Venind el cu femeia si cu copii sIi, cilldtorea pe apa tiu-
t
426 Protos. NIC)DTM MANDTTA
MINUNEA 434
Despre lcoana fdchtoarc de minuni a Preasfintei
Niscltoarei de Dumnezeu, ce se numegte Gruzinsca
in Rusia cea mure este un sat, Dvinsca, numindu-se astfel de
la riul Dvini, care curge spre miazilnoapteEi se varsd in Oceanul
cel mare. in apropierea acelui sat, mai este un r0;u care se chea-
md Penega, care curge in Dvini, avdnd pe lingd sine multe sate.
Lingd rdlul acela se afld un munte foarte mare si inalt, care se
cheamdCema, lungindu-se p0;ndla Ocean, spre partea de mia'
zdnoapte si avind lungimea ca la 500 de stadii, care mainainte
era pustiu gi nepldcut oamenilor.
in anul de la Hr. 1603,dilpd olrecare descoperiredumnezeias-
cil, s-a zidit in muntele aceld"o mdndstire, in numele Preasfintei
Ndscdtoarei de Dumnezeu, de cdtre un preot din plrlile acelea,
cu numele Miron, care mai pe urmi a fost pus egumen.in vremea
bine-credinciosuluiimpdrat a toatd"Rusia,Mihail Teodorovici,impd-
ratul Persiei, $ahavas, a prddat pdmintul Iberilor, si afl2nd acolo
veEm0ntul cel mult vindecltor al Mdntuitorului nostru lisus
Hristos, l-au luat cu ei. Pergii au luat de acolo gi alte multe lucruri
sfinte qi lcoane, pe care le-au dus in Persia,nu pentru cinstire -
pentru cI ei erau pdg2;ni- ci ca sI le vdndd negufdtorilor Rusiei
pe c re ii qtiau cd fin cu evlavie la inchinarea Sfintelor Icoane.
Atunci se intimplase sd fie acolo un negufdtor din cetatea la-
roslav, anune Stefan,pdzitorul averii cetlteanului Gheorghedin
Iaroslav. La acel Stefan, a adus un persan o lcoanl a Preasfintei
Nlscdtoarei de Dumnezeu,infrumusefatl cu argint si cu aur, de
vinzare. Bdrbatul acela a cumplrat-o cu mare bucurie. in vre-
mea cdnd a cumpilrat LceeaSfinti lcoand.,in Persia, lui Gheor-
ghe, stlpinul lui cel pomenit mai sus,i s-aflcut o descoperiredum-
nezeiascdin vis, care i-a zis: ,Stefan, pdzitotul averii tale, fiind
in Persia, lia cumpdrat un mdrgilritar de mult pref. Cand !i-l va
aduce, sdJ trimifi la ministire^ ce se afli in hotarele Dvinschii,
din Muntele cel Negru". Gheorghe de;tept2ndu-sedin somn, se
g0ndi la aceeavedenie, neEtiid ce este acel mdrgilritar gi nici de
Muntele Negru. Dupd cdtdvavreme, $tefan cel pomenit mai sus,
a venit din Persia si ia dus cinstita lcoand. a Preasfintei NIscd-
toarei de Dumnezeu,pe care o cumpdrase.Primind lcoana Lceea
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 427
cu bucurie si aducindu-si aminte de vedenie, a zis: ,,Acestaeste
ndrgdritarul cel de mult pre[, de care mi s:?.spus in vedenia
visului". Ap<li mergind degrab in hotarele Dvinschii, dupi cum
i se poruncise in vis qi aici aflind de Muntele Negru, a aiuns la
minlstirea ce se afla aici, cu acealcoani a Maicii Domnului, care
se numea Gruzinsca, dupd denumirea localitltii Grtzina. El a
ddruit-o mdndstirii apeleia,impreund cu mult aur qi argint, si alte
lucruri bisericesti,precum gi multe cdrti de folos sufletesc.
In vremea cind acel bdrbat drept-credincios,Gheorghe,si cei
cel insoleau, se apropiau cu Sfinta lcoand de acea mlnlstire,
egumenul si frafii se aflau in bisericd,sdvirsind privegherea cea
de toatd"noaptea. Un monah din mdndstirea aceea,anume Pitirun,
fiind orb gi surd de.multi ani, sedeala bolniqa mlndstireascd. in
vremea acelei cdntdr| a iegit sd se roage in tinda dinaintea chili-
ei sale. Rugindu-se, indatd,l-a strilucit o lumind mare gi din acea
pricind s-a spiimdntat foarte tare, cd de mulli ani nu vdzuse lu-
mina si i se pdrea cd este o ndlucire diavoleasci.Apoi fdcdndu-gi
semnul cinstitei Cruci, gia ridicat ochii spre muntele acela mare
qi a vlzut pe dinsul lumindnd o strdlucire ca razelesoarelui. Fd-
cdnd rugdciunea,indat[ a inceput a vedea si a auzi. Dupd slujba
Utreniei s-adus in sobor si a spus egumenului si fratilor, despre
tdmlduirea sa. Aturlci toti cei ce erau de fatd.au preamilrit pe Dum-
nezeu si pe PreasfantaNAscAtoarede Dumnezeu, dela a cireilcoa-
nI, Pitirun si-a cistigat tdmiduirea. Gheorghe,eel ce a venit cu
aceaSfintd"lcoand, vdzind aceaminune preasldvitd,,a ziditin md-
nlstirea aceel o bisericl frumoasl, in cinstea Maicii Domnului.
De la acea Sfdntd"lcoand, au inceput a se fice multe minuni,
cu cei cupringi de diferite neputinfe. O femeie anume Neonila,
fiind sllbdnoagd, s-atimdduit de la acealcoanl, cu darul Preasfin-
tei Ndscdtoareide Dumnezeu.Alta anume Teodosia,ce pdtime
de ochi, s-avindecat. Un om anume Codrat, care se indrdcise qi era
gonit de zece sdptdnini de diavoli prin pustietlfi, nemincind
nimic Ei sllbind de foame, aritindu-ise Preasfinta Nlscdtoare de
Dumnezeu, l-a izbdvit de foame, i-a ardtat calea spre casa pdrin-
lilor si ia poruncit sd se ducd la bisericaei, la Icoana ceafd.cdtoare
de minuni, flgdduindu-i sd-i dea slndte desdvirEitd, pe care i-a
qi dat-o. Pe un alt om anume loan, care era pescat inec2ndu-se
in iezer si afundindu-se, la scdpatde la inecare. Un alt om anu-
 428 Protos. NICODIM MANDTTA
me Pavel, ce era din partea de ldngd,mare, pltimind de o durere
dinduntru, vreme de un a;n, afdndu-sein neputinfa aceea,i s-a
fdcut lui o dumnezeiascd descoperire, carc l-a invdlat ce sd,facd,
pentru a scdpade boald. A mai timdduit gi multe feluri de nepu-
tinfe purtltoare de mourte, dureri de pintece, umfllturi si diferi-
te dureri de ochi gi de dinli si pe cei ce pdtimeau de duhuri necu-
rate, sau erau cuprinsi de farmece. Dar qi pinil astdzi lucreazd"
nenumdratd mulfme de feluri de minuni si nu ndmai acolo, dar
si in cetatea Moscovei, d9la o lcoarrd"ce s-a zugrfvit dupl dinsa,
si care se afll a1ezltd,in biserica Sfintei Treimi, celor ce se apro-
pie cu ctedintd, intru slava lui Hristos Dumnezeu, care s-a nds-
cut dintr-insa, cel impreuni sldvit cu Tatdl, gi cu Sfdntul Duh,
acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (v. sf..t4 august).
MINUNEA 435
Maica.Domnului mijloceEte ciltre Fiul siu
pentru fecioaraBcaterina, spre a sio logodi mireas[
Pe vremea impdratului pdgin, Maximin, se afla in cetateaAlexan-
driei o fecioafi. cu numele Ecaterina, fiica lui Consta, care fusese
mai-nainte impdrat. Fiind de 18 ani, erafoarte frumoasd, de sta-
turi inalt{ qi foarte inpleaptd. Ea deprinsese toatd infelepciunea
filozofilor, a doctorilor Ei a ritorilor elini, inc0t tofi se mirau qi
se minunau de inlelepciunea ei. Din acetstd"cauzd"mulli domni
dintre cei nrai bogafi, cdutau sd o ceard de solie, de la mama sa;
care eta crestinl intr-ascuns, de teama prigoanei celei rnari ridi
cate contra crestinilor, de ci,tre pdgdnul Maximin. Rudeniile si
maicasa adeseori o sfdtuiau pe dinsa sI se mirite, ca.sd nu se
instrdineze impfui;[ia tatillui sdu. Dar fecioara Ecaterina, ca o
ingeleaptl ce era, iubea foafte mult fecioria qi vdzind ci este
foarte mult supiratd cu acelsta,a zis cdfte dinEii: ,,De voifi ca sI
mi mdrit, apoi af.lati-mi un tdndr, care sd fie asemenea mie, cu
r patru daruri, cum sunt eu, precum singuri mlrturisipi - cd,intrec
pe toate celelalte fecioare - si atunci il voi lua de bfubat. pentru
cd.mai prost gi mai nevrednic de cdt mine nu voiesc alua. Cerce-
tali dar pretutindeni, de se va afla vreunul asemeneamie, bun cu
neamul, cu boglfia, cu frumusefea Ei cu intelepciunea:iar de-i va
lipsi vreunul din acestedaruri, apoi nu-i vrednic de mine". Ei
i-au spus Ecaterinei, ci feciorii de irnpdrali, sau de domni mari,
MINUNILE MAICU DOMNUIAI 429
pot si fie de bun neam qi mai bogali de cdt dinsa, dar in frumu-
sefe gi in infelepciune, nu se va asemdna nimeni cu ia. lat Ecate-
tina zicea:,,Eu,blrbat necIrturar nu voiesc a avea".
Mama ei, care era crestind in ascuns, avea un plrinte duhov-
nicesc,om sfint Ei pllcut lui Dumnezerr,care.vie,tuiaintr-un loc
ascuns, afard,din cetate. Luind pe Ecaterina, a mers'cu dOnsala
acel bdrbat, cu petrecere pllcuti lui Dumnezeu, ca sd primeascd
un sfat bun de la dOnsul.Ydzdnd el pe fecioaraEcatefina cu chip
frumos qi cu bunl-cuviinfl Ei auzind cuvinlele ei cele mlsurate
gi pline de infelepciune,si-apus in mintea sa.,ca.sd o cflEtigepen-
tru sluiirea lui Hristos, impiratul Ceresc,A zis cdtre dinsa: ,,Eu
stiu un t2;rrilrminunat, care f.drd"de asemdnltete intrece pe tine
in toate darurile, care ai zis cd.le ai. Pentru cd frumusefea lui in-
trece strdlucirea soarelui; iar in{elepciunealui indrepteuzd taate
fdpturile lui gi pe cele vilzute Ei pe cele nevdzute. Apoi vistieria
bogdfiei lui se imparte la toatd,lumea qi niciodatd nu sq impuli
neazd",ci cu cdt este ea mai mult impdrfitl, tot mai mult se in-
multeste. Iar neamul lui cel bun este negrdit, neajuns 9i neEtiut".
Acesteaauzindu-le fericita Ecater-ina,socoteacd spune de vreun
domn plmbntesc, s-a tulburat cu inimd, s-a schimba;tcv fL+Lsi L
intrebat pe bdtrinul, dacd,sunt adevdrate cele gtdile. El o incre-
dinga cd sunt adevdrate qi cd tindrul acela mai are inci multe
daruri, pe cLre nu-i este cu putinld a i Ie spung acum. Atunci a
intrebat fecioata: ,,Al cui fecior este acela, pe care tu 1l lauzi atit
de mult?" lar eI a rdspuns: ,,Acesttdndt nu are tatd,pe pilmdnt,
ci s-andscutnegrdit gi mai presusde fire, dintr-o Fecioardde bun
neam, Prcacuratd si Preasfintd,, care pentru curlfenia qi sfinle-
nia si,, s-ainvrednicit a nagte un Fiu ca Acesta.F'aa tdmas nemu-
ritoare Ei cu sufletul gi cu trupul Ei este indlgay, mai presus de
ceruri. Ei i se inchind tofi Sfinfii Ingeri, ca unei Impdrltese a toa-
td, fdptwa" . Ecaterina a zis cdtte dinsul: ,,OLte este cu putin{d ca
sd-l vId pe tdndrul acela,'desprecare vorbe;ti, niqte lucruri atit
de minunate?" Iat bitr2nul a zis cdtte dinsa: ,,De vei face pre-
cum fe voi invdta eu, apoi te vei invrednici a vedea preastrdlu-
cita lui fatil".lar ea a, zis cdtre ddnsul: ,,Tevid pe tine om price-
put, bitran cinstit gi cred cd nu minfi; sunt gata a face toate cele
ie-mi vei porunci, numai si vId pe cel ldudat de tine". Atunci
bXtrinul ia datlcoana Preasfintei Niscitoarei de Dumne zerr,caL*e

430 Protos. NICODIM lWAnrnry,4
avea,pe dumnezeiesculPrunc in brate si a zis cdtre dinsa: ,,Aceas-
ta este inchipuirea Fecioareisi a tdnlrului aceluia,de care ti-am
spus,cd are asemeneaminunate vrednicii. Ia-o in casata si inchi
zind u;ile cdmdrii tale, fd,rugiciune cltre dinsa, cu bund cucer-
nicie, toatd, noaptea, iar numele ei este Maria. Apoi roagi-o pe
ddnsa, ca sd-li arate pe Fiul siu, gi am nddejde cd"de o vei ruga cu
credintl, te va asculta pe tine si te va invrednici a vedeape lce-
la.,de care doreste sufletul tdu".
Atunci luAnd tecioara Sfinta lcoanX, s-a dus la casasa si s-a
rugat, precum o invdtasebltrdnul. Rugindu-se,a adormit de oste-
nea,ld,si a vdzut in vedenie pe irnpdrdteasaingerilor, precum era
inchipuitd pe lcoanZ, cu Preasfintul prunc in brate, care rdspdn-
dea raze mai strdlucite decdt soarele; dar igi intorcea fata cdtre
Maica Sa,incit nu putea Ecaterina sd-l vadd.in fatd..Mergdnd ea
in partea in care ivea indreptatd" privirea, pruncul isi intoarce
{ata sain cealaltd,parte. AceastafZc2ndu-setle trei ofi. a auzitpe
Preasfinta Fecioard, zicdnd cdtre Fiul sdu: Vezi, Fiule, pe.roaba
Ta Ecaterina, cit este de frumoasl qi cu chip cuvios?" Iar El a
rdspuns: ,,Estefbarte intunecatd,si grozavl, incht nu pot privi
spre dinsa". Apoi iard;i a zis Preasfinta Nlscdtoare de Dumne-
zeu: ,,Dar nu este oare, mult mai inteleapti decit toti ritorii, mai
bogatd'si mai de bun nearn,decdt fecioareletuturor cetdtenilor?"
Iar Hristos a rispuns: ,,AdevIr zic tie, Maica Mea,cd fecioara Lleas-
ta este fdrd,de minte, sdracdsi de neam prost; cici se afld,in pd,-
gdndtate si de aceeanu voi cduta spre ddnsa, nici voiesc ca sd md
vadd,in fatd" iar binecuvintatd. Maicd.,a zis cdtre ddnsul: ,,Rogu-te,
Fiul meu preadulce, nu trece cu I'ederea zidirea Ta si invat-o pe
ea si ii spune ce sd facd.,ca sd se indulceascdde siava ta si lX
vadd"prezdorita si prealuminatd,fata Ta, pe care ingerii doresc
sd o vadd". Iar Flristosa rdspuns:,,Sdmeargd,labdtrinul, care i-a
'
dat eilcoana si precum o va invdta pe ddnsa acela, asa sd,facd;
si atunci md,vavedea,siva afla la mine dar". Acesteavdzindsi au-
zindEcatetina, s-adesteptat si se mira de aceavedenie. Fdclndu-se
ziud,,a mers cu citeva slujnice ale sale la chilia sfintului bdtrin
Ei cdzind cu.lacrimi la picioarele lui, ia spus vedenia, sil ruga
ca sd o povdfuiascdpe dinsa ce trebuie sd facd,,ca sr se indulceas:
cd,de dragosteacelui dorit. Iar cuviosul i-a spus ei cu deamzinun-
tul toate tainele adevdratei credinte crestinesti, incepdnd clela
MINUNILE MAICII DOMNT]IUI 431
facerealumii, de la crearea lui Adam, pini,la venirea cea mai de
pe urmd a Stiplnului tlristos; despre sliva cea negriita a raiu-
lui, si despre munca cea cu durere qi fdrd de sfirqit a iadului. Iar
eL, c ceea ce era f<>arteinvdtatd";i inleleaptd, clegrab le-a pri-
ceput pe toate si a crezut din toatl inima, ap<tia primit Sfintul
Botez.l-a poruncit ei bdtranul, ca sI se roage iardsi cu multi rdv-
nI cltre Preasfinta Niscltoare de DumnezeLr,ca si mai inainte.
Ecaterina dezbrd,cindu-se de omul cel vechi si imbrdcindu-se
in haina innoiri Duhului, s-aintors la casasa ;i toati noaptea s-
a rugat cu lacrimi, pdnd'a adormit. Si atunci iardqi a vdztt pe
impdrdteasaCerului cu DumnezeiesculPrunc in brafe, care cluta
asupra Ecaterinei cu multi milostivire si blindefe. si a intrebat
Maica lui Dumnezeu pe Fiul sdu, zicdnd: ,,Fiul meu, iti place fie
f.ecioaraaceasta?"lar el a rlspuns: ,,Foartepldcutd imi este, pen-
tfu cd acum este prealuminatd qi slivitd; pe cdnd mai inainte era
rusinatd si oclritd, Acum este bogatd 9i infeleaptd, pe cind mai
inainte era siracd si nepriceputd;acum o iubescpe dinsa, pe cind
mai inainte o uram; si atit de mult o iubesc,incdt voiesc sd mio
logodescca mireasl". Atunci Ecaterina a cdzutla pimdnt, zicind:
,,Nu sunt vrednicd, Preaslivite Stdpdne,a vedea hnplrifia Ta; qi
rnd invredniceqte ca sI fiu impreund cu robii tdi". Atunci Prea-
sflnta Ndscdtoarede Dumnezeu,a luat pe Ecaterinade mina cea
drerptd",;i a zis cdtre Fiul slu: ,,Di-i Fiul meu, inel de logodire,
qi o fd pe dinsa mireasa Tn, ca sd o invrerdiceqtiimpdrdliei Tale".
Atunci Stdpinul Ilristos i-a dat ei un inel preafrumos,zicdnd aces-
tea: ,,Iatd, Lstdzite primesc pe tine mireasa mea vesnicd;sd ltdze;ti
afyuna aceastacu dinadinsul si sd nu mai primesti nicidecum
arvund dela alt mire pdmintesc". Acesteazicind Hristos Domnul
s-asfirsit vedenia; qi deqteptindu-sefecioara avdzut cu adevdrat
in dreapta sa un inel preafiulnos si a prirnit in inima sa atita
veselieqi bucurie,incit din acelceasi s-arobit inima ei de Dumne-
zeiascadragoste.Si atit de minunat s-a schimbat, incit nu mai
gindea nicidecum la lucrurile plminteqti, ci numai la preaiubi
tul sIu Mire cugeta zi:uaqi noaptea, pe acelt il dorea ;i de acela
se povdfuia intotdeauna. Sf2nta F'ecioardEcaterina, nu a tridat
iubirea Mirelui llristos, Iubirea ei a fbst atit de mare, incit pen-
tru El a jertfit bogdtia,intelepciunea,frutnusetea si viata ei ce^ atdt
cle tiniri, priri suferinte curnplitc'qi decapitare.(v.Sf.25Noicrnbric)
 432 protos. NICODTM MANDni{
MINUNEA 436
An tdnilr bolnav si-a pierdut un picior,
strigind'crtre lcoana Maicii Domnului, i-a crescut la loc
in anul r6s4in satulcamenita,ce ^paftinea.localitdtii
Aliches,
gi care se afla Lpto,npede Ahaia,vech-eaEpiscopied,eodinioard,,
se afla un tinrr bolnav,cu numeleloanichib.,tcerazdcindin boa-
ld trei ani, i s-aimbolnrvit un picior, care rdnindu-secdtepufin
s-acangrenatEi a putrezit. El a incercat sd se ttatezecu tot feiul
de buruieni vindecdtoare,dar nu s-afolosit cu nimic. sila atita
stricrciune a ajuns,incit i-a crzut piciorul de la genun'chicu tot
cu os.-In tot timpul Lcesta,el nu a incetat a chemain ajutor nu-
mele Presfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,insd ea nu i-a ajutat
indatd,,ci i-a pus la incercare rdbdatea:insd el hu s-aimpuiinat
zufletegtegi nici nu s-a dezndddjduit,precum fac unii dintre cei
de astdzi,care atunci cdnd sunfin n€cazurisi nu sunt ascultati
indatd,de Dumnezeusi de Sfinfi, unii aleargd,ladiavolulprin aei-
cintece si vrdji, iar al;ii c0rtescEi hulescimpotriva lui--Dumne-
zeu,-cd.,s-au rugat si n-au fost ascultali.Tdndrul acestanu a aler-
gat la descd.ntdtori, ci rdbdalimurindu-seca aurul in topitoare.
si cu toate cd piciorul era cdzutde la genunchi,el nu inceta a che-
pa in ajutor pe PreamilostivaDoamnd,Ndscdtoarea de Dumnezeu.
In aceastdstarc afldndu-se. cu vremeasi-aadusamintede Sfinta
lcoutd' nPreastratei ce se afla la pesteracEA" r'fl&re,.
si de minuni-
le ei celemari, Ei suspindndcu umilintd,,a strigat:',,bpreasfintd
rcaand!De ce m-aildsat;i nu mr miluiesti! Te rog, grdbestesi md
mantuiegte".zicind acestecuvinte, vedeacu ochJiium a inceput
a.:rgEtgpiciorul,putin cite pufin, p?rnilcind s-aflcut intreg gi de_
s.dvarEit. De cind a.inceputa creEte,rudelelui au frcut un picior
de argint pe care l-au dus la Sfinta lcoand"spre pomenireami
nunii. Dupdce s-afdcut srndtos,tandrul a venit si s-ainchinat cu
mare dragostela aceasfanu rcoand,,si ca drept recunostintr a
gdmaspentru totdeaunain acezstd, Mdndstire,fdcindu-seinonah.
Prrinlii din aceamrndstire au scrispe acelpicior de argint, minu-
nea ce s-afrcut pentru a se cunoaEte
;i de generatiile"viitoare.
MINUNEA 437
Arhanghelul
. Gavriilinvald, pe un cllugir cintarea
Axionului Maicii Domnului
in apropierede schitulprotatului,era o chilie tnchinatdAdormi
rii MaiciiDomnului,unde vietuia un Ieromonahcu uceniculsdu.
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 433
intr-o sdmbdtd,searu,bltrinul vrflnd sd meargl la priveghere,
la.schitul Protatul, a zis ucenicului sdu: ,,Fiule,eu md duc sd ascult
privegherea dupl obicei, iar tu rdrnii la chilie gifi citegte rin-
duiala rugiciunilor tale!'. Dupi ce a zis Lcestea,bltrinul a plecat.
Nlai t2;rzil cineva a bdtut la uEI. Fratele deschizind, a vdzut la
uEd un monah strlin, pe care poftindu-l a intrat iri chilie unde a
rlma-s toatil noaptea...Iat la vremea Utreniei sculindu-se, au cin-
tat impreuni toatd rinduiala cuvenitd. Cind au ajuns la cinta-
rel: ,,Ceeace eEti mai cinstitd decOtHeruvimii..." E.c. l. monahul
c,elde casd.a.rostit numai' aceastdcintate, asa cum a fost ea alcd-
tuitd de cdtre Sflntul Cozma Melodul. C0ntind Ei monahul cel
strdin, a f.dcutinceputul astfel: ,,Cuvine-sect adevdrat SI te feri
cim Ndscdtoarede Dumnezeu, cea pururea fericitd qi preanevi-
novatd gi Maica Dumnezeului nostru", continudnd cu: ,,Ceeace
es,ti mai cinstitd", pind,la terminare. Auzind Lceastaucenicul
bdtrdnului, L zis cltre monahul ce se pdrea strlin: ,,Noi c0ntim
numai, ,,Ceeace e$ti mai cinstitd", dat ,,Cuvine-secu adevdt&t"
niciodatd n-am auzit, nici noi, nici cei mai-nainte de noi. Fd"dra-
goste, te rog si scrie-mi cintatea &ceasta,perftru ca sd o cdnt Ei
eu Ndscdtoareide Dumnezeu".Acela rdspunzind a zis:,,Adu-mi
cerneald";i hirtie ca str scriu". Fratele a rdspuns cI nu are nici
cerneald,nici hirtie. Atunci monahul cel strdin a cerut sd-i aducd
o lespede de piaffd",pe care primid-o a inceput sd scrie cu dege-
tul pe eq cL pe cenrd,moale, clntarea: ,,Cuvine-secu adevdrat"...
Dupd acee dandu-i lespedeascrisd, i-azis:,,De acuminainte, aga
s-d,cdnitagisi voi, gi toli creftinii drept-credinciosi". Acestea zicdnd
s-a fdcut nevdzut, cdci acestaera Arhanghelul Gavriil, precum se
vede rceasta la Sinaxarul lunii iunie, in lL zile, c0;r.dse prdz-
nuieste,,Soborul Arhaghelului Gavriil".
Venind bltr2nul de la priveghere si intrind in chilie, ucenicul
a inceput a cinta: ,,Cuvine-secu adevdrat", dupd cum il invltase
ingerul qi i-a ardtat lui gi lespedea cea scrisd in chip minunat.
Bltrinul vilzind si auzind Lcestea,a rdmas uimit.
Lu0nd amindoi lespedeacea scrisl de inger, au mers la Pro-
tatul qi au'ardtat-o intaistdtltorului Sfintului Munte gi la ceilalli
bdffeni ai obqtesculuiSobor, povestindu-letoate cele cd se fdcu-
serd. Auzind ei acestea,cu tofii intr-un glas au sldvit pe Dumne-
zeu. si au multumit Doamnei noastre de DumnezeuNlscdtoare,
 434 Protos. NICODIM MANDI?A
pentru LceLStd, preasldvitd minune. Ei indatl au trimis lespedea
in Constantinopol la Patriarhul si la impiratul, insemndndu-le
prin scrisoti, toatd"cuprinfurea acestei minuni ce s-a fi.cut. Si de
atunci, aceastd,cintare ingereascl a fost.primitl, qi s-a trimis in
toatl lumea ca sil se cinte de toti cregtinii drept-credinciosi,Iar
Sfdnta lcoanil a Ndscltoarei de Iiumnezeu ce se afla in biserica
chlliei aceleiain care s-a ficut minunea, s-a adus de citre PIrin-
1ii Sf0ntului'Munte, in biserica Protatului gi acolo se afld pdnd,
in Sf0ntul Altqr, deasupra sfinfitului Scaun de sus,
tstdzi, aqezatd,
pentru cd,inaintea ei s-acintat pentru prima datt, de cdtre Arhan-
ghelul Gavriil, cintarea Lceasta".Iarchilia aceea\de atunci a fost
numitd ,,Axion estin", (adicd,,Cuvine-se cu adevdrat"),si valea LCeaa"
in care se afl[ chilia, se numefte pdnd.astdzi,,Adin" (careinseamnd,
cdntarc),pentru cI in acest loc s-a cintatintdia oard,, aceastd,cin-
tare ingereascd, cu adevdrat vrednicd de cinstea ce se cuvine sd
o aducem din toatl fiinla noastrd, Preasfitei Ndscd.toarede Dum-
nezev si pururea Fecioarei Maria, speranla si mOngdiereano sttd"
(ViafaP.C. Pdr.d. Sf.M. Atos,trad.de Arhim.CalinicBoteanu1903,Buc.).
MINUNEA 438
Minunea zugrlvirii lcoanei Preasfintei Ndscltoarei
de Dumnezeu, Prodromita
in anul 1853, pdrintii Ieroschimonahi, Nifon si Nectarie, fon-
datorii Sfintului Locas Prodromul, din Sfintul Munte Athos, mer-
gind in lara Romineascdpentru trebuinlele acestui schit, aveuv
in inima lor o mare evlavie si dorintd, pentru o Sfintd.Icoani
mai insemnatd si f.d,cdtoare de minuni, aMaicii lui Dumnezeu,ca
sd fie asezatd.in aceastd Sfdnti Bisericl nou[, spre mdngiierca
celor ce vor vielui in acestSfint Locas,dupd cum mai in toate md-
ndstirile Sfdntului Munte, au cdte o Icoani fd,cdtoarede minuni.
Afl0ndu-se plrinfii, Nifon Ei Nectarie, in orasul Iasi, au ince:
.put a cercetaacolo,pentru n afla un zugrav mai iscusit qi cu viafd
'pldcutd
lui Dumnezerr,c re sd le zugrdveascl o icoand"a Maicii
lui Dumnezeu.Si din Pronia dumnezeiasci,au glsit pe un zugrav
bdttdn,.u nutn'.I. de Iordache Nicolau, cu care s-au invoit, JI l"
facd.aceastdSfintdlcoand,, dupl modelul ce i-m dat pdrintii. insl
iau pus o condilie, ca sd"lucrezenumai cu post, ndicdl-de diminea-
+il pand c0;ndva fldminzi s[ nu ia nimic in gurl; iar dupd masd
si nu mai lucreze la aceastilsfOntdlcoand, ci alt lucru sd.facd",pAnd,
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 435
a doua zi, qi astfelsdurmezecu lucrul Lcesta,pindla terminarea
lui. Bdtrinul zugrava primit aceastdinvoiall cu toati evlavia 9i
mulqumirea,zicind numai, cI el nu poatelucra acumce mai-na-
inte, fiindcd aimbiltranilgi-i tremuri miinile. Iar PIrinlii Nifon
EiNectariel-auinblrbdtat, zicindu-i;sd se sileascl 9i sd aibd cre-
dinfI, cXii va Liutll/raica lui Dumnezeu.$i agabunul bilttdn zu'
grav,L inceput lucrul cu multd evlavie; Ei lucra bine 9i cu multd
iporire cimpul qi hainele Sfintei Icoane,iar fe{ele le-a ldsat la
urmI, dupd obiceiul zugravilor.Dupi ce a terminat vesmintele
dupdqtiinla mesteEugului sdu,a inceputsd lucrezela chipul Mai-
cii Domnului qi al Domnului nostru Iisus Hristos, 9i fdcdndmai
intdi mOrna intdia qi a doua, a mai rdmas pulin ca sI le termine.
A doua zi de diminea[ds-asculat9i fdc2ndu'Eirugdciunileobignu-
ite, a inceput iardgi alucr:ala cinstitelefefe,ostenindu-secu mare
osdrdie si ajunare mai toatd zitra,ca doar ar reugi sd le indrep-
tezegi isprlveascl. insl lucrul iegeacu totul dimp otrivd, cdcinu
numai cI nu putea si le indrepteze,ci mai mult le-astricat,incat
au rdmascu totul fdrd de chip, strimbe, urite Eicu totul nepotri-
vite. Ydzind acesteablagoslovitulzugravbdtrln, s-ani2.hnit9i s-a
scArbitfoarte mult, nepricepdndu-se ce poatesI fie cu lucrul aces-
ta. Atunci aincetat de a mai lucra, ziclnd in sine; pdcatde ostenea-
la gi postul ce am suferit atitea zile, lucrdndla aceastd'lcoand'in
zadat Dumnezeusdmd ierte, nu $tiu ce sd,maizic,cd"de Astnnoap'
te md chinuiesccu toatl silinfa,si nu pot sI le indreptez;baincd
acum,chiar desivirgit le-amstricat, fdcindu-mi. ca un ieEit din
minte gi ca gi cum mi-asfi uitat megteEugul. Din intOmplareau
trecut in ziua arceelpe la dinsul, pdrinlii Nifon Ei Nectarie,ca sd
vadd cum mergelucrul la Sfdntalcoand si cind au vlzut-o Ei ei
in aceastare nepotrivitd, s-aumihnit gi s-ausc0rbit din sriflet,
socotindu-se a fi nevrednicidarului gi bunlvoin{ei Maiciilui Dum-
nezeu.Atunci si intristatul zugrav a inceput a le povesti intim-
plarca ce a pltimit. Auzind acesteapirinlii, mai mult s-aumih-
nit ;i s-auamlrit, zicind: ci nu le aiutd Maicalui Dumnezeqla
dorinla si evlavialor. insl pdrinfii nu s-auclezndddiduit cu totul,
ci arl llsat lucrul la bunlvoinfa Maicii lui.Dumnezeusi mdngi'
ind, pe cit au putut, pe intristatul zugrav,iau zis;s[ nu i se im-
putinezecredinta,ci sd se apucesi sd termine Icoana,pe cit ii
va fi cu putinfd, fiind cd ei tot o vor lua, oricum va fi, qi plata
osteneliilui ii vor da-ope delllin, dupi cums-autocmit cu ddnsii.
 436 Protos. NIC1DIM MANDuA
in aceavreme s-aintirnplat rde era acolo.u pa.inpii, prrin- MINUNITE MAICII DOMNULUI 432
t.l..l.ryTonah grec, Grigorie-Esfigmenitul,din Sinodia ;si
plrin_ am dat gata m2;naintdia si a doua, apucdndu-mI de noapte, c
- lelui Nil Pentapoleos,care gi er vdzdndrcoanace se afla in acest
'\e]; si termin de zugrdvit, privind eu la chipuri am vlzut cI totul a
a3is prrinlilor Nifon si Nectarie; pdcatdecheltuielile
ce taneti ie;it dimpotrivd, pentru care foarte m-am mihnit, socotind ci
!{in1ia voastrl, sfltuindu_i sd nu mai ducd,o astfel d";.;;;;; mi-am uitat me;tegugul. Si aga, fflcindu-se seard, m-am culcat
sfOntulMunte,cdciacorosuntdestui zugravimultmai
buni, care mihnit, nemincind nimic in ziua aceel, dar socotind cd a doua
pot cu adevdrztsd"facd,o Icoandcum se cuvine,dupi
cum doriti. zi sculindu-ml, si mI apuc.mai cu dinadinsul de lucru. Dupd ce
Pdringii i-au rdspuns;cd poate o vor ddrui acoloiri ,".a
i" ',.r.l m-am sculat a doua zi, mai intdi am ficut trei metanii Maicii lui
bisericdmai sdracil.Apoiprrinfii au plecatgi,* Ju, la
metocul Dumnezeu,rugdndu-mdsi-mi lumineze mintea, ca sI pot isprlvi
lor, iar bdtrlnur zugrava acoperit rcoana'cuo paizui
curate si - Sf2nta lcoand; si cind m-am dus sd md apuc de lucru, O!
incuind cu cheia uga oddii unde lucra rco,na,i ,a-*
r"*i'" Preasldvite minunile Maicii lui Dumnezeu! S-au aflat chipurile
scirbit, neminc2ndnimic in ziua aceea,ci tot s-ainchinat
-- si
rugat pind' la obosire,gi agas-acurcatfiind acum,"u.a. '- s-a "* terminate desdvArgit,precum se vede. Eu vdzind aceastdmin-
A doua zi sculindu-semai de dimineatdgi ludnd cieiz, une, n-am mai indrdznit a-mi pune condeiul pe ea, fdrd. numai
a des- am dat lustrul cuviincios, deqi cu gregealdam fdcut aceasta,c
chis usaoddii undefucra gi a inceput a-qi'gdticeletrebuincioase
pentru zugtdvit,avind,multd evlaviegi dorinli, sd mai dau lustru la o asemenealcoand,.Aceastaeste povestirea
ca sd.se apuce acesteiSfinte Icoane. Scnnar:Iordache 1863iunic29,laqi.
Nicolau,
de lucru; Eifnc0ndcitevametanii,se ruga si se'inchina
Maiciilui
Dumnezeu,ca sd,-iluminezemintea si #i'ajut", ,p* MINUNEA'439
u nu piti
mi ca ieri. si asamergind ra Icoanr, ca sd se apuce Sfinta lcoanI Prodromita este inzestratl
de lucru, a
ridicat peniT 4." n. figa rcoanei.--eiur,.i,o, minunile cu darul facerii de minuni
Maicii rui
Dumnezeu!vede cu adevdr&t,cd sfinteie fete suni
cu minune Zugravul lordache Nicolau vdz?;rrdSfinta Icoand terminatl s-a
dumnezeiascr indreptate,cu bunrvoinfdgi de ra sinegisdvir;ite, spdimintat gi privind cu evlavie, nu se pricepea cum s-a fdcut
si pline de dumnezeiescdar, dupd,cum se vede chiar aceasta.Asemeneagi ucenicii luivdzind, s-auinsplimintat, si au
si acum,
sf2nta rcoand'a preacurateiMaicii lui Dumnezeu.Aceas inceput a chemaprietenii ;i vecinii de primpreiur, ca sI vadd. $i
t prca_
sldvitd minune vdzand-obrtrinur ntgrav,impreund indatd" s-a umplut ILSL nf,gravllui de cregtini, care se minunau
cu ucenicii
sri, se minunau foarte si prosriveau pe Maici lui Dumne de prosldvirezi acestei Sfinte Icoane si toti se inchinau aprinzind
zeu, ci,
Easingurdcu minuneDumnezeiascd, prosldvitsfinta lumOndri, indulcindu-se duhovnicestede privirea Dumnezeiesti-
!i-a safald",
$i pentru mai buna adevbrirea acesteiminuni, lor fe!e, zsa de bine incuviinlate si minunate. Pdrinfii Nifon gi
:i,i,Ti*:1_y
numlrul ztgrav a scriso d,ecraratie in carea atdtat toatd,intimpra_ Nectarie, fiind la metocul schitului din Iasi, ingriiorali si intris-
rea,pe careintdrind-oprin iscdlituri si punereapecetii, tati, nestiind nimic d"eaceastd" minune, vdd cil vine unul din uce-
au d.at_o
prrinflor gi Nectarie,rug0ndu-irx o ia gisa o'iepunr in nicii zugravului, foarte repede si obosit, spundnd in gura mare:
fi{on prodromur,
Trhivaschitului luciu carer-au;i frcut. tar cuprinsut ,,SI trimiteti degrab si ia Sfintalcoand,, fiindcd in noaptea Lce^s-
acestuiinscris,esteurmltorul: ,,Eu,IordacheNicolau, ta, singurl s-a zugrdvit si acum poporul nu mai incape in odaie,
zugravdin
orasul lagi, am zugrdvit aceastd, sf2ntr rcoanda Ma,iciilui Dum- privi.nd aceaminune!" Deocamdatd., pdrintii nu credeaucele spu-
nezeu,cu ?nsiEim?'a mea,gi in vreinealucrului a urmat;;il; se de ucenic Ei cu acea idee au trimis pe pdrintele schimonah,
ne preasldvitl,in modul urm.Itor:pupa ce am terminat Dositei, clre Lvea ascultafeade metocar in Iagi.Ajungind ptrrin-
veEmin_
megtesugulzugrdvirimere,^-u* ^pucat sdrucrezfata tele Dositei Ia casa zugravului nu putea sd intre spre a vedea
ft'.9Tr
l{aicii Domnuluisi a DomnuluinostruIisusliristos; Sfinta Icoand, de imbulzeala poporului. indatl ludnd o trdsurl
iar;;;;;
si invelind Sl?nta Icoand cu o pdnfr curatil, a adus-o la metoc,
 438 PTotos. NICODIM MANDITA
urmind dupl el gi poporul.Intr2nd in metoc,a inchis porfile gi
nu a mai llsat pe nimeni sI intre, pdnil ce sevor sfltui ce estede
flcut. Pirinlii au ficut cunoscutgrabnic Sfintei Mitropolii, des-
pre aceastl minune. Si venind insusi Preasfintitul Mitropolit
balinic Miclescu,cu tot'clerul siu, a vilzutSfinta kcoand,;icLLnnd
i s-ainchinat cu toatil evlria, minundndu-seEi zicdnd:,,Cuade-
vilrtt mtre, dar ne-adiruit Maica lui Dumnezeu,prin aceastd
minunatl gi prosllvitdlcoand. qsa". Apoi dind binecuvintarc de
sfinfirea apei, a nlvllit poporul la metoc, spre inchinare la
Sfinta lcoani, cer0nda li se citi paraclisesi a face aghiasml,cu
care stropindu-se,a inceput darul Maicii Domnuluia lucra prin
aceastd, Sf4nti lcoand si a faceminuni. a scapi de la mo4rte si se pote4zl
MINUNEA 44O
Minunatele vindecdri ce au izvordt
de la Sfinta lcoand Prodromita
Pentru ca si nu mdniem pe Dumnezevtdcand,adevlrul, vom
povestiaici, spre slavalui Dumnezeusi a PreacurateiMaicii Sale,
putine, din minunile celemulte, pe care le-afdcut.ace std,Sfintd
lcoand,a Maicii Domnului, vdztte chiar cu ochii lor de cdtre
pirinlii Nifon si Nectariesi de poporul ce era de fatd,.
Un om avea albealdpe amindoi ochii, incit se vedeaulumi-
nile ochilor lui ca laptele de albe; gi aducdndu-lcei ce-l purtau,
s-a inchinat la Sfinta [coand,,apoi stropindu-seEi spllindu-gi
'cu
ochii aghiasmd", a bdut Ei a luat si acasI, pentru ca sI bea gi
si se mai spele,spgnindu-i-sesd aibl credintd,cdtreMaicaDom.
nului. $i aqafilcind, peste trei zile a venit sI multumeasclMaicii
lui Dumnezeu,ardtind cd ochii s-aucuritit $i vId luminat.
Altul avea.leprdEi peste tot trupul lui erau numai bube care
' inchinindu-se cu credinfl gi stropindu-secu aghiasmd,,a cdzut
lepra de pe trupul slu ca niqtesolzi si s-acurlfit.
t Un boier a venit si a spus,cI un fiu al lui de ttei zile,e
asade
bolnav, incit abia se mai cunoagtecI este viu; qi ruginSu-sela
acetstdSfintI IcoanI a Maicii Dorirnului,a luat aghiasmdsi s-a
dus de la stropit, dindu-i pufinl gi iq gurl ca sn\ea. $i indatd
copilul s-atrezit cu totul sI"nItos,pe care La adustatdl sIu'de s-a
inchinat la Sfinta Icoantrsi a multumit Maicii lui Dumnezeu.
Pe lingtr acesteminluni gi alli bolnavi de friguri, surzi, cu
dureri de capgi de mlsele, de ochi, de vlttrmlturi pi de felurite
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 439
boli iau tlmtrduit aceastd.Sfintd lcoand dar carc minuni nu le-
au insemnatpirinfii de la metoc,fiind obosili de imbulzealapo-
porului, clre cereaneincetata le citi paraclise;i aghesme,incit
nu puteausI finl socoteallde fiecare,cu ce se folosegte;qi mai
ales ci erau ameninlati de orlEeni de a le opri Icoana acolo,zi-
cdndcil estea loq fiindcd in IaEis-aflcut minuneacu zugrlvirea
Dumnezeieqtilor ei f€!e.Aceastaintelegdndplrinlii Nifon qi Nec-
tarie gi vdzind cI se imbulzeEtepoporul neincetat,au ridicat cu
grdbire Sfinta Icoandgi au plecatcu ea spre Sfintul Munte.
MINUNEA 44I .
O evreicl chemdnd in ajutor Sfinta Icoani Prodromita,
Duptrpornirea Sfintei lcoaneidin lagi, a urmat o preasllvitl
minune,c re L ingrozit pe locuitorii din acelbrag,;i anume:
intr-un han ce se afla la drumul mute,locuiaun evreu cu'so-
lia;i cu copiii sIi. Acelevreu ducindu-sedupdnegofulsdu,aldsat
acasdpe solia sa cu copiii Ei'o slugd.S-aintimplat insd, cI evreul
a murit ocolouhde s-adus;iar un prietenal sdutot evreu,aluat
mzrfa gi banii rdmaqi;i i-a adus evreicii, soliei mortului, poves-
tindu-i de intimplarea mortii bdrbatului ei. Iar dupi ce a plecat
evreul acelade la sotiamortului. vrlimasul a iscoditmintea slu'
gi., casdomoarepe evreicdgi maridu-faverel,sdseducdde acolo.
Pindind o noaptecOndevreicaerasingurl numai cu copiii,a in-
tratla ddnsape c0nd dormea,gi a inceput a o ameninla,cd.o va
omori de nu-i va da banii. Eavdzind primeidia, gi cd toate rugi'
mintile ei nu ii folosesccu nimic,.a scostot ce a avut si ia dat,
numai sI scapecu viafI. Slugaluind banii Ei lucrurile date,a in-
trat in zltd,griid,,socotind ci evreieava spunela oricine va veni
in han gi va fi vddit. Ca sil fie filrd,de griil Eia pus in gindul sIu
sd o spinzure.GItind el spinzuriltoarea,evreicase ruga de d2n-
sul plingdnd,ca sI o lasecu via1d,el insl igi cluta de planul slu,
Atunci evreicaqia adusatninte de minunile Sfintei Icoane,fiind'
cd strlbituse vestea pretutindenea,si fiind in acea nevoie, L
inceput cu lacrimi a se rttga ca o creEtinil,,zicind: .,MaicaDomnu-
lui! Dactrc1radevlrat chipul ttru s-azugrilvit cu dumnezeiascd mi-
si
nune egti ficltoare de minuni precun ant auzit,izbdveqte-mI
de aceastdprirneidie,cd atuncivoi credein tine, gi mI voiboteza

440
si eu, cu toatd.casl mea".Acesteasi multe altele zicind evreica
cu mare plingere, s-aapropiatslugade evreici sd o punl in lap
Dar socotindel ci esteprea suslalul gi nu o va putea fidica,a
pus un sc?unsub el gi lapl de gitul sIu, sI vadd,de este bine
potrivit; si nu se gtie cum a cdlcatel, cd,a cilzutscaunulde sub
picioarelelui si a rrmas singur spinzurat, iar evreicavdzind
aceastd,minune, a crezutimpreund cu toatd"casasa, si s-abotezat
dupd cum fdgdduise.
MINUNEA 442
llinunile ficute de Sfdnta Icoani a Maicii Domnului,
?n drum spre Sffrntul Munte
Plec0nddin lagi, au venit cu Sf0ntalcoandin orasul HuEi.Dar
gi acolomult s-aumirat, cum de a simtit poporul, fiindcd la Epis-
copie au sosit selra,tirziu, iar a douazi iand s-aluminat de iiaa
a venit lume din tot ora$ul,ca si cum le-arfi vestit cineva,incdt
s-a umplut episcopiade popor. insd.pdrinlii indatl au plecat,
temdndu-seca nu cumva sd-i urmdreascdde la mitropolie, mai
alescd aflasesi vodd cuza si zicea:sr se opreasie lcoana,fiind-
cd. s-afdcut minu neain gard,.
De la Husi au mers in orasul B6'rladigi ducind sf0nta lcoanl
in'casa DoamneiEcaterinaSutu,aceastaa primit cu multr evla-
vie gi-dragoste,atit Sfdntalcotnd",cit;i pe pdrinlii ce o purtau.
Dar aflind" protoiereul de Birlad, a poftit pe prrinti se aduie sfen-
talcoandin catedrnlaoraguluica sr se inchine gi poporul. ?n-
$i
cep0nda seinchina mullimea din acel oras,sfinta rcoand,iardsi
a sdv0rsitsi in Birlad multe minuni, dintre care vom spuneuna
mai insemnatd.:in orasul acela era un deiscil foarte intelept
;i
iscusit la invill',dturd.,
care aveain scoalalui pe fiii celor mai in-
semnatepersoanede acolosi spuneaudespredansul bdrlrdenii,
od este foarte de treabd"$i cinstit, dar la bisericr nu merge,frrr
numai la sfintele PaEti.Auzind acelade venirea sfintei Icoane.a
trimis trrsura sa,rugind pe pdrinti sr ia osteneald,ca sr aducr
sfinta rcoanilin casalui; dar prrintii nu au voit, ci iau trimis
rrspuns:cd mai cuviincioseste,sr vind el la sfinta Icoanr;desi
el a trimis trisura in trei rindtrri, ca sr meargr pirinfii cu Icoa-
na la d0nsul.Apoi_s-aurygal mu{i oameni ;i au indemnat pe
pdrinti a mergecu Icoanala d0nsul,pentru folosul sufletului lui.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 441
s-a fdcut a;a de grea, incat abia patru ingi cu mare greutate au
dus-o pind la trlsuri, iat cind au vrut sd o pund in trdsur[, a
trosnit Sfinta lcoand,aqa de tare, incit tofi s-au insplimintat, si
chiar caii de la trlsurd au tresirit. lar rnma"Icoanei'cds-a desfdcut
din toate incheieturile. Atunci au cunoscut to{i, nu voieqte
Mtica lui Dumnezet sd"meargd,acolo, gi intorcind-o inapoi doi
oameni, au adus-ofoarte uEor.
Asemeneao doamnd evlavioasl, fiind foarte de mult bolnavd,
afard,la mosie, se temea sd se suie in trdsurd, ca sd nu moard,pe
drumul ce duce la oraq, i s-a ardtat LceLStd" Sf0ntd Icoanl in vede-
nia visului poruncindu-i sI se scoaledegrabd qi sd vind laBfulad
ca sd se binecuvint eze de Sfinta lcaand. Cum s-a suit in trdsurd,
indatd" s-a simtit deplin sdndtoasl si venind la Birlad, a mdrtu-
risit, zicflnd: ,,Cu adevdrat pe aceastdSfintI lcoand,, am vdzut-o
aStI noapte in vis, si mia zis, sd vin cOt mai in grabd,laBdrlad,
sd apuc inchinarea ei, si acum iatd. cd.sunt deplin sdndtoasd".
De la B2llad, au veni! pdrinlii cu Sfinta lcoand"la Gala{i, qi au
pus-o in biserica Sfinlilor impdrali. in aceastdbisericd un zugrav
lucra meqtequgulsdu.Ydzind imbulzeala poporului la Sfdnta Icoa-
nI, s-a mirat fearte, si a inceput a ocdri pe oameni, flcindu-i
proqti si inselati, cd nu cunoscnimic. Au doard credeli voi - zicea
el - basmelor cdlugdresti! Nu vd" amdgili cd greqifi! Acestea
bflrfind s-a uitat cu obrlznicie in fala Sfintei lcoane, ocdrind pe
popor in gura mare; atunci deodatd Maica lui Dumnezeu prin
.schimbarea. felei sale, atdt l-a ingrozit, incit s-a infricosat cu
totul, apoi el singur s-aficut propovlduitor poporului, zicind: sd .
creadd, clci cu adevdrat Lceastd"Sfintd lcoanil, este zugrlviti cu
minune Dumnezeiascd.
. MINUNEA 443
Minunile lcoanei Maicii Domnului, Prodromi(a,
dupi ce a aiuns in Sfintul Munte
La'plecareapdrinfilor Nifon si Nectariedin Galali cu Sfdnta
Icoarrd.fiind aproapeplecarea,s-Lfdcut fala Sfintei lcoane,,ca
ghermesit",avdnd adicd,valuride-acurmezisulobrazului,ca fiind'
asudatd,apoi intrAndin vaporul austriac,Loid, toli cifi se aflau
in vapor, se mirau de acestchip rninunat al Sfintei Icoane,nu
 442 Protos. NIC'ODfM MAhDIl.,l
numai pasageriicrestini ortodocsi,dar qi maftozii austriecio
cinsteauEii seinchinau. Dupd acesteaajungind ptrringiicu sfin-
ta lcoand"la Sfintul Munte, la arsanauaschitului rominesc, au
trimis vestesusla schit,ca sr se pogoarepreoti imbrrcati in Sfin-
tele veqminte,ca prin cintlri si tlmiieri si int0mpine Sfinta
{coanI. Si agafiind dusl Sf0ntalcoand.cu mare,pompl,in sune-
tul clopotelor,s-aasezatin aceastdSfintI biserictr,unde'o vedem
cu totii, Ei ii facem xstdziobsteasctrprdznuire.
In Moldova s-au fdcut multe minuni de cdtre acea'std, Sfinti
lcoand.,care,precumam zis mai susnu s-auscris,fiindci pdrinfii
Nifon gi Nectarie,n-au LvutcL scopsi le publice,fiind multumiii,
cd"au caqtigatun asemeneaneprefuit Ei scumpodor, pentru schi-
tul acestadin nou intemeiat,carenu Lveacu cgsd se prosldveas-
cd'.rar celepovestite,sunt numai aceleacare s-auvilzttt cu ochii,
de unii din pIrinli, si altele au fost povestite de cei care s-au
folosit d,ela aceastdsfantr Icoanr. pricina pentru care au fost
adunateacesteciteva minuni, estepreasldvireaMaicii lui Dum-
nezeuEi spre folosul celor ce nu cunoscminunea zugrivirii aces-
tei Sfinte lcoane.Iar dacd,cinevanu crede,noi nu ne pdgubim
cu nimic, fiindcd ne-amfdcut datoria cuveniti, de a scrie aceste
minuni. Noi insl credemsi mdrturisim,cd Maicalui Dumnezeu,
pufurea a sdvargitsi sdvarsegteminuni, pind,la sfarsitul veacu-
rilor, din bundtateasa, spre folosul celor ce cred si se inchinr ei
cu credintd Ei cu dragoste.
MINUNEA 444
Un frate inchinindu-se la Icoana prodromita,
s-a frcut sinltos, apoi a adormit .u pu""
Pe cdnd Sfinta lcoand,a Maicii Domnului a fost adusl in schit,
se afla aici un frate topit de boaltr,cu numele Inochentie, cure
numai dupl suflarese cuno;teacI esteviu, gi fiind de trei sdptl-
rn0.ninemincat,nu mai vorbeanicidecum.indatr ce a intrat Sfan-
talcoand"inschit, s-atrezitca dintr-un somn qi a cunoscutcda
venit Maicalui Dumnezeuinchipuiti pe lcoand,.A cerut ca sl-l
ducr sd se inchine 9i el, gi inchinindu-sea griit acesteacdtre
Sfinta lcoand:,,Maicalui Dumnezeu,de-miestede folos ca strmai
trAiesc,insdnltogeazd-md,, clci cred cd poli; iar daciltrtrind, mai
rru md voi strica,nrai bine sr mor acum.decit sr md chinuiesc
MIN UN] LE MAI (,'I T DOI'TN UIUI 443
-,.
aga.Fie cum voiegti,Stiilina mea,si cum cunosti,'ciimi estede
felos".Acesteancind et s-aintors la chilia sa,veselgi plin de du-
hovniceasclbucurie,dar nu a spusnimic, ci indattr t cerut o cd.
magl crrrz;tilca si se schimbe;apoi a cerut sI se imbraceifi Loa;til
rinduiala monahiceascd, cdci:era schimnic.$i cerind implrtl-
gireacu Preacuratele Taine, adicd,cu Trupul gi Singelelui Hristos
Mintuitorul nostru, qi-a dat sufletul in miinile lui Dumnezeut
netrecind nici un ceas'decind se inchinase la Sfirtta IcoanI.
MINUNEA 445
Sfdnta lcoani Prodnomlta, vindeci pe un cllugir surd
:-. i r r r !
gi pe un megter stipinit ile duhul cel rtru
Un frate ce senumeaSerghie,ludndu-sedupl mintea sa,a fugit
din schit,nespun0.nd la nimeni, qi S-adus d,es-aascunsintr-o peq-
leri pustie, cu gindul ca,si se apucede o nevoinfI mai {nar€,
OdatI rugindu-se el dupd obicei, s-a pogorit deasupracapul.tei
sdu un luceafdrluminos, care sta neclintit:irr fafa ochilor lui. El
insl igi .fdceacanonulcdlugdresc.Apof acel luceafir, atit de tare
a,trdsnit,incdt Serghiea cdzntla pdmint, amefit gi asurzit,gi toc:
mai dupi trei zile s-adq;teptat, fiind qdmascu.desivArqiresurd
gi sllbit de tot. Cu toate acestea,aqacuma putut a venit la schit.
gi a mlrturisit int0mplarcace s-l petrecutcu el. Noi auzeamqi
inplegeam ce ne spuneael, dar'el rrrt atvzelnimic din ceeace
spuneamnoi, fird numai prin scrisoarene inlelegeamcu dinsul.
Flcindu-ni-semill de el l-am dus la Sfdntalcoand,inllldnd cu
dinadinsulrugdciunipentru dinsul. Iar Maicalui Dumnezeu,ca,
o milostivl, l-avindecat,incdtia revenit'auzulca ;i'mai inainte:
l1tddatd pe un meqterdiritre cei ce lucra la schit, din nepd-
trunselerjudectrtiale lui Dumnezeu,'l-aapucatun duh hecr,rrat,
care foatte rlu il muncea.Aducindu-linaintea Sfintei lcoane,
citindu-i acatistesi paraclise,s-zizbdvitde aceaneputintd.
:
. Maica Domnului poafid griil de peste pentru ziua
prlznuirii lcoanei sale, Prodromifa l
' intr.un an pe.l0'iulie, plrintii."cest€i chinovii fiind,rinduili
a pescui,slaupOgor0tnoapteaspf,€rr,t&r€la'arsana,ca,sdarunce
toate mreiele spre pesouine,desi in timpul &cela;nimeni,,nidl
 444 PTotos. NICODIM MANDTTA
mlnlstirile, nici oricare alt pescar, nu aruncl mreiei, cdci apa
fiind caldd, pegtii umbll la suprafala apei si nu se prind in
InsI plrintii, fiind trei la numlr, au zis ,,Noi sI cercdm si
"mreje.
sI arunclm mrejele ;i Maica lui Dumnezeu,de va voi, puternicl
este si,-siprindd pegte pentru sdrbdtoreaSfinfiei sale". Iar unul
dintre acegti trei monahi, fiind camlaindoiald, aindrilznit a zice
in sine;i: ,,SI vdd acum, dacd,lcoanl aceasta,a Maicii Domnului,
s-a zugrilvit cu minune, dupd cum spun pdrin{ii, apoi sd facd,sd
se prindd peEte la sdrbdtoarea ei, in timpul acestad"evard,, cdei
atunci voi crede ffuil indoiald". Si ala"Lu aruncat in mare, cinci
mrejei de cite 80 de stinjeni bucata si le-aullsat in mare, nu trei
ceasuri dupl obicei, ci cinci, ca sI se pescuiasc[ bine, apoi
incepdnd a le scoate, nu gdseau intr-o mreajil decit patru sau
cinci pegt$ori mici, asaurmind,tatoate mreiele, iar c?rndau scos
bucata cea mai de pe urmd, au inceput acegti pdrinfi a cdrti, cd.
,Maica Domnului nu a voit, sd-;i prindl pe;te la sdrbdtoarea sa,
si pdcat, ziceau ei, de osteneala cute nm fdcut-o; dar scotOnd
mreaja, mai mult d,e iumdtate era cu peste. latd"cd"fdrd,de nldei-
de fiind, Maica lui Dumnezeu, nu i'a ldsat impufinafi, ci ardtin-
du-le minunea Sfinliei sale, numai dintr-un capdt d,e mreajd"au
scos 30 oca (38 kg) de peqte.
MINUNEA 447
Trisiturile fetei celei neficute de mdnd,
a Maicii Domnului'de pe Sfinta lcoani prodromifa
Mlrimea acesteiSfinte lcoane,estein lungime de 4,5palme (1 m),
,.iar ldqimea dupd"analogie (75 cm).Nu este fdutil dupd nici una din
Icoanele fdciltoare de minuni, ci este fdcutd"dupd un nou plan al
zugravului. Fala ei este asemeneaspicului de grOu,nasul, gura si
bdrbia sunt foarte potrivite la misurd; iar ochii iletu dur LLr,ca
gi cum ar soarbe inima privitorilor; cu toate acestea, cdutdtura
'este cu stlpinire, clci privind cineva cu intelepciune, si cu
luare
aminte infala acesteiSfinte Icoane, vavedeainfdtisare de mare
neam, amestecatdcu o blindete, prin care se arattd", cd este insdsi
Maica lui Dumnezeu inchipuitl pe lcoand,,'plind de dar Dumne-
zeiesc, gi nu poate sd o priveascd cineva, filtd" sX nu simtl in
inima sa dulceafd duhovniceascl, bucurie si umilintd:, fdrd.numai
de va fi vreun om prea cerbicos si intunecat la minte, ca sd nu
MAICII DOMNULUI 44t
MINT]NIIE
simtd nimic din toate acestea.CIci numai din privirea ei se incre-
dinleazd,fiecare, cd nu este sdvdrgitd de mdnd de om, precum
mlrturisesc gi strlinii, clfe vin de o vdd, deoarecenu sti numai
intr-un fel Sfdnta eifatd,,ci uneori se cam smoleste,alteori se ingll-
benegte, iar la privegherile cele de toztd"roa;pte ,la sdrbdtori im-
pdritesti, si mai alei la aceastd. serbare de acum (l2'iulie) a Sfin-
iiei sale, atit estede veseld si voioasi, cum este un trandafir, incit
privitorilor nu li se paf cd, vild chip, ci ca si cum ar privi chiar
pe adevdrata M^ica lUi Dumnezeu. Ea se afld in strgnd in mijlo-
iul bisericii, cu bund-cuviinfl infmmuse\atd., atrdgind ochii tutu-
rof, cu privirea ei cea plinl de dulceald. lqa precum a. vdzlut'o
odinioaid Sfdntul Dionisie Areopagitul, in Sfflntul Sion, aseme-
nea si aici in Sfantul Munte, n vdzut-o in Dumnezeiascdvedenie,
in stare de trezie, Cuviosul Marcu, ucenicul Sfantului Grigore Si
naitul, qezind pe scaun ca o impdrdteasd.,inconiuratd de.Ingeri
gi de nrhangheii qi de toli Cuvioqii Sfantului Munte, sldvind-o qi
inchindndu-I-se ei avind palnte de aur inalte cdtte pattea ce se
zice Yigla, in care loc acum cu aiutorul ei, s-a fdcut aceastl noud
Bisericd, intru slava Fiului ei, spre mintuirea monahilor romOni,
si a tuturor credinciosilor ortodocsi.
cu toti sI aducem multumire lui Dumnezeu,pentru aceastd
noul Ei preasldvitd minune, cd la Dumnezeu toate sunt cu putin-
Lcee2',noi tofi c^!i
1d,precim vedem din Sfintele Scripturi. Drept
serbdm aieastilsfintd qi veselitoare sdrbitoare a Maicii lui Dumne-
' zerr)cdzdndinaintea acesteisfinte Icoane a ei, ce-Eiare felele in-
chipuite cu minune, si strigdm toli credinciosii: ,,Preasfintd Std-
pind de Dumnezeu Ndscxtoare,pururea FecioardMarta, pr9!ec-
iour"u qi apdrdtoarea noastrl, cerem a ta nebiruitd apilrarel lm-
pilrdteasaCerului gi a pdmdntului, ceea ce ai cu dreptate numele
^de,,
Prodro mita", adicl,,inainte-Merg[t oare", intdre Ete-nein lucra'
rca faptelor bune, gi ne du de mdnd in impdrdlia cea Cereascd;
povdluiegte-nepe noi si pe tofi drept-credincioqiicreqtini, spre a
vedea si veqnic a ne indulci de mlrirea Fiului TIu ;i Dumnezeu-
lui nostru, cI binecuvintatd;i preaprosllvitd eEti,in vecii veci-
lor,,. Amin. Minunile (430 - 439) istorisite despre sfinta Icoand
cea cu minune Dumnezeiascd,ntgrilvitd, sunt ndevdtate qi petre-
cute sub ochii mei. 1899.octornbriel.
Nifonleroschimonah, SchitulProdromul'
/
I
i 446
MTNUNTTE turArcrr po ______l1z
MINUNEA 448 de Dumnezeu. Atunci el neputind sI se impotriveascd voii lui
povestire despre lcoana Dumnezeu,a ieqit de acolo Ei dupd un an de cllltorie, a aiuns in
Maicii Domnului
cea neftcutd, de mdnd.,din Ministirea Macedonia.Povdfuindu-sede ingerul Domnului, a venit in oraqul
Cosfinila
Aceastrvestitd gi soborniceascd. filipisenilor, aproarpede munte, unde era voia Maicii Domnului
Mdndstire,a preasfinteiSti_
pinei noastre de DumnezeuNrscrtoarei sd se zideascdo Mitrlstire. $i pe cind se ruga, cz sd'i arate Dum-
gi'pur^urJuFepioarei nezeu locul cel ordnduit, deodatd.a vilzut o vdpaie de foc, care
Maria, numiti cosfinita, se aflr in pir1ile
Mu.loorri"i, d"urupuu
unui munteinalt, epglia Filipon si'Drama,-;;;;;;" incepea din virful muntelui si se urca pdndl^acer qi din aceasta
tolescuroras Filipi,.in de apos_ a inteles, cd,voialui Dumneze\ ern,ca acolo sI se zideascdMinIs-
sauEilipisiu.Ea esterenumitdpentru
mrre- tire. Pe de o parte el s-abucurat f.oartemult, cI i-a atdtat Dumne-
fg,r"t.-.3d5i 9i migunaierp;;; rcoana ceafdcitoare de mi_
nuni, a Ndscdtoareide Dumnezevce se afri zeu locul unde si se zideascd,iusi pe de alta se mihnea foarte
intrinsa, carefdrd,
mind' omeneascd yi lare,vopselede megter,;i il;;;; mult, cd intr-un asemenealoc ii lipseau mijloacele necesare si
lucrare s'a zugrdvitin chip -inurrut, ouba nezeiascd" cheltuielile erau foarte mari. Dar credintl sL cea cdtre Dumne-
iuni*uill'ur*a uon'
povesti. cum cd de Dumnezeua.fost zugrivitd, zeu, i-a fdcut lui mare mdngiiere, gindind, cI nu l'at fi ordnduit
PreasfinteiNdscdtoare,avemmdrturii mai aceastd, rcoand,
a
vechi si anume:sfin_ dumnezeiascaPronie, la o asemenealucrare, dacd'nu ar fi hotd.
tita mahramd.a Mantuitofului nostru iil r0;t mai inainte qi chipul sdvdrEirii acestui lucru, dupd cum s-a
H;;;;or,-..u rrimisr
cdtre Avgarsi lespezileLegii cele scrisegi - flcut cu adevdrat, precuir vom vedea in cele se urmeazd.
date fuilioir" prooro_
cul. De aceeanu avemnici o indoiari, cdintipdrirea Doi boieri mari qi bogati din Roma,care se numeau,unul Nico-
Icoaneesteinsusi_chipulstdpinei noastfe acesteisfinte
de DumnezeuNiscd_ lae, iar altul Neofit, cure in deosebiteimprefurdri au fost trimi;i
to,re, si al unuii-Nrsiut ri"i"i, p. carc ca soli ai romanilor in diferite pdrti, fiindcl se simfeau ingreuiagi
ir
brale, crci privind-9 cunoastepreabine, ,,,nein sfintere Sare de tulburarea lumii gi de ispitele vie{ii, au hotdtdt sI plece qi sd
:" ia,1i1i-srd,rri..uei, nu
are nimic nici vreo uima de neputincioasd caute un loc de liniste si vreun bdrbat cu fapte bune, de la care si
neascr,ci de .gregit, m'ni ome_
Atotputernicur;i fdrd,o" gr"r..uitG; se invete viata nionahiceascd, cum qi adevdrata gi neprihdnita
nezeueste fdcutd. s-a vdzut aceastdpr"easianta ui ru, Dum_
gi pr""-r"unatd, faptd buni. $i aflAnd de la tofi desprb petrecereacea ingereascd
rcoand"inaceastd" Mdndstire,in zilele celui intre a acestui sfin{it bdrbat, au luat cu dinqii toate bogdliile lor gi ve-
nostru Ghermansihastrulgi ctitorul acestui siilii parintelui nind le-au incredintat in mdinile lui, supunOndu-sesi ei invdld'
sfinfit rb.ir.
Acestsfintit pirinte, pdrisind tulburarea turii si povi.tuirii lui celei folositoare de suflet, qi de Dumnezeu
,. gi imprtimiiea lumii
din v'rstr copildreasc d",-aplecatinpustiul lorcranului, iubitoare. Iar dumnezeiesculsi sfinfitul Pirinte, vdzind Lce sta
trecut ani indelungali urmdnd,viata sitrastrearca, unde a pe_ a sldvit pe Dumnezeu qi indatd, a inceput a zidi mdndstirea in
la desdvdrgirga-faqleior frrriguinou r"
bune,o. .ilr" preacuviogii$;J; Dumne- acel loc, unde a vdzut minunea vilpdii qi duBn multe osteneli ;i
pdrinfi, cei ce se aflau
-,3eu pur.ldtorii acoloin anii ."i J" atunci. nepovestite rele pdtimiri, s-a sdvirsit LceLStd. Sfdntd Mlndstire,
Iar dupdce a ajunsra cermai inalt niver acestui Cuvios Pdrinte
de oeir" !i .o"iempragie atit de milreatd si frumoasl, cu stdruinfa
si s-aflcut vrednic,u.r?.impdrtlgeascd ' qi cu miilocirea qi cheltuiala acestorbilrb4i evlavioqi cinstitori
iestiledaruri ri sd..se ;i a,ltoradin dumneze- 9i
f?cd.poy?+uitor a multor sufretera limanur de Dumnezeu.
m'ntuirii, i s'a ardtatingeiur Domnului
in trei Iar dupd ce s-a terminat de zidit Mdndstireaqi n-a mai rlmas
cd estevoia rui Dumnezeu,sr rasede acurn .ana".ili i_a zis,
pustiul Iordanuluisi altceva de fdcut, fhrl numai infrumusetarea interioarl a bise-
sI se ducl in plrtiler\4acedoniei, ca sd.zideasclo mdndrri.#;: ricii, meqterii lucrdtori au gdtit doud scinduri, pentru Icoanele
supraunui munteal filipisenilor,in numelepreasfintei
Ndscitoarei impdrltegti. Dar pe cind se indeletniceau sI geluiascdmai bine
448 PTotos. NICODIM MANDTTA
o scindurl careerL fanduitl pentru lcoanaNdscltoareide Dum-
nezeu,deodatd, a ctdpat,iar megteriilepldind-o cereaualta.Dat
Cuviosul s-a mdhnit foafte mult, fiindcl el insuqi aleseseacea
scindura, pentru evlavia cea nemlrginitl ce o LveLcltre Nis-
cdtoateade Dumnezeu.
Sevedeinsd cI aceastas-aflcut dupd iconomialui Dumnezeu,
ca sd se prosldveascil mai mult StdpinaNdscdtoarea de Dumne-
zeu gi si se bucure mai mult credinciosul slujitor. $i precum
Unul-NiscutFiul ei, a alespe Apostoli dintre sdracisi neinvdfa,ti,
ca s[ ruEinezepe inlelepfii plmintului, in acestchip ;i NIscI-
toareade Dumnezeua primit aceascdnduri, lepddatdEi crdpatd.,
ca sd,o arate imor de minuni si obsteascd, tdmdduire.$i pe c0nd
Cuviosul s-adat la o parte mihnit, ca sd se roagedeosebihvre-
mea cea or0nduitd, deodatd"a vdznt pe Stdpina Cerului si a pd-
mOntului,care strdluceamai mult dec0tsoarele si neputdnd
privi cu ochiii sdi spre aceadumnezeiascd, strdlucire,a cdzutjos .
tremurind. Atunci a auzit pe Nlscltoatea de Dumnezeu,cate i-a
zis cuvinteleacestea:,,Ghermane, slugdpreacredincioasia Unu-
ia-NdscutFiului meu! Am vdzut credinta ta si adevdratl evlavie
ce o ai cdtre mine. fi fiindcd atita te-aimdhnit, pentru cd"s-acrd-
pat scdndurace ai gdtit-opentru mine, iatd"eu ifi dlruiesc lcoana
mea, zugrdvitdintocmai in chip minunat, fdrd,sd pund m0na pe
ea meqterul.i1i dau acestdar, spre rdspldtireacredinlei gi evla-
viei tale si a multor sudori ce aivdtsat, ca sd se zideascl aceastd,
mdnlstire in nurnelemeu".
Dupi ce Cuviosula auzit acestecuvinte, a ridicat ochii sIi qi
avdzut pe Nlscdtoareade Dumnezeucd"s-aapropiatde aceascin-
durd"crdpatdsi cum, cu preasllvire s-aintipirit pe dinsa dum-
nezeiesculchip, al Maicii lui Dumnezeusi al Unuia-NIscutFiului
eS,Eezindpe #ntele salebrate.Si indatl se revlrsau razein chip
de aur de la dumnezeiasca ei Icoand,care luminau toatd,latuta
aceeil.Tot in aceltimp, un ucenical lucritorilor amintiti, a venit
cu totul inspdirnintat la dinqii si a zis, cd,,aflindu-se in locul
unde era lepddat lemnul pentru Icoand,,deodatil a, vdzaft cd,a
venit acolo o preafrumoasdfemeie,cu strllucire ca de fulger, 1i-
nind in brafelesaleun Prunc,caresevedeaca o irirptrrdteasd, md-
reald",cum s-aapropiatde locul acelaunde era scinduralepddatd,
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 449
qi vlzind-o a zis: ,,AceastIscindurl estefoarte potrivitd pentru
Icoanamea Eiin zadar cauldmegterii alta".lar aceia'Deodatd,
auzindaces-
te cuvinte au alergattofi impreun'i si, o, minune! au
vizut cd.em. zugrdvit pe LceL scindurl, Preacuratul chip al
PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeugi a Unuia-NlscutFiului ei
si striluceamai mult decit soarele.
Toli cei ce se aflau acolo,atit monahi cit qi mireni, au rimas
inspaimintati qi s-aubucurat foarte mult, sllvind cu glas mare
pe Domnulnostru IisusHristosgi pe MaicaSaPreacuratd. carea
voit cu acest preasldvit qi minunat lucru, sd sllveascl sfinlitul ei
locas,sd veseleascd,pe credinciosulsi recunoscltorulei rob ;i sI
intdreascl pe bine-credinciosiicregtini,in adevdratacredinfl Ei
si ruginezepe cei necredinciogi."
$i ca drept dovaddcd aceastdminune esteadevdratl, se con.
statd din ace stt; clci scindura sfinlitei Icoaneeste negeluitdgi
crdpdturase vede pind, astdzi.Ceva mai mult gi Preasfinfitul
Mitropolit Mateide la Mira, trimifdndu-seexarhin aceastd" mdnd-
stire, la anul 16t0,cercet0ndcu luare-aminteEiincredinfdndu-se
de aceastd, minune,a scris;i un canonde rugdciune.(Paraclis), Prea-
sfintei Ndscltoareide Dumnezeu, qi
prin caremdrturiseEte laudl
acestmare gi infricoEatlucru, doxologindcu cuviosiepe ceane-
ispititl de nuntd, MaicaM0ntuitorului nostru, care poate oricdt
voieqte.Seinvedereazdaceastaincd, gi.maimult, din neincetatele
minuni, caresesiv0rqescin toate zilele,cdtretofi cei care aleargd.
sub acoperlmdntulei, cu credinfd gi cu dragoste.Pentru aceastl
aleargdqi cregtiniineincetit,din toatelaturile filipisehilor;i din
toatl Macedonia,aducindu-qipe bolnavii lor ;i nici unul nu se
intoarce ffud,a primi vindecaresufleteascdEi trupeascd", de la
aceastd lcoanI filcdtoarc de minuni a PreasfinteiNlscltoarei de
Dumnezeu,nef.dcutd, de mdnd omeneasci.Prin ale cdreiruglciu-
ni, si ne pilzeascdqi pe noi Domnul Dumnezeude tot rdul Ei sd
ne invredniceasclimplrdliei Cerurilor,Amin (Slujba EiMin.Sf.Ic.a
Maicli Dornnuluiium. Prodromita,trad, d.CalinicBotcanu,1903, Bucurcsti).
 MINUNILE MAICII DOMNUIUI 451

qline cani;te aripi, clre mI sprifineau,pind am aiunsios".Dupi

ce a blut o e nd.culapte,pictoful Marin sdndulescu s-aurcat din
nou pe scheldsi a lucrat cu spor pdhd,seata.
MINUNEA 450
Maica Domnului aiutl celor condamnati pe nedrept
Petimpul rizboiului a fostinchisun cetdleannevinovat.Zi de
zi aqtepticu mare teamdceasuljudecdfii.Era slabla credinfd.De
Lcee?-ilsupira tot mai mult gdndulsinuciderii.Dar qi-aadusamin-
te d_eDumnezeuEide PreasfintaNlscltoare de Dumnezeusi noap-
tea a inceput sd se roage cu lacrimi, zicind: ,,MaicaDomnului,
scapi-mI de primejdia aceasta". Apoi a adormit.In vis avdzut o
feci,oardimbincatd'in haine albe,cd a inftat pe uqa celulei Ei ii
zis: ,,M-aichemat?latd,am venit! Roagd-te si nu te teme".Apoi a
pdsit prin miilocul celulei gi a trecut prin peretele-celllalt.Eta.
Maica-Domnului!A doua zi, cu adevdratnu a mai fost iudecat,
MINUNISAVAryITBDE MAICA DOMNUTUI iar dupd pulind vreme,a fost eliberatdin inchisoate,ca achitat.
in zilnln NoASTRD MINUNEA 451
Cum a vindecat Maica Domnului o femeie grav bolnavl
MINUNEA 449
in orasulvaslui,mai esteincl in viatd profesorulDumitru co-
Strigind c1tte Maica Domnului in timpul ciderii' era profesor de filozofie la liceul din
toran. Prin anul 1939-1940
este salvat de la moarte
Yaslui.si dupz cum singur mdrturiseste,era un ateu convins.
intre anii lg|r'1g52 se picta biserica din satul Celmegesti' sogiaera insd credincioasd. Dar nu aveacopii.latdinsil, ci solia
Sdnd^u-
Vaiia. inire pictori va lucra pe scheli qi piclorul Marin i seimbolnlvegtegrav gi esteintefnatdpentru operatiela un spi-
f"r.. Ji" ,u,ut rnr-,r-it. int.L altele el ipunea urmdtoarele: ,,in tal din Bucureqti.DupI operafie,aiunsese in stare^pro pe de in-
laMaica
iiulu *"uam fost un pdcdtos.insi Lv: m o mare evlavie conEtienfl.,,Domnule mai
doctor, estevreo speranldcu so{iamea?"
cu chipul
Domnului, aEa cum am 9i acum' Cind pictez lcoana intreabl profesorulCotoran,la careel rdspunde:,,NumaiDum-
pictez bine' cu
Maicii Domnului, mI rog la Ea 9i md"aiutd sd le nezeudacd"maifacevreo minune!Altfel...".
t toute cI sunt pIcltos". Cum a auzit cuvinteleacestea,a ieqit foarte zdrobit la inimd
|atd'cdintr-ozipecdtldMarinSdndulescuvopseaacoperisul din spitalgi flr[ si qtieunde merge,cdtrtilo bisericddeschislin
pe scheld,
de pe turnul biseriiii, a cdlcatgreqir qi s-apribug.it de cale. De unde nu intrase in bisericl din copillrie, iatd' acum
10min.
de ia o inllfime de 25.30m. Toli credeaucI a murit. DupI intilneEte prima bisericda Sfinfilor Ioachim si Ana, pe strada
a deschis ochii, s-a de;teptzt ca dintr-un somn si a zis: Traian. Intrd repedeinluntru gi cdzdndin genunchila lcoana
"Dafimi
iau zis:
o iand cu lapte sd beau'?.cei di' jur qiau fdcut cruce si MaiciiDomnului,a rostit cu lacrimi aceastd rugdciunedisperatd:
Elle-a rlspuns: "in clipa ,,MaicaDomnuluidacdexiqti,salveazd-mi so{ia!"Apoi s-aintors
,,Cumai scipat cuviatd",frate Marin"i"
cu cre- ia spitalunde solia sa se zbdtpaintre viatd si moafte.P*tcd dot-
.and .ad"um de pe turn, rn-am rugat la Maica Domnului
,.t

452 Protos. NIC'ODIM MANDITA
mea. Se arezd lingd patul ei. Se rugd Maicii Domnului in gdnd,
pentru ea. Deodatdfemeia deschiseochii Eiintrebd: ,,Dumitre,tu
esti?" ,,Da,eu sunt, vrei cevall",,AiutI-md sd md ridic pufin" - a zis
ea, apoi a continuat: ,,Acuilto jumdtate de ceas a venit la mine
o femeie in haine albe, foarte frumoasl, qi mi-a spus:Iatd, aici in
prdpastia aceasta,era sd cazi. Dar pentru ruglciunea sofului t'iu,
te scot deasupra...Apoi m-a apucat de mind si m-a urcat pe un
loc ridicat si luminat". Din clipa aceeaa displrut ace'af.ecioard,
iar muribundaa inceput a se intdri. ,,Vrei sd te plimbi cu mine
pe coridor?"o intrebl soful. ,,Vreau,cI nu md mai doare nimic!"
Cdnd l-au vdzut doctdrii cI se plimbd cu sotia, dupd o opera-
tie asa de grea, s-aumdniat pe profesor Ei iau gis: ,,Cefaci, dom-
nule, ai innebunit?" ,Nu, domnule doctor, abia acum m-am tre-
'zitt"
in c0teva zile so{ia s-a fdcut complet sdndtoasdsi s-au rein-
tors la Vaslui. Aici profesorul Dumitru Cotoran sia schimbat cu
totul viata, devenind un bun crestin. Era nelipsit de la biseric[,
unde fiecare sirbitoare citea cdte un capitol din Noul Testament
qi se ruga lui Durnnezeucu lacrini.
MINUNEA 452
Prin rugdciunile mamei si ale Maicii Domnului,
fiul necredincios se intoarce la pociinfi
O crestinl akersil,Doina Militaru, din comuna Greci-MIcin,
iudetul Tulcea, istorisegte acest fapt vrednic de luat in seamd:
in acest sat'trdia pdnd.de cur0nd o femeie vdduvd, foarte cre-
dincioas'i, c re avet un singur fecior, Nicolae, ca de 30 de ani gi
acestacdsdtorit. Feciorul- gospodar de altfel, o Ljuta pe bdtrdnd'
la munca cimpului si la intretinerea casei.Dar avea un mare si
greu pdcat: Nicolae nu mai vroia sd cteadd"in Dumnezeu.De ace-
ea nu mer$ea la bisericd deloc, incd din copildrie nu se mdrtu-
r risea, nu se inchina. Ba nu putea sdvadd pe Preot pe la casalor.
,,Mdi, Nicolae - ii zicea mama - iatd m0ine, va veni Pdrintele cu
ic<>ana prin sat, cd se apropie Crlciunul. Trebuie sI-l primim gi
noi". ,,MamI, - rlspundea Nicolae - dacd,intrd la noi in casl, il scot
pe uql in stradi". ,,Mdi,Nicolae - ii spunea m ma. altddatd.- va
veni Pdrintele cu Sfinta Agheasrnd,sd ne sfinteascl si noui casa,
cI rn0ine esteBotezulDomnului. Nu cumvasdte impotriveqti,cd
te bate Durnnezeu".,,LasI sd vind, cd ii dau eu cu barda..."ii
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 453
rdspunde el. Si intr-adevir, nu primea niciodatl pe Pirintele in
casd, iar biata maml plingea nemirigdiatd, sd-l intoarcd" la
Dumnezeu pe fiul ei, la sfdnta credin[idEi la pociinfd. Ani de zile
au rdbdat Dumnezeusi mama lui Nicolae, doar s-arintoarce. Dar
rugdciunea mamei si a preotului din sat, nu conteneau pentru
Nicolae. Si iatl cum l-a intors Dumnezeu la credinti 4i cdinfd.
De la o vreme s-a imbolnlvit Nicolae, incd aga de grav, cd,a
cdzut la pat. Dupd cdteva zile de suferinti, intr-o dimineatf, stri-
gI stdruitor la mama: ,,MLmd,,mamd., add,pe Pdrintele Postola-
che, sd md spovedeascdsi impdrtd;eascI, cI eu am sd mor!" ,,Dar.
cum sI-l chem? Nu l-ai injurat tu pe Pdrintele de atltea ori gi ai
zis cdil dai pe u;d zfard?"i-a rdspunslui. ,,Mamd., asti-noapte am
vilzut pe Maica Domnului stdnd lingd patul meu. Era imbricati
in alb, foarte frumos gi toati nolptel s-a rugat cu lacrimi in ochi
pentru mine" ia povestit Nicolae.
Cind a vdzut biata maml cd fiul ei spune aceste cuvinte cu
lacrimi, s-a bucurat mult cd,a auzit-oDumnezeu gi indatd, a che-
mat Preotul satului acasd".IarPdrintele, ca un adevdrat pistor al
turmei lui llristos, a venit numai decdt la cel cdzut.,,PIrinte, l-a
intrebat, nu esti supdrat pe mine?" ,,De ce sd fiu supirat, Nico-
l&e?",,Pili, fi-am fdcut Ltata sLrpdrare,te-aminiurat, te-Lm amenin-
tat cu bdtaia, te-am...".,,Nu, Nicolae, nu sunt deloc supdrat pe
tine. llristos a fost rlstignit de oameni si nu s-asupdrat pe ei. Eu
m-am rugat todeauna pentru tine qi am avut credinta ci te vei
intoarce la calea cea adevdtatd", i-a rdspuns Preotul. ,,Atunci te
rog spovedeste-md,Pdrinte, si implrtdfegte-mI, cd nu mai am
multe zile de trdit", a zis Nicolae. Si mlrturisindu-se cu lacrimi
multe s-a cilit de pdcztele sale gi a primit si Sf0nta impdrtlsanie,
iar dupl trei zile a murit implcat cu Dumnezeu,cu sine si cu tofi
oamenii. Astdzi,Preotul Postolachedin comuna Greci-Tulcease
afld,inBrilila si confirml cele de mai sus.
MINUNEA 453
Maica Domnului este grabnic aiutiltoarc
Preasfinfitul Episcop Chesarie PIunescu, povestestecd prin
znul t934, cAnd era director la Seminarul monahal din MInds-
tirea Cernica, s-a intOmplat cdin iarna a;ceens-au terminat ali-
nrentele si lemnele de foc la elevi. Nu mai Lvealunici bani in
454 Protos. NIC'ODIM M,,IIYDIIA
casd,nici Mdnlstirea nu avea rezervd"de lemne si hrand. ,,Cesd
fac?spuneaPreasfinfitul. Nu gdseamsd imprumut de niclieri, iar
elevii sufereau.Atunci m-am <iusla bisericl, am cdzutin genun-
chi la lcoana Maicii Domnului Ei am citit Paraclisul ei cu lacrirni,
cerindu-i aiutorul in acea grea nevoie. Si iatd, cd"Maica Domnu-
lui nu ne-a ldsat. A doua zi dimineala a venit din Bucuregti la
Mlndstirea Cernica, o doamnd credincioasi si a intrebat: ,,Cine
este directorul Seminarului?" ..Arhimandritul Chesarie Pdunes-
cu" - i s-a rispuns. ,,Siunde este chilia lui?" ,,in incinta minds-
'tirii,la etaj" i s-a rdspuns iardqi.
Numai ce se pomeneste Arhimandritul cu o doamnd la usI,
care-i zice: ,,Pdrinte director, am auzit cd nu aveti cu ce intreline
Seminarul. Iatd.,vd donez din munca mea 50O0 de lei, sd procu-
rafi pentru elevi tot ce vd"trebuie". ,,Bine, sord - i-a rdspuns -
Dumnezeu si Maica Domnului si vi pliteascMar spuneti-mi
numele, sd vd facem un pornelnic pentru familie". ,,Nu,pdrinte,
'
nu trebuie, qtie Dumnezeunumele meu qi de ce am eu nevoie...".
MINUNEA 454
Folosul Paraclisului Maicii Domnului
Sotii Teodor si'sultana Petre din satul Crdsani - Ialomita. au
fost din tinerefe credinciosi,buni, milostivi, nelipsifi de la'bise-
ricd,. latd, insd cu rinduiala lui Dumnezeu se imbolnlvefte greu
femeia in vara anului 1950.Internatd la Bucureqti in spital, su-
pusd la cel mai bun tratament,boala se agrava,incit sfirgitul era
inevitabil. Avea o infecfie gravd"la abdomen. Doctorii nu gtiau ce
medicament sI-i mai dea. Vestea ace^stl a indemnat pe sopl ei
sI alerge la MlnistireaBalaciu (Ialornila),unde de altfel veneau re-
gulat. ,,FI(inte staref, imi moare sofia!" spunea so,tulplingOnd.
,,Esteaproape de comI. Nu stiu doctorii ce sd-i mai facd"...". ,SI
mergem, frate Teodor, in bisericl cu tofii, si facem un Paraclis
la lcoana Maicii Domnului si si avem credintl, ci mult poate
ruglciunea Maicii Domnului inaintea Preasfintei Treimi!" i-a
rlspuns Pirintele. Au cizut cu tofii in genunchi, au citit Paru-
clisul cu lacrimi, au slrutat Sfinta lcoanl si au cerut rnila Maicii
Domnului pentru cea bolnavd,.in acelaqiceassotul a pornit apoi
repede la spital, apdsatde durerc. Cum intrl pe polrta, spitalu-
lui Brincovenesc,observi pe sofia sa plimbindu-se incet, pe sub
MINUNITE MAICII DOMNUIUI zt55
umbra castanilor. Se simfea mai bine chiar din ceasul cind au
fdcut Pancl isul Maicii Domnului.
Pe cind piringii se rugau la Mlnlstirea Balaciu, doctorii au
fost inspira| sA-ifacd,iniectii de penicilinl cu streptomicinl. Din
prima iniectie s-asimlit tot mai bine, pOnds-avindecat cu totul.
Femeia este astdzi in viafd, cu mila Domnului Ei aiutorul
Maicii Domnului. De atunci Paraclisul se face zilnic in casa 1or.
MINUNEA 455
Paraclisul Maicii Domnului izbiveste pe om
de primeidia mortii
Locuitorul Nicolae Gavriluf din comuna Galu, iud. Neam!, ne
mlrturiseste urmdtoarele: ,,in vremea ultimului rdzboi mondial
md"aflam pe front. Lupte grele, atacuri ziua si noaptea, moartea
md"pindea la fiecare pas. Singurl mel nddejde de scdpare mi-a
fost insl MaicaDomnului. Aveamla mine ParaclisulPreasfinteiNds-
cdtoareide Dumnezeu,pe care 7l citeam permanent, cu lacrimi,
de citeva ori pe zi. il rosteam zi gi noapte pe dinafafi,.
- Odatd.a cdzut un proiectil la doi metri de mine, tocmai pe
cOndciteam Paraclisul.F.xploziaa fost puternicl, dar toate schi-
jele au trecut pe deasupra.Am fdcut cruce qi am continuat mgd-
ciunea cltre Maica Domnului. Altddatil un alt proiectil m re a
cdznt la jumdtate de metru, de tranEeul in care md aflam. Eu
citeam cu lacrimi Paraclisul sfint. Acum Maica Domnului a fdcut
cu mine o adevdratl minune. Proiectilul n-a explodat. S-ainfipt
numai pe iumltate in pdmdntul uscat de secetd.L-am zdrit cum
strllucea in soare.DaeI exploda, nu puteam scdpade moarte. Cu
aiutorul Maicii Domnului am scdpatneatins de nici un glonte, in
cei patru ani de rilzboi, in timp ce in jurul meu vedeam perma-
nent morti si rIniti". DupI terminarea rdzboiului, Nicolae Gavri-
lu! a fost cdlduzitla mdndstire si a aiuns cdluglr sporit.
MINUNEA 456
Cum a izbdvit Maica Domnului o mami de la moarte
O creEtinddin satul Cut,iud. Neamg,numitd ElenaDumitru a
tocmit o cdrufdcu cal a locuitoruluilon Yieru,din comunaDum-
brava Rosie,jud. Neam!,ca sl-i aducillemne de fbc din lunca
Ilistrifei. S-auurcat in cdrutdomul, femeiasi fiica ei, ca d,e15
456 Protos. NICODIM MANDITA
ani. Trebuit sd treacdprin vadul apei ca sd ajungddincolo,in
at nimerit intr:o groapdadin'
luncaBistritei. Iatd cd din gre;eald",
cd,de ci[iva metri. in citevaclipe,s-auinecatcalul,locuitorul Ion
Vieru qi fiica femeii.Numaim mL)singurd,a scdpat,cu ajutorul
MaiciiDomnului.Sltenii o intrebaril mirati:,,Femeie, cum ai scd-
pat de moarte?"Eale-ardsfuns: clipa cind md cufundam,am
"in
strigat din adincul inimii laMaica Domnului, zicind:MaicaDom-
nului, nu mI ldsasd mor, cd am copil! in clipa Lcee m-am vdzut
scoasddin apd pe malul celdlaltal Bistrifei". Minune&LceLStL
s-apetrecutin vara anului 1965.Femeiaaceasta trlieqte si zstdzi.
MINUNEA 457
O creqtin[ inviati de Maica Domnului
spre a-gi mirdurisi pilcatele
Mdrturisescbdtranii de pe u3,leaBistri!€icdplin anti 1934-1935,
ig latul Izvorul Muntelui,Ceahl4u,s-apetrecutun fapt cu toiuf
neobignuit.Q"f-atddin sat, cam de 20 de ani, neclsdtoritd,pdgtea
'
qile pe munte.I4r din lucrareavrdimagului,un cioban a cdztrtcu
dinsa in pdcnt.Fiindu-i ru;ine sd n-o afle pdrinfii, si-aucis mai
inainte de vreme pruncul.Apoi ruginindu-segi de Preotul satu-
lui, nU qi a mlrturisit acestgreu pdcatal desfrindrii s,iuciderii.
insd.sufletul acestaLveLm re evlavie laMaica Domnului,ina-
intea cdreiaseJuga si pldngeaziua gi rtoaptea,s[-i ierte pdcatul
Lcestagi sd-i ceardmild de la Domnul. DUpAcdtjva ani, fata s-a
igrbolndvit qi a murit, $.!gi3-^Via venit Preotul gi mult popgr ;i
s-ainceput sluiba de inmormtntare. Dupd terminarea trisaghio-
nului qi a prazniculuide falnilie, pe cind sd porneasci cu moar-
ta spre bisericd,iqtd.-cd'se degteaptdrdposatt,migcl pufin capul
si incepe a striga:,,PIfinte, pirinte, vino incoace..".nu te teme!
C"qsfinfla ta arn treabd,...Eu am fdcut un pdcat,
mare in vialI gi
F-am ruqinat sI-l spovedesc. Ddr'Bentru cd a1navut evlavie!4
$zica Dgmnului, "e"3 {Wat pentru mine inaintea.M0ntuitoru-
s.a,
lgi Ei mia trimis;_qflgtuJin trup, ca sd-mispovedesc pdcatulpe
pdn2;nt, clci pe_p_d_md4t l-am fIcut...'. Lumeauimit"ds-a retras
afard, iar fatd s-amirturisit la Preot de pilcatelesale,cu multe
lacrimi.Apoi rudeleau imbulzit-oin iurul sicriuluicu tot felql de
ilrtreblri: estedincolO?Ce ai vlzut acolo?Ai vdzut ferici-
"Qum
rea Raiului? Dar muncile iadului?" La acesteintrebiri, ea le-a
MINUNII,E MAICII DOMNINUI 4)/
rdspuns:,,Cumestedincolo,nu pot sdvd spun.Atit vI pot spune,
pe pdmdnt,unde fiecareestescrisla priml-
cd,agacll1l*g_s*tg".4.ier,
rie cu tot ce are, tot aqagi dincolo,fieparqestescriscu tot ee.a
"&_cpt*bUg*sjg_[.4g. . !d rog cu lacrimi s*nfifi sp_ovB_figi
fiecare de
t.o_?tgplgalefg,cI c-e,sedezleagppe pdmint, sedezleagdgi in qer...
D.incqlonu mai estepocdinfdsi nici MaicaDomnuluinu se roagd,
pentru plcltogi. ftlf ce afi flcut pentru mine, ruglciuni gi por4a-
44'tuslpttmite. Continuati!"Si a adormit din nou rlposata.
- MINUNEA 458
O femeie punind toatd nhdeidea spre Dumrrezeu
si Maica Domnului, a niscut cu bine
O femeiedin Pipirig s-ainternat la spitaluldin TdrguNeam!.
Printre altele,doctoruli-a spus:,,Femeie, cifi copii ai?" ,,Amdoi
copii, domnuledoctor".,,Bine!Iatd, te-aifdcut sinltoasd. Miine
pleci acasd,dar sd tii minte ce-!i spun eu: dumneatl nv mai ai
voie sd naqti copii. Dzcdnu md ascullisi mai nagti,vei muri in
chinurile nasterii.Vezisi nu uiti cuvintelemele!"
in citeva zile dupd iesireadin spital,femeiaa venit tulburatl,
la duhovniculei din mdndstire.,,Pdrintece mi sfdtuiegtisd fac?
Eu n'am ficut niciodatd avofturi. Acum iatd",mi-aspus doctorul
ci nu mai am voie sdnasccopii,dacdvreausdmai trdiesc".,,Sofo
Marie,eu te sfdtuiescun singurlucru: ori trlieste cu solul tdu in
curdtie,ori naqtecopii. O maml trebuie sI se sacrifice;Ai cre-
dinld in Dumnezeu. in nici un caz.nuvei muri. Lasd., cd.delucrul
acestarlspund eu. Una din doui". ,,Bine,pdrinte,vI ascult".
Dupd citeva luni se intoarcefemeiala mdrturisire:,,PIrinte,
sunf insdrcinatd..Am increderein cuvintele sfinliei voastreEinA-
ddjduiesclaMaicaDomnului.Rugalivdpentru mine!" ,,SordMarie,
nu te indoi! Eu te voi pomeni zilnic la rugdciune.Domnul sI te
binecuvinteze!"Dupd,alte citeva luni, femeia avenit cu pruncul
nou-ndscut, in brate,la mlnistire: ,,PIrinte,am ndscutbine, cu
ajutorul MaiciiDomnului.Acesta-icopilul!il cheaml $tefan.Am
venit sI multumesclui DumnezeuEi.sfinfieivoastrecd dacl nu
md sfdtuiai,el nu etape lume".,,SlavdDomnului,soro!VezicI Dum-
nezeufaceminuni? El este doctorul doctorilor.Dumnezeusi-l
binecuvintezepe Stefan,sI creasclmare qi slndtos!Staiin genun-
chi s[-fi citesco rugdciunede mullumire.Apoi sd duci copilulin
458 Protos. NICODIM lr[ANDrTA
bisericl qi sI-l inchini la Maica Domnului". Dupd pufinl vreme'
femeia s-aintilnit cu doctorul. ,,Domnuledoctor, Qtiti cd am nis-
cut un copil? M-apdzit Dumnezeuqi l-am nlscut usor". ,,Nu cred
pind nu-l vId. Vino intr-o zi cu el la mine!" Cindl'avdzut, aluat
copilul in brafe, l-a sirutat qi plin de emolie a zis: ,,Cu adevdrat,
numai o minune a fost!" lstdzi Stefan este copil mare Ei frumos.
larna merge la gcoaldsi vara paqte oile pe dealurile Pipirigului.
Iar din cdnd in cOnd mama lui imbrlcatdin c ffintd' qi bundili'
vine cu $tefan si se inchine la mdndstirea Sihdstria.
MINUNEA 459
Maica Domnului avertizeazi pe cei ce triiesc necununati
in comuna Bllceqti - IaEi, doi sofi au trdit nbcununati 38 de
ani gi au ndscut ciliva copii. A,mindnd mereu cununia religioasi,
nu li se primeau slujbele la biserici ;i nu puteau fi impdrtnqifi
cu Trupul Ei Singele lui Hristos, cdci ttdiau in desfrinare.
intr-o noapte, insI, i s-a ardtat femeii in vis o impdrlteas[ im-
brdcatd,in alb, cu cununi pe cap,care desigur, erl Maica Domnu-
nu vd cununa[i Ei trli{i mai de-
lui, -s.ii-a spus cu asprime: ,,DLcd,
pafte in desfrinare, o sd vI pedepseasc[DumnezeuEi o sI vi ia
doui suflete din cele mai dragil" Ei insd n-au luat in seamdaces-
te cuvinte qi au rlmas necununafi. Dupd Lprolpe un an de zile
de aqteptare i-a aitns minia Domnului, cdcilea murit doud fete
intr un accident,implinindu-seastfel celevestiteprin vedeniede
Mzica Domnului. Cutremura\i de pdcatul ficut gi de pedeapsa
czre i-a aiuns, s-av trezit ca din somn Ei s-aucununat imediat la
BisericI, inainte de inmormdntarea fiicelor lor, spovedindu-Ei
pd"cateleqi cdindu-se cu multe lacrimi de fdrddelegile lor.
MINUNEA 460
O femeie siliti ile bdrbat sil avorteze,
rugindu-se Maicii Domnului, are o vedenieinfricosatl
intr-una din zile a venit la duhovnico femeiegraviddcu prirnul
copll,sI semdrturiseascd, si a spus:,,Pdrinte,am venit sdmI mir-
turi.sesccd,am o mare tulburare qi neliniqtecu so{ul meu, care
esteun om rdu qi fdri credinfdin Dumnezeu.Imi spunesI nu-i
lzrccopii, cd copiii sunt ,,salbadracilor!" Md amenifd'cd"dacd'ntt
avortez.md lasd,ori are sI md omoare.Dar eu i-amspuscd mai
n4IN UN IIE MAI Ctl D0ttf N LrLUI 4,59
bine vreau si mor, decit sd fac crimd, omoriircl copilul pe c.are
Dumnezeu voieste sr mil dea. Eu.yreau sr liu mamd, nu crimi-
nald' Dar el mereu mI injurl Ei md amenintl cu moartea si nu
mai stiu ce sd fac". ,,Esti-cununatd cu el?" a intrebat-o preotul
,,Da,Plrinte". Iar el i-a zis: ,,Postestedupii puterea ta",roagd-tesi
*
mergi la bisericl. Pfin acestefapte ai si-l faci bun
Ei'pe el, clupi
t mirturia Apostolului Pavel, care zice cd se sflnteste bdrbatul
credincios prin femeia eredinciosdsi invers!',
DUpd ce s-a mirturisit femeia curat de toate pdcatele a zis:
,,Pd,rinte,te rog sI-mi dai un canon sd-l fac, ca Bunul Dumnezeu
sd schimbe gindurile cele rele ale bdrbatului meu, cd d,oarne-am
cdsdtorit din dragoste si cu bund infelegerea noastri qi a pdrin-
filor; ;i nu era asac acum, cI n-as fi mers dupi el in veci!
Preotul ia spus: ,,Sord,dacl voieEti sI faci canon, te sfdtuiesc
sd iei pe Maica Domnului ocrotitoare in viata ta, cd ea ate mare
trecereinaintea Preasfinteirreimi: mai mult dec2ttoti sfintii Iui
Dumnezeu.Fd cum te-aminvdlat si pe lingd ?cestea,sr citesti in
fieclle dimineatd Acatistul Maicii Domnului si seara cinstitul ei
Paraclis ge termini de citit, sd pomene;ti ;i pe sogutiiu,
..Dy.pd
sr-i dea Dumnezeugind bun si si-l intoarcd la calei cea bund".'
Femeia a primit cu rnare bucurie canonul gi s-a figiduit sd-l
facd'cu toatd sirguinfa. Dupd dour luni d,e zirea venitlar femeia
si a zis: ,,PIrinte,.maremiRune s-aintdmplat cu mine. Am fdcut
toate cum m-ai invdtat gi am pomenit cu lacrimi l-a rugdciune,pe
sotul meu Ioan, gi iatd"ce mi s-aintdmplat: iptr-o seari fiind tare
obositr, miam frcut rugrciunile de searr qi paraclisul Maicii Dom-
gului cu candela aprinsr inaitea Sfintei Icoane adormind putin
;i
anr avut o vedenie infricoEat* se fdcea cd,md"aflu pe o vale fru-
moasd intre doui rinduri de munti, care se terminau cu piscuri
inalte de st2nci.intre munti era o sosea.Mergind pe acesi drum
frumos si aruncdndu-miprivirea am vdzut ci la marginea prdu-
r-ii erau niste arbori de foc si la fiecare arbore, eraregatdcu funii
foc, cOteo femeie, toate fipau groaznic si.g.ezvQrJoleau,q{ dg
f.e
la spate le ardeau arborii aceia de jar:tei aprins de ia,re erau
legate.Apoi amvdzut cd ds pe munti, au venit ni$te wlturi de foc
care cu ghearelelor qi cu ciocul, se asezaupe pieptul acelor fernei
si le mincau sinii, pinn li se vedeau oasele, ipoi zburzu din nou
 460 Protos. NICODIM MANDITA
iar prin munfi, iar ele rlcneau ingrozitor si cereau ajutor de la
Dumnezeu.Sdnii acelor femei in pulinI vreme au crescutinapoi
Ei indatd wlturii aceia infoctli iat veneau gi le mincau sinii.
Femeile acelea rdcneau foarte tare si se zvircoleau in chinurile
cele nrari si amare. Eu, vdzind acestea, eram foarte ingrozitl qi
inspaimdntatd, fiind singurd pe aceldrum. Clutind gi de cealaltd
purte a qoselei, ant vdzut acelaqlucru. in fala acestei groaznice
priveliEti, am cdzutin genunchi ;i md rugam M0ntuitorului nos-
tru lisus Hristos si PreacurateiSaleMaici, si md scoatdde acolo,
cd md,temeam foarte mult, ca nu cumva acei vulturi infocali si
vinl gi la mine ;i sI md sfiqie cL pe femeile Lcelea,cdci eram
singurd in acel loc. in timp ce md rugam, vdd venind un om in
urma mea gi m-am bucurat foarte mult, sperind sd-mi fie de mare
ajutor in cildtoria. mea prin aceastd,groaznicl priveliste. Cind a.
ajuns la mine acel om, mi-a zis: ,,Yezi,femeie, ce se int2.mplil aici?"
Eu lu2nd indrdzneld, am intrebat: ,,Te rog, omule, unde sunt eu
aici?" lnr el mi-a rdspuns: ,,Ajgi esti unde a binevoit Dumnezeu sd
fii, ca sd vezi chinurile acestor femei care fac avorturi gi ucid pe
gppili lor, fiind mai rele decit fiarele Ei tiritoarele pdmdntului.
C!_acelea, oricdt de sdlbatice a.r fi gi oricit de veninoase, nu
numai ci nu-si omoard puii lor, ci ii si apdrd"foarte mult, chiar cu
pre,tulviefii. Iatd acestefemei blestematepe care le-a aiuns urgia
lui Dumnezeu, cum se ard din spate, iar din fald le sfAgiesdnii
ace$tivulturi de foc ai mOniei lui Dumnezeu. Cd,ele n-au voit sd-gi
4gscI copiii care s-au zimislit in pdntecele lor, prin puterea lui
Dumnezeu.De aceease vor chinui in vecii vecilor. Apoi mia zis:
,,Situ era sI te chinuiegli la fel dacd,ascultai de sfatul bdrbatului
tIu cel tiran Ei fdrd,fricd,de Dumnezev Cd,dacd ascultai de el gi
mergeai la doctor sI ucizi copilul, chiar atunci in vremea raclaiu-
r lui ai fi murit in mdinile doctorului, pentru mdnia cea dreaptil a
lui Dumnezeu.Iar dacd.ai ascultat de duhovnicul tIu gi te-ai rugat
la Maica Domnului, ea a mijlocit pentru tine la Mintuitorul nos-
tiulisus l{ristos, sd nu te lase sd caziin aceastd-crinld".Acestea
mi le-a spus acel tAndr cu care mergeam. Si privind spre dreapta
qoselei,amvdzut un singur arbore de foc in marginea pddurii, de
care nu era legat nimeni. Atunci tindrul mi-a zis: ,,Aici era locul
tdu, dacd"ucideai qi tu pruncul pe care il ai in pintece". Si zic0nd
t[ItY I/NII li MAICII DOMN ULUI 461
el acestealn-allt trezit in patul meu plingi.nd foarte. Si auzind so-
tul meu din cameralui, a venit repede si m-a intrebat: ,,Ceai f'erne-
ie, de ce pltngi, ce ti s-aintimplat?" Iar eu i-am spus toate acele
lucruri infricosate,pe raud asa cunl le-am v/azutgi nu md puteam
opri din pldns.Iar el mi-a zis: ,,Fdce gtii, cd eu de acqtnfuraintenu
te voi mai indemna si faci rrclaje, si-mi pare rdu cI te-am sfltuit
la ^cestz".$i dio zi:uaaceearn-alisat irr pace.El fiind mustrat de
con;tiinfd, s-adus la duhovnic gi s-amirturisit, cerindu-si canon
pentru plcatele sale si mai alespentru crirna ce era sd facl cu uci-
clereapruncului s'iu. Am insemnat aceasti povestire infrico;at'i,
ca sd fie spre folosul si trezirea ferneilor celor ce-siucid in pintece
pruncii lor cei nevinovati,si sI $tie ce le asteaptddupd moartea lor.
MINUNEA 46I
O ferneie sectantd c?re L ars lcoana Maicii Domnului,
a niurit arsd de foc
in vara anului r99l o femeie sectantddin comuna Frdtdufi,jud.
Suceavas-adus la soacraei, o femeie foarte evlavioasd,bolnavl.
Nora vlzind pe perete o Icoandnt te, frumoasd,a Maicii Domnu-
lui, la care se ruga bdtrina ziua si noaptea cu lacrimi, i.a zis cu mi-
nie: ,,Mamd,nu te mai inchinalalcotne, ci Icoanelesunt idoli!"
Apoi, pornindu-se cu furie, a luat Sfinta Icoana de pe perete gi
a 'arunc t-o in sobd, fiind foarte mult jilratec, qi a ars-o. Atunci
bratrina a plins qi cu lacrimi i-a zis din patul suferin,tei:'Eu sunt
bolnavl qi neputinciosd,si nu pot si-ti fac nimic, dar o sd te ardd
MaicaDomnului.Tu vei vedea!"Aceastas-aintamplat intr-o sim-
bitd. Dupd o sdptdmind, nora.sectant'i fdceamincatela o nuntd,
ca bucltlreasd. Si cum aqezamincarea la foc qi cocea pdine la
cuptor, deodatd.o pard de foc a iegit din gura cuptorului, ia aprins'
hainele qi in cdtevaminute a a,rsto taa, in fliclii, in strigdte cum-
plite de durere. Pind" au venit oarnenii sd o salveze, era deia
moartl. Numai o parte din oase au putut aduna. De aceastl greA
pedeapsds-aucutlernurat toti si toate sateledin jur.
Iat[ cum pedepseqte Dumnezeupe cei ce hulescBiserica,preo-
tii. Sl'inta Cruce ;i Sfintele lcoane. Cd rcea femeie, nu numai cd
hulea cele Sfinte, ci a cdutat s[ le ;i profaneze;i si le distrugl.
Aceiasi soarti vor avea toti cci ce hulesc Credinla Ortodoxl
Apostolicd si toate celc Sfinte.
 46, Pr"t"t.NfCODIM M MINUNIIE
MINUNEA 462
' Hulitorul Maicii Domnului si distrugitorul
Icoanei Sale a fost pedepsit nipraznic
Un bdrbat sectant din Frdtdulii de Sus,judelul Suceavaura de
moarte cele Sfinte ale Bisericii, adicd"preotii, Icoanele,Sfinta Cru-
ce Ei hulea pe Maica Domnului. Aflindu-se intr-un sat vecin, intre
mulli crestini ortodocsi, s-a luat la discutie cu ei, oclrOndu-i cI
se inchind la idoli, pentru cd cinstescSfintele Icoane.Apoi, por-
nindu-se djn lucrarea diavolului, a luat de la cineva o lcoand a
Maicii Domnului si a cilcat-o in picioareinaintea tuturor, zicind:
,,latd, nimeni nu are ce-mi face,cd Icoanele sunt idoli. Si vedem
ce o sI-mi facd,Maria, cd a fost o femeie ca toite femeile cu mai
mulli copii!" Oamenii, uimifi si suplrafi de acest gest diavolesc,
credeau cd este beat sau cd este stlpinit de un demon.
Apoi acel hulitor s-a urcat intr-o masind micd.a fratelui sIu qi
s-a dus in satul din apropiere. C0nd a coborit din masind, chiar
in fala casei lui, a venit o altd,masinl cu vitezd,l-a lovit greu si
ia rupt ambele picioare, mai sus de genunchi. Rudele l-au dus
repede la spitalul din Rddduqi,dar dupd trei ore a decedat,ddn-
du-gi sufletul in miinile diavolului. Aqa mor hulitorii de Dumne-
z"quEi ai Maicii Domnului, care urlsc Biserica si pe Sfingi.
MINUNEA 453
Cum a izbdvitNlaica Domnului de ispitl
pe monahul Ilarion
^ P-fjg anul tgzo d venit la Sihdstriaun cre;tin sd se facd monah.
Il chema Ioan Ionicd..Dar dupd cdtevaluni diavolul il chinuia cu
'intri,s121ea.Permanent plAngea
si cugeta sd se ducd intr-o altd
ilAnaitiie. intr-o noapte, pe cdnd era in Biserici la slujba Utre-
, niei si se ruga cu lacrimi la lcoana Maicii Domnului, a vdzut c\
ochii lui cum a iegit din sfdnta lcoand,o femeie imbrdcatdin alb,
care semina cu chipul Maicii Domnului si la intrebat: ,,De ce
pl2ngi si eqti tulburat, frate Ioane?" ,,Mi-eurit gi aici si as vrea
sd plec in altd,mlndstire!" ,De ce fi-e urit in casamea?Fii linigtit,
qgagd-temai mult ;i fd toate cu dragoste,cd de acum nu-ti va mai
fi ur2t niciodati in casa mea!" Apoi acea femeie minunatd l-a
insemnat cu Sfinta cruce, s-aintors iarisi spre Icoand si s-aficut
MAICII DOMN TIIT]I
nev'izutd.Era.MaicaDomnului! Din ceasulacelafratele loan s-a
izl>ilvitde aceagrea ispitd, s-a linistit, s-a f'dcutcllugdr iscusit gi
a fost econom-20 de ani in obgteaMdn'istirii Sihlstria, liind iubit
cle toti, si cle frati si de Dumnezeu.
[,lINLT,IEA 464
Cum a vindecat Maica Domnului pe monahul llarion
Arhimandritul Cleopnlt-ie,pd.rintelenostru duhovnicesc,ne po-
vesiesteculn r, vinclecat h'laicaDornttului piciorul cangrenat al
smeritului monah, Ilarion lonicl, din mlnirstirea Sih'istrid li cullt
i-a vestit sltrsitui cu un an inaiute. in prinrdvaraanului 19j3.
lldtrdnul cdluglr Ilarion Ionicd a fost trimis la pidure sI acfucl
lenure de fbc penrru obste. Acolo a fost lovit la un picior si rana
s-acangrenat,incit, suf'ereamuit ;i era ingrijit lachilie.de fratele
Constantin, deypnit mai tdrziu Arhimandritul Cleopa.
intr-o noapte pltngea de durere in patul siu si se ruga cu la-
criilri, zic?tttd:,,MaicaDonmului, milueste-mdsimi usureazaboala,
ci nu mai pot rdbda durerea picionrlui!" Dupi pulin tirnp a vI-
zrrt cd.intri in chilia lui o t'erneiefoarte cuvioasd,in chipul unei
doctorife din Tg. Neamt,si il intreabd: ,,Deplingi, pdrinte Ilarion?"
El i-a rispuns: ,,Doarnnddoctoritd, mi-am rupt piciorul si mI
doare greu. Simt cd voi muri curind gi pl2ng cI nu tn-arnpocIit".
Dupd ce doctorita aceeaminunatl s-a atins cu mina de picio-
rul lui, l-a mingiiat cu acestecuvinte: ,,Nu tnai pl'inge. plrinte
Ilarion. De acum te vindeci la picior gi vei ntai tili inci un an
de zile. DupI ^ceea"te vei odihni...". Apoi a plecat aceaSfhntI f'e-
meie qi bltrinul a adormit lini;tit. Era Maica Domnului. Dimi
neatl bdtrdnul s-a sculat sdndtosdin pat, s-a dus la Bisericd si a
spus tuturor minunea Maicii Domnului. Mai ffdind exact un an
de zile,la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, pdrintele Ilarion
s!-adat sufletul in m2inile Domnului gi a fost petrecut de obqtea
mdn'istirii pe ultimul drum pdnd,la cimitir.
M T N U N E A4 6 5
Maica Domn rlui in ceasul mortii
liyL
pe cei cu inimd curatd
Iesind frateleVasileclin Bisericd,clupdterminarea Sfintei Litur-
ghii, i-a apdrut inainte o cea,td,
de diavoli si cu toiege de foc in
 MINLTNTIE MAICTI DOM N tlIUI 463
rrevizutd, Era.Maica Domnului! Din ceasul acelt fuateleloan s-a
izltdvit de aceagrea ispit[, s-alinistit, s-afdcut cdlug[r iscusit si
a fost econorn20 de ani in obsteaMdnrstilii Sihistria, fiind iubit
cle toti, si de fi'ati si de Dumnezeu.
M iI\ LT\ EA 464
Cum a vindecat Maica Domnului pe monahul llarion
Arhimandritul cleopa llie, pdrintele ntrstru iluhovnicesc,ne po-
vesteste cunl ir vindecat s'laica Dornnului piciorul cangrenat al
srneritului monzth,Ilarion lonicd, din rniindstireaSihirstriasi cum
i-a vestit slflrsitui cr.run an iiraintc. in primrvara anului r9jl,
bdtr2nul cdlugir llarion lonici a fost trimii la pacluresi aducd
leuurede fbc penrru obste.Acolo a f<rstlovit la un picior si rana
s-acangrenat,incO.t,sul'ereamuit qi cra ingriiit la chilie,de liatele
Constantin, devenit lntai tirziu Arhiruandritul Cleopa.
Intr-o noapte plfrngeade durere in patul siu si se rllga cu la-
crinri, zic?ntd:,,MaicaDomnului, milueste-mdsimi usureazdboala,
ci. qu mai pot rdbda durcrea picioiului!" Dnpi putin tirnp a vd-
zrrt cd intri in chilia lui o f'emeielbarte cuvioasd.,in chipul unei
doctorite din Tg. Neam!,si il intreabd: ,,Depldngi, pdrinte llarion?"
El ia rispuns: ,,DoarnnI doctoritd, miam rupt piciorul si m:-r
doare greu. Simt cd voi muri curdnd qi pldng cd nu m-arn pocIit".
DupI ce doctoritl aceelLminunatl s-a atins cu miina de picio-
rul lui, l-a rni.ngdiat cu acestecuvinte: ,,Nu rnai plinge, pdrinte
Ilarion. De acum te vindeci la picior qi vei mai trdi incd un an
de zile. DupI lceea,te vei odihni...". Apoi a plecat acea Sf?nt.i f'e_
meie si bitrinul a adormit linistit. Era Maica Domnului. Dimi-
neal',^brtrtnul s-a sculat srnitos din pat, s-a dus la Bisericl si a
'$t1i_q!.4r=ea.
spus tuturor minunea Maicii Domnului. Mai trd.illd exact un an
rle zile,la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, pdrintele Ilarion
g-iadat sufletul in mainile Domnului si a fost petrecut cle obstea
' mlnlstirii pe
ultimul drum pdnd,la cinitir.
MINUNEA 465
Maica Domnului aiutil in ceasul mortii
pe cei cu inimi curatl
Iesind fiatele vasile din Bisericd,dupi terminarea Sfintei Litur-
ghii, i-a zpdrlt inainte o ceatd.de diavoli qi cu toiege de fbc ?n
PTotos. NICODIM MANDTTA
MINUNEA 462
'
Hulitorul Maicii Domnului si distrugitorul
Icoanei Sale a fost pedepsit ndpraznic
Un bdrbat sectantdin Frdtdufii de Sus,iudegulSuceavaura de
moarte cele Sfinte ale Bisericii, adicd,preotii, Icoanele,Sfinta Cru-
ce gi hulea pe Maica Domnului. Afldndu-seintr-un sat vecin, intre
mulli crestini ortodocgi, s-a luat la disculie cu ei, ocdrdndu-i cI
se inchini la idoli, pentru ci cinstescSfintele Icoane.Apoi, por-
nindu-se djn lucrarea diavolului, a luat de la cineva o lcoand a
Maicii Domnului gi a cdlcat-oin picioare inaintea tuturor, zicind:
,,latd, nimeni nu are ce-mi tace,cd,Icoanelesunt idoli. Sd vedem
ce o sd-mi frcd, Maria, cd a fost o femeie c toate femeile cu mai
mulli copii!" Oamenii, uimifi qi suplrafi de acest gest diavolesc,
credeau ci este beat sau cd este stlpinit de un demon.
Apoi acel hulitor s-a urcat intr-o ma;ind micd"a fratelui sIu qi
s-a dus in satul din apropiere. C0nd a cobordt din masind,chiar
in fala casei lui, a venit o altd masini cu vitezd",l-a lovit greu si
i-a rupt ambele picioare, mai sus de genunchi. Rudele l-au dus
repede la spitalul din RddIuti, dar dupd trei ore a decedat,d0n-
Cu-qisufletul in mdinile diavolului.Asa mor hulitorii de Dumne-
z.euqi ai Maicii Domnului, care urlsc Biserica gi pe Sfinli.
MINUNEA 463
Cum a izbdvitMaica Domnului de ispiti
pe monahul llarion
^ P_Ultanul tgzo d venit la Sihdstria un crestin sd se facl monah.
Il chema Ioan Ionicd. Dar dupd cdtevaluni diavolul il chinuia cu
^Permanentplfingea si cugeta sd se ducl intr-o altd,
mlndstire. Intr-o noapte, pe c0nd era in Bisericl la slujba Utre-
niei qi se ruga cu lacrimi la lcoarta Maicii Domnului, a vdzut cu
ochii lui curn a ie;it din Sfdnta Icoanl o femeie imbrdcatd.in alb,
care semlna cu chipul Maicii Domnului si la intrebat: ,,De ce
plingi si egti tulburat, frate Ioane?" ,,Mi-eurit si aici gi as vrea
si plec in altd mdndstire!" ,,pe ce fie urit in casamea?'Fii linistit,
roagd-temai mult si fd toate cu dragoste,cd de acum nu-ti va mai
fi urdt niciodatl in casa mea!" Apoi acea femeie minunatl l-a
insemnat cu SfAntaCruce, s-aintors iardsi spre lcoanI si s-aflcut
 464 PTotos. NICODIM MANDITA MINUNIIE MAICII DOMNULUI 465
m0ini si cu mare furje il brteau si strigau: ,,in zadar te mai rogi, in ceasul Lcestaryam' fetilei pl2nge4qi citea Acatistul Bunei
ci nu te m2ntuie;ti! Tu e;ti al nostru cd egti prcrtos!" Atunci v.eptiri.[a indemnul preasfinteiFecioareimbrrcati in alb.
tindrul nevoitor a strigat crtre freasfintaRecioard", zicind: ,,prea- fetita
s-.aintors acasd.la,mama ei, povestindu-itoate cele intim plat'e.
sfinti Niscdtoare de Dumnezeq,miluie;te-md,gimr scapdde dia- Apoi mama,cdzindla pdmint, a datraudd,Maicii Domnului
voli!'; ig aceiaqi clipd i-i apnr,iT'MaicaDomnului in ve.iduh, ina- cd.i-a
auzitrugdciuneagi i-a izbdvitcopilade la moarte.(nchM.459-466
intea Bisericii ;i a alungat pe diavoli. Apoi i-a zis:,,FrateVasile, sunt culese din cartea,,IstorioareDuhovnicesti"dc protos.
Ioanichie Balan).
4p te teme, cd"de acum mai ai trei zile Ei vei veni la noi!',
Pdrintii, auzindstrigdtul lui, l-au intrebat: ,,FrateVasile,de ce ai MINUIVEA 467
strigat aga de tare si te-ai infricosat?" rar el le-a spus cum au venit Minunile icoanei Maicii Domnului
diavolii si l-au bdtut cu toiege de foc si cum a cerut ajutorul Maicii numitl Evanghelistria, din insula Tinos
Domnului. Apoi, deodatd.,cdzdnd, in genunchi, le-a zis:,,,inchina1ivI Boala M. S. RegeluiConstantin
pdrinlilor, cd,iatd,stdp0na noastri a venit! latd, l/giica Domnului Il.luy maia anului |9|4,M,_S.gggelegrgcilol,C_ons1antin
cizu
std deasupra noastrd.cu M2ntuitorul in brape.Iatr Mdntuitorul gr4v bolnav. Medicii.greci care il in[rijeau i-au dat
, toate ajutoa-
ne-a binecuvantat pe togi gi acum se inalld la cer.Mare putere si rele posibile pe care le dicta;tiinla siexperiengalor
medicald,.Dar
indrdzneald,zre Maica Domnului nostru Iisus Hristos...!i' toate mijloacele intrebuinfate le vedeau zadarnice si
nu puteau
Pdrintii s-au inchinat cu totii Maici Domnului, iar Egumenul aducenici un folos. Augustul bolnav mergea din ce
in ce mai rdu
Sihdstriei, i-a zis:,,FrateVasile,sI nu te inqele vrdjmagul, cI mul- si cumplita boald,de care era cuprins, ii aireni nlaviafa. pericolur
te sunt curselelui!" Iar cdtre pdrinti a zis: ,,Dacd.fratele vasile se fiind mare au fost chemati in ayutor al{i doctori
;i strrini, din
duce la Domnul dupd trei zile, cum i-a spus Maica Domnului, Yiena gi Berlin. Acegtiaau venit tn graLa;dar ei cu
Ei toatd stiin-
atunci vedenia Lceastaeste de la Dumnezeu. Iar dacd nu, atunci !a gi experienta lor ce-au intrebuintat, uotnavut mergea totuli,
este amrgit de diavolul!" Dr.rpdttei zile, exact la aceeasiord.,tand- cdtre d,eznoddm2ntul fatal. Disp er,,rea era m're qi
generalr. pe
rul nevoitor vasile Ilie, fratele mai mare al pdrintelui bbopa Ilie, leygA regal!, intreg poporul grecescera cuprins de groa_
lamiliy
a adormit cu pace in mai t93l si a fbst primit in ceatadrepfilor. zd' 'i deznddejde.panica cuprinsesepe top, cici
ss temeau ca sd
nu piardi pj preaiubitul si viteazul ror rege.
MINUNEA 466 ,,Dumnezeustie ce-o
Nlaica Domnului izbdveste pe copii de mai fi!..." intr-una din nopfi, cind starea augustului
bolnav se
primeidii si de moarte inriutlfise, popor mult a;tepta (cu nerdbdaregi
spaiml in impre-
jurimilePalatuluiRegal),stiri despre starea
O fetild de t3 ani, numitl Amarifiei Maria, din satul Budeasa _ regelui. pe la ora doud,
dupd miezul nopfii, unul dintie doctori iegind din parat,
Arge;, fiind certatd,de mama ei, a plecat de acasdintr-o dupl_ami_ a fbst
inconjurat.de multime qi intrebat despre mersul
azd;i s-a^sezat pe malul lacului cu acelasinume. l_r{o-aptea bolii. Doctorul,
a.rI, ca drept rdspuns'privindu-i-lunggi infutanadin umeri,
mas acolo, de frica prrinpilor. pe la miezul noglli a auzit o voce L-u ,pur,
,funrneleu gtie.., ce-omai fi!...ceeaceinsemnastarea.disperatl
inilfindu-se din valuri, care ii zicea:,,Hai,vino nu mai sta, cd de gi pericolulcel mare in care se afla regele.Rdspunsul
c2nd te a$tepr!"E1aglasul diavolului care o indemna si se inece acestacu-
prindea totodatd,qi nepurintaajutoruhiistiintei rnedicall.
in lac. In tirnp ce copila se descilfa si intre in lac, a vdzut la4gd
ea o fenreieimbrrcatd frumos in vesmdnt alb, care i-a spus cu o ..Rugdciuni pentru insdnd,to;irea bornaritui. in toate biseri
cile Regatuluise tnyyl rugdciuni;si afluenfapoporuiui-umprea
voce blindd: ,,Nu te duce, Marie! Mergi acasdla mama ta, cd,te
bisericile.Locuitoriidin Aiena si pireu, erau toatd ziua
asteaptdplingind!" Era Maica Domnului, ocrotitoareacopiilor. si toatd,
noapteain bisericd,raparacliseiesi rugdciunilece se
fdceau.
466 PTotos. NICODIM MANDNA
ig ziua de rz mai s-ahotdrAt, cala ora 19,si se facd Sf. Maslu in
biserica Mitropoliei din Atena, oficiind membrii Sf. Sinod, cu Mitro-
politul in fiunte ;i luind p^rte tofi Preofii din Atena qi Pireu. in
aceeaqizi chiar, Mitropolitul Atenei a primit un ordin de la Paln-
tul Regal,invitindu-l ca sd,ia mdsurile cuvenite,pentru a fi adusd"
in grabd la Palat, $_fal!a Igoilfr[ fdcdtoare de minuni, Evanghe-
listria, din insula Tinos, pentru vindecarea augustului suferind.
SJhnta lcoand,fd,cd,toare de minuni din insula Tinos. DupI
spusele zinrelo4 zducerea Sfintei lcoane se datoreste visqlUi ul_ei
unui inalt demnitar al curfii. Acesteifemei, in
pioase femgi, s.o.'!ia
dqpd nqpqi la rind i s-a ariltat Preasfinta. Fecioard,spunindu-i
cd: ,,Regelese va pierde, de nu vafi adusd"Sfinta Icdandde la Tinos,
ca sd-lscape".in insula Tinos, din Arhipelag, s-zdescoperitin mod
tninunat, in secolul XVIII, o micd Icoanil (intre 25-35crn.),ctre eta
ingropatd in pdmint. Icoana dovedindu-sefdcdtoare de minuni,
pe-lqpgl unde a fost glsitd s-a ridicat o bisericd. Astdziinsd ea
este o mare Mdnlstire, cu o bisericdmonumentald.,incare se pis-
treazd,Sfdnta lcoand, care reprezintd"Bunavestire. in greceqteea
se numeste: Ev4nghelismos,adicd: Evanghelistria: icoana care
cuprinde Bunavestire a Maicii Domnului, sau Maica Domnului,
[una vestitoare. La Tinos, zilnic se af.ld"sute qi mii de inchindtori
din tot Orientul. Crgglini, musulmani, iudei, sirieni si tot felul de
4gamuri, aduc daruri gi depun tot felul de lucruri prelioase si de
valoare.Bisericain care se afld Sfinta lcoand, administratl fiind
de o epitropie speciall, dispune astdzi- de pe urma Icoanei - de
o mare Lvere. Ea intrefine spitale, qcoli, biserici slrace, elevi la
studii, studenfi la Atena si in strdindtzte.inzestreazd"fete slrace;
intrefine aziluri si a'corddtot felul de ajutoare. Lahramul bise-
ricesc Ei al Icoanei Bunavestire, intotdeauna sunt acolo mii de
inchindtori. Deasemeneaqi la al doileahram, Adormirea Maicii
Domnului (15 august),se aduni mii de inchinitori. AceastdSfinti
Icoand,a fost o adevdratdbinefacere si dar de la Dumnezeu pen-
t{u aceastd insuld mici, stearpd,,uscatd ;i cu desiv2rsire sdracd,.
Toti locuitorii insulei trr{iescde pe urma Sfintei Icoane.
Telegrama Mitropolitului Atenei. inalt Preasfinfia Sa, Teocli-
tos, Mitropolitul Atenei,a trimis atunci cltre epitropia bisericii din
Tinos, unde se pdsffeazd Sfdnta lcoand",urmdtoarea telegramd:
MINANIIE MAICII DOMNUTUI 467
,,VI rog ca sI se adttcd.aici de cltre Preofi, Sfinta lcoand"Evanghe-
listria, caj-qgintea ei, sI se facd.ruglciuni pentru insinXtosirea
M. S. Regeluinostru Ei sd fie depus[ la patul augustului bolnav".
$i in aceeasizi, chiar pe cdnd se oficia Sfdntul Maslu in bise-
rica Mitropoliei, inaltul Ierarh a prirnit rdspunsulcd:',,Sf0ntalcoa-
nI a fost pornitl din Tinos, cu vaporul de seard cdtre Pireu".
La ora 2L, dupd.terminarea Sfintului Maslu,cind Mitropolitul
s-a dus pentru orinduiala bisericeascd" la palat, ca sI duci unt-
delemn sfinlit spre a unge pe augustul suferind, a dus gi vestea
imbucurdtoare, cd,a doua zi dimineala, Sfdnta lcoand Evanghe-
listria va sosi la Pireu si va fi dusd la Palat.
Ridicarea Sfintei lcoane de la biserica din Tinos. De la bise-
rica din Tinos, Sfdnta lcoand,a fost ridicatd,de P. S. Atanasie, Epis-
copul Siriei, d.upI toati pravila bisericeascl. Episcopul,imbrdcat
in vegmintele sale arhieresti, a ridicat Sfinta lcoand,;i purt0nd-o
pe brafe, a fost precedat qi urmat de Preofi cu fdclii aprinse. Era
insofit de mullime mare de popor; mergAnd inaintea procesiu-
nii, eclesiasticicu simbolurile heruvimice'gi serafimice. in pro-
cesiune au mers cu tofii pdnd,la debarcader.
De aici, cu luntrele, au mers la vaporul ,,Atromitos", ctre era
ancorat in apropiere. Fic0ndu-se cuvenitele rugdciuni, Sf0nta
lcoand"a fost aqezatd"insalonul plasei I. Episcopul Siriei, Epitropii
qi Preolii bisericii au rdmas pe vapor, spre a insoli Sfinta lcoanI.
Poporul din Pireu si Sfknta lcoand.. A doua zi de diminetld",
vapoful, impodobit sdrbdtoreqtecu stindardele - a sosit la Pireu.
La debarcader agteptau: cletul Pireului, cu P. S. Spiridon, mem-
bru al Sfintului Sinod in frunte; autoritdtile orasului si mullime
mare de popor. Sfanta lcoand,a fost ridicati de pe vapor in sunetul
clopotelor de la toate bisericile din Pireu qi al sirenelor de la toate
vapoarele comerciale Ei de rdzboi aflate in portul Pireu. Preolii
din Pireu s-audus in procesiune si au mers la biserica Sf. Treime,
in cintlri si ruglciuni urmati de o mulgime mare de popor, pur-
'luminlri
tind aprinse. La ora 9,15 a.m. a sosit in automobilul
regal i. P. S. Teoclitos,Mitropolitul Atenei, cure - intrind in bise-
ricd,- s-ainchinat Ei cu evlavie a sdrutat Sfdnta lcoanI. A dat voie
apoi, ca poporul si vind si sd se inchine qi sd sdrute Sfinta lcoand".
Procesiunea cu Sft,nta lcoand. ;i inaltul cler cd,treAtena. La
ora 10 a.m. Mitropolitul, imbrdcat in mantie si mitrd si omoforul
468 Protos. NICODIM MANDf?A
arhieresc, aridicat Sfdnta lcoanI Ei purtind-o pe brafe, a luat loc
- singur - in automobilul regal. Dupd el urmau trlsuri cu
Episcopi gi Preo{i, to{i in veEmintelelor sacerdotaleqi astfel au
pornit de la Pireu spre Faler, pentru Atena, urrnafi fiind de o
mullime mare de popor. Cu toate mlsurile luate de autoritltile
militare si politienesti, spre a fine ordinea, mullimea cdutasd fie
tot mai ^pro^pe de Sfinta IcoanI. Unii din credincioqi purtau lu-
miniri aprinse, iar algii tdmiietozre cu smirnd qi tlmdie. Pe tot
pa_rcursulnu se Luzel altceva decit: ,;Kirie eleison;"[!irie soson
tog.Basilea!", aflicd: Doamne miluieqtg; Doamne scapi pe rege;
cdntat de clerici ;i de mullimea enorml de popor, ce insotea
Sfinta Icoand. Procesiuneaa mers pe malul mdfii pind,la capi-
tul frumoasei goseleSigros, care are alee de o parte si de alta, cu
arbori de piper si flori. Este cea mai frumoasd din imprejurimi
le Atenei Ei are o lungime de s-9 km. Abia dupd"amiazd, Lu putut
sosi la Atena, unde au mers de-a dreptul la Mitropolie. incd. din
dimineafa zilei, biserica era plind de credinciogi, care agteptau
cu nerlbdare gi evlavie Sf0nta lcoand. Toatd piala din fatd.si tot-
te strdzile care duceau la Mitropolie, grau pline de lume. O ordo-
nanld"a Poliliei, c re era af.iEatd",
punea in vedere tuturor ca sd-gi
inchidd magazinele,in semn de respect cdtre Sf. IcoanI fdcdtoare
de minuni. intreg ora;ul Atena era in miscare mare.
La Palatul Regal. Dtrpd prdnz, pe la ora t4, Mitropolitul a ridi
cat Sfanh Icoand spre a o duce laPa\at. imbrdcat in mantie, mi-
trA qi omofoE a luat loc in automobilul regal. inaintea sa mer-
geau Preoli imbrdcafi in veqminte qi purtind lunidndri aprinse,
precedafi de simbolurile heruvimice gi serafimice ale bisericii
mitropolitane. Apoi urmau in trdsuri: membrii Sf. Sinod, minis-
trul Cultelor gi inallii demnitari ai statului. O mullime mare de
popor ii urma. Astfel au mers in procesiune,pind la poarta grd-
dinii palatului regal. Acolo aincetat cintarea:,,Doamne miluieq-
te; Doamne scapl pe rege"; gi s-a fdcut linigte mure. Dar cind
Mitropolitul s-a ridicat cu Sfinta lcoand, ardtind-o poporului,
toti au cdzut in genunchi, purtind luminlri aprinse. Tofi erau
cuprin;i de un fior sacru si de evlavie; mulli plingeau si se ru-
gau, ca Dumnezeu sI se milostiveascl si sI scapepe rege.
Credinla tnsd.nd.to;eazd,pe bolnau. Mitropolitul Teoclitos,
insolit de Episcopi si de inaltii demnitari, au intrat in palatul regal
MINUNILE MAICII DOMNULUI 469
cu Sf. Icoanil.La intrare a$teptau,prinlul mostenitor in mare tinu-
tI, impreund cu principii qi principeselefamiliei regale.Cdnd Mitro-
politul a venit cu Sf. lcoand.in fala lor, toli au cilzut in genunchi
gi inchinindu-se au sdrutat Sf. IcoanI. Prinful luind Sf. Icoani a
dat-o Reginei Sofia, care urma sI fie ingerul binevestitor. Regina
a mers cu ea la augustul bolnav, care nu qtia nimic despre aduc-
erea Sf. Icoane, f.dcdtoarcde minuni. Regina Sofia, dupd citeva
minute, glsind ocazia favorabild, a introdus Sfinta lcoand,in oda-
ia regelui, care insi se af.lain criza cel mare a bolii qi l-a anunfat
cI i s-a adus Sfdnta lcoand" fdcdtoarc de minuni Evanghelistria,
din insula Tinos, ca sd-i dlruiascl slndtate. B,eggleConstantin,
iq. criza bolii in care se afla, a luat in miini Sfinta Icoani, pe
care a sirutat-o de mai multe ori cu credintd si evlavie mare.
SduAr;irea minunii,. Regele,care se aflain dureri cumplite gi
in chinurile mortii, simte deodatd"usurare. Din acel moment
s-tareasa se imbundtlfegte. Doctorii care il ingrijeau constatl cu
surprindere schimbarea neasteptatdce s-a produs in starea au-
gustului bolnav gi cu tolii o atribuiesc Atotputernicului Dumne-
zeu, clre dd viald gi ridicd din patul durerii pe cei bolnavi.
Organismul sldbit gi amortit de boald",al suveranului, s-a sim-
fit reniscut gi s-aimputernicit in mod minunat. imbundtl{irea a
v.glgritca un torent, clci regele c_hiarin momentul cdnd a slrutat
Sf0nta lcoand.,fiind foarte miscat, a fost cuprins de puterea lui
Dumnezeu) care aqa de mare influienfd a avut asupra sa, incit
chiar in acel moment s-a spart qi a plesnit umflltura, c re
cuprindea in ea infecfia, si tot puroiul s-a scurs cu furie afard..
Minunea se sdvdrsise, cdci din acel moment regele era scdpat.
,,Regele a scdpat cu viafd, au exclamat cu bucurie doctorii
cdnd au vdzut aceasta.Mullimea de puroi si infecfa, care ducea
la groapd.pe augustul suveran, a ie;it din trupul sdu sllbit. Tru-
pul, rdminind curat qi liber de orice piedici, a putut sd-qirevi
nd; sd,se indrepte cdtre starea sa normali gi naturald gi sil poatd.
merge spre inslnltoqire. llinunea aceasta, sdvirsitl sub ochii
tuturor, a fost vestiti poporului de cdtre presi prin edigii spe-
ciale gi tofi au simtit bucurie mlre, preamdrind pe Dumnezeu.
Apoi Icoana a fost tsezatd"deasuprapatului, la capul regelui.
Rugd,ciuni de recuno;tinfd, ;i mullumire. Rugdciunile n-au
incetat a se face pentru sdndtztearegelui. Ele erau acum unite cu
 470 PTotos. NICODIM MANDTTA
rugdciunide recunoEtinliqi multumire.Stareasdnltdfii regelui
mergeadin cein ce mai bine.Doctoriicu mare surprindere,con-
statauzi cu zi cuminslndtogirearevenea.Regeleera plin de spe-
rantd gi increderein PreasfintaNiscltoare eleDumnezeu,ctre l'a
sclpat. Sfinta lcoani a stat la patul augustuluisuferind, pind la
deplina sainsdnitogiretimp de aproapedoud luni (iulie).Atunci
s-a hotirit plecarearegelui la Dekelia (reqedinla de varil,^proape
deAtena);iar Sf. Icoandsd fie transportatl inapoi la Tinos.
TransportareaSfintei' Icoane de la Palatal Regal.in ziua de
ioi, 2 iulie, la ora19,A.S.R.PrincipeleGheorghe, dupdce s-ainchi
nilt, a sdrutat Sfanta lcoand, a fidicat-o de la patul de suferinld
(al regelui),s,iurmat de intteaga familie regald s-a'pogorit in grd-
dina palatului,unde se afla Regele.CdndMogtenitorultronului,
imbrdcat in uniforml de amiral de marind",s-a apropiat de Sf.
lcoand,urmat de intreaga familie regald", Regeles-aridicat de pe
scaunulsiu Ei inchinindu-se,a slrutat Sf. IcoanI. Acelasilucru
. l-au flcut ;i tofi membrii familiei regale,cu regina Sofiain frunte.
in fala Mitropoliei,aqteptauprincipii Alexandru,Nicolae;i Cristo-
for, consiliulde Ministrii, Mitropqlitul,membrii SfdntuluiSinod,
inalfii demnitaricivili gi militari ai statului,clerulmitropolitan,etc.
Tedeumulde mullumire. Mitropolitul intrind in Mitropolie a
LsezatSfinta Icoandpe lconostas.DupdTedeumulde mullumire,
s-'acaniat polihroniul regal. Apoi Mitropolitul a finut o cuvOn-
tare, din care.extragem urmdtoarele:u...D2., Preasf.intd"Nlscdtoa-
re de Dumnezeu. Auzi-tu-ne-ai pe noi picdtoqii 9i prin minune ai
ridicat pe regelenostru din patul durerii qi ni l-ai ddruit noul in
deplind gdndtate.Cu credinfd' caldilridicdm m0inile ;i ne ruglm
h Sfanta ;i venerata ta lcoanil, pe care in acest moment fiul
regelui vindecat,moqtenitorulGheorghe,iubitul p^oporului,plin
'aici a adus-ode la Palat in aceastdsfdnti Bisericd,
ds recunostinte
ci sn fie spre inchinare pioasl, bine'credinciosuluitlu
popor". DupI aceastdruglciune, mogtenitorul tronului a inge-
nunchiat cel dintii, s-a inchinat qi flcdnd mltdnii pind la pil-
mint, asdrutatsf.Icoani qi dupd LceeamlnaMitropolitului.Exem-
plul sdu l-au ui"matEi ceilalli principi, miniEtrii gi to+ioficialii.
Rel,igiozitateaman(festa,ti,de locuitori. Etahotdrdt ca Sf. Icoa-
nd sd sieain BisiiricaMitropolieitrei zile, pentru cL tot poporul
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 47r
din Atena,Pireu;i imprejurimi,sI vini ;i sI seinchine.Celetrei
zile s-auprelungitla zece,crci inchinrtorii din zori de zi gi pinr
lamiezul nopfii, nu mai incetau.Estecu neputinfr 0e a descrie
pietateasi religiozitateamanifestatdde locuitorii Atenei.pireului
si din imprejurimi.in tot decursulcelor zecezile,bisericaMitro-
poliei, ziua si noapteaera asaltati de mii de credinciosi,din toa-
te treptelesocialesi de toatevOrstele,nerrbdrtori d,ea se inchi-
na qi a sdruta'Sfintalcoand".
Alte doud'minuni. in decursulcelor zecezile,s-ausrv0rEitqi
dour minuni: copilul ofilerului de marind vasile Katirone,orb
din nastere,cOnda fost atins de sf. Icoandi s-audeschisochii.
De asemenea o fetild,,MarizTzuderu,in etatede 1l Lni, care
de gapteani pierdusevederea,cind a fost adusdde mamaei si
asdtutatSf.Icoani, indatd"a strigatcu glasmare:,,Mamil,vdd!,,...
_ Poporul care se afla'de fa1d,lasdvirsirea acestorminuni, a
6st cuprinsde un cutremursacru.Toti au fost cuprinqide fricd,
unitd cu cea mai desrvirEitd evlavie. Entu.ziasmula fost de
nedescris.Si acesteminuni s-auanuntat imediat d,e cdtre toate
z_tareleprin editii speciale,in Atena, pireu pfecum qi in toati
Grecia,cdciun popor intreg era'martor ocular la sdvdrsirealor.
ultima zi de inchinare. ultima zi de inchin re erl ziuade tt
iulle (simbutd). conform programuluioficial intocmit de Minis-
terul cultelor,pentru transportareasfintei lcoanede la Atenala
Tinos,in diminealazileide rz iulie (Duminicr) orasulAtena,pireu
gi stafiunileFaleruluivechi si nou, erau in slrbdtoare.
La orV gapte;i iumdtatedimineafaerau sositi la Mitropolie
casacivild"si militard a M. s. Regelui,toti inaltii demnitari ai Sta-
tului, intreg consiliulde Minigtri,etc. s-ainceputimediat slujba
Tedeumului.La ora 8 si jumrtate inaltul trerarh,in vesminte ar-
hieresti,iese din Bisericdcu Sfinta rcoand,pe brafe.intreg po-
porul_carese afla pe scrri, cit si multimea careumplea piati ain
fafa Mftropoliei si toate rrspintiile, au cdzrtin genuricii s-au
9i
inchinat.S-adat semnalulca sr inceapdsalvelede artilerie de la
Acropolesi sunareaclopotelortuturor bisericilor.
Pe uaporul Auerof. in sunetul parad,eimilitare, al clopotelor
de la toate bisericiledin Atena gi al salvelorde artilerie de la
Acropole,s-afbrmat procesiuneagi a fost pornitr sfdnta lcoanr
.472 Protos. NICODIM MAND(?A
de la Mitropolie.Celepatru trlsuri regaleerau precedatede cd-
tre un excadronde cavalerie.PinI la garudin piata Concordiei,
soldafii prezentauLrmL, mullimea de popor, care aEteptatre-
cere pe strilzi qi pe la balcoane,LYeavflclii aprinse Ei tim0ie-
tori. To{i se descopereau cu respectgi stdteauin genunchiinchi
nindu-se fiecare qi rugindu-se lui.Dumnezeupentru mild 9i aiu-
tor. Atat stafia cit qi piala de la Noul Falererau luate cu asaltde
popor incd din zofii-zilei. La ora nou[ Ei iumdtate dimineafa,
sosegtetrenul regal cu procesiunea. Cel dintii care s-apogorat
dilr tren a fost Mitropolitul,finand Sf.IcoagI,iar dupl el prin,tul
Alexandru,minigtri, etc. C0ndinaltul lerarh, cu Sf. Icoand,s-a
pogorit de pe estradaceamareEi a luat loc in vaporagulKilkis
(un bastiment de rdzboi),infte g f.lotd gteacd aflhtd la Fale4 a
inceputa"tragesalvede tunuri. Acesteaau linut tot timpul p0nd
cevaporagulcu Sf.Icoand,incaresemai aflau gi prinful Nicolae,
minigtri, etc.,L ajuns la cuirasatul Averof' La scaru'vaporului,
Mitropolitul a fost intlmpinat de contra amiralulKunduriotis9i
Preotul vdporului in.vegmintesacerdotale9i cu Sf. Evanghelie,.
oferind-o Jpre slrutare s.iinchinare inaltului lerarh, prinfului
mogtenitor,miniqtrilor.lcoanaa fost a1ezatd in paraclisulvapo-
rului. in salveledate de tunurile de pe vapor,Averof impodobit
cu steaguri,a pornit sPreTinos.
inaintea sa avel bastimentelede rdzboi,Panteraqi Yulturul,
iar in urmtr Victoria gi Aspida.Averof era,la miiloc. in timpul
navigaliei, intregul echipaj al lui Averof a. defilat 9i inchinin-
du-sefiecare marinar a slrutat Sf. IcoanI filciltoarede minuni.
in biserica Euanghelistriei.La orele 16,celecinci bastimente
ancorau la Tinos. Atunci, in paraclisul vaporului, s-a fdcut un
Tedeumde'mullumire.Sosifila chei,inaltul Ierarh a incredinfat
Sf.IcoanI P.S.EpiscopAtanasieal Siriei.Debarcaderul era aster-
nlrt cu tapete,iu la intrare un frumos arc impodobitcu portre-
teJleRegeluiqi al Reginei.Pe atcadalui era inscripgia:,,BucurI-te
impfutrteasaCerului".in fiunte rnergandsimbolurile heruvimice
qi serafimice,urmind dupd"aceea;i peste30 de preofi, procesi;
\nea L pornit pe jos cdtre bisericaEvanghelistriei, unde se pls-
treazil Sf. IcoanI. Astfel s-a ficut intrarea in biserica Evanghe-
listriei, unde se af.ld,atdtaboglfie qi daruri prefioasedepuseaici,
spre pomenireaminunilor ce s-aulbcut prin ilcea;std' Sf. IcoanI.
MIN T]NILE MAICII DOMNUIUI 473
Dacdaceaste minunemare,slvirsitd in Grecia,nu esteCunos-
cutl absolutde toatd"lumea,culuza estecd pe aceltimp Europain-
treagLera cuprinsl de marele rilzboi mondial. Dar minunea cL
sI o vezi,trebuiesI ai credinfdin Dumnezeu;i sI creziin provi
denfa Sa.Trebuiesd fii intlrit in aceastlcredinfi..SI trdie;ti in
ea; si sI o urmireqti. Numai astfelse poatevedeaminunea6rin.
Ic. M. Domnului - Evanghelismos
- dc Pr. GrivasD. Cruccanu).
MINUNEA 468
Maica Domnului implineste legimintul sfint
a unei copile ce dorea si meargl la ministire
in anul r928,in zi:uad,e 15 dec. in familia lui Gheorghe Ei Elena
Crenglni;, din com. Andrieqe;ti, jud. Iasi, s-anlscut cea de-atreia
f.iicd",cdreia la Sf. Botez ia pus numele Virginia. Venirea ei pe lu-
me a dezzmdgit pe pirinlii sdi, care doreau nespus de mult si
aibd un copil de parte bdrbdteascl. Mama ei era foarte credincioa-
sd, iar tatdl ei, cu toate cI nu era un necredincios, totugi era un
om care, fald de credinta in Dumnezeu gi facerea faptelor cresti-
negti, era indiferent gi rcce pdnd,la impietrire. Virginia cresc0nd
mai mdri;oard,in sdnul familiei, a primit de la mama sa o edu-
calie simpll Ei curatl, de credinfl nezdruncinatd"in Dumnezeu si
de'rugdciuneqi evlavie fierbinte cdtre Maica Domnului. Pe mlsu-
rd ce cregtea, aceastdcopilild se ardta a fi deosebitd de ceilalti co-
piii de seama ei. Cdnd mama ei o ldsa liberd sd se joace cu copiii,
ea nu era atrasd"spre aceasta,ci se retrdgea intotdeauna in mij-
locul oilelor ce le aveau plrintii ei Ei se iuca cu mieluEeii pe care
ii iubea din toatd"inima. Adeseori obosind de joacd",mama ei o
gdseadormind in miilocul oilor. Aceastl apropiere a ei de oile qi
mielugeii cei necuvintdtoti, era o mai inainte-vestire cd,si er va
deveni o mielusea binecuvdntatd",a Plstorului Hristos, prin mar-
tiriu urmind sd indure suferinte de o viafl intreagd,.
impreunl cu mama si cu o mltuqi a ei fdceairugdciuni pe
ascuns de tatdl siu, care nu suporta sI le vadd, rugindu-se, ;i
fdcedmare scandal.Dupd ce a inceput sI citeascil,lui cdteo cdr-
ticici cu ruglciuni cdtre Maica Domnului, se ascundea intr-un
dud stufos si se ruga acolo spre a nu fi vdzutd,de tatdl ei.
La virsta de 13-14ani, intr-o zi de Duminicl, pe cind se aflain
bisericd, a venit la sfinta sluibd o cllugdritl, de loc din satul vecin.
474 PToTos NICODIM MANDTTA
Fiind rugatd,ainceputsUcantesi ea,precumera obignuitdla Sf.
Mdnistire. Cintareaei dulcesi pllcutd, a miEcatatit de mult pe
copild,incdt i se pdreacI audegi vede o persoandvenitd din lu-
meacereascd,. I'tit de mult a fost copleqitlde o emofiedeosebitl
f*[il de aceastdmliculd gi de cintarea ei,incit a inceput sd verse
lacrimi cu imbel;ugare.Era pentru prima datd c2,nda vdzut 9i
o miicufd. Din.acelmoment i s-aaprins inima de
auzit c?int?ind
dorinla de a mergegi ea la mdnlstire. Cdnds-aintors acasd,i-a
flcut cunoscutimameidorinta ei si ea a consimfitla aceasta,dar
tatdl s-aimpotrivit cu totul, zicind cd el nu poate trdi, $tiind cd
copilul lui se afld inchis intre zidurile unei mdndstiri.Atunci
Virginia plingind mult, a trebuit sd rXminI pe loc.
La virsta de 15-16ani s-aimbolndvit de peritotlitl (cu lichid)9i
i s-aflcut tratament acasd.. in acesttimp ea ardeade aceeasidorin-
ld,,de a merge la mdnlstire, dat tatll sdu avea acum un argument
in plus spre a nu o l[sa, faptul cd,era bolnavd. Ydzind ci nu este
nici o sclpare, Yirginia s-arugat cu lacrimi Maicii Domnului, fIgI-
duind cd de se va face sindtoasd,va merge la mdndstire, chiar gi
fdrd voia pdrinfilor, iar de nu-gi va respecta cuvdntul, sau peste
voia ei va fi impiedicatd,de a-;i implini fdgiduinla, s-a jurat pe
sine sd nu mai fie om slnitos pe toa:td.tiala ei.
intre timp tatdl ei a murit si acum lucrurile s-au complicat 9i
mai mult cdci nu a putut si mai plece din cztJzamamei, pe ca,teLr
fi indurerat-o profund. in urma rugiciunii gi a flgdduintei solem-
ne pe c re a fdcut-o cdtre Maica Domnului, situatia sinltafii ei a
inceput si se inriutiltpascil tot mai mult. A fost nevoie de mai mul-
te internlri: la lasi, la Lgigeasi BucureEtisi de 11 interventii chi-
rurgicale. Toate incercdrile au rdmas zaclarnice,fiind cuprinsd de
tuberculozi osoasl la coloand",insofitd de infecfii ale cilrota focat
nu s-a stins p2nd la moarte. Astfel a fost condamiratd"lao zdcete
al faqain jos, pe timp de n de ani in spitalul de Ortopedie FoiEo-
rul de Foc din Bucureqti,in cunoscutul salon nr. 11,dupd ce (mai
intii) a petrecut 11 ani, numai in internlri si externlri. Rugdciu-
nea.pe c re L flcut-o Maicii Domnului, prin care cetea ca,in caz
de nu va putea merge la mdnlstire, si nu mai fie om in toatd
viala, s-aimplinit cu exactitate. De Lceeape parcursul anilor care
au urmat ea a primit aceastd.Suferin[I filtil cirtire, cL urmilte L
unei datorii neachitate.
MINUNITE MAICII DOMNUIAI 475
Suferinfaei indelungatd,insotitl de ruglciune permanenti si
m^re rilbdare, atdt de mult au purificat-<isufleteste,incit p7.rea
mai mult o fiinld cereascldecit plminteascl. Deveniqdvas ales
al lui Dumnezeu,a dobindit mult dar s-idulceatdla.cuvint,incdt
uimeape tofi cei careo vedeausi ascultau.De aceeaadeseorisalo-
nul ei era plin de personalulspitaluluisi de pacienti,vizitatofi,
careo ascultaucu multd atenfieqi plicere. De asemeneaeravizi-
tatl gi de foarte mulli credincioqidin Bucuresti,iar altii venind
de la mari depdrtdri.Ea alina cu cuvintul suferinfelecelor cu,
prins,i de intristare Ei de niari dureri sufletestigi intorcea la
dragosteade Dumnezeu,pe cei ce o ascultaucu sinceritate.
Prin suferinld,ea a c?LEtigat
Ofoarte mare sensibilitatesufleteas-
cd,o profundi inlelegerefald,de neputinfeleomenegti,Ei stator-
nicie in apdrareadreptei credinfe.in tot timpul acesteipironiri
la pat, ea a citit foarte mult gi s-aluminat la minte prin Cuvintrll
lui Dumnezeu.Adeseorifiind asaltatd,de sectantiicare incercau
sd o amefeascdcu invlfIturile lor false, ea insd gtia sd le rds-
pundd politicos, uneori tdceasi rilminea statornicl in invdtltu-
ia Sfintei noastreBisericiOrtodoxe.
Patul ei de suferinfd se afla asezatintr-un col1al salonului tt
gi era de o constructiespeciald, (cesemtrna
a sicriu).Pemargineadin-
sprepereteLveao banchetlpe careerau asezate: clrli sfinte,Icoa-
ne, candeld. ce ardeaneincetatqi cOtevaghiveciuricu flori'natu-
rale.Toateacesteaproduceauo deosebitd,pldcere gi atractievizi-
tatorilor care simteauiradiind din acestcolt, farmeculpuritdfii
fecioreqtiqi binecuvdntarea sfintenieice izvoradin suferinfd.
Patul acestape durata celor23 de ani de pltimire, a fost ca si
un amvon,de la careVirginia apredicat,mai pulin prin grai, cit
mai alesprin viafa qi suferinfaei, predicl ce a rlsunat nu numai
in salonulnr.11,ci in tot spitalul;i in afaraacestuiapindla mari
depdrtlri. Toatebolnaveledin salonulnr. 11gi din alte saloane,
seintorceaucu sufletul complettransformat,innoit din punct de
vedere duhovnicesc,socotind zilele de spitalizarecL cele mai
frumoasedin viafa lor.
Patul strude suferinll a fost ca o vatrd,caldda credintei cres-
tine, care iradia cdlduraceleimai curateiubiri de Dumnezeusi
de oameni,la carese topeaEighealaceamai groasdde pe inimile
 476 PTotos. NICoDIM MANDTTA
MINANILE MAICII DOMNULUI 477
impietrite de necredinfi.patursiu de suferintd
i*o, duhov_ a rostit: ;,Credefi in Fiul lui Dumnezeu". Aceasid creEtind fiind
r-.-T1i1 seteasufretelor ;;"ru ;; ;;qifa
ffi ne-
:j::.::,:: t"tolea
prrintesc,in jurul crruia"toti *;;; convertiti de Virginia la o tr[ire cu adevdrat creEtineascd,adese-
:,?ry*"_l,Y,:?Ti" c frali *;; ";
"di; ori o cercetabi ii cerel sfaturi in toate nedumeririle ce le intimpi
::: -9"* Ei ai'nrantuii"r"r"i'nrir roi, nainviatacrestineascd"ce ainceput-o.Fiind foarte zguduitdde acest
sufent 11l-u rdstignitpentrunoi. paturra" o. r"i" rilrii'"ru ru o
"1j,.t3t""l*i vis, a mers la dlnsa gi a intrebat-o, ce ar putea sI insemneze aceas-
:tli,Tlllityah neylruspitatulFoigor, ^;"
aeu"O"intreg-flersonatut
t.: 1.u'1" ta. Atunci dinsa i-a rispuns profetic: ,,Acestvis este o prevestire
3r"1i:11-i19-"'
gi cilduroasl "1"i:iy, 91 iut o"r,"'"i..;.";; # pentru un mare doliu ce se va abate peste toatd +att noastrI".
activitate bineflcltoare.
virginia era ca o farmacieduhovniceascil,de unde Peste citeva. zile s-aprodus cutremurul cel mare din 4 martie.
tofi cei ce in seara zilei in cure s-Lintimplat marele cataclism,prin purta-
' aye?upe suflet rlni ascunsesi netdmnduite,primeau ca o arifie rea de grijd, a lui Dumnezeu si cu nrgiciunile Maicii Domnului,
vindecdtoare,cuvdntulmdngdietoral uvangheliei-
iiair",cuvint salonul nr. 11 era plin de bolnavi, c1re Fnand lumindri aprinse
drescu sareaintgl.eRgiuniisldatztoto" pui.-ruifur#.a. Lingd in mOini, fdceau ruglciuni cu tofii. DupI ce s-au rugat impreund,
nftuJ:i.yu ,"ga"ii fr*1iiEisuroriLinrru.o;;;i,;" ftu a d,a in momentul premergdtot cutfemufului, cintau o cantare duhov-
slavdlui Dumnezeu, vdzdndaceastd fiinlr r"niie, ti* prin dr-
ruire si rdbd,ne niceasci, cufe Lveadiept refren cuvintele:,,Tr eziti-vd,...tt eiiti-vil" .
s-arrstignit de bundvoiepentru'toatdviala pe
cruceasuferinfei.cine a awt fericirea sd,ocunoascr, Pe cand se cintau ultimele strofe, a inceput sd se zguduie pdmin-
putut despdrfide ea,de durcealacuvanturui nu s-amai tul ;i atunci toli bolnavii au fugit afatil Ei a tdmas in salon numai
pldcutd ce se simtea in salonul in care se
sru, de mireasma Virginica singurd. Atunci ea a inceput sd se roage 9i sd strige citre
afra. Era MaIca Domnului: ,,Maicl Domnului... Maica Domnului... nifiil-md
p..ir_:*1gia ei, prin dragosteaf4d, de aproapel,e,f,ii captivantd, Maica Domnu-
qi bdrbdtia cu care biruii durerile trupului. rabaarea ;i mi acoperil pe mine pdcdtoasz".Si intr-adevlr
Toateacestedaruri iui a acoperit-o,cici din tot ce se afla in cameri 9i mai ales pe
le-a cigtigatprin credinp si dragoste i r"i ^r""il;. lingd paiul ei: cdrli, Icoane, candeld'aprinsd, ghiveciuri cu flori,
cdtreMaicaDomnului:811" rugicdtreD0nsaneincetat o avea
si,i pome_ nimic nu"s-a rdsturnat, nimic nu s-a spart. Totul a rdmas intact,
nea numelecu cea mai cardd, afectiung.Dorul a" rirupiiinteascd, spre uimirea tuturor. De aici se vede cd,Maica,Domnului i-a as-
de celedoui surori si mai cu seami de mamarur"
iler.ur-o, o. cultat ruglciunea gi a proteiat-o in chip minunat'
c'fe a trebuit sdse.desp-artd pentru totdeaunagi t-aputut potori, in acist an,1977,prin dragostea9i bunivoinla credincioqilor
prin netdrmuritaiubire faldda Maicaorfanilor
gi ,a[.iro r, Maica care o iubeau, a fost dusd de trei ori la MdndstireaCernica, pen-
celor strrini gi coplegilide s'ferinfe cumprite," tru a participa la Sf. Maslu. Pe tot timpul oficierii rugiciunilor,
MaicaDomnurui
nostru Iisus Hristos.Iubind din toatd,inima ea a siat pe targd,cu falain jos gi numai uneori ridica pulin capul
.i r".ior"r"icr, pe
PreasfintaFecioardgi pentru a fi -iririte cu untdelemn sfinfit. intr-unul din acestemo-
catd'de minunate daruri {aic{, a fost gi ea iubitd de Ddnsaqi incrr-
duhovnicegti.Din rOndurilece mente, Preotul N. B. din aceastd, Mindstire, mirturiseste cil avlzat
se va vedeacat de murt o iubea Maicaoomnutuiiio" urmeazd" fnqaei atit de luminatl, incit semdna a fi mai mult ingereascl
tare de griji si protecfies_ainvrednicit din parteaEi. citd pur_ decitomeneascl. Apoi mlrturiseqte deasemeni,cum cd,avdzut cu
Era prin anurtgTT,ultimuran din viafa virginiei, o zi tnainte de repauzare,pe Virginia prin curtea mlndstirii, insofitd
cu pufrl ti-p
inainte de cutremurul cel mare ce s-aprodus-pe de o gloati foarte mare. Pentru Lce?'sta., dupl ce a fost inmormdn-
+ muiie.In acer
timp o crestinddin Bucuresti,pe numevasirici, tata,in cimitirul mlndstirii, el de bunivoie atilmiiat mormintul
au*rurr lis pre-
vestitor' A vizut pe cer o crucemare, neagrd. 4O de zile, cu convingerea cd'prin Lceustasluieqte sfiqgilor.
a auzitun glas ca
de tunet c're a rostit ,,Ctezul,,,de la inceput Ei
pind,la sfirsit, apoi Fiind adusdinapoilapatul sdu de suferinfl, dupd cel de-al trei-
lea Sf0nt Maslu, au fost ascultaterugdciunile Sfinfililor Sluiitori
 Protos' NICODIM MANDITA
' M T N U N i l E M A T C T TD O
47s
iettarea 9i dezlegatea ztdrna pe perete, vdd cd.ochii Domnului Iisus Hristos din icoand,
ai Bisericii , careau cerut de la Dumnezeq
apropie cu gribire se miscd la dreaptasi la stlnga. Lucru inexplicabil, dar neindoiel-
odcatelorroabei sale, virgin ia. Ea simtea cx se
il-;;;."tul plecrrii din aceastdviald,plinr_de su{'erintr,spre nic. se uitr din nou, mai cu atentie; a'saeru.cu adevrrat. Fdrd,
singur lucru indoiali era o minune. ind,atd,elevele aleargd,la cancelarie sii
iiugi r"ufericitx ;i odihna ceabine nteitatd..Dar un
o-i-ngriloracel mai mult Ei_anume, faptul c[ sora Felicia,femeia spun invdfdtorului lor, care era si preot, preotul Cor,rstantinCane_
los. Minunea continur. preotul s-a striduit sr-i iinisteascr pe
.ur""o'ingriieacel mai mult qi ^ve/-toateceleggntllingropare
cop_ii.Mulli din ei pltngeau, fiind f.oafte emofionafi.
inseamaei,precumgilocdevecipromis,incimitirulCernica,era
cOnd, dupr putin, a inceput lecfia (in aceasrisali chiarpreotulti
ii"i"nt"t"iusalimp"tttt"doud-luni'$ilu 1Y il:i:f::t*l*
tatd, acum cind era atli;tde necesara nealecliilecu claselev qi \{, desprepatimileDomnului),a fost intrerupt
te si o ariunle, spre a veni in
Dom- de strigdtele copiilor: ,,Pdrinte,uitr-te!" preotul s-aintors spre lcoa-
prezenlaei aiii. l,tunci Virginia a inceput.tltt l9-1g:^{1icii
nd si vede cum buzeleDomnului se inchid si se deschid,cum isi
nului,casloaiuteinaceastd'marenevoieincareseafla.Maica
migcd miinile si degetelesi culoarea fetei i se schimbd in tonuri
Domnuluii-aascultatruglciuneaeiclratds'iaadus-olaindepli !
pe"idnd aceacregtini se.af.lala lerusalim, nemaivdzute si cu neputinfl de descris.
nire in chip minunat. I
timp ce,tdmili^ s-L Pdrintele cheamd,pe directorul scolii, care vdzind minunea
ascult0nd Sfat tu Sluibi, un Preot sluiitor, in
i-a zis' in doul zile la s-a fdcut galben ca ceara. La propunerea preotului, au fost de
oprit in dreptul ei si ftrA sI o ^cunoascd
numai decit' cdci acord si se facd agheasmr. copiii cupringi de spaimr s-Lu asezat
rind: ,,Dumreuta trebuie si te intorciin +Lrd in genunchi cu fruntea la pdmint, ca sd nu vadr. cdnd preotul
teLEteptd'unnecz".Fiindfoartezbuciumutdlineqtiindcesd citea Evanghelia,copiii l-au intrerup! cu exclamatia:O, o, o, Dum-
au indemnat-o
facd"s_i sfdtuit cu maicile la care glzduise qi ele nezeule! Pentru ci vedeau pe Hriitbs cr vorbeste, c'd a binecu-
preotul respectiv este vdziltor cu duhul.
ia ptr.. imediat, crci vintat pe copii de trei ori, cd inchide si deschide Evanghelia,qi
de trecerea
Aiunsand la Bucuresti, a glsit pe Virgini^ arp:oa;pe .cd igi fereste haina ca sd i se vadl rana din coastd.
si o tri-
;ffi;,td {i iastat cumcd eL s'arugatMarcii?9*":lu.t
ingrifitE sufletes- In jurul orei 12 agheasmas-aterminat, dar minunea continua.
miti, actsd,Eirugdciunea ei afost ascultatd.Fiind Despre minune a auzit si educatoareascolii, care)cum a intrat
t e , e a a t e p u .u za ti n p a ce q i sp re uimir eatutur or ' tr upuleiar ds- in clasi, vdzind. pe Hristos cr se uitd la ea cu asprime si cu md-
parroitbunl-mireasmd. A fosfcondusdde foartemulli credinciosi nie, a.fugit ingrozitd,.indatd,au intrat in clasaurd. .ru icoana si
Iipt.",i,-.r multi cinste qi evlavie, pdndla Mlnlstirea Cernica' ceilalli invdfitori. Tofi au vdzut minunea, au ingenunchiat si s-au
it"pa ..'ou sluiit Sfintu St"lba de inmormintare.gi t:":,i::t:1' inchinat Domnului. Dupi pufin timp, cOnd Icoana a incetat sd"
mucenr-
..rroirrt" de hude prin care s-a cinstit nevoinla ei cea maifacd'vreo miscare,copiii au mers-raclaselelor, unde auvdzvt
diruitd de sora Felicia.cu
ce?lscd, a fost inmoimin tatdin gfoup?- cd' toate hrrtile iesiserd din cuiul de sus si atirnau in jos. Apoi
o per-
iolii aveau convingerel, cd au condus pe ultimul drum' in clasa a rrr'a, pe harta Greciei, apdruser{ trei pete negre dea-
cu inde-
soanl care,prin rtigdciuneqi suferinfa' gre suportatd supra oraEelorAtena, Patra ;i Zakintos. in jurul orci ti, minu-
iungn-r'bdni", u dolandtt de la Dumnezeu darul sfinleniei.
nea,a,incetat. Atunci preotul a luat rcoana din perete si a srru-
MINUNEA 469 tat-o. Lumea"era Lra,de infrico; atd,,incdt numai citiva au indrdz-
Minunea de la qcoalaPrimard nit sr-gi atingd,buzele de ea. Mai pe urmd preotui a dus Sfinta
din satul Saravali-Patta, Grecia rcoand'la Bisericr si a asezat-ope iconostas,spre inchinare. Multi
E r a v i n eri 2 ta p ri |i e l 9 8 9 ,i n i u rulor ei:r 0,20dimineala.Elevii dintre copiii carc'vilzuserl minunea",in mai multe Jrp"i
elevecare ""pi 29 iulie
scolii erauin recrealie.in tlasd se aflau numai cdteva, aceea',au avut spaime in vis. (Ziarul ,,Dreptntea",d.uminicd
ochii la icoana care 1990.Dupd reuista,,Md,rturieAghioriticd,,',nr. 4/19g9).
iqi pregateaulecfiile. Deodatd,ridicindu-qi
 (

CUPRINSUT
MinunileMaicii Domnuluitn profeyiileV Testament . ., . . ., . 9
MinunileMaicii Domnulai tn suierile
f iloz o f i l o r p d g A n i ...,.20
MinunileMaicii Dornnaluiprezisede sibile .'' . . . . . . 24
Minunile desprezd,mislire;i na;terea
Maicii Domnului
MinanileMaicii Domnuluila Adormireaei . . . . . ., . . 51
MinunileMaicii Domnuluiprin numeleei Maria . . . , 55
Minunilefulaicii pomnulaifd,cilte cu ve;mAntul
pibrh,ulei... ...65
MinunileMaicii Domnuluiftcutela izaorulei . . . . . . 71
M i n u n i l e M a i ci i D o mn u l u i tn o ;ti ri .....78
MinunileMaicii Domnuluicu ceipdcd,to;i
cares-aapocd,it. ...., ......87
MinunileMaicii Domnuluidespresalaarea
unoralajudecata;idiniad.:... .122'
Minunile Maicii Domnului cupedepsirea hulitorilor . . . . . . 128
MinunileMaicii Domnuluicu cei cura[i;i neuinouali, . . . . 132
MinunileMaicii Domnuluifdcutecu cei ce se roagdei . . . . 172
MaicaDomnulais-aard,tatcelor ce se rugauei . . . . 183
MaicaDomnuluidd,inlelepciunecelorce se roagdei . . . . ..239
MinunileMaicii DomnuluiJhcutecelor bolnaai . . . ., 247
MinunileMaicii Domnuluift,cute,cu cei mor,ti . ., . . 274
- '*MaicaDomnuluisalueazd, pe cei din primejd,ii , . . . . 292
Minunile Maicii Domnului tn apd,rareacetiililor
tre;tine,Bisericilor;iMd,nd,stirilor... .,..310
Mnica Domnuluipoartd,grijd de Md,nd,stiri
;i depersonalullor . . . 322
MinunileMaicii Domnuluifdcuteprin
Sfintelelcoane ......358
Minunile sdukrsitede MaicaDomnuluitn zilele noastre . . . 450