You are on page 1of 7

SANCȚIUNI APLICABILE MINORILOR: PEDEPSE ȘI MĂSURI EDUCATIVE

Natalia GAVRILENCO
Departamentul Drept Penal
Igor VREMEA, doctor în drept, conferențiar universitar
Rezumat:

Societatea noastră își menține încă vitalitatea pe pământ, datorită nașterii noilor generații.
Copii de azi reprezintă valoarea supremă a unei societăți sănătoase și puternice, în același timp ei
sunt vulnerabili și au nevoie de grijă, atenţie, mediu sigur şi atitudine corespunzătoare din partea
adulţilor. Comiterea de către un copil a unei fapte social periculoase sau antisociale trebuie să
îngrijoreze întreaga societate. Dacă vom neglija aceasta azi, mâine vom avea o generaţie tânără de
infractori – oameni care şi-au ratat viitorul nu numai din propria vină, ci şi din cauza indiferenţei
sociale generale, precum şi a celor chemaţi să le faciliteze integrarea în ambianţa socială, marcată
actualmente de procese perturbatorii.
Legislația penală s-a confruntat cu unele probleme speciale, cu totul deosebite de
problemele care se pun privitor la cunoașterea fenomenului infracțional în rândul adulților. Dintre
aceste probleme se enumera experiența redusă de viață a minorilor, naivitatea minorilor, ei pot fi
mai ușor reeducați etc. De aceea, Codul Penal al Republicii Moldova, în materie de răspundere
penală a minorilor, a permis din 2003 până în prezent, implementarea unor șir de modificări la
acest capitol.
În cazul minorilor care au săvârșit infracțiuni, legiuitorul moldav prevede două tipuri de
sancțiuni, și anume: pedepse şi măsuri de constrângere cu caracter educativ.
Deja este constat că sancționarea miorilor și mai cu seamă comportamentul infracțional al
acestora reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă Republica
Moldova. Deși, conform datelor statistice (rapoartelor anuale ale IGP al MAI), numărul
infracțiunilor săvârșite de copii s-a redus (941 infracțiuni în 2016 și 1143 în 2009), numărul
copiilor care comit fapte ilegale este în creștere (de la 1143 copii în 2009 la 1490 în 2016). [1]
În acest sens, examinarea multiaspectuală a temei date și anume a sistemului de sancționare
a minorului, iar în particular a pedepselor penale și măsurilor educative aplicabile minorilor,
conform legii penale a Republicii Moldova, devine o necesitate imperativă.
Dinamica pedepselor penale aplicate minorilor în Republica Moldova pentru anul
2017. Codul penal prevede într-o ordine consecutivă categoriile pedepselor aplicate persoanelor
fizice: de la cea mai blândă – amenda – până la cea mai aspră – detențiune pe viață. . Potrivit
ultimelor modificări ale Codului Penal, din cele șapte categorii de pedepse, prevăzute de art. 62
C.P. pentru persoanele fizice, față de minori sunt aplicabile doar cinci dintre ele: amenda; privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate; privarea de dreptul de
a conduce mijloace de transport sau anularea acestui drept; munca neremunerată în folosul
comunității; închisoarea.
Numărul infracțiunilor este în descreștere. Conform informației Ministerului Afacerilor
Interne în anul 2016, pe teritoriul republicii au fost înregistrate 41,9 mii infracțiuni, înregistrând o
creștere de 5,4% faţă de anul precedent, iar comparativ cu anul 2017 nivelul infracționalității a
scăzut, deoarece pe teritoriul republicii au fost înregistrate 35 581 de infracțiuni, ce constituie o
micșorare a numărului infracțiunilor înregistrate, comparativ cu perioada anului 2016. 1

Fig. 3.3.3 Rata infracţionalităţii, 2013 -2017


Practica judiciară cu privire la condamnarea minorilor.
În anul 2017, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 2,2% din total
infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o reducere cu 15,2% a
infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi contra
patrimoniului. La 100 mii copii în vîrstă de pînă la 18 ani revin circa 117 infracţiuni comise de
minori, comparativ cu 163 în anul 2013. Cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din
ultimii 5 ani s-a înregistrat în anul 2014.2
În anul 2017, pe întreg teritoriul Republicii Moldova au fost examinate 593 cauze penale
în privința minorilor, dintre care au fost condamnați 375 minori. Procesul penal a fost încetat – în
privința a 23 de persoane.

1
Raport privind activitatea procuraturii pentru anul 2017, Chișinău, 2018, p. 22 Disponibil pe Internet la
adresa: http://procuratura.md/file/2018-03-12_Raportul%20Procurorului%20General%202017.pdf
(vizitat la 22.11.2018)
2
Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2017. Biroul Național de Statistică al Republicii
Moldova. Disponibil pe Internet la adresa:
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5550 (vizitat la 05.12.2018)
Din tabelul 3.3.4 observăm că cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din
ultimii 5 ani s-a înregistrat în anul 2014.
Tabel. 3.3.4 Infracţionalitatea juvenilă, 2013-2017

Tot în 2017, judecătoria Hîncești a condamnat cei mai mulți minori (61 copii). Concomitent
s-a atestat o creștere nesemnificativă a numărului de minori condamnați în perioada de referinţă în
judecătoria Chișinău (49copii) și judecătoria Bălți (47copii). Conform divizării teritoriale, este de
reţinut că cele mai puține condamnări ale minorilor au fost înregistrate în judecătoria Drochia și
judecătoria Criuleni - 20 minori.3
Este îmbucurător faptul că în anul 2017, rata achitărilor este mai mare decât în anul precedent. Deși
numărul condamnaților este constant pe parcursul perioadei 2014-2017.

Fig. 3.3.6 Dinamica minorilor achitați și condamnații

3
Disponibil pe Internet la adresa:
http://aaij.justice.md/sites/default/files/document/attachments/informatie_cu_privire_la_examinarea_
cauzelor_penale_in_privinta_minorilor_si_masurile_de_pedeapsa_aplicate_acestora_pentru_6_luni_ale
_anului_20172.pdf (vizitat la 01.12.2018)
Printre categoriile pedepselor aplicate condamnaților minori în anul 2017 se enumeră: închisoarea,
munca neremunerată în folosul comunității, închisoare cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei, amenda. (anexa 5)

Condamnarea condiţionată, închisoarea, și munca neremunerată în folosul comunității sunt


principalele pedepse aplicate minorilor.

În cazul minorilor predomină condamnarea condiţionată (42 %), după care urmează privaţiunea de
libertate (24 %) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (15 %).

Fig. 3.3.7 Pedepse aplicate minorilor de către instanțele de fond în 2017

Prin urmare cea mai mare pondere a avut-o condamnarea la închisoare cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei, cu un număr de 2 708 persoane, dintre acestea 159 sunt minori.

În anul 2017 a scăzut numărul de persoane cu pedeapsa amendă, ajungând la 2 482 de persoane,
dintre care 21 sunt minori. Suma amenzii achitată de cei 21 minori sancționați a constituit în total 426
362, 5 lei.4

Pedeapsa munca neremunerată în folosul comunității a fost aplicată față de 57 minori. Unele
instanțe au decis să aplice și alte pedepse decât cele menționate până acum, acestea au fost aplicate
asupra a 47 minori. Iar numărul de minori condamnați la închisoare este de 91 copii, inclusiv mai mult de
15 ani- 3 minori.

Din figura 3.3.7. observăm că judecătorul moldav din plin sancționează minorul aplicându-i
condamnarea la închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei (art. 90 CP), surprinzător
este faptul că această pedeapsă este urmată de aplicarea închisorii. Este alarmant și îngrijorător că în
topul pedepselor aplicate minorilor cu 24 % se clasează închisoarea.

4
Raport statistic despre activitatea primei instanţe privind judecarea cauzelor penale pe perioada de 12 luni
2017, pedepse (din rub.13-27 rînd 60). Disponibil pe Internet la adresa:
https://csm.md/files/Statistica/2017/12luni/15RS_I_ma_instanta_penale.pdf (vizitat la 5.12.2018)
Analizând anume aceste 4 categorii de pedepse, am stabilit la fig. 3.3.8 dinamica pedepselor
aplicate minorilor în perioada 2014- 2017, ceea ce ne permite să concluzionăm că majoritatea minorilor
sunt trimiși în penitenciare. În anii 2016 și 2017 pedeapsa cu închioarea este aplicată de două ori mai des
decât în anii precedenți. Totuși în 2017, munca neremunerată în folosul comunității a atins o aplicabilitate
mult mai mare comparativ cu ceilalți trei ani. Iar amenda este o pedeapsă puțin utilizată de instanțele
naționale, aceasta fiind aplicată cel mai rar minorilor, motivul fiind lipsa surselor financiare a copilului
infractor.

Fig. 3.3.8 Dinamica pedepselor aplicate minorilor, 2014-2017

Ar fi bine să urmăm bunele practici ale țărilor europene, care aplică pedeapsa cu închisoarea în
situația în care nu există alte soluții de a atinge scopul pedepsei penale.

Minorii cel mai frecvent săvârșesc furturi, după care urmează jafurile şi huliganismul. Ceea ce
denotă că majoritatea faptelor penale săvârşite de minori fac parte din categoria infracţiunilor contra
patrimoniului. Activitatea delicventă a minorilor este orientată la sustragerea bunurilor de o valoare
nesemnificativă, predominând cele de consum curent ori cele ce uşor ar putea fi comercializate.
3.3.8 Structura condamnaţilor minori după principalele categorii de infracţiuni, în anul 2017

Tot în această perioadă, infractorii minori sunt condamnaţi pentru infracţiuni de violul (art. 171 CP)
ce înseamnă 4% din totalul sentințelor de condamnare a minorilor. Escrocheria (art. 190 CP) și infracțiunile
în domeniul transporturilor (art. 262-277 CP) au fost săvârșite de 9 și respectiv 11 minori. Iar pentru
omorul intenționat (art. 145 CP) și circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a
precursorilor (art. 217 CP) au fost condamnați 6 și respectiv 8 minori.

Totodată, numărul minorilor deţinuţi în instituţiile penitenciare de tip închis a constituit 34


persoane şi a crescut cu 13,3% comparativ cu anul precedent. Minorii deţinuţi în penitenciare în proporţie
de 32 la sută îşi ispăşesc pedeapsa pentru comiterea violurilor – 11 minori, pentru omor - 10 minori
(29,4%), iar pentru furturi și jaf cîte 20,6% și respectiv 8,8%.5

Rata minorilor condamnaţi înregistrează un nivel de 5,5 condamnaţi la 10 mii copii de 0-17 ani.

În aceeași ordine de idei, Procuratura Generală în raportul său privind activitatea Procuraturii
pentru anul 2017, menționează că în instanţa de judecată au fost trimise 540 (593 în 2016) cauze penale,
în 1 cauză s-a dispus suspendarea condiţionată a urmăririi penale, 6 cauze au fost clasate ( 4- pe motiv că
fapta nu întrunește elementele infracțiunii; 1 – nu există faptul infracțiunii; 1– fapta constituie
contravenție), iar 191 (604 în 2016) cauze penale au fost încetate, inclusiv 30 – pe motiv că persoana nu
a atins vârsta la care poate fi trasă la răspundere penală, iar majoritatea (145 cauze) pe motive de
nereabilitare - în baza art.109 din Codul penal, urmare a împăcării părţilor, precum şi în 16 cauze penale
în baza art.104 din Codul penal, cu aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter educativ.

Concluzionăm că parțial ne-a reușit să aflăm răspunsul la întrebările sus menționate. Prin urmare,
deși a scăzut numărul minorilor infractori, această descreștere este una nesemnificativă. Preponderent la
săvârșirea infracțiunilor participă mai des băieții minori. Totodată minorilor le sunt aplicate, de obicei doar
câteva pedepse, astfel predomină condamnarea condiţionată, urmată de privaţiunea de libertate şi
ulterior munca neremunerată în folosul comunităţii. Menționăm că munca neremunerată în folosul
comunității a atins o aplicabilitate mult mai mare comparativ cu ceilalți ani.

Activitatea delicventă a minorilor este orientată de cele mai dese ori spre comierea infracțiunilor
precum: furturile, jafurile şi huliganismul, escrocheria, circulația ilegală a substanțelor narcotice, violul.

1. Nota informativă la proiectul Legii privind măsurile și serviciile destinate copiilor cu


comportament deviant.Disponibil pe Internet la adresa:

5
Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2017. Disponibil pe Internet la adresa:
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5926 (vizitat la 5.12.2018)
http://particip.gov.md/public/documente/131/anexe/ro_4703_NFPL20112017.pdf (vizitat la
10.12.2018)

You might also like