Professional Documents
Culture Documents
2
7
3
8
9
4
( 1) 2 π ( 1) 2π
L
e E ( 1)
m ax sin p ( 1 ) t
Le E ( 1)
m ax sin 2
ω t
3 3
( 1) 4 π ( 1) 4π
eM E m ax sin p(1 )t eM E m ax sin ω 2 t
( 1) ( 1)
3 3
Față de un sistem de referință fix, câmpul inductor și câmpul de
reacție se rotesc cu aceeași viteză unghiulară Ω1. Interacțiunea
dintre câmpul magnetic învârtitor de reacție și câmpul magnetic
inductor generează un cuplu electromagnetic.
Dacă facem analogia acestor două câmpuri cu p1 perechi de magneți ce se
rotesc pe stator și p2 perechi de magneți ce se rotesc pe rotor, cuplul mediu
pentru o rotație completă este nenul atunci când p1 = p2 și magneții se învârt
cu aceeași turație.
Principiul de funcționare al MAT
Rotorul se rotește la sincronism n = n1 – când rotorul se
învârte odată cu câmpul învârtitor, fluxul ce străbate
înfășurările rotorice este constant (câmpul este fix față de
rotor) și conform legii inducției electromagnetice t.e.m.
induse sunt nule. La sincronism cuplul electromagnetic este
nul.
Deoarece la turația rotorului egală cu turația de sincronism
n = n1 cuplul electromagnetic este nul, acest regim de
funcționare se numește regim de gol ideal (din cauza
frecărilor din lagăre și a frecării cu aerul a ventilatorului,
cuplul la ax nu va fi niciodată nul).
În regim de motor, rotorul va rămâne întotdeauna puțin în
urma câmpului învârtitor, se va roti asincron pentru a genera
un cuplu care să învingă cuplul rezistent.
Datele nominale ale MAT
Puterea nominala Pn [W], reprezintă puterea mecanică furnizată la
arbore când motorul este alimentat la tensiune și frecvență
nominale și absoarbe din rețea curentul nominal. Este puterea
maximă pe care motorul o poate genera în regim de funcționare
continuu neîntrerupt (regim de funcționare S1), pentru care rezultă
pierderi în mașină ce produc încălziri și temperaturi care nu
depășesc temperatura maximă a clasei de izolație.
Tensiunea nominala Un [V], reprezintă tensiunea de linie la care
se alimentează înfășurarea statorului și este o mărime
standardizată. Dimensiunea izolației înfășurărilor depinde de
valoarea tensiunii de alimentare, iar pierderile în Fe din stator sunt
proporționale cu pătrarul acestei tensiuni. Majoritatea motoarelor
de joasă tensiune au șase borne statorice (începuturile și
sfârșiturile înfășurărilor de fază sunt scoase la placa de borne),
ceeace permite conectarea stea sau triunghi a înfășurării. Pe
plăcutele indicatoare sunt trecute două valori ale tensiunii de
alimentare (de ex 230/400V), corespunzător celor două conexiuni.
Datele nominale ale MAT
Curentul nominal In [A] este curentul maxim ce poate fi absorbit de
motor atunci când acesta este alimentat la tensiunea și frecvența
nominală, pentru care se obțin puterea nominală la arbore și
pierderile Joule maxime. Forțele electrodinamice dintre
conductoarele alăturate depind de pătratul curentului.
Turația nominala nn [rot/min] reprezintă turația rotorului ce rezultă
la alimentarea cu tensiune și frecvență nominale, atunci când
motorul produce puterea nominală la ax. Ea este cu câteva
procente inferioară turației de sincronism.
Frecventa nominala fn [Hz] este frecventa tensiunii cu care trebuie
alimentat motorul pentru ca acesta să poată funcționa în regim S1,
la tensiune și putere nominale, fără a se deteriora termic. Pierderile
în fier depind de valoarea frecvenței. În cazul alimentării cu
tensiunea nominală, scăderea frecvenței de alimentare duce la
creșterea fluxului magnetic în mașină, la saturarea circuitului
magnetic și creșterea pierderilor în fier (reglarea turației în plaje
largi de turații se face menținând raportul U/f constant).
Datele nominale ale MAT
Factorul de putere nominal cos(φn) este o mărime adimensională
și reprezintă raportul dintre puterea electrică activă și puterea
electrică aparentă absorbite de la sursa de alimentare în regim
nominal de funcționare. Are valori uzuale 0,8..0,9 și arată faptul
că motorul asincron absoarbe din rețea atât putere electrică
activă pe care o convertește în putere mecanică la ax, cât și
putere electrică reactivă necesară producerii câmpului magnetic
învârtitor din mașină.
La motoarele asincrone cu rotorul bobinat, în afară de datele
nominale de mai sus, se mai dau și: tensiunea la bornele
rotorului U20 [V] când bornele acestuia sunt libere
(nescurtcircuitate) și curentul nominal din înfășurarea rotorului I2n
[A] ce rezultă la funcționarea în regim nominal, când înfășurarea
statorului este parcursă de curentul nominal.
Date suplimentare
Serviciul de funcționare, care poate fi: S1 serviciul continuu, S2
serviciul de scurtă durată la care motorul se poate răci între
momentele de funcționare, S3 – S5 servicii intermitente, S6
serviciul neîntrerupt cu sarcină intermitentă, S7 serviciul
neîntrerupt cu porniri și frânări electrice și S8 serviciul neîntrerupt
cu modificarea periodică a turației;
Clasa de izolație, care reprezintă temperatura maximă admisă în
interiorul mașinii. De obicei, datorită pierderilor Joule, zona cea
mai caldă se află în zona bobinajului. Clasele de izolație sunt: A –
cu temperatura maximă de 105 °C, E – 120 °C, B – 130 °C, F –
155 °C și H – 180 °C;
Gradul de protecție IPxx , la care prima cifră ia valori între 0 și 6 și
reprezintă gradul de protecție împotriva corpurilor străine (0 pentru
motoare fără protecție la praf), iar cifra a doua ia valori între 0 și 8
și indică protecția împotriva lichidelor. Cea mai uzuală protecție
este IP55 pentru motoare cu ventilație exterioară și IP 23 pentru
motoare cu ventilație interioară.
Ecuațiile de funcționare ale MAT
cos 2 s 1
Deoarece R2 / s X 2 ,rezultă:
' '
2
R2' 2
X ' 2
s
Expresia cuplului electromagnetic
Schema echivalentă poate fi
reprezentată și cu impedanțe:
R2' jRFe X
Z 1 R1 jX 1 , Z '2 jX ' 2 , Zm
s RFe jX
Puterea electromagnetică este
puterea transferată la nivelul
întrefierului către rotor și este
egală cu puterea totală din
secundar (pe rezistență)
înmulțită cu trei, numărul de
faze: 3(1 s) ' ' 2
Pe R2 I 2
s
2
Pe 1 3(1 s ) ' ' 2 3R2' I 2' Pj 2
M R2 I 2
(1 s )1 s s1 s1
Expresia cuplului electromagnetic
Din schema echivalentă se scrie expresia curentului primar:
U1
I1 ' din care se deduce expresia curentului din
Z Z
Z1 ' 2 m secundarul raportat:
Z2 Zm
Zm U1 Zm
I '2 I 1
Zm Z2
' '
Z Z Zm Z2
'
Z1 ' 2 m
Z2 Zm
U1Z m U1 U1
Z1Z 2 Z1Z m Z 2 Z m ' Z 1 Z 1 c Z '2
' '
Z 1 Z 2 1
Zm
Z1
Dacă se consideră c 1 c rezultă:
Zm
U1
I 2'
2
R2'
R1 c X 1 cX ' 2
s
2
Expresia cuplului electromagnetic
Rezultă expresia cuplului electromagnetic:
2
3U1 R2'
M
R2'
2
s1 R1 c X 1 cX ' 2
2
s
M
Funcția M = f(s) ia valori maxime pentru s 0 în punctele:
cR2'
scr
R12 ( X 1 cX ' 2 )2
2M m
M
s scr
scr s
Încercarea de mers în gol
Se face la tensiune reglabilă începând de la o valoare maximă
Umax = 1,1·Un, către o valoare minimă Umin, apropiată de
Umin = 0,5·Un. Sub această valoare a tensiunii cuplul
electromagnetic scade la valori comparabile cu cea a cuplului de
frecări (motorul se comportă ca la funcționarea în sarcină).
L1 L2 L3
* U
A1 W1
* V V M3
A2
W ~
A3 * W2
ATR *
K L M
TM3~
Caracteristicile de mers în gol
Pentru ridicarea caracteristicilor de mers în gol,
I10 , P10 , cos(10 ) f U10 | f f n motorul se alimentează cu
M s 0
tensiunea reglabilă între 0,5·Un și 1,1·Un, astfel încât n ≈ ct.
I10
cos(10)
I0n
P10
P0n
cos(0n)
0 Um Un U10
Separarea pierderilor la gol
Puterea P’10 = P10-PJ1 = PFe+Pmv depinde liniar de pătratul
tensiunii de alimentare, U210. Reprezentarea dependenței
P’10 = f(U210) permite separarea pierderilor din motor la
funcționarea în gol, precum și evaluarea pierderilor în miezul
statorului pentru diferite valori ale tensiunii de alimentare.
P10
P’10 P’10
*
* * *
* * *
Pmv Pmv
-E1
Schema echivalentă la mers în gol
Dacă se presupun cunoscute valorile d1
jX1·If10
rezistenței R1 și a reactanței Xs1, se Uf10
De unde rezultă:
E1 U1 cos(10 ) R1I f 10 2 U1 sin( 10 ) X σ1I f 10 2
Schema echivalentă la mers în gol
Factorul de putere al circuitului format din RFe si Xm este:
PFe P' P
cos('10 ) 10 mv
3E1I10 3E1I10
Cele două componente ale schemei echivalente de mers în gol
se determină astfel:
E1 E1
RFe Xμ
I10 cos('10 ) I10 sin( '10 )
La funcționarea în gol puterea activă absorbită se transformă în
pierderi Joule în stator, în pierderi în fier și în pierderi de frecare
și ventilație. stator rotor
întrefier
Pem=M1 P’2=M
P10 P’10
Pmv
PJ10 PFe
Încercarea în scurtcircuit
Se face cu rotorul blocat. Cum turația este egală cu zero, puterea
furnizată este nulă (P = MΩ). Toată puterea electromagnetică de
la nivelul întrefierului, Pem, este indusă în rotor și transformată în
pierderi Joule, PJ2. În acest regim, în stator se produc pierderi în
înfășurări, PJ1 și în fier, PFe. stator rotor
întrefier
Psc Pem=M1
PFe PJ2
PJ1
La scc, MAT se comportă ca un trafo în scurtcircuit (pentru n=0,
rezultă s=1, schema echivalentă este a unui transformator).
Pentru reducerea curentului de scc, MAT se alimentează cu
tensiune redusă.
Încercarea în scurtcircuit
Caracteristicile de scurtcircuit I sc , Psc , cos(sc ) f U sc | f f n
n0
se obțin prin alimentarea motorului cu rotorul blocat cu
tensiune reglabilă, descrescătoare către zero de la o valoare
maximă Umax pentru care curenții absorbiți iau valoarea
nominală.
cos(sc) Isc Psc
Pentru determinarea parametrilor
In
schemei echivalente la scurtcircuit
Isc
este nevoie numai de o încercare
de scc nominală, prin alimentarea la cos(sc)
frecvență nominală, cu o tensiune
redusă la care se obțin curenții
Psc
nominali în stator.
0 UM Usc
Schema echivalentă la scurtcircuit
Schema electrică echivalentă încercării de scurtcircuit la curent
nominal se obține din schema generală din care se elimină
elementele de circuit asociate miezului magnetic: RFe și Xm.
If1 R1 X1 X’2 R’2 I’f2
Uf1
debitată la ax:
I1 , cos(1 ), , M , s f P2 |U1 ct .
0,8 4
cos()
I1/I1n
f fn 0,6
s
3
I 'fY I fY / 3 I lY / 3 I l / 3 / 3 I l / 3
Faza auxiliară ocupă cca. 1/3 din circumferința statorului, iar faza
principală restul de cca. 2/3.
Pornirea cu fază auxiliară
La folosirea unui condensator se poate construi înfășurarea
monofazată din două jumătăți decalate la 90. Pentru inversarea
sensului de rotație, se deconectează condensatorul de la una dintre
jumătăți și se conectează la cealaltă. Reactanța capacitivă trebuie
XC să fie mică pentru a diminua pierderile și a reduce oscilațiile ce
apar la turație nominală. O variantă constructivă mai eficientă este
decuplarea centrifugală a condensatorului la atingerea turației de
lucru. Acest tip de motor se realizează la puteri mici, în jurul a
200W.
În general, motorul asincron monofazat este mai neeconomic decât
cel trifazat, atât în construcție, cât și în exploatare, dar este preferat
la puteri mici (de obicei sub 1 kW), mai ales în aplicații casnice,
datorită rețelei monofazate de alimentare.
Au o larga răspândire în acționările electrocasnice, electromedicale
si industriale (pompe, ventilatoare, polizoare).
MA monofazat cu spiră în scurtcircuit
O soluție constructivă frecventă la MA
monofazate de mică putere constă în
pornirea cu ajutorul unei spire în
scurtcircuit. Statorul are înfășurarea
monofazată concentrată, așezată pe
Poli. Pe jumătate din deschiderea
fiecărei piese polare se plasează
câte o spiră în scurtcircuit. T.e.m.
induse în spire produc un curent ce
generează un câmp de reacție (Φr)
defazat cu /2 în urma celui inductor
(Φ). În mașină apar astfel două
câmpuri alternative (pulsatorii)
decalate spațial, care prin compunere
dau un câmp învârtitor nenul la
pornire.