CUPRINS

I. EXERCIŢII EURITMICE
II. EXERCIŢII CORPORALE (GEOGRAFIA CORPULUI)
III. EXERCIŢII TEMPERAMENTALE (încet/repede, linişte/mişcare)
IV. EXERCIŢII RITMICE
V. EXERCIŢII RITMICE-MATEMATICE
VI. EXERCIŢII DE ARTICULARE
VII. ZICERI
VIII. POEZII
IX. COLINDE
X. JOCURI DE DEGETE
XI. JOCURI-NUMĂRĂTORI ( din folclorul copiilor )
XII. CÂNTECE
XIII. REIGEN (JOCURI ÎN CERC)
XIV. JOCURI

I. EXERCIŢII EURITMICE
1. A, A, A – SPRE SOARE CRESC AŞA
2. A – E LUMINA MEA
3. IARNA MUGURUL ADOARME
4. ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ
5. DEASUPRA AM ÎNGERUL MEU
6. LUCRUL MEU E TERMINAT ŞI BUN E

II. EXERCIŢII CORPORALE (GEOGRAFIA CORPULUI)

1. MÂNA DREAPTĂ, MÂNA STÂNGĂ
2. CINE-S OARE?
3. DEGETUL CEL MITITEL
4. DOUĂ PĂSĂRELE, STAU ÎN CUIBUL LOR

III. EXERCIŢII TEMPERAMENTALE

(încet/repede, linişte/mişcare)
1. PLOUĂ ÎNCET – SĂ ŞOPTIM
2. DIN PICIOARE TROP TRAP TROP
3. ( i ). SUNT O PIATRĂ
( ii ). SUNT O PLANTĂ

1
 ( iii ). SUNT O FIARĂ
( iv ). SUNT UN OM

IV.EXERCIŢII RITMICE
1. BATE, BATE, BATE-ŢI PALMELE
2. CĂLUŢII ÎN ZORI ÎNCET MERG LA PAS
3. BAT DIN PALME
4. CAII MI-AM ÎNŞEUAT
5. MERG PRIN LUME (poezie ritmică de Mihael)
6. FUGA FUGA NEGURĂ (poezie ritmică)
7. HAI SARI LA JOC (poezie ritmică)
8. OCHII ÎNCHIDE (exerciţiu de coordonare)
9. PIC PIC PICĂTURĂ (poezie ritmică)

V. EXERCIŢII RITMICE-MATEMATICE
1. DE LA UNU-NCEPI S-ADUNI
2. 1,2,3 GALBENI BOBOCEI
3. O MĂICUŢĂ, UN TĂTUŢ
4. HAI, HAI, MOŞ MIHAI
5. 1,2 PĂPUŞOI
6. UN CIOROI, DOI BROSCOI
7. DESPRE MATEMATICĂ ŞI PRIETENIE

VI. EXERCIŢII DE ARTICULARE

1. COSAŞUL SAŞA
2. UN MOŞ AVEA UN COŞ
3. GĂINA OUĂ
4. TOT CE-AM ZIS
5. BROAŞTELE BROSCORODESC
6. AN ARAM
7. CĂRPMIDARUL
8. STANCA
9. UNUI TÂMPLAR
10.CAPRA ALBĂ
11.FLUTUR PE PUNTE
12.PUTINA PRITOCITOARE
13.ŞAPTE SAPE LATE
14.AM UN BOU BREAZ
15.GĂINUŞA ORBULUI

2
 16.PREPELIŢĂ
17.O PITĂ LIPITA
18.UN VULTUR
19.UN COCOSTÂRC
20. BALABAN
21.CUPĂ
22. DOMNULE DIRECTOR
23. CECILIA
24.CAPRA NEAGRĂ
25.TAPCA, RAPCA
26. O LINGURĂ
27.PAPUCII PAPUCARULUI
28.MI, MA, MEI
29.NI, NU, NO
30.ŞI. ŞA, ŞU

VII. ZICERI
1. POEZII DESPRE ZILELE SĂPTĂMÂNII
2. ZICERI DE DIMINEAŢĂ
3. SALUTUL LA ÎNCEPUT DE ZI
4. RUGĂCIUNI PENTRU MASĂ
5. ZICEREA PENTRU ORA DE MUZICĂ
6. ZICEREA PENTRU ORA DE DESEN
7. ZICEREA PENTRU ORA DE LUCRU MANUAL
8. ZICERI ÎNAINTE DE POVESTE (BASM)
9. ZICEREA LA SFÂRŞITUL ZILEI
10. ZICEREA ÎNAINTE DE SPĂLATUL PE MÂINI
11.ZICERI ÎNAINTE DE A INTRA LA MASĂ
12. ZICERE ÎNAINTE DE A FACE ORDINE
13. ZICERE ÎNAINTE DE O ACTIVITATE
14. ZICERE ÎNAINTE DE PLECAREA ACASĂ
15. PREZENŢA COPIILOR

VIII. POEZII
1. PLOIŢA (folclor)
2. POEZII DE PAŞTE
De Paşti
Iepuraşul

3
 Paştele ne vin
Iarba
Sămânţa
3. POEZII DE TOAMNĂ
4. POEZII DE IARNĂ
5. POEZII DE PRIMĂVARĂ

IX. COLINDE
1.LA VIFLAEM
2. SUS LA POARTA RAIULUI
3. PRINTR STELE; PESTE SOARE
4. O CE VESTE MINUNATĂ
5. STEAUA SUS RĂSARE
6. RĂTĂCEAM PRINTR-O GRĂDINĂ

X. JOCURI DE DEGETE
1. ACESTA E TATA
2. ZECE DEGEŢELE NOI AVEM
3. SNIKESAC ŞI NIKESAC
4. PISOIUL PRIVEŞTE PE FEREASTRĂ ÎN JOS
5. MICUŢUL PĂIANJEN
6. BOIERUL
7. MICUŢA PICĂTURĂ
8. ŞORICELUL (Dicări, dicări, doc)
9. COPILUL ŞI VRĂJITORUL
10.IARNA
11.MOŞ CRĂCIUN
12.UN REGE AVEA CINCI FII
13.GEOGRAFIA CORPULUI
14.PLOAIA
15.BURUIENI
16.PICĂTURA DE ROUĂ
17.TĂVĂLUGUL
18.DIS DE DIMINEAŢĂ
19.PITZ UND POTZ
20.DU HAST EIN TALER
21.KNULLE UND KNOLLE
22.BELLIS PERENIS-BĂNUŢEI
23.KRABBE

4
24.CELE CINCI DEGETE
25.FRUNZĂ LEGĂNATĂ-N VÂNT
26.ULLE-WULLE
27.PIATRĂ PE PIATRĂ
28.AM UN LĂCUŞOR
29.FREACĂ PALMELE
30.DII, CĂLUŢ
31.MERGE MOŞUL PE CĂRARE
32.AM CEVA ASCUNS ÎN MÂNĂ
33.AM O GRĂDINĂ
34.CIREŞICA ŞI CIREŞEL
35.MĂRUL
36.ULTIMA FRUNZĂ
37.FULGUL DE ZĂPADĂ
38.CALENDAR
39.NICUŞOR ŞI PISICUŢA
40.MAMA FACE SUPĂ
41.MICUL PEŞTIŞOR
42.CORPUL
43.MAMA LA PIAŢĂ
44.SĂPTĂMÂNA
45.MOŞ ANDREI (JOCUL NUMERELOR)
46.CASA NOUĂ
47.ZECE DEGEŢELE (Avem zece degeţele, ce putem face cu ele)
48.CASTANELE
49.LA ÎNCEPUTUL BASMULUI
50. SFÂNTUL NICOLAE
51. DEGEŢELELE (Cinci sunt degete la mână, dorm culcate pe o rână)
52. MÂNA DREAPTĂ ŞI MÂNA STÂNGĂ
53. HEI, HEI, MOŞ MIHAI!
54. TURTIŢA
55. CÂNTEC PENTRU PICTURĂ
56. FLUTURAŞUL
57. MUGURAŞUL
58. ÎNTR-UN MUNTE MARE UN PITIC MIC DOARME
59. FLORICICA
60. MAMA PISICUTA ARE PATRU PISOIASI
61. DIS DE DIMINEAŢĂ EU MĂ SPĂL PE FAŢĂ
62. FAMILIA
63. MÂNUŢELE (Aceasta este mâna mea dreaptă)

5
64. PLOAIA
65. MÂNUŢELE MELE (Degetul drept mare şi grăsuţ)
66. CARUSELUL
67. MARIONETA
68. PEŞTIŞORUL
69. TROP-TROP-POC-BOC
70. BATE VÂNTUL
71. PICTORUL
72. ŞORICELUL (Uite o căsuţă mică)
73. UN PITIC CU DOR DE DUCĂ
74. DOI PISOI S-AU TREZIT
75. DOUĂ SURIOARE
76. GASPAR, MELCHIOR, BALTAZAR
77. CÂND PLOUĂ 5 DEGEŢELE POVESTESC
78. MÂINILE-MPREUNĂ SĂ LE AŞEZĂM
79. A FOST ODATĂ UN CASTEL
80. MELCUL URCĂ
81. DE LA PLIMBARE
82. A FOST ODATĂ O FETIŢĂ
83. DOMNUL PURICE
84. AVEM UN GĂRDULEŢ
85. 1,2,3,4,5
86. CURĂŢENIE
87. ZIUA DE NAŞTERE
88. JOC CU OALA
89. PITICUL ŞI IEPURAŞUL
90. CÂNTEC (Pe cărare trece-un moş)
91. ERA ODATĂ UN CASTEL
92. DOUĂ PĂSĂRELE STAU ÎN CUIBUL LOR
93. DOUĂ CIOCĂNELE
94. FLUTURAŞII
95. DOUĂ FETE LA FÂNTÂNĂ
96. AM CINCI DEGEŢELE
97. POC, POC, POC CAD CASTANE DOLOFANE
98. CALUL MEU MĂNÂNCĂ FOC
99. NINGE NINGE LINIŞTIT
100. PIM ŞI PAM
101. EU SUNT UN MIC IEPURAŞ
102. BISERICUŢA
103. DEGETUL MARE MERGE LA PLIMBARE

6
104. LINIŞTE LINIŞTE
105. SOARELE RĂSARE
106. O CE-NCET, O CE-NCET
107. IATĂ STUPII DE ALBINE
108. DEGETELE PE RÂND SE ÎNTÂLNESC
109. OMUL HARNIC
110. VERS PENTRU STRÂNGEREA JUCĂRIILOR
111. DANSUL SPĂLĂTORESELOR
112. PISICILE
113. JOC ÎN CERC (în limba germană)
114. CÂNTEC DE SEARĂ (în limba germană)
115. BATE TIP! ŞI BATE TOP!
116. ŞOSETUŢE ÎN PICIOARE
117. ACESTEA 3 SUNT SURORILE MELE
118. OCOL, OCOL PE CÂMPUL GOL
119. WER WILL DER FLEISSIGER HANDWERKER SEHN (în limba
germană)
120. MICA LUMINĂ
121. LAMPIOANELE
122. PITICUL TIP-TAP
123. MAMA PĂMÂNT
124. VRĂJITORUL
125. MELCUL (Încet de tot)
126. UN MOŞNEAG ARE ÎN CURTE
127. UN COCOŞ ŞI DOUĂ RAŢE
128. MELCUL (Melcul mare gospodar)
129. BRUTARUL
130. CĂRĂBUŞ, CĂRĂBUŞ
131. FRĂŢIORII (Noi suntem bobi zburători)
132. GĂINUŞA ARE 7 OUŞOARE
133. 7 SEMINCIOARE
134. MELCUŞORUL (Pleacă melcuşorul la plimbare)
135. 5 DEGEŢELE AU PORNIT ÎN ZORI
136. DOAMNA PISICUŢĂ
137. SPIRIDEL UN SPIRIDUŞ
138. AŞCHIUŢĂ ŞI ŢĂNDĂRICĂ
139. IEPURAŞUL
140. ÎNTR-UN BOBOC DOARME UN PITIC
141. O FLOARE FRUMOASĂ SE DESCHIDEA
142. SFÂNTUL NICOLAE (Vedeţi aici e o căsuţă)

7
143. POMUL DE CRĂCIUN
144. PIC, PIC, PIC
145. AM UN SÂMBUREL
146. SPARGEM NUCI
147. STUPII DE ALBINE

XII. CÂNTECE
1. CÂNTEC DE PAŞTI

XIII. REIGEN (JOCURI ÎN CERC)

1. SĂMÂNŢA
2. REIGEN PENTRU RECOLTĂ
3. JOCUL DE SFÂNTUL MIHAIL
4. SFÂNTUL NICOLAE
5. JOC DE CRĂCIUN (varianta 1)
6. JOC DE CRĂCIUN (varianta 2)
7. TREI CRAI DE LA RĂSĂRIT
8. JOCUL MAGILOR
9. IARNA
10. JOC DE MAI
11. JOC DE PAŞTE
12. JOC PENTRU ZIUA DE NAŞTERE
13. JOC 2 PENTRU ZIUA DE NAŞTERE
14. JOC DE CARNAVAL – MESERIILE
15. VRĂJITORUL
16. JOC DE PRIMĂVARĂ
17. ÎN EXCURSIE
18. BABA IARNA O ALUNGĂM
19. IARNA FRIGUROASĂ
20. BĂIEŢELUL ŞI MĂRUL

XIV. JOCURI
1. Hai Ditel
2. Uite-aşa începe-un vals
3. Haideţi să dansăm
4. Ă rem sem sem
5. Seresponda
6. Să dansăm rabada
7. Frunzuliţă de pe plai

8
I. EXERCIŢII EURITMICE
1. A, A, A – SPRE SOARE CRESC AŞA
A, A, A – spre soare cresc aşa,
E, E, E – la piept strâng florile,
I, I, I – aşa de-nalt voi fi,
O, O, O – în horă o să joc,
U, U, U – adânc privesc acum

2. A – E LUMINA MEA
A – e lumina mea,
E – sunt eu în ea,
I – înalt aş vrea să cresc,
O – pân’ la soarele ceresc,
U – pe un drum am să pornesc.

3. IARNA MUGURUL ADOARME

Iarna mugurul adoarme,
Somn adânc ca o uitare,
Primăvara când apare,
Se ridică către soare,
Iarna-i frig şi îngheţat
Sufletu-i îngândurat,
Dar când primăvara vine,
Râde soarele în mine.
Seara dorm sub plăpumioară
Cu-o poveste-n inimioară,
Dimineaţa la sculare,
Râd , şi soarele apare.

4. ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ
În fiecare dimineaţă,
S-avem gândul bun pe faţă,
A – către soare să privim,
I – iubire să dăruim,
O – doar căldură să primim,

9
U – şi-n lume s-o răspândim,
Şi atunci fiecare copil,
În fiecare dimineaţă,
Va avea gândul bun pe faţă.

5. DEASUPRA AM ÎNGERUL MEU

Deasupra am îngerul meu,
În suflet puterea lui Dumnezeu,
Şi-n membre voinţa mea.
Clar în gândire,
Curat în simţire,
Şi bun în purtare,
Aşa vreau să fiu.

6. LUCRUL MEU E TERMINAT ŞI BUN E

Lucrul meu e terminat şi bun E
Ce-am învăţat să se odihnească acum E
Să crească şi să se împlinească A
În suflet să-nflorească O
Lumină, putere şi iubire A (în jos)
Pentru întreaga fire E.

II. EXERCIŢII CORPORALE (GEOGRAFIA

CORPULUI)

1. MÂNA DREAPTĂ, MÂNA STÂNGĂ

Mâna dreaptă, mâna stângă,
Ele sunt două,
Mâna dreaptă, mâna stângă,
Ne ajută nouă,
Mâna dreaptă, mâna stângă,
Cu râvnă lucrează,
Mâna dreaptă, mâna stângă,
Şi ne-mbrăţişează,
Piciorul drept, piciorul stâng,
Ele sunt două,
Piciorul drept, piciorul stâng,
Ne ajută nouă,
Piciorul drept, piciorul stâng,

10
Ne duc în tot locul.

2. CINE-S OARE?
Doi fraţi se uită,
Două surioare ascultă,
Alt frate are două picurătoare,
Iar sora cea mai mare şi cea mai muncitoare,
A bătut în două rânduri
32 de scânduri.
Dincolo de ele, legată,
Şade o curea lată.
De ce este ea legată?
Veţi afla îndată.
Să nu iasă pe portiţă
Şi să-l spună pe Gheorghiţă,
C-a scăpat într-o fântână
Cu lapte şi cu smântână...
Ia să-mi spuneţi:
Cine-s oare,
Aceşti fraţi şi surioare?
De cine se teme Gheorghiţă
Să nu iasă pe portiţă?
Şi dac-aţi mai auzit de vreo fântână
Cu lapte şi cu smântână?
Băieţele ce tot fluturi tu din mână?

3. DEGETUL CEL MITITEL

Degetul cel mititel
Plânge supărat,
Inelarul nu-nţelege
Ce s-a întâmplat,
Mijlociul dus pe gânduri,
Nu-i dă ascultare,
Cel arătător întreabă:
Poate vrei mâncare?
Dar cel mare vine-n fugă
Cu-o fărâmitură,
Şi îi spune: - Na, mănâncă
Dar să taci din gură!

11
4. DOUĂ PĂSĂRELE, STAU ÎN CUIBUL LOR
Două păsărele, stau în cuibul lor,
Şi dorm binişor.
Una se trezeşte,
Vesel ciripeşte,
Dă din aripioare,
Şi în zbor porneşte,
Zboară printre tei,
Vine-n cuibul ei.
A doua se trezeşte,
Pornesc amândouă,
Ciripesc de zor
Şi apoi spre seară,
Dând din aripioare
Vin în cuibul lor.
Două păsărele,
Stau în cuibul lor,
Şi dorm binişor.

III. EXERCIŢII TEMPERAMENTALE

(încet/repede, linişte/mişcare)

1. PLOUĂ ÎNCET – SĂ ŞOPTIM

Plouă încet – să şoptim,
Plouă mai tare – să vorbim,
Loveşte grindina-n trotuare,
Tună puternic, fulgeră tare,
Ploaia-i şiroaie,
Ploaia-i şiroaie.
Ploaia mai picură încă un pic,
Şi dintr-o dată s-a oprit.
Vreme frumoasă se arată,
Pe cer apare o roată colorată,
Noi mâinile ca ea rotim,
Şi norii iute îi gonim.

2. DIN PICIOARE TROP TRAP TROP

12
Din picioare: trop, trap, trop,
Pumnii mei fac: poc, boc, poc,
Mâinile ca paletele se învârtesc,
Repede, repede se rostogolesc,
Şi acum: palmele,
Iar la drum, picioarele.

3. ( i ). SUNT O PIATRĂ
( ii ). SUNT O PLANTĂ
( iii ). SUNT O FIARĂ
( iv ). SUNT UN OM

( i ). Sunt o piatră,
Sunt o piatră,
Duc o viaţă minerală
Mă îndes, mă strâng în mine,
Sunt doar greu fără simţire.
Sunt o piatră, sunt o piatră
Duc o viaţă minerală.

( ii ). Sunt o plantă,
Sunt o plantă,
Duc o viaţă vegetală,
Mă-ncălzeşte soarele,
Mă hrănesc izvoarele.
Sunt o plantă,
Sunt o plantă,
Duc o viaţă vegetală.

( iii ). Sunt o fiară,

Sunt o fiară,
Duc o viaţă animală,
Caut hrană,
Ştiu ce-i frica,
Însă nu gândesc nimica.
Sunt o fiară, sunt o fiară,
Duc o viaţă animală.

( iv ). Sunt un om,
Un om, doar om,

13
Ce mă nasc, trăiesc şi mor,
Trup cu suflet şi gândire
Ce cuprinde-ntreaga fire.
Sunt un om,
Un om, doar om,
Ce mă nasc, trăiesc şi mor.

IV. EXERCIŢII RITMICE

1. BATE, BATE, BATE-ŢI PALMELE

Bate, bate, bate-ţi palmele
Învârte, învârte-ţi mâinile,
Înoată, înoată ca un peştişor,
Zboară, zboară, fluturaş uşor.

2. CĂLUŢII ÎN ZORI ÎNCET MERG LA PAS

( i ). Căluţii în zori încet merg la pas,
Pe drum, pe câmpie, fără popas.

( ii ). Dimineaţa schimbă pasul şi-o pornesc la trap

Dacă nu ţin bine hăţul, s-ar putea să-i scap.

( iii ). Când amiaza e în toi se avântă în galop,

Peste munţi ei zboară iute, nechează şi...STOP!

3. BAT DIN PALME

Bat din palme,
Clap, clap, clap,
Din picioare,
Trap, trap, trap,
Ne-nvârtim,
Ne răsucim,
Şi în horă noi pornim,
Hai la dreapta,
Uite-aşa,
Şi la stânga,
Tot aşa,
Ne-nvârtim, ne răsucim,
Şi cu toţi ne veselim.

14
 4. CAII MI-AM ÎNŞEUAT
Caii mi-am înşeuat,
La drum eu am plecat,
Nechează cristalin,
Aleargă ca vântul lin.

5.MERG PRIN LUME (poezie ritmică de Mihael)

Merg pruin lume
Nu mă tem
Sunt un mândru cavaler
Şerpi, balauri de-ntâlnesc
Eu în luptă-i biruiesc.

6.FUGA FUGA NEGURĂ

Fuga fuga negură
Că te-ajunge Soarele
Şi-ţi taie picioarele
Cu secure nouă
Ţi le taie-n două
Cu secure veche
Ţi le taie-n zece
Cu secure ciută
Le taie-ntr-o sută.

7.HAI SARI LA JOC

Hai, sari la joc
Nu sta pe loc
Bate uite-aşa
Talpa pe podea

8.OCHII ÎNCHIDE (exerciţiu de coordonare)

Ochii închide
Gura deschide
Gura închide
Ochii deschide

9.PIC PIC PICĂTURĂ

Pic, pic picătură

15
Norii grei se scutură
Ploaie, ploaie
Curge în şiroaie
Vine furtună
Începe şi tună
Bum, bum, bum
Vântul bate
Norii-alungă
Pic, pic, pic
Ploaia încet s-a oprit
Soarele a răsărit
Şi pe toţi ne-a încălzit

V. EXERCIŢII RITMICE-MATEMATICE
1. DE LA UNU-NCEPI S-ADUNI
De la unu-ncepi s-aduni,
Prima zi se cheamă LUNI
Unu şi cu unu-s fraţi
Cea de-a doua zi e MARŢI
Trei broscuţe saltă-n cercuri
Cea de-a treia zi e MIERCURI
Patru greieraşi vioi
Cântă pân’ se face JOI
Joi pe VINERI ia de mână
Cinci surori din săptămână
Seara-ţi spun poveşti frumoase,
SÂMBĂT-o să fie şase,
Iar DUMINICĂ spre seară
Trenuleţul tău din gară
Se va duce mai departe
O să-ncapă? Câte-s? Şapte!

2. 1,2,3 GALBENI BOBOCEI

1,2,3, galbeni bobocei,
4,5,6, gâsculiţe grase,
7,8,9, frunzele cu rouă,
Şi-apoi vine 10
De foame le trece.

16
3. O MĂICUŢĂ, UN TĂTUŢ
O măicuţă, un tătuţ,
Câţi părinţi ai măi Petruţ?
Câţi părinţi ai Piţigoi
Ce te cresc pe tine?...Doi!

4. HAI, HAI, MOŞ MIHAI

Hai, hai, moş Mihai,
Câţi copii mai ai?
2 la oi, 2 la boi,
Iar doi cântă la cimpoi,
Şi Sofica, şi Măriuca,
Timotei şi Dosoftei
Stau la foc că-s mititei.

5. 1,2 PĂPUŞOI
1,2, păpuşoi,
3,4, lapte acru,
5,6, mere rase,
7,8, mălai copt
9,10 apă rece.

6. UN CIOROI, DOI BROSCOI

Un cioroi, doi broscoi,
Trei purcei, patru miei,
Cinci urzici, pici voinici,
Ne oprim aici?
Nu-u-u-u....
Şase tei, şapte chei,
Opt colăcei, nouă voinicei,
Zece zmei! Ce mai zmei!
Nu fugiţi copii de ei.
Zmeii nu s-or supăra,
Să vă spun o şmecherie
Zmeii sunt doar de hârtie!

8. DESPRE MATEMATICĂ ŞI PRIETENIE

I. Când unul din noi
E la grea încercare,

17
Prietenii buni,
Şi-amintesc de + (adunare)
II. Când unul din noi ,
Prea-şi arată puterea,
Foştii prieteni îl trec cu – (scăderea)
III. Când unul sădeşte un pom în ogradă
Îl x (înmulţeşte)
Şi răsare o livadă.
IV. Când unul din noi
Are-o bucată de pâine
O / (împarte), şi nimeni
Flămând nu rămâne.

VI. EXERCIŢII DE ARTICULARE

1.COSAŞUL SAŞA
Cosaşul Saşa când coseşte,
Cât şase saşi sasul coseşte,
Şi-n sus, şi-n jos la casa sa,
Coseşte Saşa şi-n şosea.

VARIANTĂ:
Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de
casa sa, coseşte sasul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi stie.
- Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi…

2.UN MOŞ AVEA UN COŞ

Un moş avea un coş,
În coş un cocoş,
Moşul cu coşul,
Coşul cu cocoşul.

3.GĂINA OUĂ
Găina ouă,
Nouă ouă,
Nouă ouă nouă.
(de trei ori)

4.TOT CE-AM ZIS

18
Tot ce-am zis şi-am zis c-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis,
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice,
C-am să zic ce-am zis c-oi zice.

5.BROAŞTELE BROSCORODESC
Broaştele broscorodesc,
Broscoii bulbucaţi,
BA, BE, BI, BO, BU,
BU, BO, BI, BE, BA.

6.AN ARAM
An aram, soc ardeam,
Şi-o şea rea la cal aveam.

7.CĂRPMIDARUL
Cărămidarul cărămidăreşte cu cărămida cărămidarului din cărămidărie.

VARIANTĂ:
Pânã când a cãrãmidãrit cãrãmidarul pe cãrãmidãritã, a cãrãmidãrit
cãrãmidãrita pe cãrãmidar.

8.STANCA
Stanca sta-n castan ca Stan.

9.UNUI TÂMPLAR
Unui tâmplar i s-a întâmplat o întâmplare întâmplătoare în strada Tâmplăriei
pe când tâmplărea în tâmplărie şi a lovit din întâmplare tâmplăreasa-n
tâmplă.

VARIANTĂ:
Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului
de la tâmplãrie a venit si s-a lovit cu tâmpla de tâmplãria tâmplarului cu întâmplarea.

10.CAPRA ALBĂ
Capra albă, piatra albă, calcă capra, crapă piatra.

11.FLUTUR PE PUNTE
Flutur pe punte, flutur sub punte. (de trei ori)

19
12.PUTINA PRITOCITOARE
Putina pritocitoare cu doisprezece pritocitori tot într-o pritocitoare.

13.ŞAPTE SAPE LATE

Şapte sape late şi alte şapte sape late, şi încă şapte sape late, şi încă şapte
sape late, şi încă şapte sape late.

VARIANTĂ:
O sapa lata,doua sape late,
sapte sape late si-alte sapte sape late.

VARIANTĂ:
Şapte sape late
Cu lapte spălate
Pe spate aruncate

14.AM UN BOU BREAZ

Am un bou breaz bârlobreaz din vacile Bârlobrezeanului. Nu-i nevoie a zice
bou breaz bârlobreaz din vacile Bârlobrezeanului, dar e nevoie de a dezbrezi
brezătura boului breaz bârlobreaz din vacile Bârlobrezeanului.

15.GĂINUŞA ORBULUI
Găinuşa orbului,
Şade în vârful stogului,
Şi numără ouăle:
Câte, câte, câte unul,
Câte, câte, câte două,
Câte, câte, câte trei...
(se numără până la zece)

16.PREPELIŢĂ
Prepeliţă,
Pestriţă,
Cine-i pestriţă?
Prepeliţă,
Dar mai pestriţi îs,
Puii prepeliţei
Pestriţe.

20
17.O PITĂ LIPITĂ
O pită lipită,
Două pite lipite,
Trei pite lipite,
Patru pite lipite,
Cinci pite lipite...
(se numără până la zece)

18. UN VULTUR
Un vultur stã pe pisc cu un pix în plisc.

19. UN COCOSTÂRC
Un cocostârc s-a dus la descocostârcãrie, unde se descocostârcãreau si alti
cocostârci nedescocostârcãriti, ca sã se descocostârcãreascã de cocostârcãria
lui.

20. BALABAN
Balaban Bãlãbãnescu bâlbâieste bâlbâituri bâlbâite pe negândite.
21. CUPĂ
Cupă cu capac, capac cu cupă.

22. DOMNULE DIRECTOR

Domnule Director, Doamna Dida Drăgan doreşte două dude din dudul
dumneavoastră de dincolo de drum.

23. CECILIA
Cecilia ceru cele cinci cepe din ceaun.

24. CAPRA NEAGRĂ

Capra neagra calcă-n clinci,
clinciul crapă capul caprei negre-n cinci.

VARIANTĂ:
Capra neagră sare-n stânci
Capul caprei crapă-n cinci.

25. TAPCA, RAPCA

Tapca, rapca, ram, pam, pam
Ala, as, paramadam

21
 - se schimbă vocalele: a, e, i, o, u

26.O LINGURĂ
O lingura bilingură
Două linguri bilinguri.... ( până la 10)

27.PAPUCII PAPUCARULUI
Papucii papucarului
Pocnesc pe pod

28.MI, MA, MEI

Mi, ma, mei
Bule, bale, bei
Bule, bale, bikaka
Bule, bale, rikaka,
Bule, bale, bei

29.NI, NU, NO
Ni, nu, no
Ticu, tacu, to
Ticu, taco, tabatau
Ticu, taco, vabatau
Ticu, tacu, to

30.ŞI, ŞA, ŞU
Şi, şa, şu
Libe, labe, lu
Libe, labe, leberli
Libe, labe, teberli
Libe, labe, lu

VII. ZICERI

1.POEZII DESPRE ZILELE SĂPTĂMÂNII

LUNI
Luni e ziua Lunii,
Şi-a înţelepciunii,

22
Astăzi nu jignim,
Şi ne străduim,
Lucruri bune să-mplinim.

MARŢI
După luni e marţi acum,
Din lume tot ce e bun
Să luăm şi să-ngrijim,
Gânduri bune să nutrim,
Iubire să dăruim.

MIERCURI
În ziua a treia-n săptămână
Miercurea este stăpână,
Ce ne cere cumpătare,
În noi ca şi în toate.

JOI
După miercuri joi apare,
Cu ghiozdanul în spinare
Vin la şcoală-n graba mare,
Însă voi avea răbdare,
Şi nu voi vorbi prea tare.

VINERI
Şi frumosul are-o zi
Vinerea este, să ştii,
Peste tot să-l căutăm,
Şi din toate să-nvăţăm,
Mai frumos să ne purtăm.

2.ZICERI DE DIMINEAŢĂ

Lumina dragă a soarelui,

Îmi luminează ziua,
Şi forţa sufletului meu,
Dă membrelor putere,
În strălucirea Soarelui,
O! Doamne slăvesc puterea ta,
Pe care tu ai sădit-o

23
În sufletul meu,
Să pot munci şi învăţa,
Să pot iubi, să pot crea,
De la Tine vine lumina şi puterea,
Către Tine se îndreaptă dragostea şi recunoştinţa.

xxx

Un fir de lumină purtăm

Spre soare ne înălţăm
Şi mână-n mână vom porni
Lumina lui o vom dărui.

O rază de soare vom lua

Pământu-l vom colinda
Şi mii de flori vor înflori
Spre soare iarba va răsări.

În arbori şi păsări vom fi

În stele vom dăinui
Pământul îl vom colinda
Iubire şi pace noi vom da.

3.SALUTUL LA ÎNCEPUT DE ZI
Bună dimineaţa, cer frumos!
Bună dimineaţa, soare luminos!
Bună dimineaţa, micule vânt,
Ce alergi pe pământ!
Bună dimineaţa, copaci desfrunziţi!
Bună dimineaţa, păsări mari şi mici!
Bună dimineaţa, pietre tari!
Bună dimineaţa, animale mari şi mici!

4.RUGĂCIUNI PENTRU MASĂ

Mâinile le-mpreunăm,
Şi cu toţii ne rugăm,
Mulţumim, pământ iubit,
Că pe toţi tu ne-ai hrănit,
Mulţumim, iubită ploaie,

24
C-ai mângâiat pământul în şiroaie,
Mulţumim, soare iubit,
Că pe toţi ne-ai încălzit,
Mulţumim, Doamne iubit,
Că-n iubire ne-ai iubit.

xxx

Pământ hrană tu ne-ai dat,

Soare binecuvântat,
Drag Soare, drag pământ
Nu te vom uita nicicând.

xxx
Pâiniţă frumoasă
(toamna; rugăciune înainte de masă)

Pâiniţă frumoasă
Din cuptor scoasă
Pâiniţă cuminte
Cu faţa fierbinte.
Ca faţa măicuţei
Ca mâna tăicuţei
Ca soarele-n vară
Ca bulgăru-n ţară
(Varianta:
Ca ziua de vară
Ca bulgărul de soare)
Ne-nchinăm Doamne la Tine
Mulţumim frumos de pâine.

xxx

Să nu crezi tu că pâinea
Ţi-ajunge pentru hrană
În ea e vorba sfântă,
E viaţa, e lumina
Ce către noi trimite Cel fără de prihană.

25
Aceasta-ţi este ţie adevărata hrană.

xxx

Facem o bisericuţă
Cu un turnuleţ
Uşa dacă o deschidem
Mulţi oameni în ea vedem
Urcăm treptele spre ea
Şi spunem rugăciunea aşa:

“Varsă, Doamne, har şi bine

De la Tine peste mine,
Peste casă, peste masă
Peste oamenii din casă
Varsă, Doamne, fericire
Fericire şi iubire
Peste mari şi peste mici
Peste toţi câţi sunt aici.”
xxx

Pâine din bob

Bob din lumină
Lumină din slava divină
Fruct din pământ
Din slava sa
Lumină fie
Şi-n inima mea.

xxx

Nu numai pâinea ne hrăneşte

Ceea ce-n pâine ne hrăneşte
Este lumina sfântă a lui Dumnezeu
Este viaţă şi e Duh.

xxx
Pentru casă, pentru masă,
Doamne-Ţi mulţumim

26
Pentru toate, pentru bucate,
Doamne-Ţi mulţumim!
xxx
Masa
Înainte de masă
Se aprinde lumânarea: “Lumina vine de la Soare şi de la Lună şi de la
stele, acolo unde este linişte şi pace!”
Mâna dreaptă, mâna stângă noi le-mpreunăm
şi-mpreună noi rostim:
“Varsă Doamne har şi bine
De la Tine
Peste casă, peste masă
Peste oamenii din casă!
Varsă Doamne fericire
Fericire şi iubire
Peste mari şi peste mici
Peste toţi câţi sunt aici!”
Copiii îşi dau mâinile: “Masă binecuvântată! De la Soare, poftă mare!
De la Lună, poftă bună!”
La sfârşitul mesei:
Cântecel:
“Pentru bucate,
pentru toate,
Doamne-Ţi mulţumim!”

xxx

Plantele germinează în întunericul pământului

Ierburile cresc prin puterea cerului
Roadele se coc prin puterea soarelui.
Tot aşa germinează sufletul în căuşul inimii
Tot astfel creşte spiritul în lumina lumii
Tot astfel se maturizează forţa omului în lumina lui Dumnezeu.

xxx

Doamne, toate câte sunt

Şi în cer, şi pe pământ
Tu pe toate le-ai creat

27
 Fii de-a pururi lăudat!

xxx
Cântecel:
Mulţumim, mulţumim
Pentru masa ce-o primim!
Să ne fie de bine!

xxx

Lună, lună nouă

Taie pâinea-n două
Ţie jumătate, mie jumătate
Nouă sănătate!
Să ne fie de bine!

5.ZICEREA PENTRU ORA DE MUZICĂ

Dacă vrei să poţi cânta,
Ia-ţi lumină dintr-o stea.
Dacă vrei să poţi cânta,
Sunetele de cleştar,
Inimii adu-le-n dar,
Numai glasul cel duios
Sună frumos.

6.ZICEREA PENTRU ORA DE DESEN

Galben a ta strălucire,
E plină de lumină,
Tu ne aduci bucurie,
Şi-mi arăţi ziua cât e de senină.
Albastrul în adânc şi transparenţa liniştită,
Găsesc lumea în mine,
Cu taina ei neprihănită.
Roşu, glob din cer ai colorat,
Putere şi forţă ne-ai dăruit,
Cu mâinile să pot lucra,
Cu sufletul să pot crea.

7.ZICEREA PENTRU ORA DE LUCRU MANUAL

28
Învăţăm să tricotăm (croşetăm),
Cu andrele (croşete) să lucrăm,
Să facem hăinuţa groasă
Fluieraşului din clasă.

8.ZICERI ÎNAINTE DE POVESTE (BASM)

Povestea are fir bogat,

Cu aţă roşie legat,
Şi pe fus înfăşurat,
Şi dacă el din mână scapă
Povestea o să-nceapă-ndată.

xxx

În lumina fermecată a jocului,

Dincolo de pragul ochilor,
Şi de ascultătoarele urechi
Ce nu pot fi decât perechi
Începe pentru cine atent mai este
O nouă potecă de poveste.

xxx
Vine o poveste, cu a fost odată, vine o poveste
Vine... de demult!
A fost o poveste, cu a fost odată, a fost o poveste
A fost...de demult!

9.ZICEREA LA SFÂRŞITUL ZILEI

Lucrul meu e terminat şi bun,
Ce-am învăţat să se odihnească acum,
Ca să crească şi să se-mplinească,
În suflet să-nflorească,
În lumină, putere şi iubire
Pentru oameni şi întreaga fire.

10. ZICEREA ÎNAINTE DE SPĂLATUL PE MÂINI

Pe sub podul de aur
Noi acum vom ieşi
Şi mânuţele noastre

29
Frumos le vom curăţi.

11. ZICERI ÎNAINTE DE A INTRA LA MASĂ

Pic picătură
Mânuţa netezeşte
Obrazul înroşeşte
Năsucu-nveseleşte.

Un fir de la soare
Un strop de la floare
În palmă se aşează
Şi frumos ne luminează.

Un fir peste altul

Frumos împletim
Şi-n coşuleţ de aur
O picătură de lumină
Primim!

Gâză, gâză mică

Suie-n trăsurică
Să te duc în casă
Să te-aşez la masă.

Mânuţă frumoasă
Şi mătăsoasă

12. ZICERE ÎNAINTE DE A FACE ORDINE

Să curăţăm, să adunăm
Cu tot ce ne-am jucat
Căsuţa s-o facem frumos
Veniţi să facem curat

13. ZICERE ÎNAINTE DE O ACTIVITATE

Veniţi, veniţi, veniţi
Joaca o lăsăm
Veniţi, veniţi, veniţi
De lucru ne-apucăm!

30
 14.ZICERE ÎNAINTE DE PLECAREA ACASĂ
De la cap pân’ la picioare
Eu sunt chipul Domnului
De la inimă la mâini
Sunt suflarea Domnului.
Şi cu gura când rostesc
Voia Domnului urmez
Şi când văd pe Dumnezeu
Peste tot:
în mama, în tata, în oamenii cei dragi
în flori şi în pietre, în animale şi-n copaci
Nu mi-e teamă de nimic
Că iubesc tot ce mă-nconjoară!

15.PREZENŢA COPIILOR

Mâinile ne-ntindem, toţi să ne cuprindem

Ziua cea plăcută s-o primim la grupă.

Cântecel:
Bună dimineaţa
Bună dimineaţa tuturor.

Toate florile-s aici

Toate sunt prezente
Cu petale mari şi mici
Colorate de pitici.
Toate florile-s aici,
Toate sunt prezente.
Cine, cine, cine, cine, cine e aici?
( se numeşte fiecare copil)

Cântec:
Zori de zi tu îmi aduci
Bucurie-n cale
Norii se trezesc uşor
Soarele răsare.
Sufletul mi-e astăzi plin
De iubire blândă
Frumuseţe am să dau

31
Zilei ce-o să vină.

xxx

Fluturaşule vioi
Vino-n zbor şi pe la noi
Şi te-aşează pe o floare
Şi ne spune cine-i oare?

VIII. POEZII
1. PLOIŢA (folclor)

Ploiţă curată
Din cer strecurată
Fără pic de piatră
Paprudă, rudă
Tu ieşi de ne udă
Cu găleată nouă
Plinuţă de rouă
Cu inel de-argint
Peste-ntrg pământ,
Ploaie, Doamne, ploaie
Să curgă şiroaie
Ploiţă curată
Din ceruri lăsată.

2. POEZII DE PAŞTI

De Paşti
(poezie de Paşti)

Toţi copiii azi se-mbracă

Cu ce au ei mai frumos
Şi părinţii lor le cântă
Învierea lui Christos
Şi la masă ciocnesc astăzi
Toţi copiii cei cuminţi,

32
Ouă roşii şi pestriţe
Cu iubiţii lor părinţi
Iar copiii buni la suflet
Azi cu bucurie dau
Cozonac şi ouă roşii
La copiii care n-au.

Iepuraşul
(poezie de Paşti)

Cu sfială-n ochi şi paşi

A venit un iepuraş
Îmbrăcat cu haină nouă
Şi pe braţe-un coş de ouă.

Câte unul binişor

Le ascunde-ncetişor
Printre firele de iarbă
Dar aşa, să nu se piardă.

VARIANTĂ:
Cu sfială-n ochi şi paşi
A venit un iepuraş
Îmbrăcat c-o haină nouă
Şi pe braţe-un coş de ouă.
Primăvara cum se ştie
A deschis cofetărie
Şi când totul se-nnoieşte
Bunicuţa pregăteşte
Hotărând să ne-ndulcească
Munţi de cozonac şi pască
Iar cu funda înnodată
Ouăle de ciocolată
Ah, ce gust, ce bucurie
Primăvara să tot fie!

Paştele ne vin
(poezie de Paşti)

S-au topit nămeţii

33
Veseli ies băieţii
După ghiocei;
Blânde-s cele zile
Mândre ies copile
De strâng clopoţei
De strâng brebenei.
Cântă păsări lin
Paştile ne vin
Aducând cununi
La copiii buni
Roşioare ouă
Şi hăinuţă nouă.

Iarba
(poezie de Paşti)

Ce frumos răsare iarba!

Ieri era subţire-n spic
Era rară, era mică
Parcă nu era nimica
A plouat, şi-a fost şi soare
Şi grădina s-a schimbat
Creşte iarba.
Tot pământul cu verdeaţă
S-a-mbrăcat.
Să nu calci prin ea copile
Că-i păcat şi bietul miel
O aşteaptă să mai crească
Să se sature şi el.

Sămânţa
(poezie de Paşti)

Un grăunte de sămânţă
Este mic, neînsemnat
Dar ţărani cu sârguinţă
Îl aruncă-n loc arat
Soarele îl încălzeşte
Ploaia caldă îl atinge
Şi îndată încolţeşte

34
 Spărgând coaja care-l strânge
El răsare din ţărână
Soarbe aer răcoros
Se desfată în lumină
Creşte repede voios.
Face foi şi înfloreşte,
Iar când timpul i-a sosit
El se pune şi rodeşte
Pentru cine l-a-ngrijit.
3. POEZII DE TOAMNĂ
Poc. poc., poc, poc,
Poc, poc, poc, poc
Cad castane dolofane
Pic, pic, pic, pic
Pic, pic, pic, pic
Pică ploaia pe burlane
Cârr. . .cârr. . .cârr. . .cârr . .
Cârâie pe horn o cioară
Bârr. . .bârr. . .bârr. . .bârr. . ,
Taare-i frig afară
Fâşş...fâşş...fâşş...fâş...
Zboară frunzele în vânt
Şi cad până la pământ
Fin., fin, fin, fin,
Şi lung fir de borangic
Deapănă al toamnei caer

xxx

Pic-picătură, în bătătură
Pic încă una, acum sunt două
Sau este una cât amândouă

xxx

Ziua scade, vara trece

Vântul toamnei suflă rece.

35
xxx

Bate vântul, bate-ntruna

Adună norii cheamă furtuna
Tunete, fulgere, picuri de ploaie
Curg şiroaie...
Tunete, fulgere, picuri de ploaie
Curg şiroaie...
Zâmbeşte-mi Soare
Să mă fac mare!

xxx

Ghicitoare:
Ciocănele, ciocănele
Bat în geamuri uşurele
Şi în cuie mici de-argint,
Praful pe pământ îl prind.
( Picăturile de ploaie )

xxx

Seara când pe văi se lasă

Liniştea atotstăpână,
În maramă de mătasă
Vine luna la fântână...
Şi umplându-şi cofăelul
De răcoare şi lumină,
Poposeşte visătoare
Printre merii din grădină...
-Vezi? de asta merii mei A
u în fiecare toamnă
Mere ca obrajii ei !

xxx

Cucuveaua, cucuveaua...
Toate păsările au

36
Cuib în pomii cei cu rod,
Numai eu îl am în pod...

Cucuveaua, cucuveaua...
Vai şi-aseară cum ploua !
Puii cei din pom, ehei
Erau uzi ca vai de ei
Nu ca puişorii mei!

Şi-a venit o porumbiţă

Mai albastră, mai pestriţă,
Să se mute-n pod şi ea...
Cum să-şi mute puişorii?
Asta-i treaba cea mai grea.

xxx

Cântec
Din cer se scutur gălbiori
Bănuţi de-aramă roşiori
Foşneşte şi sună încetişor
nrnm...Gălbiori... gălbiori...

xxx

TOAMNA
de Liliana Dumitri u

Toamna vine pe furiş,

Prin păduri, prin stejeriş
Şi cuprinde lumea roată
Şi ne-arată că-i bogată.

Frunzele foşnesc în vânt

Şi cad încet pe pământ.
Se rotesc uşor, uşor.
Veselindu-se în zbor.

37
Iată, vine dintr-o dată
Norul negru şi ne-arată
Stropi de ploaie mii şi mii,
Ce cad veseli şi zglobii.

Picură, pic-pic, pe frunze,

Şi le spun cu ude buze :
- Uite, toamna a venit !
Cu ploaia nu-i de glumit!

xxx

Toamnă dragă, toamnă bună

Toată lumea rod adună.
Prune dulci, moi şi zemoase
Mere, pere mari, frumoase
Le culegi, le duci acasă
La copii le pui pe masă.

-Iarnă, iarnă, cin' te-ntoarnă?

Mustul cel de poamă coarnă.,
Franzele când se răstoarnă,
Crivăţul suflând din goarnă,
Corbul croncănind., haiduc,
Peste crengile de nuc ...

xxx

Cânec: Vine iama de la munte

Peste râu ea pune punte
Pui de vişin, pui plăpând...
Vine iama, ce-ai de gând ?
Uite, trec pe sus cocoare,
Trec spre alt tărâm, cu soare,
Insă tu vei sta-n grădină,
Să te ţii în rădăcină,
Să-ntinzi braţele spre ceruri,

38
Să-nfrunţi viscole şi geruri
Prin zăpadă până-n gât
Poate îţi va fi urât...
Însă ce-ai să te mai bucuri
Când ţi-or creşte prunii muguri

Astă noapte gerul a bătut în geam

Cine să-i răspundă,dacă eu dormeam
A căzut zăpadă şi s-a luminat,
Vai, ce flori frumoase geru-a adunat

xxx

Ghicitoare
Covoraş întins, de-argint,
Cu steluţe scânteind,
De pe câmp, din bătătură,
Soarele, râzând, ni-1 fură.
(Bruma)

xxx

A venit iar Toamna dragă,

Cântă, cântă, oamenii
Ce mai zor şi bucurie
Şi pe deal şi pe câmpii !

Trece Toamna cea bogată

Prin livezi şi intră-n vii,
Fructele se coc de-a valma
Şi-s ca mierea strugurii.

-Toamnă, Toamnă, tu ne-aduci

Pere, struguri, gutui, nuci
Prune mari moi şi zemoase
Mere roşii, mari, frumoase.

Merele, îmbujorate,
Merg în coşuri, la păstrat,

39
 Iar din struguri zdrobitoarea
Face vinul înspumat.

xxx

Ursul cel mic trece pe-aici,

El tot mai caută furnici.
O peşteră de va găsi
Întreaga iarnă va dormi.

În munţi pe piscuri cenuşii

Şi vulturul de-acu găsi
Pe-a sa măsură adăpost,
Ferit de viscol duşmănos.

Pământul mamă îi primeşte,

Un loc pe rând le dăruieşte.
În linişte ei dorm acum
La sânul pământului bun.

xxx

Ghicitori :
Deşi nu e vară,
Albi, fluturii zboară.
Şi ochii nu mint,
Sunt fluturi de-argint.
(Fluturii de zăpadă)

Baba-Cloanţa valea trece

În strai umed, sur şi rece,
Suie pe poteci de piatră,
Codrii tac, câinii n-o latră
(Negura)

4.POEZII DE IARNĂ

Iarna pe uliţă
de George Coşbuc

40
 A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg. Acum a stat.
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine

Şi pe râu e numai fum
Vântu-i liniştit acum
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.

Sunt copii. Cu multe sănii

De pe coastă vin ţipând
Şi se-mpimg şi sar râzând
Prin zăpadă fac mătănii
Vrând-nevrând.

Iarna
de George Coşbuc

Iarna-i un vestit dulgher

Că ea poate când voieşte
Peste râuri pod să puie
Fără lemne, fără cuie
Fără nici un pic de fier
Şi găteşte-aşa, deodată
Pod întreg dintr-o bucată.

Iarna-i grădinar când vrea

Pune albe flori pe geamuri
Fără frunze şi cotoare
Fără chiar să aibă soare
Numai cum le ştie ea.
Mie-mi plac, că sunt de gheaţă
Dar când sufli, pier din faţă.

5.POEZII DE PRIMĂVARĂ

41
 Mâţişorii
de Otilia Cazimir

A ieşit răchita-n drum

Ce-o mai fi şi asta oare?
Că-i din cap până-n picioare
Numai motocei de scrum.

Cu crenguţele plecate
Stă în drum şi se socoate
S-ar întoarce nu mai poate
S-ar ascunde n-are unde
I-e ruşine de copii
Că din muguri aurii
I-au ieşit în loc de flori:
Mâţişori, mâţişori!

Pisicuţa

Pisicuţa stă la soare

Şi se linge pe picioare
Dă din cap, din ochi clipeşte
Şi mustaţa-şi netezeşte
Miau, miau, miau, miau!
Eu în casă nu mai stau! Miau!

IX. COLINDE

1.LA VIFLAEM

La Viflaem colo jos cerul arde luminos

Preacurata naşte astăzi pe Christos.

Naşte-n ieslea boilor pe-mpăratul tuturor

Preacurata stă şi plânge-ncetişor.

42
N-are scutec de-nfăşat, nici hăinuţe de-mbrăcat
Preacurata pentru Pruncul de-mpărat.

Nu mai plânge Maica mea, scutecele noi ţi-om da

Preacurată, Pruncul Sfânt de-i înfăşa.

2. SUS LA POARTA RAIULUI

Sus la poarta raiului, poarta raiului

Paşte turma Tatălui, turma Tatălui

Refren:
Linu-i lin şi iarăşi lin
Bate vântul frunza lin
Lin şi iarăşi lin.

Dar la poartă cine sta, cine, cine sta

Sta chiar Maica Precista, Maica Precista.

Refren

Lângă ea un legănel, leagăn legănel

Cu un Copilaş în el, Copilaş în el.

Refren

Copilaşul când plângea, Pruncul când plângea

Maica Sfântă-l legăna, Maica-l legăna

Refren

Copilaşul când dormea, Pruncul când dormea

Maica Sfântă aşa-i cânta, maica aşa-i cânta

Refren

3.PRINTRE STELE, PESTE SOARE

Printre stele, peste Soare

trece al Mariei pas,

43
aur şi lumini eterne,
strânge pentru copilaş.
Când Maria blând păşeşte,
corul stelelor priveşte,
mâna ei ne dăruieşte
al Ei dar sfânt de Crăciun.

Hai tu Soare, şi ne ţese

haină pentru copilaş
şi tu, Lună, dăruieşte-I
mult noroc şi bun sălaş.
Carul mare plin cu stele
vine-acum cu ea cântând
şi ţinând pruncuţu-n braţe
ei coboară pe Pământ.

4. O CE VESTE MINUNATĂ

O, ce veste minunată
În Viflaem se arată
Astăzi s-a născut
Cel făr’ de-nceput
Cum au spus prorocii
Că la Viflaem Maria
Săvârşind călătoria
Într-un mic sălaş
Lâng-acel oraş
A născut pe Mesia
Pe Fiul în al său nume
Tatăl L-a trimis în lume
Să se nască şi să crească
Să ne mântuiască.

5. STEAUA SUS RĂSARE

Steaua sus răsare

Ca o taină mare
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte
Că astăzi Curata

44
Prea nevinovata
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
La Domnul intrară
Şi se închinară
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Având fiecare
Bucurie mare
Care bucurie
Şi aici să fie
De la tinereţe
Pân’ la bătrâneţe.

6. RĂTĂCEAM PRINTR-O GRĂDINĂ

Rătăceam printr-o grădină
Florile dalbe
Mă-ntâlneam cu o albină
Florile dalbe
Albina strângea din flori
Florile dalbe
Ceară pentru sărbători
Florile dalbe
Ceara se făcea făclii
Florile dalbe
Să le dea Sfintei Marii
Florile dalbe
Şi scăriţă se făcea
Florile dalbe
Iisus să urce pe ea
Florile dalbe
Sus în cer la Dumnezeu
Florile dalbe
Să ne mântuie de rău.

X. JOCURI DE DEGETE

45
1. ACESTA E TATA
Acesta e tata, bun si serios.
Aceasta e mama, exemplu frumos.
Fratele cel mare merge la şcoală.
Sora cea mare-i cu păpuşa-n poală.
Sora cea mică la mama aleargă.
Aceştia formează familia-ntreagă.

2. ZECE DEGEŢELE NOI AVEM

Zece degeţele noi avem.
Cu cinci degeţele noi ne jucăm:
Unul aduce-un lemnişor,
Unul suflă-n focuşor,
Unul fierbe lăptişorul,
Unul adună untişorul,
Iar cel mic, gustă câte-un pic.

3. ŞNIKESAC ŞI NIKESAC
Snikesac şi Nikesac merg la plimbare,
Drumul uşurel îl ţin pe cărare şi-n lung şi-n lat,
Până ce dau de-un uriaş şi-i bagă pe-amandoi in sac.
Şi acolo, şi acolo se rostogolesc până ce, până ce sacul găuresc.
Pe acolo, pe acolo afară privesc,
Până ce, până ce repede-o zbughesc.

4. PISOIUL PRIVEŞTE PE FEREASTRĂ ÎN JOS

Pisoiul priveşte pe fereastră in jos,
În curte-i o oală cu lapte gustos.
Hmmm! Ce-ar mai bea un pic de lăptic!
Hop! În oală işi bagă boticul lui mic.
Pisoiul bea şi bea iară, dar vai!
Nu mai poate să-şi mai scoată căpuşorul afară.
Cu oala în cap prin ogradă umblă,
Dar iată o piatră, spre ea face-o tumbă,
Buf! El se loveşte, cioburile sar
Şi pisoiul nostru este liber iar.

5. MICUŢUL PĂIENJENEL
(pentru Înălţare)
Micuţul paianjen la soare s-a urcat,

46
A venit ploaia şi casa i-a stricat.
Micuţul păienjenel, ce trist mai este el,
Ploaia l-a udat şi casa i-a stricat.
Dar pe cer soarele a răsărit,
Pe micul păienjenel el l-a încălzit,
Pământul s-a uscat, iarba s-a înalţat,
Şi micul păienjenel la soare s-a urcat.

6. BOIERUL
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu degetetele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu palmele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu coatele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu picioarele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu degetele, cu palmele,
Cu coatele, cu picioarele.

7. MICUŢA PICĂTURĂ
Micuţa picătură purtată de vânt,
Trebuie să cadă uşor la pământ.
Câteodată ea se preface-n stea
Şi-mbracă pământul în haină de nea.
Ea trebuie să ude floarea şi grâul.
Să curgă apoi odată cu râul.
Să se joace apoi cu micul peştişor.
Să rotească roata morii încetişor.
Să poarte vaporul, să stingă căldura.
Unde-ar fi mările de n-ar fi mai întâi mica (micuţa) picătură?

VARIANTĂ:
Micuţa picătură, purtată de vânt
Trebuie să cadă încet pe pământ.
Câteodată ea se preface-n stea
Şi-mbracă pământul în haină de nea.
Trebuie să ude floarea şi grâul
Trebuie să umble odată cu râul,

47
Să se joace-apoi cu micul peştişor
Să rotească roata morii-ncetişor
Să poarte vaporaşul, să stingă căldura
Şi unde ar fi mările, de n-am fi noi, ploile?
Micuţa picătură.

8. ŞORICELUL
Dicări, dicări, doc – repede, repede un şoricel
Dicări, dicări, doc – se urcă, se urcă într-un copăcel
Dicări, dicări, doc – să vadă, să vadă de iarna va veni
Dicări, dicări, doc – să ştie, să ştie când se va feri
Se urcă-n vârf, priveşte-n depărtare
Se uită-n dreapta, se uită-n stânga
Unde-i iarna oare?
Vântu-l vede în copac şi-i dă un bobârnac
Vai, el cade, se rostogoleşte şi de-o creangă se loveşte
De creangă s-a agăţat. Uf! Ce bine c-a scăpat.
Dicări, dicări, doc – repede, repede a coborât
Dicări, dicări, doc – şi deodată a dispărut.

9. COPILUL ŞI VRĂJITORUL
Vrăjitorul a spus copilului odată:
- Pot să-ţi îndeplinesc trei dorinţe odată. Prima deci o spune, micuţ
băieţel!
- Ah, pătucul meu e cam mititel, de eşti vrăjitor n-ai putea tu oare
să îmi faci din el un pătuc mai mare?
- Eu cuvântul magic voi rosti şi prima dorinţă ţi-oi îndeplini:
Valuri, veluri, velerum - creşte, creşte mare acum.
Eu cuvântul magic din nou voi rosti şi-a doua dorinţă ţi-oi îndeplini.
A doua deci o spune, micuţ băieţel!
- Ah, pătucul meu e cam mare, zău! De eşti vrăjitor n-ai putea tu
oare să-l faci mic din nou?
- Valuri, veluri, velerum - fă-te mic, mai mic acum! Eu cuvântul
magic din nou voi rosti şi-a treia dorinţă ţi-oi îndeplini.
- Patul e cam mic şi-n el nu încap, tare aş vrea din nou pătucul meu
drag.
- Valuri, veluri, velerum – cum ai fost te faci acum!
Cele trei dorinţe ţi-am îndeplinit. Tu din toate astea ce ai folosit?
Data viitoare să gândeşti mai bine, noapte bună acum,
Treci în pat la tine!

48
10. IARNA
Vine iarna, las să vie, o aştept cu bucurie
Chiar dacă va viscoli, îmbrăcat bine voi fi.
Cu căciulă, cu pantaloni, cu mănuşi şi cu şoşoni.

11. MOŞ CRĂCIUN

A venit, a venit Moş Crăciun cel mult iubit
Şi ne-a dat, şi ne-a dat tot ce-n sac el a luat.
MOŞ CRĂCIUN
Moş Crăciun, că eşti bun uite aş dori să-ţi spun
Că la anul când mai vi să renunţi la jucării
Să aduci de vrei în spate multă, multă sănătate
Pentru tata şi mămica, pentru bunul şi bunica.
IARNA
Iarnă albă cu ninsoare, lasă-ne un pic de soare
Şi căldură, că acuşi vom porni la săniuş.
IARNA
Iarna cea geroasă a sosit acum
Bulgări de zăpadă îşi fac loc pe drum
Iarnă mult frumoasă la noi să mai vi
Că tu întotdeauna ne aduci bucurii.
Veselia-i mare pentru noi cei mici
C-alergăm pe stradă ca nişte voinici.
MOŞ CRĂCIUN
Cu fel şi fel de jucării vin fete şi băieţi de-a rândul
La carnavalul de copii, pe Moş Crăciun aşteptându-l.
MOŞ CRĂCIUN
Moş Crăciun, bun venit, că ţi-e frig de mult noi ştim
Însă noi ne-am pregătit cât mai cald să te primim.
Lângă brad am pus scăunelul ca să stai
Şi-o mînuţă am adus pentru daruri să o ai
Iar sub bradul împodobit cu steluţe argintii
Asculta-vei rând pe rând cântece şi poezii.
Iar dacă se va întâmpla poezia s-o uităm
Îţi promitem când mai vii, n-o să ne mai încurcăm.

12. UN REGE AVEA CINCI FII

(Regele – degetul mare de la o mână;

49
fiii – degetele de la cealaltă mână)
Un rege avea cinci fii.
Unul dintre ei zise:
- Eu vreau să fiu rege, sunt mai bogat. (arătătorul)
- Ba eu vreau să fiu rege, sunt mai înalt. (mijlociul)
- Ba eu vreau să fiu rege, sunt mai frumos. (inelarul)
- Ba eu vreau să fiu rege, sunt mai sfătos. (degetul mic)
- Ba eu vreau să fiu rege, sunt cel mai mare (degetul mare)
- Şi vă cuprind pe toţi dintr-o singură mişcare.
Regele zise:
Mici sau mari
buni sau răi
sunt cu toţii fraţii tăi.
De-i vei ajuta te vor ajuta şi ei
La greu cândva.
Într-o zi degetului mare i-a fost frig
Şi fraţii lui cu drag l-au încălzit.

13. GEOGRAFIA CORPULUI

Eu am două picioruşe foarte, foarte jucăuşe.
Ce am eu aveţi şi voi.
Mai am şi două mânuţe, mici, dar foarte hărnicuţe.
Bateţi palmele şi voi,
Guriţa vorbeşte şi mănâncă ce pofteşte.
Nasul mic de tot, miroase peste tot.
Două urechiuşe să aud şi-n noapte
Cele mai mici şoapte.
Nasul, ochii şi gura formează figura.
Cu mânuţe hărnicuţe, cu picioare jucăuşe,
Am ca să vă spun mereu:
În faţa voastră sunt chiar eu!
Ochişorii mei cei mici, pentru ce-or fi oare, ghici?
Să privesc un ghiocel şi stelele pe cer.
Ochiul drept şi ochiul stâng ferestre sunt spre lume.
Urechea dreaptă, urechea stângă, ascultă doar vorbe bune.

14. PLOAIA
Soarele a adormit, norii l-au acoperit
Cling …………….. ( cu degetele)
Sună glasuri de argint

50
Plici ……………… ( cu palmele)
Stropi de ploaie cad pe-aici
Pam ……………..
Tot mai tare bat în geam:
Bum ……………………….
Şi soarele s-a trezit, norii toţi i-a risipit.

15. BURUIENI
Putere să aibe mâna să îndepărteze buruiana
Din ogor în răzor: acolo să prindă rădăcină,
Acolo să aibă putere de ploaie şi soare,
Ce-i necaz, să devină binecuvântare.

16. PICĂTURA DE ROUĂ

Norişor, norişor să plouăm încetişor:
Să stropim florile, să udăm grădina,
Pământul să-l umezim, oamenii să-i înveselim.

17. TĂVĂLUGUL
Brazdă grea trebuie să te apăs, să te mărunţesc,
Să te desfac în bucăţi! Cu gheare ascuţite trebuie să te rănesc.
Dar nu sunt animal sălbatic, ogoarele eu vreau să le ajut,
Pământul îl transform, îl sfarm să poată primi sămânţa preţioasă.
Cu mult elan eu datoria-mi fac sămânţă dragă, spre soare te înalţă.

Bucuros mă las mărunţit, arat, grăpat, dat prin tăvălug.

Daja simt aerul şi vântul pătrunzându-mă,
Bob iubit, te aştept,
În mine poţi dormi mult timp, iată, patul îţi este pregătit!

18. DIS DE DIMINEAŢĂ

In der Früh´, in der Früh`
Ruft der Hahn: kikerikii, kikerikii!
Wacht auf! Wacht auf!
Die Sonn´ am Himmel kommt herauf!
Zuerst erwacht: „Piep-piiiep! Piep-piiiep!“
Das Vögelein lieb. „Piep-piiiep!“

51
Dann: „Wau-wau-wau!“ Das Hündchen schlau!
„Wau-wau! Wau-wau! Wau-wau!“
Es schreit: „I-A!“, der Esel grau
I-A! I-A! I-A!
Es rufen: “Muuuh-muuuh!”
Der Ochse und die Kuh: muuuh-muuuh!
Und: “Mek-mek-mek!” Das Böcklein Keck,
Meck-meck! Meck-meck! Meck-meck!
In hellen, warmen Sonnenschein,
Öfnnen sich stumm die Blümelein.
Zuletzt ist auch mein Kind erwacht,
Dreht die Hände und lacht,
Und lacht, und lacht!

Dis de dimineaţă, dis de dimineaţă

Cântă un cocoş: cucurigu, cucurigu.
Trziţi-vă, treziţivă!
Încet soarele răsare şi o păsărică e din nou vioaie:
Piu-piu, piu-piu, piu-piu.
Ham-ham, un os eu vreau: ham-ham.
Măgăruşul strigă aşa: I – A, I – A!
Întreabă vaca: cine eşti tu? Mmuu-mmuu!
Un ied sunt eu şi ţanţoş merg: me-me, me-me, me-me!
O rază soarele trimite şi-o mică floare se deschide.
Şi-un copil la ochi se freacă, ziua poate s-o înceapă.

19. PITZ UND POTZ

Ich erzäle euch etwas:
Pitz und Potz, die machen Spaß!
Machen schpaß, machen spaß!
Sie bücken sich und drücken sich,
Drücken sich.
Zieh´n sich hin und her; hin und her,
Oohh! Uuhhh! Uuff!
Es ghet nicht mehr! Es ghet nicht mehr!
Hops …
Sie fallen auf den Pops!
Haaa …. Dum ….
Dummer Tropf, dummer tropf, du dummer Tropf!
Sie bauen sich eine Brücke!

52
Und ich schau durch die Lücke!

20. DU HAST EIN TALER

Du hast ein Taler,
Gehst auf dem Markt,
Kaufst Dir eine Kuh,
Kälbchen dazu,
Kälbchen hat Schwenzchen,
Didl, didl, didl dänzchen.

21. KNULLE UND KNOLLE

Knulle und Knolle wieckeln Wolle.
Wickeln-wieckeln ein Knäul Wolle.
Rolle-rolle, wieckeln ein großes Knäul Wolle.
Rolle-rolle, wieckeln ein riesen großes Knäul Wolle.
Riesengroß! Ganz famos!
Dann geben Knulle und Knolle dem Wollknäul ein Stoß.
Das rollt-rollt-rollt, tollt-tollt-tollt, weit-weit-fort!
Knulle und Knolle schau hinterher,
Sie sehen es nicht mehr.
Doch das Ende vom Faden bieb bei Knulle und Knolle liegen.
Sagt Knulle zu Knolle: ,,Das werden wir kriegen.“
Knulle und Knolle wieckeln Wolle.
Wieckeln-wieckeln ein knäul Wolle.
Rolle-rolle, wieckeln ein großes Knäul Wolle.
Rolle-rolle, wieckeln ein riesengroßes Knäul Wolle.
Riesengroß! Ganz famos!
Sie haben es wieder Gott sei Dank!
Knulle und Knolle tragen das Wollknäul in der Schrank,
Schließen die Tür fest zu und haben Ruh!

22. BELLIS PERENIS-BĂNUŢEI

Das Gänseblümchen zart und klein
Wartet auf den Sonnenschein,
Kommt die Sonne früh herauf,
Macht es seine Blüte auf!
Geht am Abend sie zur Ruh,
Macht es seine Blüte zu!

23. KRABBE-KRABBE-KRABBE

53
Krabbe-krabbe-krabbe
Mit vielen Beinchen kurtz und klein
Krabellt hier ein: Käferlein.
Krabbe-krabbe-krabbe
Käferlein – Käferlein
Krabbelt in seinen Blätt heraus.
Ruht sich aus! Ruht sich aus!

24. CELE CINCI DEGETE

Das ist der Dicke!
Das ist der Spitze!
Das ist der Lange!
Das ist der Feine!
Das ist der Kleine!
Alle Fünf sind Deine!

25. O FRUNZĂ LEGĂNATĂ DE VÂNT

Ein Blatt hängt am Baum, es liegt sich im Traum.
Kommt der Wind heran gesäüst.
Hüi! Wie es das Blättlein wirft es in die Lufthinein.
Hei! Wie fliegt und tanzt es fein,
Tri-delt, tri-delt, schwebt zur Erde dann herunter.

26. ULLE-WULLE
Ulle – wulle! Ulle – wulle: pack!
Ulle – wulle! Ulle – wulle: schnap!
Sitzt im Sack!
Pim – pam! Pim – pam paus!
Springt raus!
Hura – hura, ist wieder da!
Pim – pam! Pim – pam peck,
Ist … weg!

27.PIATRĂ PE PIATRĂ
Piatră pe piatră, aşa îmi construiesc eu casa,
Cu turn înalt pe ea;
Înăuntru stau copiii,
Ce bine le este lor, acolo-n pridvor.

28. AM UN LĂCUŞOR

54
Am un lăcuşor, la el vine o broscuţă:
- Oac, oac, oac, vreau să sar în lac!
Pleosc în lac!

29. FREACĂ, FREACĂ PALMELE

Freacă, freacă palmele,
Mişcă, mişcă degetele,
Atinge-le, atinge-le unul câte unul,
Închide, deschide, închide pumnul!

30. DII CĂLUŢ

Dii căluţ! La pas, la pas,
La trap, soldaţi!
În galop la deal (vale), hop într-o groapă!

31. MERGE MOŞUL PE CĂRARE

Merge moşul pe cărare cu pas greu că-i bătrân tare.
Şi tăticul după el cu pas iute voinicel.
Şi copilul iute, iute, vrea s-ajungă sus la munte!

32. AM CEVA ASCUNS ÎN MÂNĂ

Brutarul acasă nu-i, oare unde-i casa lui?
Sus-jos, sus-jos … cioc, cioc, cioc, eşti acsă?
Nu-s acasă! Bună ziua, sunt acasă!

33. AM O GRĂDINĂ
Am o grădină şi-n grădină: un prun, un cireş şi-un alun,
Şi un râu care curge, curge, curge, uite-l măi unde ajunge!

VARIANTĂ:
Am o grădină
Cu un cireş şi c-un alun,
Şi c-o apă care curge, curge,
Uite-aici în lac ajunge!

34. CIREŞICA ŞI CIREŞEL

Cireşica are mere, Cireşel vine şi cere.
Cireşica nu i-a dat, Cireşel s-a supărat!

55
35. MĂRUL
Am un măr rotund, am un măr rotund,
Şi în el adânc, şi în el adânc,
O sămânţă, două sau trei – dacă plouă,
Patru – dacă-i soare, cinci – dacă-i răcoare,
Şase, şapte, opt – mărul este copt!

36. ULTIMA FRUNZĂ

Ultima frunză zgribulită de ger
Se-ntoarce spre steluţa ce sclipeşte pe cer:
Tu micuţă stea, veşnic străluceşti luminând cerul …
Eu trebuie să cad dedesupt devenind covorul cald al Mamei Pământ.
Rămas bun! Rămas bun!

37. FULGUL DE ZĂPADĂ

Pe obraz, pe nas, pe gură,
Tot cad fulgii fără număr,
s-a oprit în palmă unul,
Iute, iute, închid pumnul,
Deschid pumnul, unde-i fulgul?
Am în mână un strop de apă
Sau un bob de apă … plouă?
S-a topit în palma mea ca o lacrimă de nea.

38. CALENDAR
Ianuarie:
Eu sunt luna lui Gerar, un an nou în calendar,
Să vă puneţi haine groase, că am zilele geroase.
Februarie:
Mi se spune meşter Faur şi-aduc soarele de aur,
Printre norii plumburii ca să râdă la copii.
Martie:
Eu sunt luna care, scote ghioceii-n soare,
Toporaşi şi lăcrămioare că aşa e-n primăvară!
Aprilie:
Eu aprilie mă numesc, corcoduşii-i înfloresc,
Curăţ cerul tot de nori şi-n poiene scot ninsori.
Mai:
Mi se spune şi Florar, peri şi meri în floare-s iar,
Ca în toamnă când intraţi, fructe bune să mâncaţi.

56
Iunie:
Mi se spune Cireşar, cu cireşe vin în dar,
Iar când şcoala se sfârşeşte, premii dau cui se sileşte.
Iulie:
Eu sunt luna cea mai caldă, vă trimit la ştrand
Şi-n excursii toată vara, ca să vă cunoaşteţi ţara.
August:
Mi se spune şi Gustar, vin cu pepeni, struguri chiar,
Mere, piersici aurii, timp de plajă, bucurii.
Septembrie:
Eu sunt luna cea de toamnă, frunze cad din pom şirag.
Către şcoală se îndreaptă paşii voştri cu mult drag.
Octombrie:
Brumărel mi-a zis: o lume, vin cu fructe şi legume,
Vin cu brumă pe ogoare, dar cu aur în hambare.
Noiembrie:
Dau rugina florilor, verde grâu ogoarelor,
Vin cu note, teme noi, iar în geamuri bat cu ploi.
Decembrie:
Prima lună cu ninsoare, cu vacanţă, sănioară,
Moş Crăcin şi jucării, pom de iarnă, bucurii.

39. NICUŞOR ŞI PISICUŢA

Într-o zi de dimineaţă, mama a plecat la piaţă
Şi i-a spus lui Nicuşor - dragul mamei, puişor,
Eu mă duc, tu fii cuminte, ce ţi-oi spune să ţii minte:
Am lăsat ascuns în tindă, pe dulap, lângă oglindă,
Lapte dulce într-o ulcea să mănânci când ţi-o plăcea,
Dar te uită şi gândeşte să nu vină fără veste pisicuţa mirosind,
Că rămâi atunci flămând.
Însă, mama cum porneşte, Nicuşor aşa gândeşte:
Lasă să vină, nu mi-e frică, o învâţ eu minte pe pisică.
Botul în lapte când va pune am să-i trag vreo două bune.
Şi la pândă Nicuşor s-a ascuns după cuptor.
Cum o vede pe pisică că se urcă la ulcică,
Atunci Nicu, pleosc odată … sare ţăndări oala toată.
Şi oglinda s-a ştirbit. Cât e casa … numai lapte şi cioburi împrăştiate.
Nicule, prostuţ băiat, tu de ce n-ai ascultat?
Tu flămând şi oala spartă şi pedeapsa te aşteaptă.

57
40. MAMA FACE SUPĂ
Morcovelul cu codiţă a crescut în grădinuţă
Şi mămica mea l-a luat şi în supă l-a tăiat:
Toc, toc, toc supa e pe foc,
Să mănânce a ei fetiţă, să meargă la grădiniţă.

41. MICUL PEŞTIŞOR

În apa liniştită a râului înoată un mic peştişor,
Înoată, înoată
sare, se adânceşte, se scutură,
şi se odihneşte.
Înoată, înoată
sare, se adânceşte, se scutură,
şi se odihneşte.

42. CORPUL
Cu piciorul drept, cu piciorul stâng, bat în loc pământul.
Cu piciorul drept, cu piciorul stâng, sar uşor ca vântul.
Cu mâna dreaptă, cu mâna stângă, mă prind cu tine-n joc,
Cu mâna dreată, cu mâna stângă muncesc şi-s harnic foc.
Cu ochiul meu drept, cu ochiul meu stâng, prietene, te privesc,
Cu urechea mea dreaptă, cu urechea mea stângă te ascult şi mă uimesc
De cum răsună vorba ta bună.
Şi cu gura mică cu mult drag îţi spun
Tot ce în inimă bun şi frumos adun.
Două picioare ca să merg pe drum,
Două picioare să alerg acum.
Două braţe – cu ele muncesc,
Două mâini, cu ele dăruiesc.
Cu nasul miros parfumul florilor,
Cu urechile ascult sunetul zărilor.
Cu ochii privesc tot ce-n jur zăresc,
Cu gura rostesc ce-n inimă găsesc.
Cu nas, cu ochi, cu gură, te slăvesc pe tine în natură.
Cu braţe, mâini, picioare mă îndrept către tine, Soare.

43. MAMA LA PIAŢĂ

A plecat mama la piaţă cu pisica după ea,
Ca să cumpere dulceaţă, lăptişor pentru cafea.

58
Dar pe drum pisica noastră s-a-ntâlnit cu-n şoricel
Şi l-a apucat de coadă şi-apoi s-a jucat cu el.

A sărit dintr-o ogradă, Azorică, un căţel

Şi pisica speriată a uitat de şoricel.

44. SĂPTĂMÂNA
De la unu începi s-aduni, prima zi se cheamă luni.
Unu şi cu unu-s fraţi, cea de-a doua zi e marţi.
Trei broscuţe sar în cercuri, cea de-a treia zi e miercuri.
Patru greieraşi vioi, cântă până când se face joi.
Cucu învaţă a număra, ziua a cincea-i vinerea.
Cocostârcul în apă stă, ziua a şasea-i sâmbătă.
Iar furnica harnică, lucră şi duminică.

45. MOŞ ANDREI (JOCUL NUMERELOR)

1,2,3 îl ştiţi pe Moş Andrei?
1,2,3,4 s-a înecat cu lapte acru.
1,2,3,4,5 şi-a vărsat şi în opinci,
1,2,3,4,5,6 vine baba şi-l descoase,
1,2,3,4,5,6,7 se şi supără şi-l bate
1,2,3,4,5,6,7,8 Moş Andrei se urcă-n pod
1,2,3,4,5,6,7,8,9 şi găseşte-un coş cu ouă
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10 babei supărarea-i trece.

46. CASĂ NOUĂ

Coţofana jupâneasă/ iată că îşi face casă.
Luni, surcele cară/ Marţi îşi face scară
Miercuri pune geamuri/ Joi, tavan din ramuri
Vineri podul văruieşte/ Sâmbătă casa găteşte
Duminică se odihneşte.
- Coţofană jupâneasă, mă primeşti la tine-n casă?

47. ZECE DEGEŢELE (Avem zece degeţele, ce putem face cu ele)

Avem zece degeţele, ce putem face cu ele?
O căsuţă – şi-n căsuţă o măsuţă.
Acesta ce-o fi, legănel sau poate un păhărel ?
Ca să bem apă cu el?
Hai să facem un castel, degeţel cu degeţel!
(Păsărele ciripesc

59
Fluturaşii se rotesc
Să vadă florile crescând
Iepuraşii ascultând.)

VARIANTĂ:
Avem zece degeţele
Ce putem face cu ele?
Putem face o căsuţă
În căsuţă o măsuţă
Pe măsuţă o cănuţă.
Degeţel cu degeţel
Facem şi un legănel
Cu un copilaş în el.
Degeţel cu degeţel
Putem face un castel
Turnuri ‘nalte pân’ la cer.

48. CASTANELE
Castanele rotunde maronii locuiau cândva într-un copac.
Aveau paltoane grose, verzulii şi ace multe, câte-ncap.
Dormeau acolo liniştite până când vântul toamnei le-a trezit.
Vâj! Vâj! Vâj! Din paltonaşe au ieşit, pe pământ s-au rostogolit.

49. LA ÎNCEPUTUL BASMULUI:

În lumea fermecată a jocului,/ Dincolo de pragul ochilor
Şi de ascultătoarele urechi/ Ce nu pot fi decât perechi
Începe, pentru cine atent mai este/ O nouă potecă de poveste.

50. SFÂNTUL NICOLAE

Vedeţi aici e o casuţă cu 5 copilaşi
Şi-n casuţa încălzită Sfântul Nicolae uşa o deschide.

51. DEGEŢELELE (Cinci sunt degete la mână, dorm culcate pe o rână)

Cinci sunt degete la mână, dorm culcate pe o rână,
Iată unul se trezeşte, deget mare se numeşte.
Dar şi arătătorul sare: Bună ziua, frăţioare!
Şi mijlociul s-a trezit: Vai, ce bine am dormit!
Ziua bună, ziua bună, bine că suntem toţi împreună.
Scoală-te inelarule, trezeşte-te micuţule!
Ziua bună, ziua bună, bine că suntem toţi împreună.

60
52. MÂNA DREAPTĂ ŞI MÂNA STÂNGĂ
Mâinile-mpreună să le aşezăm şi apoi pe dreapta să o ridicăm.
O purtăm prin aer, frumos o rotim şi apoi cu grijă, la loc revenim.
Stânga deodată a pornit şi ea, către zarea largă să zboare ar vrea.
Să meargă uşor şi apoi legănat, să ia loc de unde-a plecat.
După-atâta joacă trebuie să ştim mâinile-mpreună să le odihnim.

53. HEI, HEI, MOŞ MIHAI!

Hei, hei, Moş Mihai, câţi copii mai ai?
Doi la oi, doi la boi şi alţi-doi cântă la cimpoi,
Şi Sofica, Măriuca, Timotei şi Dosoftei,
Stau la foc, că-s mititei.

54. TURTIŢA
Eu sunt turtiţa, turtiţa umflată,
De prin ladă adunată, din cămară adunată,
În cuptor sunt rumenită, pe fereastră sunt răcită.
Pe bunic l-am păcălit, de bunică am fugit.
Şi în urmă am lăsat iepuraşul urecheat.
Degeaba lupul cască gura, fug de el, mă dau de-a dura.
Nu mă tem cât de puţin, căci fug şi de moş Martin.
Şi de nimeni nu îmi pasă, fug şi eu de vulpe, lasă!

55. CÂNTEC PENTRU PICTURĂ

Curcubeu din raza ta, pune-mi în căsuţa mea
O culoare fermecată şi cu ea să pot picta:
Galben, roşu şi albastru, verde, oranj şi violet.
Curcubeu din cer adu-le şi le-aşază pe pământ.
În lumina ta cerească, pământul să strălucească.

56. FLUTURAŞUL
Colorat pe aripioare
Fluturaşul tot zbura
Alergând din floare-n floare
Pe petale se oprea
Balansându-se într-una
În parfumul dimprejuru-i
El îndată adormi.
Pe câmpia înflorită

61
Iepuraşul Ţup zburda
Şi când floarea o atinse
Fluturaşul se trezi
Şi din nou în zbor porni.

57. MUGURAŞUL
Un muguraş priveşte din pământ,
dacă se face, poate, vară în curând.
Creşte şi iar creşte, o bucată întreagă.
Pe cer, soarele cald străluceşte,
ploaia cu lacrimi muguraşul umezeşte.
Muguraşul se face acum gros şi mare.
Frunzele şi le deschide-apoi,
şi-nfloreşte vesel şi vioi.

58. ÎNTR-UN MUNTE MARE UN PITIC MIC DOARME

Într-un munte mare
Un pitic mic doarme
Soarele răsare cu razele sale
Păsărele ciripesc: cipcirip, cipcirip
Scoală-te somnorosule!
Dar piticul doarme, doarme-ntr-una.
Gândăcel, picioruş căţărător,
Sus pe munte s-a urcat
În peşteră a intrat
Pe nas l-a gâdilat
Hapciu, hapciu!
Piticul s-a trezit.

59. FLORICICA
Într-o poieniţă
Doarme-o floricică.
Soarele-o trezeşte
Raza o-ncălzeşte
Încet pe furiş
Vine melcul în tufiş
Pe tulpină s-a urcat
Încet, încet s-a legănat
Melcul pleacă mai departe
Cu căsuţa lui în spate

62
Iată vine-un gândăcel
Negru-roşu mititel
Pe tulpină s-a urcat
Încet încet s-a legănat
Gândăcelul a plecat.
Zboară, zboară un fluturaş
Se-aşează sprinten, drăgălaş
Îşi ia apoi zborul către soare
Lăsând draga noastră floare
Iar când seara s-a lăsat
Floarea noastră s-a culcat.

60. MAMA PISICUŢĂ ARE PATRU PISOIAŞI

Mama pisicuţă.
Are patru pisoiaşi.
Motănel.
Cel măricel.
Are lăbuţele
Ca pernuţele.
Miaunica.
Pisoiaşa.
Are o coadă
Mătăsoasă şi pufoasă.
Miorlau.
Zis şi Miau, Miau.
A primit de ziua lui
O curea de catifea.
Pisoiaşul, mititelul,
El se joacă cu căţelul.

61. DIS DE DIMINEAŢĂ EU MĂ SPĂL PE FAŢĂ

Dis de dimineaţă,
Eu mă spăl pe faţă.
Cu buretele pufos
Iată sunt acum voios.
Părul trebuie pieptănat,
Îngrijit şi periat.
Periuţa se dă uţa!
Acum dinţii mei lucesc
Şi eu uite, îţi zâmbesc.

63
Unghiile, nu se poate,
Să uitam de ele, frate.
Le spălăm şi le tăiem.
Uite-aşa sunt eu curat,
Îngrijit şi ordonat.

62. FAMILIA
Tata, mama,
Eu sunt Paul,
Eu sunt Raul,
Sora mică, frumuşică.
Suntem toţi aici.
În căsuţa noastră,
Zâmbim fericiţi.

63. MÂNUŢELE (Aceasta este mâna mea dreaptă)

Aceasta este mâna mea dreaptă.
Aceasta este mâna mea stângă.
Ce fac ele oare?
- Bună ziua, spune mâna dreaptă.
- Bună ziua, spune mâna stângă.
Înainte şi-napoi.
Hai cu toţi în pas vioi!
Dreapta cade, stânga cade!
Ce se-ntâmplă oare?
Dreapta se ascunde,
Stânga se ascunde
Unde-s ele oare?
Iată-le aici!
Vesele şi mici!

64. PLOAIA
G. Coşbuc
Vine ploaia,
Bine-mi pare.
În grădină
Am o floare.
Ploaia o va creşte mare,
Vine ploaia,
Bine-mi pare!

64
65. MÂNUŢELE MELE
Degetul drept mare şi grăsuţ,
Degetul stâng mare şi grăsuţ,
Veseli ei se uită-n sus.
Degetul drept arătător
Degetul stâng arătător
Ei dansează acum de zor.
Degetul drept cel mijlociu
Degetul stâng cel mijlociu
Se întreabă cu mirare
Cine este cel mai tare?
Degetul drept inelar
Degetul stâng inelar
Are fiecare-n dar
Un inel mărgăritar.
Degetul drept mic şi delicat.
Degetul stâng mic şi delicat.
Ele au multe de învăţat.
Cinci degete drepte.
Cinci degete stângi.
Două mâini avem aici
Harnice şi mici.

66. CARUSELUL
Caruselul ne aşteaptă
Să urcăm în el îndată.
Încet, încet călătorim,
Ce bine ne simţim!
Apoi chiar te ameţeşte
Şi îndată se opreşte.
Caruselul ne-a plimbat
Iar noi ne-am înviorat! (ritmul cu bătăi din palme)

67. MARIONETA
Marioneta.
Dansează veselă.
Marioneta.

Ea mâna dreaptă

65
Şi-o ridică.
Şi apoi cu stânga ne salută.

Piciorul drept
Ea şi-l ridică,
Apoi pe stângul se învârte.

O reverenţă la sfârşit
Şi dansul ne-a înveselit.

68. PEŞTIŞORUL
Marea este liniştită...
Nici un val nu se avântă.
Iar din ap-un peştişor
Sare repede uşor
Se avântă iar în zbor
Şi în apă se scufundă
Dorind parcă să se-ascundă.

69. TROP-TROP-POC-BOC
Din picioare trop, trop, trop
Pumnii mei fac poc-boc-poc
Palmele palete se-nvârtesc
Repede, repede se rostogolesc.
Şi acuma palmele
Şi la drum picioarele.

70. BATE VÂNTUL

Bate vântul
Bate într-una
Adună norii, vine furtuna
Tunete, fulgere, picuri de ploaie
Picuri de ploaie, picuri de ploaie
Curg şiroaie
Zâmbeşte-mi soare
Să mă fac mare.

71. PICTORUL
Uite drumul lung
La capătul căruia nu ajung

66
Văi şi dealuri
Gard la casă
Şi la flori petale mii
Cercuri mici
Ca nişte sori
Un pătrat
Mari funde
Un triunghi
Iar aceste puncte mici
Parc-ar fi nişte furnici.

72. ŞORICELUL (Uite o căsuţă mică)

Uite o căsuţă mică
Cine locuieşte aici?
Şoricelul chiţ chiţ chiţ
Se trezeşte şi pândeşte
Şi afară o zbungheşte.
Ronţăie de zor,
Dar aude tot...
Când s-a speriat
Fuge şi se ascunde iar
În căsuţă, neapărat.
Acum nu e speriat
Şi adoarme împăcat.

73. UN PITIC CU DOR DE DUCĂ

Un pitic cu dor de ducă
sus în vârf de munte urcă,
urcă, urcă, osteneşte,
şi în vârf se odihneşte
bucuros nevoie mare
ne trimite-o sărutare.
Apoi la vale-a lunecat
Sub o tufă s-a culcat.
Doarme, doarme, se-odihneşte
şi apoi se trezeşte
şi pe tine te priveşte.

74. DOI PISOI S-AU TREZIT

Doi pisoi s-au trezit

67
Bună ziua! Au rostit
Două raţe vin pe lac
Şi spun tot mereu mac, mac
În ogradă ei s-au strâns
Hora mare au încins
Iar când seara s-a lăsat
Pe la casă au plecat.

Linişte căldură Soare

Sălciile plângătoare
Stau în aer dormitând
Un viţel în râu s-adapă
Şi-o femeie lângă apă
Spală rufele cântând.

Doi băieţi veseli, sprintenei,

Ies ca să se joace
După ploaie, prin băltoace
Sar şi sar şi sar cântând
Şi spre soare tot zâmbind
Iar de sus iubitul Soare
Îi usucă pe picioare.

75. DOUĂ SURIOARE

Cunosc două surioare...
Întâi drepta se trezeşte
Apoi stânga ne zâmbeşte
Zilnic ele se-ntâlnesc
Se salută, îşi vorbesc
Stau la sfat, se sfătuiesc.
Şi ne-ajută împreună
Să facem o treabă bună.
Ne ajută la spălat
Ne ajută la-mbrăcat
Ne ajută la pieptănat
Ne ajută să desenăm
Ne ajută sa mâncăm,
Iar seara la culcare
Sunt pernite visatoare.

68
76. GASPAR, MELCHIOR, BALTAZAR
Anul Nou v-aduce-n dar
Căpşoare încoronate, spre cer au privit,
Steaua pe cer ce-a răsărit.
În parte fiecare
Stelei i s-a-nchinat,
Veşnică călăuză
Care l-a îndrumat.
Mama şi Prucnul sfânt
Ce-au aflat.

77. CÂND PLOUĂ 5 DEGEŢELE POVESTESC

Când plouă 5 degeţele povesetesc
Primul spune: „Când plouă nu-i nimic deosebit.”
Al doilea spune „Când plouă mai bine merg în pat.”
Al treilea spune „Nu-i nimic de vazut afară.”
Al patrulea spune „Ce trist sunt”
Al cincilea spune ”N-are rost sa mai aştept, iau umbreluţa si alerg spre
grădiniţă.”

78. MÂINILE-MPREUNĂ SĂ LE AŞEZĂM

Mâinile-mpreună
Să le aşezăm
Şi apoi pe dreapta
Să o ridicăm.
O purtăm prin aer
Frumos o rotim
Şi apoi cu grijă
La loc revenim.
Stânga deodată
A pornit şi ea.
Către zarea largă
Să zboare ar vrea.
Să meargă uşor
Şi apoi legănat
Să vină la loc
De unde-a plecat.
După atâta joacă
Trebuie să ştim
Mâinile împreună

69
Să le odihnim.

79. A FOST ODATĂ UN CASTEL

A fost odată un castel
În jurul castelului era o grădină
În grădină un copac
În copac un cuib
În cuib un ou
În ou o mierlă.

80. MELCUL URCĂ

Melcul urcă. Melcul urcă
Dealu-n sus
Şi apoi coboară, şi apoi coboară
Pe gheţuş, pe gheţuş.

81. DE LA PLIMBARE
De la plimbare, cu îngâmfare,
Vine degetul cel mare.
Degetul arătător coase bine, e croitor.
Mijlociul e vizitiul, el ne poartă pân’ la râu.
Inelarul e grădinarul, flori ne-aduce cât un car.
Degeţelul mititelul, stă acasă cu căţelul.

82. A FOST ODATĂ O FETIŢĂ

A fost odată o fetiţă. Ea trăia într-o căsuţă. În căsuţă avea o măsuţă, un
scăunel, un pătuţ şi un dulăpior fermecat. Într-o zi deschide dulăpiorul şi ce
să vezi?! O minge (un clopoţel, o floare, etc). Se joacă cu ea apoi o pune la
loc şi închide uşiţa.

VARIANTĂ:
A fost odată o fetiţă
Şi trăia într-o căsuţă
Şi-n căsuţă avea o măsuţă
Şi un legănel
Şi-un dulap fermecat
Cu cheie de aur încuiat
Deschide uşiţele
Şi înăuntru priveşte
Oare ce zăreşte?

70
O minge mare, o minge mare
Ce sare, sare
Se joacă cu ea
Ea parcă dansează
Apoi la loc o aşează
Închide uşiţa
Adoarme fetiţa.

83. DOMNUL PURICE

- Cioc! Cioc! Cioc! Domnule Purice, eşti acasă?
Nu se aude nimic... (se repetă de 5 ori)
Puricele se trezeşte şi pe fereastră priveşte...Apoi pleacă la plimbare, urcă pe
cărare, şi către seară se-ntoarce iar, şi doarme uşor în cuibuşor.

84. AVEM UN GĂRDULEŢ

Avem un gărduleţ
Şi vine pisicuta Miaunica miau! miau! miau!
Căţeluşul ham! ham! ham!
Vrăbiuţa cip-cirip!
Vine apoi uriaşul
Şi dărâmă gărduleţul bum! bum! bum!
Dar vine un piticuţ,
Cu ciocan şi cuişoare
Şi repară gărduleţul cioc! cioc! cioc!
Şi priveşte apoi bucuros prin gărduleţ.

VARIANTĂ:
Am un gărduleţ
Şi pot privi prin el
Vine o păsărică
Se-aşează pe gard
Şi ciripeşte: cipcirip, cipcirip.
Vine-acum un câine (prin gard)
Ham, ham, ham.
Vine şi o pisicuţă ce sare gardul. (peste gard)
Miau, miau, miau.
Acum vine un uriaş
Şi gardul îl dărâmă (apăsăm pe degete)
Bum, bum, bum.

71
Dar vine şi-un pitic
Şi gardul îl repară
Cioc, cioc, cioc. (ridică degetele)

85. 1,2,3,4,5
1,2,3,4,5
Prindem peştii vii
6,7,8,9,10
i-am lăsat să plece.
De ce i-am lăsat?
Fiindcă m-au muşcat.
Care deget?
Cel mic de la mâna stângă.
D-na Pisicuţă lucioasă şi grăsuţă
Cu cei 4 ai ei pitici rotofei
S-a dus la culcare
Sub soba cea mare.
Un zgomot a auzit
Şi cu toţii s-au trezit.
Poate e un şoricel
Haideţi să-l vedem
Încet, încet s-au strecurat
Dar şoricelul în gaură a intrat.

86. CURĂŢENIE
E timpul să-ncepem copii
De grabă să adunăm
Căci după ce noi ne-am jucat
Noi vrem să curăţăm.
Să curăţăm
Să adunăm
Cu tot ce ne-am jucat
Căsuţa s-o facem frumos
Veniţi să facem curat.

87. ZIUA DE NAŞTERE

- Regina zilei
- soare, lună
- 6 stele – apoi carul mare – plimbare în lună, aruncate pe pământ în cercul
copiilor

72
- prăjitură

88. JOC CU OALA

Oala – stă jos
Stăpânul în picioare – în spatele oalei.
Unul din copii întreabă: „Cum ţi-e oala?”
Stăpânul îi răspunde: „Cum o vezi cu ochii verzi. Fugi repede că n-o mai
vezi”. Aleargă în jurul cercului în direcţii opuse. Cel care ajunge primul
rămâne în cerc.

89. PITICUL ŞI IEPURAŞUL

Pe un munte înalt, înalt
Un pitic scund nu înalt
Trăia vesel şi zglobiu
În căsuţa lui.
Într-o zi de dimineaţă
A plecat la vânătoare.
Prin pădurea mare
Iepuraşu-i iese-n cale.
Uite, zău ce vânătoare!
Dar piticul nu-l ajunge.
Căci el fuge şi se-ascunde
În culculşul lui cel moale...

90. CÂNTEC (Pe cărare trece-un moş)

Chiri-chiri-coş-coş-coş! | x2
Cum-bei-cum-bei-cum-bei!

Pe cărare trece-un moş

În spinare duce-un coş
Iar în coş are-un cocoş
Ce mai ai tu moş în coş?
2 harbuzi şi 3 zemoşi
4 morcovi şi 5 mere
Şi un fagure de miere.
Şi mai am şi nişte nuci
Şi-o pereche de papuci.
(Cri, cri, coş, coş
Pe cărare trece-un moş)

73
91. ERA ODATĂ UN CASTEL
Era odată un castel uite-aşa
Cu multe turnuleţe-n el uite-aşa
Şi un turn are un geam mic
Prin el priveşte un pitic.
Piticul se cam plictisea uite-aşa
Şi o pitică-şi alegea uite-aşa
Apoi dansează amândoi uite-aşa
La revedere-şi iau apoi uite-aşa.

92. DOUĂ PĂSĂRELE STAU ÎN CUIBUL LOR

Două păsărele stau în cuibul lor
dormind uşor.
Una se trezeşte, vesel ciripeşte
dă din aripioare şi-nspre soare zboară
zboară printre tei vine-n cuibul ei.
A doua se trezeşte, vesel ciripeşte
dă din aripioare şi-nspre soare zboară
zboară printre tei vine-n cuibul ei.
Apoi pornesc în zbor amândouă
Peste lunca udată cu rouă
Zboară puţin şi-napoi vin
Două păsărele stau în cuibul lor
Dormind uşor.

VARIANTĂ:
Două păsărele (pumnii strânşi unul lângă celălalt)
Tare mititele
Una-n alta ghemuite
Dorm uşor
În cuibul lor.

Iată una se trezeşte (un pumn se desface şi

Bucuroasă ne zâmbeşte mişcând degetele „pleacă-n zbor”
Dă uşor din aripioare apoi revine şi se strânge pumnul)
Ca să zboare către Soare
Zboară, zboară şi apoi
În cuib ea vine înapoi.

74
Şi a doua se trezeşte (se repetă cu cealaltă mână)
Bucuroasă ne zâmbeşte
Dă uşor din aripioare
Ca să zboare către Soare
Zboară, zboară şi apoi
În cuib ea vine înapoi.

Împreună pleacă-n zbor (se repetă cu ambele mâini)

Peste deal, peste ogor
Zboară, zboară şi apoi
Ele-n cuib vin înapoi
Două păsărele, tare mititele
Una-n alta ghemuite
Dorm uşor în cuibul lor.

93. DOUĂ CIOCĂNELE

Două ciocănele bat aşa
Uite-aşa şi uite-aşa
Două cuişoare bat aşa
Uite-aşa şi uite-aşa.
Scânduri peste scânduri
Se rânduiesc aşa
Uite-aşa şi uite-aşa.

94. FLUTURAŞII
Dis de dimineaţă cu lumina în faţă
S-au trezit târziu trei mici fluturaşi
S-au spălat pe faţă
Şi-au pornit in zbor
Repede-uşor, repede-uşor
Pe unde treceau
Se şi lăudau:
„Suntem stele mici,
Ia priviţi aici!”

95. DOUĂ FETE LA FÂNTÂNĂ

Două fete la fântână
Merg ţinându-se de mână
Doi băieţi ca să le-ncurce
Vorbe-ncearcă să le-ndruge

75
Bunicuţa îi zăreşte
De la geam şi-i dojeneşte.

96. AM CINCI DEGEŢELE

Am cinci degeţele
Şi mă joc cu ele
Alte cinci degeţele
Au venit şi ele
Ca să facem împreună
O cunună.

97. POC, POC, POC CAD CASTANE DOLOFANE

Poc, poc, poc cad castane dolofane
Pic, pic, pic cade ploaia prin burlane
Câr, câr, câr cârâie pe horn o cioară
Bârr, bârr, bârr tare-i frig afară
Fâş, fâş, fâş , fâşâie frunzele-n vânt
Şi cad încet la pământ.

98. CALUL MEU MĂNÂNCĂ FOC

Calul meu mănâncă foc
Tropa tropa trop trop trop
Nu stă nici o clipă-n loc
Calul meu e cal isteţ
Eu sunt mândru călăreţ.

99. NINGE NINGE LINIŞTIT

Ninge, ninge liniştit (pe fiecare deget vine o căciuliţă)
Totul e acoperit
Căciuliţe de zăpadă
Are gardul de la stradă
Casa are clop de nea
Ce frumos îi şade-aşa.
Pomişorii din livadă
Au haine albe din zăpadă
Iar butoiul stă fălos (ambele mâini după ceafă)
Sub un guler călduros
Sub o plapumă pufoasă
Doarme grâul (bobul) ca şi-n casă.

76
100. PIM ŞI PAM
Pim şi Pam (degetele mari de la ambele mâini)
Prieteni buni
O pornesc la drum.
Merg, merg în lumea mare
Apoi se întorc de la plimbare.
Acum se odihnesc
Şi-un alt joc ghicesc:
Ţup şi sar, dar cum:
Pim pe Pam
Pam pe Pim
Pim pe Pam
Pam pe Pim
Pim-Pam, Pim-Pam
Şi hop şi hop şi hop şi stop.
Ei se veselesc.
Acum coboară, dar cum:
Pam sub Pim
Pim sub pam
Pam sub Pim
Pim sub Pam
Pim-Pam, Pim-Pam
Sunt jos, hop
Şi nu-s! (la spate)

101. EU SUNT UN MIC IEPURAŞ

Eu sunt un mic iepuraş (mâna iepuraş)
Zglobiu şi poznaş
Am urechi lungi şi strâmb din nas
Miros tot ce-i pe imaş.
Colo sub tufiş am ascunziş (facem cu o mână tufiş)
Vulpea de-o zăresc, ţup
În ascunziş m-adăpostesc. (dtrângem mâinile la piept)

102. BISERICUŢA
Iată o bisericuţă (degetele se întrepătrund)
Cu un turnuleţ (degetele arătătoare)
Uşa dacă o deschideţi
Mulţi oameni în ea
O să vedeţi.

77
Urcăm treptele în ea
Şi spunem rugăciunea aşa (împreunate)

103. DEGETUL MARE MERGE LA PLIMBARE

Degetul mare merge la plimbare
Arătătorul duce bastonul
Mijlociul duce pardesiul
Inelarul duce geamantanul
Degetul mic pentru că-i pitic
Duce un covrig.

104. LINIŞTE LINIŞTE

Linişte, linişte
Doarme un copilaş (degetul mare se culcă în palma si se acoperă cu celalat)
Linişte, linişte
Într-un mic legănaş.

105. SOARELE RĂSARE

Soarele răsare
Melcul pleacă la plimbare.
Dar iată ploaia a venit
Iar melcul în casă s-a pitit.

106. O CE-NCET, O CE-NCET

O ce-ncet, o ce-ncet
Merge melcul pe pietriş
Dar acuşi s-a speriat
Şi în casă a intrat.

107. IATĂ STUPII DE ALBINE

Iată stupii de albine (ambele mâini ţinute pumni)
Unde ele s-au ascuns?
Aşteaptă şi au să vină:
1,2,3,4,5
Zum, zum,zum din stup au zburat.

108. DEGETELE PE RÂND SE ÎNTÂLNESC

Degetele pe rând se întâlnesc
Bună dimineaţa îşi doresc.
Mijlociul şmecher mare (împreunare de degete)

78
Se înclină foarte tare:
Ha, ha! V-am păcălit (învârtim degetele şi iese mijlociul)
Şi pe alt drum am pornit.

109. OMUL HARNIC

Dintr-o prună creşte-un prun

Din alună – un alun
Dintr-o ghindă – un stejar
Din arţar – tot un arţar.

Dintr-o nucă nuc răsare,

Drumul creşte din cărare,
Din izvor – fântâna, râul
Iar din bob răsare grâul.

Omul harnic din ce creşte?

Din copilul ce munceşte.

110. VERS PENTRU STRÂNGEREA JUCĂRIILOR

Tot ce e pe lume
Are-un rost anume
Mărul ne dă merele
Părul ne dă perele
Grâu ne dau ogoarele
Şi lumină – Soarele.

Orice lucru mic sau mare

Locuşor în lume are
Şi de-aceea după joc
Noi punem totul la loc!

111. DANSUL SPĂLĂTORESELOR

Priviţi picioruşe, priviţi pantofiori,
Spre spălătoresele care spală-n zori:
Şi spală şi spală-n zori de zi,
Şi spală şi spală-n zori de zi.

Şi storc şi storc în zori de zi.

79
Şi scutură şi scutură-n zori de zi.

Şi întind şi întind în zori de zi.

Şi calcă şi calcă-n zori de zi.

Şi împătură şi împătură-n zori de zi.

Şi dansează şi dansează-n zori de zi.

112. PISICILE
Miau, miau, hörst du mich schreien,
Miau, miau ich will dich freien.
Folgst du mir auf dem Gemächer,
Singen wir hoch auf den Dächern,
Miau, komm geliebte Katze,
Miau, gib mir deine Tatze!

Miau, miau mă auzi strigând,

Miau, miau, vreau să ne jucăm.
Urmează-mă prin toate cămăruţele,
Să cântăm sus pe acoperişuri.
Miau, vino dragă pisică,
Miau, dă-mi lăbuţa ta!

113. JOC ÎN CERC (în limba germană)

Wir öffnen jetzt das Taubenhaus
Die Täubschen fliegen so froh hinaus,
Sie fliegen hinaus ins freie Feld,
Wo’s ihnen gar so gut gefällt
Und kehren sie heim,
Zur guten Ruh,
Dann schließen wir wieder das Taubenhaus zu.
Rucke-di-gu, rucke-di-gu.

114. CÂNTEC DE SEARĂ (în limba germană)

Wind, wind wehe sacht,
Sielber scheint der Mond zur Nacht.

80
Blümlein gehen all zur Ruh
Schließen ihre Kelche zu.

115. BATE TIP! ŞI BATE TOP!

Bate tip! Şi bate top!
Ne-nvârtim şi batem clap!
Tap! Tap! Tap! picioarele
Clap! Clap! Clap! mânuţele
Ne-nvârtim?
Ne-nvârtim!
Şi apoi ne odihnim.

116. ŞOSETUŢE ÎN PICIOARE

Şosetuţe în picioare
Rochie roşie la culoare.
Căciuliţă cu zorzoane
Când picioarele pornesc
În rochiţă mă-nvârtesc
Clopoţeii zăngănesc.

117. ACESTEA 3 SUNT SURORILE MELE

Acestea 3 sunt surorile mele
Ana, Maria, Ioana
Eu, mama şi tata.
Şi gata.
Asta? Unde e micul?
Încă nu l-a adus cocostârcul.

118. OCOL, OCOL PE CÂMPUL GOL

Ocol, ocol
Pe câmpul gol.
Ţuşti iepurele.
El pândeşte
El ocheşte
El aleargă
Cel mic spune
-Dă-mi şi mie un pic de codiţă.

119. WER WILL DER FLEISSIGER HANDWERKER SEHN

81
Wer will der fleissiger Handwerker sehn,
Der muss zu uns Kindern gehn:
Stein bei Stein, Stein bei Stein,
Das Hăuschen wird bald fertig sein.

Wer will der fleissiger Handwerker sehn,

Der muss zu uns Kindern gehn:
Zisch, zisch, zisch — zisch, zisch, zisch,
Der Schreiner hobelt glatt den Tisch.

Wer will der fleissiger Handwerker sehn,

Der muss zu uns Kinder gehn:
Tauchet ein - tauchet ein, Der
Maler streicht die Wănde fein.

Wer will der fleissiger Handwerker sehn,

Der muss zu uns Kindern gehn:
Ei wie fein - ei wie fein,
Der Glaser seth die Scheiben ein.

Wer will der fleissiger Handwrker sehn,

Der muss zu uns Kindern gehn:
Schiebet ein - schiebet ein,
Der Kuchen wird bald fertig sein.

120. MICA LUMINĂ

Vezi mica lumină frumos strălucind

Deopotrivă în cer şi pe pământ
Ea luminează în stele şi-n soare
Şi în adânc, în mici semincioare.

Vezi mica lumina frumos strălucind

Deopotrivă în cer şi pe pământ
Cer şi pământ lumină îţi vor da
Primeşte-o, copile, în inima ta.

121. LAMPIOANELE
Pe bolta înstelată,

82
Lămpaşul meu îndată,
Steluţele le va-nsoţi
Şi bucuros le va privi.

Mi-e drag de voi steluţe,

Clipesc spre voi drăguţe,
Bineţe eu vă dau acum
Şi tot mereu când sunt pe drum.

122. PITICUL TIP-TAP

Piticii-n miez de noapte, tip-tap ei merg uşor,

Se opresc şi bat cioc-cioc, cioc şi spun încetişor:
Mamă pământ deschide, deschide casa ta,
Noi ţi-am adus copiii să stea acum în ea.

Piticii-n miez de noapte, tip-tap ei merg uşor

Şi răspândesc lumină din lampionul lor.

123. MAMA PĂMÂNT

Mamă pământ, mamă pământ

Florile tale unde sunt?
Ele în braţe-mi dorm adânc,
La adăpost de ploi şi vânt.

Mamă pământ, mamă pământ,

Copiii tăi unde sunt?
Eu îi legăn şi încălzesc
Şi de iarnă îi feresc.

124. VRĂJITORUL
joc de degete
înainte de Paşte; de Sf. Andrei

Vrăjitorul spuse copilului odată:

V: – Pot să-ţi împlinesc trei dorinţe îndată
Prima deci o spune, micuţ băieţel

83
C: – Ah, pătucul meu e cam mititel
De eşti vrăjitor n-ai putea tu oare
Să îmi faci din el un pătuc mai mare?
V: – Eu cuvântul magic acum voi rosti
Şi prima dorinţă ti-oi îndeplini.
“Veler, volur, veleruum
Creşte, creşte mare-acum.”
Eu cuvântul magic din nou voi rosti
Şi-a doua dorinţă ţi-oi îndeplini.
C:– Ah, pătucul meu e cam mare, zău
N-ai putea tu oare să-l faci mic din nou?
V:– Eu cuvântul magic din nou voi rosti
Şi-a doua dorinţă ţi-oi îndeplini
“Veler, volur, veleruum
Mic, mai mic te faci acum.“
Eu cuvântul magic din nou voi rosti
Şi-a treia dorinţă ţi-oi îndeplini.
C: – Pătucul e cam mic şi în el nu-ncap
Tare-aş vrea din nou pătucul meu drag.
V: – Veler, volur, veleruum
Cum ai fost te faci acum.
Cele trei dorinţe ţi-am îndeplinit
Şi din toate-acestea, tu ce-ai folosit?
Data viitoare să gândeşti mai bine
Noapte bună-acum, treci în pat la tine.

125. MELCUL (Încet de tot)

Încet de tot, încet de tot
Iese melcul din căsuţă
Şapte zile încheiate
De la pat pân’ la măsuţă
Încet de tot, încet de tot
Lunecă prin iarba deasă
Dac-aş fi şi eu un melc
Repede m-aş duce-acasă.

126. UN MOŞNEAG ARE ÎN CURTE

(joc – numărătoare)
Un moşneag are în curte
Doi ogari cu boturi scurte

84
Trei găini cu pene creţe
Patru raţe lătăreţe
Cinci boboci de gâscă mici
Şase cocoşei voinici
Şapte iepuraşi de casă
Opt hulubi frumoşi de raţă
Nouă pui cu puf gălbui
Zece-au fost, da’ unu’ nu-i.

127. UN COCOŞ ŞI DOUĂ RAŢE

(joc – numărătoare)
Un cocoş şi două raţe
Se încurcă în trei aţe
Patru puişori golaşi
Vreo cinci râme-ntind poznaşi
Şase căluşei de soi
Fugăresc şapte pisoi
Opt purcei cu râturi groase
Cu nouă gâşte fricoase
Se bat pe zece lăptuci
Ce-au crescut printre uluci.

128. MELCUL (Melcul mare gospodar)

(joc de socializare – câte doi copii)
Melcul mare gospodar
A spoit casa cu var
Şi-a lipit-o-apoi de mal (sau: cu var)
Ca să nu i-o ia vreun val.

129. BRUTARUL
(joc de socializare – câte doi copii)
Brutarul acasă nu-i
Oare unde-i casa lui?
Sus, jos, sus, jos, sus, jos, sus
Cheia oare unde-a pus?
(joc în doi)

130. CĂRĂBUŞ, CĂRĂBUŞ

Cărăbuş, cărăbuş
Eu din tine fac acuş

85
O morişcuţă de vânt
Pe faţa ăstui pământ.

131. FRĂŢIORII (Noi suntem bobi zburători)

primăvara
joc de degete

Noi suntem bobi zburători

Bobi de ploaie limpejori
Şi venim de sus din nori
Să-i trezim pe frăţiori
Iată-i stau tăcuţi, pitiţi
Pe sub brazdă tăinuiţi
–Haideţi, frăţiori, ieşiţi
Spre lumină-acum porniţi
Bobi de grâu, bobi de secară
(V-aşteptăm pe toţi afară)
Soarele v-aşteaptă afară.

132. GĂINUŞA ARE 7 OUŞOARE

(joc pentru Paşte, numărat, scădere şi adunare)
Găina are 7 ouşoare.
Dragă găinuşă, pot să le iau oare?
Unul câte unul frumos să le vopsesc
Şi-apoi celor dragi să le dăruiesc
Unul pentru mama, unul pentru tata
Două roşioare pentru surioare
Şi-ncă-un ouşor pentru frăţior
(Şi-apoi unul ţie, şi-ncă unul mie.)
Cred ca unu-ar vrea şi bunica mea
Şi-aş mai vrea un ou pentru bunicuţ.
Găinuşa are 7 ouşoare
Dar mă tot întreb, vor ajunge oare?

133. 7 SEMINCIOARE
(joc de degete)
(primăvara, zilele săptămânii, de numărat până la 7)

7 semincioare am pus în pământ

7 semincioare am pus rând pe rând

86
Iată că luni prima şi-a scos căpşorul
Marţi a doua-şi înalţă firişorul
Miercurea a treia iese din pământ
Joi a patra frumos a-nverzit
Vinerea a cincea tremură în ploaie
Sâmbătă a şasea în vânt se îndoaie
Duminică a şaptea se înalţă în soare
„Bine aţi venit, micuţe semincioare!”
Mama Pământ cu drag vă veghează
Iar Tatăl Ceresc vă binecuvântează.
7 semincioare am pus în pământ
7 semincioare am pus rând pe rând.

134. MELCUŞORUL (Pleacă melcuşorul la plimbare)

Pleacă melcuşorul la plimbare

În lumea cea mare.
Scoate corniţele.

Pic. Pic.

Se-ntoarce melcuşorul de la plimbare

Din lumea cea mare.

Un melcuşor.

135. 5 DEGEŢELE AU PORNIT ÎN ZORI

(temperamentele umane; de Paşti)

5 degeţele au pornit în zori

un iepuraş să prindă
să-l ducă-n casa lor.
Cel mare se opreşte (flegmaticul)
Unde-i iepuraşul? Unde a fugit?
Al doilea se grăbeşte:
Cred că-i acolo! Acolo l-am zărit! (sangvinicul)
Al treilea supărat:
Eu nu văd nici unul! Eu nu văd nimic! (melancolicul)
Al patrulea a strigat:
Eu m-am săturat!

87
Şi-acasă am plecat! (colericul)
Iar cel mai micuţ
Cine-ar fi gândit
Pe micul iepuraş
În tufe l-a zărit.
L-a luat apoi în braţe
Uşor l-a mângâiat
S-au dus cu toţi acasă
Şi toţi s-au bucurat.

136. DOAMNA PISICUŢĂ

Doamna pisicuţă lucioasă şi grăsuţă
Cu cei patru pisicei rotofei
S-au dus la culcare
Sub soba cea mare
Dar un zgomot au auzit
Chiţ, chiţ
Şi-ndată s-au trezit
Încet, încet s-au apropiat
Dar Chiţ în gaură-a intrat.

137. SPIRIDEL UN SPIRIDUŞ

Spiridel un spiriduş
Pimpirel un piticuţ
Sus în munte au urcat
Şi-n adânc ei au intrat.
Aici suntrem; ba nu; aici suntem
Spiridel şi Pimpirel.

138. AŞCHIUŢĂ ŞI ŢĂNDĂRICĂ

Dornic ca să vă cunoască
Vine să vă povestească
Aşchiuţă cel voios
Şi de toate curios
Dragi copii priviţi la mine
Astăzi mă simt foarte bine!
Hei! Ce stai tu Ţăndărică
Vino-ncoace fără frică!
Hai să facem o-ncercare
Car’ din noi e cel mai tare

88
Alergăm pân’ la butoi
Şi-nainte şi-napoi
Ţăndărică-o şi porneşte
Pe Aşchiuţă-l păcăleşte
Ai trişat!
Ba n-am trişat!
Ne-am certat, ne-am împăcat
Ne-am certat, ne-am împăcat
Şi de sus din depărtare
Apăru o vrăjitoare
Ea în poartă pe furiş
Într-o lume ca de vis.
Un balaur din poveste
Spre ei iute se grăbeşte
Cască o gură mare, mare
Să-şi arate ce dinţi are
Ţăndărică cel voios
Râde şi-i spune burtos
Dar balaurul se-agită
Şi vrea chiar să-l şi înghită.
Aşchiuţă pus pe şagă
Îl scoate din gură-afară
Pe balaurl l-am păcălit
Şi-n grabă am fugit.

139. IEPURAŞUL
Eu sunt un mic iepuraş
Zglobiu şi poznaş
Am urechi lungi şi strâmb din nas
Miros tot ce-i pe imaş
Colo sub tufiş
Am asunziş
Vulpea de-o zăresc
Ţup! – în ascunziş m-adăpostesc.

140. ÎNTR-UN BOBOC DOARME UN PITIC

Într-un boboc, doarme un pitic
Când floarea s-a deschis, piticul s-a trezit
Petalelor frumos le grăieşte: Bună dimineaţa!
Apoi le mângâie şi le îngrijeşte.

89
Seara când floarea s-a închis
Piticul florii a adormit.

141. O FLOARE FRUMOASĂ SE DESCHIDEA

O floare frumoasă se deschidea
Un melc încet, încet venea
Şi pe tulpina ei urca:
Şi-ncet încet se legăna
Apoi mai departe pleca.
Un fluturaş zbura
Şi pe floare se aşeza
Încet, încet se legăna
Şi mai departe zbura.
Un gândăcel sprinten pe floare se urca
Şi-ncet, încet se legăna
Apoi mai departe pleca.
O albină a zburat zum, zum
Pe floare, şi nectar a adunat
Încet, încet se legăna
Vântul sufla şi albinuţa zbura
Zbura către soare
Lăsând draga noastră floare
Iar când seara a venit
Floarea noastră-a adormit.

142. SFÂNTUL NICOLAE (Vedeţi aici e o căsuţă)

Vedeţi aici e o căsuţă Ambele mâini formează acoperişul
Cu 5 copilaşi Mâna stângă cu cele 5 degete întinse
Şi-n căsuţa încălzită
Sfântul Nicolae uşa o deschise. Arătătorul dreapta aproape de mâna stângă

„Bună seara” spuse atunci Arătătorul dreapta se mişcă

„voi copii micuţi! odată cu intonaţia versurilor
Aşteptaţi cuminţi aici
Daruri de la mine!”

„Eu am fost cuminte, crede-mă” Degetul mare stâng

„Şi eu la fel” Arătătorul stâng
Sfinte Nicolae ai găsit aici
Într-adevăr 4 copii cuminţi. Mijlociul şi inelarul stâng

90
Numai cel mic stă şi plânge Degetul mic stâng
Nimic nu poate să spună.
Sfântul Nicolae trebui pe fraţi să-i întrebe Arătătorul drept
Daca cu-adevărat cel mic n-a fost cuminte.
-Tot timpul ne supără Degetele mari de la mâna dreaptă
Şi acum l-am poreclit
„Piticul cel rău”
Sfios se ascunse Degetul mic de la mâna stângă
Totuşi Sfântul Nicolae în braţe l-a luat Arătătorul drept îmbrăţişează
Şi l-a mângâiat. degetul mic stâng.
Pentru început e bine
Voi băieţi cuminţi.
Un cântec drăguţ
Vreau să ascult
De la voi acum.
Toţi cântau cu bucurie Mâna stângă cântă degetului arătător
În acea căsuţă.
Sfântul Nicolae avea
inima-ncălzită
-Ei, dar aţi cântat frumos Arătătorul se înclină fiecărui deget de la
De aceea m-am gândit mâna stângă.
Daruri multe să v-aduc
Voi micuţilor acum
Nu trebuie să plângeţi Arătătorul drept neagă în faţa mâinii stângi.
Anul viitor vin iar
La voi în căsuţă.

143. POMUL DE CRĂCIUN

O fetiţă a intrat în cameră Arătătorul drept
Cu al ei frăţior. Arătătorul stâng
Ca-ntr-un vis îi strălucea
Frumosul pom de Crăciun
Cu mii şi mii de luminiţe aprinse.
Copiii cu inimi deschise
Jocuri şi cadouri sub brad
Căutau plini de nerăbdare.
Fetiţa şi băiatul împreună amândoi
De bucurie dansau
Şi un cântec ei cântau
„Îţi mulţumim Moş Crăciun!

91
Încărcat cu jucării
Şi la anu’ să mai vii!”

144.PIC, PIC, PIC

Pic, pic, pic
Stropi de apă cad aici
Picăturile sunt mici
Dar când cad ele fac: „plici!”

145. AM UN SÂMBUREL
Am un sâmburel,
ce-l aşez bine în pământ,
îl acopăr, îl ud,
soarele îl încălzeşte
apoi începe încet şi creşte.

146. SPARGEM NUCI

Spargem nuci
pe butuci.
Cu le dai?
Lui Mihai.

147. STUPII DE ALBINE

Iată stupii de albine!
Unde oare s-au ascuns?
Aşteaptă, aşteaptă şi au să vină
1 – et – uno – one – uno – einz
2 – ketö – due – two – dos – zwei
3 – harom – tre – three – tres – drei
4 – meghi – quatro – four – quatro – vier
5 – hüt – cinque – five – cinco – fünf
6 – höt – sei – six – seis – sechs
7 – het – sette – seven – siete – sieben
8 – neolţ – otto – eight – ocio – acht
9 – kilenţ – nove – nine – nueve – neun
10 – tiz – dieci – ten – diez – zehn

92
 XI. JOCURI-NUMĂRĂTORI ( din folclorul
copiilor)
An-tan-tiri Mo-go-dan
Cara-Cara-Si
Prin-ci-pala
Mo-ren-go
Tan-go
An-tan-te, dize-mane-pe,
Dize-mane compa-ne,
An-tan-te!
Ala- bala-portocala
Cioc-poc, treci la loc!

An-tan-tichi-tan, Se-ver ca-pi-tan, antalache-bumbalache, iesi afara tu!

An-tan-ti-chi-tan motzunache capitan / Ene Bene bombardeaza / Bum!

Ecata-becata-pucata-no / a-b-fa-b-de-m-no / ex-bex / pui punct / no!

În oceanul pacific
locuia un peste mic
si pe coada lui scria:
iesi afara dumneata!

Ala bala portocala

ce-ai mancat de te-ai umflat
7 pite si-un pitoi
si-un cabal de usturoi

O poni poni poni / Cademia mustafa

Mustafa fa fa / Come ga ga ga
Ungi epi epi epi / Come depi depi depi
Ungi o o o / Come go go go.

Echete bechete sucutu bau

Abe fabe demanau
Ics pics palapuf

93
Nau!

Am-dam-dez,
dizi-mani-frez,
dizi-mani-pomparez,
am-dam-dez.

Echiti bechiti cutun mo

Obirsaia papango
Echiti bechiti cutun mo
Zo.

Echishi-bechishi-cu-tu-ma
abi-fabi-de-mana
ex-pres puiu puf
nau.

Hu iz mai leidi, hu iz mai le do si

escalamido escalamido si
escala fa fa fa
escala mi mi mi
esca la fa escala mi escala do re mi

Hei, ocatacatzani
Zbichi sutirani
Chespa sita vrea.
Edi caracatzani
Zbichi sutirani
Chespa sita vrea.
Faietona
Chiapomena
Mi-a
Carpazia.

XII. CÂNTECE

1. CÂNTEC DE PAŞTI

Iarna pleacă
Paşte-va-nflori curând

94
Clopote vor suna
Osana, Osana

XIII. REIGEN (JOCURI ÎN CERC)

1. SĂMÂNŢA

Palmă pălmuţă ce ai în căsuţă?

Palmă pălmuţă ce ai în căsuţă?
4 cămăruţe cu 4 bobiţe
Ele dorm liniştite, de măicuţa păzite
Dorm ca-ntr-un legănel, în micul lor pătuţ.
–Sunteţi mici şi ne-nsemnate
Maronii cu coajă tare
Dar în trupul vostru mic
Ce taină ascundeţi oare?
Dar în trupul vostru mic
Ce taină ascundeţi oare?
Câte-o semincioară-alegem
Şi-n grădină-acum să mergem
În pământ s-o semănăm.
♫ Haideţi, haideţi să mergem în grădină
Este, este primăvară iar
Pomii-s plini de floare, fluturi zboară-n soare
Păsări cântă este vară iar
Păsări cântă este vară iar
–Pământule bun, pământule bun
Vrei să o primeşti
Si-n braţele tale s-o adăposteşti?
♫ Eu sap pământu-ncetişor
Eu sap pământu-ncetişor
Şi pun sămânţa-n loc uşor
Şi pun sămânţa-n loc uşor
De frig acum să o ferim
Cu plăpumioară-acoperim.
Şi-acum să-i facem o urare:
Să creşti mare pân’ la soare
Şi să fii frumoasă floare
Fii gingaşă, parfumată

95
Şi să bucuri lumea toată!
Oare ce face bobul plăpând
Hai s-ascultăm atent în pământ
Ploiţă de primăvară, te rugăm din nori coboară
Udă sămânţa deasă, să crească floare frumoasă
♫ Crăiţă, crăiţă
–Dragă Soare dă-ne-o rază
Din lumina ta cerească
Sămânţa s-o încălzească
Frumoasă floare să crească.
♫ Ieşi soare, din închisoare
Că-ţi dau două căprioare
Cu cercei de ghiocei
Cu papuci din coji de tei
Cu mărgele de surcele
Şi în păr cu viorele
Ieşi soare, ieşi
Că ţi-oi da cireşi
Şi ţi-oi da căpşune
Din cele mai bune
Ieşi soare, ieşi
Ieşi, soare, ieşi
Pământ bun, Mamă Pământ
Hrăneşte firul plăpând
Dă-i putere ca să crească
Şi frumos să înflorească
Dă-i putere ca să crească
Şi frumos să înflorească
Zână bună-a florilor
Din lumina zorilor
Dă-i culoare parfumată
Fă-o floare minunată
♫ Floare, mică floare
Ieşi afară-n soare
Floricea bălaie
Ieşi afară-n ploaie
Floare din pământ
Ieşi afară-n vânt (bis)
Floarea-a auzit cântecelul blând

96
Şi din semincioară un fir a ieşit
S-a-nălţat spre soare, apoi a-nverzit
S-a scăldat în ploaie, s-a legănat în vânt
Apoi frunzuliţe pe rând au crescut.
Şi-n mijloc un boboc gingaş a apărut
Tatăl ceresc îl mângâie cu-o rază de soare
Iar micul boboc se preface-n floare
La pieptul ei de mamă pădurea o primeşte
Şi-un fluturaş micuţ pe căpşoru-i se opreşte.

2. REIGEN PENTRU RECOLTĂ

♫ „Era odată o grădină

Cu mulţi pomişori
Era odată o grădină
Cu mulţi pomişori
Ei crengi aveau şi frunze-aveau
Şi fructe multe ei aveau
Ei crengi aveau şi frunze-aveau
Şi fructe multe ei aveau.”
Hai să mergem prin grădină
Fructe noi să adunăm
Şi în coş să le-aşezăm.
♫ „A, a, a, acum e toamnă da!
Struguri, mere, nuci şi pere
Noi avem după plăcere
A, a, a, acum e toamnă da!”
Pomişorule! Scutură-te!
Mărule, goleşte-te!
Aruncă jos toate merele!
♫ „Merele noi adunăm
Şi în coş le aşezăm”
♫ „A, a, a, acum e toamnă da!
Struguri, mere, nuci şi pere
Noi avem după plăcere
A, a, a, acum e toamnă da!”
Pomişorule! Scutură-te!
Prunule, goleşte-te!
Aruncă jos toate prunele!

97
♫ „Prunele noi adunăm
Şi în coş le aşezăm”
♫ „A, a, a, acum e toamnă da!
Struguri, mere, nuci şi pere
Noi avem după plăcere
A, a, a, acum e toamnă da!”
Pomişorule! Scutură-te!
Nucule, goleşte-te!
Aruncă jos toate nucile!
♫ „Nucile noi adunăm
Şi în coş le aşezăm”
♫ „Coşurile mari, pline de bucate
Roade bogate dă pământul bun
Coapte în soare
Scăldate în ploaie
Mere şi pere din belşug avem”
– Hai să mergem la brutar!
– Bună ziua! Bună ziua, domnule brutar!
Bine fructele spălăm
Aluatul frământăm
Nucile le spargem cioc, cioc, cioc
Miezul îl tocăm toc, toc, toc
Aluatul îl întindem
Fructele le presărăm
Aluatul îl rulăm
Şi-n cuptorul bine-ncins
Noi îl băgăm!
– Până este gata, haideţi să dansăm.
♫ „Tot pe loc, tot pe loc
Să răsară busuioc
Tot pe loc, tot pe loc
Să răsară busuioc
Să răsară câte-un fir
Să miroasă-a trandafir
Să răsară câte-un fir
Să miroasă-a trandafir”
Din cuptoru-ncins
Plăcinta o luăm
Bucăţele o tăiem

98
Şi-apoi o mâncăm
♫ „Pentru bucate, pentru toate
Doamne-ţi mulţumim!”

3. JOCUL DE SFÂNTUL MIHAIL

♫ Când voi fi mare

Când voi fi mare
Voi fi mare cât pământul
Voi fi cavaler, cavaler şi erou.

Când voi fi tare,

Când voi fi tare
Voi învinge în luptă
Balaurul cel rău.

Şi atunci lună, stele

Vor fi ale mele
Chiar şi mândrul soare
Va fi al meu

Cine cunoaşte o fată de-mpărat

Frumoasă cum nu s-a mai aflat
Singură stătea-ntr-un turn de aur
Păzită de un fioros balaur
Pe gură flăcări şi fum scotea
La luptă nimeni nu pornea.

♫ În numele Domnului
Către Sfântul Mihail
Călătorim, călătorim
În numele Domnului

Atunci veni un cavaler curajos

Pe-al său falnic armăsar focos
Cu spada, el lovi o dată cu putere
Şi-nvinse balaurul în tăcere.
Oamenii bucuroşi de mână se luară

99
Şi veseli la nuntă dansară.

♫ “Haideti sa dansăm!”

4. SFÂNTUL NICOLAE

♫ Steluţe, steluţe luminoase

Fiţi cu mine drăgăstoase
Dăruiţi din raza voastră
Aur pentru casa noastră

Mică steluţă să spui acum

Nu l-ai văzut pe Moşul Sfântul Nicolae pe drum?

În înaltul cerului
Din al norilor palat
Pune şaua calului
Un bătrân ce a plecat
Călăreşte prin zăpadă
Trece greu, omătul taie
Vine la copii să-i vadă
Moşul, Sfântul Nicolae.

În pădure iepuraşul
Curios ridică nasul
Cerbul cu coarnele sale
Fuge, sare şi dispare
Animalele voioase se închină pânţ la pământ
În faţa moşului preasfânt.

Din înaltul cerului

Steluţele ne-nvaţă acum
Să-i cântăm moşului sfânt
Când la uşa noastră bate.

♫ Este timpul să ne-nveselim

Şi pe Sfântul Moş să-l primim
Vesel, vesel, tra, la, la, la, la

100
 Moşul Sfântul bate la uşa mea | bis
Coşuleţul noi l-am pregătit
Oare moşul bun a şi sosit
Dimineaţa vesel m-am trezit
Şi la coşuleţ am şi fugit
Vesel, vesel, tra, la, la, la, la
Moşul Sfânt a fost şi-n casa mea | bis
Moşului bun noi îi mulţumim
Şi la anul iarăşi îl primim.
Vesel, vesel, tra, la, la, la, la
Moşul Sfânt a fost şi-n casa mea | bis

5. JOC DE CRĂCIUN

♫ Cântec: „Maria printre stele”

Printre stele peste soare
Trece al Mariei pas
Aur şi lumini eterne
Strânge pentru-al ei copilaş
Când Maria blând păşeşte
Carul stelelor priveşte
Mâna ei ne dăruieşte
Al dar sfânt de Crăciun.
Hai tu Soare
Hai şi ţese
Haină pentru copilaş
Şi tu Lună, dăruieşte
Mult noroc şi bucurii
Carul mare plin de stele
Vine-acum cu ea cântând
Şi ţinând pruncuţu-n braţe
Ea coboară pe Pământ
Toţi:
Luminaţi de-o rază
În Viflaem intraseră
Maria şi Iosif
Şi-un adăpost căutau
Mergeau încet, mergeau
Şi-ncet vorbeau

101
Maria:
Dragă Iosif, ca de gheaţă-i noaptea azi
Oare vom găsi sălaş
Pentru-al nostru copilaş?
Că mi-ar trebui pătuţ
Să-l pot naşte pe pruncuţ
Că mi-ar trebui un pat
Să-l pot naşte pe Împărat
Iosif:
Stai aici că eu pornesc
Poate-o casă-am să găsesc
Cioc-cioc!
Caut un loc
Mai merg puţin
Să caut, să caut
Cioc-cioc!
Primiţi vă rog! Azi se va naşte un pruncuţ
Căutăm un adăpost, primiţi vă rog!
Toţi:
În grajdul rece-n iesle? Primim. (duc felinarul)
Şi-n fânul uscat
Pătuţ pregăteau
Astfel bucuros Iosif se-ntoarce
O ia pe Maria (de după umăr protector)
♫ Cântec: „O, ce veste minunată”
Când la Viflaem Maria
Săvârşind călătoria
Într-un mic sălaş
Din acel oraş
Născu pe Mesia.
Toţi:
Şi printre dobitoace
Pe fânul uscat
Născut-a Preacurata
Un mare Împărat.
♫ Cântec: (îngerii încercuie staulul)
O ce veste minunată
De la Viflaem se arată
Cerul strălucea

102
Îngerii veneau
Pe-o rază curată
Toţi:
El vine-n haină albă
De îngeraş purtat
Să spele lumea toată
De rău şi de păcat.
♫ O ce veste minunată (merg spre păstori)

6. JOCUL DE CRĂCIUN

♫ Colindă:
Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte.

Vers:
Luminaţi de-o rază Iosif şi Maria refac drumul stelei
În Bethleem intraseră căutând-o, se opresc lângă ea.
losif şi Maria
Si-un adăpost căutau.
Mergeau încet, mergeau
Şi-ncet, încet vorbeau:

Maria:
Dragă losif, ca de gheaţă-i noaptea azi
Oare vom găsi sălaş
Pentru-al nostru copilaş?
:
Că mi-ar trebui pătuţ
Să-1 pot naşte pe pruncuţ,
Că mi-ar trebui un pat,
Să-1 pot naşte pe Împărat.

losif:
- Stai aici că eu pornesc, Maria se aşează
Poate-o casă am să găsesc!
- Cioc, cioc, cioc!

103
- Căutăm un loc.

Hangiul I:
- E hanul plin, e hanul plin
Nu-i nici un loc.

Iosif:
- Mai merg puţin,
Mai merg puţin Iosif pleacă şi caută
Să caut, să caut....
- Cioc, cioc, cioc,
Primiţi, vă rog.

Hangiul II:
Sunt ocupat, căutaţi alt sat
N-am nici un pat;
Doar în grajd, de vreţi, găsiţi
Un loc să vă adăpostiţi.

Şi astfel, bucuros, Drumul de întoarcere al lui Iosif

Iosif se-ntorcea.
Din câmp de unde-o lăsase
O ia pe Maria
Spre Bethleem cetate,
În grabă se-ndrepta.
spre locul de popas al Mariei
o ia de mână
Copilul cu Steaua le arată
drumul merg spre oraş

Luminaţi de-o rază,

În oraş intrau.
Şi-n grajdul rece-n iesle, Maria pregăteşte pătuţul
Pătuţul pregăteau.

♫ Colindă:
Iar din cer a coborât, coboară Îngerul Domnului şi
Iar din cer a coborât... aduce pruncul pe care-l dă Mariei
Îngerul Domnului Sfânt
Îngerul Domnului Sfânt

Vers:

104
Si aşa curata,
Prea nevinovata,
Fecioara Maria,
Naşte pe Mesia.

Pe fânul cald şi moale, Maria îl aşează în pătuţ

într-un locşor curat
Născut a fost Isus,
Marele Împărat.

♫ Colindă:
Iar din cer a coborât,
Iar din cer a coborât...
Îngerul Domnului Sfânt
Îngerul Domnului Sfânt

Vers:
I-aduce haină albă Îngerul pleacă pentru a coborî
Pruncului Preacurat, cu haina albă; i-o dă Mariei, ea
Şi lumii întregi vesteşte înfaşă pruncul şi-l leagănă
Pe marele Împărat,

♫ Colindă Îngerul zboară pe linia cercului

O, ce veste minunată vestind naştera Pruncului
în Bethleem ni se-arată;
Că a născut prunc,
Prunc din Duhul Sfânt, bis
Fecioara curată.

Vers:
Pe când îngerul zbura
Şi în lume veste da,
Lângă iesle cine sta?

♫ Colindă
Lângă iesle cine sta Îngerul revine şi se opreşte în spatele
Oare cine sta? pruncului
Stătea Maica Precista,

105
Maica Precista.
Legănând un copilaş
Prunc micuţ şi drăgălaş, bis
Lin şi iarăşi lin,
Vântul bate, nu-1 răzbate,
Lin şi iarăşi lin,
Neaua-1 ninge, nu-1 atinge, bis
Lin şi iarăşi lin.

Vers:
Văzând minunea mare
Văcuţele din grajd,
Prinseră să vorbească
Copilului gingaş.
- Pruncuşor firav,
Pruncuşor suav,
Cu suflarea te-ncălzim, animalele încălzesc pruncul
Trupuşoru-ţi învelim. cu respiraţia

♫ Colindă
Îngerii se adunară, sosesc îngerii zburând pe
Florile dalbe. linia cercului, ajung în faţa copilului,
Să trăieşti să înfloreşti, îi fac urarea şi îi dau darurile
Oamenii să-i ocroteşti,
Florile dalbe

Vers:
- Eu din cer, de sus, lapte ţi-am adus „aduce” laptele din cer,
- Eu ţi-1 încălzesc; „aprinde” focul
- Eu miere dulce pun, imită mişcarea de îndulcire
- Iar eu îl gust de-i bun! se fac că gustă

Toţi:
Mănâncă tot, mănâncă tot, copile bun! îi dau ulcica cu lapte

♫ Colindă („0, ce veste minunată"):

Păstorii văzând o zare, Păstorii se ridică, caută pe cer
Pe ceruri lumină mare, cu privirea, văd steaua şi o

106
Iute că porneau urmează
Şi-n oraş intrau
Şi pe înger întrebau:

Vers:
Înger, înger preacurat Îngerul le vine în întâmpinare
Ce veste aduci în sat?

♫ Îngerul („O, ce veste minunată!")

Aduc pruncul din vecie
Ce mi 1-a dat tatăl mie,
Să se nască şi să crească,
Să ne mântuiască...

Păstorii:
- Îngeraş, îngeraş sfânt
Să mergem la pruncul sfânt, Îngerul îi conduce
Să ne-nclinăm pan' la pământ
Şi dar să-i ducem, darul sfânt.

♫ Păstorii:
Haideţi fraţilor să mergem
Haideţi fraţilor să mergem
Raza soarelui, floarea soarelui
Floricele să culegem Păstorii culeg flori, le aşează
Şi să facem o cunuă pe un cozonac cu lumânare
Şi să facem o cunună şi-l vor da Pruncului
S-o-mpletin cu voie bună
Raza soarelui, floarea soarelui
S-o-mpletin cu voie bună
Şi s-o ducem lui Christos
Să ne fie de folos

Iosif:
Păstori iubiţi, vă mulţumim Iosif aşează colacul lângă copil
Noi darul vostru îl primim.

Maria:

107
Să legănăm copilul Sfânt
În inimă cu vesel cânt.
Cu voie bună să-i cântăm Toate personajele se apropie.
Mereu să-L binecuvântăm. Maria leagănă copilul.

♫ Colindă („Sus, la Poarta Raiului”):

Legănând un copilaş
Prunc micuţ şi drăgălaş
Lin şi iarăşi lin Copiii îi cântă din ce în ce mai
A,a,a... încet şi ies ân mare linişte

( Maria aşează Pruncul în pat, îl înveleşte şi iese împreună cu Iosif)

7. TREI CRAI DE LA RĂSĂRIT

Povestitorul:
Când s-a născut copilul sfânt, Isus Hristos, în Bethleem a răsărit o stea pe
cer cum nu s-a mai văzut cu chipul Fecioarei Marii cu pruncul
♫ Colind: (Steaua)
Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte |x2
Că astăzi curata
Prea nevinovata
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia |x2

Povestitorul:
În Răsărit au trăit trei crai (împăraţi): Împăratul Roşu, Împăratul
Albastru şi Împăratul Verde. Aceştia erau nişte cititori în stele, ei
urmăreau mersul vremilor după semnele ce apăreau pe bolta cerului
Împăratul Roşu – Melkhior trăia într-un turn înalt.
Seara urca sus în turn şi privea cerul.
Împăratul Albastru – Baltazar trăia într-un palat întins
Seara deschidea uşa terasei şi privea cerul.
Împăratul Verde – Gaşpar mai negru la ten trăia într-un şaht sub
pământ.

108
 Seara ieşea să privească cerul.
Toţi:
Şi ce minune au văzut!
O stea ce lumina neîncetat, steaua cu chipul Fecioarei Marii cu pruncul.
Steaua i-a chemat
Şi le-a arătat o cale de urmat
Ea lumina neîncetat
Şi cânta-n inimile lor aprinsă bucurie
Că s-a născut mare împărat Hristos Mântuitor.
Povestitor:
Cei trei crai de la Răsărit
Spre stea au călătorit
Şi au mers, au mers peste munţi şi dealuri
Până la Ierusalim.
♫ Colind: (Steaua)
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
Mergând către rază
Pe Hristos să-l vază |x2
Povestitor:
Deasupra oraşului Bethleem steaua s-a oprit
Împăraţii intrară
Şi pe cine întâlniră întrebară:
Toţi:
Nu ştiţi unde s-a născut un crai mare de curând?
♫ Colind: (Steaua)
Şi dacă porniră
Îndată-L găsiră
La Dânsul intrară
Şi se închinară |x2
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Având fiecare
Bucurie mare. |x2
Povestitor:
Şi cu toţi s-au închinat
Pe Hristos dac-au aflat
Cu daruri s-au închinat
Ca la mare împărat

109
Melkhior:
Melkhior eu mă numesc
Cu aur îl dăruiesc
Să fii al nostru Mântuitor ceresc
Baltazar:
Baltazar eu mă numesc
Cu tămâie îl dăruieasc
Să fii al nostru Mântuitor ceresc.
Gaşpar:
Gaşpar eu mă numesc
Cu smirnă îl dăruiesc
Să fie al nostru Mântuitor ceresc.
Maria şi Iosif:
Mulţumim pentru închinare
Binecuvântaţi să fiţi
Povestitor:
Cale întoarsă ei au făcut
Pe un alt drum necunoscut
Precum le-a fost lor şi zis
De Înger noaptea în vis
Povestitor:
Noaptea când Iosif dormea un înger în vis i s-a arătat
Îngerul:
Iosif scoal-o pe Maria ia Pruncul şi plecaţi degrabă în Egipt.
Împăratul Irod nu e bucuros de naşterea lui Hristos
Şi e foarte necăjit, oaste mare a pornit.
Iosif o ia pe Maria de mână şi pleacă spre Egipt.
Drum bun spre casă vă dorim.

8. JOCUL MAGILOR

♫ Colind: (Îngerul în galben cu steaua în mână merge în cerc şi la sfârşitul

colindului se opreşte în faţa magilor).
Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte |x2
Îngerul:
O, ce bucurie mare eu vă spun

110
 Popoare, vouă, de pe pământ
Isus, mult aşteptatul
S-a născut
Gloria, gloria în înalturi.
Gaşpar (foarte tânăr, aproape un copil, are mantie verde şi coroana roşcată):
Stăpâne, Doamne, ce minune mare,
Ce-i steaua asta ce pe cer răsare?
Melchior (bătrân, cu barba lungă şi albă, mantie roşie, coroana aurie):
Nici o stea n-a luminat mai drag,
Ştiu asta, că eu însumi sunt un mag
Gaşpar:
Ori s-a născut cel aşteptat
Al lumii veşnic împărat?
Baltazar (bătrân, mantie albastră, coroana argintie):
Cu siguranţă s-a născut Isus
Decembrie pe aripi l-a adus.
Melchior:
Da, Isus s-a întrupat
Şi e al lumii Împărat.
Oriunde-ar fi voi merge să-L ador
Căci fi-va Dumnezeul tuturor.
Baltazar şi Gaşpar:
Şi noi mergem, şi noi
Vrem să-L găsim
Aur, tămâie şi smirnă să-I dăruim.
Melchior:
Dacă e rege, el aurul va primi.
Gaşpar:
Om muritor de e,
El smirna va alege.
Baltazar:
De-i Împăratul etern, o să dorească
Tămâia cu mireasma ei cerească,
Gloria, gloria în înalturi.
Îngerul cu steaua:
Vă bucuraţi, vă bucuraţi
O veste bună eu v-am dat
Cu mine plecaţi neîntârziat.
♫ Colind:
Trei crai de la răsărit

111
 Spre stea au călătorit
Şi-au mers, după cum citim
Până la Ierusalim
Acolo cum au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns
Şi le-a fost a se plimba
Prin oraş a întreba:
Vorbit:
Unde s-a născut Christos
Mesia, chip luminos?
Am venit să-l căutăm
Şi Lui să ne închinăm.
Locuitorii:
Nu ştim, nu am auzit.
Mergeţi, mergeţi de-L aflaţi
Lui Isus vă închinaţi,
Lăudaţi pe Domnul Sfânt
Ce s-a născut pe pământ.
Vorbit:
Craii dacă au plecat
Steaua iar s-a arătat.
♫ Colind:
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
Mergând după rază
Pe Christos să-L vază |x2
Şi dacă sosiră
Îndată-L găsiră
La Dânsul intrară
Şi se închinară |x2
Magii:
Mult Te-am aşteptat
Tânăr Împărat
Şi Te lăudăm
Şi ne închinăm.
Melchior:
Eu sunt craiul Melchior, am venit
Pruncul Sfânt să-L preamăresc,
Să mă-nchin, să Îi slujesc
Şi aur să-I dăruiesc.

112
Gaşpar:
Gaşpar este al meu nume.
Mă închin cu plecăciune.
Pruncului venit pe lume
Eu smirnă Îi dăruiesc.
Baltazar:
Eu sunt craiul Baltazar.
Smerit mă închin şi eu.
Ca unui Dumnezeu
Eu tămâie-I dăruiesc.
Magii:
O Doamne, Împărate Sfinte
Luminează-ne cu strălucirea Ta,
Revarsă peste noi bunătatea Ta
Fereşte-ne mereu de toată vina.
Maria:
Pentru închinare
Pruncul Sfânt vă mulţumeşte.
Steaua ce v-a condus
În inimi ne aprinde dorinţa
Ca toţi să cunoaştem Lumina.
♫ Colind:
Magii se-nchinaru
Îngerii cântau
‘Nălţând imn de slavă.
Magii se-nchinaru
Îngerii cântau
‘Nălţând imn de slavă.

Magii:
În adâncul inimii
Noi L-am simţit
Şi-am vrut să-L căutăm
Pe regele nou vestit.
Ca să-L găsim noi nu ne-am temut
De foame, de sete, nici de greu.
Îngerul:
Steaua v-a călăuzit
Şi voi aţi urmat-o.
Prin ea într-o zi

113
 Oamenii toţi vor fi
Regi, înţelepţi, profeţi.
Spre case acum porniţi
Şi alt drum să găsiţi
Căci Irod-Împărat
Poruncă aspră pentru voi a dat.
♫ Colind:
Şi de-acum până-n vecie
Mila Domnului să fie
Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi.

9. IARNA

Zi de iarnă friguroasă, un copil stă la fereastră

Şi uitându-se în zare, vede vântul pe cărare
Cum aleargă şi îndoaie tot ce întâlneşte-n cale,
Cum adună şi adună norii grei pe cer să-i pună.
La sfârşit se odihneşte şi ninsoarea se porneşte.

♫ Ninge, ninge liniştit, ninge, ninge-ncetişor

Totul se acoperă cu o albă plapumă.

Acum copilul se îmbracă, îşi pune cizmele,

Urmează apoi pe cap o şapcă,
Un fular la gât şi o haină,
Mănuşile...şi-i gata!
Afară săniuţa îl aşteaptă.

♫ “Săniuţa fuge...”
Pe obraz, pe nas, pe umeri...
Câte unul pe cărare
Mergem prin pădurea mare
Uite sus şi uite jos
Totu-i alb şi e frumos.

Ia priviţi! Din căsuţa lui ascunsă

A ieşit un iepuraş
Împrejur timid se uită

114
Şi ascultă...
Şi-ncepe să facă tumbe
Şi aleargă vesel încolo
Şi aleargă vesel încoace
Ninge, ninge
Fulgi de zăpadă
Se-aştern pe crenguţe
Şi pe blăniţa lui.

Dar ca să nu-ngheţăm
Haideţi să jucăm:
Bat din palme: clap, clap, clap
Din picioare: trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi îndată ne-ncălzim.

10. JOC DE MAI

♫ “Bună dimineaţa, soare!”

Primăvara cu-al ei farmec
Ne aduce dulci chemări
Soare cald din nou străluce
Păsări vin din depărtări.
♫ “O mămică păsărea
Cântă-n zori de zi
Micuţilor puişori
Vara va veni
Florile se unduiesc
Gingaşe în vânt
Oare, oare ce-şi şoptesc?
Pace-i pe pământ!”
Rândunele şi cocori
Berze şi privighetori
Ce în ţară aţi venit
Cuiburile le-aţi găsit
Ouăle voi le-aţi clocit?
Dacă nu, acum e timpul!
♫ “Porumbiţă, tu drăguţă

115
Unde-ţi speli tu oare
Fulgişorii, ochişorii
Albele-aripioare?
Doar în rouă
Sau când plouă
Şi-n raza de soare
Sau în vale, la izvoare
Înviorătoare.”
Flori şi pomi şi gâze, toate
Haină nouă şi-au luat
Îmbrăcaţi de sărbătoare
Au ieşit cu toţi la soare.
♫ “Ieşi greluş, păpăiuş!”
O furnică duce-n spate
Un grăunte jumătate
♫ “Măi copii, veniţi aici
Ia priviţi câte furnici
Cum aleargă, vin, se duc
Toate cară, toate-aduc
Fire, boabe, viermişori
Ce mai grabă, ce mai zor!”
Încet vântul a suflat
Norii toţi s-au adunat
♫ “Crăiţă, crăiţă”
♫ “Câte unul pe cărare”

11. JOC DE PAŞTE

În culculşul din fâneaţă

Ne-am trezit de dimineaţă
Suntem iepuraşi de soi
Veseli, harnici şi vioi
Pe mama o ascultăm
Sfatul ei toţi îl urmăm.

♫ Eu sunt iepuraşul Ţup

Prin grădină sar zdup, zdup
Sunt un iepure de soi
Cel mai mare iepuroi

116
Ţup, ţup, ţup...
Am picioare lungi de tot
Lungi urechi, mustăţi la bot
Toate însă-s de prisos
Coadă n-am sunt furios
Ţup, ţup, ţup...

Mama iepuroaică puii îşi adună

Şi le spune-n grabă şi cu voie bună:
– Dragii mamei copilaşi
Astăzi mergem...
– Unde mergem?
– Astăzi mergem prin fâneaţă
Ouă noi să căutăm
De Paşti să le colorăm
Pe copii să-i bucurăm.
– Am găsit un ouşor!
Hai să-l facem roşior!
Macule roş din câmpie
Dă-mi petale de culoare
Oul noi să-l colorăm
Pe copii să-i bucurăm.

Să mai mergem prin fâneaţă

Ouă noi să căutăm.

– Am găsit alt ouşor!

Hai să-l facem gălbior!
Soare, soare frăţioare
Dă-mi o rază de culoare
Oul noi să-l colorăm
Pe copii să-i bucurăm.

Să mai mergem prin fâneaţă

Ouă noi să căutăm.

– Am găsit alt ouşor!

– Ce culoare să-i mai dăm?
– Albastru!
– Cerule senin din zare

117
Dă-mi o pată de culoare
Oul noi să-l colorăm
Pe copii să-i bucurăm.

♫ Uite acolo acolo în iarbă

Stă un pitic, un pitic fără barbă
Cine oare, cine oare poate să fie
Cu codiţă, cu blăniţă alb-argintie
Iepuraşul drăgălaşul are vopsele
Ouşoare roşioare va picta cu ele
Cine oare, cine oare poate să fie
Cu codiţă, cu blăniţă alb-argintie
Iepuraşii drăgălaşii aleargă prin iarbă
Vin copiii să îi vadă şi să-i dezmiardă.

În ziua de Paşti
Toţi copiii se îmbracă
Cu ce au ei mai frumos
Şi părinţiilor le cântă
Învierea lui Hristos
Şi-n această seară sfântă
Copiii buni la suflet dau
Cozonaci şi ouă roşii
Şi acelor care n-au.

12. JOC PENTRU ZIUA DE NAŞTERE

A fost odată, în cer a fost, un copilaş drăguţ.
Într-o zi el şi-a dorit să ajungă pe Pământ.
Purtat de carul stelelor a mers prin cer şi-a mers
Şi într-o zi el a ajuns, la Soare a ajuns.
- Soare, mare eşti pe cer, dar astăzi se vesteşte
că pe Pământ eu vreau să poposesc.
- Să mergi cu bine copilaş, dar tu să nu uiţi
în fiecare zi pe cer tu să te uiţi.
Apoi cu carul stelelor copilul s-a jucat
Şi într-un târziu el a ajuns la Lună.
Eu astăzi îţi vestesc că pe Pământ,
eu vreau să cobor, pe el să poposesc.

118
- Să mergi cu bine copilaş, dar tu să nu uiţi
În fiecare zi pe cer tu să te uiţi.
Apoi cu carul stelelor copiulul s-a jucat
Într-un târziu a obosit şi a plecat spre Pământ.
A coborât, a coborât şi a ajuns pe pământ.
Atunci Pământul a tresărit de bucurie
Căci un copil s-a născut pe Pământ
Şi horă mare au făcut în cer şi pe Pământ.
Căci astăzi din nou s-a născut un copilaş drăguţ.

13. JOC PENTRU ZIUA DE NAŞTERE

Copiii:
Un copil doreşte să vină pe Pământ
La înger el porneşte, la îngerul sfânt.
(- se aprinde lumânarea)
Copilul:
Înger, îngeraşul meu ce mi te-a dat Dumnezeu
Eu sunt mic, tu fă-mă mare, eu sunt slab, tu fă-mă tare
Şi-n tot locul mă-nsoţeşte şi de rele mă fereşte.
Îngerul:
Te-nsoţesc, dragă copile în călătoria ta
Dar odată ajuns în lume tu nu mă mai poţi vedea.
♫ Cântec:
Lună, Lună, soră Lună stelele pe cer adună
Le înhamă la carul mare, pruncul pe Pământ coboare.
(- adună şapte stele şi formează carul)
Îngerul:
Iar tu, strălucitor Soare, înconjurat de raze,
Stai pe cereasca boltă şi pruncul binecuvântează-1!
Soarele:
Primeşte de la mine-n dar, forţă şi lumină.
Luna:
Iată, prunc micuţ şi drag, îţi ofer în dar un car.
(- se pune carul în mişcare spre dreapta)
Copilul:
Carule, căruţule unde mergi drăguţule?
Carul:

119
Vin la tine micule, urcă-te voinicule.
(- copilul se urcă în car şi carul se pune în mişcare.)
♫ Cântec:
Zbor cu carul, zbor ca vântul
Ca prin vis zăresc pământul.
Mama porţile desface
Tata semn cu mâna-mi face
Bunicuţa mă aşteaptă
Bunul spune: Vine, iată-1!
♫ Cântec: (Carul):
Pe Pământ iată am ajuns
Eu te las şi urc iar sus
îngerul te va-nsoţi
Mamei te va dărui.

14. JOC DE CARNAVAL - MESERIILE

♫ Cântec:
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.
Tâmplar:
Un tâmplar de eu voi fi
Scânduri voi rindelui
Una peste alta voi clădi
Şi-o casă voi construi
♫ Cântec:
Un tâmplar e meşter mare
El din lemn ce vrei îţi face
Magazie, gard, hambar
Uşi, ferestre, tot ce-ţi place
Stai pe scaun, calci podeaua

120
 Scrii pe tablă, dormi în pat
El, tâmplarul cu rindeaua
El pe toate le-a lucrat.
Pantofar:
Pantofar de eu voi fi
Pantofi şi ghete voi croi
Tălpile le voi lipi
Şi tocuri voi pingelui.
♫ Cântec:
Dragă pantofare
Mi-am pierdut un toc
Vino, vino iute
De-l pune la loc.
Poc, poc, poc
Bate iscusit
Poc, poc, poc
Le-a şi potrivit
♫ Cântec:
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.
Croitor:
Croitor de eu voi fi
Mai întâi eu te măsor
Materialul voi croi
Şi haine ţi-oi potrivi
Acul mic şi iscusit
E ajutor nepreţuit
♫ Cântec:
Eu sunt acul mititel
Şi tare sunt hărnicel
Trag o aţă lungă, lungă
Pentru haine să ajungă

121
 Cos rochiţe şi fustiţe
Şorţuleţe şi scufiţe
Cos cămăşi şi pantaloni
Sarafane şi palton
Acul:
Fac festoane şi brodez
Butoniere festonez
Cos o babă şi-un moşneag
Şi nasturi de încheiat.
♫ Cântec:
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.
Fierar
Un fierar de eu voi fi
Fierul îl voi înroşi
Şi cu cleştele-l aşez
Pe nicovală şi-l lovesc
Poc, poc, poca, poc
Poc, poc, poca, poc
După ce potcoava-i gata
Sfâr, în apă o răcesc
♫ Cântec:
Dragă potcovare am un căluşel
Vreau să-i pun potcoave
Şă mă plimb cu el
Bum, bum, di, di, bum
Bum, bum, di, di, bum
Cu ciocanu-n mână, bate, e grăbit
Pe căluţ îndată l-a şi potcovit
Cioc, cioc, boca, boc
Cioc, cioc, boca, boc
♫ Cântec:

122
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.
Cofetar
Cofetar de am să fiu
Cremă, frişcă am să bat
Şi le-ntind apoi pe blat.
De e ziua ta cumva
Tort gustos îţi pregătesc
Cu frişcă şi cu căpşuni
Îl împodobesc
Iam, iam, iam!
♫ Cântec:
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.
Brutar
Brutar de voi fi
Cu pâine pe toţi îi voi hrăni
Făina o cern, o pregătesc
Aluatul îl dospesc
Şi cuptorul-l încălzesc
♫ Cântec:
Astăzi noi suntem brutari
Facem pâini rotunde, mari
Făină, drojdie, apă şi sare
Punem în covata mare.

123
 Mânecile suflecăm
Şi aluatul frământăm
Pâinea-ncet o să dospească
Lângă foc mare să crească
Coacem pâine în cuptor
Pentru fraţi, pentru surori
Pâinea pe lopată scoasă
Rumenă e, şi gustoasă.
Şi orice voi fi
Şi orice voi face
Cu toţi bucuros voi împărţi.
♫ Cântec:
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.

15. VRĂJITORUL

Eu sunt mare vrăjitor

Am o mantie lucioasă
Pălărie-ntunecată
Şi baghetă fermecată.
Cu cuvinte-ntortocheate
Pe loc am să vă vrăjesc.
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
Toţi suntem acum
Mici vrăjitori cu baghete fermecate
Ce mişcă şi foşnesc.
Panglici colorate se-nvârtesc.
Şi acum cu mine formula spuneţi:
Abracadabra

124
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
Toţi suntem acum –
Iepuraşi
♫ Cântec:
Eu sunt iepuraşul Ţup
Prin pădure sar zdup, zdup
Sunt un iepuraş de soi
Cel mai mare iepuroi
Ţup, ţup, ţup, ţup, ţup, ţup
(Am picioare lungi de tot
Lungi mustăţi, urechi la bot)
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
Toţi suntem acum –
Şoricei.
Chiţ chiţ chiţ
Când pisica nu-i acasă
Noi dansîăm voioşi prin casă
Când pisica a sosit
În gaură ne-am pitit
Sâc!
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
Toţi suntem acum –
Elefanţi.
Cu trompe lungui
Ne salutăm
Şi apoi ne jucăm
De apă găsim,
Îndată o sorbim
Sfî, sfî şi veseli ne stropim.
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba

125
Hocus pocus bim bam bum
Toţi suntem acum –
Broscuţe.
♫ Cântec:
Ce petrecere frumoasă
E la margine de lac
Broscărimea bucuroasă
Are vin şi cozonac.
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
Toţi suntem acum –
Ţânţari
Zzz, zzz, zzz
Suntem ţânţărei
Mici şi subţirei
Oriunde te-ai ascunde
Te-om găsi şi te-om împunge
ZZZ.
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
O scamatorie vă învăţ acum
Vedeţi am un deget, un singur deget
Pipăie-l – e unul singur
Şi acum...
Hocus pocus preparatus
Am două degete.
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
Toţi sunteţi acum –
Copilaşii mei cei buni.

16. JOC DE PRIMĂVARĂ

Du-te iarnă din oraş

126
Că de nu vin c-un făraş
Un făraş şi-un măturoi
Să te-alung de pe la noi,
Du-te iarnă, du-te dară
Că mi-i dor de primăvară.
♫ Cântec:
Iarnă să te duci cu bine xx (2 bătăi din palme)
Primăvara vine vine xx
În zăvoiu-ntinerit
Bine bine ai venit xxxx
În zăvoiu-ntinerit
Bine bine ai venit xxxx
Ies timid de sub nămeţi
Primele verzui săgeţi.
Iarna, speriată-oleacă
Se ascunde sub cojoacă.
Primăvara bate-n uşă
Primăvara bate-n uşă
Ghiocei ies şi brânduşe .
Alb de parcă-i scris cu cretă
Ca o rază subţirel
Cu zăpadă pe beretă
A ieşit un ghiocel
Şi-n luminile poienii
Se tot freacă pe la gene
– E devreme? E târziu?
Şi viteazul ghiocel
A sunat din clopoţel
Cling, cling, cling, cling,cling, clig .
Clopoţel mititel
Cine sună lin din el
Nimeni, nimeni
Numai vântul
Clătinându-l
Legănându-l
– Haide, hai puţin afară
Hai să vezi, e primăvară!
Dacă număr pân la trei (unu, doi, trei)
Pomii toţi îşi pun cămaşe
Dacă număr pân la zece (unu, ..., zece)

127
Ploaia nu mai vrea să plece
Plouă, iarăşi plouă-afară
Nouri grei pe cer s-au strâns
Mofturoasa primăvară
Iarăşi s-a pornit pe plâns.
♫ Ciocănele, ciocănele
Bat în geamuri uşurele
Pic pic pic
Pic pic pic
Se grăbeşte mândrul soare
Să alunge norii
Vrea să vadă colo-n zare
Dacă vin cocorii.
♫ O rândunică a venit
Şi norii negrii au fugit.
La fereastra casei noastre
A sosit o zidăriţă
Sub bărbie-i roşioară
Coada-i pare furculiţă .
Din pământ, din fir de iarbă
Pentru puiii ce-or să vină
Cuib pufos şi trainic face.
Barza clămpăne din plisc
Cuibul ei e ca un disc
Şi în el de-i soare sau plouă
Ea cloceşte două ouă.
♫ Vino vino primăvară
Să scoţi gâzele pe-afară
Printre crengile uscate
Soare curios străbate
I-a desprins din ghem o rază
Şi deodată luminează.
Gândăcei cu haine roşii
Picotind la cald ca moşii
Dacă îi priveşti ştrengarii
Le descoperi ochelarii
Dar să vezi minune mare
Ochelari nu ca oricare
Să îi apere de soare

128
Ci puşi tocmai pe spinare.
S-a trezit un gândăcel
I-am cântat un cântecel.
♫ Vine, vine primăvara
Se aşterne-n toată ţara
Floricele pe câmpii
Hai să le-adunăm copii!
Tra la la la la la la
Eu mă duc acum la uşa
Florilor să bat uşor
Au dormit destul o iarnă,
Să le scot din somnul lor
Şi-a venit pe o brânduşă
Fluturaşul fericit
Eu de jos l-am întrebat
Oaspe’ cu mustaţă neagră
Unde-ai fost o iarnă-ntreagă?
N-a răspuns şi a zburat.
Cântă printre toporaşi
Armată de greieraşi.
Cri cri cri cri cri cri
♫ Greieraş greieraş drăgălaş
Zi de zor zi de zor în pridvor
Cum vin din zări din depărtări
Oaspeţii dragii primăveri
Din pământ răsar curate
Toate cele semănate
Ţăranii colo în luncă
Se întrec voioşi la muncă
Taie via, sapă, cară.
Bobul semănat din toamnă
Şi-a scos degetele-afară.
Ploaia cade pic pic pic
Mieii saltă pe colnic
Vin tractoarele şirag
du du du
Trag brazdele, trag.
Pe sub soarele zglobiu
Se-ntorc stoluri

129
fiu, fiu, fiu
Se-ntrec mugurii poc, poc
Haideţi dragi copii la joc.
♫ Primăvara a sosit
Hai copii haideţi la joc
Şi câmpia a-nverzit
Hai copii la joc.
Hai cu mare bucurie
Hai la joc
Să jucăm hora-n câmpie
Hai la joc
Păsărelele din zbor
Hai copii haideţi la joc
Ciripesc din glasul lor
Hai copii la joc.
Hai cu mare bucurie
Hai la joc
Să jucăm hora-n câmpie
Hai la joc
Să cântăm şi noi cu ele
Hai copii haideţi la joc
Ale noastre cântecele
Hai copii la joc.
Hai cu mare bucurie
Hai la joc
Să jucăm hora-n câmpie
Hai la joc.

17. ÎN EXCURSIE

Copiii îşi pregătesc rucsăceii, apoi pornesc cântând spre pădure.

Vino, vino chiar acum
Sacu-n spate gată-te de drum
Soarele te cheamă
Lasă orice teamă!
În excursie vremea e plină de surprize:
Vântul a suflat
Şi a adunat
Pe cer nori oricum

130
I-a scuturat şi picurat
I-a picurat şi scuturat
I-a răsucit şi învârtit
I-a învârtit şi răsucit
I-a scuturat şi picurat.
Pic, picătură
În bătătură
Pic încă una
Acum sunt două
Şi-n curând începe straşnic
Straşnic ca să plouă.
Plouă, plouă, plouă
Boabe limpezi ca de rouă
Plouă, plouă, plouă
Boabe limpezi ca de rouă.
Copiii fug şi se ascund sub o tufă de alun
Dar ploaia de vară e ca plânsul copilului:
Repede vine şi repede pleacă.
Pietricică lucitoare
Dă Doamne să iasă soare
Vrem să mergem la plimbare.
Dar până să iasă din ascunzătoare
Dar până să iasă din ascunzătoare
Cineva le-a luat-o înainte.
♫ Cântec:
Mor, mor, mor, mor
Se trezeşte Martinel
Mor, mor, mor, mor
Foamea s-a lipit de el.
Tare-i goală burta sa
Miere bună ar mânca!
Mor, mor, mor, mor!
Martinel găseşte o scorbură
În care albinele şi-au făcut casă.
O ridică, o răstoarnă şi-o scutură bine.
Din ea curge miere, dar ies şi albine.
Bâzz, Bâzz...
Încep şi-l înţeapă
Martinel lasă totul, fuge speriat
Dar de atâta grabă s-a împiedicat.

131
Buf! şi-n baltă, chiar în baltă a picat.
– Ajutor, ajutor! strigă Martin speriat
Lacrimile-i curg, nasul e umflat
– Ajutor! Mă înec! Să vină cineva!
Unde e mămica? Vreau la mama mea!
Ursoaica-l ia de ceafă
Şi-l scutură bine
– De ce plângi acum?
Apa e aşa de mică
Cum să te îneci?
Treci acasă, treci!
Martin pleacă ud
Tremură de frig
Şi din blana lui
Stropii cad: pic, pic!
Acum spre casă să pornim şi noi
Haideţi toată ceata
Pe drum înapoi.
♫ Cântec:
Câte unul pe cărare
Trecem prin pădurea mare.
Plici, plici, plici
Călcăm voios
Prin bălţile micuţe
Dar uzi suntem pe pantofiori
Şi uzi pe şosetuţe
Şi iată-ne ajunşi acasă
Uzi şi obosiţi
Dar ce ne mai pasă?
Suntem mulţumiţi!
Ei, dar ce se-aude?
Hapciu, hapciu!
Cine-a strănutat?
Tu, nu eu! Ba tu! Eu?
Ce-o să spună mama?
Ea ne va certa: Toca!Toca!Toca!
Şi ne va ierta
Căci a fost şi ea
Copil buclucaş cândva.
Merg copiii să se culce

132
Le e somnul dulce, dulce
Toate-au adormit în jur
Case, râuri şi păduri.

18. BABA IARNA O ALUNGĂM

Alergând ca de năpastă
Au venit buluc pe coastă
Doi băieţi, mari, isteţi
Să dea veste la neveste
C-au văzut în deal la stână
Coborând din vârf de munte
Peste ape fără punte
Iarna sură şi bătrână.
Mai târziu, mai pe-nserat
A intrat şi baba-n sat
Cu cojoc de căpătat
Cu năframă de furat
Cu catrinţă de aba
Vântul să-l strecori prin ea.
Iarna:
Eu sunt iarna cea geroasă
Degeaba vă faceţi casă
Slujitorii-mi voi chema
Casa vă voi spulbera
Copiii:
Sâc sâc că nu ne prinzi
Sâc sâc că nu ne prinzi
Babă fără dinţi
Iarna:
Veler, velur, velerum
Negură porneşti la drum
Intră-n curţi şi prin livezi
Totu-n jur să umezeşti,
Copiii:
Fugi, negură, fugi!
Că te prinde soarele
Şi-ţi taie picioarele
Cu secure nouă
Ţi le taie-n două!

133
Sâc sâc că nu ne prinzi
Sâc sâc că nu ne prinzi
Babă fără dinţi
Iarna:
Veler, velur, velerum
Vântule porneşti la drum
Şi cu aripile tale
Suflă tot ce vezi în cale
Vâjjjj!
Copiii:
Fugi, muma vântului, fugi
Să răsară soarele
Pe toate răzoarele
Şi să crească grânele
Pe toate câmpiile
Şi să facem colăcei
Să le dăm şa sărăcei!
Sâc sâc că nu ne prinzi
Sâc sâc că nu ne prinzi
Babă fără dinţi
Iarna:
Veler, velur, velerum
Gheaţă să porneşti la drum
Să loveşti, să ciocăneşti,
Totu-n cale să striveşti!
Gheaţa:
Hi, hi, hi, ha, ha, ha
Eu în casă voi intra
Pe fereastră şi pe uşi
Toate-n jur voi îngheţa
Hi, hi, hi, ha, ha, ha.
Copiii:
Gheaţă gheaţă
Ghem de aţă
Gheaţă gheaţă
Ieşi afară! Te dezgheaţă!
Sâc sâc că nu ne prinzi
Sâc sâc că nu ne prinzi
Babă fără dinţi
Tunetul:

134
Bum, bum, bum
Vin acum!
Bum, bum, bum
Sunt pe drum!
Copiii:
Tunete, mugete,
Fugi şi ascunde-te
Tunete be-he-he!
De noi teme-te!
Sâc sâc că nu ne prinzi
Sâc sâc că nu ne prinzi
Babă fără dinţi!
Spune iarnă ce-ai de gând?
Când te vom vedea plecând?
C-a trecut şi februar!
Pleacă-odată de aici
C-om fi noi aşa mai mici
Da’ ne vom uni cu toţi
Ai să fugi cât ai să poţi!
Iarna-şi face-acum valiza
Pune gerurile-n ea
Viscolele supărate
Şi nămeţii albi de nea.
Ies copacii s-o petreacă
Până-n margine de sat
Toţi sunt veseli numai omul
De zăpadă-i supărat.
(Dar pe drum, grăbită,
Valiza şi-a scăpat
Şi zăpada albă
Din nou s-a revărsat)
♫ Cântec:
Se duce iarna de la noi
Drum bun, drum bun
Şi nu mai vine înapoi
Drum bun, drum bun
Săltaţi copii, săltaţi vioi
Că pleacă iarna de la noi
Adio şi acum drum bun,
drum bun, drum bun!

135
19. IARNA FRIGUROASĂ

Zi de iarnă friguroasă,
Un copil stă la fereastră
Şi uitându-se în zare,
Vede vântul pe cărare
Cum aleargă şi îndoaie
Tot ce întâlneşte-n cale,
Cum adună şi adună
Norii grei pe cer să-i pună.
La sfârşit se odihneşte
Şi ninsoarea se porneşte.
♫ Ninge, ninge liniştit, ninge, ninge-ncetişor
Totul se acoperă cu o albă plapumă.
Vântu-i liniştit acum
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii cu multe sănii
De pe coastă vin ţipând
Prin zăpadă fac mătănii
Vrând nevrând.
Copilul din fereastră îi zăreşte
Fuge, ia cizmele, le trage voiniceşte
Îşi pune şapca, fularul
Mănuşile şi haina
Acum e gata!
Săniuţa afară îl aşteaptă.
♫ Hai la joacă afară
Săniuţa mea
Hai la joacă afară
Că nu vom cădea.
Uite-ncep să meargă
Sănii co copii
Hai aleargă-aleargă
De ei să te ţii.
După atâta săniuş
Toţi par cam obosiţi.

136
Dar zăpada sclipitoare îi îndeamnă
Să facă un bulgăr mare, mare
Uite aşa-l rostogolesc
Şi creşte, creşte până ce-l opresc.
Peste el un bulgăr mai mic
Şi iată “omul” e voinic.
Pun o oală cenuşie,
Oală-n loc de pălărie
Nasul s-a roşit de frig
Gura s-a strâmbat un pic
Iar dinţii toţi s-au înnegrit
dar el e vesel şi fălos
Cu măturoiul său stufos.
Poc! un bulgăr rătăcit
Drept în oală-a nimerit.
Aha! strigă câţiva copii
Vă arde de bulgărit.
Şi se-ncinge-o zarvă mare
Cu bulgări aruncă fiecare
Poc! te-am nimerit
Poc! şi eu te-am nimerit
Ba nu, ba eu!
Încet întuneric se face
Copiii obosiţi pornesc spre case.
După ce-a mâncat
Copilul la fereastră s-a aşezat.
– Ce zi de iarnă friguroasă
Ce zi de iarnă frumoasă
Uite mii de stele sus pe cer
Mii de stele pe Pământ
Ce frumoase sunt!
Copilul a adormit
Aveţi grijă, nu-l treziţi!

20. BĂIEŢELUL ŞI MĂRUL

♫ Trece toamna cea bogată

Prin livezi şi intră-n vii
Fructele se coc de-a valma
Şi-s ca mierea strugurii

137
 Merele îmbujorate
Merg în coşuri la iernat
Iar din struguri zdrobitoarea
Stoarce mustul înspumat
Un băieţel nu prea mititel
Pleacă la plimbare
Prin livezi şi prin grădini.
Ce întâlneşte oare?
Iată un pom frumos
Şi acolo un măr roş
– Bună dimineaţa măr gustos
Vrei tu să cazi? Sa vii jos?
– Pentru asta va trebui să ai răbdare!
Dar băiatul strigă:
– Soare soare, frumosul meu soare
Vrei să mă ajuţi să iau mărul jos?
♫ Soarele colo sus străluci luci
Dar mărul nu se clinti
Dinspre pădure tocmai zbura o pasăre
Ea lin zbura şi veselă ciripea
Un frumos cântec de toamnă cânta.
Băiatul strigă:
– Pasăre, pasăre, frumoasa mea pasăre
Vrei să mă ajuţi să dau mărul jos?
♫ Pasărea mărului ciripi cirip cirip
Dar mărul nu se clinti.
Dar ce se vede-n câmp în depărtare?
Suflă, vine iute, frunzele-n vârtej ridică
Bate şi îndoaie tot ce-i stă în cale! E vântul!
Băiatul strigă:
– Vântule tare! Vânt curajos!
Vrei să mă ajuţi să dau mărul jos?
♫ Şi vântul tot bătu, bătu, bătu
Pân’ ce mărul jos căzu.

XIV. JOCURI

138
1. Hai Ditel
Hai Ditel, hai Ditel
la drum plecăm
lumea întreagă să colindăm.
Soarele ne va-nsoţi
sprinteni şi veseli noi vom fi.
Vai ce-am obosit!
Hai să ne-odihnim!
Hocus pocus vraja nocus
vele valur velerum
fermecaţi să fiţi acum!
vrajitorul dă comanda: de exemplu: să mergeţi pe călcâie / pe vârfuri etc
Vai ce mult am dormit!
copiii pleacă şi merg cum a comandat vrăjitorul.

2. Uite-aşa începe-un vals

Haide vino să dansăm
mâinile să ni le dăm
uite-un pas
şi-ncă-un pas
uite-aşa începe-un vals.
Degetele fac tic-tic (numai cu vârfurile degetelor)
Din cap salutăm un pic
Uite-un pas
şi-nc-un pas
uite-aşa începe-un vals
Din picioare fac trap trap
şi cu palmele clap clap
Uite-un pas
şi-nc-un pas
uite-aşa începe-un vals

3. Haideţi să dansăm
Haideţi să dansăm, să dansăm, să dansăm
Dansul nu e greu veţi vedea chiar acum
uşor în cerc noi ne rotim
şi atenţi apoi la paşi privim
iată unul (picioare)
iată doi
iată trei (genunchi)

139
iată patru
iată cinci (coate)
iată şase
iată şapte (cap)

4. Ă rem sem sem

Ă rem sem sem ă rem sem sem
guli guli guli guli guli
ă rafi ă rafi
guli guli guli guli guli rem sem sem

se începe rar şi pe urmă tot mai repede

5. Seresponda
Seresponda seresponda seresponda rem sem sem
odora-e, odora-e
odoraibundai-e, odoraibundai-e
odoraibundai rem sem sem

câte 2 copii faţă îm faţă

dreptul în faţă, apoi stângul în faţă

6. Să dansăm rabada
Să dansăm rabada
cel mai bun dans din lume
Sa ne ţinem de ...umeri!
Ne-am tinut de umeri?
Da!
Să dansăm rabada
cel mai bun dans din lume
Sa ne ţinem de ...genunchi!
Ne-am tinut de umeri?
Da!
Ne-am tinut de genunchi?
Da!
Să dansăm rabada
cel mai bun dans din lume
Sa ne ţinem de ...urechi!
Ne-am tinut de umeri?
Da!

140
Ne-am tinut de genunchi?
Da!
Ne-am tinut de urechi?
Da!
etc................................
(copiii dansează în cerc)

7. Frunzuliţă de pe plai
Frunzuliţă de pe plai
Cântă cobză cântă nai
Cântă cântă ca să joc
Că la suflet am un foc
Frunză verde rozmarin
Tot mai lin mai lin mai lin
Tot mai sus mai sus mai sus
Ca pasărea-n zbor pe sus
Frunză verde busuioc
Hai veniţi cu toţi la joc
Hai mai jos mai jos mai jos
Să ne fie de folos.

141
142