Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ECHIPAMENTE PENTRU
INCALZIRE, VENTILATIE
SI AER CONDITIONAT
-PROIECT-

STUDENT:
ET, AN III, GRUPA 2.1

INCALZIRE ELECTRICA PRIN PARDOSEALA

1
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1. Introducere
1.1 Tema de proiectare
Să se proiecteze un sistem de încălzire electrică prin pardoseală pentru un
apartament cu 4 camere (Fig. 1) amplasat la parterul unui bloc de locuințe, cu
parter și 4 etaje, având următoarele caracteristici tehnice:
 Apartamentul este situat în Timișoara cu orientarea ferestrelor spre nord
(N) și liber expus la vânt
 Clădirea are subsol și o fundație cu grosimea de 0.5 metri, având
adâncimea pânzei de apă freatică de 6 metri
 Pereții exteriori ai clădirii sunt construiți din cărămidă plină și tencuiți
 Planșeele sunt din beton armat cu grosimea de 0.2 metri
 Pardoseala este din parchet cu grosimea de 0.02 metri
 Ferestrele sunt duble, din lemn, fără etanșare specială (lungimea
rosturilor este cotată în Fig. 1)
 Înălțimea unui nivel este de 2.7 metri

Se consideră:
L = 4.7 + n [m] (lungimea camerei 1 – dormitor
si camerei 3 –camera de zi)
LB = 2.9 + n [m] (lungimea camerei 2 – baie și camerei 4 –bucatarie)
L1 = L4 = 2.6 + n [m] (lățimea camerei 1 – dormitor și camerei 4 - bucătărie)
L2 = 1.6 + n [m] (lățimea camerei 2 - baie)
L3 = 3.5 + n [m] (lățimea camerei 3 – camera de zi)

Өi = 22 [oC] (temperatura din mediul interior)

Өe = -12 [oC] (temperatura din mediul exterior)
{corespunzător cerințelor de confort termic}

2
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Date personalizate :
Numarul care trebuie adaugat la dimensiuni este 0.08m.
Prin urmare, dimensiunile corespunzătoare apartamentului sunt:
L = 4.7 +0.08= 4.78 [m] (lungimea camerei 1 – dormitor si camerei 3 –
camera de zi)
LB = 2.9 + 0.08 = 2.98 [m] (lungimea camerei 2 – baie și camerei 4 -
bucatarie)
L1 = L4 = 2.6 + 0.08 =2.68 [m] (lățimea camerei 1 – dormitor și camerei 4 -
bucătărie)
L2 = 1.6 +0.08 = 1.68 [m] (lățimea camerei 2 - baie)
L3 = 3.5 +0.08 =3.58 [m] (lățimea camerei 3 – camera de zi)

Өi = 22 [oC] (temperatura din mediul interior)

Өe = -12 [oC] (temperatura din mediul exterior)
{corespunzător cerințelor de confort termic}

3
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1.2. Utilitatea sistemelor de încălzire electrică prin pardoseală

Sistemul de încălzire prin pardoseală este o soluție elegantă și eficientă pentru
încălzirea oricărui amplasament. Argumentele pro sunt foarte multe și totodată
la fel de importante pentru un utilizator al acestui sistem, ce beneficiază de
confort sporit prin încălzire, fără elemente vizibile.
Sistemul de încălzire prin pardoseală se poate instala folosind orice tip de
finisaj al pardoselii - gresie, piatră, parchet laminat, mochetă sau covor
asigurând confort apartamentelor, caselor particulare și birourilor.
Acest sistem este invizibil, silențios, fiabil și asigură o temperatură uniformă pe
toată suprafața pardoselii încălzite obținându-se un grad de confort net
superior față de sistemul clasic de încălzire cu radiatoare. Se obține totodata o
economie în funcționare de până la 20-25% datorită faptului că suprafața
radiantă este mare. Aceasta implică o temperatură a agentului termic scăzută
respectiv un consum redus de gaz.
Încălzirea prin pardoseală este unul dintre cele mai reconfortante utilități a
unei locuințe. Sistemul de încălzire electrică prin pardoseală este o soluție
robustă atât pentru construcțiile noi cât și în renovări, având durata de viață
egală cu a imobilului și nu necesită întreținere periodică. Poate fi instalat ușor,
atât ca sistem de încălzire totală cât și ca încălzire suplimentară.
Sistemele de încălzire electrică, în general, prezintă o varietate largă de aplicații
astfel că deosebim:

Aplicații de interior:

 MATS de încălzire în podea pentru: parchet, țiglă laminate și podele de

țiglă ceramică;
 Plasă de încălzire încorporată în coli de PVC, silicon flexibil și coli de
cauciuc;
 Panouri rigide de încălzire și profiluri în diferite dimensiuni și energie

Aplicații de exterior:

 Topirea zăpezii, dezghețarea și prevenirea gheții (sub asfalt, în ciment,

etc.);
 Cabluri FLAT pentru prevenirea gheții în jgheaburi și pe acoperișuri

4
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1.3. Avantajele sistemelor de încălzire electrică prin pardoseală

Este un fapt bine cunoscut: căldura se ridică! Acesta este și motivul pentru care
încălzirea prin pardoseală oferă un nivel mai înalt de confort decat soluția
tradițională cu radiatoare. Practic, sistemul oferă căldură exact acolo unde se
poate beneficia de confortul maxim, de la picioare în sus spre nivelul capului
spre deosebire de încălzirea prin radiatoare care trimite aerul cald înspre tavan
creând astfel curenți de aer.

Printre cele mai importante avantaje ale sistemelor de încălzire electrică prin
pardoseală se evidențiază:

 Grad foarte ridicat de confort termic datorită distribuției optime a

temperaturii pe verticală. În plus, datorită distribuției căldurii din
pardoseală se poate reduce temperatura medie a încăperii cu 1-2 0C, fără
a afecta nivelul de confort. Astfel, sistemul de încălzire electrică prin
pardoseală este eficient și economic în același timp.
 Reducerea curenților convectivi din încăpere (evitarea formării de bule de
aer cald în partea superioară a încăperii).
 Economie de spațiu în încăperi – spațiul suplimentar obținut în condițiile
în care se optează pentru instalarea unui sistem de încălzire electrică prin
pardoseală. Spre exemplu, camera de zi devine mai spațioasă prin
eliminarea radiatoarelor inestetice iar mobila din bucătărie se potrivește
mult mai bine spațiului.

5
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 Ușurință în proiectare și instalare în comparație cu alte sisteme care

implica timp prețios și calcule detaliate.
 Realizarea de economii din punct de vedere energetic datorită faptului că
încălzirea electrică prin pardoseală funcționează la temperaturi scăzute
astfel consumul de căldură este redus față de sistemele tradiționale de
încălzire cu până la 50%.
 Condiții igienice superioare în sensul în care calitatea aerului interior este
mai bună față de cea a altor forme de încălzire (se evită arderea prafului
din atmosferă iar mișcarea aerului în cameră este mult redusă).
 Fiabilitate ridicată în funcționare (durata de viață este de aproximativ 100
de ani).

1.4. Dezavantajele sistemelor de încălzire electrică prin pardoseală

Cel mai important dezavantaj al sistemelor de încălzire electrică prin pardoseală

este acela al costurilor. Costurile de investiție în cazul acestui sistem de încălzire
sunt foarte ridicate iar amortizarea se realizează pe durata a minim 3 ani.

Un alt dezavantaj este: clădirile care se echipează cu astfel de sisteme de

încălzire trebuie să fie bine izolate termic deoarece, în cazul în care clădirea nu
este bine izolată, pardoseala nu poate acoperi necesarul de căldură. În astfel de
condiții se recomandă adopterea unui sistem mixt, completând cu alte surse de
încălzire.

În continuare, se prezintă o statistică privind avantajele/dezavantajele între

sistemul de încălzire electrică prin pardoseală si sistemul de încălzire tradițional
prin intermediul radiatoarelor:

Nr. Criteriu de clasificare Sistem de încălzire Sistem de încălzire

Crt. electrică (pardoseală) tradițional
(radiatoare)
1 Transmiterea căldurii Radiație Convecție
2 Fiabilitate Până la 100 ani Până la 30 ani
3 Economie de energie 40 % 0%
4 Economie de spațiu DA NU
5 Funcționare ecologică DA NU
6 Formarea curenților de aer NU DA
7 Confort termic Foarte ridicat Scăzut
8 Favorizarea circulației prafului NU DA
9 Costuri de investiție Ridicate Scăzute-Medii
10 Distribuția căldurii Uniformă Neuniformă

6
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Trebuie menționat faptul că pe lângă încălzirea prin pardoseală, sistemele de

încălzire electrică au diverse alte aplicații rezidențiale și industriale, unele
inedite, cum ar fi :

 Încălzirea clădirilor înalte (săli, monumente, biserici)

 Încălzirea halelor industriale și a fermelor de animale
 Topirea gheții și zăpezii în parcări exterioare și pe acoperișuri
 Protecția la îngheț a căilor de access pietonal și auto, alei , rampe, garaje,
scări și trepte exterioare

7
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2. Proiectarea instalației electrice de încălzire

2.1. Calculul necesarului de căldură
2.1.1. Calculul necesarului de căldură pentru apartament, fără izolație
Necesarul global de căldură al fiecărei încăperi se determină astfel:

(1) , unde:

W] este pierderea de căldură prin transmisie în regim termic staționar,

corespunzător diferenței de temperatură dintre interiorul și exteriorul
elementelor de construcție care limiteaza încăperea:

[W] (2)
unde:

[-] este coeficientul de masivitate termică a elementului de construcție;

= 1 pentru elemente de construcție interioare;
= (<1 ÷ >7) pentru elemente de construcție exterioare funcție de
coeficientul mediu de inerție termică a încăperii, din nomograme, funcție de
caracteristicile λ, c, ɤ;
S[ este suprafața fiecărui element de construcție, funcție de dimensiunile
interioare. Se scad golurile (uși, ferestre etc);

k este coeficientul global de transmisie a căldurii pentru elementul de

construcție; [vezi „2.1.2. Calculul necesarului de căldură pentru apartament, cu
izolație”]
[℃] este temperatura interioară de calcul (temperatura convențională a aerului
interior) (pentru încăperi de locuit, în STAS: + 18℃ );
[℃] este temperatura spațiilor vecine încăperii considerate (fie temperatura
convențională a aerului interior din încăperile alăturate, fie temperatura
convențională a aerului exterior);
C [m] este lungimea conturului laturilor exterioare ale planului încăperii
(măsurate la fața interioară a pereților, la nivelul solului / pardoselii);

8
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

este coeficientul de transmisie a căldurii pe contur (funcție de grosimea

fundației pereților exteriori și de adâncimea pânzei de apă freatică);
[ ] este suprafața de pardoseala a încăperii așezată direct pe sol;
[ ] este coeficientul de transmisie a căldurii către sol (funcție de tipul
pardoselii și de adâncimea pânzei de apă freatică);
[℃] este temperatura solului considerată convențional +10 ℃ indiferent de
temperatura aerului exterior;
este suma adaosurilor care afectează pierderile de căldură prin transmisie:

+ (3) , unde:

este adaosul pentru orientare, care ține cont de pierderile de căldură ale
încăperilor cu pereți exteriori (±5% funcție de orientarea cea mai defavorabila
(N));
[%] este adaosul pentru compensarea efectului suprafețelor reci în calculul
pierderilor de căldura ale încăperilor cu pereți exteriori (+1,5% ÷ +20%) (nu se
prevede pentru încăperi de trecere: casa scării, cămară, depozit, hale
industriale etc.);
[%] este adaosul special și se acordă la clădirile civile unde instalația de
încălzire centrală funcționează cu intermitență (+10% ÷ +15% funcție de durata
întreruperii) (pentru încăperi cu cerințe deosebite de confort);
[W] este necesarul de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat prin rosturile
ferestrelor și ușilor exterioare de la temperatura exterioară la temperatura
interioară:

[W] (4) , unde:

L [m] este lungimea rosturilor ușilor/ferestrelor (perimetrul elementelor mobile

ale acestora). Se poate determina din tabel, funcție de lungimea specifică a
rostului/m2;

i este coeficientul de infiltrație prin rosturi, funcție de felul ușilor

și ferestrelor precum și al modului de comportare a clădirilor la acțiunea

vântului;
v [ ] este viteza de calcul a vântului;
U = 0,36 este coeficientul ce caracterizează cantitatea de căldură
pierdută la deschiderea unei uși;

9
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

[ ] este suprafața ușilor exterioare;

n [ ] este numărul de deschideri ale ușilor pe oră (funcție de specificul
clădirii);
[℃] corespunzător relației (2): temperatura interioară/temperatura
exterioară.

Calculele, conform relațiilor (1), (2), (3), (4) se sistematizează în tabelul 1,

pentru fiecare element de construcție al fiecărei încăperi.

Notații:
FE - Fereastră exterioară;
PE - Perete exterior;
PI - Perete interior;
Pd - Pardoseală;
C - Conturul laturilor exterioare.

Camera 1 - Dormitor:

Elementul FE:

Orientare spre nord (N)

Calculul suprafeței (conform Fig. 1): 1.6 m * 1.2 m = 1.92 m 2

De scăzut: 0 m2

Valoarea finală a suprafeței: 1.92 m2
Elementul PE1:
 Orientare spre vest (V)
 Calculul suprafeței (conform dimensiunilor apartamentului):
4.78 m * 2.7 m = 12.90 m2

De scăzut: 0 m2

Valoarea finală a suprafeței: 12.90 m2

Elementul PE2:
 Orientare spre nord (N)
 Calculul suprafeței (conform dimensiunilor apartamentului):
2.68 m * 2.7 m = 7.23m2

De scăzut: suprafața elementului FE = 1.92 m2

Valoarea finală a suprafeței: 5.31 m2

10
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Elementul Pd:
 Orientare: fără orientare (-)
 Calculul suprafeței (conform dimensiunilor apartamentului):
4.78 m * 2.68 m = 12.81 m2

De scăzut: 0 m2

Valoarea finală a suprafeței: 12.81 m2

Elementul C:
 Orientare: fără orientare (-)
 Calculul conturului (conform dimensiunilor apartamentului):
C = 7.46
 De scăzut: 0 m
 Valoarea finală a conturului: 7.46 m
Calculul QT (conform relației (2)):

∑mT*S*k*(Өi - Өe) = 1179.89W

C*kC*(Өi - Өe) = 7.46*1.18*34 = 299.29 W

SP*kS*(Өi - Өe) = 12.81*1.97*12 = 302.82W

QT = 1644.44 + 288.46 + 218.9 = 1782 W

Calculul Qi (conform relației(4)):

∑(L*i)*v4/3*(Өi - Өe) = 2*(1.6+1.2)*0.081*10.90*34 = 168.10 W

U*Su*n*(Өi - Өe) = 0 deoarece Su=0

Qi = 168.10 + 0 = 168.10 W

Calculul Q (conform relației(1)):

1+(∑A)/100 = 1 + 0.22 = 1.22

Q = 1782*1.22 + 168.10 =2342.14 W

11
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Camera 2 - Baie:

Elementul FE:

Orientare spre nord (N)

Calculul suprafeței (conform Fig. 1): 0.7 m * 0.7 m = 0.49 m 2

De scăzut: 0 m2

Valoarea finală a suprafeței: 0.49 m2
Elementul PE:
 Orientare spre nord (N)
 Calculul suprafeței (conform dimensiunilor apartamentului):
1.68 m * 2.7 m = 4.53 m2

De scăzut: suprafața elementului FE = 0.49 m2

Valoarea finală a suprafeței: 4.04 m2

Elementul Pd:
 Orientare: fără orientare (-)
 Calculul suprafeței (conform dimensiunilor apartamentului):
2.98 m *1.68 m = 5.00 m2

De scăzut: 0 m2

Valoarea finală a suprafeței: 5.00 m2

Elementul C:
 Orientare: fără orientare (-)
 Calculul conturului (conform dimensiunilor apartamentului):
C= 4.66 m
 De scăzut: 0 m
 Valoarea finală a conturului: 4.66 m
Calculul QT (conform relației (2)):

∑mT*S*k*(Өi - Өe) = 266.8W

C*kC*(Өi - Өe) = 4.6*1.18*34 = 186.95W

SP*kS*(Өi - Өe) = 5.00*1.97*12 = 118.2W

QT = 188.85+68.5+68.08 = 571.95W

Calculul Qi (conform relației(4)):

∑(L*i)*v4/3*(Өi - Өe) = 2*(0.7+0.7)*0.081*10.90*34 = 84.07 W

12
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

U*Su*n*(Өi - Өe) = 0 deoarece Su=0

Qi = 84.07 + 0 = 84.07 W

Calculul Q (conform relației(1)):

1+(∑A)/100 =1.18

Q = 571.95*1.18 + 84.07 = 758.97W

Camera 3 - Camera de zi:

Elementul FE:

Orientare spre nord (N)

Calculul suprafeței (conform Fig. 1): 2.4 m * 1.2 m = 2.88 m 2

De scăzut: 0 m2

Valoarea finală a suprafeței: 2.88 m2
Elementul PE:
 Orientare spre nord (N)
 Calculul suprafeței (conform dimensiunilor apartamentului):
3.58 m * 2.7 m = 9.66 m2

De scăzut: suprafața elementului FE = 2.88 m2

Valoarea finală a suprafeței: 6.78 m2

Elementul Pd:
 Orientare: fără orientare (-)
 Calculul suprafeței (conform dimensiunilor apartamentului):
4.78 m * 3.58 m = 17.11 m2

De scăzut: 0 m2

Valoarea finală a suprafeței: 17.11 m2

Elementul C:
 Orientare: fără orientare (-)
 Calculul conturului (conform dimensiunilor apartamentului):
C=8.36m
 De scăzut: 0 m
 Valoarea finală a conturului: 8.36 m
Calculul QT (conform relației (2)):

13
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

∑mT*S*k*(Өi - Өe) = 610.06 W

C*kC*(Өi - Өe) = 8.36*1.18*34 = 335.40 W

SP*kS*(Өi - Өe) = 17.11*1.97*12 = 404.48 W

QT = 1349.94 W

Calculul Qi (conform relației(4)):

∑(L*i)*v4/3*(Өi - Өe) = 2*(2.4+1.2)*0.081*10.90*34 = 216.18 W

U*Su*n*(Өi - Өe) = 0 deoarece Su=0

Qi = 216.18 + 0 = 216.18 W

Calculul Q (conform relației(1)):

1+(∑A)/100 = 1.18
Q = 1349.94 *1.18 + 216.18 = 1809.10W

Camera 4 - Bucătărie:

Elementul FE:

Orientare spre nord (N)

Calculul suprafeței (conform Fig. 1): 1.6 m * 1.2 m = 1.92 m 2

De scăzut: 0 m2

Valoarea finală a suprafeței: 1.92 m2
Elementul PE1:
 Orientare spre est (E)
 Calculul suprafeței (conform dimensiunilor apartamentului):
2.98 m * 2.7 m = 8.04 m2

De scăzut: 0 m2

Valoarea finală a suprafeței: 8.04 m2

Elementul PE2:
 Orientare spre nord (N)
 Calculul suprafeței (conform dimensiunilor apartamentului):
2.68 m * 2.7 m = 7.23 m2

14
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

De scăzut: suprafața elementului FE = 1.92 m2

Valoarea finală a suprafeței: 6.05 m2

Elementul Pd:
 Orientare: fără orientare (-)
 Calculul suprafeței (conform dimensiunilor apartamentului):
2.98 m * 2.68 m = 7.98m2

De scăzut: 0 m2

Valoarea finală a suprafeței: 7.98 m2

Elementul C:
 Orientare: fără orientare (-)
 Calculul conturului (conform dimensiunilor apartamentului):
C=5.66
 De scăzut: 0 m
 Valoarea finală a conturului: 5.66 m
Calculul QT (conform relației (2)):

∑mT*S*k*(Өi - Өe) = 947.15 W

C*kC*(Өi - Өe) = 5.66*1.18*34 = 227.07 W

SP*kS*(Өi - Өe) = 7.89*1.97*12 = 188.15 W

QT = 1107.7 + 201.0 + 126.47 = 1362.86 W

Calculul Qi (conform relației(4)):

∑(L*i)*v4/3*(Өi - Өe) = 2*(1.6+1.2)*0.081*10.90*34 = 168.14 W

U*Su*n*(Өi - Өe) = 0 deoarece Su=0

Qi = 168.14 + 0 = 168.14 W

Calculul Q (conform relației(1)):

1+(∑A)/100 = 1.19

Q = 1362.86 *1.19 + 168.14 = 1789.94 W

Astfel e posibil sa se determine necesarul de căldură pentru apartament, fără

izolație, prin însumarea necesarului de căldură din cadrul celor 4 camere:

15
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Qtotal = 1782+57195+1349.94+1362.86 = 5066.75W

Schita apartamentului mobilat.

2.2. Determinarea modului de amplasare a elementelor electrice încălzitoare

Amplasarea plasei incalzitoare se va face ținând cont de suprafața totală liberă

disponibilă pentru fiecare cameră. Suprafețele ocupate de mobilier se vor

16
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

scădea din suprafațele totale aferente camerelor întrucât acestea nu vor fi

parcurse de elementele electrice încălzitoare.
În continuare se vor întocmi 2 tabele în care vor fi redate suprafețele ocupate
de mobilier și astfel se vor determina suprafețele libere disponibile pentru
fiecare cameră:

Cameră Denumire Suprafață ocupată Suprafață totală

mobilier de mobilier [m2] ocupată [m2]
Dormitor Pat 3.2 4.3
Birou pt. PC 1.1
Baie Cadă 1.4 2.1
Chiuvetă 0.4
WC 0.3
Camera de zi Canapea 2.9 7.5
Măsuță pt. TV 1
Fotoliu dublu 2.7
Măsuță pt. flori 0.9
Bucătărie Chiuvetă 0.4 3.7
Aragaz 0.6
Mașină de spălat 0.8
Masă 0.8
Cămară 1.1

Cameră Suprafață totală Suprafață totală Suprafață finală

liberă [m2] ocupată [m2] liberă [m2]
Dormitor 12.81 4.3 8.51
Baie 5.00 2.1 2.9
Camera de zi 17.11 7.5 9.61
Bucătărie 7.98 3.7 4.28

2.3. Stabilirea și alegerea elementelor electrice încălzitoare

Stabilirea și alegerea elementelor electrice încălzitoare se face în funcție de
preț, consumul de energie și suprafața disponibilă.
În acest sens s-a decis alegerea plasei incalzitoare ELEKTRA.
Firma Elektra este specializata in sisteme de incalzire rezidentiala si industriala .
Fondata in 1985, este in prezent cea mai mare si cu cea mai buna reputatie in
domeniu din Europa Centrala. Inca de la inceput calitatea produselor livrate a

17
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

fost o prioritate pentru Elektra. Aceasta fiind singura cale de a satisface toti
clientii si de a-si mentine renumele pe piata. (vezi anexe)
Caracteristicile tehnice ale cablurilor încălzitoare pentru fiecare dintre cele 4 camere ale
apartamentului:
Cameră Tip plasa Putere plasa Suprafață finală Suprafata
[W] liberă [m2] Plasa [m2]
Dormitor Elektra Heating Mat 1800 8.51 8
Baie Elektra Heating Mat 600 2.9 2
Camera de zi Elektra Heating Mat 1400 9.61 9
Bucătărie Elektra Heating Mat 1400 4.28 4
Camera 1 – Dormitor:
 Suprafața pardoselii este din parchet
 Necesarul de căldură este de 3341.56 W
 Tipul de plasa ales Elektra Heating Mat
 Codul plasei alese este MD 200/8
Camera 2 – Baie:
 Suprafața pardoselii este din gresie
 Necesarul de căldură este de 1193.27 W
 Tipul de plasa ales Elektra Heating Mat
 Codul plasei alese este MD 200/2
Camera 3 – Camera de zi:
 Suprafața pardoselii este din parchet
 Necesarul de căldură este de 2418.88 W
 Tipul de plasa ales este Elektra Heating Mat
 Codul plasei alese este MD 200/9
Camera 4 – Bucătărie:
 Suprafața pardoselii este din gresie
 Necesarul de căldură este de 2447.10 W
 Tipul de plasa ales este Elektra Heating Mat
 Codul plasei alese este MD 200/4

Dispunerea covoraselor este prezentata in figura urmatoare:

18
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3. Proiectarea instalației electrice de alimentare, protecție, comandă și reglare

3.1. Elaborarea schemei electrice

19
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Notații:
Q0 – întreruptorul general
Fi – întreruptoare modulare
Xi – reglete
Bi – termostate
Ki – contactoare
L1 – faza
N – nulul de lucru
PE – nulul de protecție
Ei – elementele rezistive ale cablurilor de încălzire

Alimentarea celor 4 elemente rezistive ale cablurilor încălzitoare E 1-4 este

comandată de cele 4 termostate, care prin contactele normal închise B 1-4
asigură sau întrerup alimentarea contactoarelor K1-4, a căror contacte principale
sunt poziționate pe circuitele de alimentare a rezistențelor. Circuitul este
prevăzut cu un întreruptor principal Q0 și întreruptoare de protecție F 0-4
(întreruptoarele F1-4 având rolul de comandă locală a alimentării elementelor
rezistive ale cablurilor încălzitoare E1-4). Alimentarea contactoarelor K1-4 se
realizează la tensiunea nominală a rețelei de 230 V.
20
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

De menționat: Schema electrică desfășurată a apartamentului nu conține

circuitul de comandă de iluminat și nici circuitul de comandă a prizelor.

3.2. Dimensionarea circuitului electric

Se definesc următoarele noțiuni:

 Coloana electrică este calea de curent care alimentează tabloul principal
de distribuție de la tabloul general
 Siguranțele generale sunt siguranțele montate pe coloanele de
alimentare a unui tablou electric
 Întreruptorul automat (disjunctor) este aparatul mecanic de comutație
capabil să stabilească, să suporte și să întrerupă curenții în condiții
normale de funcționare precum și să stabilească, să suporte și să
întrerupă pe o durată specifică de timp curenții în condiții anormale de
funcționare (suprasarcini, scurtcircuite)
 Curentul nominal de sarcină este curentul pe care îl suportă aparatul în
funcționare normală și pe care acesta îl poate întrerupe
 Puterea nominală a unui receptor este mărimea electrică pentru care se
dimensionează alimentarea receptorului
 Puterea instalată a unui consumator este suma puterilor nominale ale
receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului

Dimensionarea circuitului electric se va face calculând puterile aparente și

curenții prin cablurile încălzitoare aferente fiecărei camere din apartament.
Puterea aparentă a cablurilor încălzitoare se va calcula conform relației:

unde:,
S este puterea aparentă [VA]
P este puterea activă consumată pe fiecare cablu încălzitor [W]
este factorul de putere [-] (datorită naturii rezistive a cablurilor
încălzitoare, = 1)
Prin urmare: S = P
Intensitatea curentului electric din fiecare circuit format din elementele
rezistive ale cablurilor încălzitoare, din cadrul fiecărei camere, se va calcula
conform relației:

unde:
,
I este intensitatea curentului electric [A]

21
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Un este tensiunea nominală a rețelei [V] (Un = 230 V)

Camera 1 – Dormitor:
 S = 1800 VA
 I = 1800/230 = 14.78 A

Camera 2 – Baie:
 S = 600 VA
 I = 600/230 = 5.21 A

Camera 3 – Camera de zi:

 S = 1400 VA
 I = 1400/230 = 10.86 A

Camera 4 – Bucătărie:
 S = 1400 VA
 I = 1400/230 = 10.86 A

Puterea aparentă nominală SN:

SN = 1800+600+1400+1400 = 5200 VA

Curentul nominal IN:

IN = 7.82 + 2.60 + 6.08 + 6.08=22.58 A

Alimentarea Elemente încălzitoare rezistive

generală Dormitor Baie Camera de zi Bucătărie
SN = 5200VA S1 = 1800 VA S2 = 600 VA S3 = 1400 VA S4 = 1400 VA

IN = 22.58 A I1 = 7.82A I2 = 2.60 A I3 = 6.08 A I4 = 6.08 A

Dimensionarea cablurilor electrice de alimentare și distribuție se va face

alegând o valoare a secțiunii cablurilor funcție de I N astfel valoarea
corespunzătoare secțiunii cablurilor electrice de alimentare și distribuție se va
alege 1.5 mm2 (vezi anexe).
Estimarea lungimii desfășurate pentru fiecare cablu în funcție de planul
traseului cablurilor se va face conform următoarelor afirmații:
 Cablurile se vor așeza într-un pod de cabluri la înălțimea de 2.4 metri
față de pardoseală;

22
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 Tabloul de distribuție va fi poziționat în holul de la intrare la înălțimea de

2 metri față de pardoseală și la distanța de 1.5 metri față de peretele
exterior cu orientarea spre est (E)
 Distanța dintre capetele cablurilor încălzitoare și pereții fiecărei camere
se va considera 0.4 metri
Astfel, lungimile desfășurate ale cablurilor vor fi:

Camera 1 – Dormitor:

L1 = (2.68-1.5)+(2.4-2)+0.125+3.58+0.125+1.68+0.125+0.4+2.4 = 10.01 m

Camera 2 – Baie:

L2 = (2.68-1.5)+(2.4-2)+0.125+3.58+0.125+1.80+0.125+1.68+0.4+2.4= 11.81 m

Camera 3 – Camera de zi:

L3 = (2.68-1.5)+(2.4-2)+0.125+0.4+2.4= 4.50 m

Camera 4 – Bucătărie:

L4 =(2.68-1.5)+(2.4-2)+0.125+1.80+0.125+0.4+2.4 = 6.43 m

Lungimea totală desfașurată a cablului:

L = 10.01+11.81+4.50+6.43= 32.75m (37 m recomandat)

Verificarea cablurilor la eventuale căderi de tensiune se va face conform

relației:
unde:
∆U este căderea de tensiune pe cablu încălzitor [V];
l este lungimea cablului încălzitor [m];
P este puterea activă consumată de cablu încălzitor [W];
UN este tensiunea nominală a rețelei [V];
σ este conductivitatea electrică a cuprului; σ = 56 [m / (Ω * mm 2)]
S este secțiunea conductorului cablului încălzitor;

Camera 1 – Dormitor:

ΔU1 = 2 ∗ l1 ∗ P1 /U2N ∗ σ Cu∗ S1 = 2 ∗ 10.01 ∗ 1800/ 230^2 ∗ 56 ∗ 1.5=0.81[%]

∆U [%] = 0.81 %

23
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Camera 2 – Baie:

ΔU1 = 2 ∗ l1 ∗ P1 /U2N ∗ σ Cu∗ S1 =2∗11.81∗600/230^2∗56∗1.5=0.31[%]

∆U [%] = 0.31%

Camera 3 – Camera de zi:

ΔU1 = 2 ∗ l1 ∗ P1 /U2N ∗ σ Cu∗ S1=2∗4.50∗1400/230^2∗56∗1.5=0.28[%]

∆U [%] = 0.28 %

Camera 4 – Bucătărie:

ΔU1 = 2 ∗ l1 ∗ P1 /U2N ∗ σ Cu∗ S1=2∗6.43∗1400/230^2∗56∗1.5=0.40[%]

∆U [%] = 0.40 %

Prin urmare, valorile pentru căderile de tensiune aferente fiecărei camere sunt
sintetizate în următorul tabel:

Cameră Căderea de tensiune pe cablu[%] ≤ 5 %

Dormitor 0.81%
Baie 0.31%
Camera de zi 0.28%
Bucătărie 0.40%

Din valorile lui ΔU (mult mai mici decat valoarea maxima acceptata) rezulta ca
sectiunea Scab a fost aleasa corespunzator.

3.3. Alegerea aparatajului electric

Alegerea întreruptoarelor:
Tip întreruptor Notație I [A] IN [A] Cod întreruptor
Întreruptor principal Q0 23.01 20 FAZT-B20/1N
1 pol + N

24
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

8.69 10 FAZT-B10/1N
Întreruptor modular F1-4 2.17 3 FAZT-B3/1N
1 pol + N 6.08 6 FAZT-B6/1N
6.08 6 FAZT-B6/1N
Întreruptor de comandă F0 1 FAZT-B1/1
1-pol

Alegerea tabloului general de distribuție:

Număr de Dimensiuni exterioare UM Cod articol Preț (euro)

rânduri [mm]
2 300 x 405 x 113 2 x 12 8GB13 221 20.6

Alegerea contactoarelor:

Ue (V c.a) Ie (A) UC (V c.a) UC (V c.c) Cod articol Preț

(euro)
2 contacte normal 250 20 230 - 5TT5 800-0 24.0
deschise (ND)

Alegerea regletelor:
Cod articol Descriere Număr de bucăți

SI-512 Terminal strip threated 12 pin x 10,0 mm2 2

Alegerea termostatelor:

Cronotermostat de ambianță CMT 907, produs de firma „Markus Automatik

SRL”

25
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cronotermostatul CM907 este destinat să asigure controlul automat al

temperaturii funcție de timp în instalațiile de încălzire sau răcire din vile sau
apartamente. Poate fi folosit ca parte a sistemului în conjuncție cu centrale
murale, arzătoare cu combustibil lichid sau gazos, pompe circulație, ventile de
zonă motorizate și sisteme de încălzire electrice <8A.

Caracteristici:

Mod de control P+I (proporțional + integral) pentru a asigura o creștere

controlată a temperaturii în circuitul tur, fapt ce evită dilatarea bruscă a
conductelor și apariția zgomotelor în sistem, variația temperaturii în
circuitul tur și ambient are o valoare mică.
Programare pe 7 zile, 6 nivele independente de schimbare a valorii temperaturii
pe zi.

Tasta Party pentru menținerea temporară/ajustarea temperaturii
curente cu 1-23 ore.

Tasta Zile Libere copiază programul de duminică în ziua respectivă sau
următoare asigurând temperatura dorită în zilele de odihnă fără a
reprograma cronotermostatul.

Tasta vacanță realizează economie de energie prin reducerea
temperaturii pe o perioadă de 1 la 99 de zile, revine la operarea normală
la sosirea programată din vacanță.

 Supracomanda manuală a temperaturii programate până la următorul

punct de comutare

 Tastă pentru afișarea temperaturii de referință, în mod curent se afișează

temperatura ambiantă
 Memoria EEPROM păstrează la infinit programul reglat de utilizator.
 Poziția OFF a comutatorului asigură protecție anti-îngheț reglabilă la
minimum 5°C.
 Afișază: temperatura ambiantă, cazan pornit, ora curentă, data, regim
lucru, baterie consumată
 Trecere automată de la ora de vară la ora de iarnă și invers.

Setări instalator, regim de lucru ce permite ajustarea parametrilor următori:

26
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 Optimizare (activă sau inactivă) asigură atingerea temperaturii dorite la

ora programată prin oprirea sau pornirea instalației în avans, memorându-se
perioada de timp necesară.
 Afișarea orei în format 24h sau 12h AM/PM
 Ajustarea limitelor de minim și maxim a gamei de reglare a temperaturii
 Banda de proproționalitate ajustabilă de la 1,5 la 3°C
 decalarea cu ±1...3°C a temperaturii citite în cazul instalării într-un loc
inadecvat
 Timpul minim de pornire 1, 2, 3 sau 5 minute (minim 10% dintr-un ciclu
pornit/oprit)
 Frecvența ciclurilor pornit/oprit pe oră ale cazanului , ajustabil 3, 6, 9, 12.
 Senzor de temperatură exterioară – doar monitorizare
 Senzor de temperatură din altă cameră – exclude senzorul încorporat
 Protecție anti-gripare pompă
 Comutare releu: putere rupere 3A / putere rupere 8A (pentru încălzire
electrică), în regimul de putere 3A viața bateriilor este prelungită și zgomotul
de comutare redus.

Alegerea cablurilor de alimentare:

Număr Grosime Grosime Diametru Masă Masă

conductoare x nominală nominală exterior
cupru cablu
secțiune izolație manta
(inf.)
nominală exterioară (inf.) (inf.)
[mm]
[mm2] [mm]
[mm] [kg/km] [kg/km]
2 x 1.5 0.80 1.80 10.60 27 150

4. Concluzii:

Asa cum s-a precizat si in introducere, un sistem se incalzire electrica prin

pardoseala este eficient numai in prezenta unei izolatii termice a cladirii.
Deoarece, energia electrica are un cost relativ ridicat, eficienta maxima din

27
Universitatea „Politehnica” Timișoara Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

punct de vedere economic este atinsa la combinarea acestui mod de incalzire

cu surse neconventionale de energie (ex: panouri solare).

Pretul obtinut al echipamentelor este comparabil cu cel al unei centrale

termice.

28