Lucrarea Nr.

PREZENTAREA LABORATORULUI. NORME DE PROTECŢIA MUNCII.

INDICAŢII METODICE. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA
SISTEMULUI ELECTROENERGETIC ROMÂNESC.

1.1. Scopul lucrării

Scopul lucrării este prezentarea laboratorului de Reţele Electrice, a particularităţilor legate de efectuarea
lucrărilor în acest laborator, precum şi prelucrarea cu studenţii participanţi la lucrări a normelor de protecţia muncii ce
trebuie asigurate pe durata şedinţelor de lucrări.
De asemenea în cadrul acestei lucrări se prezintă istoricul producerii, transportului şi distribuţiei energiei
electrice în ţara noastră, în Banat, precum şi formarea sistemului electroenergetic românesc.

1.2. Prezentarea laboratorului

Laboratorul de Reţele Electrice urmăreşte rezolvarea aplicativă a problemelor teoretice abordate în cadrul
cursurilor de Transportul şi Distribuţia Energiei Electrice, Reţele Electrice. În acest sens el este dotat cu modele pe care
se pot soluţiona practic problemele specifice acestei discipline, modele concepute în majoritate de către membrii
colectivului de Reţele şi Sisteme Electroenergetice şi care au fost executate prin autodotare în atelierele Catedrei de
Electroenergetică a Universităţii Politehnica din Timişoara prin concursul personalului tehnic existent.
Alimentarea cu energie electrică a laboratorului se efectuează prin intermediul unui tablou de distribuţie (dulap
de alimentare) conectat prin intermediul unui contactor trifazat la reţeaua de alimentare cu energie electrică a corpului
de clădire C al Facultăţii de Electrotehnică şi Electroenergetică, reţea alimentată din postul de transformare al
facultăţilor cu profil electric, de un transformator de 20/0,4 kV şi putere 1000 kVA.
De la tabloul de distribuţie sunt alimentate panourile de alimentare ale meselor de lucru. Fiecare panou de
alimentare este prevăzut cu două circuite trifazate şi cu două sau trei circuite monofazate care alimentează priza (fig. 1).
Circuitele trifazate sunt prevăzute cu câte un întrerupător şi un bec de semnalizare care indică prezenţa tensiunii la
bornele RSTN ale fiecărui circuit trifazat când întrerupătorul corespunzător este închis. Tensiunea la prize se obţine
direct prin închiderea contactorului de la tabloul de distribuţie.

Fig. 1.1. Panou de alimentare

1 - bec de semnalizare;
2 - întrerupător;
3 - prize monofazate.

În laborator se găsesc amplasate următoarele instalaţii principale:

• model trifazat pentru linii electrice aeriene de transport trifazate, ce poate modela linii electrice aeriene (LEA) de
400 kV de diferite lungimi, prin intermediul mai multor octopoli legaţi în lanţ, având schemele echivalente în π;
• model monofazat pentru LEA de transport cu trei cuadripoli, care poate modela LEA de diferite lungimi şi nivele
de tensiune prin intermediul schemelor echivalente cuadripolare în π;
• model de consumator complex: motoare electrice trifazate şi rezistoare;
• bobină de reactanţă cu miez reglabil;
• transformator de servicii proprii de conexiune Y0/Z0; 24 kVA;
• autotransformator reglabil trifazat, cu comandă; 48 kVA;
• stand cu contoare electronice de tip ABB;
• transformatoare cu trei şi respectiv cinci coloane, cu înfăşurări multiple şi de putere 5 kVA;
• două sisteme de achiziţie şi prelucrări de date, pe bază de plăci de achiziţie cu 16 canale analogice şi 8 ieşiri
digitale, pe 12 şi respectiv 32 de biţi cu frecvenţe de eşantionare de 50 k eşantioane şi respectiv 200 k eşantioane;
• componente LEA: cleme, armături, izolatoare, conductoare;
• componente LES: mostre fasonate de cabluri de joasă, medie şi înaltă tensiune, cutii terminale şi altele.

1.3. Norme de protecţia muncii

a) Înainte de începerea montajelor se va verifica:

• situaţia surselor de tensiune, dacă acestea sunt sau nu conectate;
• situaţia comutatoarelor, care trebuie să fie în poziţia „Oprit” întrerupând alimentarea bornelor de acces. Pentru
comutatorul aferent bornelor de alimentare la care se va racorda montajul se vor agăţa plăcuţe avertizoare de
tensiune.
b) Se vor descărca condensatoarele cu care urmează să se lucreze prin scurtcircuitarea bornelor lor de acces.
Observaţie: La încheierea lucrării, bornele condensatoarelor se vor scurtcircuita.
c) Montajele şi modelele se vor conecta la reţeaua de alimentare numai cu aprobarea conducătorului lucrării.

- L1 - 1 -
d) Legăturile la montaje (modele) vor fi fixe; modificările necesare altor determinări se vor face numai după ce, în
prealabil se va întrerupe alimentarea cu energie electrică.
e) Se interzice părăsirea montajului (modelului) unde se execută lucrarea în timpul orelor de laborator.
f) În timp ce se lucrează sub tensiune, nu se vor atinge părţile metalice ale aparatajului utilizat la lucrare.
g) Carcasele metalice ale aparatelor se vor lega la pământ.
h) În caz de electrocutare se va acorda primul ajutor prin întreprinderea următoarelor acţiuni:
• se înlătură pericolul prin deconectarea sursei. Ţinându-se seama că, în momentul întreruperii alimentării
electrocutatul poate cădea, se vor lua măsuri pentru prevenirea lovirii sale;
• se face apel la salvare şi până la venirea acesteia se acordă primul ajutor.

În practică accidentele grave se reduc la trei cazuri, îngrijirile simple fiind:

• dacă accidentatul are o rană foarte mare sau o arsură de suprafaţă se face pansarea cu o rufă proprie curată. Dacă
accidentatul sângerează abundent, pansarea se efectuează după ce s-a aplicat un pansament compresiv sau un
garou.
• dacă accidentatul a suferit o lovitură violentă: dacă lovitura a fost la membre se imobilizează membrele atinse, iar
dacă lovitura a fost la cap sau la stomac se transportă rănitul, culcat, la spital.
• dacă accidentatul şi-a pierdut cunoştinţa datorită efectelor curentului electric, se va readuce la starea conştientă prin
respiraţie artificială.

1.4. Indicaţii metodice privind desfăşurarea lucrărilor de laborator

Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, studenţii vor citi în prealabil lucrarea de laborator, notând pe scurt în
caietul de lucrări ideile principale şi schemele utilizate.
a) Studenţii vor realiza montajul care va fi conectat la reţea numai după ce a fost verificat de conducătorul lucrării.
b) Studenţii se vor prezenta la laborator cu mijloacele de calcul adecvate.
c) Înainte de începerea lucrării practice se va face verificarea cunoştinţelor studenţilor. Studenţii nepregătiţi nu vor fi
admişi la lucrare.
d) În caietul de laborator rezumatul lucrării se va completa cu rezultatele măsurătorilor efectuate şi cu reprezentările
grafice indicate.

1.5. Formarea şi dezvoltarea sistemului electroenergetic al României

Sistemul electroenergetic românesc s-a constituit în perioada 1950-1960, având drept scop crearea bazei
energetice capabile să asigure dezvoltarea economică a ţării. Practic s-au interconectat sistemele electroenergetice
locale, avându-se în vedere situaţia zonelor excedentare şi deficitare de energie electrică şi necesităţile de interconectare
cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine. Într-o perioadă relativ scurtă puterea electrică a crescut de la 740 MW
la circa 11600 MW. Evoluţia staţiilor, a posturilor de transformare precum şi aceea a liniilor de transport şi distribuţie a
urmărit alimentarea consumatorilor cu energie electrică, cu precădere a industriei, care a reprezentat principalul
consumator şi realizarea unor producţii de energie electrică pe seama hidrocarburilor şi cărbunilor indigeni şi
echilibrarea balanţelor, în special în deceniul 9, prin importuri.
S-au construit un număr important de hidrocentrale, ajungându-se ca în anul 1989 să se utilizeze circa 40 % din
potenţialul hidroenergetic al ţării, economic amenajabil. Structura puterii instalate în sistemul energetic este prezentată
în fig. 1.2.

Fig. 1.2. Structura puterii instalate în SEN la finele anului 1996.

Prima LEA trifazată de 25 kV din ţara noastră lega Câmpina de Sinaia, avea o lungime de 31,5 km, cu
2
conductoare de cupru de 35 mm , realizată pe stâlpi metalici şi a fost pusă în funcţiune în anul 1900.
În anul 1915 a fost pusă în funcţiune linia de 55 kV Reşiţa - Anina, de 25 km lungime, cu conductoare active
2 2
de cupru de 50 mm şi de protecţie din oţel de secţiune 35 mm , pe stâlpi metalici, fiind prima linie cu o tensiune mai
mare de 50 kV din ţara noastră.

- L1 - 2 -
 Prima linie de 60 kV, pe traseul Floreşti - Nedelea - Ploieşti - Bucureşti (Grozăveşti) de 81,3 km lungime, cu
2
conductoare din cupru de 50 mm , pe stâlpi metalici cu dublu circuit, a fost pusă în funcţiune în anul 1924.
În 1930 a fost pusă în funcţiune prima linie de 110 kV pe traseul Dobreşti - Târgovişte - Bucureşti
(Grozăveşti), iar în anul 1961 - prima linie de 220 kV Bicaz - Sângeorgiu de Pădure.
Prima linie de 400 kV s-a pus în funcţiune în 1965 prin trecerea la 400 kV a LEA Iernut - Mukacevo, iar prima
linie internă de 400 kV a fost pusă în funcţiune în 1971 pe traseul Porţile de Fier - Bucureşti Sud.
Reţelele de înaltă tensiune s-au dezvoltat continuu astfel încât la nivelul anului 1996 existau:
Linii de 15-110 kV 136,5 mii km
Linii de 220 kV 3,6 mii km
Linii de 400 kV 4,3 mii km
Linii de 750 kV 154,0 km
Linii de joasă tensiune 161,2 mii km
Schema sistemului electroenergetic naţional la nivelul anului 1996 se prezintă în fig. 1.3.

Fig. 1.3. Sistemul energetic naţional.

Una din problemele deosebite care se ridică în faţa SEN este interconectarea cu sistemele vest-europene,
UCTE, fapt în curs de realizare. Sub acest aspect trebuiesc asigurate şase aspecte importante ale funcţionării sistemului
energetic naţional şi anume:
• acoperirea consumului;
• reglajul primar al puterii;
• reglajul secundar frecvenţă-putere;
• reglajul tensiunii;
• siguranţa funcţionării la criteriul N-1 elemente;
• măsuri antiavarie.

1.6. Dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie în zona Banatului

Dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie în zona Banatului a urmărit îndeaproape dezvoltarea pe plan
european şi local a acestor instalaţii. Astfel:
• în anul 1928 s-a realizat prima interconexiune de medie tensiune între două localităţi: Timişoara şi Freidorf printr-o
LEA de 10 kV;
• în 1956 s-a pus în funcţiune prima staţie de 110 kV - staţia Reşiţa;
• în 1956 a fost pusă în funcţiune LEA de 110 kV Paroşeni - Oţelu Roşu;
• în 1966 a fost pusă în funcţiune LEA de 220 kV Mintia - Timişoara;
• în 1972 s-a construit prima LEA de 400 kV Arad - Szeged, cu punerea în funcţiune la 220 kV;
- L1 - 3 -
• în 1998 a fost pusă în funcţiune staţia de 400 kV Mintia, iar în 2000 staţia de 400 kV Arad.
Schema reţelelor de 220-400 kV deservite de Sucursala de Transport Timişoara se prezintă în fig. 1.4.

Fig. 1.4. Schema reţelelor de 200-400 kV deservite de Sucursala de Transport Timişoara.

Situaţia actuală a SEN este prezentată în cadrul laboratorului printr-o schemă sinoptică, permiţând studenţilor
urmărirea facilă a configuraţiei SEN.

- L1 - 4 -