You are on page 1of 2

Monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul

Chișinăului este unul din principalele simboluri ale Independenței


Republicii Moldova. Inaugurat acum 90 de ani, cu ocazia
împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România, astăzi,
monumentul marelui domnitor este locul unde la cele mai
importante evenimente depun flori și se închină atât oficialii,
inclusiv străini, cât și cetățenii de rând. Lângă monumentul
domnitorului s-au adunat mulțimile la marile adunări naționale
care au culminat cu ieșirea Republicii Moldova din URSS.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de
zbuciumată ca și locuitorii acestei bucăți de pământ – a fost evacuat de
două ori de la Chișinău, alături de sute de mii de moldoveni care s-au
retras de frica sovieticilor, apoi a fost adus înapoi, dar a stat aproape
jumătate de secol în umbra celui care la acea vreme era considerat
marele eliberator – Lenin. Chiar și atunci, nu a fost uitat, iar unii din
cei care au încercat să-i redea valoarea, au ajuns și la închisoare.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost inaugurat la 29 aprilie


1928, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu
România. Acesta reprezintă una din cele mai importante opere ale
reputatului sculptor basarabean din perioada interbelică, Alexandru
Plămădeală. Inițial, s-a dorit ridicarea unui monument dedicat Unirii,
dar până la urmă o comisie condusă de Pantelimon Halippa a decis că
Basarabia avea nevoie de un simbol și Ștefan cel Mare. Era un ideal
pentru basarabeni, povestește scriitorul și publicistul, Iurie Colesnic.
Sculptorul Alexandru Plămădeală a fost desemnat să facă macheta, iar
statuia pe care o avem astăzi în centrul Chișinăului este a treia variantă
propusă de artist.

Însă monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt nu a stat prea mult timp
în centrul Chișinăului, deoarece în iunie 1940, odată cu anexarea
Basarabiei la fosta URSS, acesta a fost evacuat odată cu armata
română și cu peste 200 de mii de basarabeni care au trecut Prutul.
Până în 1942 a stat la Vaslui, după care, în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial a fost readus la Chișinău. La 25 august 1942 a fost
postat în fața Arcului de Triumf, iar peste exact doi ani a fost evacuat
la Craiova, înainte ca armata sovietică să intre din nou în Chișinău.
Însă, o comisie formată din reprezentanți deja ai Moldovei sovietice,
care se ocupa de recuperarea valorilor culturale, a decis readucerea, în
anul 1945, a monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt la Chișinău.
Acest lucru a fost posibil în mare parte datorită intervenției
sculptoriței Claudia Cobizev, o discipolă a lui Alexandru Plămădeală.
De data aceasta, a fost instalat în adâncul grădinii publice din
Chișinău, pe atunci parcul Pușkin, iar o parte din însemnele sale au
fost schimbate și denaturate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost


delăsat, în schimb, în centrul Chișinăului, a fost instalat monumentul
lui Vladimir Lenin. Mai mult, în anul 1964 a existat o tentativă de a-l
muta statuia marelui domnitor din centrul Chișinăului, sau chiar de a o
evacua din oraș, la Vadul lui Vodă. Atunci, un grup de studenți, la
inițiativa lui Mihai Moroșanu, au colectat aproximativ 3.000 de
semnături împotriva intenției de strămutare a monumentului.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a revenit pe locul unde a


fost amplasat inițial, pe un postament reconstruit conform variantei
originale, datorită primarului Nicolae Costin și ministrului Culturii și
Cultelor, Ion Ungureanu. După o muncă enormă și contra cronometru,
lucrându-se zi și noapte la restaurarea acestuia, monumentul a fost
dezvelit la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la
proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Peste aproape un an, în vara anului 1991, cu puțin timp înainte de


Marea Adunare Națională la care a fost proclamată Independența
Republicii Moldova, din centrul Chișinăului, din fața sediului de acum
al Guvernului a fost evacuat monumentul lui Lenin, în urma unui plan
amplu, pus la punct la fel de primarul de atunci al orașului, Nicolae
Costin.

You might also like