Fortificația și biserica[modificare | modificare sursă]

Cetatea bisericească se află în piața centrală din Codlea. Din construcția romanică de secol al XIII-lea se
mai păstrează portalul de vest. În absența unor cercetări arheologice exhaustive, este greu de stabilit
astăzi dacă biserica inițială a fost construită în formă de bazilică sau de biserică sală.
Portalul cu trei retrageri succesive, cu arc plincintru, are pereții formați din colonete cărora le este atașată
o friză de capiteluri cu decorație de palmete și figurine umane. În secolul al XV-lea biserica romanică a
fost transformată într-o biserică sală gotică. Corul este prevăzut cu o absidă 5/8 precum și cu o boltă în
leagăn cu penetrații, cu nervuri de cărămidă dispuse în formă de plasă. Nervurile pornesc de la console
decorate diferit. Sacristia din nordul corului se dezvoltă pe două niveluri și are bolți în formă de plasă, cu
nervuri din cărămidă. La începutul sec. al XVIII-lea a fost realizat valorosul tavan casetat în sala bisericii,
format din 252 de panouri pictate.[2]
În sud-estul bisericii se ridică turnul clopotniță, un donjon masiv care, prin completări succesive, a ajuns
să aibă pereți de 5 m grosime. O incintă fortificată de formă poligonală înconjoară biserica. Ea a fost
realizată la începutul sec. al XV-lea, după anul 1420, respectiv în urma primelor invazii turcești. Zidul de
incintă are o înălțime de 8–10 m, iar grosimea sa ajunge până la 2 m. În partea coamei a fost prevăzut cu
goluri de tragere și aruncare. În partea interioară au fost construite camere de provizii. Turnul primește în
anul 1892 aspectul actual neogotic. Altarul, opera lui Johannes Bartel din Brașov, înălțat în 1904, este de
asemenea neogotic. Amvonul este datat 1841. Orga, terminată în 1783, unul din cele mai valoroase
instrumente din Transilvania, are un pozitiv pe balustradă și este opera maestrului Prause din Silezia.
Tratarea cromatică aparține pictorului Oelhahn.
Clădirea primăriei a fost ridicată între 1828 și 1830 în sudul bisericii, alipită turnului clopotniță.[2]

Țara Bârsei este numită și Depresiunea Brașovului sau Depresiunea Curburii Carpatice și este
situată în zona dintre localitatea Apaţa la nord, Munții Piatra Mare, Postăvaru și localitatea Bran
la sud, Munții Perşani şi Măgura Codlei la vest și râurile Tărlung, Râul Negru și Olt spre est.
Denumirea ei provine de la râul Bârsa care este unul din principalele cursuri de apă din
Depresiunea Brașovului. De la Bârsa, numele din care provine și Brașovul (ambele nume având
probabil aceeași origine) a derivat bârsan (bârsană) care desemnează lână lungă și aspră.