Tema: Teoria Economica si Rolul ei in Sistemul Stintelor Econommice

Sub. 1 Teoria Economica sub aspect evolutic.

Sub. 2 Obiectul de studui al teoriei economice.
Sub. 3 Metodologia stiintei economice.
Sub. 4 Nivele de cercetare ale stiintei economice.
Sub. 5 Teoria economica si contributia acesteia la dezvoltarea progresului actual si de
perspectiva.

Sub.1
Teoria economica se dezvolta prin prisma a patru etape evolutive, distinctive, si anume :
1. Etapa prestiintifica incepe in antichitate si dureaza pina la mijlocul seculului 18.
2. Etapa de fundamentarea a principiiilor de baza.
3. Etapa de consolidare a stiintie economice propriu zise. Incepe in 1870 si dureaza pina in
1930.
4. Etapa de popularizare a stiintei economice. Incepe in 1930 pina in prezent.

Primele idei economice apar inca in antichitate, in india aintica, china, babilon, egipt, grecia si
roma antica.

- Ideile economice specifice indiei antice, apar in “Vede”, “Art hasastra”,in legile lui Manu si
in Kamasutra. Principalele idei sau reflectii economice, au fost :
1. Divizarea societatii indiene in patru castre, si numim castre, Brahmanii (preotii), Ksatrii
(regale,soldatii), Vaisa (producatorii agricoli, mestesugari,etc.), Sudrii (sclavii). Trecerea
dintr-o castra in alta era interzisa.
2. Rolul femeiei in societate

- China. In China antica a existat peste 100 de scoli dintre care, dintre care 5 au fost mai
importante :
1. Scoala Taoista sau Daoista
2. Scoala Confucianista
3. Scoala Legista
4. Scoala Moistilor
Ideile principale economice specifice Chinei au fost :
1. Toate lucrurile din univers sunt alcatuite din doua parti, Ian si In, Ian este de esenta
masculina si reprezinta activitatea, In de esenta femenina si reprezinta creativitatea.

2. Educatia maselor, apartine lui Confucius.

3. Se stabileste o ierarhie a relatiilor umane. Stapin (are drepatate) – Slujitor, Sot – Sotie,
Tata – Fiu, Frate mare – Frate mic, Prieten mare – Prieten mic.
4. Trebuie sa se inlocuiasca administrarea existenta a statului, cu o administrare bazata pe
legi.

- Babilon. In babilon a eixistat codul lui Hamurabi, cu 282 de articole, pentru prima data
de introduce munca salariata, reglemantarea dureatei scalviei. Fixarea ratei dobinzii.

- Egiptul antic. Este prima tara unde apare statul. In egipt se dezvolta cele 3 aspecte ale
statului, si anume aspectul :
a) Militar
b) Financiar
c) Al lucrarilor publice
Pamintul apartinea faraonului, cotele erau stabilite de catre scribe, care au fost primii
administrator.
Reflectiile economice caracteristice egiptului se gasesc in izvoarele :
a) “Invatamintele lui Ipuve”
b) “Invatamintele lui Mereacropol”
c) “Invatamintele lui Ahtoi, feciorul lui Duap, catre fiul lui myopic”

- Grecia antica. In grecia antica au existat doua curente :

1. Sofistii.
2. Socraticii. :
a) Teoria statului ideal
b) Interzicerea proprietatii private la nivelul conducatorilor, si dezvoltarea proprietatii
colective.
c) Societatea trebuie sa se dezvolte dupa legea diviziunii natuurale a muncii.
Xenofan, pentru prima data foloseste termanul de “o economie”, ce inseamna arta
conducerii cu o casa sau a unui polis sau a statului, considera ca principala ramura a statului
este agricultura. In lucrarea sa “desre venituri” analizeaza bogatia polisului atenian prin doua
forme, prin stoc, si flux.
 Aristotel. Are urmatoarele idei :
1. Dezvoltare proprietatii private
2. Dezvoltarea societatii, se realizeaza dupa legea dominatiei si supuneri, adica dupa
diviziunea sociala a muncii.
3. Aristotel pentru prima data introduce doua tipuri de valoare a produsului ;
a) Valoare de intribuintare
b) Valoare de schimb
4. Pentru prima data se descopera o functie a banilor si anume cea de schimb.
5. Aristotel descopera doua surse ale bogatiei :
a) Economia domestica – ansablul activitatilor economice, care au ca scop
producerea de bunuri necesare satisfacerii necesitatilor fiziologice ale omului.
b) Chremastistica – totalitatea activitatilor care au ca scop, produccerea bunurilor de
lux, sursele crematisticii sunt :
a. Comertul mare
b. Camata

- Roma Antica.
Roma antica a creat doua concept economice :
1. Lexul – contractul
2. Relatiile de priprietate :
a) Usus – dreptul de a folosi proprietatea
b) Usus fructus – dreptul de a folosi roadele proprietatii
c) Abusus – dreptul de a folosi rational proprietatea si a nu abuza de ea.

Cei mai de vaza ginditori a Romei antice au fost :

1. Cicero
2. Columela
3. Varro
4. Liniu Cel Batrin
5. Liniu Cel Tinar
Toti considerau ca agricultura este principal ramura a unui stat, dar aveu perspective
diferite asupra acestui sector.

Dupa caderea imperiului roman de apus, si pina in anul 1450 dureaza perioada evului
mediu. In evul mediu au existat doua curente :
1. Scolasticii
2. Canonistii – curentul canonist a fost divizat in doua parti :
 a) Tomismul in frunte cu Toma d’Aquino ( sec 10 - 13 ) cu principalele idei
economice :
a. Teoria pretului si salariului just
b. Proprietar asupra bunurilor si asupra mijloacelor de productie este
Dumnezeu.
c. Luarea de dobinda la credit este un pacat.
b) Nominalismul – vine din fr. nume. Cei mai de vaza reprezentanti Nicolae
Oresme ( studiaza deviatiile monetare ), Jean Buridan ( Magarul lui Buridan )
el pentru primam data vorbeste despre utilitatea unui bun, ca element al
valorii,

Perioada Renasterii

Din 1450 pina in anul 1750 reforma intelectuala, reforma bisericeasca (in anul 1502),
marele descoperiri geografice au contribuit la aparitia mercantelismului (din it.
mercato ce inseamna piata).
Tarile care foloseau mercantelismul :
1. Spania ( bulionism )
2. Franta ( colbertism )
3. Anglia ( commercial ) – inventarea legilor navigatie, de catre O.Cromwel.
4. Germania ( cammeralist ) – introduce impozitul progresiv, cu cit veniturile cres
cu atit impozite cresc.
5. Italia ( monetar ) – creditorii internationali erau Italienii.
6. Rusia
Aventajele mercantelismului pentru stiinta economica : Mercantelismul a contribuit
la :
1. Exprimarea teoriei cantitative a banilor.
2. Sursa bogatiei il reprezinta profitul commercial.
3. Aparitia economiei protectioniste
4. Dupa unii se naste stiinta economica 1615 – Tratat de economie politica, Antoan
Demoncretiei.

Din 1750 pina in anul 1870, in aceasta perioada apare prima scoala economica,
fiziocrata ( puterea naturii ). Fondatorul scolii fiziocrate Francois Quesnay, in anul
1758 vine cu tabloul economic ( opera sa de baza ), care se socoate primul circuit
macroeconomic.
 Clasa Producatorilor Clasa Rentierii Clasa Sterililor
2 mlr 2 mlr 1 mlr

Teoria Avansurilor

Anne Marie Turgo vine cu idea de capital, tot in aceasta perioada apare primul
current economic, numit liberalismul.
Ideile liberalistilor au fost :
1. Teoria Valoare-Munca – Adam Smith, primul mare economist al lumii,1774
apare biblia economistului, Abutia Natiunilor
2. Diviziunea muncii
3. Teoria Rentei, David Ricardo
4. Legea populatiei, Tomas Maltus( preot ) Exista doua tipuri de masuri :
1. Ex-ante – micsorarea nataltatii
2. Ex-post – majorarea mortalitatii
5. Legea debuseilor
Venit
Intreprindele Menajele
Cheltuieli
1803-1929

6. Legea sintezei economice

Din 1870 pina in anul 1930, aparitia doctrine marginaliste, cu trei scoli, scoala
austriaca, elvetiana ( scoala de la Lozan ), anglo-americana. Ideile caracteristice
perioade sunt :
1. Teoria valoare utilitate
2. Se inlocuieste termenul de economie politica cu cel de economix
3. Teoria dobinzii
4. 28 octombrie 1924, caderea bursei de pe Wall St.
5. 1929 – 1933 ce mai mare criza, “Noua Orientare” Roosvelt

Din 1930 pina in prezent, efectele marei crize, al doilea R.M., SUA devine
principalul creditor financiar, au loc sock-urile petroliere 74-76, aparitia tarilor
independente.
 Obiectul de studiu

Obiectul de studiu al teoriei economice a evoluat astfel : De la economie politica,

introdus de Antoan Demoncretien in anul 1615, economie politica este o lege de
guvernare a unui polis. A continuat cu Economixul ( Alfred Marshal ). A sfirsit cu
analiza economica, termen introdus de Abraham Frois
Obiectul de studiu a teoriei economice se bazeaza pe urmatoarele componente :
1. Idei Economice – sunt reflectii razlete in timp.
2. Teorie Economica – sunt ansamblu de idei care studiaza fenomenele si procesele
economice.
3. Fenomem Economic – reprezinta studierea la suprafata a activitatii economice.
4. Proces Economic – studierea in profuzime a activitatii economice.
5. Doctrina economica – reprezinta ansamblul de teorii economice sprijinite pe o
idee aconomica si reprezinta ineresele paturilor dominante in societate.
6. Paradigma – termen introdus de Thomas Cun, este ansamblul economistilor care
dezvolta o metodologie care sta la baza politicii economice a unui stat.
7. Revolutia Economica – trecerea de la oparadigma veche la una noua.
8. Contra Revolutie Economica – trecerea da la paradigma noua la una care a
existat anterior(veche).
9. Scoala Economica – reprezinta ansamblul de economisti care functioneaza in
cadrul unei paradigme.
10.Curent economic – ansamblu scolilor care functioneaza in cadrul unei
paradigme, sunt trei curente economice:
a) Liberalist – parintele curentului liberalist este Adam Smith, care a scris
“biblia economistilor” in 1776.
b) Curentul Socialist – parintele socialismului este Karl Marx, opera de baza
“Capitalul”.
c) Curentul Chenisismul – parintele este John Meinard Keins, in 1936 acesta
scrie teoria generala a folosirii minii de lucru, a ratei dobinzii si a banilor.
11.Mega Tendinta Economica – reprezinta acel curent economic care are cea mai
mare durabilitate in timp. Sunt doua mega tendinte : Leberalista,Chenisista.
12.Gindirea Economica – cel mai vast elelemt economic, include toate elementele
anterior analizate. Exista 4 Gindiri Economice :
a) Gindirea Economica Antica
b) Gindirea Economica Medievala
c) Gidnirea Economica Moderna
d) Gindirea Economica Contemporana
 Metodoligia

In stiinta economica nu exista o metoda universala dar totusi exista trei abordari
metodologice :
1. Fizicomecanicista – preia din fizica diferiti termeni : echilibrul, dezechilibru,
starea economiei statica, dinamica, piata transparenta, piata opaca.
2. Biologicoorganicista – procesele si fenomenele economice se dezvolta ca
organismele vii. Sustinatorii acestei teorii : Vladimir Lenin. Termeni utilizati :
concurenta, jungla, menegerul ursuletul de plus, maimutele( salariatii ), cuib de
napirci( mediul este imprevizibil ), organizatie, etc.
3. Abordarea Psihologica – in abordarea psihilogica omul este atit obiect cit si
subiect de investigatie.

Metodele care se folosesc in economie sunt :

1. Analiza – descompunerea fenomenului in partile componente.
2. Sinteza – este unirea partilor fenomenului anterior separate prin analiza.
3. Inductia – studierea fenomenului de la particular la general.
4. Deductia – studierea fenomenului de la general la particular.
5. Modelarea matematica – construirea unui model analog cu cel din realitate.

Nivele Economice

In teoria economica exista patru nivele de cercetare a fenomenelor si proceselor

economice :
1. Microeconomic – analiza fenomenelor si proceselor economice la nivel de
interprindere.
2. Macroeconomia – reprezinta studierea mecanismuui de functionare a economiei
nationale, economia unei tari.
3. Miezoeconomic – studiaza economia unei ramuri( sectorul primar, secundar…)
sau economia pe zone geografice.
4. Mondoeconomic – studierea economielor la nivel mondial.

Aportul stiintei economice

Stiinta economicca are urmatoarele functii :

1. Functia cognitiva – functia de cunoastere, prin intermediul ei noi obtinem info
despre fenomenele economice
 2. Functia metodologica – teoria economica ofera arsenal pentru cunoasterea
elementelor din economia reala.
3. Functia aplicativa – permite rezolvarea urmatoarelor problem din societate:
1. Rezolvaea dilemei – resurse limitate, nevoi nelimitate
2. Problema dezechilibrului monetar
3. Problema malnutritiei
4. Rezolvarea insecuritatii energetice
5. Problema Somajului
6. Problema inflatiei
7. Problema terorismulu mondial

Tema 2 : Activitatea Economica : Aspecte Dimensionale, Componente Fundamentale

Sub. 1 Activitatea Economica : Esenta si Clasificari

Sub. 2 Nevoile, Necesitatile, Aspiratiile si Interesele Umane
Sub. 3 Resursele caracterul si diversitatea lor, dilema : nevoi/resurse
Sub. 4 Bunurile Economice – Produs Al activitatii Economice
Sub. 5 Agentii Economici – Subiecti Fundamentali ai activitatii economice

Sub.1
Activitatea economica se deosebeste de activitatea de anteprenoriat, activitatea
economica reprezinta – o decizie binevola, o dezicie economica a unui individ sau a
unui grup de indivizi care au ca scop aprovizionarea, producerea, circulatia, repartitia
si consumul de bunuri si servicii care ar satisfice nevoile umane.
Fazele activitatii economice sunt :
1. Cercetarea pietii – vizeaza studierea cererii potentiale, analiza timpului optim de
lansare a produsului, etc.
2. Faza de aprovizionare – consta in cautarea, cumpararea si admenistrarea de
resurse pentru procesul de productie
3. Productia – cea mai simpla def a productiei este, tranfsormarea intrarilor ( a
resurselor ) in iesiri, adica in bunuri si servicii, productia poate fi de doua tipuri
dupa rezultatul final :
a) Productie materiala – transformarea cantitativa, calitativa, structurala a
resurselor in bunuri economice cu o utilitatea sporita
b) Prestarea de servicii – cind rezultatul productiei sunt serviciile.
Exemple de sercifii : bancare, de consultanta, turistice, eclisiastice,
hoteliere, invatamint
 4. Repartitia – este distribuirea si redestribuirea veniturilor intre participantii la
viata economica
5. Circulatia – drumul pe care il parcurge un bun, produs, de la producator la
consumator, circulatia se realizeaza prin :
a) Canale de distributie
a. Canalul direct, scurt – cind producatorul vinde direct
consumatorului, prin magazinele de fabrica, de producator
b. Canal mediu – cind apare un intermediar intre producator si
consumator.
c. Canal lung – cind apar doi si mai mult intermediari intre
producatori si consumatori.
6. Consumul – este folosirea bunurilor si a serviciilor, consumul poate fi :
a) Consum intermediar – este utilizarea de bunuri pentru a produce alte
bunuri
b) Consumul final – este folosirea bunurilor pentru necesitatile personale,
colective
7. Reactiile post consum – reprezinta suma atitudinilor consumatorului despre
bunul utilizat sau serviciul prestat, reactiile post consum sunt de doua tipuri :
a) Pozitive
b) Negative
8. Protejarea mediului ambiant – reprezitna totalitatea masurilor de conservare si
ameliorare a parametrilor ambientali, aprenta ecologica este urma pe care o lasa
un produs asupra mediului.

Nevoia

Nevoia este o stare de constientizare a unei lipse, in teoria economica exista

urmatoarele specificatii :
1. Nevoia
2. Aspiratii – este cind consumatorul constientizind nevoia doreste un anumit bun
pentru a isi satisfice.
3. Cerinta – este aspiratia dublata de capacitatea de plata,
Caracteristicile nevoii sunt :
1. Sunt nelimitate ca numar
2. Sunt limitate ca capacitate
3. Sunt concurente
4. Nevoile sunt complementare
5. Nevoile se sting prin saturatie
Exista diverse tipologii a nevoilor :
 1. Nevoi somatice, fiziologice
2. Nevoi de grup
3. Tipologia dupa Sigmunt Freud : sunt nevoi satisfacute, nevoi nesatisfacute
4. Tipologia Abraham Maslow :
a) nevoi fiziologice ( cele mai multe )
b) nevoi de siguranta ( politia, farmacia )
c) nevoi sociale ( nevoie de comunicare, prietenie, dragoste )
d) autoafirmarea
e) respectul

Resursele

Resursele sunt totalitatea elementelor directe si indirecte tangibile si intangibile,

masurabile si ipotetice, care pot fi atrase in procesul de productie.
Resursele se clasifica dupa urmatoarele criterii :
1. Dupa posibilitatea de multiplicare :
a. Regenerabile
b. Neregenerabile
2. Din punct de vedere al cunoasterii :
a. Masurabile
b. Ipotetice ( presupuse )
3. Din punct de vedere al componentei :
a. Resurse Materiale
b. Resurse demografice
c. Resurse financiare
d. Resurse informatice
e. Resurse de timp
4. Din punct de vedere al apartenentei :
a. Resurse proprii
b. Resurse atrase ( imprumutate )

In teoria economica exista dilema nevoi “nelimitate/resurse limitate “ de aceea

centrul de greutate al activitatii economice ghideaza in jurul folosifii rationale a
resurselor si gasirea alternativelor.

Bunurile

Bunurile reprezitna niste elemente masurabile tangibile, care satisfac necesiatatile

umane.
 Bunurile pot fi bunuri libere care se gasesc in natura, sunt consumate fara fi platie.
Bunuril economice care sunt rezultatul activitatii economice, pentru folosirea lor se
plateste un cost si nu se gasesc in natura.
Bunurile se clasifica dupa urmatoarele criterii :
1. Dupa destinatie – prod. Factori ( bunurile care se folosesc ca factori de
productie ), satisfactori ( bunurile care se folosesc direct in consumul personal,
colectiv )
2. Din punct de vedere al componentei – bunuri omogene ( otelul, griul ), bunuri
eterogene ( softurile )
3. Din punct de vedere al proprietatii – bunuri private ( pentru care se plateste ),
bunuri publice
4. Din punct de vedere al relatiei de piata – bunuri marfare, bunuri non marfare
5. Din punct de vedere al deplasarii in spatiu – bunuri mobiliare, bunuri imobiliare
6. Din punct de vedere al stadiului producerii – bunuri primare ( cele care se
folosesc liber din natura fara a petrecce un stadiu de prelucrare), bunuri
intermediare ( cele care se gasesc in anumite stadii de prelucrare ), bunuri finite
( cele care se gasesc in ultimul stadiu de prelucrare, ex brinza )
7. Din punct de vedere al relatiei intre bunuri – bunuri substituibile ( concurente,
se pot inlocui unul prin altul ), bunuri complementare ( sunt cele care se
folosesc impreuna pentru satisfacerea unei necesitati ), bunuri derivate ( care se
succed in cadrul unei filiere ), bunuri indiferente ( intre aceste bunuri nu poate
sa existe nici un fel de legatura )

Pentru prima data notiunea de bun a fost introdusa de catre exponentul scolii
austriece, Karl Menger, el sustinea ca : “un produs poate devein bun daca intruneste
urmatoarele conditii :
1. Sa existe nevoia.
2. Sa existe produsul.
3. Omul sa cunoasca produsul care satisface nevoia.
4. Omul sa isi poata permite produsul care ii satisface nevoia.”

Sub. 5 Agenti aconomici

Agentii economici sunt actorii, subiectii, participantii la viata economica.

Agentul economic este o persoana, fizica si/sau juridica, care benevol desfasoara o
activitate economica, in teoria economica exista urmatoarele tipuri de agenti
economici :
 a. Intreprinderile – totalitatea institutiilor care au ca scop producerea de bunuri
si/sau prestarea de servicii.
Totalitatea intreprinderilor dintr-o tara alcatuiesc sectorul real al economiei.
b. Menajele – sunt totalitatea institutiilor care au ca scop consumul ( salariatii,
consumatorii proriu zisi, pensionari, etc. )
c. Institutiile financiare si de asigurari – sunt totalitatea untatilor care au ca scop
atragerea, multiplicarea disponibilitatilor banesti precum si transformarea
riscului individual in risc colectiv, in baza unei prime de asigurari.
d. Administratiile publice – sunt agenti care au ca scop distribuirea abutiei
nationale in baza serviciilor non marfare, statul.
e. Administratie private - totalitatea agentilor economici cu scopn non – lucrativ.
f. Restul lumii – cuprinde totalitatea agentilor economici nerezidenti a unui stat,
adica strainii.

Tema 3 : Alegerea Rationala in baza posibilitatilor de productie si a costului alternativ.

Sub 1. Dilema Alegerii economice. Modelul celor 4 C.

Sub 2. Costul de oportunitate curba posibiltatilor de productie.
Sub 3. Factorii de productie traditonali. Combinarea si utilizarea factorilor de
productie dupa criteriile de rationalitate si optimalitate.

Sub 1.

In teoria economica din punct de vedere al alegerii se deosebesc doua tipuri de

economie :
1. Economia pozitiva – care arata ce se poate intimpla intr-o economie daca
fenomenele si procesele economice al cursul lor firesc.
2. Economie normativa – care demonstreaza ce se poate intimpla intr-o economie
daca fenomenele si procesele economice sunt ghidate, normalizate.
Problema alegerii economice deriva din resursele limitate de care dispone o
societate, de aceea orice comunitate economica fie tara, trebuie sa raspunda la cei patru
C sustinuti de Paul Samuelson :
1. Ce se produce, Ce sa produca tara – bunurile si serviciile care sunt necesare
populatiei.
2. Cum sa se produca ( ce tohnologii sa se foloseasca ca resursele sa fie folosite
rational si sa se obtina bunuri cu utilitati sporite.
 3. Cind se se produca ( care este timpul de producere, cit dureaza si cum se
gestioneaza stoc-urile.
4. Cine sa consume – se defineste segmental de consumatori, dupa criteriul
geografic, demografic, psihografic.
Alegerea economica in afara de faptul ca trebuie sa isi defineasca modelul celor 4 C,
mai depinde si de :
a. Gradu de izestrare a tarii cu resurse
b. Resursele demografice ( oamenii )
c. Structura economiei
d. Influenta statului in economie
e. Psihologia sociala
f. Traditiile
g. etc.
Astfel s-au format urmatoarele tipuri de economii :
a. Economie Texana
b. Capitalismul Renal ( Japona )
c. Peternalist de piata
d. Social de piata ( Tarile Scandinave )
e. Vest-European
f. Orientat spre exterior ( tarile care nu au de cit o singura resursa )

Sub 2.

Costul de oportunitate reprezinta suma sanselor sacrificate de la obtinerea si

consumarea unor bunuri. Primul care analizeaza costul de oportunitate este Frederick
Von Vaizler cu legea care ii poarta numele.
Instrumentul care se ocupa cu studierea costului alternativ este curba posibilitatilor
de productie. Pe curba posibilitatilor de productie sunt amplasate combinatiile posibile
de bunuri pe care o intreprindere le poate dobindi, sau produce.

Resurse
X Y
0 100
10 90
20 80
100 0
 Daca firma produce bunurile concepute pentru punctul N(constringere), aceasta
inseana ca firma foloseste inefficient resursele de care dispne, are un menegment
defectuos si are o productivitate a muncii scazuta.
Pe termen scurt firma nu poate sa concoapa produse caracteristice punctului
M(extindere) , pentru ca are insuficienta de resurse, dar pe viitor aceasta firma poate sa
atraga investitii sis a isi mareasca capacitatea de productie, sa isi sporeasca
productivitatea muncii, si sa propulseze un menegment efficient.
Nu trebuie de subestimat valoarea legii lui Vaizer. In Teoria economica sunt
multiple exemple care au neglijat teoria costului alternativ :
1. Bulionismul Spaniol
2. Mercantelismul Fancez

Sub. 3 Factorii de Productie si Combinarea factorilor de productie

Factorii de productiei reprezinta totalitatea resurselor care sunt atrase in circuitul de
productie, exista urmatoarea tipologie a factorilor de productie :
1. Dupa natura lor sunt :
a. Factori de productie primari :
a) Munca
b) Natura( factor de pamint )
b. Factorii derivati :
a) Capitalul
2. Din punct de vedere al teoriei economice :
a. Factor de productie traditional :
a) Munca
b) Natura
c) Capitalul
b. Factori de productie netraditional ( neofactori ) :
a) Progresul tehnico-stiintific
b) Abilitatea antreprenorului
c) Bancile de selectie
3. Din punct de vedere al divizibilitatii :
a. Divizibili ( se pot imparti fara a dauna structura si calitatea acestora )
b. Indivizibili ( care nu pot fi impartiti )
4. Din punct de vedere al cerintelor de piata :
a. Factori gasiti din abundenta
b. Factori deficitari
5. Din punct de vedere al consumului :
 a. Factori partial consumabili – sunt factori care participa la mai multe
cicluri de productie, se consuma treptat si treptat isi tranfera valoare lor
valorii noului produs.
b. Factori total consumabili – factorii totalt consumabili sunt cei care
participa intr-un singur ciclu de productie, se consuma total si isi
transfera total valoarea lor asupra volirii noului produs.
6. Din punct de vedere al inlocuiri :
a. Factori substituibili
b. Factori nesubstituibili

Combinarea factorilor de productie sa face dupa criteriul de divizibilitate si

adaptibilitate, combinarea factorilor de productie reprezinta unirea lor in vederea
producerii de bunuri sa prestarii de servicii.
Adaptabilitatea este capacitatea factorilor de productie de a se asocial unul cu altul in
vederea producerii de bunuri sau prestarii de servicii.
Substituirea factorilor de productie reprezinta inlocuirea unui factor deficitar, cu unul
sau mai multi factori gasiti din abundenta.
Atunci cind un factor de productie deficitar se inlocuieste cu alt factor gasiti din
abundenta, se numeste sbstituibilitatea perfecta, iar cind un factor deficitar este inlocuit
cu doi sau mai multi factori aflati din abundenta, substituibilitatea se numeste
imperfecta. Formula substituibilitatii : Rms= - (Y)/(x)
Y – factorul care inlcuieste gasiti din abundenta
X – factorul inlocuit deficitar

Combinarea factorilor de productie se realizeaza dupa criteriile de rationalitate

optimalitate, criterii economice, si tehnico-organizatorice.

Caz Ipotetic
Varianta Volumul de Nr de Consumul Costul unui Costul Costul Costul
De productie masini de munca utilaj unei ore total al total de
producere obtinut utilizate (om. Ore) ( unitati munca utilajelor om ore
(Q) ( Unitati ) (L) monetare )
(K)
I 1000kg 3 2000 3000 10 9000 20000
II 1000kg 5 1000 3000 10 15000 10000
Costurile Totale

29000
25000
 Datorita faptului ca consumurile sunt mai mici pentru variant II aceasta alternative
va fi utilizata de antreprenor.
De asemenea la majorarea volumului de productie trebuie sa se tina cont si de legea
randamentelor descrescinde.
Exista trei tipuri de randamente :
1. Randament constant – daca pentru a dubla volumul de productie este necesara
si o dublare a factorilor de productie randamentul este constant.
2. Randament crescator – daca pentru o dublare a productie se cere mai putin de
cit dublu factorul de productie, randamentul este crescator
3. Randament cescrescator – Daca pentru a dubla volumul de productie este
necesara mai mult de cit o dublare a factorilor de productie, randamentul este
descrescator.
Orice antreprenor atunci cind ia decizia de majorare a factorilro de productie trebuie
sa tina cont da valoarea productiei marginale.

Varianta de (K) (L) Prod obtinta Productia

producer (Q) marginala
I 1 Const 1000 -----
II 2 Const 1500 500
III 3 Const 2500 1000
IV 4 Const 2900 400
V 5 Const 3050 150
VI 6 Const 3090 40
VII 7 Const 3100 10

Productia marginala = dQ/dK

Cresterea volumului de productie se realizeaza prin 3 cai :

1. Metoda extensiva – cind se majoareaza nr si volumul, cantitatea factorilor de
productie utilizati.
2. Calea intensiva – cind se majoreaza productivitatea factorilor de productie
utilizati.
3. Metoda mista – cind se imbina primele doua.
 Tema : Mediul Extern al intreprinderii sau economia institutionala, Sisteme de
organizare ale activitatii economice

Sub. 1 Mediul extern al intreprinderii : Diversitatea componentelor fundamentale si

legaturile inter institutionale
Sub. 2 Relatiile si tipurile de proprietate, importanta definirii atributelor si drepturilor
de proprietate
Sub. 3 Formele de organizare activitatii economice
Sub. 4 Sisteme economice si diversitatea modelelor contemporane ale economiei mixte

Sub. 1

Activitatea intreprinderii este influentata de o serie de factori care mai tirziu s-au
numit institutii, sunt doua tipuri de institutii, institutii formale, institutii neformale.
Activitatea economica tine de urmatorii factori :
1. Situatia economica – starea economica a tarii, Nivelul PIB-ului, Volumul
exportului, Stadiul ciclului economic, Volumul invstitiilor straine
2. Concurenta – reprezinta gradul de rivalitate intrea agentii aconomici,
Evaziunea fiscala, concurenta parazitara, denigrarea concurentior, dumping-ul
3. Mediul politicsi legislative – cuprinde cadrul juridic, in care activeaza
intreprinderea.
4. Starea tehnologica a economiei – manufacturierea, mecanizata, automatizata,
semirobotizata, robotizata.
5. Resursele demografice – potentialul uman si stocul de abilitati de care dispune.
6. Resursele naturale – reprezinta ansamblul elementelor ipotetice si masurabile de
care dispune un stat.
7. Comportamentul consumatorului – ansamblul de decizii ce vizeaza cheltuirea
veniturilor pentru satisfacerea nevoilor. ( depinde de doua tipuri de factori :
exogeni, endogeni )
8. Traditiile si psihologia sociala

Exista citeva mituri a mediului de afaceri :

1. Mediul de afaceri ca o jungla –
2. Mediul de afaceri ca un razboi –
3. Mediul de afaceri ca o masinarie de facut bani –
4. Mediul de afaceri ca un joc
 Sub. 2 Relatiile de proprietate

In teoria economica, proprietatea reprezinta relatia dintre obiectul si subiectul

proprietatii. Obiectul priprietatii este orice element tangibil sau intangibil, masurabil.
Subiectul priprietatii reprezinta o persoana fizica si\sau juridical ; un grup de persoane
si statul.
Exista trei optici de analiza a priprietatii :
1. Optica economica – priprietatea este un ansamblu de relatii intre obiectul si
subiectul priprietatii.
2. Optica juridica –
3. Optica filozofica –

Atributele proprietatii sunt :

1. Apropierea ca drept de dispozitie
2. Uzuz – dreptul de a folosi proprietatea
3. Uzuz fructul - Dreptul de a culege roadele proprietatii
4. Abuzus - Dreptul de a nu abuza proprietatea
5. Apropierea ca drept managerial

Atunci cind are loc instrainarea tuturor drepturilor de proprietate, cu contra

echivalent, actul se numeste. Act de vinzare cumparare
Instrainarea tuturor drepturilor de proprietate fara contra echivalent se numeste act de
mostenire sau donatie.
Atunci cind se cedeaza dreptul de folosinta actul se numeste chirie, cesiune, arenda.
Atunci cind proprietatea publica trece in proprietate privata fenomenul de numeste
deetatizare care se realizeaza prin privatizare
Atunci cind prorietatea privata trece in proprietate publica procesul se numeste
natiunalozare. Nationalizarea poate fi de doua tipuri : Nationalizarea fortata,
Nationalizarea cu despagubiri.
Exista doua tipuri de proprietate :
1. Proprietate privata – cind eobiectul prorietatii apartine unei persoane sau unui
grup de persoane fizice sau juridice.
2. Proprietate publica – cind obiectul proprietatii apartine statului.
3. Proprietatea mixta

Trasturile proprietatii private sunt :

1. Agentul economic este autonom
2. Folosirea si combinare resurselor tin de dorinta agentului economic
3. Rezultatele muncii puse apartin agentului economic
 4. In caz de pierdere agentul economic supporta consecintele
Trasaturile proprietatii publice :
1. Coordonarea se face de la un centru administrativ
2. Mijloacele de productie apartin statului
3. Rezultatele muncii apartin statului

Sub. 3 Formele de organizare

Satisfacerea nevoilor umane poate fi realizata din resursele proprii ale individului si
prin intermediul schimbului.
Satisfacerea nevoilor din prouctia proprie se numeste autoconsum. Autoconsumul sta
la baza economiei naturale sau economiei autarhice.
Satisfacerea nevoilor prin schimb genereaza economia de schimb.

Trasaturile economiei Autarhice si a celei de schimb.

Indicatorii Ec. Autarhica Ec. De schimb
Satusfacerea nevoilor Autoconsum Piata care genereaza
schimbul
Caracterul nevoilor Primare (Fiziologice) Diverse
satisfactue
Folosirea resurselor Irational Rational
Diviiunea muncii Nelimitata Ingusta
Gama de produse Ingusta Diversa
Factorii de productie Pamintul Factorii traditionali +
utiliati Factorii neofactori

Caracteristicile economiei de schimb sunt :

1. Specializarea agentilor economici – se reaizeaza dupa doua avantaje :
a) Avantajul absolul ( Adam Smith ) –
obtinerea unei cantitatiti mai mari de
productie din aceleasi resurse fata de
concurenti.
b) Avantajul relativ ( David Ricardo ) –
agentii economici se specializeaza
dupa costul de oportunitate sau dupa
costul relativ.

Determinati volumul productie in cazul :

A) Economie nespecializata
B) Economie specializata dupa avantajul absolut
 C) In cazul economie specializate dupa avantajul relative

X Y
A 40 70/40= 1,75 70 40/70= 0,57
B 50 1 50 1
C 90 10/90=0.1 10 90/10=9
D 20 80/20= 0,25 80 20/80=4

Qsaab = 280X + 300Y

Qsurplus = 80X + 90Y

180X + 160Y + 140Y + 100X = 280X + 300Y

180X + 160Y + 160Y + 180Y = 360X + 320Y

Totul se desfasoara in jurul pietii.

Produsul devine marfa.
Tranzactiile, actul de vinzare cumparare. Tranzactiile sunt de citeva tipuri. Libere (
de piata ), Tranzactii constrinse, fortate. Tranzactiile libere deobicei reprezinta 90% di
toate tipurile de tranzactii si sunt : tranzactii unilaterale ( donatii, granturile plata
impozitelor), tranzactii bilaterale

Sub. 4 Formele de economie

Deobicei nu exista nici o economie in lume care ar fi, 100 la 100 economie de piata
sau economie centralizata, datorita intercalarii ecestor doua sisteme in practica
eonomisa s-au format urmatoarele economii mixte :
1. Economie Anglo-Saxona ( texana )
2. Economia Renana
3. Vest- European
4. Nord-European ( Paternalist de piata )
5. Orientat spre exterior
6. Sud-Europeana
 Tema : Piata si mecanismul functionarii ei, Concurenta si rolul ei in diversitatea
structurilor de piata

Sub. 1 Geneza, Esenta si tipologia pietii

Sub. 2 Determinativele pietii : Cererea si Oferta si legitatile acesteia, Echilibrul Pietii
Sub. 3 Esenta, Tipurile si functiile concurentei
Sub. 4 Concurenta pura sau perfecta : Esenta si aplicatibilitate
Sub. 5 Concurenta imperfecta si rolul ei in diversitatea structurilor de piata

Sub. 1 Geneza, Esenta si tipologia pietii

Piata este un loc geografic si\sau virtual, unde se intilneste cererea cumparatorului de
produse sau servicii sau consumatorul cu oferta producatorului. Piata se divie dupa
urmatoarele criterii :
1. Dupa natura bunurilor, exista piata prodfactorilor ( piata munctii ), piata materiei
prime, piata satisfactorilor ( bunurilor de consum )
2. Din punct de vedere al structurii bunurilor, piata produselor omogene ( piata
otelului, griului, cerealelor ), piata produselor neomogene ( piata IT )
3. Din punct de vedere al prenzentei bunului pe piata, piata reala, piata fictiva
4. Din punct de vedere geografic, piata locala, piata nationala, piata regional, piata
internationala, piata mondiala
5. Din punct ded vedere al desfasurarii tranzactiei, piata la vedere, piata la termen
6. Din punct de vedere al puterii agentilor economici, atomicitatea pietii ( cind
agentii economici au aceeasi putere ) molecularitataea pietii ( agentii economici
eu puteri diferite )
7. Din punct de vedere al numarului de agenti economici, monopol ( un vinzator si
multi cumparatori ), monopson ( un singur comparator si mai multi cumparatori ),
monopol bilateral ( un singura vinzator cu un singur cumparator ), monopol
natural ( intreprinderile care registreaza o economie de scara ), duopol ( doi
vinzatori si muti cumparatori ), duopsol ( doi cumparatori si multi vizatori ),
oligopol ( putini vinzatori si multi cumparatori ), oligopsol ( putini cumparatori si
multi vinzatori )
8. Din punct de vedere al cunoasterii determinativelor pietii, piata transparenta (
cind se cunosc toate determinativele pietii ), piata opaca ( cind nu se cunosc
informatii despre determinativele pietii )
9. Din punct de vedere al concurentei, piata cu concurenta perfecta, piata cu
concurenta monopolista, piata cu concurenta imperfecta.
10.Dupa momentul organizarii, piete ocazionale, piete periodice, piete permanente.
 Functiile pietii sunt :
1. Permite intilniea intre productor si consumator.
2. Ofera informatii despre oferta si cerere.

Sub. 2 Determinativele pietii : Cererea si Oferta si legitatile acesteia, Echilibrul Pietii

Cererea reprezinta cantitatea de bunuri pe care consumatorul este pregatit sa o

achizitioneze la un pret stabilit la un moment dat.
Cererea depinde de urmatorii factori :
1. Veniturile consumatorilor ( relatie direct proportionala )
2. Preturile
3. Numarul de consumatori
4. Preferintele consumatorilor
5. Zvonurile
6. Moda
7. Publicitatea
Cererea poate fi : cerere normala ( tipica, cu cresterea pretului cererea scade ), cerere
anormala\atipica, cerere individuala, cerere agregata\totala ( cererea tuturor indivizilor
).
Gradul de sensibilitate a cererii fata de un factor de referinta ( pretul, venitul
consumatorilor, fatorul demografic ) se numeste elasticitatea cererii, se noteaza pril
litera Epsilon, = -dD( modificarea cererii )%/dP( modificarea pretului )%.
Din punct de vedere a elasticitatii se cunosc urmatoarele tipuri de cerere :
a) Cerere subunitara ( elasticitate subunitara ) – epsilon <1 , la o modificare a
pretului cu un procent cererea se modifica mai mic de cit un procent.
b) Elasticitate unitara, Epsilon = 1, la o modificare a pretului cu un procent are loc
o moficare a cererii tot cu un procent.
c) Elasticitate supraunitara, Epsilon > 1, lal o modificare a pretului cu un procent
are loc o modificare a cererii mai mult de cit un procent.
d) Cerere perfect elastica, la o modificare a pretului cu un procent, are loc o
modificare la infinit a cererii.
e) Perfect inelastica, cind pretul ramine constant, iar cererea poate sa creasca.

Legea cererii : o data cu cresterea pretului are loc o scadere a cererii, si invers.

Din punct de vedere al elasticitatii cererii fata de venit se disting trei tipuri de bunuri(
curba Engel) :
1. Bunuri normale – o data cu cresterea veniturilor are loc o crestere a cererii
pentru aceste bunuri.
 2. Bunuri inferioare – o data cu crestere veniturilor are loc o scadere a cererii
pentru aceste bunuri.
3. Bunuri superioare sau de lux

Oferta – reprezinta cantitate de bun pe care producatorul este pregatit sa o cedeze la

un anumit pret la un moment dat. Oferta poate fi :
1. Individuala – un singur producator
2. Agregata
Deasemenea oferta poate fi :
1. Oferta permanent
2. Oferta periodica\sezoniera
3. Oferta adhoc ( ocazitionala )
Din pucnt de vedere al factorilro de productie sunt :
1. Oferte limitate
2. Oferte nelimitate

Sensibilitate ofertei fata de un factor de referinta se numeste elasticitatea ofertei.

Epsilol = dQ%/dP%.
Sunt 5 tipuri de elasticitati, elasticitatea ofertei supraunitara, unitara, subunitara,
perfect elastica, perfect inelastica.

Legea ofertei : la o majorare a pretului are loc si o majorare a ofertei, iar la o

micsorarea pretului are loc micsorare a ofertei.

Factori de care depinde oferta sunt :

1. Numarul de producatori
2. Zvonurile
3. Costul
4. Impozitele si taxele
5. Subsidiile
6. Razboaiele, inundatiile, incendiile, grevele ( factorii perturbatori )

Pretul - reprezinta cantitatea de bani care este platita de catre consummator pentru
achizitionare unui anumit bun si sau serviciu. Preturile pot fi :
1. Libere ( de piata ) – cind se intocmesc reiesind din raportul cererii si ofertei.
 2. Preturile administrative – sunt puse de catre stat sau de catre intrepriderile foarte
puternice ( gigante ).
3. Pret mixt – se formeaza reiesind din jocul liber al ofertei.

Preturile pot fi de urmatoarele tipuri :

1. Cotatia – pretul care se stabileste la bursa pentru marfurile standartizate si
fungibile.
2. Preturi de licitatie – este de doua tipuri : a la house, a la bosse. La licitatie se
vind produsele unicale, si\sau greu vandabile.
3. Pretul director – se formeaza pe piata principala a unui produs.
4. Pretul de catalog – pretul stabilit de catre producatori pentru importatori.
5. Pretul indexat – cind la pretul directori se adauga niste marje, care reies din
deviatiile conjuncturale ale pietii.
6. Pretul stabilit prin reglementarile internationale ( grine, petrol ) –

Exista urmatoarele metode tactice de comunicare a pretului.

Metodele :
1. Teoria bazarului oriental
2. Metoda calcularii pretului
3. Teoria solvabilitatii clientului – cind se analizeaza veniturile clientului, dupa
felul cum arata.
4. Mortu in casa
5. Teoria hamburger-ului – cind la un pret obtii doua avantajuri
6. Teoria partilor
7. Teoria bumerangului ( teoria shock-ului )

Conform companiei Mercury International sunt 7 metode de stabilire a pretului, este

cea care porneste de la costurile totale si anume :
1. P(pretul) = C(costu unitar) + Marja de profit ( cea mai putin pericoluasa )

Atunci cind oferta corespunde dupa structura cantitate si calitate si factoru timp cu
cererea, fenomenul se numeste echilubrul pietii.

Concurenta – reprezinta gradul de rivalitate intre agentii economici pentru a atrage

consumatorii si\sau pentru sporirea cotei de piata. Concurenta presupune urmatoarele
avantaje :
1. Produse mai calitative pentru consumatori
2. Produse mai ieftine\accesibile pentru cunsomatori
 3. Permite introducerea inovatiilor in activitatea economica
4. Permite o reducere a costurilor

Concurenta poate fi :
1. Loiala\cinstita – cind se repecta toate normele
2. Neloiala\neinstita – cind nu se respecta normele

Formele concurentei neloiale sunt :

1. Eschivarea de la plata impozitelor ( evaziunea fiscal )
2. Denigrarea concurentilor – raspindirea informatiilor false despre concurenti
3. Concurenta parazitara – cind o firma foloseste avantajele alteia fara ca aceasta
sa cunoasca si\sau fara contra plata.
4. Dumping-ul – cind produsele sau serviciile se comercializeaza la un pret mult
mai redus de cit costul acestor produse sau servicii.

In toate tarile lumii este interzisa limitarea concurentei si dezvoltarea monopolurilor.

Primii pasi in protejarea concurentei sa facut de catre legea Antitrust Sherman, apoi de
legea Clayton si de Simon Paton.

Concurenta loiala – pentru prima data creiteriile concurentei pure sau perfecte au fost
definite de catre reprezentantul scolii din Elvetia, Leon Waleras.
Criteriile L. Waleras :
1. Atomicitatea agentilor economici – cind agentii economici au aceeasi putere
economica si nu pot influenta asupra pretului.
2. Omogenitatea produselor – produsele sunt similar sau aproape identice
3. Transparenta pietii – cunoastere si dispunerea de toate inforamtiile necesare.
4. Mobilitatea factorilor de productie
5. Fluiditatea cererii si a ofertei

In teoria economica exista doua tipuri de piete care se apropie de acest model al
concurentei pure\perfecte : bursa, piata taraneasca.
 Economia Ramurii ( In Domeniu ) Vineri

Tema : Economia De Piata si Modelele ei

Sub.1 Notiune si Esenta economiei de piata
Sub.2 Modele ale economiei de piata
Sub.3 Specificul dezvoltarii economiei de piata in R.M.

Sub.1 Notiune si Esenta economiei de piata

Permanent de cind exista societate umana ea este preocupata cu intrebarea “De unde a lua
resurse naturale pentru satisfacerea nevoilor umane? ”. Permanent societatea umana vroia sa
traiasca mai bine.
1. Resurse
2. Nevoi
3. Diviziunea Muncii
4. Ramuri
5. Schimbul de bunuri
6. Producatorii
7. Consumatorii
8. Concurenta intre prod/cons

Economia de piata prezinta totalitatea relatiilor reciproce in realizarea(schimbare) libera a

marfurilor, dintre producatori si consumatori. Economia de piata apare in sf. sec. 18.
Economia se realizeara prin instrumentele :
1) Marfa -
2) Pretul – este valoare a gradului de satisfactie a produsului nevoilor existente.
3) Notiunea de cererea pietii – un indicator care dovedeste ca lumea are bani. Suma baneasca
de care dispune fiecare individ.
 4) Oferta pietii – volumul de produse/servicii in valoare naturala sau baneasca oferite de
producatori pe piata.
5) Echilibrul pietii

Conceptele de piata :
1. Libertatea economica
2. Pretul la marfa este schimbator
3. Pretul se schimba in functie de coraportul cererii si ofertei.
Libertatea economica a fiecarei tari este evaluate da societatea international nonguvernamentala
Heritage, aceasta organizatie evuloeaza libertatile economice fiecarei tari dupa 12 parameti.
1. Libertatea Muncii
2. Absenta coruptie
3. Libertatea la proprietate
4. Libertatea financiara
5. Libertatea investitiilor
6. Libertatea monetara
7. Cheltuielile guvernamentale
8. Libertatea fiscal
9. Libertatea comertului
10. Libertatea afacerilor (biznesului)

Sub. 2 Modelele Economiei de piata

,ceea ce inseamna deplasarea de la economia socialista la economia de piata, economia de piata
practic este economia capitalismului, dar nu este in variata cea primara a capitalismului.
Economia de piata a existat permanent in majoritatea tarilor lumii, dar dupa destramarea uniunii
sovietice in care erau inglobate 15 republici, ponderea tarilor cu economia socialista s-a redus la
minim.
Economia de piata s-a dezvoltat prin urmatoarele modele :
1. Modelul American (model calasic al economiei de piata) – este o tara rara, unde se
urmareste implimentarea tuturor tipurilor de libertati economice, in primul rind libertatea la
munca, libertatea la proprietate, statul creaza conditii pentru a invata udne doresti si cum
doresti, chia si le faciliteaza, statul urmareste sa aveti conditiile de trai, ofera posibilitatea de
a te incadra in cimpul muncii, promoveaza creativitate, ingeniozitatea. Economia fiind
orientate spre dezvoltarea individuala a fiecaruia, inclsiv agreaza imbogatirea individuala,
capatare undei prorpietati private, pune accent pe dezvoltarea individuala a fiecaruia, statul
a asigurat cel mai inalt nivel de trai in lume. Modelul classic American, modelul classic este
numit asa fiindca acolo lucreaza toate instrumentele pietii, cu foarte mici interventii a
statului, si anume :
a) Asigurarea libertatilor economice a fiecarui cetatean.
b) Ocrotirea deosebita a dreptului la munca si dreptului la proprietate privata.
 c) Se promoveaza regula cererii si ofertei. Pretul se stabileste in functiie de coraporturile
acestora, statul nu impune preturile, preturile se impun de consumatori.
d) Statul pune accent pe cresterea consumului populatiei, pe imbogatirea populatiei si
promovarea capacitatilor individuale.
e) Statul pune accent pe legile statului, ele sunt sfinte indifferent de starea sociala a
persoanei.
2. Modelul De Piata Social Orientat – toate tarile europei de vest, prin care s-a dezvoltat
economia tarilor de vest europene Germania, Anglia, Austria, etc. Ele la fel implimenteaza
modelu de piata, doar ca nu se utilizeaza modelul dur,pur, pentru a reduce ponderea
paturilor sarace. Interesul este nu numai individuala, dar toata populatia, ceea ce inseamna
ca pe locul prim se afla politici statale de mentinerii a traiului decent pentru toata populatie.
Dar aceasta ii posibila doar atunci cind statul regelmenteaza legile de control si aplicarea
unor restructii fata de anumite directii de bussines. In asa tara este strict interzis
antreprenoriatul in domeniul care afecteaza securitatea statului. Se aplica o politica fiscala
foarte variata, pentru diferite paturi de angajati. Podnerea impozitelor este diferita, se
foloseste scara progresista a impozitelor.
3. Modelul Japonez ( economia de piata orientata administrativ ) – tantemul dintre primele
doua variante, daca in variant 2 statul intervine in regulile pietii prin politicile de
reglementare, si fiscale care repartizeaza veniturile din diferite paturi, acestea aicea nu sunt,
functiile de reglare ii revine comiteltelor organizationale, directorilor, firmelor. Cum se
manifesta aceste mecanisme, interprinderea care iar angajatii la munca poarta rolul de
tata,mama a angajatului. Firmele asigura stabilitatea personalului la locul de munca,
recrutarea personala este o procedura dura, care dureaza cite un an jumate, si are trei
etape:
I. Prima faza consta in studierea firmei, structura firmei, ocupatia ei.
II.
III. Testarea individuala tipologica si psihologica, testarea la capacitatile de
comunicare, tipul de temperament, la caracter.
Aceste trei etape dau o nota medie din 10 puncte.

Nevoi (poporul) -----> Resurse

| |
| |
 \/ \/
Consum Producerea
| |
| |
\/ \/
Cererea--------> \/ <------Marfa ( oferta )
Economia Ramurii

Tema : Firma, Interpinderea in economia de piata

Sub .1 Firma, Notiuni, Esente si bazele ei
Sub .2 Clasificarea formelor
Bibliografia :
Maria Ghiorghita “Economia Ramurii” Chisinau 2000

Firma sau Interprinderea prezinta agentul economic sau entitatea economica care are destinatia
sau misiunea de a valorifica resursele economice ( resursefe financiare, materiale, uname, etc. ) in
procesul de producere a bunurilor, sau de prestare a serviciilor, cu scopul satisfacerii nevoilor
sociale si obtinerea profitului.
Pentru a intelege care sunt activitatile firmei ca entitate economica, prezentam structura
intreprinderii ca sistem menegerial.

Intreprinderea vazuta ca sistem de productie :

Input-uri Procese Output-uri

 Capital financiar  De productie  Produse finale
 Capital uman  Servicii
  Relatiile cu furnizorii (mat.
Prima )
 Cercetari de piata
 Pregatirea profesionala a
personalului
 Remunerarea
 Asigurarea logistica
 Vinzari
 Relatiile cu cumparatorii
 Activitati de reclama
 Relatiile cu autoritatiile
publice centrale

Legea R.M. despre antreprenoriat si intreprindere lansata in mai 1992, cu ulterioarele 26 de

redactii, ultima redactia a fost in 2016, ne spune ca conditiile pentru a infiinta o firma sunt :
1. Trebuie de avut un spatiu locativ intarit juridic
2. Intreprinderea trebuie sa aiba un statul juridic
3. Intreprinderea trebuie sa aiba patrimoniul sau banesc, dovedeste cca are conturi deschise
bancare. ( fondul capital initial )
4. Intreprinderea trebuie sa fie inregistrata la Camera inregistrarii de stat.
La CIS se confera fiecarui agent codul fiscal care consta din 12 cifre, codul fiscal reiese din
clasificatorul international al biznesului dupa domeniul de activitate, codul fiscal este indicile firmei
in clasamentul international,
Intreprinderea activeaza in baza cererii care o inainteaza societatea la produsele ei, iar produsele
finale sunt oferta inaintata de intreprindere catre consumatori.
Intreprinderea ca un sistem menegerial este un sistem deschis.

Functiile intreprinderii :
1. Functia de producere a bunurilor sa a serviciilor
2. Functia tehnico tehnologica dependenta de ramura
3. Functia economico-financiara
4. Functia de cercetare-dezvoltare
5. Funcia de lucru cu personalul

Sub. 2
Intreprinderile se clasifica dupa :
1. Sfera de activitate :
a. Materiala – producerea bunurilor
b. Nemateriala – producerea serviciilor
2. Dimensiuni :
a. Micro – angajati de la 1 pina la 9 pers cu volumul vinzarilor pina la 25 mln lei anual.
b. Mici – 10 pina la 50 angajati cu volumul pina la 50 mln lei anual
c. Medii – 51 pina la 250 personal cu volumul vinzarilor pina la 250 mln lei anual
d. Mari – 250 pina la 500 personal iar vinzarile sunt nelimitate.
 e. Corporatii Transnationale – de la 501 persoane.
3. Domeniul :
a. Agricole
b. Industriale
c. De transport
d. Telecomunicatii
e. IT
f. Din Comert
g. Non Guvernamentale
4. Dupa formele organizatorico juridice :
a. Interprindere individuala – este intreprindere de categorie persoana fizica, cu dreptul
de proprietate privata sau membrilor familiei acestuia, interprinzatorul indiviaual are
dreptul de a angaja personal strain. Pentru inregistrarea aceste intreprinderi aveti
nevoie de : Cerere de Inregistrare le CIS, Decizia fondatorului cu privire la creare
intreprinderii, si documentul care atesta adresa juridical a intreprinderii
b. Intreprindere prin comandita
c. S.R.L.
d. S.A.
e. Intreprindere de stat
f. Cooperative
g. Gospodarii Taranesti
h. O.N.G.
Toate tipurile de intreprinderi dupa formele juridice se clasifica in doua grupe mari in
raport fata forma de responsabilitate pe care o poarta acesta :
1) Intrepridneri-Persoane fizice – acestea poarta raspundere pentru activitatea sa in
marimea intregii proprietati private.
2) Persoane Juridice – intreprinderile acestea poarta responsabilitate doar in marimea
fondului statutar.

Tema : Calitatea Productiei

Sub. 1 Notiunea de calitatea ca categorie economica, formele si caracteristicile acestea

Sub. 2 Indicatorii de valoarea a calitatii productiei, Manegementul calitatii productiei la nivel
mondial si national
 Sub. 1
Calitatea produselor este determinata de caracteristicile unui produs, din anumita ramura care
prin utilizara acestui produs, consumatorul isi satisface nevoile sale ( in alimentatie, in
vestimentatie, in gradul de informatizare, in activitatile turistice, etc.) Aceste caracteristii aduc o
acoperire a nevoilor umane. Indicia de calitate se diferentiaza pe domenii.
Calitatea produselor poate fi evaluata in doua modalitati :
1. Modalitatea obiectiva – executa evaluarea prin indicatori concreti tehnico tehnologici.
2. Subiectiva
Organizatia nationala de standartizare a calitatii formuleaza categoria de calitate ca o trasatura
miltidimensionala si foarte variabila pe parcursul timpului. ISO spune ca calitatea ca categorie
economica determina cerintele inaintate in forma de standarte fata de toate produsele si serviciile
produse pe mapa mondiala, inclusiv cerintele fata de procesele, fata de tehnologia utilizata, fata de
ambalaje.
Economia ramurii confirma ca nivelul de competitivitate al produselor pe piata depinde de
calitatea produselor finale in marimea de la 80 pina la 85% din vinzari.

Sub. 2
Indicatori de valoarea calitatii :
1) Indicii tehnici de exploatare : ( productivitatea aparatajului, securitatea exploatarii )
2) Indictii tehnologici :
3) Indicatorii de siguranta si durabilitatea :
4) Indicatorii estetici
5) Indicatori organoleptici ( de gust )
6) Indicatorii economici : Costurile materiei prime

Deoarece calitatea unui produs este manifestata prin diferite ale lui trasaturi si caracteristici,
aceste trasaturi primes casa numit coefficient a ponderii
Valoarea multor produse se schimba peste anumite perioade de timp.
Pentru evaluarea dinamica a indicatorilor de producte se utilizeaza Ke, Ko, Ks
Ke- ind calitatii an current
Ko – ind calitatii an trecut
Ks – standart ISO

Tema : Poeronalul firmelor

Sub. 1 Personalul
Resursa umana este cea mai importanta resursa in componenta altora.
1) Rn.
2) R mat -> Rolul resurselor in Procesul de Productie .
3) Mijloace de prod

Resursa umana este cea mai importanta prin faptul ca, ea gindeste, ea creaza, ea inoveaza, si
implimenteaza know-how, in PP. Hayek spune asa “resursa umana este imina intreprinderii”.
Resursele umane sunt prezenti in cadrul intreprinderii ca angajati.
Pesonalu incadrat in procesul de munca in baza contractului de munca. Iar drepturile si
responsabilitatile acestora sunt reglementate de legea muncii, contractile de munca se intaresc in
baza legii muncii.
Personalul angajat in cadrul firmei se clasifica:
1) Conducatori
2) Sefii de department
3) Sefii de sectii
4) Specialisti
5) Functionari
6) Lucratori auxiliari
Dupa rezultatul muncii acestora si impactul lor in imaginea firmei toti lucratorii se grupeaza in 2
grupe mari:
1) Personalul productiv - conducerea , sefii de departamente, muncitorii.
2) Personalul auxiliar(de deservire) – sefii de cantina, lucratorii caminelor etc.
Structura intreprinderii este mai eficienta , cand ponderea aparatului productive este mult mai
mare decat ponderea aparatului auxiliary in totalul angajatilor.
Numarul de personal angajat este o valoarea dinamica. Conducerea tine la cont numarul angajatilor.
Personalul scriptic care este prezent la ziua de munca se noteaza cu – Ns.
Nst- numarul mediu scriptic de lucratori prezenti la munca intr-o perioada.
Ns_=(Ns1+Ns2+…+Nsn)/(n)
Numarul efecetiv – numarul real prezent la ziua de munca se noteaza cu – Nef.
Kp – coeficientul de prezenta Kp=Nef/Nst.
In cadrul firmelor permanent exista miscarea de personal:

 Coeficientul de stabilitate dupa cei concediati – Kc =Nc/Nst

 Coeficientul de stabilitatea dupa angajatii noi Ka=Na/Nst
 Coeficinetul de stabilitatea a personalului Kst=(Na-Nc)/Nst
Sub.2 Utilizarea tipului de munca in cadrul firmelor
Dinamica personalului pe parcursul unei saptamani:

Zilele saptamanii Nr scriptic zilnic Numarul efectiv Nr. Concediati Nr.angajati

Nst Nef Nc Na
Luni 240 230 2 6
Marti 244 232 4 2
Miercuri 242 234 6 16
Joi 252 240 4 -
Vineri 248 244 2 4
Sambata 248 244
Duminica 248 244
total 18 28

Nst mediu= (240+244+242+252+248+248*2)/7=246

Nef mediu = (230+232+234+240+244+244*2)/7=236
Kp= 236/246=0.96
Kc=18/246=0.073
Ka=28/246=0.113
Kst=(28-18)/246=0.04

Utilizarea timpului de munca a angajatilor.

Evaluarea resurselor umane este necesara de a fi efectuata si in timpul respective deaceea se
calculeaza formele de timp.Pentru acestea se duce evidenta fondului de timp;
1) Fondul calendaristic 365/366 zile -Ftc
zile de odihna +zile de sarbatori =102- Zol
2) Fondul util de zile Fu=Ftc-Zol
Concediu+ deplasari=40
3) Fondul max disponibil Ftmd=Fu-Zc,d,,b
Cond.adect.teh+cutremur =4
4) Fundul max disponibil efectiv Fef=Ftmd-pierderi
5) Kef-coefientul de eficienta a utilizarii fondului de timp
Kef=Fef/Ftmd

Curs Vineri
Prod Finala 1 = 640 mii lei
Prod Finala ( mat finala a clientuui 110 mii lei ) 2 = 250 mii lei
Semifabricate = 46 mii lei
Prod gata nerealizata an 0 = 30 mii lei
Servicii = 35 mii lei
Prod comercializata 1 ?

Prod marfa = Prod finala + Lucrarile\Serviciile + Semifabricatele

Prod finala totala = Proi finala 1 + Prod Finala 2 = 640+ 250- 110= 780
Prod Marfa = Prod finala + Lucrarile + Serviciile + semifabricatele = 780 + 35 + 46 = 861 mii lei
Prod Comercializata = 861 – 30 = 831 mii lei

Prod Finala = 32600 mii lei

Semifabricate totale = 4580 mii lei ( Pentru realizare 810, Uz Intern 3800 mii lei )
Prod Nefinalizata = 4250 mii lei
Prod nefinalizata ( sf de an ) = 3180 mii lei
Lucr interne = 62 mii lei
Prod globala ?
Prod marfa ?
Prog globala = Prod finala + ( Sf 1 - Sf 2 ) + ( Prod nefinalizata 1 – Prod Nefinalizata 2 ) + Lucr int =
32600 + ( 810 – 3800 ) + ( 4250 – 3180 ) + 62 = 30 742
Prod marfa = Prod Final + Sf Pentru realizare = 32600 + 810 = 33410