Professional Documents
Culture Documents
1
Definiții si abrevieri:
2
c) stație coordonatoare - stația de radiocomunicații care coordonează traficul în cadrul unei rețele
de radiocomunicații;
d) operator stație coordonatoare - personalul care operează stații coordonatoare ale unei rețele
de radiocomunicații.
e) stație de radiocomunicații - unul sau mai multe emițătoare și receptoare sau un ansamblu de
emițătoare și receptoare, inclusiv echipamentele accesorii acestora, necesare într-un
amplasament pentru asigurarea unui serviciu de radiocomunicații;
f) operator stație de radiocomunicații - personalul care operează stații de radiocomunicații.
3
Telegraful si Codul MORSE
Telegrafia este transmiterea la distanțe mari de mesaje textuale ori simbolice, fără a fi nevoie de
predarea fizică a obiectului purtător de mesaj. Astfel, semaforul alfabetic(fr) este o variantă a
telegrafiei, pe când curieratul prin porumbei, nu. Telegrafia reprezintă modul de transmitere a
informațiilor prin impulsuri nemodulate, folosind un anume cod. Cel mai cunoscut cod este cel
4
propus de Samuel Finley Breese Morse (1791-1872), în anul 1838, cod cunoscut în România sub
denumirea de Alfabetul Morse.
Șase ani mai târziu, în 1844, cu sprijinul inginerului Alfred Vail (1807-1859), Morse realizează
primul telegraf electric cu care creează legătura telegrafică între Washington și Baltimore.
Sistemul a fost rapid adoptat de serviciile poștale și de căi ferate din S.U.A.
În perioada de început a telecomunicațiilor fără fir, telegrafia Morse a fost intens folosită de marile
companii, deoarece anterior invenției, omul a fost limitat, prin timp și spațiu, să comunice cu alții
aflați departe folosindu-se de propria forță ori de cea a animalului. La sfârșitul secolului XIX, prin
dezvoltarea economiei globale, parțial datorită invenției, omul de rând a putut și el folosi din plin
această mesagerie. Pe măsură ce alte moduri de comunicare au fost dezvoltate, telegrafia a
pierdut teren datorită ratei scăzute a informațiilor transmise, dar și datorită faptului că necesita o
pregătire specială a operatorilor.
Telegrafia Radio ce a folosit codul Morse a fost vitală în timpul celui de-al doilea război mondial, în
special în transmiterea de mesaje între nave de război și bazele navale ale Marinei Regale
Britanice, Kriegsmarine, Marina imperială japoneză, Marina imperială canadiană, Marina imperială
5
australiană, Marina americană și Paza de Coastă a SUA. Comunicarea la rază lungă de acțiune tip
navă-navă a fost pe baza telegrafiei radio, prin intermediul unor mesaje criptate, deoarece
sistemele de radio de pe acea vreme erau limitate în rază și securitate. Radio telegrafie a fost, de
asemenea, utilizată pe scară largă de către avioane, în special de avioanele de patrulare pe arii
mari. În plus, armatele ce se deplasează rapid nu ar fi putut lupta efectiv fără telegrafie radio,
pentru că se mișcau mai repede decât puteau fi instalate liniile de telegraf și telefon.
Codul Morse a fost folosit ca un standard internațional pentru comunicații maritime până în 1999,
când a fost înlocuit de către GMDSS (sisteme de comunicare marină de mare frecvență). Când
Marina franceză a încetat folosirea codului Morse în 1997, ultimul mesaj transmis de aceasta a
fost: "Către toți. Acesta e strigătul ultim înainte de tăcerea noastră veșnică." Și SUA a procedat la
fel, însă din 2015, Forțele aeriene americane antrenează 10 oameni/an pentru a cunoaște codul.
De asemenea, Comisia Federală de Comunicare din SUA acordă autorizații de funcționare
operatorilor comerciali de telegrafie dacă aceștia îi trec testele.
...---...
Transcrierea semnalului S.O.S - Save Our Souls – Ajutor
Spectru Radio
Consideraţii generale
Conform legislaţiei în vigoare, spectrul de frecvenţe radio (spectrul radio) reprezintă acea porţiune
a spectrului electromagnetic ce cuprinde undele radio ale căror frecvenţe sunt cuprinse între 9 kHz
şi 3000 GHz.
Spectrul radio este o resursă naturală limitată şi, de aceea, trebuie administrată eficient şi raţional,
cu asigurarea satisfacerii interesului public, social şi de apărare a ţării, precum şi un maximum de
beneficii pentru utilizatorii de spectru, fie ei furnizori de reţele şi/sau de servicii de comunicaţii
electronice, operatori privaţi sau utilizatori finali.
6
radiocomunicaţii s-au elaborat şi se actualizează de către Uniunea Internaţională de
Telecomunicaţii (UIT), ținând cont de inovaţia şi progresul tehnologic pe plan mondial.
Cele mai importante şi utilizate servicii de radiocomunicaţii în România sunt: mobil terestru,
radiodifuziune sonoră şi televiziune, fix, mobil maritim şi mobil maritim prin satelit, mobil
aeronautic şi mobil aeronautic prin satelit, fix prin satelit, mobil terestru prin satelit, radiolocaţie,
radionavigaţie maritimă şi aeronautică, auxiliar meteorologic.
Spectrul radio este efectiv utilizat prin intermediul staţiilor şi terminalelor de radiocomunicaţii.
Acestea pot funcţiona în regim individual sau sunt organizate în reţele de radiocomunicaţii.
Utilizarea spectrului poate avea drept scop furnizarea de reţele publice şi/sau de servicii de
comunicaţii electronice, în cazul operatorilor autorizaţi conform regimului de autorizare generală,
sau poate fi destinată uzului propriu al operatorilor sau al deţinătorilor staţiilor de
radiocomunicaţii respective.
Domenii de utilizare
Conform prevederilor SOLAS, orice navă de transport, aflată pe mare, trebuie să dețină mijloacele
tehnice necesare pentru:
a transmite apeluri de primejdie de tip navă-coastă, utilizând cel puțin două echipamente
radio independente;
a recepționa mesaje de primejdie de tip coastă-navă;
a transmite si recepționa apeluri de primejdie de tip navă-navă;
a transmite si recepționa traficul radio corespunzător unor operațiuni coordonate de
căutare si salvare;
Domenii de utilizare
INTRODUCERE
In 1988, International Maritime Organization a adus câteva amendamente la convenția SOLAS
1974 prin care s-a hotărât introducerea unui nou sistem de radio comunicații care beneficiind de
avantajele oferite de tehnologia moderna, își propune asigurarea unei permanente legături a navei
7
cu uscatul in orice condiții de vreme si din orice punct al Terrei, iar după cum numele ii sugerează
sistemul are funcția, cea mai importanta de altfel, de a preveni situațiile de dezastru, iar daca
acestea s-au întâmplat, pachetul face posibil declanșarea operațiunilor coordonate de căutare si
salvare cu o minima întârziere, având suficiente informații despre evenimentul produs. In egala
măsura sistemul permite si comunicații nava-nava pe doua cai -; prin radio sau prin satelit.
Sistemul are la baza cele doua subsisteme:
- SERVICIUL MOBIL MARITIM;
- SERVICIUL MOBIL MARITIM PRIN SATELIT;
Pachetul dispune de doua componente una terestra si una spațială, fiecare având limitări in raza
de acțiune si disponibilitate. De asemenea sistemul este astfel conceput încât este capabil sa tina
aceasta legătura cu uscatul prin cel puțin doua cai, iar cel mai important, aceste cai sunt
independente.
Pentru o mai buna asimilare a celor ce urmează voi da câteva definiții si prescurtări.
Alerta
când un mesaj de primejdie este trimis unei nave sau direct la Centrul de Coordonare al
Operațiunilor de Salvare(RCC), iar RCC-ul conduce si coordonează operațiunile.
Conținutul alertei
identitatea navei
poziția
natura primejdiei
Comunicațiile De Primejdie
se fac prin radio intre nava in pericol si unitățile implicate in operațiile de căutare si salvare.
Pentru comunicații de primejdie in SMM sunt stabilite următoarele canale si frecvente:
Intre nave si aeronavele implicate in operațiuni de salvare pot fi folosite in plus frecventele 3023
kHz, 4125 kHz, sau 5688 kHz.
Pentru comunicații la fata locului se mai pot folosi si ch 6 VHF (156,3 kHz) iar pentru telex 2174,5
kHz
MESAJE DE SCURITATE -; acestea sunt mesaje cu titlu informativ si cuprind avize către navigatori,
starea si evoluția vremii, mesaje de importanta generala. Sunt transmise prin:
NAVTEX
EGC SAFETY NET
TELEX HF
Pentru o mai buna si mai ușoara gestionare a acestui echipament GMDSS, s-a făcut o împărțire a
ariei oceanice in patru astfel de arii:
A1 -; zona litorala acoperita de stațiile VHF terestre, cu sistemul „DIGITAL SELECTIV CALL”
(DSC). Limita 25-30 Mm.
8
A2 -; ariile acoperite de stațiile de coasta FM cu in care se face o supraveghere permanenta
pentru recepționarea alertelor de primejdie transmise prin DSC MF. Limita 100 Mm.
A3 -; ariile acoperite de sateliții geostaționari plasați pe orbite ecuatoriale INMARSAT.
Limita -; zonele unde elevația sateliților nu este mai mare de 5, sau altfel spus ariile ce se
găsesc peste latitudinile de 70? nord sau sud.
A4 -; ariile care nu sunt acoperite de A1, A2, A3.
DSC a fost dezvoltata pentru a înlocui comunicațiile voce si procedurile acestor comunicații.
Deoarece DSC folosește un semnal stabil, cu banda mai îngustă, iar receptorul nu are squelch,
semnalul are o penetranta mai buna cu pana la 25% si este mai rapida. Operatorii DSC sunt
preprogramați cu codul MMSI (Maritime Mobile Service Identity) al navei si pot fi de asemnea
conectați la sistemul GPS (sistemul știe si transmite ora si locația).
In general navele folosesc un controller diferit pentru DSC: VHF DSC si MF/HF DSC.
In cazul VHF, DSC are propriul receiver dedicate care monitorizează Canalul 70, dar folosește
pentru transmisii același emițător cu comunicațiile analogice. Din punct de vedere al utilizatorului
/ operatorului, acesta va folosi un singur sistem / aparat.
Echipamentele MF/HF DSC monitorizează mai multe canele de distress, urgenta și sécurité pe
Benzile 2, 4, 6, 8, 12 si 16 MHz. In cel mai rău caz vor fi monitorizate frecventele 2187.5 kHz,
8414.5 kHz si încă o banda.
Mai ales in cazul ambarcațiunilor de agreement, pentru monitorizarea automata, o a doua antena
(doar pentru recepție) este necesara, deoarece un tuner distinct este folosit pe lângă cel principal;
acesta este separat de stațiile radio standard, deoarece folosesc frecvente DSC predefinite
programabile de utilizator.
9
Cum lucrează sistemul
GMDSS da posibilitatea oricărei nave in primejdie sa transmită un mesaj (de primejdie) pe mai
multe cai, aceasta nava având certitudinea ca mesajul sau va fi recepționat.
Atunci când navele pot folosi pentru alertare oricare din echipamentele de alertare de la bord,
acestea vor transmite:
A. O alerta nava-nava: a. Prin DSC VHF pe Ch 70 (156,525 MHz) b. Prin DSC MF pe frecventa de
2187,5 kHz
B. O alerta nava țărm: a. In zona A4 prin DSC HF sau in ultima instanța folosind EPIRB-ul de tip
COSPS-SARSAT. b. In zona A3 prin DSC HF, INMARSAT, sau in ultima instanța folosind unul din cele
doua tipuri de EPIRB
- COSPAS-SARSAT
- INMARSAT-E c. In zona A2 navele trebuie sa poată transmite cel puțin prin DSC MF (2187,5 kHz)
sau in ultima instanța folosind unul din cele doua tipuri de EPIRB. d. In zona A1 navele trebuie sa
poată transmite cel puțin prin DSC VHF pe ch 70, iar in ultima instanța se poate unul din tipurile de
EPIRB acceptat:
-COSPAS-SARSAT
-INMARSAT-E
- numai in aceasta zona EPIRB VHF ch 70
Atunci când alerta este transmisa prin DSC in zonele A2 si A2 este o alerta nava-nava si nava-tărm
(all stations).
10
Primul organism internaţional, I.M.O. (Organizaţia Maritimă Internaţională) care încă de la
înființarea sa in anul 1959, a avut ca preocupare asigurarea unei siguranţe sporite a vieţii umane
pe mare a luat in decursul anilor decizii importante pentru implementarea unor noi tehnologii in
domeniul radiocomunicaţiilor.
Astfel au fost introduse sau adoptate in această activitate după cum urmează in:
1973 Introducerea şi dezvoltarea Sistemului pentru cazuri de Sinistru pe Mare;
1974 Adoptarea Convenţiei SOLAS / Convenţia Internaţională pentru Ocrotirea Vieţii
Omeneşti pe Mare; 1977 Adoptarea Rezoluţiei A.380 (x) a Adunării Generale a IMCO cu
privire la standardizarea vocabularului in navigaţia maritimă şi adoptarea Alfabetului
Fonetic Internaţional;
1979 Adoptarea Convenţiei Internaţionale privind Căutarea şi Salvarea pe Mare – SAR;
1988 Adoptarea amendamentelor de modificare a capitolului 4 al Convenţiei SOLAS pentru
introducerea sistemului de radiocomunicaţii G.M.D.S.S.;
1 Februarie 1992, a intrat in vigoare acest sistem, ceea ce înseamnă ca navele sunt obligate
sa aibă in dotare cerințele acestei convenții.
1 August 1993 toate navele sunt obligate sa aibă in dotare:
o receptorul NAVTEX pe frecventa de 518 kHz
o EPIRB.
Sistemul GMDSS combină diferite tehnologii de comunicații, fiecare având limitările ei din punct
de vedere al ariei de acoperire.
Ca urmare a fost necesară definirea a 4 zone de acoperire, în funcție de distanta între navă si
coastă, astfel:
Zona A1: aflată sub acoperirea St. Cs. VHF, care asigură veghe permanentă DSC (20-30 Mm)
Zona A2: dincolo de zona A1, până la limita acoperită de St. Cs. MF, care asigură veghe
permanentă DSC (aproximativ 150 Mm)
Zona A3: dincolo de aria definită de zonele A1 si A2, dar aflată sub acoperirea rețelei de
sateliți geostaționari de comunicații INMARSAT. Zona A3 este definită între latitudinile de
760 N si 760 S.
Zona A4: cuprinde practic numai zonele polare, de interes pentru navigația maritimă fiind
zona din jurul Polului Nord.
Convenţia SOLAS 1974 amendată periodic a dezvoltat şi modificat respective activitate pentru a
răspunde cerinţelor pe care şi le-a propus.
DIN CAPITOLUL 4 al acestei convenţii dedicat Radiocomunicaţiilor care are trei părţi
vom prezenta câteva cerinţe mai importante.
12
In funcție de zona de navigație, navele care intra sub incidenta SOLAS
trebuie să dețină următoarele echipamente GMDSS:
ZONA A1 ~ 30 Nm de coasta
o radiotelefon VHF cu sistem DSC;
o radiobaliză satelit 406 Mhz EPIRB;
o radiobaliză satelit L-Band EPIRB sau radiobaliză VHF EBIRB sau radiobaliză 9 GHz
SART
o radiotelefoane VHF portabile (2 buc.)
CONCLUZIE: orice nava maritima, care trebuie să respecte prevederile SOLAS, nu poate pleca în
voiaj fără 5 echipamente radio GMDSS de baza:
o radiotelefon VHF cu DSC
o NAVTEX
13
o radiobaliză EPIRB
o radiobaliză SART 9 GHz
o radiotelefoane VHF portabile.
M/2 R M/2 50
Regiunea de navigaţie / Echipamentul M/3 6 Mm 150Mm
20Mm Mm
Radiotelefon portabil pentru barei de salvare X X X X
Radiotelefon fix VHF - X X X
Radiobaliză de avarie (EPIRB) - - X X
Radiotelefon fix MF/HF - - X X
Receptor NAVTEX - - X X
Transponder radar - - X X
Staţie terestră de navă. standard C - - - X
EPIRB
O radiobaliză de localizare a catastrofelor sau transmițător pentru localizare în caz de urgență este
un emițător radio care ajută la detectarea și localizarea aeronavelor, navelor și persoanelor aflate
în situații de urgență. În sens restrâns, aceste radiobalize sunt cele care pot fi detectate prin
Programul Internațional Cospas-Sarsat, un sistem bazat pe recepționarea semnalelor prin sateliți.
Stabilirea poziției se face prin tehnici combinate de GPS și triangulare doppler. Odată stabilită
legătura cu sateliții, durata de livrare către beneficiar a informațiilor poate fi sub un minut.
Aceste radiobalize emit două tipuri de semnale: unul analogic, continuu, modulat audio, pe
frecvența 121,5 MHz (frecvența standard a aviației pentru urgențe) și unul digital, emis timp de
440 ms (pentru semnalul scurt), respectiv 520 ms (pentru semnalul lung), la intervale de timp
aleatoare între 47,5 și 52,5 secunde, pe frecvența de 406,0xx MHz.[4][5] Semnalul analogic poate
fi recepționat practic de orice radioreceptor care prinde frecvența respectivă, și poate fi localizat
de la sol prin radiogoniometrie obișnuită. Semnalul digital poate fi recepționat numai de sateliți.
Semnalul cules de sateliți este transmis unui centru MCC (engleză mobile country code), care îl
distribuie serviciilor de căutare și salvare. Pentru a beneficia de informațiile culese prin sateliți
fiecare radiobaliză trebuie înregistrată și plătită o taxă de abonament. La înregistrare se notează și
informațiile de identificare și contact, ca număr de telefon, descrierea vehiculului (tip,
înmatriculare) sau numele persoanei (pentru cele pentru personal), adrese și orice alte informații
care pot folosi în cursul acțiunii de căutare și salvare. În urma identificării radiobalizei aceste
informații pot fi accesate din bazele de date.
15
Durata de viață a unei astfel de radiobalize este de circa 10 ani, iar durata de funcționare este de
24–48 de ore, considerată suficientă pentru a se ajunge la locul situației de urgență.
Radiobalizele pentru marină sunt de tip EPIRB (engleză Emergency Position-Indicating Radio
Beacons) sunt similare ca dimensiuni și funcționare cu cele pentru aviație. Se pot activa manual,
sau automat sub acțiunea presiunii hidrostatice (dar nu a umidității din cauza ploii sau a valurilor)
în caz de scufundare a navei. Deoarece apa nu conduce semnalele radio, există un echipament
care în caz de scufundare a navei detașează aceste balize (efectiv retează frânghia cu care sunt
legate), iar ele plutesc la suprafața apei, semnalând poziția.
Radiobalizele pentru personal sunt de tip PLB (engleză personal location beacon) și au dimensiuni
de la mărimea unui pachet de țigări până la ale unei cărți, iar greutatea între 0,2 și 1 kg. Precizia de
localizare este în zona ecuatorială și temperată de ordinul a 100 m. Sunt activate manual și de
obicei sunt combinate cu senzori GPS (fiind numite GPIRB). Datele afișate pot fi folosite la
localizarea automată sau transmise prin telefonul mobil. Însă la localizarea automată este
prioritară triangulația doppler, localizarea putând fi certificată prin două triangulații doppler sau
una doppler și una GPS, dar nu doar prin GPS, oricâte date ar fi.
16
INMARSAT - https://www.youtube.com/watch?v=9x5iymHeYZo&feature=youtu.be
COSPAS SARSAT - https://youtu.be/CxVMlp_MOIc
- https://youtu.be/Rk_WJiMKzv4
Receptorul NAVTEX
Serviciul internațional NAVTEX este un sistem integrat G.M.D.S.S. pentru emisie și recepție
automată a mesajelor de siguranță maritimă prin tehnica NBDP (Bandă îngustă cu imprimare
directă, radiotelex 70 bd modul FEC - F1B) pe frecventele de 490 kHz în limba română și 518 kHz,
în limba engleză. Raza de acoperire a sistemului este de 300-400 mile marine în jurul stației de
coastă și în general este folosit în zona maritima A1 - A2 Mesajele transmise prin NAVTEX sunt,
avize de navigație, avize de salvare a vieții omenești pe mare avize de furtună, buletine meteo și
orice alte mesaje de siguranță.
Constanța Radio, transmite aceste informații NAVTEX, informații care sunt primite direct de la
autoritățile române desemnate cu siguranța navigației și cu operațiunile de căutare și salvare
astfel:
Avizele de navigație sunt primite de la Direcția Hidrografică Maritimă Constanța.
Avizele pentru căutare și salvare sunt primite de la M.R.C.C. Constanța (Autoritatea Navală
Română)
Avizele de furtună și buletinele meteo de la Centrul de Meteorologie Dobrogea.
Mesajele sunt transmise în limba româna pe frecvența de 490 kHz și în limba engleză pe frecventa
de 518 kHz prin VARNA RADIO.
17
SART Transponder Radar (search and rescue transponder)
SART-ul reprezintă in sistemul GMDSS principalul mijloc de localizare a navei sinistrate sau a
mijlocului de salvare. SART operează in banda de 9GHz si generează o serie de semnale de răspuns
când primește semnal de aceeași frecventa de la un radar. SART pot fi fie portabile, permanent
instalate la bordul navei sau mijlocului de salvare sau integrate in EPIRB
SART pot fi activate manual sau automat atunci când sunt aruncate in apa astfel ca ea va răspunde
in momentul in care este interogata. SART trebuie sa aibă baterii care sa-i permită 96 ore pe
standby urmate de minimum 8 ore de transmisie când este activata de un semnal radar. Trebuie
de asemenea sa opereze intre -20 si 55 grd C
Trei factori majori afectează raza de la care SART poate fi detectata pe un ecran radar:
Tipul radarului folosit si modul cum operează radarele cu antene înalte si performante de
recepție sporite vor recepționa semnalul SART cu mai multa acuitate. De asemenea
utilizarea radarului pe o scala prea mica scade șansele unei bune detecții. Scala optima este
6-12 Nm SART vor fi detectate doar de radarele de 3 cm (X band) si nu si de cele de 10 cm
(S band)
Condițiile meteorologice - pe o mare calma șansele de detecție scad datorita reflexiei
pulsului radar de suprafața marii. Pe o mare cu valuri înalte exista șansele unei recepții de
la mai mare distanta datorita creșterii înălțimii de la care emite SART (când urca pe val) dar
recepția este sporadica.
Dispunerea sart-ului in mijlocul de salvare pentru o recepție cat mai buna înălțimea cea
mai mare fără obstrucții este de dorit
o SART culcat pe podea 1.8 Nm
o SART in picioare pe podea 2.5 Nm
o SART plutind in apa 2.0 Nm
o SART la 1 m deasupra apei 5Nm
18
SART si reflectorul radar nu trebuie folosite in același mijloc de salvare deoarece reflectorul poate
ascunde semnalul SART
19
STATII RADIO VHF
STATII RADIO VHF. RADIOTELEFON VHF. CONSIDERATII GENERALE.
PROCEDURI DE OPERARE
Stațiile radio VHF sunt reprezentate de ansamblul sistemelor de emisie/recepție inclusiv antenele
si echipamentele/terminalele interconectate, destinate comunicațiilor în banda VHF, Serviciul
Mobil Maritim (SMM).
Conform Convenției SOLAS, capitolul 4: Radiocommmunications, stațiile radio VHF trebuie sa fie
capabile sa emită si sa recepționeze în scopul asigurării securității maritime si în situații distress, pe
frecventa 156,525 MHz (canal 70 VHF DSC).
Stațiile radio VHF trebuie sa asigure posibilitatea transmisiei alertei distress pe canal 70, sa asigure
recepția si transmisia în radiotelefonie (RT) pe frecventele 156,300 MHz (canal 06 VHF RT);
156,650 MHz (canal 13 VHF RT); 156,800 MHz (canal 16 VHF RT) si pe toate celelalte canale VHF,
SMM din banda 156-174 MHz, ASA cum sunt aceste canale definite în ITU Radio Regulations (RR),
Apendix 18 (WRC-07): Table of transmitting frequencies in the VHF maritime mobile band.
Separat sau combinat cu stația radio VHF trebuie sa existe echipament DSC
(controller Digital Selective Calling- DSC) care sa dentina veghea radio pe canal 70 VHF DSC si sa
asigure toata gama de transmisii /recepții cu prioritate (distress, urgency, safety, routine).
Stațiile radio VHF trebuie sa asigure radiocomunicații generale în radiotelefonie (RT) în banda VHF
– Serviciul Mobil Maritim –SMM: 156-174 MHz (vezi Anexa 2 - Canale VHF).
Canalele duplex sunt disponibile traficului cu stații de coasta (ship to shore), canalele simplex sunt
dedicate traficului radio nava-nava (ship to ship) si apelului în traficul radio cu prioritate routine cu
stații de coasta (routine ship to shore calling).
Stabilirea legăturilor radio în banda VHF este posibila pentru distante între stații de max. 30-40 NM
Puterea de emisie a unei stații de nava VHF este de 25 W (max.)/1W (min).
Reglementari generale si standardele de performanta ale sistemelor radio VHF sunt
specificate în:
- IMO Assembly Resolution A.694 (17) – General requirements for shipborne
radio equipment forming part of the GMDSS;
- IMO Assembly Resolution A.609 (15) – VHF radio installations capable of
voice communications and digital selective calling;
- Resolution A.803(19) Performance standards for shipborne VHF radio
installations capable of voice communications and digital selective calling &
MSC.68 (68), Annex 1- Amendaments to Resolution A.803(19) –valid for
equipments installed on or after 1 January 2000.
Utilizarea corespunzatoare a canalelor de comunicații VHF este impusa de necesitatea asigurării
securității navigației maritime.
Exista specificații referitoare la utilizarea adecvata a canalelor VHF în radiocomunicații maritime
(Extras din IMO Resolution A.474 (XII)).
In cele ce urmează se utilizează informații referitoare la frecventele GMDSS, alocări internaționale,
prezentate în Anexa 1.
Informații referitoare la canale VHF sunt prezentate în Anexa 2 (Table of transmitting frequencies
in the VHF maritime mobile band).
Referitor la radiotelefoanele portabile VHF, operatorii radio GMDSS GOC trebuie sa aibă
competentele de:
a identifica si enumera caracteristicile radiotelefoanelor portabile VHF;
a utiliza secvențele de operare Power On/Power Off;
a acorda radiotelefonul portabil VHF pe diverse canale de comunicații VHF destinate
comunicațiilor radio în navigație maritima;
a stabili radio legături pe canalele radio VHF destinate comunicațiilor radio în
navigație maritima cu utilizarea secvențelor call/acnowledgement/message in
radiotelefonie;
a instala radiotelefonul portabil VHF;
a identifica si enumera caracteristicile sursei de alimentare;
a testa radiotelefonul portabil VHF si sursa de alimentare;
a stabili durata de viața a sursei de alimentarea a radiotelefonului portabil VHF;
a executa secvențial operațiile de întreținere ale radiotelefonului portabil VHF;
21
de a diagnoza posibilele defecte ale radiotelefonului portabil VHF si de a remedia
aceste defecte.
Referitor la radiotelefoanele portabile VHF, operatorii radio GMDSS GOC trebuie sa aibă
competentele de:
a identifica si enumera caracteristicile radiotelefoanelor portabile VHF;
a utiliza secvențele de operare Power On/Power Off;
a acorda radiotelefonul portabil VHF pe diverse canale de comunicații
22
VHF destinate comunicațiilor radio în navigație maritima;
a stabili radio legături pe canalele radio VHF destinate comunicațiilor radio în
navigație maritima cu utilizarea secvențelor call/acnowledgement/message in
radiotelefonie;
a instala radiotelefonul portabil VHF;
a identifica si enumera caracteristicile sursei de alimentare;
a testa radiotelefonul portabil VHF si sursa de alimentare;
a stabili durata de viața a sursei de alimentarea a radiotelefonului portabil VHF;
a executa secvențial operațiile de întreținere ale radiotelefonului portabil VHF;
de a diagnoza posibilele defecte ale radiotelefonului portabil VHF si de a remedia
aceste defecte.
23
Algoritmul si reguli pentru efectuarea unei
convorbiri radio
A. Pregătirea mesajului
Înainte de a efectua orice conversaţie este foarte important să vă clarificaţi ideile asupra
ceea ce doriți să transmiteţi.
Este necesar să vă formulaţi enunţul cât mai corect cu putinţă şi cât mai scurt, dar suficient
de clar încât interlocutorul dvs. să-l înţeleagă.
Căutaţi să fiţi concis şi scurt în exprimări pentru a nu irosi vremea altora cu informaţii
inutile sau cu bâlbe.
B. Transmiterea mesajului
Porniţi staţia radio (în cazul în care nu este pornită) şi identificaţi canalul pe care se află
acordată.
Comutați pe canalul care vă interesează dacă este cazul.
Reglaţi SQL–luș şi reductorul de putere al etajului de emisie recepţie (POWER / VOLUME /
AMPLIFIRE).
Ascultaţi câteva minute pentru a putea intra în procedura de apel în intervalul de timp
dintre mesajele altora.
ATENŢIE! Nu transmiteţi dacă auziţi un mesaj de pericol.
Emiteţi apelul conform uzanţelor de cel mult trei ori la interval de două minute, aşteptare
3 minute după care se pot relua procedurile.
Chemarea – apelul
Componenţa apel:
Numele staţiei chemate (de 1 – 3 ori);
Aici este:
o Prezentarea navei / staţiei proprii (de 1 – 3 ori);
o Propunerea de trecere în alt canal pentru trafic;
Recepţie.
Schimbul de mesaje:
După schimbarea canalului se pot comunica cele dorite (deoarece se asculta Canalul 16 de către
toate posturile, in caz ne nevoie se poate folosi acest canal pentru a iniția contactul, apoi se va
muta conversația in alt canal).
Priorităţi
comunicaţii navă – navă: are prioritate nava apelată
24
comunicaţii navă - staţie de coastă: are prioritate staţia
Priorităţi
Tipul comunicaţiei:
1. Apelul de primejdie, mesajul şi traficul de primejdie MAY DAY MAY DAY MAY DAY;
2. Comunicaţiile precedate de semnalul de urgentă PAN PAN PAN PAN PAN PAN;
3. Comunicaţiile precedate de semnalul de securitate SECURITE SECURITE SECURITE
4. Comunicaţii de radio reperaj;
5. Comunicaţii care se referă la manevrele navelor;
6. Comunicaţii de serviciu.
Tipuri de mesaje :
1. Mesajul de pericol MAY DAY (naufragiu, incendiu);
2. Mesajul de urgentă PAN PAN (avarii, invalid, accident, om la apă);
3. Mesajul de securitate SECURITE;
4. Vitale (mesaje de avertizare furtuni);
5. Importante (buletine meteo );
6. Rutină (avize către navigatori).
Toate staţiile ce recepţionează un astfel de apel, vor întrerupe imediat orice transmisie capabilă să
distorsioneze mesajul de primejdie, şi vor face veghe pentru a auzi mesajul de pericol.
Acest apel va fi de tipul « All Stations » şi va primii confirmarea de recepţie decât atunci când a
fost recepţionat complet.
Componenţa Apelului:
MAY DAY, MAY DAY, MAY DAY,
Aici Este (THIS IS) sau DE (pronunţat DELTA ECHO),
Numele Navei în PERICOL sau indicativul staţiei radio de trei ori,
25
Mesajul de pericol / MAY DAY, Numele Navei, poziţia (gradele în cifre şi NORD, SUD sau
EST, WEST), natura primejdiei şi tipul de asistenţă solicitat, alte informaţii care pot ajuta
intervenţia.
Va fi repetat în perioadele de linişte până la confirmare.
26
Sateliți artificiali
Pe orbita Pământului sunt plasați 1419 sateliți artificiali, din care 561 sunt deținuți
de SUA, 137 de Rusia, 180 de China, 541 de alte state. Sateliții artificiali de pe orbita
27
28
ENLISH MODULE
Radio Calling Procedure
Routine Calls
When making a routine call to another boat or limited coast station, state clearly:
The boat/group you are calling (spoken three times if communications are difficult)
THIS IS - name of your boat (spoken three times if necessary)
Message
OVER
Note the frequencies in use for calling procedures. VHF channel 16 is normally
used for VHF Radio, however various calling frequencies are used for HF Radio,
and in many cases routine calls over HF Radio are made outside the calling or
emergency frequencies.
The standard Phonetic Alphabet (alpha, bravo, charlie, etc.) is useful if you're
having difficulty being understood.
After making a routine call on VHF it is normal to switch to another VHF channel.
After ascertaining that it will not interfere with any communications or call in the
silence period, the ship station ALPHA calls SINGAPORE RADIO as follows:
SINGAPORE RADIO, SINGAPORE RADIO, SINGAPORE RADIO
THIS IS ALPHA, ALPHA, ALPHA (not more than 3 times)
I have a radiotelegram for you. My working frequency is channel 9 - over
DO YOU COPY? OVER
Alpha acknowledges
ROMEO. Going channel 9 and standing by.
SINGAPORE RADIO should also acknowledge that they have understood each other. The
call and answer should have been on channel 16. Alpha and SINGAPORE RADIO then
change to the arranged frequencies, although SINGAPORE RADIO may be busy on another
29
frequency so Alpha should standby on channel 9 until SINGAPORE RADIO calls him. They
should both check that they call and listen on the correct frequencies as arranged.
Alpha replies:
HELLO SINGAPORE RADIO
THIS IS ALPHA
Radiotelegram begin. From ALPHA Number 1 (number of telegram) Number of words
.......... Date ......... Time .........(GMT) Service indications/instructions, if any ......... Paid
service instructions, if any ........., Name and address of addressee Text (message) ........
Signature (if any) Radiotelegram ends, collation ......... Repetition of all difficult words and
code groups etc., each phrase repeated twice at dictation speed. Over
Alpha replies:
HELLO SINGAPORE RADIO this is ALPHA
I have nothing further to communicate.
OUT
30
DISTRESS SIGNAL
The radiotelephone distress signal consists of the expression MAYDAY. This signal,
which indicates that the vessel sending it is threatened by grave and imminent
danger and that the vessel requires immediate assistance, is used in the distress call
which precedes the distress message and may only be transmitted on the authority
of the Master or person responsible for the vessel. The transmission should be made
slowly and distinctly, each word clearly pronounced.
The distress call and distress message should be preceded by the ALARM SIGNAL
which consists of two alternative audio frequency tones, one a high note of 2200
cycles per second and the other a low note of l300 cycles per second, making a
distinctive warbling sound which should be transmitted for approximately 30-60
seconds time permitting.
Vessels not in the immediate vicinity should allow a short interval to elapse before
acknowledging, to allow stations near the vessel in distress and in a better position
to render assistance to acknowledge receipt without interference from stations not
in the vicinity.
The SILENCE PERIODS may be used for repeating/relaying distress messages and the
distress messages may also be repeated/relayed on any other frequency if further
assistance is required. The frequency of channel 16 is recommended and the distress
message may be repeated/relayed on all frequencies if no attention is obtained on
the channel 16.
Mayday Relay
A ship station or coast station learning of a mobile station in distress should relay a
distress message in the following cases:
When the station in distress cannot transmit a distress message itself.
When the master or person responsible for the station considers that
further help is necessary.
When it has heard a distress call that has not been acknowledged and is not in
a position to render assistance itself.
When relaying a distress message, it is important to use the words MAYDAY RELAY
so that D.F. bearings are not taken on the wrong station.
Stations not participating in the rescue operations may not transmit on the
frequencies being used for distress communications before the controlling station
announces SEELONCE FEENEE in which case normal communications may be
resumed or SEELONCE PRUDONCE in which case the frequencies being used for
distress communications may be used for other communications providing no
interference is caused to the distress communications (SEELONCE PRUDONCE is or
should be announced when continuous silence is no longer required, when other
brief communications are allowed on condition that the operators listen carefully
before communicating to avoid interference when the frequencies are required by
the stations involved in the rescue operations)
At the end of the distress phase, when no further assistance is required, the
controlling station should cancel the silence imposed by the distress signals by
broadcasting a message to ALL stations as follows MAYDAY (once) hullo ALL
STATIONS (3 times) this is ...... name of controlling station, 3 times, time and name
of ship that was in distress, SEELONCE FEENEE OUT.
Normal communications may then be resumed but stations should listen carefully
and avoid interference to urgency and safety messages which often follow distress
operations.
URGENCY SIGNAL
The Radiotelephone Urgency Signal is the expression PAN-PAN transmitted
three times before the call and may be sent only on the authority of the
master or person responsible for the station.
33
immediate danger and requiring a tow or other assistance, urgently; serious
illness or injury of a person on board, man overboard, etc.
The Urgency Signal has priority over all other signals except Distress Signals
and stations hearing it should avoid interfering with the Urgency Message.
Stations hearing the Urgency Signal should continue to listen for at least three
minutes. If at the end of that period no Urgency Message has been heard,
normal working may be resumed.
If the Urgency Message was addressed to all stations, the station which
transmitted it should cancel it by another message addressed to all stations
when no further assistance is required.
Urgency Messages may be repeated in the last minute of silence periods
and/or on the alternative call and safety frequency channel 16 (VHF) if
insufficient response is obtained.
SAFETY SIGNAL
The expression SECURITE pronounced SAY-CURE-E-TAY repeated three times
preceding a call to all stations indicates that the station making the call is
announcing a message concerning the safety of navigation, e.g. a Navigation
Warning, Gale Warning, etc.
34
The Safety signal SECURITE should be transmitted or repeated towards the
end of the first available Silence Period and the warning transmitted
immediately after the Silence Period.
The Safety Signal has priority over all other signals except Distress and
Urgency signals/message and stations hearing it should not cause
interference unless they have a distress or urgency message to transmit.
35