MODALITĂȚI DE CUNOAȘTERE A CLASEI DE ELEVI

Profesorul desfășoară la clasă o activitate de conducere, orientând, organizând, dirijând și

evaluând procesul instructiv-educativ. Este, deci, un manager educațional și îndeplinește funcții
specifice managementului: planificare, decizie, organizare, motivare, conducere, evaluare,
consiliere.

Activitatea sa la clasă este dificilă, presupune responsabilitate și o bună pregătire

managerială, științifică și didactică. Relaționând cu elevii, influențându-le comportamentul de
învățare, intervine în direcționarea evoluțiilor generale. Este absolut necesar să poată interveni în
situație de criză educațională, să aibă la dispoziție metode de cunoaștere și optimizare a relațiilor
interpersonale din clasa de elevi, să managerieze conflicte, probleme disciplinare.

Orice intervenţie educativă a profesorului are un scop clar. Formularea lui porneşte de la
cunoaşterea unei stări de fapt şi vizează o stare nouă, ameliorată. Cunoaşterea elevului şi a grupului
la momentul iniţierii intervenţiilor şi viziunea asupra a ceea ce se urmăreşte a se obţine îl fereşte
pe profesor de acţiuni hazardate, arbitrare şi sporeşte şansele ca acţiunea sa să aibă eficiență.
Dacă nimeni nu se îndoieşte de necesitatea cunoaşterii, în general, a obiectului asupra
căruia acţionezi pentru a obţine o transformare a acestuia, în ceea ce priveşte cunoaşterea elevului,
aceasta este cu atât mai imperioasă, cu cât obiectul nu este o realitate inertă, ci o fiinţă constientă,
a cărei transformare vizează resorturile ei profunde. Empirismul, care încă se mai întâlneşte în
acest domeniu, trebuie să-i ia locul cunoaşterea sistematică, desfăşurată după toate regulile ştiinţei.
Intuiţia, flerul, spontaneitatea sunt indiscutabil utile, dar nu şi suficiente. Aplicarea noului fără o
stăpânire temeinică a tehnicii respective face mari deservicii procesului educativ şi compromite
prestaţia profesorului.
Pentru studierea și cunoașterea grupurilor școlare se folosesc un sistem de metode,
procedee și tehnici psihosociometrice:
Sociometria se ocupă de studiul relațiilor interpersonale stabilite în cadrul unui grup
social. Psihosociologul american de origine română Iacob Moreno este considerat întemeietorul
acestei discipline. În 1934 Iacob Moreno publică lucrarea Who Shall Survive? Care este
considerată lucrarea de bază a sociometriei. În 1954 această lucrare va fi tradusă în franceză sub
titlul Fondamentes de la sociometrie, punând în acest fel bazele sociometriei.
 Tehnicile și metodele sociometrice reprezintă un ansamblu de instrumente și procedee
destinate să măsoare configurația și intensitatea relațiilor interpersonale din interiorul unui grup
social. Cele mai cunoscute metode sociometrice sunt:
Testul sociometric este folosit pentru măsurarea relațiilor interpersonale dintre elevi,
îndeosebi a celor afectiv-simpatetice, de preferință sau de respingere.
Sociomatricea se prezintă sub forma unor tabele cu două întrebări unde sunt notate atât
pe verticală cât și pe orizontală numele elevilor (sau inițialele).
Pe orizontală sunt trecute atracţiile, respingerile sau indiferenţele acordate de fiecare elev
colegilor, iar pe verticală atracţiile, respingerile sau indiferenţele primite de fiecare elev de la
ceilalţi colegi.
Indici sociometrici.Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric și trecute în
matrice se pot calcula o mulțime de indici sociometrici. Cei mai utilizaţi indici sociometrici sunt:
 Indicele statusului sociometric sau scorul sociometric indică numărul de alegeri
primite de fiecare subiect și se află prin însumarea pe verticală a numărului de alegeri primite sau
prin formula:
Alegeri  primite
 ISS= unde:
N 1
N-numărul de elevi din clasă
Sociograma este o modalitate de prezentare a rezultatelor obținute prin metodele
sociometrice, îndeosebi prin testul sociometric aplicat unui grup școlar (clasă de elev) sub formă
grafică (un fel de hartă) a intereselor și obiectivelor comune, interacțiunea persoanelor în grup,
gradul de coeziune și apartenență la grup, a configurației relațiilor preferențiale, care ne permit să
evidențiem tipologia rețelelor și substructurilor simpatetice ale grupului și care sunt izolații din
punct de vedere preferențial.
Chestionarul este o metodă ce implică anumite întrebări sau imagini grafice, denumite
itemuri, cu funcție de stimuli intelectuali, afectivi, ce se inserează pe un formular, la care subiecții
(membrii grupului școlar) dau răspunsuri scrise, verbale, înregistrate pe casete video. Răspunsurile
sunt analizate pe bază de grilă sau alte sisteme de evaluare, stabilindu-se anumiți coeficienți,
indicatori, tabele, diagrame, care interpretate oferă informații despre fenomenele
psihosocioeducative investigate. Metoda îi oferă învățătorului posibilitatea de a-și completa
observațiile cu date oferite de înșiși elevii.
 În redactarea chestionarului , trebuie avute în vedere câteva principii:
- Primul pas este stabilirea clară a scopului chestionarului :ce se dorește a afla prin întrebările
adresate (de exemplu cum apreciază elevii prestația cadrului didactic la clasă, aflarea
particularităților unei clase/elevilor)
Redactarea întrebărilor se realizează în acord cu scopul propus, numărul acestora va
depinde de amploarea subiectului cercetat. Numărul întrebărilor trebuie redus la maxim 30, pentru
ca subiecții să nu obosească răspunzând.
- Alegerea tipurilor de întrebări utilizate:
Pentru explicarea unor fenomene, atitudini, fapte, opinii se adresează întrebări deschise
(care să solicite răspunsuri elaborate de elevi) de exemplu: ,,Ce părere aveți despre?”, ,, Cum
explicați?”, ,, Ce vă place / nu vă place?”.
Întrebările deschise favorizează răspunsurile spontane și chiar neașteptate. Ele oferă
subiecților posibilitatea de a-și exprima un punct propriu de vedere în legătură cu un aspect sau
altul, ceea ce îi poate atrage și, în același timp, stimula să participe la realizarea anchetei. În același
timp întrebările deschise prezintă și unele neajunsuri și anume: fiind puși în fața unei întrebări la
care nu s-au așteptat, unii subiecți nu doresc să răspundă sau, dacă o fac, răspunsurile lor pot fi
superficiale sau chiar incorecte. Pe de altă parte, existând multe variante de răspunsuri, se
îngreunează procesul codificării precum și cel de analiză și interpretare.
Pentru răspunsuri clare, ușor măsurabile, se utilizează întrebări deschise: cele care oferă
variante de răspuns: da / nu / nu știu; scale de tip Lickert: în foarte mare măsură / mare măsură /
oarecare măsură / mică măsură / foarte mică măsură sau întotdeauna / de obicei / niciodată;
Se pot folosi întrebări de control prin care se pot verifica sinceritatea sau atenția celui
chestionat. Același conținut se reia prin întrebări diferite, pentru a verifica dacă răspunsul e identic.
Trebuie evitate întrebări care să sugereze răspunsul (,, Nu-i așa că …”), care să fie prea
lungi sau să solicite răspunsuri diferite (,, De obicei vă faceți temele și învățați pentru fiecare
lecție?”), care să cuprindă contradicții de termeni, exprimare deficitară sau prea elaborată.
Am folosit ancheta prin chestionar într-o cercetare de tip experimental pe parcusul anului
școlar 2016-2017 la Școala Gimnazială Nr. 2 Vicovu de Jos, județul Suceava, în mediul rural, în
timpul activităților desfășurate la clasă.
 Descrierea eșantionului
Eșantionul cercetat este format din 19 elevi din clasa pregătitoare B, de la Școala
Gimnazială Nr. 2 Vicovu de Jos, având vârste cuprinse între 5-7 ani, 10 fete și 9 băieți, toți
provenind din mediul rural, din familii organizate , toți de naționalitate română.
La începutul clasei pregătitoare colectivul de elevi era format din 10 băieți și 9 fete cu vârste
cuprinse între 5-7 ani după cum urmează:

Structura grupului în funcție de sex și vârsta

8 5 ani 6 ani 7 ani

7
7 7
6

2
2
1
1 1 1
0
fete băieți

Din punct de vedere al religiei, în grupul de subiecți supuși investigației 15 (79%) sunt
de religie ortodoxă, iar 4 (21%) sunt de religie penticostală.
 Structura grupului în funcție de religie

4, 21%

ortodocși
penticostali

15, 79%

Mediul familial din care provine acești copii este diferit din punct de vedere material și
intelectual, iar aceste aspecte își pun amprenta asupra gradului de implicare și a interesului pe care
părinții îl acordă școlii.
Din punct de vedere fizic și mintal în acest grup nu au fost sesizate probleme, elevii
încadrându-se în standardele specifice vârstei. Nu există copii cu dizabilități sau alte tipuri de
probleme care ar putea influența reușita școlară.

Desfășurarea cercetării
Cercetarea a fost realizată pe parcursul celor două semestre ale anului școlar 2016-2017.
În această perioadă am aplicat un chestionar, am realizat matricea și sociomatricea colectivului de
elevi.
În elaborarea chestionarului am folosit întrebări deschise și închise. Întrebările au fost
formulate în așa fel încât să fie evitate confuziile.
În urma aplicării chestionarelor am constat următoarele aspecte:

Întrebarea 1 Ai frecventatat grădinița?

 Număr de răspunsuri Da Nu

19 19 0

ELEVI
0%

DA
NU

100%

Din răspunsurile primite am constatat că toți copiii, în proporție de 100%, au

frecventat grădinița. Înseamnă că și-au însușit noțiunile de bază în ceea ce privește scrierea,
limbajul, numerele , și-au format anumite deprinderi și au învățat conceptul de relaționare.

Întrebarea 2 Câți ani ai frecventat grădinița?

Număr de copii 1 an 2 ani 3 ani

19 2 14 3
 Interpretarea rezultatelor

10%
16%

1 an
2 ani
3 ani

74%

74% dintre elevi au frecventat grădinița timp de 2 ani, 16% au frecventat grădinița timp
de 3 ani, iar 10% dintre elevi au frecventat grădinița 1 an.
În urma studierii răspunsurilor date la această întrebare am constat că majoritatea elevilor
au frecventat grădinița doi ani, cinci dintre aceștia fiind înscriși în clasa pregătitoare cu aviz
psihologic. Cei doi elevi care au frecventat grădinița un an au făcut-o din motive bine întemeiate
(unul din motive medicale, iar celălalt a venit din străinătate). Elevii care au frecventat grădinița
trei ani de zile, au fost înscriși de la vârsta de trei ani la grădiniță.

Întrebarea 3 Unde ai frecventat grădinița?

 G.P.N. ,, Căsuța G.P.N ,, Ioan
Număr de copii piticilor” Nr.2 Vicoveanu” Nr.1 Alte grădinițe
Vicovu de Jos Vicovu de Jos

19 18 1 0

Interpretarea rezultatelor

5% 0%

G.P.N ,, Căsuța piticilor "Nr.2 Vicovu

de Jos
G.P.N ,, Ioan Vicoveanu" Nr.1 Vicovu
de Jos
Alte grădinițe

95%

Răspunsurile la această întrebare au arătat că 18 (95% )elevi au frecventat grădinița

arondată Școlii Gimnaziale Nr.2 Vicovu de Jos deoarece locuiesc în apropierea acesteia. Un singur
elev provine de la altă grădiniță deoarece aceasta a fost opțiunea părinților.
 Întrebarea 4 Care dintre următoarele activități ți-a plăcut cel mai mult la grădiniță?
Activități de Alte
Activități de Activități de Activități de
Număr de matematică și activități
pictură și educarea educație
copii cunoașterea (serbări,
colaj limbajului fizică și sport
mediului excursii,

19 6 3 5 4 1

Interpretarea rezultatelor

activități de matematică și
5%
cunoașterea mediului
21% 32% activități de pictură și colaj

activități de educarea limbajului

activități de educație fizică și sport

26% 16%
alte activități

În urma interpretării răspunsurilor date la această întrebare, am constat că elevii au

preferințe proprii în ceea ce privește caracterul activităților studiate. Activitățile de matematică și
cunoașterea mediului sunt preferate în proporție de 32%,activitățile de educarea limbajului au fost
alese de cei chestionați în proporție de 26%, activitățile de educație fizică și sport sunt preferate
de 26% dintre elevi, activitățile de pictură și colaj sunt preferate de 16% dintre elevi, iar o mică
parte 5% preferă alte activități.
Activitățile de matematică și cunoașterea mediului sunt preferate în majoritatea acestora
de către băieți, iar fetele preferă activitățile de educarea limbajului și activități de pictură și colaj.
Activitățile de educație fizică și sport sunt preferate în mod special de către băieți, iar activitățile
extrașcolare sunt preferate de către elevul întors din străinătate.
Întrebarea 5. Cum ai așteptat începutul școlii?

Număr de copii Cu dorință și interes Cu teamă Indiferent

19 16 3 0
 0%
16%

cu dorință și interes
cu teamă
indiferent

84%

Majoritatea elevilor (84% )au așteptat începutul școlii cu dorință și interes datorită
faptului că acest moment este unic în viața fiecărei persoane. Trei elevi (16%) au așteptat cu teamă
începutul școlii deoarece sunt mai emotivi.

Întrebarea 6 Cum te-ai simțit în prima zi de școală?

Număr de copii Bucuros Temător Indiferent

 19 17 2 0

Interpretarea rezultatelor

11% 0%

bucuros
temător
indiferent

89%

Din răspunsurile primite de la elevi am constat că 17(89%) elevi s-au simțit bucuroși în
prima zi de școală, 2(11%) s-au simțit temători, iar 0 elevi au răspuns că s-au simțit indiferenți.
Chestionarul a avut 10 întrebări.
Sintetizând rezultatele obținute în urma chestionării eșantionului (n=19 elevi), pot
concluziona următoarele:
- toți elevii au frecventat grădinița;
- cei mai mulți dintre elevi au frecventat grădinița doi ani;
 - aproape toți elevii au frecventat grădinița arondată Școlii Gimnaziale Nr.2 Vicovu de Jos;
- majoritatea elevilor au așteptat începutul școlii cu dorință și interes;
- aproape toți elevii s-au simțit bucuroși în prima zi de școală;
- elevii își doresc să fie prieteni și socializează în timpul pauzei pe diferite teme.
Cunoașterea clasei de elevi este unul dintre cele mai importante demersuri pe care
învățătorul trebuie să le desfășoare. Pe lângă chestionar există mai multe tehnici ce pot fi aplicate
în vederea cunoașterii elevilor. În această cercetare folosesc tehnicile și metodele sociometrice
Tehnicile sociometrice asigură o cunoaștere amănunțită mai ales a structurii
informale/afective dar și în mod indirect a caracteristicilor de personalitate a elevilor. Fiecare
colectiv are structura sa proprie, care se manifestă diferit.
Cunoaşterea fiecărei eleve/ fiecărui elev este una din cele mai importante provocări pentru un
cadru didactic. Într-o abordare complexă şi atractivă, fiecare elev(ă) va fi tratat în mod special, ca
o individualitate unică şi nu ca parte a unui grup. Responsabilitatea cunoaşterii elevilor, pentru a
le descoperi şi a le dezvolta potenţialul, pentru a-i ajuta pe ei să se cunoască, pentru dezvoltarea
încrederii în sine este „startul” pentru reuşita activităţii educaţionale. Dezvoltarea materialelor de
învăţare adecvate nevoilor individuale şi potenţialului constituie baza formării abilităţilor utile în
timpul şcolii, dar mai ales după aceea.

Managementul conflictului este un termen generic pentru toate acțiunile de gestionare a

conflictului: prevenție, tratarea consecințelor, dar și pentru strategiile de control sau reglare a
conflictelor de lungă durată și refractare la soluții. Soluționarea conflictelor presupune strategii
cum ar fi: strategia orientată spre agresivitate, strategii orientate spre evitare, strategii orientate
spre acomodare, strategii orientate spre compromis, strategii orientate spre colaborare. Aceste
strategii trebuie să fie combinate cu strategii de prevenire a conflictului. Gestionarea conflictelor
presupune anumite procese, precum: negocierea, persuasiunea, cedarea, constrângerea, rezolvarea
problemei, instruirea, arbitrarea, medierea. Activitatea de consiliere și managament al conflictelor
reclamă abordări inovatoare, activități educative, care presupun creativitate.

Pe baza unor texte lirice cunoscute, cum ar fi: “Cățelușul șchip” ( Elena Farago) sau “Un
duel”(George Topîrceanu), se pot construi scenarii didactice interesante care au drept obiective
manifestarea comportamentelor tolerante, dezvoltarea inteligenței emoționale, evidențiindu-se
rolul pozitiv al conflictelor și importanța modului de abordare al acestora. Folosind metode și
mijloace didactice precum dezbaterea, problematizarea,jocul de rol, jocul didactic, “Copacul
ideilor”, “Ciorchinele”, învățătorul apelează la sentimentele și convingerile copiilor sporindu-le
încrederea în sine, ajutându-i să înțeleagă că nu greșelile sau slăbiciunile definesc persoanele, că
actul de comunicare se bazează pe respect reciproc și că este important să fim buni și înțelegători
cu ceilalți.

Cadrele didactice pot folosi în activitatea lor la clasă o varietate de tehnici pentru prevenirea
conflictului. Astfel de tehnici sunt: ascultarea activă, exprimarea asertivă, încurajarea stimei de
sine a celuilalt etc. Acestea optimizează comunicarea, previn sau rezolvă conflictele.

Așadar, comunicând cu elevii noștri, obținem imagini clare despre ei, despre societate și
transformăm conflictele în șanse educative. Capacitatea de a aborda conflictele într-un mod
constructiv contribuie la sănătatea mentală și individuală și are efecte pozitive asupra societății în
general.

BIBLIOGRAFIE

 Bocoş, M., Chiş, V. (2013), Management curricular. Volumul I – repere teoretice

şi aplicative, Editura Paralela 45, Piteşti;
 Bocoş, M., Gavra, R., Marcu, S.-D. (2008), Comunicarea şi managementul
conflictului, Editura Paralela 45, Piteşti;
 Dumitru, I.Al. (2008), Consiliere psihopedagogică, Editura Polirom, Iaşi;
 Gherguţ, A. (2007), Management general şi strategic în educaţie – ghid practic,
Editura Polirom, Iaşi.