Cursant: prof.pt.inv.

primar Botezatu Mioara

Liceul Tehnologic Nr.1 Cudalbi, jud. Galati

Modalităţi de colectare a fondurilor

extrabugetare
RESURSELE EXTRABUGETARE pot fi:

Veniturile extrabugetare-se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli al activităților

extrabugetare, pe surse, astfel:

a)Venituri rezultate din activitatea de producţie (ateliere-școala, ferme agricole, etc.), prestări
servicii, care cuprind sume încasate de unitatea de învățământ din activitatea de conversie și reconversie
profesională, școlarizare, cursuri de inițiere în informatică, limbi străine, activități de producție, prestări de
servicii și alte activități, în condițiile legii.
b)Taxele de la persoane fizice și juridice. Pentru stabilirea taxelor fiecare instituție de învățământ
își estimează cheltuielile ocazionate de organizarea și desfășurarea unor examene și, în funcție de numărul
de elevi participanți, stabilește taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se stabilesc și prevederile
din buget la subdiviziunea respectivă. Sumele încasate la eliberarea certificatelor sau a diplomelor de
absolvire, dupa caz, reprezintă o altă sursă proprie de venit al cărei nivel se stabilește și se comunică de
inspectoratele școlare județene. Tarifele/elev, cursant percepute pentru organizarea cursuri de pregătire
solicitate de persoane juridice sau fizice se stabilesc, pe baza de convenție, cel puțin la nivelul cheltuielilor
efectuate pentru desfășurarea cursurilor respective.
c)Veniturile din închirierea spațiilor temporar disponibile se prevăd în buget la nivelul chiriei
stabilită in contractele de închiriere, la care se adaugă obligatoriu cheltuielile de întreținere și utilitățile
folosite.
d)Veniturile din donații reprezintă sumele donate de persoane fizice sau juridice pentru a fi folosite
la cheltuieli de funcționare ale instituțiilor.
e)Venituri din sponsorizări primite de la persoane fizice și juridice conform legii.
f) Alte venituri
Cheltuielile pentru activităţile extrabugetare

Cheltuielile pentru activităţile extrabugetare se înscriu în buget, pe titluri, articole şi alineate, în

funcţie de conţinutul acestora, avându-se în vedere următoarele precizări:
a) Cheltuielile pentru activitatea de producţie (ateliere-şcoală, ferme agricole etc.) se stabilesc pe bază de
devize întocmite pentru fiecare activitate de producţie, prestări de servicii, în limita veniturilor prevăzute
să fie realizate.

1
 b) Cheltuielile pentru desfăşurarea examenelor sau a cursurilor de pregătire solicitate de persoanele
juridice şi fizice se stabilesc în limita veniturilor din taxele respective.
În acest scop se întocmesc note de fundamentare în care se cuprind taxele cuvenite pentru activităţile
respective şi cheltuielile aferente realizării acestor venituri, şi anume: drepturile cuvenite comisiilor de
examen, cheltuielile de întreţinere a sălilor de examene, procurarea rechizitelor (hârtie, ştampile, cerneală,
tuşuri etc.) necesare în vederea desfăşurării examenelor. De regulă cheltuielile se încadrează în limita
veniturilor prevăzute să fie încasate.
c) Cheltuielile necesare pentru tipărirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se stabilesc în limita
sumelor încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor.
d) Cheltuielile din veniturile încasate din închirieri de spaţii
e) Cheltuielile din sumele încasate drept donaţii şi sponsorizări se înscriu în buget pentru realizarea
acţiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, după caz. În situaţia în care nu au fost
stabilite destinaţii împreună cu sponsorii şi cu donatorii, sumele din sponsorizări şi donaţii se folosesc
pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de funcţionare ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat.
f) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate în condiţiile legii

Diferenţa dintre totalul veniturilor extrabugetare şi suma cheltuielilor prevăzute la lit. a)-f) se foloseşte, în
completare, în funcţie de necesităţi, de către instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat la acoperirea
altor cheltuieli ale acestora. În acest scop se efectuează calcule de fundamentare pentru fiecare categorie
de cheltuieli, după care se cuprind în buget la titlurile, articolele şi alineatele respective.

COFINANŢARE / RESURSE MATERIALE

Cofinanţator Modalităţi de Rezultate

i atragere

Primăria Surse buget local Cheltuieli materiale, transport, olimpiade și concursuri

MEN Bugetul de stat Cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, cheltuieli cu

întreținerea curentă

AP CNCN Sponsorizări, donaţii Premii pentru elevi în bani şi obiecte, materiale necesare
bunei funcţionări a şcolii;

Extrabuget Sponsorizări, donaţii, Modernizarea din punct de vedere logistic a spaţiilor de

învăţământ (holuri şcoală, curtea şcolii)

2
 CONDIŢII NECESARE ATRAGERII RESURSELOR EXTRABUGETARE

1. PRINCIPALA CONDIŢIE ÎN ATRAGEREA DE RESURSE ESTRABUGETARE ESTE:

INTERESUL
(Ex. Cine sunt cei mai fideli susţinători ai şcolii?)
INTERESUL şcolii – comunităţii – părinţilor – altor potenţiali donatori, sponsori.

CUM TREZESC INTERESUL PENTRU ŞCOALA MEA?

INTERESUL CUI? CINE AR PUTEA FI INTERESAT ?

INTERESUL= VALORI - SCHIMB DE VALORI TANGIBILE, INTANGIBILE

Schimbul de valori, care satisface ambele părţi trebuie să satisfacă patru condiţii:
 Există două părţi implicate care au valoare comună – interesul pentru dezvoltarea copilului în
cazul părinţilor, recunoaştere, respect şi apartenenţă în cazul absolvenţilor, etc;
 Fiecare din părţi are ceva valoros pentru cealaltă parte;
 Fiecare din părţi poate comunica şi oferi;
 Fiecare din părţi poate accepta, amâna sau respinge oferta, schimbul de valori.

CARE SUNT VALORILE PE CARE LE AM? CARE SUNT VALORILE POTENŢIALE ALE
CELUILALT?

FIECARE FINANŢATOR VA FINANŢA ACELE ACTIVITĂŢI ÎN CARE ÎŞI REGĂSEŞTE

PROPRIILE VALORI:

Competitivitate – concursuri, premii pentru copii, competiţii sportive, etc.

Dezvoltarea profesională şi personală – dotare - cărţi, material didactic, participarea la concursuri,
tabere, cercuri sportive, concursuri sportive.
Cunoaşterea şi valorificarea potenţialului istoric, cultural al zonei – cluburi de turism, tabere: la
munte, la mare, dotare cu echipament sportiv, materiale didactice, organizare sau participare la spectacole,
concursuri folclorice, concursuri.
Timp liber – finanţarea activităţilor extraşcolare şi de timp liber, finanţarea echipelor de şah, dans
modern, atletism, dans ale grădiniţei.

Câteva elemente pentru identificarea valorilor proprii şcolii mele….

1. Care este misiunea şcolii mele?

2. Care sunt elementele care mă diferenţiază în comparaţie cu ale şcoli?
3. Care sunt resursele mele fizice, materiale, umane, etc?
4. Ce ofer diferit de celelalte şcoli ?
5. Care sunt valorile fundamentale ale şcolii mele?
6. Ce tip de programe extraşcolare şi activităţi de timp liber ofer?
7. Ce schimbări au adus ele? Aţi avut succes?
8. Capacităţi instituţionale care au garantat succesul;
3
 9. Cum puteţi dovedi că aţi avut succes: statistici, scrisori de recomandare, evaluări interne şi externe,
articole din presă , etc.?
10. Competenţe / calificări ale personalului din organizaţie (CV . Certificate, acreditări)
11. Specificul organizaţiei faţă de altele similare;
12. Succese recunoscute ale organizaţiei: invitaţii, participări, distincţii;
13. finanţări anterioare – posibile recomandări.

Câteva elemente pentru identificarea valorilor celuilalt….

1. Cunoaşterea celuilalt – ziare locale, regionale şi naţionale, site-uri, vizită la finanţator, informaţii
oferite de persoanele care desfăşoară sau au desfăşurat astfel de acţiuni, organizaţiile sau
asociaţiile profesionale ale oamenilor de afaceri, cataloagele unor firme sau cele publicate cu
ocazia unor manifestări (expoziţii, congrese).
2. Urmărirea acţiunilor de finanţare a acestuia;
3. Identificarea persoanei responsabile cu sponsorizări şi donaţii;
4. Identificarea perioadei de finanţare din an;
5. realizarea unui portofoliu cu activităţi finanţate de diferite companii, firme, asociaţii;
6. Invitarea celuilalt la activităţile specifice ale grădiniţei care pot fi potenţial interesante
pentru acesta;
7. Invitarea la premieri şi alte sărbători ale şcolii.

ALTE CRITERII:

 Interesul pentru grupul ţintă al activităţii dvs. – părinţi, copii;

 Interesul pentru o activitate specifică;
 Capacitatea financiară;
 Legătura personală cu grădiniţa sau cu unul sau mai mulţi dintre membrii acesteia;
 Rezultatele estimate ale activităţii pentru care se solicită sprijinul, care corespund cu dorinţe
şi aşteptări personale ale donatorului;
 Interese particulare: grădiniţa solicitantă creează (intenţionat sau ni, pe baza unor realităţi
obiective sau nu) convingerea că poate sprijini, la rândul ei, donatorul;
 Presiunea socială: donatorul contribuie pentru ca o persoană din anturajul său apropiat a
făcut acelaşi lucru;
 Forma în care a fost realizată solicitarea ( a fost aleasă foarte bine persoana care a solicitat
sprijinul)

ACTIVITATEA DE ATRAGERE DE FONDURI ESTE O ACTIVITATE PLĂCUTĂ SAU NU ???

ELEMENTE DE SUCCES ÎN ATRAGEREA DE FONDURI:

 Identificarea potenţialilor finanţatori;

 Existenţa unui plan scris, cu scopuri şi obiective clare – scopul finanţării, activităţile finanţate,
efectele produse de aceste activităţi;
 Solicitarea finanţării;
 Diversificarea surselor de finanţare;
4
  Alocare de timp pentru strângerea de fonduri – nu este o activitate spontană şi episodică ci o
activitate continuă şi planificată;
 Alocarea de bani pentru strângerea de fonduri;
 Personal dedicat strângerii de fonduri;
 O abordare profesionistă a finanţatorului bazată pe principiul câştig – câştig – nu cereţi bani pentru
realizarea unei activităţi care vă interesează numai pe dvs. ci îl implicaţi într-o activitate în a cărui
importanţă crede şi care îi aduce un capital - capital moral (responsabilitate socială), capital de
imagine;
 Disponibilitate internă de a participa la activitatea de strângerea de fonduri.

DACĂ NU PLANIFICAŢI NU VEŢI ATRAGE FONDURI !!

DACĂ NU CEREŢI NU VEŢI ATRAGE FONDURI !!
FORMULA DE SUCCES: 80% planificare, 20% solicitare

ZECE PAŞI pentru succesul de atragere de fonduri:

1. Cunoaşterea principiilor de bază ale relaţiei donator – beneficiar

- relaţia donator – beneficiar este reciprocă; finanţatorul are dreptul de a primi ceva în schimbul
donaţiei sale (recunoştinţă, sentiment de apartenenţă, etc)
2. Luaţi în considerare mediul şi climatul în care se desfăşoară atragerea de fonduri – legislaţia,
factorii economici, indici demografici, disponibilitatea internă a organizaţiei, personalul necesar,
sistemul de management financiar adecvat, planificare strategică a grădiniţei;

3. Creaţi şi examinaţi cazul

Cazul trebuie să prezinte motivele pentru care se face donaţia şi să identifice acele valori ale
finanţatorului pentru care ar fi tentat să o facă.

4. Implicaţi structura de conducere, PERSONAL DIDACTIC, NEDIDACTIC, PĂRINŢI.

- Conducerea implicată în planificarea, derularea şi supravegherea procesului de atragere de fonduri
asigură credibilitatea, implicarea educatoarelor care au experienţă în derularea tipului de program
pentru care solicitaţi finanţarea poate creşte prestigiul solicitării.

5. Cunoaşteţi potenţialii finanţatori – locali, regionali, naţionali şi internaţionali, fundaţii, firme,

biserici, persoane particulare;
Surse de finanţare: clasificare multicriterială după…
Localizarea geografică a finanţatorului
 Interne
 Externe
Localizarea geografică a ariei de sprijin
 Europa
 Regional
 Local
 Naţional
 Rural
Domenii de finanţare
 Protecţia mediului
 Sănătate
 Religie

5
  Integrare europeană
Tipuri de activităţi finanţate
 Proiecte/ programe
 Cheltuieli operaţionale
 Dezvoltare instituţională
 Echipament
 Publicaţii
 Călătorii
 Investiţii

TIPUL FINANŢATORULUI:

 Fundaţii individuale sau familiale

 Fundaţiile corporaţiilor: IBM, Foundation, Mitsubishi
 Fundaţii comunitare
 Programe internaţionale
 Programe guvernamentale
 Programe şi fonduri naţionale
 Asociaţii religioase
 Alte instituţii
 ONG-uri
 Firme
 Persoane particulare

6. Alegeţi programele şcolii pentru care solicitaţi finanţare şi elaboraţi strategiile

- programele organizaţiei (pentru bugetul de bază, pentru un program, pentru investiţii, pentru
echipamente, pentru formare) şi corelaţi cu strategia cea mai adecvată (solicitări directe, cereri de
finanţare, evenimente speciale, cereri de sponsorizare)

7. Selectaţi finanţatorii potenţiali

Lista cu potenţialii finanţatori:

 Donator cunoscut sau unul prezumtiv,

 Reacţii anterioare la solicitări similare,
 Motive pentru care ar fi dispuşi să doneze fonduri,
 De cine şi când au fost propuşi,
 Persoane de contact, alte informaţii utile.

Revedeţi şi completaţi periodic lista!

8. Elaboraţi, utilizaţi şi comunicaţi un plan

- planul descrie şcoala cu nevoile ei şi asigură finanţatorul de utilizarea eficientă a fondurilor,

arătând explicit o modalitate de monitorizare şi evaluare a fondurilor alocate;

9. Solicitaţi finanţarea

6
 - cereţi o finanţare

10. Reînnoiţi solicitarea

Cele mai mari succese le aveţi acolo unde aţi mai obţinut deja bani,
Şansa de a dona din nou trebuie oferită fiecărui finanţator.
Planul strategic al grădiniţei are ca parte integrantă planul de atragere de fonduri – atragerea de
fonduri va fi precedată de o campanie de promovare a identităţii grădiniţei.

PLAN DE ATRAGERE DE RESURSE EXTRABUGETARE (pentru căutarea unui finanţator)

 Obiective – Ce vrea şcoala să realizeze prin acest plan?

 Grupuri ţintă – parteneri şi beneficiari;
 Mesaje cheie – care sunt principalele idei pe care organizaţia vrea să le comunice grupurilor ţintă?
 Strategii cheie – abordarea generală a organizaţiei pentru a ajunge la grupurile ţintă;
 Tacticile – Ce instrument va folosi organizaţia pentru a îndeplini obiectivele propuse (tv, radio, vizite,
cursuri, ….)
 Planul de lucru – activităţile prezentate cronologic săptămânal/ zilnic /…
 Bugetul – bugetul disponibil şi cel necesar / bugetul total /
Pregătirea de portofoliu în domeniul programului, activităţilor pentru care solicitaţi finanţare care să fie
prezentat finanţatorului – donatorului. Pregătiţi cu grijă toate materialele de prezentare: pliante, cărţi de
vizită, broşuri, NU copii xerox!

Principii care trebuie luate în considerare, când solicitaţi un sprijin:

 Informaţii despre sursele de finanţare şi persoane de contact

 Contacte personale cu cei care decid – oamenii dau oamenilor !!!
 În caz de refuz, păstraţi uşa deschisă pentru o următoare şansă! NU TRÂNTIŢI UŞA!
 Solicitarea este făcută de către conducerea instituţiei (cel puţin prin ştampilă, semnătură)
 Pregătiţi-vă pentru întrebările care pot fi puse
 Diferenţiaţi-vă de alte instituţii similare
 Acceptaţi şi suport non-financiar!
 Găsiţi cunoştinţe comune pentru a facilita primul contact
 Oferiţi informaţi despre planurile organizaţiei şi modul lor de punere în aplicare
 Nu promiteţi lucruri pe care nu le puteţi realiza
 Solicitaţi sprijin personal – din partea donatorului contactat – dar utilizaţi şi scrisori sau telefoane
de recomandare, solicitaţi aranjarea de întâlniri cu alţi posibili donatori
 Anticipaţi şi pregătiţi întrebările pe care donatorul vi le pune
 Informaţi donatorul despre realizarea programului – activităţii finanţate
 Mulţumiţi donatorului !

CINE ARE RESPONSABILITATEA ATRAGERII RESURSELOR EXTRABUGETARE ?

Cine face sau cine trebuie să facă această activitate? Este responsabilitatea exclusivă a unei
anumite persoane sau implică eforturile mai multora? Angajaţii permanenţi, voluntarii, membrii
consiliului de administraţie? Membrii consiliului profesoral?

Reguli generale

 Activitatea şcolii se sprijină pe programul de strângere de fonduri;

7
  Activitatea de strângere de fonduri este o activitate dificilă care trebuie desfăşurată în mod
continuu;
 Este o activitate firească, nu o muncă ,,înjositoare”;
 Un element esenţial – convingerea ca activitatea pentru care solicitaţi fonduri este foarte necesară
şi poate fi dusă la bun sfârşit de organizaţia dumneavoastră.

Responsabilitatea atragerii de resurse extrabugetare o are ….. întreaga şcoală, conducerea şcolii –
Consiliul de Administraţie.

 Planifică strângerea de fonduri şi stabileşte contacte;

 Se implică în realizarea misiunii şi programelor specifice organizaţiei, le cunosc şi le pot promova
foarte bine de la egal – la egal, în cazul contactelor cu finanţatorii;
 Ierarhizarea programelor pentru care se va face activitatea de strângere de fonduri sau stabilesc alte
măsuri de atragere de resurse extrabugetare necesare acoperirii necesarului bugetar pentru acea
activitate;
 Coordonează activităţile de atragere de resurse extrabugetare.

Cei care se ocupă de realizarea unor programe speciale ale şcolii

 Cunosc programul;
 Sunt implicate în realizarea lui;
 Au experienţă şi pot răspunde le întrebări suplimentare;
 Sunt entuziaşti, implicaţi necondiţionat.

Asociaţia de părinţi,
 Asociaţia de părinţi a şcolii poate fi de real ajutor în realizarea activităţilor de strângere de
fonduri sau a galelor de strângere de fonduri atât prin disponibilitatea cât şi prin diversitatea
contactelor pe care aceştia le au;
 Finanţatorii şi donatorii voştri le poate fi oferite statutul de prieteni ai şcolii prieteni ai şcolii care
pot înfiinţa o Asociaţie de Suport a Şcolii.

Pentru ca o activitate de strângere de fonduri să reuşească, este nevoie de oameni (echipa care se
ocupă de strângerea de fonduri şi donaţii) şi de un organizare şi monitorizare performantă a activităţii.

A. Echipa

Echipa – oameni cu aptitudini pentru desfăşurarea de activităţi care înţeleg importanţa activităţii pe
care o desfăşoară.

Echipa – susţinută dacă dă greş, informată şi susţinută motivaţional, recunoscută ca resursă

strategică.

B. Donatorii

Este obligatorie studierea cât mai detaliată a celor cărora le este solicitat sprijinul.
Succesul sistematic în activitatea de strângerea de fonduri poate fi asigurată numai dacă există
dorinţa şi preocuparea constantă, efortul de a înţelege donatorii reali sau potenţiali, valorile, interesele şi
obiectivele acestora.

C Sistemul de management

8
 În principiu, sistemul de management se sprijină pe o bază de date (mai exact o bancă de date care
conţine mai multe baze de date( şi pe un sistem de monitorizare.

C.1 Baza de date

Pentru organizarea informaţiilor de interes pentru organizaţie, este recomandată crearea unei baze
de date cu informaţii despre donatorii reali şi potenţiali şi despre comportamentul acestora ca donatori.

C. 2 Sistemul de monitorizare

Sistemul de monitorizare este bazat pe rapoarte şi comunicări ale echipei şi persoanelor implicate
în activitatea de strângere de fonduri. Pentru organizarea unei activităţi eficiente, se recomandă ca
rapoartele să aibă un caracter periodic (eventual într-un format tipizat sau formă narativă), iar membrii
organizaţiei să ştie când apar şi cu ce scop au acestea.

TEHNICI DE STRÂNGERE DE FONDURI

Cele mai utilizate tehnici de strângere de fonduri sunt următoarele:

A. Solicitarea personală;
B. Solicitarea telefonică;
C. Solicitarea prin poştă;
D. Solicitarea prin mass-media.

A. Solicitarea personală;

Întâlnirile personale constituie cea mai convingătoare tehnică de strângere de fonduri, eficientă
şi – de cele mai multe ori – nu necesită investiţii speciale.

Etape:
1. Identificarea potenţialilor donatori;
2. Stabilirea persoanei care va realiza contactul cu donatorul potenţial.
3. Dezvoltarea motivelor.
4. Programarea şi întreţinerea contactului.
5. Prezentarea organizaţiei şi a activităţilor.
6. Întâlnirea.
7. Mulţumiri

B. Solicitarea telefonică;
1. Telefoane directe.
2. Telefoane după scrisoare.
3. Telefoane de reamintire: după primirea unui răspuns favorabil din partea unui donator care a
promis că va sprijini organizaţia dumneavoastră.
4. Telefoane pentru resolicitări.

C. Solicitarea prin poştă;

9
Tehnica poate fi un mod de prospectare în vederea întocmirii sau completării listei de donatori.
Solicitarea prin poştă necesită un mare volum de muncă, necesită un timp mai îndelungat până
la atingerea unor rezultate importante şi presupune costuri mai ridicate. Dacă aveţi în vedere şi
utilizarea acestei tehnici luaţi în considerare:

a.) Abilităţile necesare pentru realizarea unor scrisori reuşite (poate fi necesară colaborarea cu
persoane calificate – agent publicitar)
b.) Existenţa unui număr suficient de donatori, care pot transforma efortul dumneavoastră într-
un succes pe termen lung.

C1. Programul de re-solicitare

Re-solicitarea presupune respectarea următoarelor etape:

1. actualizarea bazei de date cu donatori;
2. Mulţumirea;
3. Informarea donatorilor;
4. Re-solicitarea: poate fi realizată de câteva ori pe an, funcţie de modul în care donatorul a
reacţionat.

C2. Programul de prospectare.

- Scrisoarea trebuie să aibă un stil cât mai personal;

- Ţineţi cont de interesul potenţial al donatorului;
- Descrieţi activităţile;
- Fiţi foarte explicit, explicând exact ceea ce doriţi şi modul în care veţi utiliza fondurile
primite;
- Argumentaţi importanţa şi urgenţa suportului;
- Fiţi concişi;
- Oferiţi date de contact – adresă poştală, telefon, fax, e-mail

C.3 Programul de monitorizare a rezultatelor.

Rezultatele trebuie monitorizate permanent, pentru a avea o imagine cât mai corectă a efectului
activităţii dvs.

Utilizaţi informaţii precum:

1. Lista destinatarilor;
2. Data trimiterii scrisorilor;
3. codul scrisorii (dacă utilizaţi diferite tipuri de scrisori);
4. Numărul de răspunsuri (telefonice, prin poştă)
5. Numărul de contribuţii (după destinatar, pe zi, pe săptămână)
6. Totalul contribuţiilor;
8. Răspunsuri negative;
9. Răspunsurile la întrebări;
10. Observaţii asupra celor care au răspuns;
11. Alte informaţii necesare sau utile.

10
 ASPECTE ETICE

 Utilizarea fondurilor - în concordanţă sau nu cu obiectivele programului pentru care au

fost cerute;
 Implicarea persoanelor care gestionează programul finanţat în gestionarea fondurilor sau
nu;
 Recompense materiale pentru cei implicaţi în strângerea de fonduri sau nu;
 Informarea finanţatorului cu privire la utilizarea fondurilor sau nu;
 Confidenţialitate sau transparenţă cu privire la finanţatori;
 Acoperirea costurilor cu activitatea de strângere de fonduri din banii obţinuţi sau nu.

LEGISLAŢIA CARE SE CERE RESPECTATĂ:

- Legea învăţământului, art.167, 170, 171, 172, 173.

- Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar -2005
Art. 22. Directorul unităţii de învăţământ, în calitate de ordonator de credite, răspunde de:
a.) elaborarea proiectului de buget propriu;
b.) urmărirea modului de încasare a veniturilor;
c.) necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor
bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;
d.) integritatea şi buna funcţionare a bunurilor aflate în administrare;
e.) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a
bilanţurilor contabile şi conturilor de execuţie bugetară.

Art. 23. Directorul unităţii de învăţământ îndeplineşte şi următoarele atribuţiunii:

a.) numeşte şi controlează personalul care răspunde de sigiliul unităţii de învăţământ şi de

completarea carnetelor de muncă;

b.) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea şi gestionarea

actelor de studii;

c.) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea,

rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenţă şcolară;

d.) răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea şi modernizarea bazei

materiala unităţii de învăţământ;
e.) se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare cu respectarea prevederilor legale.

Bibliografie: curs ,, Management administrativ şi financiar’’

11