Capitolul 1

LEASING

1.1.Prezentarea leasingului

Primele operaţiuni de leasing au avut loc in 1954 in Statele Unite ale Americii,
odata cu înfiinţarea de către Henry Schonfeld 1 a U.S. Leasing Corporation. Au urmat si alte
companii precum : Boothe Leasing Corp., Chandler Leasing, General Electric Credit Corp.,
Commercial Credit Corp. Întreaga istorie a dezvoltării leasingului în ţăriile din Vest
demonstrează amortizarea accelerată, care diferenţiază leasingul de închiriere. Închirierea
combinată cu amortizarea accelerată leasingului permite companiilor de leasing să transfere
beneficiile amortizării accelerate si către cei care contractează astfel de împrumuturi. Acestea
se reflectă în reducerea costurilor.
În România prima societate de leasing a fost infiinţată în 1994. Primele referiri
legislative la operaţiuniile de leasing s-au făcut in OG 12/1995. Prima lege specifica în
privinţa leasingului a fost OG 51 din 1997, adoptată în 1998.
Leasing-ul este o foarte bună metodă de finanţare în principal datorită operativităţii
cu care poate satisface necesitaţile financiare ale agentilor economici si persoanelor fizice
deopotrivă. Printr-o operaţiune de leasing pot fi evitate procedurile complicate ale contractării
unor credite bancare, proceduri ce uneori presupun imobilizarea unor elemente ale
patrimoniului societaţii sau celui privat, pentru constituirea de garanţii.
Acesta presupune existenţa unui furnizor, a societăţii finanţatoare (societatea de
leasing) si a unui utilizator. În esenţa operaţiunea de finanţare prin leasing presupune ca
societatea de leasing cumpară de la furnizor bunul solicitat de către utilizator si cedează
folosinţa acestuia din urmă pentru o anumită perioadă de timp în schimbul unei redevente
lunare.
Conform legii 2 leasing-ul este definit astfel:
“... operaţiunilor de leasing prin care o parte, denumită locator/finanţator, transmite
pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este,
celeilalte parţi, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăti periodice,

1
http://www.real-leasing.com/cgi-bin/index.cgi?action=static&sec=istoricleasing – Istoria Leasing
2
ORDONANTA GUVERNULUI Nr.51/1997 -cu modificarile si completarile ulterioare

3
denumită rata de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să
respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de
leasing ori de a înceta raporturile contractuale.”
Sub aspect juridic 3, leasingul reprezintă un contract complex care permite unui
agent economic sa obtină şi să utilizeze un lucru fară a plăti imediat contravaloarea acestuia.
Sub aspect economic 4, leasingul reprezintă o sursă de finanţare, pe baza unui
contract specific, în care finanţatorul asigură fondurile necesare pentru întreaga investiţie. Pe
întreaga durata a contractului, inchiriatorul – proprietar permite utilizatorului – chiriaş să
utilizeze un anumit bun în schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de plăţi (rate în
leasing). Veniturile obţinute prin leasing atat de către finanţator cât şi de utilizator sunt
derivate din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia.
Dintr-un anumit unghi de vedere, leasingul reprezintă o operaţune de vânzare-
cumpărare cu plata în rate (dacă bunul trece în proprietatea utilizatorului).
Din punctul de vedere al utilizatorului, leasingul constitue o formă de creditare în
cadrul căreaia sumele necesare achiziţionării bunului se obţin prin exploatarea acestuia, iar
rambursarea lui se face eşalonat sub forma ratelor de leasing şi, în final a valorii reziduale.
Creditul obţinut este însa sub forma de echipamente şi nu bănească. Rezultă că pentru
utilizator leasingul este o afacere pe banii societaţii de finanţare, el asigurând managementul
afacerii.
Deosebirea fata de vânzarea în rate apare la durata de rambursare a ratelor (care la
noi în ţară trebuie sa fie minim un an si maxim şapte ani respectiv să acopere 75% din durata
de funcţionare normală a bunului).
Din alt punct de vedere, putem afirma că leasingul reprezintă o soluţie în finanţarea
intreprinderilor care doresc să îşi achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu au
posibilităţi financiare. Acestă tehnica de finanţare vine în sprijinul agenţilor economici care
nu pot sa obţină credite de la bănci, ori nu vor sa-şi greveze bunurile mobile şi imobile prin
instituirea de ipoteci sau gajuri.

3
Andreica Marin, Cristina Andreica, Ionel Mustea-Şerban, Răzvan Mustea-Şerban, “Decizia de finanţare in
leasing”, Ed. Cibernetica, 2003 pag: 12
4
Andreica Marin, Cristina Andreica, Ionel Mustea-Şerban, Răzvan Mustea-Şerban, “Decizia de finanţare in
leasing”, Ed. Cibernetica, 2003 pag: 13

4
 1.2.Clasificarea operaţiunilor de leasing

Diversitatea formelor operaţiunilor de leasing 5 poate fi structurată în anumite clase

în funcţie de durata, părtile participante, ponderea ratelor în preţul net de vânzare.
 Astfel, în funcţie de durata închirierii vom distinge:
• Leasing pe termen scurt
• Leasing pe termen mediu
• Leasing pe termen lung
Leasingul pe termen scurt constă în închirierea bunurilor pe o durată de câteva ore,
zile sau luni mai multor utilizatori, îîn vederea amortizării.
Leasingul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin închirierea
consecutivă a acestuia mai multor utilizatori pe teremen scurt de 2-3 ani.
Leasingul pe termen lung se practică frecvent pe piaţa bunurilor imobiliare pentru
clădiri complet utilate, durata fiind 20-30 de ani. În fapt durata normală de leasing corespunde
celei de funcţionare normală a bunului urmând ca, după perioadă de închiriere, utilizatorul să
poată opta pentru cumpărarea acestuia la un preţ inferior celui iniţial.
 În funcţie de părţile participante la contract distingem:
• Leasing direct, în care finanţatorul este şi furnizorul
• Leasing indirect, în care finanţarea îi revine unei societăţi specializate
(intermediare)
 În funcţie de ponderea ratelor în preţul de vânzare al bunului
distingem:
• Leasingul operaţional (de mentenanţă, tehnic) – se derulează pe o perioadă
mai mică decat durata economică de viaţă estimată a echipamentului şi presupune recuperarea
în perioada de locaţie doar a unei părti din bunul închiriat, deşi locatarul aşteaptă să reupereze
toate costurile prin reînnoirea contractului sau prin închirierea către alţi locatari. Oferă atât
finanţarea, cât şi servicii de mentenanţă pentru echipamentul închiriat, costul asigurării
mentenanţei fiind inclus în chiria leasingului. Acest tip de leasing nu este complet amortizat.
Principalele tipuri de echipamente implicate în tranzacţiile de leasing operaţional sunt
compiuterele, copiatoarele de birou, automobilele şi camioanele. În mod frecvent, există o
clauză de anulare a contractului, care dă posibilitatea locatarului să renunte la locaţie şi să

5
Andreica Marin, Cristina Andreica, Ionel Mustea-Şerban, Răzvan Mustea-Şerban, “Decizia de finanţare in
leasing”, Ed. Cibernetica, 2003 pag: 22 - 23

5
restitue echipamentul înainte de expirarea contractului de bază, deci echipamentul poate fi
înapoiat dacă se uzează moral sau dacă locatarul nu mai are nevoie de el.
• Leasingul financiar (de capital) urmăreste recuperarea integrala a valorii
bunului în perioada de locaţie şi obţinerea unui profit. Specificul acestei forme de leasing
constă în faptul că societatea de leasing, de regulă, nu alege , nu produce şi nici nu livrează
bunul, doar achizitionează bunul sau dreptul de proprietate şi folosintă de la furnizor. Acesta
urmează a fi livrat utilizatorului direct de către furnizor. Leasingul financiar nu oferă
mentenanţă, nu poate fi reziliat şi este complet amortizat. La sfârşitul perioadei, locatarul
poate opta pentru cumpărarea bunului prin achitarea valorii reziduale. Societatea de leasing
este deci doar un intermediar financiar între furnizor si utlizator. Lesorul transferă toate
riscurile incidente deţinerii obiectului.

1.3 Etapele procesului de finanţare

Alegerea bunului si a furnizorului

În funcţie de necesităţile clientului, acesta decide atat asupra caracteristicilor
bunului cât şi asupra furnizorului 6
. Toate detaliile legate de natura bunului (preţ,
caracteristici tehnice, amănunte privind livrarea, condiţii de instalare şi punere în funcţiune, în
cazul echipamentelor) vor fi negociate de utizator direct cu furnizorul ales, societatea de
leasing urmând a respecta în contractul de leasing, toate aspectele negociate.
Obţinerea ofertei şi solicitarea de leasing
Pe baza preţurilor negociate cu furnizorul (CIP sau DDP) societatea de leasing
întocmeşte o ofertă generală de finanţare, în care vor fi calculate, avansul, rata de leasing,etc
Oferta transmisă iniţial poate suferi modificari funcţie de clasa de performanţă financiară în
care se va incadra clientul. Analiza financiară are la baza atât documentele financiare puse la
dispoziţie de către client (bilanţ, balanţa, cont de profit şi pierderi) cât şi alte documente
solicitate de societatea de leasing (solicitatea de finanţare, prezentarea activităţii companiei
etc.)

Analiza si aprobarea solicitării de leasing

6
http://www.diamant2000.ro/etape-finantare.htm - Etapele procesului de finantare

6
 Evaluarea dosarului de leasing se realizează de către specialişti societăţii noastre
într-un interval de timp ce nu depăşeşte 48 ore. În funcţie de complexitatea proiectului supus
finanţării, societatea de leasing poate solicita clientului informaţii suplimentare referitoare la
unele aspecte analizate, răspunsul final al evaluării urmănd a fi prelungit în funcţie de
furnizarea informaţiilor solicitate.
Semnarea contractului
În cazul unui răspuns afirmativ, se va semna un contract de leasing financiar ce vor
include atât clauzele negociate de utilizator cu furnizorul bunului, cât şi clauze specifice
politicii societătii de leasing privind modalitatea de plata a ratelor, asigurarea efectuării
plătilor, etc.
Asigurarea generală a bunului
Bunul ce urmează a fi achiziţionat urmează a fi asigurat de către societatea de
leasing, pe toată derularea contractului de leasing, în opţiunea pentru toate riscurile, in
condiţiile stabilite cu societatea de asigurări şi banca finanţatoare, iar prima de asigurare va fi
achitată de către utilizator. În cazul produselor provenite din import, prima de asigurare se va
calcula la valoarea DDP a bunului.
Livrarea bunurilor
Obligaţia livrării bunurilor revine în intregime furnizorului, operaţiunea fiind
asistată de societatea de leasing.
Derularea unui contract de leasing
În cele ce urmeaza vom descrie, pe scurt, derularea unui contract de leasing
financiar având ca obiect un autoturism. Pentru celelalte bunuri se va proceda la fel, având în
vedere specificul bunurilor respective.
1. Furnizarea primelor date referitoare la ofertă :
 Preţ furnizor
 Documente necesare dosarului de finanţare
 Oferta de leasing
2. Analiza situaţiei financiare, contabile, juridice a clientului pe baza
documentelor prezentate.
3. Se va lua legatura cu furnizorul (dealer autorizat al producătorului propus de
client sau, după caz, ales de societatea de leasing) pentru a afla preţul autoturismului cerut si
termenul de livrare.
4. După analizarea dosarului şi pe baza propunerilor specialistului care efectueaza
analiza documentelor, se pregăteste (cu ajutorul programului de calculator) şi se furnizeaza

7
clientului calculatia exactă. Dacă indicatorii stabiliţi nu sunt corespunzători, sau dacă
societatea este nou înfiinţata şi nu poate prezenta bilanţul solicitat, se va propune un avans
mai mare (în cazuri foarte rare, se va respinge cererea).
5. Se invită clientul la sediul societăţii de leasing pentru negociere, discutarea şi
semnarea contractului de leasing. Contractul, împreuna cu cele două anexe, va fi pregătit şi
prezentat clientului pentru a-l citi şi analiza înainte de semnare.
6. Se va emite factura, proformă sau fiscală, pe baza căreia clientul va achita
avansul, numerar sau cu ordin de plată.
7. Clientul se prezintă la furnizor pentru a-şi alege autoturismul.
8. Se va solicita de la furnizor factura (decont aviz de plata), care va conţine şi
asigurarea obligatorie de raspundere civila; cartea de identitate a autoturismului ( copie, fax).
9. După încasarea avansului de la client, se va achita furnizorului, integral, preţul
autoturismului. Plata se va face parte din avansul încasat de la client, parte din contul de
credit.
10. Se va semna poliţa de asigurare full CASCO (înainte de predarea bunului la
client).
11. Cu împuternicire, din partea societăţii de leasing, şi procesul verbal de predare-
primire (care va fi semnat între furnizor şi client, apoi între client şi societatea de leasing),
copie a poliţei de asigurare full casco, clientul se va deplasa la furnizor pentru ridicarea
bunului.
12. După ridicarea de la furnizor a bunului, clientul va primi împuternicirea de
circulaţie provizorie.
13. În perioada în care sunt valabile numere de înmatriculare provizorii,
autoturismul va fi inmatriculat definitiv de societatea de leasing, urmând a rămâne
înmatriculate pe numele ei până la terminarea contractului de leasing.
14. La data stabilită prin contract se va emite factura fiscală pentru rata de leasing
scadentă si se va transmite clientului prin fax, apoi prin postă.
15. Se va urmari permanent încasarea ratelor de leasing scadente. Dacă acestea nu
au fost achitate la termenele stabilite, se vor aplica şi factura penalităţi de neplată la termen a
ratei, conform contractului de leasing. În caz de neplată dupa un termen de la data scadentă,
se vor transmite notificările, iar dupa caz, se va porni procedura legală de recuperare a
bunului.
16. Din încasarea ratelor de leasing se vor rambursa creditele şi se vor plăti
dobânzile aferente creditului bancar.

8
 17. La terminarea contractului, după ce clientul îşi exprimă în scris dorinţa de
cumpărare şi achită valoarea reziduală, se va începe procedura de radiere si transcriere al
autoturismului, pe numele persoanei indicate în intenţia de cumpărare a clientului.
18. Variante:
 Durata contractului: între 12 si 60 luni;
 Avansul: între 10% si 50%
 valoarea reziduală: 0% (inclusă în rate) sau 20% (achitată la sfârşitul
contractului de leasing);
 Se acordă leasing auto pentru persoane fizice în funcţie de salariu şi de gradul
de îndatorare (alte credite în derulare);

1.4 Documente necesare

Persoane Juridice:
 formular de leasing completat (cererea de finanţare);
 acord CRB (3 exemplare);
 acord de eliberare secret bancar;
 factură proforma de la furnizor sau specificaţie tehnică a autovehiculului;
 act de identitate (copie) cu specimen de semnatură;
 cod unic de înregistrare (copie);
 ultimele 3 bilanţuri (raportul semestrial pe anul în curs) inclusiv Anexele şi
balanţele aferente + ultima balanţa pe anul în curs;
Persoane Fizice:
 formular de leasing completat (cererea de finanţare);
 acord CRB (3 exemplare);
 acord de eliberare secret bancar;
 factura proforma de la furnizor sau specificatie tehnica a autovehiculului;
 act de identitate sot/sotie (copie) cu specimen de semnatura;
 adeverinţă în original de la angajator soţ/soţie (cu specificarea funcţiei,
vechimii şi a venitului lunar net);
 carte de munca soţ/soţie (copie);
 certificat de căsătorie (copie);
 actul de proprietate al locuinţei sau contract de închiriere (copie).
Persoane Fizice Autorizate:

9
  formular de leasing completat (cererea de finanţare);
 acord CRB (3 exemplare);
 acord de eliberare secret bancar;
 factura proformă de la furnizor sau specificaţie tehnica a autovehiculului;
 declaraţia de venit definitivă pe ultimii doi ani si declaraţia de venit estimativă
pe anul în curs;
 acte juridice de constituire şi autorizare a profesiei (copie);
 cod fiscal sau certificate de înregistrare fiscală, dacă există (copie);
 actul de identitate (copie) cu specimen de semnatura;
 act de proprietate sau închiriere spaţiu (copie).

1.5 Condiţii generale

Privind bunul leasingului, LESORUL va încheia în calitate de cumpărător un acord

tipărtit (care ţine loc de contract de vănzare-cumpărare cu FURNIZORUL 7
indicat de
BENEFICIAR), care va fi semnat de BENEFICIAR şi FURNIZOR, conform datelor
precizate de BENEFICIAR în nota de comanda adresată FURNIZORULUI.
BENEFICIARUL este obligat să-l informeze în scris pe LESOR asupra tuturor condiţiilor
negociate de acesta cu FURNIZORUL.
Asupra bunului ce formează obiectul contractului de leasing, LESORUL are un
drept exclusiv de proprietate, conferind BENEFICIARULUI dreptul de posesie şi folosinţă pe
perioada leasingului, LESORUL păstrându-si pe aceeasi perioadă numai nuda proprietate
asupra bunului leasingului. LESORUL isi va reîntregi dreptul de proprietate cu toate
elementele sale constitutive la data expirării contractului, în cazul în care BENEFICIARUL
nu-şi manifesta opţiunea de cumpărare sau dacă BENEFICIARUL nu prelungeşte contractul
de leasing, în ambele cazuri bunul restituindu-se LESORULUI, precum şi în toate cazurile
când BENEFICIARUL încalcă dispoziţiile contractuale, iar LESORUL este indreptăţit a
notifica BENEFICIARULUI rezilierea contractului de leasing.
Neplata redevenţei la termen autorizează pe LESOR să perceapă
BENEFICIARULUI penalităţi de întârziere calculate la valoarea redevenţelor restante.

7
http://www.diamant2000.ro/conditii-contractuale.htm - Conditii generale ale leasingului

10
 Toate costurile privind preluarea bunului de la FURNIZOR, punerea în
funcţiune/utilizarea acestuia, cartea verde şi transportul, vor fi achitate în exclusivitate de
BENEFICIAR.
Părtile contractante pot conveni prelungirea, scurtarea şi/sau modificarea duratei
contractului în conditiile legii, cu conditia încheierii unui act adiţional scris şi semnat de părţi.
Conform convenţiei părtilor, bunul va fi predat de FURNIZOR direct
BENEFICIARULUI la termenul şi la adresa specificate în contractul de leasing.
LESORUL concesionează BENEFICIARULUI dreptul irevocabil la acţiune directă
asupra FURNIZORULUI pentru soluţionarea oricăror reclamaţii/litigii cum ar fi cele privind
calitatea, cantitatea, dotarea, design-ul, asistenţa tehnică, service-ul în perioada de garanţie si
post garanţie privind bunul, etc. BENEFICIARUL va acţiona în aceste situaţii ca un mandatar
de plin drept al Locatorului, având calitatea de a formula cereri şi actiuni în fata tuturor
organelor abilitate a le soluţiona, cu respectarea obligatiei exprese de a-l înstiinţa în scris pe
LESOR.
Obligaţiile Lesorului sunt:
♦ Să respecte la expirarea contractului dreptul de opţiune al Utilizatorului, în
condiţiile clauzelor contractuale;
♦ Să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu furnizorul bunului
leasingului în conditiile acceptate de Utilizator;
♦ Să-l garanteze pe Utilizator de evicţiune;
♦ Să respecte întocmai şi cu buna credinţă toate dispoziţiile contractuale;
Obligatiile Utilizatorului sunt:
♦ să ridice bunul stipulat în contractul de vânzare-cumpărare şi în contractul
de leasing conform dispoziţiilor contractuale;
♦ să achite în totalitate la termenele scadente redevenţele şi/sau toate sumele
datorate în baza contractului;
♦ să nu incheie nici un fel de act juridic cu terte persoane privind bunul ce i-a
fost încredintat în regim de leasing prin contract, fără acordul scris al
Locatorului;
♦ să apere în raportul cu terţe persoane dreptul de proprietate al Locatorului
asupra bunului;
Utilizatorul este obligat să asigure paza bunului precum şi să folosească bunul
conform instrucţiunilor de folosire emise de furnizor, cu respectarea strictă a timpului normat

11
de lucru şi a particularitaţilor bunului privind alimentarea acestuia, spre exemplu cu energie
termica / electrica, combustibil, lubrefianti, apa, etc, dupa caz, si cu respectarea parametrilor
tehnici privind conditiile de mediu si de spatiu necesare instalarii si functionarii corecte a
bunului ce face obiectul contractului. Utilizatorul este obligat să folosească la utilizarea
bunului ce face obiectul contractului numai personal calificat.
Dacă este cazul, Utilizatorul se obligă sa obţină pe propria sa cheltuială autorizaţtiile
necesare pentru utilizarea bunului aflat în regim de leasing şi să respecte toate legile si
reglementarile aplicabile încheierii şi derulării contractului, deţinerii, utilizării, îngrijirii si
întretinerii bunului aflat în regim de leasing.
Părtile pot negocia prelungirea termenului leasingului precum şi cuantumul şi
conditiile noi de plata, cu minimum 30 de zile inaintea expirarii duratei contractuale.
Părtile convin că pot fi exonerate de obligaţiile contractuale în caz de forţă majoră.

1.6 Noile norme ale leasingului

Deducerea TVA în cazul contractelor de leasing (achiziţtia de vehicule)

Începand cu data de 01 mai 2009, TVA aferentă achiziţiilor de vehicule rutiere
motorizate, care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu greutate
maximă autorizată de până la 3.500 kg şi care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri,
inclusiv scaunul şoferului, nu se deduce. De asemenea, nu se deduce nici taxa aferentă
achiziţiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleaşi caracteristici,
aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanelor impozabile.
Face excepţie de la această regulă transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing
financiar sau operaţional.
Prin achiziţie de vehicule se înţelege cumpărarea unui vehicul din România,
importul sau achiziţia intracomunitară a vehiculului.
În ceea ce priveşte utilizarea vehiculelor 8 în cadrul contractelor de leasing, conform
prevederilor pct. 7 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, transmiterea folosinţei
bunurilor în cadrul unui contract de leasing este considerată prestare de servicii conform art.
129 alin. (3) lit. a) din Codul Fiscal. La sfârşitul perioadei de leasing, dacă

8
HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112/2004;

12
locatorul/finanţatorul transferă locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului,
la solicitarea acestuia, operaţiunea reprezintă o livrare de bunuri pentru valoarea la care se
face transferul.
9
Coroborând prevederile Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu
prevederile art. 32 pct. 10 din OUG nr. 34/2009 rezultă că se menţine dreptul de deducere a
TVA pentru ratele de leasing plătite de utilizatori societăţilor de leasing pe perioada derulării
contractelor de leasing, întrucât acestea reprezintă din punct de vedere al TVA prestări de
servicii, eliminându-se dreptul de deducere al TVA pentru valoarea la care se face transferul
dreptului de proprietate la sfârşitul contractului de leasing, această valoare fiind considerată o
livrare de bunuri.
Se consideră sfârşitul perioadei de leasing şi data la care locatarul/utilizatorul poate
opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme
de 12 luni.
Dacă opţiunea de cumpărare a bunului de către locatar/utilizator se exercită înainte
de derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, se consideră că
nu a mai avut loc o operaţiune de leasing, ci o livrare de bunuri de la data de la care bunul
este pus la dispoziţia locatarului/utilizatorului iar eliminarea dreptului de deducere se aplică la
întreaga valoare de achiziţie a vehiculului.
Dacă opţiunea de cumpărare a bunului de către locatar/utilizator se exercită după
derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, dar înainte de
sfârşitul perioadei de leasing, se consideră că are loc o livrare de bunuri la valoarea la care se
face transferul, valoare ce include şi ratele care nu au ajuns la scadenţă.
Dacă în cursul derulării unui contract de leasing financiar intervine o cesiune între
utilizatori cu acceptul locatorului/finanţatorului sau o cesiune a contractului de leasing
financiar prin care se schimbă locatorul/finanţatorul, operaţiunea nu constituie livrare de
bunuri, considerându-se că persoana care preia contractul de leasing continuă persoana
cedentului. Operaţiunea este considerată în continuare prestare de servicii, persoana care preia
contractul de leasing având aceleaşi obligaţii ca şi cedentul în ceea ce priveşte taxa.

1.7 Piaţa leasingului în România

9
OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-
fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249/2009

13
 Piaţa de leasing în cadrul ASLR 10 este structurata astfel:
 firme de leasing afiliate unor bănci , în numar de 2 (Porsche Leasing
România IFN SA, RCI Leasing România IFN SA ), reprezentând 6% ;
 firme de leasing afiliate unor producători sau furnizori de produs, în număr
de 2, (Eurial Leasing IFN SA, Toyo Motor Leasing IFN SA), reprezentand 6
%;
 firme de leasing independente, în numar de 28, reprezentând 88%.
Numărul membrilor ASLR la sfârsitul 2006 era de 32, fata de 36 in primele 9
luni ale anului .
Dinamica evolutiei pietei de leasing poate fi urmarita si in tabelul urmator
(dupa valoarea totala a contractelor):
- mil EUR -

2005
Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006
Societati membre
ASLR 128.5 202.9 340 587.6 624.1 850 1029 1115 1.083,5
Societati
nemembre ASLR* n.a. 82.1 82.2 374.4 275.7 550 786 1100
TOTAL 285 422.2 962 899.8 1400 1815 2215 1.083,5

Tabel 1.1 Sursa : www.aslr.ro

* Mentionez ca valoarea totală a contractelor de leasing realizate de nemembri ASLR este

estimativă, neeexistând o bază de raportare unitară pentru acesti participanti. Estimarile au fost realizate pe
baza informaţiilor de presa comunicate de diverse entităti ce acţionează pe piaţa leasingului din

România.
În aceste condiţii, la finele anului 2006, volumul total al pieţei de leasing ASLR a
atins un nivel de 1.083,5 mil EUR. De remarcat este faptul că realizarile pieţei de leasing
ASLR pe anul 2006 a marcat o scădere cu cca. 2,82 % fată de anul 2005.
Acest aspect se poate explica prin faptul că fată de anul 2005, trei membri ai
asociaţiei, firme de leasing afiliate băncilor, datorită modificarii acţionarilor principali au
hotărât sa iasă din asociaţie (Romexterra Leasing IFN SA, BCR Leasing IFN SA, Tiriac
Leasing IFN SA) ; aceste trei societăţi de leasing la 9 luni însumau un volum de contracte de

10
www.aslr.ro – piata leasing in Romania

14
aprox. 406.989 mil Euro, valoare care a fost scoasă din evidentele ASLR la nivelul anului
2006.
Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezultă că cel mai important
segment al pieţei de leasing continuă să îl reprezinte cel al autovehiculelor. Ponderea acestuia
a ajuns, în 2006 la un nivel de 93,14 %, în crestere fată de anul 2005, când pentru aceeasi
perioadă de raportare aceasta era de 91,2%, deci o creştere cu 2,08%. În ceea ce priveşte
ponderea finanţărilor în leasing destinate echipamentelor industriale şi agricole s-a înregistrat
un procent de 3,98 %, în descrestere faţă de 2005 cu un procent de 35 %.

Capitolul 2
CREDIT BANCAR

2.1. Istoria creditului bancar

15
 Pentru prima data, problema sistemului bancar romanesc si a necesitatii infiintarii
11
unei banci nationale, a fost ridicata in 1861 de catre IC Bratianu. "Atata timp cat nu vom
avea o banca nationala, nu vor dispare crizele financiare din tara", declara IC Bratian u la
acea vreme.
In acelasi an, Manolachi Costachi Epureanu – ministru de Finante - publica in
Monitorul Oficial un proiect de lege pentru infiintarea unei banci de scont si circulatie, cu 12
milioane de lei capital (3 statul, 9 particularii).
Dupa numai trei ani a fost fondata Casa de Depuneri si Consemnatiuni, principala
banca de emisiune de pe teritoriul Principatelor Unite.
La 17 aprilie 1880 proiectul de lege depus de IC Bratianu a devenit legea prin care
de la 1 iulie 1880 apare Banca Nationala. Stefan Zeletin declara ca este "cel mai de seama
eveniment in dezvoltarea burgheziei romane moderne, metropola capitalismului nostru
bancar"
Momentul de varf al sistemului bancar romanesc a venit insa in 1934, atunci cand pe
teritoriul Romaniei existau 1204 banci. In anii '40 a urmat insa o concentrare puternica a
sistemului, pe piata ramanand numai 5 banci mari, care detineau peste 50% din piata: Banca
Romanesca, Banca de Credit Roman, Banca Comerciala Italiana, Banca Comerciala Romana,
Societatea Bancara Romana.
In 1989 in Romania mai ramasesera 4 banci: BNR, BRCE, Banca de Investitii,
Banca Agricola, la care se mai aduga Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC).
La ora actuala sistemul bancar romanesc numara 29 de banci si 14 sucursale.
Adrian Vasilescu: Azi BNR nu are un vis mai frumos decat cel de a reface centrul
financiar care a fost odata .
"La sfarsitul seolului XIX, in jurul cladirii BNR, a inceput sa se contruiasca un
centru financiar romanesc cu ambitia de a se asemana cu cele de la Londra, Frankfurt sau
Paris. S-au implantat aici celulele sistemului financiar, iar azi BNR nu are un vis mai frumos
decat cel de a reface centrul financiar care a fost odata, cu faima de atunci, dar, bineinteles, cu
pilonii unui sistem modern", a declarat pentru The Money Channel Adrian Vasilescu,
consilierul guvernatorului BNR. (TMCTV).

11
http://standard.money.ro/articol_45486/scurta_istorie_a_sistemului_bancar_romanesc.html - ISTORICUL
CREDITULUI BANCAR IN ROMANIA

16
 2.2.Tipuri de credite

2.2.1.Credite de consum
Sunt destinate persoanelor fizice care lucreaza pe baza unui contract de munca si a
caror principala sursa de venit o reprezinta salariul, fiind de asemenea acceptate alte tipuri de
12
venituri : dividende, chirii, etc. Bancile acorda mai multe tipuri de credite de consum, cele
mai des intalnite fiind:
• credite pentru nevoi persoanle - cu si fara ipoteca
• credite pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata
• credite auto
• credite de vacanta
• credite pentru studii
• credite pentru efectuarea unor tratamente medical
Creditele fara niciun fel de garantii sunt insotite de obicei de comisioane de acordare
foarte mari, necesare bancii/creditorului pentru acoperirea asigurarii de risc financiar!

2.2.2.Ccredite imobiliare/ipotecare
Creditele imobiliare/ipotecare destinate persoanelor fizice pot fi folosite pentru:
• cumpararea sau constructia unei locuinte (incluzand creditele tip-punte)
• modernizarea sau extinderea unui imobil
• achizitie de teren(uri)
• refinantarea unor imprumuturi similare
Find un credit acordat pe termen lung, trebuie sa luati in considerare foarte atent
moneda in care se acorda creditul: LEI, EUR sau USD (mai nou, au aparut pe piata creditele
in franci elevetieni sau yeni japonezi)
Fluctuatiile cursurilor de schimb EUR/RON, USD/RON, etc. pot provoca
cresteri/scaderi semnificative ale ratelor si datoriei totale la creditele in valuta, prin raportare
la moneda nationala RON. De aceea, e important de vazut ce tipuri de venituri aveti pentru
rambursarea ratelor, la ce moneda se raporteaza ele, pentru a evita/controla asumarea acestui
risc suplimentar. Deoarece, in cazul creditelor in valuta, unde rambursarea se face in RON, un

12
http://www.bancherul.ro – Tipurile de credite

17
cost aditional este cel de schimb valutar, interesati-va la ce curs se calculeaza schimbul
valutar aferent fiecarei rate!

2.2.3.Carduri de credit
Sunt cardurile bancare prin intermediul carora detinatorul cardului dispune de
fondurile bancii emitente, oferite sub forma unei linii de credit, care ii permit efectuarea de
operatiuni (plati la comercianti si retrageri de numerar) in limita unui plafon stabilit in
prealabil impreuna cu banca emitenta.
Ce trebuie sa cunoasteti in plus despre cardurile de credit:
• daca pot fi utilizate doar in Romania sau si international
• taxa lunara/taxa anuala de administrare
• ce parte din limita de credit poate fi folosita in numerar (pentru cardurile de
credit)
• taxele percepute la retragerea de la ATM-uri in tara si in strainatate.

2.2.4.Ccredite pentru nevoi personale juridice

Aceste credite destinate companiilor, persoanelor fizice autorizate, asociatiilor
familiale, profesiunilor liberale, etc. pot avea ca destinatie capitalul de lucru, investitii sau
acoperirea altor nevoi financiare si pot fi acordate cu diverse tipuri de garantii. In functie de
destinatie, creditele se acorda pe termen scurt, mediu sau lung.
Creditele rambursabile in rate lunare sunt cel mai des intalnite in finantarea
investitiilor, pe cand overdrafturile si liniile de credit au o pondere importanta in finantarea
capitalului de lucru.
Unele banci solicita un plan de investitii sau studii de fezabilitate pentru acordarea
creditelor de investitii de anvergura mai mare, in timp ce alte banci au propriul sistem de
evaluare a afacerii. Cele mai multe banci cer un aport propriu din partea clientului (conditie a
finantarii).

2.2.5.Ccredite specializate
Acestea sunt produse oferite de catre banci persoanelor fizice si juridice dintr-un
anumit domeniu de activitate - ex: personal medical, notari, avocati, militari, studenti, etc.
Leasingul financiar este oferit de companii de leasing specializate, multe dintre ele subsidiare
ale unor banci, clientii putand fi atat persoane fizice, cat si juridice. Principala diferenta dintre

18
achizitionarea unui echipament/ vehicul/ imobil prin credit sau prin leasing consta in faptul ca
pana la terminarea contractului, firma de leasing este proprietara legala a bunului respectiv.
Transferul proprietatii se va face catre imprumutat la sfarsitul contractului de
leasing, dupa plata valorii reziduale. Elementele de cost ale unui leasing financiar sunt
similare cu cele ale unui credit, fiind descrise mai jos.
Interesati-va foarte atent de costurile unui credit! Incercati sa identificati toate
tipurile de dobanzi si comisioane pe care trebuie sa le platiti. Pentru anumite credite, bancile
vor afisa Dobanda Anuala Efectiva (DAE - vedeti glosar termeni) care reflecta cea mai mare
parte a costului unui credit. Totusi, pentru celelalte tipuri de produse unde DAE nu este
publicata sau unde costuri importante sunt prezente in oferta bancii fara a intra in calculul
DAE, incercati sa identificati toate elementele descrise mai jos. Pentru compararea a doua
oferte de la banci diferite, cel mai simplu este sa verificati costul total pentru credite de
aceeasi suma si cu acelasi termen de acordare.

2.3.Etapele obţinerii unui credit

1. Depunerea dosarului de credit (cerere de credit, acorduri interogare Biroul de

13
Credit , documente doveditoare ale venitului, copii acte de identitate) - este posibil sa existe
o taxa de analiza dosar (la cele mai multe dintre banci, analiza dosarului este gratuita).
Analiza dosarului depinde in functie de banca si de dosar, de la una pana la cinci zile.
2. Depunerea copiilor dupa actele proprietatii (la unele banci aceasta etapa trebuie
realizata in acelasi timp cu prima): act de proprietate vanzator, cadastru si intabulare, extras
de carte funciara pentru informare, copii dupa actele de identitate ale vanzatorilor. In afara de
cadastru toate documentele trebuie vazute in original si copiile certificate conform cu
originalul. Cadastrul, in original, ramane la oficiul de cadastru, pe baza acestuia facandu-se
incheierea de intabulare.
3. Dupa ce actele sunt verificate, se face comanda de evaluare (de catre banca). In
aceasta etapa, de regula, trebuie sa aveti in contul deschis la banca respectiva, taxa de
evaluare, in jur de 100-150 Euro. Evaluarea dureaza intre doua zile si o saptamana, pana la
emiterea si analizarea raportului de evaluare.

13
http://www.creditlink.ro/etapele_obtinerii_unui_credit_pentru_locuinta_costuri_orientative_0 - etapele
obtineri unui credit

19
 4. Odata emis raportul de evaluare, dosarul intra intr-o ultima revizuire la
departamentul juridic (1-2 zile).
5. In paralel se poate contacta un notar (daca nu s-a semnat deja antecontractul) si se
poate solicita (prin notariat) extrasul de carte funciara pentru autentificare. Atentie, acest
extras trebuie solicitat doar in momentul in care banca este deja in stadiul final cu dosarul
deoarece are o valabilitate limitata. El este necesar pentru semnarea contractului de vanzare-
cumparare, pentru autentificarea acestuia.
6. Dosarul este finalizat la banca. Odata ce se stie cand iese extrasul de carte
funciara pentru autentificare (notarii cand depun cererea primesc o ora si o data cand acesta
va putea fi ridicat) se poate stabili intalnirea cu vanzatorul la notariat (se semneaza contractul
de vanzare-cumparare si contractul de ipoteca), si apoi cu vanzatorul si notarul la banca (se
semneaza contractul de credit). Pentru etapa semnarii contractelor este necesara prezentarea
unui certificat fiscal din care sa reiasa ca vanzatorul nu are nici o datorie catre stat (se obtine
de la administratia financiara).
(La momentul semnarii contractului de vanzare-cumparare, se plateste notarul, plus
contractul de ipoteca. Inainte de acordarea creditului, trebuie depus si comisionul de acordare,
aferent creditului solicitat).
7. Dupa semnarea contractelor, unele banci vireaza imediat banii in contul
vanzatorului, iar altele asteapta (pana la 7 zile) un nou extras de carte funciara de informare
din care sa reiasa ca a fost inscrisa ipoteca in cartea funciara a imobilului, dupa care vireaza
sau deblocheaza contul vanzatorului.
Pentru achizitia unui imobil de 40 000 Euro, cu o ipoteca de 30 000 Euro, taxele
notariale, impreuna cu toate costurile aferente creditului pot ajunge pana la 3000 Euro
(depinde de notar si de banca).

2.4.Produse de creditare

Dobanda - pretul care trebuie platit pentru imprumutarea (utilizarea) unei sume de
bani pentru o anumita perioada
Rata dobanzii - nivelul procentual aplicat capitalului imprumutat pe perioada
derularii creditului

20
 Rata dobanzii anuale efective DAE - arata care este costul real al unui credit luand
in calcul nu numai cheltuielile cu rata dobanzii, dar si celelalte taxe, comisioane si unele
asigurari care trebuie platite de catre client. Cand se calculeaza aceasta rata a dobanzii este
luata in considerare si perioada in care sunt efectuate aceste cheltuieli, precum si valoarea
banilor in timp!
In Romania, institutiile de credit sunt obligate sa comunice DAE doar pentru
anumite tipuri de credite pentru persoane fizice, fiind excluse de la aceasta obligativitate o
serie de produse pentru persoanele fizice (incluzand orice credit garantat cu ipoteca) si
creditele pentru persoane juridice. De asemenea, o serie de costuri nu sunt incluse in formula
de calcul DAE mentionata in lege, de exemplu comisioanele legate de contul curent, costul
transferului de fonduri, asigurarea garantiilor, etc.
BUBOR - nivelul mediu de referinta al ratelor dobanzii pentru depozitele in lei la
diferite termene oferite pe piata interbancara din Romania, asa cum este afisat la data de
referinta, valabil pentru ziua respectiva, in pagina corespunzatoare a serviciului Reuters,
precum si in presa de specialitate.
EURIBOR - nivelul mediu de referinta al ratelor dobanzii pentru depozitele in euro
la diferite termene oferite pe piata interbancara din Zona Euro, asa cum este afisat cu doau
zile inainte de data de referinta, in pagina corespunzatoare a serviciului Reuters, precum si in
presa de specialitate.
Tabel 2.1

21
 Grafic 2.1 Sursa : www.alphabank.ro / www.euribor.org

LIBOR - nivelul mediu de referinta al ratelor dobanzii la care bancile internationale

ofera plasarea de depozite in USD pentru diferite termene, pe piata monetara londoneza, asa
cum este afisat cu doua zile inainte de data de referinta, in pagina corespunzatoare a
serviciului Reuters, precum si in presa de specialitate
ATM - automat bancar utilizat pentru eliberare de numerar si indeplinirea altor
functii pentru care a fost programat, cunoscut si ca "bancomat".
Modalitatile de returnare a unui credit sunt urmatoarele:
In fiecare luna, clientul ramburseaza o parte egala din capitalul imprumutat
("principal") si dobanda aferenta respectivei perioade. In acest caz, rata unui credit este
diferita in fiecare luna din moment ce rata dobanzii este aplicata sumei ramase de platit din
credit, a carei valoare scade lunar.
Plan de rambursare cu rate lunare (anuale) egale, care include parte diferita din
principal in fiecare luna si dobanda scadenta pentru perioada respectiva.
Plan de rambursare flexibil / iregular (sezonier) - cand clientul are un venit sezonier,
un plan de plati poate fi acceptat cu rate mai mari in lunile "bune" si mai mici in perioadele
mai slabe.
Overdraft (descoperit de cont) - posibilitatea clientului de a retrage numerar sau
de a realiza plati pana la o anumita limita, care depaseste soldul (nivelul din prezent) al
disponibilului sau din contul curent. Avantajul este: clientul poate folosi acesti bani cand este
necesar, fiind returnati prin alimentarea contului (nu exista o rata lunara fixa), iar dobanda
care trebuie platita este aplicata numai pentru suma de bani care a fost utilizata si pentru zilele
cand aceste fonduri au fost folosite.
Linie de credit - un tip de credit care presupune rezervarea de catre banca a unei
sume pentru o perioada determinata de timp. Clientul poate folosi aceasta suma (linie de
credit) prin retrageri de numerar sau plati si poate acoperi suma utilizata ori de cate ori
doreste pe parcursul perioadei si in limita aprobata. Dobanda se aplica sumelor utilizate, iar
diferentei de suma i se aplica de multe ori un comision, numit comision de neutilizare.
Principalul creditului - Principalul creditului reprezinta suma initiala a creditului
acordat, capitalul imprumutat initial.
Rata lunara a creditului - Aceasta este suma pe care clientul trebuie sa o depuna in
contul curent propriu, lunar, pentru plata regulata a creditului. Rata lunara include o parte din
principal si dobanda scadenta pentru luan respectiva.

22
 Plan de rambursare (scadentar de plata) - Planul de plati contine descrierea
datelor (zilelor) si sumelor tuturor ratelor pe care clientul trebuie sa le plateasca cand
returneaza un credit.
Scadenta (maturitatea) ratei - acesta este termenul in care rata scadenta pentru
fiecare luna trebuie platita. Scadenta fiecarei rate este continuta in planul de plati sau in
contractul de credit
Scadenta creditului - Aceasta este data la care creditul a fost achitat in intregime
Perioada de gratie - este perioada (in luni de obicei) de la inceputul creditului, in
care debitorul va plati doar dobanda aferenta capitalului imprumutat. In anumite cazuri si
aceasta dobanda se poate acumula devenind scadenta dupa perioada de gratie. Procedeul este
de obicei folosit in cazul creditelor pentru investitii, pentru a acorda un ragaz debitorului de a
da in folosinta obiectul investitiei respective.

2.5.Contractul de credit

Toate operaţiunile bancare se desfăşoară prin intermediul contractelor bancare,

obiectul lor fiind constituit de operaţiunile bancare cuprinse în legislaţia privind activitatea
bancară. Clienţii 14
societăţilor comerciale încheie frecvent contracte specifice acestui
domeniu al activităţii comerciale.
Contractul bancar reprezintă acordul de voinţă prin care o parte (banca sau alt
comerciant) se obligă să efectueze operaţiunile bancare prevăzute de lege (operaţiuni pasive,
active şi conxe), faţă de cealată parte (client), care se obligă să respecte clauzele contractului
încheiat.
Caracterele juridice
a) Contractul este bilateral (sinalagmatic, adică dă naştere la obligaţii în sarcina
ambelor părţi;
b) Contractul este cu titlul oneros, ceea ce înseamnă că ambele părţi urmăresc
obţinerea unor foloase patrimoniale;

14
http://www.juristnet.ro/index.php?page=da-incheierecontractebancare – Contractul de credit

23
 c) Contractul este comutativ, existenţa şi întinderea obligaţiilor asumate de către
părţi sunt certe şi deci cunoscute chiar din momentul încheierii contractului;
d) Contractul este consensual, acordul părţilor fiind necesar şi suficient pentru
încheierea valabilă a contractului; aderarea clientului la clauzele impuse de bancă nu schimbă
caracterul consensual, deoarece clientul va semna un astfel de contract numai după ce va fi
informat de bancă şi va cunoaşte cu exactitate care sunt efectele încheierii contractului
bancar.
Consimţământul părţilor capabile.
Contactele bancare, ca orice contract comercial, pentru a fi valabil încheiate, trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii: consimţământul, capacitatea, obiectul şi cauza.
Societatea comercială bancară şi clientul său fie persoana fizică sau juridică într-o astfel de
operaţiune sunt subiecte ale raportului juridic de tip bancar. Toate contractele, precum şi
contractul bancar se încheie numai prin consimţământul neviciat al părţilor capabile.
a) Consimţământul băncii. Existenţa consimţământului băncii nu poate fi dedusă din
simpla ofertă adresată publicului, ca în cazul unei vânzării comerciale de bunuri mobile sau
ca în cazul prestării unor servicii publice. Consimţământul băncii trebuie să fie exprimat în
formă scrisă şi individualizat prin raportare expresă la client şi la un tip de contract bancar
precis determinat. Simpla ofertă a băncii adresată publicului în general nu poate genera
obligaţia de a încheia un contract concret, ea putând refuza oricând şi orice client, fără a fi
obligată şă-şi motiveze refuzul de a contracta. Consimţământul băncii se exprimă de regulă
prin reprezentantul ei legal, desemnat de consiliul de administraţie sau prin funcţionarul
bancar însărcinat cu această operaţiune.
b) Consimţământul clientului. Pentru a fi valabil consimţământul clientului,
persoana care îşi dă acordul, în calitate de client trebuie să fie o persoană fizică să aibă
capacitate de exerciţiu deplină. În consecinţă persoana fizică pusă sub interdicţie şi minorul
sub 14 ani îşi vor exprima consimţământul prin reprezentantul legal, iar minorul cu capacitate
de exerciţiu restrânsă (14-18 ani) va fi asistat de persoana care îl ocroteşte. Clientul persoană
juridică îşi va exprima consimţământul prin persoana fizică desemnată ca reprezentant, în
conformitate cu statutul propriu şi potrivit legii care-i guvernează activitatea.
Pentru fi valabil consimţământul clientului trebuie să fie dat liber şi neviciat prin
una din fomele de vicii: eroare, dol sau violenţă.Totodată consimţământul clientului trebuie să
fie dat în cazul contractului bancar atunci când clientul are cunoştinţă cu privire la conţinutul
şi efectele contractului bancar. Această ultimă condiţie este strâns legată de obligaţia de
informare a băncii.

24
 c) Obligaţia de informare. Consimţământul clientului rezultă prin semnarea
formularului redactat de bancă, în acest sens contractul bancar are natura unui contract de
adeziune cu clauze prestabilite de bancă. Formularul nu conţine numai clauze esenţiale, banca
are obligatia să informeze clientela asupra tuturor angajamentelor reciproce ale părţilor.
Din natura contractului decurge consecinţa că toate clauzele care antrenează răspunderea
băncii sau care conferă acesteia drepturi specifice (cum ar fi dreptul de-a rezilia unilateral şi
intempestiv contractul încheiat sau de a majora dobânda pe parcursul executări contractului
de credit sunt opozabile clientului şi produc efecte juridice numai dacă există certitudinea că
aceste clauze au fost cunoscute şi acceptate de client în momentul semnării contractului.
Distinct de aceste clauze, contractul se consideră completat de drept cu normele
legale în vigoare şi cu uzurile bancare. Obligaţia de informare nu cuprinde şi aducerea lor la
cunoştinţa clientului, dar trebuie să existe certitudinea că au fost cunoscute şi accepate de
client în momentul semnării contractului.

2.6.Criza financiara

15
Primele semne ca piata financiara Americana se va duce la vale au aparut la
sfarsitul lunii decembrie 2006, cel putin asa sustin brokerii romani care "au trait criza" pe
Wall Street.
Desi criza a fost previzibila, amploarea acesteia a depasit cu mult tot ce si-au putut
imagina Toni Iordache, brokerul care a manevrat mai multe miliarde de dolari in cei peste 12
ani lucrati pe Wall Street.
Acesta a explicat faptul ca intre realitate si relatarile din presa, indiferent ca este
vorba de cea din Romania sau de marile publicatii economice de la nivel mondial, exista o
diferenta foarte mare.
16
"Practic, un bond, un mortgage bank securities emis, nu intamplator, de Bear
Stearns, a pierdut 15 puncte procentuale (15% - n.red ) peste noapte. Ca sa pierzi 15 puncte
peste noapte era ceva aproape fara precedent. Deci un bond, de la 100 de dolari s-a dus, sa
zicem, la 80 ca valoare, peste noapte. Si atunci s-a pierdut.

15
http://www.ziare.com/Cand_au_aparut_primele_semne_ale_crizeii-441428.html- Criza financiara

16
Ana Raduta , Dorin Oancea , “ Interviu Tony Iordache “ - 21.10.2008 , BUSINESS MAGAZIN

25
 Toti cei care detineau bonduri nu stiau cum sa mai scape de ele, chiar daca Bear
Stearns, emitentul, dadea asigurari ca exista cash flow in structura. Unii au incercat sa scape
din aceasta situatie, iar altii au luat-o ca atare si au mizat pe faptul ca o sa-si revina, e doar o
banca si s-au mai vazut scene de genul asta. Cine a reactionat primul s-a felicitat, cine nu,
plange si azi".
In perspectiva acestuia, Wall Street-ul a primit ce merita, cazand intr-o groapa pe
care si-au sapat-o singuri
Criza financiara din Statele Unite a fost cea mai drastica lovitura careia dezvoltatorii
imobiliari din Cehia au trebuit sa-i faca fata, pierzandu-si pozitia de lideri printre preferintele
investitorilor de pe bursa din Praga.

2.6.1.Criza bancilor in Romania

Mugur Isarescu spune ca Romania 17 va avea o "aterizare lina" a economiei, in urma
crizei. Potrivit spuselor sale, efectele directe ale crizei internationale asupra Romaniei sunt
limitate. "Inclusiv dupa al treilea rond de evaluari la nivelul sistemului bancar roman, nu am
constatat expuneri la activele toxice, care au declansat criza, ci marje de castig enorme", a
spus Isarescu.
El a tinut sa mentioneze ca sistemul bancar din Romania este unul solid, care nu
numai ca nu va crea probleme, cum s-a intamplat in alte tari, dar ar putea servi drept o ancora
pentru redresare. Masurile luate de BNR si mult hulite de sistemul bancar s-au dovedit utile.
Guvernatorul bancii centrale a dat drept exemplu rezervele minime obligatorii, care acum
actioneaza ca un tampon, care ajuta la suportarea socului din exterior.
Pe de alta parte, efectele indirecte sunt vizibile inca din toamna anului trecut. Unul
dintre acestea este panica, rezultand in atacul asupra unei banci. "Nu stiam cat de adanca va fi
recesiunea, dar acum ne-am clarificat. Avem deslusit cinci canale: comercial, financiar, al
increderii si cursul de schimb", a spus Isarescu.

17
http://www.ziare.com/Isarescu_Economia_din_Romania_va_ateriza_lin_Video-661829.html- Criza bancilor
din romania

26
 Referitor la cel comercial, guvernatorul a mentionat faptul ca Romania are o
economia integrata in Europa, cu ramuri industriale interconectate, o componenta importanta
fiind cea auto. Cele cateva zeci de fabrici, in special in partea de vest a tarii, care au fost
afectate de scaderea cererii si productiei de automobile din lume.
Totusi, problema Romanei nu este la fel de mare precum cea a vecinilor, cum ar fi
Cehia, unde ponderea exporturilor in produsul intern brut este de 60 - 70%.. De asemenea,
spre deosebire de tarile vecine, gradul de creditare al romanilor este mult mai mic. In tarile
baltice, gradul ajunsese la 70%. In Romania, este de 40%.
Referitor la scaderea creditarii, Isarescu este de parere ca este doar o ajustare a
pietei, in contextul in care bancile si-au dat seama ca bogatii nu sunt chiar asa de bogati. "Ne
dam seama ca cei care au niste terenuri in nordul Capitalei sunt mai putin bogati decat
credeau. Bancile au observat si ele acest lucru si dau mai putine credite. Trebuia sa se
intample acest lucru, este ceva benefic," a incheiat el.
Bancile din Romania au pierdut 54 de milioane de euro, in primele cinci luni din
acest an, comparativ cu profiturile de 438 de milioane de euro din aceeasi perioada a a anului
trecut.
Pe intreg anul 2008 18, sistemul bancar din Romania a raportat profituri de 1,27 de
miliarde de euro, bancile platind dividende de zeci de milioane de euro, in conditiile in care
statul roman a imprumutat 20 de miliarde de euro.
Ianuarie 2009 19 a fost prima luna, dupa anul 2000, in care piata bancara locala a
inregistrat pierderi, din cauza cheltuielilor necesare acoperirii creditelor cu restante.
La sfarsitul lunii mai, creditele restante mai mari de 90 de zile reprezentau 11,5
procente din total, o pondere de doua ori mai mare fata de acum un an.
In luna aprilie s-a revenit pe castiguri, pentru o scurta perioada, iar in mai s-au
acumulat pierderi de 228 de milioane de lei (54 de milioane de euro).

2.6.1.1 Avantajele crizei

1.Băncile româneşti deţin rezerve minime 20
obligatorii semnificative la banca
centrală, până nu demult 20% din depozitele constituite în lei (în prezent 18%), iar pentru cele

18
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancile-isi-numara-pierderile-dupa-ce-au-zburdat-in-
profituri-4628090/ - Pierderile bancilor din romania
19
http://www.ziare.com/Sistemul_bancar_roman_are_pierderi_de_54_de_milioane_de_euro-
815064.html - Efectele crizei

27
în valută nivelul ratei rezervelor minime obligatorii este în prezent 40%. Acest lucru
demonstrează faptul că BNR are destule lichidităţi la dispoziţie pentru a le putea pompa
treptat în sistem în caz de criză de lichidităţi.
2. Indicatorii de prudenţialitate şi profitabilitate pe anul 2008, deşi s-au deteriorat
uşor fata de anul trecut, arată că sistemul bancar românesc este unul solid.
3. Începând cu data de 15 octombrie 2008, plafonul de garantare pe deponent
garantat persoană fizică şi pe instituţie de credit s-a majorat la echivalentul în lei la 50.000
euro, în timp ce plafonul de garantare pe deponent garantat persoană juridică şi pe instituţie
de credit a rămas la acelaşi nivel, respectiv echivalentul în lei la 20.000 euro. Chiar şi în
condiţiile unui plafon de 20.000 euro 99,2% din depozite erau acoperite, valoarea lor totală
însemnând 60% din valoarea totală a depozitelor din sistem.
4. Noile reguli de creditare au micşorat apetitul de creditare al românilor, prin faptul
că băncile au fost nevoite să devină mai restrictive în acordarea creditelor, pornind de la
calitatea clienţilor în primul rând. Astfel, se evită creditarea de tip „subprime”.
5. Rezerva valutară a BNR este una consistentă (la 1 octombrie a.c. măsura 26
miliarde euro), fiind gata oricând nevoia o cere de a fi aruncată în piaţă pentru a calma
spiritele.
6. Politica de comunicare a BNR este una din ce în ce mai activă, guvernatorul
colaborând cu guvernul şi preşedenţia în transmiterea de mesaje către public.
7. Există o relaţie de colaborare fructuoasă în ultima perioadă între BNR şi Asociaţia
Română a Băncilor.
8. Activitatea Biroului de Credit s-a intensificat, existând o evidenţă din ce în ce mai
cuprinzătoare a debitorilor.
9. Băncile româneşti nu au investit până în prezent în „produse toxice”, în special pe
piaţa europeană.
10. Posibilităţile de creştere economică şi de dezvoltare ale ţarii noastre pot atrage în
continuare investitori străini, dornici de plasamente mai bune.
2.6.1.2 Dezavantajele crizei :
1.Aproximativ 57% din credite sunt acordate în valută 21
, ceea ce face sensibil la
variaţiile cursului de schimb portofoliul băncilor.

20
http://capraru.finantare.ro/page/2/ - Avantajele crizei
21
http://capraru.finantare.ro/page/2/ - Dezavantajele crizei

28
 2. Unii indicatorii macroeconomici au tendinţe de deteriorare, ceea ce poate
determina o instabilitate la nivelul fluxurilor de capital extern.
3. Cea mai mare banca din sistem, BCR a fost retrogradată de Standard&Poor’s de
la BBB- la BB+, tendinţa putând să se menţină şi pentru celelalte bănci.
4. Gradul de concentrare a activităţii bancare în România, deşi în scădere, este unul
destul de ridicat, în luna iunie 2008, primele 5 bănci din sistem concentrau peste 50% din
totalul activelor bancare, din care primele 2, BCR şi BRD-GSG, deţineau 37,2% din total
active.
5. Conjunctura internaţională, în special evoluţiile de pe pieţele valutare din regiune,
fac vulnerabilă România, în special în privinţa atacurilor speculative.
6. Publicul pierde din încredere în sistemul bancar, datorită comportamentului neetic
al anumitor bănci, în special în perioada actuală, destul de tensionată (măriri de dobândă şi
comisioane nejustificate etc).
7. Existenţa unor produse bancare cu dobânzi promoţionale şi variabile ulterior, care
ar putea afecta capacitatea de rambursabilitate în viitor a unor clienţi.
8. O posibilă reaşezare a preţurilor pe piaţa imobiliară (depinde de amploarea ei),
care ar putea afecta garanţiile imobiliare. Cu toate acestea, ponderea creditelor ipotecare este
de numai 3,8% din PIB, foarte redusă în comparaţie cu nivelele din ţările occidentale.
9. Posibilitatea de faliment ale unor bănci din străinătate, care au sucursale sau
achiziţii şi în România.
10. Datorită crizei de lichidităţi din străinătate, unele bănci mamă vor pompa mai
puţini bani în subsidiarele din România.

2.6.2 Evolutia indexului DAE EURO

Perioada Minim Maxim Index DAE Indice in lant
06.2009 7.40 % 17.01 % 9.37 % 120.13
05.2009 7.40 % 18.29 % 10.77 % 138.08
04.2009 7.40 % 21.75 % 11.06 % 141.79
03.2009 8.44 % 21.75 % 11.83 % 151.67
02.2009 8.44 % 21.75 % 11.70 % 150.00
01.2009 8.46 % 21.75 % 10.87 % 139.36
12.2008 8.46 % 21.75 % 12.81 % 164.23
11.2008 7.78 % 15.16 % 10.60 % 135.90
10.2008 7.57 % 15.16 % 10.10 % 129.49
09.2008 7.56 % 11.97 % 9.29 % 119.10
08.2008 7.64 % 11.20 % 9.20 % 117.95
07.2008 7.64 % 11.20 % 9.24 % 118.46
06.2008 7.64 % 11.20 % 9.24 % 118.46

29
 05.2008 7.64 % 10.95 % 8.98 % 115.13
04.2008 7.61 % 10.95 % 8.77 % 112.44
03.2008 7.11 % 10.71 % 8.56 % 109.74
02.2008 6.21 % 10.78 % 8.44 % 108.21
01.2008 6.21 % 11.58 % 9.38 % 120.26
12.2007 6.21 % 11.15 % 9.28 % 118.97
11.2007 6.21 % 11.14 % 9.52 % 122.05
10.2007 6.21 % 11.12 % 9.32 % 119.49
09.2007 6.21 % 11.12 % 9.24 % 118.46
08.2007 6.21 % 9.72 % 7.90 % 101.28
07.2007 6.15 % 9.04 % 7.92 % 101.54
06.2007 6.15 % 9.66 % 7.91 % 101.41
05.2007 6.15 % 9.66 % 7.90 % 101.28
04.2007 6.15 % 9.43 % 7.80 % 100.00
Tabel 2.2 Sursa : www.finzoom.ro

Indexul DAE este calculat incepand cu luna aprilie a anului 2007 pana in luna iunie
a anului 2008 pentru produsele a 18 banci din sistem.
Incepand cu luna iulie (2008) indexul DAE se calculeaza pentru 25 banci in functie
de cota de piata astfel: se ia in considerare DAE pentru cel mai bun produs ipotecar/imobiliar
oferit de fiecare institutie. Valorile DAE sunt ponderate cu valoarea cotei de piata a fiecarei
banci. In octombrie Intesa SanPaolo Bank a suspendat acordarea produselor ipotecare /
imobiliare in EUR motiv pentru care incepand cu aceasta luna Index-ul DAE va fi calculat
(pana la reintroducerea de catre banca a unor astfel de produse) numai pentru 24 institutii
financiare.

Grafic 2.2 Sursa www.finzoom.ro

Cotele de piata de la care am plecat sunt cele afisate de BNR in luna iulie a anului
2008 din care au fost eliminate bancile care nu ofera credite ipotecare sau nu ofera credite
ipotecare in EUR. Pentru bancile ramase au fost calculate noi cote de piata (retroactiv

30
incepand din luna ianuarie pentru cele 18 banci prezente deja, ale caror date s-au bazat pe
informatiile oferite de BNR pentru anul 2006) raportand valoarea absoluta a creditelor
acordate de fiecare banca ramasa in parte la totalul creditelor acordate in anul precedent. Din
luna iulie au fost adaugate 7 noi banci in cuprinsul index-ului care au la baza informatiile
publicate de BNR.
Scopul Indexului DAE este de a prezenta trendul unui segment specific: creditele
imobiliare/ipotecare acordate in EURO. Practic, este imposibil de acoperit ofertele tuturor
bancilor si de aceea numai cele mai competitive oferte sunt analizate. Astfel Indexul DAE
tine seama de cea mai buna oferta a fiecarei banci, pentru un credit imobiliar/ipotecar de
50.000 EURO acordat pe o perioada de 25 ani (valoarea proprietatii fiind de 65.000 EURO),
suma relevanta pentru intreaga tara in ceea ce priveste nivelul mediu real al costurilor
locuintelor de pe intreg teritoriul tarii.

2.6.3 Analiza Financiara Iunie 2009

In luna iunie, desi nu s-au inregistrat modificari spectaculoase ale dobanzilor
valoarea Index-ului DAE EURO a cunoscut totusi o scadere de 1.40 pp fata de valoarea
inregistrata in luna precedenta. Aceasta micsorare este datorata partial (0.15 pp) si actualizarii
cotelor de piata ale institutiilor financiare analizate (in aceasta luna BNR a dat publicitatii
cotele de piata aferente sfarsitului anului 2008). Totodata scaderea confirma semnalele slabe
de revenire a pietei creditelor in moneda europeana si continua seria scaderilor inceputa in
urma cu 2 luni.
Diminuarea cu celelalte 1.25 pp a fost datorata in principal, ca si in luna mai,
ajustarilor dobanzilor in functie de indicele de referinta (EURIBOR). Actualizarea dobanzilor
in functie de EURIBOR a dus la miscsorarea dobanzilor anuale efective pentru un numar de 8
banci din totalul celor analizate in cuprinsul Index-ului cu valori cuprinse intre 0.12 si chiar
6.93 pp. La polul opus au existat 3 banci ale caror dobanzi anuale efective pentru creditele de
50.000 EURO contractate pe o perioada de 25 de ani au crescut, insa cresterile au fost situate
intre 0.24 si 0.32 pp.
Valoarea pentru luna iunie a Index-ului DAE EURO, de 9.37% se apropie de
valorile inregistrate pana in luna octombire a anului trecut, luna recunoscuta ca fiind cea a
declansarii actualei crize economice cand Index-ul inregistra valori de pana la 9.24%.
Analistii sunt optimisti in ceea ce priveste evolutia viitoare a index-ului motivati
fiind atat de evolutia sa descendenta de pana acum cat si de lansarea noului program

31
guvernamental “Prima Casa” ale carui produse sunt asteptate in continuare cu interes de un
numar considerabil de consumatori .

Capitolul 3
Leasing vs creditul bancar

Principiul fundamenral care trebuie sa stea la baza decizei de finantare este gasirea
unei combinatii cat mia avantajoase intre sursa de finantare, modul de utilizare a banilor so
modul in care investitia creeaza avanyaje economiceviitoare capabile sa permita rambursarea
sumelor imprmutate.
22
Leasingul este operatiunea in care o parte denumita locator/finantator , transmite
pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este,
celeilalte parti denumita utilizator, la solicitarea acestuia contra unei plati periodice denumita
rata de leasing.

3.1.Avantajele si dezavantajele leasingului

22
http://www.finantare.ro/ghid-leasing.html - Definitie leasind

32
 3.1.1.Avantaje leasingului
Avantajele leasingului pentru utilizator 23, respectiv beneficiar sunt urmatoarele:
• Mecanismul de plata prin ratele de leasing constitue un avantaj pentru utilizator,
prin economisirea in faza initiala a capitalului propriu, plata unui avans nefiind
obligatory
• Bilantul contabil al utilizatorului nu este influentat in cazul in care sistemul
contabil se bazeaza pe principul ‘’prevalentei aparentiei juridice asupra realitatii
economice’’
• Marimea constanta a chiriei faciliteaza programarea riguroasa a cheltuielilor
• Posibilitatea negocierii modului de esalonare a ratelor (rate progressive)
• Posibilitatea folosirii bunurilor si dupa expirarea contractului, insa in schimbul
unor chirii mai reduse
• Cheltuielile cu chiriile platite societatilor de leasing sunt, intarile dezvoltate, in
totalitate deductibile din profitul impozabil, doar ca trebuie avut in vedere faptul
ca aceste cheltuieli deductibile sa fie aferente unor venituri rezultate prin
exploatarea bunurilor preluate in leasing, in caz contrat realizandu-se un act de
evaziune fiscala
• Utilizarea unor utilaje pe perioade foarte scurte, pentru care nu se justifica
cumpararea (tranzactii de hire-ren-ting),ceea ce permite economisirea unor sume
importante in acesta perioada
• Posibilitatea achizitionarii bunului, la sfarsitul perioadei de leasing, insa la un
prêt inferior valorii reziduale
• Se poate conveni cu furnizorul 24
sa inlocuiasca utilajele preluate de leasing cu
altele mai moderne, utilizatorul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii
morale,care a devenit foarte intense in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice
actuale
• Durata de inchidere poate fi stabilita astfel incat intreprinderea sa fie dotata si
care au cel mai bun randament

23
Lugojan Viorica ‚ „Avantajele si limitele leasingului „ ‚ Tribuna economica v. 18, nr. 36, p. 82-84, 2007

24
Rus Ioan , „Avantajele leasingului” , Tribuna economica v. 18, nr. 39, p. 39-45, 2007

33
 • Reprezinta o cale de acces la tehnologii avansate si de dezvoltare a activitatii
intreprinderii
• Conduce la cresterea mobilitatii de adaptare a proeceselor de fabricatie in functie
de variatia cererii pe piata interna si externa
• Acordarea de catre autoritatile nationale a unor facilitate de finantare
avantajoase (scutiri de taxe, dobanzi reduse) societatilor de leasing face ca
finantarea prin leasing sa fie mai ieftina pentru importatori
• In cazul aplicarii principiului “prevalenta aparentei juridice asupra realitatii
economice”imaginea reflectat prin indicatorii bilantieri faciliteaza obtinerea unui
credit bancar
• Prin posibilitatea larga in formularea mai multor variante de leasing conduce la
flexbilitatea ridicata a acestei operatii
• Graficul de plati al unei tranzactii de leasing este mult mai flexbila decat cel de
rambursare al unui credit bancar
• Nu necesita garantii suplimentare
• Poate fi considerat si o metoda de privatizare care nu dispun de capital pot
accede la tehnologii nesperate

3.1.2.Dezavantajele leasingului
25
Pe langa avantajele de mai sus, leasingul prezinta si anumite dezavantaje si
comporta anumite riscuri.
Astfel dezavantajele si riscurile leasingului pentru utilizator, respectiv beneficiar
sunt urmatoarele:
• Adeseori este mai costisitor decat cumparaturile pe credit,iar optiunea pentru o astfel
de operatiune se justifica numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii
rentabile
• In cazul leasingului financiar, in situatia in care utilizatorul poate rezilia contractul de
leasing, acesta va trebui sa platesca daune-interese finantatorului, care sa acopere atat
profitul previzionat de finantator cat si riscul de a nu mai gasi un nou utilizator pentru
bunul in cauza

25
Lugojan Viorica ‚ „Avantajele si limitele leasingului „ ‚ Tribuna economica v. 18, nr. 36, p. 82-84, 2007

34
 • Este eficient doar in cazul in care bunul ce face obiectul contractului de leasing poate
fi exploatat pe perioada de inchiriere
• In cazul leasingului financiar, in special rentabilitatea acestuia este realmente limitata,
in sensul ca posibilitatile de a oferi avantaje economice certe importatorului sunt
limitate
• In cazul leasingului operational, conditiile privind obligatiile de intretinere ale bunului
sunt restrictive
• Prin facilitarea de reducere a impozitului pe proit datorat prin includerea ratelor de
leasing pe cheltuieli deductibile, se influenteaza, in mod favorabil, deciziile privind
ofertele de leasing

3.2 Creditul bancar

Creditele bancare se acordă pentru obiectivele precise, pe termen limitat, având la

baza garanţii materiale sunt purtătoare de dobânzi.
În principal, creditul se caracterizează 26 prin urmatoarele aspecte :
• Cel care da cu imprumut suma de bani (de exemplu banca)nu isi pierde dreptul de
proprietate asupra sunei imprumutate, ci numai dreptul de folosinta, care este
transferat celui care solicita creditul (de exemplu persoana care dorestesa isi
achizitioneze o afacere, sa cumpere un imobil etc.);
• Credituleste acordat pe o perioada de timp determinate, pana la o data stabilita de la
inceput (scadenta sau termen de rambursare ) , transferarea dreptului de folosire a
sumei imprumutate fiind temporara
• Creditul trebuie rambursat creditorului ( de exemplu banca) respectandu-se
metodologia stabilita in contractul de creditare (lunar, anual etc..sau descrescatoare);
 Solicitantul creditului trebuie sa plateasca celui de la care a imprumutat suma
de bani cu dobanda, aceasta fiind pretul platit pentru a folosi suma de bani
respectiva. Dobanda poate fi platita odata cu ratele de credit sau lunar,anual

26
Nisulescu Ileana,”Alternative privind finanţarea IMM-urilor”, 2006, Gestiunea şi contabilitatea firmei, nr.3
pag:61

35
 etc.
Se cunosc urmatoarele modalitati de rambursare:
 Prin amortismente constante (amortisment=rata de credit ce se restitue
periodic)
 Prin anuitati constante (anuitate =amortisment+dobanda)
 Sau o singura data la scadenta finala
Dobanda este principalul cost legat de credit,dar apar si costuri legate de comisioane
bancare la retragerea banilor, costuri de administrare a contului , costuri de management ,
prime de asigurare etc.
Toate acestea ridica valoarea imprumutului in mod semnificativ.
De asemenea , mai apare problema includerii acestor costuri fie in cheltuielile
exercitiului in care se acorda creditul,fie acestea sunt trecute in valoarea bunului (capitalizate)
si deci trecerea pe chletuieli se va realiza pe toata durata de viata a echipamentului, prin
amortizare.

Avantaje credit
 Detinerea bunului in proprietate inca de la inceputul perioadei de creditare;
 comisionul initial se aplica la valoarea creditului acordat de banca (nu la
valoarea CIP a bunului ca la leasing);
 rambursarea anticipata este posibila dupa minim 6 luni de la inceperea
creditului;
 pentru multe oferte de creditare nu se solicita avans (Volksbank, Alpha Bank,
BCR, Firenze, BRD, Finansbank, ProCredit);
 perioada de creditare prelungita (pana la 10 ani la BCR, Finansbank, Firenze,
BRD);
 puteti sa va alegeti societatea de asigurare a bunului asigurat;
 rata lunara este fixa.
Dezavantaje credit
 sunt oferte la care se aplica si alte comisioane pa langa cel de acordare (cum ar fi
comisionul de administrare lunar sau anual aplicat la sold sau la valoarea initiala
a creditului);

36
  taxele vamale se calculeaza la valoarea initiala a bunului cumparat (nu exista
valoare reziduala) si sunt platite integral de cumparator;
 dobanda se aplica la valoarea creditului care contine deja TVA;
 uzura morala este suportata de client, fiind proprietarul bunului achizitionat .

Principalele concluzii desprinse din acest capitol 27, referitor la comparatia dintre
leasing si credit bancar sunt urmatoarele :
Creditul bancar Leasing
Contabilitate In ambele forme de finanţare, valoarea echipamentelor, spre
exemplu, se inregistreaya pe imobiliyari la ceeasi valoare, in
contrapartida, societatile comerciale vor inregistra datorii pe
termen lung
Deductibilitate In ambele forme de finanţare, pe cheltuieli se inregistreaza
deprecierea contabilă si dobânda la data scadenţei (în limitele
impuse de legislaţia in vigoare)
Avantaje - costul total cu dobânda este - garantiile sunt constituite, de
puţin mai mic (intre 1,5 si 3,5% obicei, de gajul pe
faţa de nivelul valorii finanţate) echipamente de finanţare si
- posibilitatea acordarii perioadei bilete la ordin.
de gratie(1-6 luni) -flexibilitate mai mare
- obiect extins prin posibilitatea -durata de aprobare mai mica
finanţarii si de achiziţii de spaţii +perioada de finanţare mai
si amenajari a spaţiului destinat mare, la echipamente maxim 5
desfasurarii activitaţii ani fata de 4 ani la credit.
- posibilitatea rambursarii -nivelul ratelor la inceput
anticipate sau integral fara contractului este mai
costuri suplimentare cu effect in mic(ratele inclusive T.V.A
reducerea perioadei de contact. sunt crescatoare)
-posibilitatea reducerii ratei
lunare prin optiunea de a plati
valoarea reyiduala

27
Nisulescu Ileana,”Alternative privind finanţarea IMM-urilor”, 2006, Gestiunea şi contabilitatea firmei, nr.3
pag: 61 - 64

37
 -costuri colaterale reduse
Dezavantaje -necesarul de garantii este mai -costul total cu dobânda este
mare mai putin mare intre 1,5% si
- durata de aprobare este mai 3,5% faţa de nivelul valorii
mare finanţate cu T.V.A
-costuri colaterale mai - imposibilitatea acordării
miri(inscrierea in arhiva perioadei de graţie
electronicaa mai multor - rambursarea anticipată nu
contracte de garanţii, ntocmire este posibila înainte de un an,
de polite de asigurare, de deces, iar dupa 1 an doar costuri
si accident) suplimentare de 2-3% din
soldul contractului.

Aspecte fiscale Pentru că majoritatea echipamentelor sunt din U.E si leasingul este
intern, nu exista diferente privind taxele vamale.

Capitolul 4
Studiu de caz

Acest studiu de caz s-a realizat pe firma , SC SERTINI SRL care doreste sa
achizitioneze un autoturism nou in valoare de 22000 Euro Fara TVA. Perioada de rambursare
a finantari este de 4 ani cu o rata a dobanzi cat mai mica.
Plecand de la aceasta nevoie SC SERTINI SRL doreste sa gaseasca o solutie de
finantare cat mai avatajoasa luand in discutie finantarea pe termen lung prin credit bancar sau
leasing.

4.1 Analiza creditelor auto

Am analizat produsele de credit auto de la bancile din Romania pentru un imprumut
de 22.000 E pe o perioada de 4 ani . In urma acestei solicitari am gasit mai multe variante de
finantare pe care le-am prezentat in Tabelul 4.1 .

Tabel cu principalele oferte de finantaret auto , pentru un cresit de 22.000E pe 4 ani.

38
 Rata Rata Tip Suma de
Banca Produs Lunara Dobanzii Dobanda rambursat DAE

ATE Bank Credit auto 535,2 7,82% variabila 26 296,9 9,72%

CEC Bank Credit Auto 559,9 8,50% variabila 26 575,8 10,00%

Porche Bank Credit auto 551,6 9,39% variabila 27 145,3 11,59%

Porche Bank Credit auto 553,7 9,59% fixa 27 247,7 11,84%

Credit Auto -
Garanti Bank Promotie - 31.07 592,1 9,06% variabila 27 725,1 12,86%

Otp Bank Credit auto 568,2 10,96% variabila 28 010,5 13,56%

BRD Credit auto 611 7,70% fixa 28 162,5 14,15%

Leumi Bank Credit auto 569,4 11,07% variabila 28 313,8 14,37%

RIB Credit auto noi 612,3 12,00% variabila 28 891,5 15,30%

Alpha Bank Alpha Auto 605 12,33% variabila 29 239,9 16,24%

Pireus Bank Credit auto 596,5 13,57% variabila 29 290,6 16,37%

UniCredit
Tiriac Credit auto 593,8 13,33% variabila 29 383,1 16,73%
Banca Italo-
Romena Credit auto 601,2 14,00% fixa 29 627,8 17,00%
Motor Extra/
BCR Super BCR 620,4 8,61% variabila 30 500,7 19,06%
Motor Extra/
BCR Super BCR 656,3 12,00% fixa 32 251,0 22,90%
24,75%
Carpatica Credit auto 676 13,00% fixa 33 108,2
Tabel 4. 1 Sursa : www.conso.ro
In urma analizei facuta pe datele primate de la institutiile de finantare s-a decis
optarea pentru creditul auto de la CEC Bank avand o dobanda convenabila de 10% . Cea mai
mica dobanda o gasim la ATE Bank , diferenta dintre cele doua dobanzi DAE este de 0.28 %.

39
S-a ales CEC Bank deoarece are o experienta mai mare pe piata din Romania si un numar mai
mare de sucursale, aducand un confort in rambursarea creditului.

Cotatia Dobanzilor pentru bancile din Romania .

DAE Rata Dobanzii

30,00%

25,00%

20,00%

15,00%

10,00%

5,00%

0,00%

ac

r.
BC ena
G eB .

a B

a
O an k

ica
nk

k
nk

an nk

nk

k
nk

va

f ix
rc va

an

re an
BR

iri
R
Ba
Ba

a
Ba

Ba

at
om
B
iB
B

tT

R
Po nk

rp
BC
C

ti
E

tp

Un eus
um

di
Ba

-R

Ca
ph
h
AT

CE

lo
r
Al
ar

Le
he

iC
Pi

Ita
rc

a
Po

nc
Ba

Grafic 4. 1
4.2 Caractreristicile creditului CEC Bank
Destinatie:
• finantarea proiectelor de investitii prezentate de clienti ;
• refinantarea unor credite de investitii contractate la alte societati de finantare ;
• finantarea stocurilor de materii prime legate de punerea in functiune a investitiilor ;
• finantarea cheltuielilor legate de pregatirea personalului in cazul punerii in functiune a
unor noi investitii ;
Clienti eligibili: orice persoana juridica ce indeplineste criteriile de eligibilitate stabilite de
banca.
Valoare: max. 85% din valoarea totala a investitiei
Valuta: LEI/EUR/USD
Durata: max. 120 de luni, cu o perioada de gratie de max. 12 luni.
Contributie proprie:
• min. 15%, pentru firmele care au peste 6 luni de activitate
• aportul propriu poate fi constituit si in natura, in anumite situatii

40
Garantii: orice garantie sau mix de garantii dintre cele acceptate de banca: ipoteci
conventionale, garantie reala mobiliara cu/fara deposedare asupra bunurilor mobile sau
titlurilor de valoare, cash colateral, cesiune de creanta, fidejusiune, scrisoare de garantie
bancara sau scrisoare de garantie emisa de un fond de garantare agreat de banca
Rambursare: lunar, in rate (credit plus dobanda) egale
Perioada de creditare
• termen scurt: intre 6 si 12 luni, cu perioada de gratie de pana la 3 luni
• termen mediu: intre 1 si 5 ani, cu perioada de gratie de pana la 6 luni
• termen lung: intre 5 si 10 ani, perioada de gratie de pana la 12 luni
Perioada de gratie se acorda in functie de specificul proiectului finantat
Pentru depozitele aduse in garantie la creditele contractate de persoane juridice, CEC ofera
5,75% p. a. la depozitele in LEI, 3% p. a. la depozitele in EURO si 4% p. a. la depozitele in
USD.
Rambursarea creditului:
• scadentele pot fi stabilite, de comun acord cu clientul, lunar, trimestrial sau semestrial,
in functie de specificul activitatii fiecarui client
• obanda se plateste lunar
Solicitantul de credit trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
• să fie constituit conform legii şi să desfăşoare activităţi legale potrivit statutului său
de funcţionare sau a actului de constituire;
• nu se află, la momentul solicitării, în litigiu cu CEC, altă bancă sau instituţie a statului,
pentru neîndeplinirea unor obligaţii contractuale sau de altă natură, anterioare acestei
solicitări;
• se încadreaza în clasa de risc general de creditare A, B sau C; se acceptă creditarea
irmelor din categoria D sau E doar dacă creditul este garantat exclusiv cu cash
colateral sau cu garanţie bancară;
• figurează în evidenţele Centralei Riscurilor Bancare (CRB) cu serviciul datoriei A sau
B, cu sume mai mici de 50.000 lei la momentul analizei.
• nu figurează în Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) cu interdicţie de emitere de cecuri;
• nu sunt institute popriri pe conturile clientului;
• nu se află în stare de insolvenţă.
•
Documentatia necesara in cazul contractarii unui credit de investitii :

41
• Actul constitutiv al societatii, toate actele aditionale, certificatul de inregistrare la
Registrul
• comertului/Registrul societatilor agricole, certificatul constatator de la Registrul
Comertului,
• cererile de inscriere de mentiuni. Aceste documente vor fi depuse in copie la dosarul de
• credit, dupa ce se vor viza “conform cu originalul” de catre consilierul clienti persoane
juridice;
• Certificat de atestare fiscala;
• Cererea de credit semnata de persoanele autorizate sa reprezinte persoana juridica
• solicitanta; ( Anexa x )
• Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor sau a Consiliului de Administratie prin
care
• reprezentantii au fost imputerniciti sa contracteze credite bancare in numele societatii;
• Acordul pentru accesarea Centralei Riscurilor Bancare; in cazul unei societati care
face parte dintr-un grup de firme, se va prezenta acordul pentru consultarea Centralei
Riscurilor
• Bancare pentru toate firmele din grup ;
• Bilantul contabil aferent ultimului an incheiat, cu balanta de verificare
corespunzatoare, ultima balanta de verificare si balanta de verificare a perioadei similare a
anului anterior (ex. august 2005 si august 2004); se va avea tot timpul in vedere existenta a
cel putin trei balante de verificare din minim 2 ani diferiti; exceptie fac firmele cu activitate
sub 12 luni, pentru care se accepta trei balante din acelasi an. Analistul de credit va decide
care dintre acestea sunt reprezentative;
• Ultima declaratie privind impozitul pe profit;
• Situatia prognozata a fluxului de lichiditati pentru intreaga perioada de creditare;
• Acte doveditoare privind dreptul de proprietate asupra garantiilor propuse si valoarea
• acestora;
• Autorizatiile, avizele si acordurile necesare desfasurarii activitatii clientului si
realizarii proiectului;
• Declaratie pe propria raspundere daca face sau nu face parte dintr-un grup de firme;
• Oferta de pret pentru bunurile ce se vor cumpara din credit, factura pro-forma,
contract/precontract de vanzare cumparare/achizitie/executie de lucrari ce se vor credita, etc.

42
 • Se pot face si plati in numerar, cu prezentarea ulterioara a documentelor justificative,
respectand prevederile Procedurii generale privind activitatea de creditare a persoanelor
juridice;
• Plan de afaceri pentru credite cu o valoare mai mare de 1.000.000 RON (echivalent
EUR, USD la data solicitarii creditului)1, cu exceptia cazurilor in care creditul este garantat
in intregime cu cash colateral.
• Studiu de fezabilitate, pentru creditele de investitii in activitati productive ce implica
procese tehnologice si a caror valoare depaseste 1.000.000 RON (echivalent EUR, USD la
data solicitarii creditului)
• Orice alte documente necesare solicitate de banca, in conformitate cu legislatia in
vigoare
• In cazul in care clientul beneficiaza de garantie din partea unor fonduri de garantare
sau a altor institutii, se vor solicita documentele specifice acestora.

4.3 Alegerea variantei de finantare

Pentru a gasi varianta cea mai avantajoasa de finantare von calcula cele doua
modalitati existente de rambursarea : prin amortismente constante ; anuitate constanta .
Dobanda este principalul cost legat de credit,dar apar si costuri legate de comisioane
bancare la retragerea banilor, costuri de administrare a contului , costuri de management ,
prime de asigurare etc. Toate acestea ridica valoarea imprumutului in mod semnificativ.
De asemenea , mai apare problema includerii acestor costuri fie in cheltuielile
exercitiului in care se acorda creditul,fie acestea sunt trecute in valoarea bunului (capitalizate)
si deci trecerea pe chletuieli se va realiza pe toata durata de viata a echipamentului, prin
amortizare.
Calcularea creditului CEC Bank prin amortizmente constante.
Marimea creditului de Marimea
Nr. Ani rambursat dobanzi Amortizmentul Anuitatea
2009 22000 2200 5500 7700
2010 16500 1650 5500 7150

43
 2011 11000 1100 5500 6600
2012 5500 550 5500 6050
TOTAL 5500 22000 27500
Tabel 4.2
Grafivul anuitatii 2009 - 2012

Anuitatea

9000

8000

7000

6000

5000
Anuitatea
4000

3000

2000

1000

0
2009 2010 2011 2012

Grafic 4. 2
Calculul creditului CEC Bank prin anuitati constante
Marimea
Nr. Ani Marimea creditului de rambursat dobanzi Amortismentul Anuitatea
2009 22000 2200 4748,5 6948,5
2010 17251,5 1725,1 5223,4 6948,5
2011 12028,1 1202,8 5745,7 6948,5
2012 6282,4 628,2 6282,4 6948,5
TOTAL 5756,1 22000 27794
Tabelul 4.3
Graficul amortismentului 2009 – 2012

44
 Grafic 4. 3

Amortismentul
7000

6000

5000

4000
Amortismentul
3000

2000

1000

0
2009 2010 2011 2012

Din calculul celor doua variante se opteaza pentru varianta cu amortismente

constante deoarece dobanda platita este mai mica. Diferenta dintre dobanda anuitaticonstante
si amortizmente constante este de 256.1 Euro .
Din analiza acestei modalitati de finantare, indifferent de forma contabila, se
constanta urmatoarele avantaje: este o modalitate de finantare usor de gestionat, iar dupa
rambursarea creditului societatea este degrevata de orice obligatii fata de banca.
Principalele dezavantaje constante sunt: costurile indatorarii sunt mai mari, ele vizand
dobanda, precum si cheltuieli accesorii: comisioane de retargere, de administrare a contului
de management. La creditul bancar este necesara constituirea unei garantii ce trebuie sa
acopere atat creditul, cat si dobanda, precum si o rata de risc a bancii.

4.4 Analiza leasing auto

Pentr a gasi cea mai buna solutie de finantare leasing am analizat ofertele de leasin
de la societatile din Romania pentru valoarea de 22000 Euro ( cu TVA ) pe o perioada de 4
ani cu avans de 15% . In urma acestei solicitari am gasit mai multe variante de finantare pe
care le-am prezentat in Tabelul

45
 Rata
lunara Suma de rambursat
Rata din care
Compania dobanzii Tip dobanda cu TVA Totala TVA DAE

EFG Leasing 8.00% variabila 456.52 22 353.04 3 568.97 9.65%

Porsche
Leasing 8.89% variabila 464.37 22 862.66 3 650.34 11.00%
Porsche
Leasing 9.29% fixa 467.93 23 033.32 3 677.59 11.54%

BCR Leasing 9.50% variabila 469.80 23 198.78 3 704.01 12.00%

13.05%
UniCredit
Tiriac 10.00% variabila 474.28 23 553.45 3 760.64
Tabel 4.4

Graficul dobanzilor pentru Lesingurile din Romania

46
14

12

10

8
Rata dobanzii
DAE
6

0
EFG Leasing Porsche Porsche BCR Leasing UniCredit
Leasing Leasing Tiriac

Graficul 4.4 Sursa : www.conso.ro

In urma analizei pietei de leasing am gasit cinci compani care sa poata finanta avnd
in vedere avansum mic de care dispune . S-a ales optarea pentru Porche Leasing variabil
deoarece are o dobanda mai avantajoasa si conditii de acordare mai usor de indeplinit .

4.5 Calculul variantei de finantare

Pentru a vedea daca Porche Leasing daca este efficient vom calcula tabelul de
rambursare a leasingului.
Fara Cu
Sumele sunt in EURO Procent T.V.A. T.V.A. T.V.A.
Valoare masina 100% 22000 4180 26180
Avans 15.00% 3300 627 3927
Valoare Finantata 85% 18700 3553 22253
Dobanda Totala 11% 5376,3 5376,3
Taxa management 2.0% 440 83,6 523,6
Valoarea reziduala la sfarsitul contractului 20% 4400 836 5236
Prima plata ( avans + taxa de management ) 3740 710,6 4450,6
Tabel 4.5
4.6 Caracteristici Porche Leasing

47
 Conditii de finantare Porche leasing
• Avans 10 – 50%
• Perioada de acordare: 12 – 60 luni pentru persoane juridice si persoane fizice
autorizate
• Asigurare Casco si RCA: puteti opta pentru plata asigurarilor separat sau
pentru introducerea acestora in ratele de leasing
• Raspuns la cererea de finantare in 48 h
• Sa nu înregistrezi datorii la bugetul de stat
• Nu ai fost inregistrat în Centrala Incidentelor de Plăţi cu mai mult de 3
incidente majore in ultimele 6 luni şi nu eşti în interdicţie de a emite cecuri bancare;
• Compania este stabilă financiar

Acte necesare pentru aprobarea finantarii in sistem leasing.

Persoane juridice :
• Completarea unei cereri de finantare Cod F-34 si a unui formular de przentare
Cod F-34.
• Factura proforma de la furnizorul bunului / specificatia tehnica.
• Acte contabile:
• Bilant la data de 31.12.2006 si balanta aferenta (semnate si stampilate).
• Bilant la data de 30.06.2007 si balanta aferenta (semnate si stampilate).
• Ordine de plata care atesta plata la zi a obligatiilor catre bugetul de stat sau
Certificat de atestare fiscala de la Administratia Financiara.
• Decontul de TVA, respectiv Declaratia 300, depusa lunar (aferenta balantei
care o avem anexata la dosar) sau trimestrial.
Acte juridice:
• Copie dupa CUI
• Copie dupa actele constitutive
• Hotararea AGAsemnata de asociatii societatii pentru persoanele ce reprezinta
firma in negocierea si semnarea contractului de leasing (conform model F-30)
• Copie dupa B.I-ul persoanelor care semneaza contractul de leasing
• Acordul utilizatorului de consultare a Centralei Riscurilor Bancare( 3 ex.
originale)
4.7 Analiza studiului de caz

48
 Din analiza studiului de caz am ajuns la mai multe concluzii. Cel mai avantajos pentru
firma SC SERTINI S.R.L. este sa opteze pentru un leasing deoarece suna toatala finala pe
care o plateste leasingului este mai mica decat daca ar aplica pentru un credit auto. Un alt
avantaj de care ar beneficia firma este de natura fiscala ,deoarece se poate beneficia de
deducerea taxei pe valoarea adaugata (T.V.A) si de o deducere a taxelor vamale care trebuie
platite. Suma care se poate deduce este destul de mare, avand in vedere ca, potrivit
modificarilor codului fiscal , T.V.A se aplica nu numai la suma finantata, ci si la dobanda.
Astfel, cumparara masinii pe firma permite deducerea T.V.A-ului aferenta costului
masinii chiar daca aceasta este inclusa in rata lunara ,devine deductibila in timp, pe parcursul
contractului de leasing.
In cazul achitionarii unei masini in leasing pe firma, se poate obtine si o reducere a
taxelor vamale cu pana la 80%, prin aplicarea acestora la valoarea reziduala a bunului ,
stabilita de comun acord la inceputul contractului de leasing. Cele mai mari beneficii sunt
obtinute de cei care achizitioneaza o masina care este fabricata in afara Uniunii Europene, caz
in care taxele vamale ajung la valori foarte mari.In schimb, beneficiile in cazul importului de
masini din UE este zero, pentru ca achizitia de autoturisme din Uniunea Europeana este
scutit de taxele vamale.

Concluzii

49
 Concluzia privind competitia dinre credit auto si lesing pentru a acoperi o cota cat mai
mare de piata scoate in evidenta parti positive si negative a celor doua produse financiare.
Intotdeauna vor exista sustinatori pentru ambele posibilitati de finantare , fiecare fiind creat sa
acopere anumite nevoi ale clientilor.
Pentru firma SC SERTINI SRL cel mai avantajos este leasingul deaorece ajungi sa
returnezi leasingului o suma mai mica decat daca ai face un credit la o banca. Clientul nostru
putea opta sa aleaga si pentru credit bancar pentru ca avea o dobanda mai mica, o libertatea
mai mare in alegerea companiei de asigurari a autoturismului bineinteles din cei agreati de
dealer-ul de la care iti vei achizitiona masina.
Unul dintre argumente atunci cand vine vorba de leasing auto este reprezentat de
sistemul prin care este acceptata o valoare reziduala de pana la 20% din valoarea totala.
Valoarea reziduala reprezinta suma care urmeaza sa fie platita ca ultima rata. Cu o valoare
reziduala cat mai mare se obtine pe perioada de rambursare o rata lunara mai mica. In cazul
creditului aceasta posibilitate nu este valabila.
In cazul leasing-ului un alt avantaj este dat de oferirea de servicii suplimentare fata de
cele care sunt acordate in cazul creditului. Firma de leasing se ocupa de tot ceea insemna
inscrierea masinii, achitarea de taxe si plati anexe, in momentul incheierii leasing-ului
preluand masina gata de circulatie.
Cel mai important serviciu pe care leasing-ul il ofera in dezavantajul creditului auto,
este acela de buy-back. Oricand pe parcusul perioadei desfasurarii leasing-ului poti opta
pentru o alta masina, returnand-o pe cea veche. Se ofera contravaloarea acesteia si se
recalculeaza ratele lunare.
Unele tipuri de leasing ofera posibilitatea integrarii asigurarii de tip CASCO in rata
lunara. Astfel, nu trebuie sa platesti doua rate separate, ci doar una care le intergreaza pe
ambele. In cazul creditului cele doua trebuie platite separat.
In conditiile dezvoltarii continue a pietei auto si a reintineririi parcului auto din
Romania, foarte multi se orienteaza spre achizitionarea unui autoturism nou sau schimbarea
celui pe care deja il poseda.
Principalul argument in favoarea creditului auto este cel legat de cine este posesorul
autoturismului. Inca din primul moment autoturismul pe care l-ai achizitionat devine
proprietatea ta, fiind inmatriculat pe numele tau. In cazul leasing-ului auto lucrurile nu stau
asa. Masina este proprietatea firmei de leasing pana la achitarea ultimei rate, moment in care

50
se face un nou act, iar autoturismul devine proprietate personala. In cazul creditului insa, desi
autoturismul este proprietatea ta, este posibil ca anumite drepturi sa nu poata fi exercitate
asupra bunului. De exemplu, nu poti vinde masina, pentru ca aceasta reprezinta garantia
bancii asupra imprumutului tau.
Creditul auto mai aduce un avantaj celui care opteaza pentru aceasta forma de
indatorare: posibilitatea rambursarii anticipate dupa 6 luni de la deschiderea creditului si mai
mult de trei rate platite. Pentru acesta operatiune exista de obicei penalizari, care se situeaza
intre 3,5 si 6%. Leasing-ul auto permite rambursarea anticipata dupa minimum un an. Mai
mult, exista companii care nu permit deloc rambursarea anticipata.
Daca alegi un credit la banca, ai posibilitatea de a incheia asigurarile RCA si Casco cu
orice companie de asigurari, bineinteles din cei agreati de dealer-ul de la care iti vei
achizitiona masina. In cazul leasing-ului esti obligat sa iti inchei asigurarea CASCO si RCA
la firma de asigurari cu care acestia lucreaza.

51