EEE!“ OO — Pas de galop, care inseamna pas alaturat execu. tat pe virfuri, piciorul se apropie de celalalt printr-o migcare scurta, lovindu-l usor, genunchii si virfurile sint intinse, aterizarea se face pe piciorul din urma. — Pas de vals — este un pas compus dintr-un pas mare si doi pasi mici executati succesiv. Este bine ca exercitiile de mers artistic si se folo- seasca in majoritatea lectiilor, iar la clasele in care colec- tivul este format numai de fete, ele nu trebuie s& lip- seascé din nici una. Exercitiile de mers artistic formeazé simtul ritmului, al orientarii in spatiu, dar mai ales expresivitatea misci- rilor corpului. Este un aspect al simbiozei dintre muzici si migcare. Exercitii pentru corectarea mersului relaxat. — Mers cu miinile la ceafa cu ducerea coatelor ina- poi cu arcuire la fiecare pas. — Mers cadentat cu accent pe cite un picior. — Mers cu miinile pe umeri cu pas inalt ascufit. — Mers pe virfuri cu un baston la spate, finut intre coate (fig. 4). Fig. — Mers accelerat cu pasi mari, cu o minge pe crey" tet sustinuta din lateral cu ambele miini. — Mers eu pas cadentat, cu accent pe fiecare pas, ¢U miinile jinute pe partea lateral a coapsei, cu ridicaret ampla a picioarelor inainte la fiecare pas. 74 Exerc entra covectaren mersului rigid —M Pas intins cu balansarea ma reas a inapoi-inainte in ritmul pasilor. ae — Mers fandat cu balansarea lat 2-8 ori la fiecare pas. eee — Mers cu pas schimbat, cu usoare sdrituri la ter- minarea celor trei pasi. — Mers pe virfuri cu bratele intinse ‘sus, cu indoirea lateral a trunchiului la fiecare pas. — Mers cu corpul: rigid 7—8 pasi, dalternativ cu mersul cu corpul relaxat, alti 7—8 pasi. ae Mers cu bratele intinse sus, cu relaxarea lor cu cadere pe ling cap, concomitent sau alternativ la fie- care 3 pasi. — Mers relaxat cu corpul indoit inainte cu fruntea sprijinita pe miinile proprii. Exercifii pentru corectarea mersului leginat — Mers pe virfuri cu pasi mici ascufiti cu genunchii intingi cu ducerea bratelor inainte, inapoi sau lateral. — Mers cadentat cu pasi mici, cu privirea oblic sus. — Mers cu o minge pe cap, sustinut& din lateral, pe care st& asezat un obiect ce nu trebuie si cada in timpul deplasarii (sau mers cu un caiet pe cap) — Mers inainte, inapoi sau lateral pe partea ingustd a b&ncii de gimnasticd cu trunchiul indoit inainte sau lateral. — Mers pe virfuri cu pasi mici cu schimbay tiei de mers la fiecare 5—6 Pasi. rea direc- Exercifii pentru corectarea mersului tirit —Mers pe virfuri, alternativ, cu mers pe toatd tal- pa, cu miinile pe solduri cu pasi miei si repezi se Mers pe loc si in deplasare cu ducerea alterna tivé a genunchilor indoifi la piept- a a tAlpii pe sol (cdleti virt). . — Mers peste obstacole mict un pas intre ele. asezate la distanfa de 15— Mers gi alergare cu trecerea unei corzi pe sub picioare. — Mers cu pas lung alternat cu. pas scurt, urmat de mers cu pas obisnuit. EXERCITII PENTRU FORMAREA DEPRINDERIL DE ALERGARE a) Exercifii pentru formarea pasului de alergare. — Alergarea obignuité, normal,: pastrind directia de deplasare. — Alergare cu_ ridicarea- alternativa, accentuaté a genunchilor la piept. Se poate executa pe loc sau in de- plasare. Cind se executa in deplasare, . sensul. poate fi inainte, inapoi sau lateral. — Alergare cu ducerea accentuaté a gambelor inapoi sia cAlciielor la gezutd. Se poate. executa pe Joc sau in deplasare, inainte, inapoi sau lateral, avind, trunchiul “usor inclinat inainte. — Alergare cu ducerea alternativa a gambelor in afar si a genunchilor in interior. —'Alergare cu ducerea alternativa a gambelor ini- untru si a genunchilor in afara. In acest fel de alergare genunchii se ridic’ mai mult decit in exercitiul precedent. — Alergare numai pe virfurile picioarelor cu genun- chii usor indoifi. —‘Alergare numai pe calctie cu genunchii intinsi sau usor indoiti. — Alergare cu pistrarea genunchilor intingi cu trun- chiul pe verticalé sau usor dus inapoi, in acest. exercifiu pasul de alergare este mic, iar membrele inferioare se ridic& aproape de 90° din articulatia soldului. — Alergare laterald cu pas adus sau incrucisat. — Alergare cu spatele inainte in tempouri diferite. — Alergare paralel cu o linie trasata pe sol, pastrind paralelismul. — Alergare in directia unui reper, pistrind directia spre acesta. — Alergare normala in linie dreapté gi in .turnantd 16 cu respiratie, inspiratie gi expt expirafii executate consecutiv, — Alergare cu musculatur F latura relaxata (a trenului su- perior) alternativ cu alergare eu Trusculatare incordatd, Irafie sau inspiratie si doud b) Exercifii pentru formarea deprinderii de al in condifii de coordonar ide sareini pekeooaiias re prin executarea de sarcini —. Alergare cu brajele duse fnainte, inapoi, lateral gi sus, sau cu miinile pe solduri, umeri, ceafi sau pe crestet. : — Alergaré cu trunchiul inclinat inainte, cu trunchiul pe vertical, cu trunchiul usor dus inapoi, extins, cu trunchiul indoit lateral stinga sau dreapta, cu trecerea unei corzi pe sub picioare: — Alergare cu executarea unor migciri de trunchi sau brate in timpul deplasérii, In special recomandam executarea ducerilor in cere ale brafelor si trunchiului. c) Exercifii pentru formarea deprinderii de alergare = Alergare pe o linie dreapta, trasatd in prealabil, sau pe o linie sinuoasa. — Alergare pe urme dinainte stabilite, la distanfe diferite (fig. 5). departate. oe ‘gate. Piciorul din te cel din fata. — Alergare cu pici — Alergare cu picioarele Incruc spate se incruciseaz’ pes 7— Alergare in panta (alergare la deal sau la vale) (lig. 6). Fig. 6 — Alergare pe teren variat. — Alergare pe nisip, pietrig ete. Alergare pe un ‘culoar sau 0 cm. — Alergare in saci. Executanfii intrd cu picioarele in sac si se incing peste sac la nivelul centurii (taliei). — Alergare inainte, inapoi, laterel, in turnanté, in cere, in zigzag, in opt cu incrucisare, in spiral, — Alergare cu schimbarea sensulai de deplasare la diferite semnale. cdrare ingusté de 1 d) Exercifii pentru formarea deprinderii de alergare in tempouri diferite. — Alergare in tempo 2/4, 3/4, 4/4 pe distante intre 20—50 m. — Alergare in tempo succesiv marit 2/4, 3/4, 4/4 pe distante de 30—60 m in formula metodica: — 10 m 2/4+10 m 3/4+10 m 4/4 (clasele mici) — 20 m 2/4+-20 m 3/4+-20 m 4/4 (clasele mari) — Alergare in tempo succesiv descrescut pe distante de 40—60 m in formula: — 20 m 4/4+10 m 3/4410 m 2/4 (clasele mici) — 40 m 4/4410 m 3/4410 m 2/4 (clasele mari) 8 — Alergare cu alternare de tempo in formula: = 20 m 4/4410 m 2/4420 maid (clowcle nak ) = 40 m 4/4-+20 m 2/4440 m 4/4 (clasele mari) — Alergare cu viteza accelerata, intrerupta de anu- mite obstacole aflate pe directia de alergare care tre- buie escaladate, ocolite ete. — Alergare peste obstacole, printre obstacole sau pe sub obstacole (alergare prin fereastra, alergare cu trece- rea peste o fringhie inalté de 60—80 cm, alergare cu trecere pe sub o funie sau pe sub bratele colegilor tinute la diferite inaljimi fay de sol) (fig. 7). Fig. 7 — Alergare dup 0 minge sau un cere care se rosto- goleste, incercind prinderea lui ; - — Alergare cite doi, Executantii se pot tine de ming sau se apuci reciproc de mijloc. Alergarea se poate ext cuta inainte, inapoi sau lateral cu pas obisnuit s crucigat. a a Alergare cite doi, trei, patru sau mai mulfi apue cafi de mini, brate, umeri. Alengares S° poat inainte, inapoi, in cere sau lateral. | alengare in doi legind piciorul sting al unui exe~ cutant de piciorul drept al celuilalt — Alergare in grup. Colective’ © oud sau patru parti egale, 1 Sh opus grupei pereche (adverse) clasei se imparte in 1 se alearga in sens srucisarea la mijlo- iT)