CAPITOLUL. I.

INTRODUCERE

Termenul de Viticultură derivă din cuvintele latine „vitis“ (viţă de vie) şi „cultura“ (îngrijire,
cultivare).
Viticultura studiază însuşirile biologice, relaţiile viţei de vie cu factorii de mediu, tehnologiile
de producere a materialului săditor, de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor viticole, care să permită
obţinerea unor producţii optime, de calitate corespunzătoare, în condiţii de eficienţă economică.
1.1. Importanţa viticulturii
- Valorifică superior fondul funciar. Valoarea producţiei realizată pe un hectar, echivalează cu
cea obţinută pe 5-10 ha culturi cerealiere;
- Utilizează eficient terenurile în pantă, slab productive, nisipurile şi solurile nisipoase, în
general improprii altor culturi;
- Bază de materii prime pentru economie;
- Sursă de venituri pentru populaţia care trăieşte în regiunile de deal;
- Importantă sursă de hrană pentru populaţie: strugurii reprezintă un aliment valoros, conţinând
o serie de substanţe nutritive necesare organismului uman: zaharuri, acizi organici, săruri minerale,
enzime, polifenoli etc. Vinul, ca principal produs obţinut din struguri este „cea mai sănătoasă şi
igienică băutură“ (L. Pasteur, 1878), consumat raţional are ca efect benefic asupra organismului uman;
- Asigură locuri de muncă. Cultura viţei de vie necesită multă forţă de muncă, circa 80-100
z.o./ha.
1.2. Situaţia viticulturii pe glob
Viţa de vie are o mare plasticitate ecologică, arealul ei de cultură formează două benzi, una în
emisfera nordică, care include cea mai mare parte a suprafeţelor cultivate cu viţă de vie (cca. 92%),
cuprinsă între izotermele de 9-25oC (35-51o latitudine nordică)şi a doua, mai redusă, în emisfera
sudică, cuprinsă între izotermele 10-25oC, respectiv 25-38o latitudine sudică. Viţa de vie se cultivă cu
bune rezultate în climatele temperat, subtropical şi tropical.
Suprafeţele cultivate cu viţă de vie au crescut continuu până în anul 1976, când s-a înregistrat
suprafaţa maximă de 10.200 mii ha, după care se constată o scădere a acestora, suprafaţa cultivată cu
viţă de vie era în anul 2000 de 7.917 mii ha (La lettre de L’O.I.V. No 132/2001).
Europa deţine cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă de vie de 5.020 mii ha (63,4 %), urmată
de Asia 1,530 mii ha (19,3%), America 881 mii ha (11,1%), Africa (327 mii ha (4,1%) şi Oceania 159
mii ha (2%).

3
 Ţările mari cultivatoare de viţă de vie sunt Spania 1180 mii ha, Franţa 915 mii ha, Italia 906
mii ha, Turcia 602 mii ha, S.U.A. 379 mii ha, Portugalia 264 mii ha etc.
România, cu o suprafaţă viticolă de 251 mii ha (din care 138 mii hectare – 55,0% vii nobile) se
situează pe locul 8 în lume şi 6 în Europa.
Producţia mondială de struguri a fost în anul 2000 de 57,9 mil. tone, din care 40,5 mil. tone
(70%) a fost transformată în vin (281,4 mil. hl), 13,3 mil. tone (23%) reprezintă strugurii pentru
masă, iar 4,0 mil. tone (7%) struguri pentru stafide.
Cele mai mari ţări producătoare de vin sunt Franţa 57,5 mil. hl, Italia 51,6 mil. hl, Spania 41,1
mil. hl, Argentina 12,5 mil. hl etc.
România, cu o producţie anuală de 6,0 mil. hl vin ocupă locul 10 în lume şi 7 în Europa.
Producţia mondială de struguri pentru masă de 13,3 mil. tone este realizată în proporţie de
52,1% (6,9 mil. tone) în Asia, 22,5% (3,0 mil. tone) în Europa, 14,2% (1,9 mil. tone) în America,
10,7% (1,4 mil. tone) în Africa, 0,5% (0,06 mil. tone) în Oceania. Ţări mari producătoare de struguri
pentru masă sunt: Turcia 18,3 mil. q, China 17,9 mil. q, Iran 17,2 mil. q, Italia 12,9 mil. q, Egipt 8,5
mil. q etc.
Din producţia mondială de stafide (961 mii tone), cea mai mare pondere o deţine Asia 51,9%
(499 mii tone), urmată de America 31,4% (302 mii tone), Europa 9,9% (95 mii tone), Oceania 4,0%
(38 mii tone) şi Africa 2,8% (27 mii tone), cele mai mari producătoare de stafide sunt: Turcia 350 mii
tone, S.U.A. 255 mii tone, Grecia 87 mii tone, Australia 38 mii tone etc.
Raportat la populaţia globului, producţia de vin pe cap de locuitor este de 5,0 l, cea de struguri
pentru masă de 1,6 kg, iar cea de stafide de 0,19 kg.
Din punct de vedere al consumului de vin pe locuitor, Luxemburgul ocupă primul loc cu 64,5
l/an, urmată de Franţa 58,8 l/an, Italia 55,6 l/an, Portugalia cu 50,2 l/an, Spania 38,2 l/an, iar în
România se consumă 19,3 l/an/locuitor.
1.3. Situaţia viticulturii în românia
Suprafaţa cultivată cu viţă de vie în ţara noastră a atins un maxim de 300.400 ha în anul 1971,
după care s-a redus continuu, astfel încât în anul 2000 ajunge la 251.000 ha.
După promulgarea Legii fondului funciar (Legea 18/1991) extinderea suprafeţelor ocupate cu
viţă de vie s-a realizat mai ales în sectorul privat cu hibrizi direct producători, care au atins o
suprafaţă de 113.000 ha (45,0%).
Plantaţiile de vii roditoare nobile ocupă o suprafaţă de 138.000 ha (55,0%), din care 115.000
(83,3%) sunt cultivate cu soiuri pentru struguri de vin, iar 23.000 ha (16,7%) cu soiuri pentru struguri
de masă.

4
 Din suprafaţa cultivată cu soiuri pentru struguri de vin predomină soiurile pentru vinuri albe
(75%), care găsesc condiţii favorabile în toate regiunile viticole ale ţării; soiurile pentru vinuri roşii
au o pondere mai redusă (25%), cultivându-se numai în podgoriile din sudul ţării. Dintre soiurile
pentru struguri de vin, ponderea (60-70%) o deţin cele de calitate.
Producţia totală de struguri s-a ridicat în anul 2000 la 1.011.778 tone. Producţia medie la hectar
a evoluat de la 2,9 t/ha în anul 1950, la 10,1 t/ha în anul 1988, după care a scăzut, ajungând în anul
2000 la 4,0 t/ha.
Sectorul pepinieristic viticol a atins în anul 1989 un total de peste 4000 ha, din care 2300 ha
plantaţii de portaltoi şi 800 ha şcoli de viţă, cu o producţie anuală de 50 milioane viţe altoite STAS şi
1,5-2 milioane viţe pe rădăcini proprii. După anul 1989 sectorul pepinieristic s-a redus drastic la cca.
750 ha, din care 380 ha viţe portaltoi, cu o producţie anuală de 5 milioane viţe altoite STAS.

5
 CAPITOLUL II MEMORIU DESCRIPTIV CONDITIILE PECOCLIMATICE DIN
PODGORIA HUSI-CENTRUL VITICOL HUSI

2.1. Asezare geografica

Podgoria Huşi, aşezată în partea de est a României la intersecţia paralelei 46°41' cu
meridianul 28° 03' longitudine estică, este situată în depresiunea cu acelaşi nume în zona de contact a
Podişului Central Moldovenesc cu Dealurile Falciului, la o altitudine de 120m, împrejmuit de dealuri
nu abrupte ci armonice, plantate cu vii. Poziţia deosebită în care este amplasat, ca într-un potir uriaş,
i-a atras denumirea de "oraşul dintre vii". Urbea se afla pe drumul european E 581, care face legătura
prin Vama Albita cu Republica Moldova.
Se admite că numele de Huşi, dat aşezării de pe pârâul Drăslăvăţ, amintit în documentul de
donaţie din 1415 de către Alexandru cel Bun, Zugravilor Nichita şi Dobre, provine de la un boier
moldovean pe nume Huşul, care a trăit prin partea locului în secolul al XV-lea.
Dimitrie Cantemir, savant umanist de formaţie enciclopedică, istoric şi geograf, filozof şi
muzician, domnitor al Moldovei ( 1710-1711 ), a întocmit la cererea Academiei din Berlin, a cărui
membru era, lucrarea “ Descripţio Moldavae “ prin care făcea cunoscută reţeaua domnească de
slujitori care se ocupau cu viticultura şi îngrijirea vinurilor din Moldova.
Acesta face aprecieri asupra calităţii vinurilor din Podgoria Huşi, pe care le plasează îndată
după cele de la Cotnari şi care erau considerate a fi “.... mai bune decât alte vinuri europeneşti şi chiar
decât vinul de Tokaj”.
Principalele centre viticole ale podgoriei Huşi sunt: Huşi, Averesti şi Lohan-Crasna.
Centrul viticol Huşi îşi are plaiurile dispuse compact în potcoavă marelui amfiteatru al
bazinului pârâului cu acelaşi nume, amfiteatru ce domină oraşul dinspre sud ( cu plaiurile Ogradă,
Cotoi, Schit, Drăslăvăţ, Ochiuri ), dinspre vest ( Dobrina, Saca, Şara, Rotundoaia ), dinspre nord
( Turbata, Corni, Dric, Epureni, Novaci, Duda ) şi dinspre sud-est ( Voloşeni ).
Călătorul neavizat, care pătrunde vara în impunătorul hârtop al Huşului, unde viile îl înconjoară
ca într-un impresionant amfiteatru, crede că se află cu adevărat în marele templu a lui Dionysos. Este
meritul incontestabil al unor generaţii de specialişti viticultori, amelioratori şi vinificatori care,
folosind experienţa podgorenilor locali, şi adăugând cuceririle ştiinţei adaptate la particularităţile
mediului de aici, au reuşit treptat, să dea oraşului Huşi arhitectura actuală, iar vinurilor sale faima de
care se bucură.
Centrul viticol Averesti cuprinde plaiul cu acelaşi nume, situat pe platoul interfluvial de la V
precum şi plaiurile Pahnesti, Arsură, Ghermanesti din partea de N a depresiunii.

6
 Centrul viticol Crasna-Lohan are în componenţa plantaţiile de vii amplasate pe dealurile din
bazinele acestor vai. În cadrul centrului se disting plaiurile Târzii, Olteneşti, Creţeşti, Tătărani,
Stroieşti, Gugestu şi Boteşti. Dată fiind poziţia lor şi distanţa dintre ele, plantaţiile de aici ar putea fi
grupate în două centre: Centrul viticol Olteneşti sau Lohan cu plaiurile Târzii, Olteneşti, Creţeşti,
situate pe coasta stânga a văii Lohan şi centrul viticol Tătărani sau Crasna cu , Tătărani, Stroieşti,
Gugestu şi Boteşti, pe versanţii din bazinul mijlociu al Crasnei.

7
 CAPITOLUL III TEHNOLOGIA DE ÎNTREŢINERE A PLANTAŢIILOR
TINERE DE VIŢĂ RODITOARE
În primii 3-4 ani după plantare, lucrările care se aplică în noile plantaţii urmăresc asigurarea
unor condiţii cât mai favorabile pentru dezvoltarea sistemului radicular şi a celui aerian, astfel încât
să se obţină plantaţii cu viţe uniforme, fără goluri şi care să intre la timp pe rod.
3.1. Lucrările de întreţinere în anul I de la plantare
În primul an de la plantare se execută o serie de lucrări de întreţinere, unele asupra solului iar
altele asupra viţelor.
Lucrările solului au rolul de a menţine solul afânat de buruieni. Imediat după plantare,
datorită tasării solului cu ocazia plantării se execută o lucrare de afânare a solului la 15-16 cm
adâncime. În perioada de vegetaţie sunt necesare 3-4 praşile mecanice între rânduri şi 2-3 praşile
manuale pe rând. Toamna după căderea frunzelor se execută arătura de toamnă, cu răsturnarea
brazdei spre rândul de viţe formându-se în lungul rândului un bilon care va urma astfel lucrarea de
muşuroire.
O ultimă lucrare a solului prin care se asigură şi protejarea viţelor împotriva gerurilor din
timpul iernii este muşuroirea care constă în formarea cu sapa a unui muşuroi de jur împrejurul viţelor
care să protejeze baza coardelor sau a cordiţelor.
Controlul apariţiei lăstarilor din muşuroaie se execută periodic în lunile mai şi iunie pentru
a urmări pornirea lăstarilor. Dacă lăstarii întârzie să apară se desface cu atenţie muşuroiul pentru a
constata cauza întârzierii. Dacă se constată atac de viermi sârmă, larve ale cărăbuşului de mai , etc. se
presară în jurul altoiului 3-4 g/viţă insecticid. În cazul în care apariţia lăstarilor este împiedicată de
bulgări sau de o grosime prea mare a muşuroiului, se înlătură aceste cauze după care se reface
muşuroiul.
În cazul vițelor protejate prin parafinare,această lucrare nu mai este necesară,atacul larvelor
este redus,iar viteza de creștere a lăstarilor se mărește.
Copcitul se execută pentru a evita separarea altoiului de portaltoi şi de a favoriza dezvoltarea
sistemului radicular în profunzimea solului pentru a fi ferit de secetă şi îngheţ. Lucrarea constă în
efectuarea unei copci cu sapa până sub punctul de altoire, după care cu ajutorul briceagului se
îndepărtează rădăcinile pornite din altoi şi de la nodul superior al portaltoiului şi eventualii lăstari
porniţi din portaltoi. În acest an lucrarea este necesar de a se executa de două ori.
Primul copcit se execută în luna iunie şi în urma acestuia se reface muşuroiul pentru a evita
necrozarea lăstarilor nou porniţi.
Al doilea copcit se execută după mijlocul lunii august, ocazie cu care nu se mai reface
muşuroiul, lăstarii rămânând expuşi la lumină pentru a favoriza maturarea ţesuturilor.

8
 Neglijarea copcitului în plantațiile tinere poate duce la despărțirea altoiului de portaltoi,
debilitarea vițelor și în final,la apariția golurilor.
Legatul lăstarilor se execută în acest an de 1-3 ori în funcţie de intensitatea creşterii. Primul
legat se face când lăstarii au 30-40 cm şi constă în legarea acestora în poziţie cât mai verticală de
pichet sau tutore. Lucrarea este necesară deoarece lăstarii au ţesuturile mecanice slab dezvoltate, nu
se pot automenţine şi se întind la suprafaţa solului împiedicând executarea lucrărilor de întreţinere şi
fiind expuşi la atacul de mană.
Lucrarea se repetă când lăstarii ating lungimea de 80 cm. Pentru legat se folosesc rafia
sintetică, liberul de tei sau deşeurile textile, iar legăturile trebuie să fie lejere pentru a evita
strangularea lăstarilor.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor este o verigă tehnologică foarte importantă deoarece
viţele tinere sunt foarte sensibile la atacurile bolilor şi dăunătorilor (în special la mană şi făinare).
Împotriva manei tratamentele se execută săptămânal sau mai rar, în funcţie de condiţiile
climatice, începând din a doua jumătate a lunii mai şi până la sfârşitul lunii august. Produsele care se
pot utiliza sunt: Ridomil 48 WP – o,15%, Captadin 50 PU –0,2%, Dithane M-45-0,2%, Mikal –0,3%,
etc. Se recomandă să se facă ultimele tratamente cuprice (zeamă bordeleză –0,5-0,7% sau
Turdacupral 0,4%) care au şi efect pozitiv asupra maturării ţesuturilor lăstarilor.
Făinarea se combate prin produse pe bază de sulf (sulf muiabil 0,3-0,4%, Kumulus,
Karathane, Rubigan, etc.), care se pot adăuga în soluţiile pentru combaterea manei, ţinând cont de
compatibilitatea pesticidelor folosite.
Irigarea şi fertilizarea sunt lucrări necesare nu atât datorită consumului viţelor tinere cât mai
ales sistemului radicular în formare. Se recomandă ca în perioadele de secetă să se aplice o udare
locală cu 10-15 l apă pentru fiecare viţă. În ceea ce priveşte fertilizarea, pentru a evita pierderile
inutile de îngrăşăminte, în primul an se recomandă fertilizarea locală, la groapă o dată cu plantarea.
În cazul apariţiei unor carenţe se poate interveni cu o fertilizare foliară.
Completarea golurilor are drept scop obţinerea unor plantaţii fără goluri şi este o lucrare
care trebuie făcută obligatoriu în primul an. În acest scop o dată cu plantarea se asigură o rezervă de
viţe de 4-6% din totalul viţelor plantate, care vor fi fortificate la ghivece şi vor servi pentru
completarea golurilor în luna august.

9
 3.2. Lucrările de întreţinere în anul II de la plantare
Lucrările solului. O primă lucrare a solului este dezmuşuroitul care se execută primăvara
foarte devreme când temperatura aerului nu mai scade sub 8-10oC. Lucrarea se execută cu sapa prin
descoperirea viţelor de pământ până sub punctul de altoire. Urmează arătura de primăvară la 15-
16 cm adâncime cu răsturnarea brazdei spre mijlocul intervalului. Restul lucrărilor solului se execută
în acelaşi mod ca şi în anul I.
Tăierea în uscat se execută începând cu acest an şi este o tăiere de formare care se face în
mod diferit în funcţie de tipul de tăiere ales. Dacă s-au ales tipuri de tăiere în care butucii se conduc
în forme joase, cu ocazia tăierii în uscat se lasă la fiecare viţă 1-2 cepi a 2-3 muguri. În cazul tipurilor
de tăiere care impun conducerea viţelor în forme semiînalte şi înalte se lasă la fiecare viţă o cordiţă
de 5-6 ochi sau o coardă în cazul viţelor care prezintă creşteri viguroase, care se va conduce cât mai
vertical şi se va lega de tutore. Lucrarea se execută după dezmuşuroit şi trebuie încheiată înainte de
declanşarea plânsului.
Copcitul se execută o dată cu tăierea în uscat în acelaşi scop ca şi în primul an.
Plivitul lăstarilor se face când aceştia au
8-10 cm lungime îndepărtându-i pe cei de prisos
reţinând pe fiecare butuc între 2 şi 4 lăstari.
Legatul lăstarilor se face pe măsura
creşterii acestora în lungime şi constă în dirijarea
lor printre sârmele spalierului şi legarea acestora
din loc în loc.
Completarea golurilor în acest an se
face primăvara, în cazul în care lucrarea nu a
putut fi executată în primul an. Se folosesc în
acest scop viţe STAS viguroase. În cazul în care
şi în acest an mai apar goluri, acestea pot fi
completate în luna august de viţe fortificate la
ghivece sau toamna după căderea frunzelor cu
viţe STAS.
Întreţinerea viţei de vie în anul I şi II după
Fertilizarea este necesară atunci când viţele plantare:
A-muşuroitul; B-copcitul; C-îngrăşarea viţei
prezintă creşteri slabe şi constă în aplicarea în cu îngrăşăminte lichide;
D-legatul lăstarilor; E-înlocuirea golurilor cu
primăvară a 60-100 kg/ha azot, iar în toamnă a 60- viţe
120 kg/ha P2O5 , respectiv 50-100 kg/ha K2O.

10
 Protejarea vițelor în timpul iernii – vițele sunt protejate prin mușuroire,executată după
arătura de toamnă. În zonele afectate frecvent de geruri puternice se recomandă protejarea a 1- 2
coarde prin acoperire totală cu pământ.
Instalarea mijlocului de susţinere este o lucrare foarte importantă care de regulă se execută
în primăvara anului doi. Mijlocul de susţinere era format în trecut din araci de 1,5-2,5 m lungime.
Acest mijloc de susţinere a fost treptat înlocuit astfel încât astăzi viţa de vie este susţinută pe diferite
tipuri de spaliere. Spalierele au o durată de viaţă mare, permit atribuirea unor încărcături mari de rod,
expunerea foarte bună la soare a frunzişului şi implicit îmbunătăţirea calităţii strugurilor şi
facilitează efectuarea lucrărilor de întreţinere din timpul vegetaţiei.
În funcţie de forma de conducere, tipul de tăiere practicat şi numărul de sârme, în practică se
întâlnesc mai multe tipuri de spalieri. În general se recomand folosirea spalierului cu sârme duble
care uşurează mult efectuarea lucrărilor în verde.
În cazul viţelor conduse în forme joase se foloseşte spalierul vertical monoplan cu trei
rânduri de sârme duble. Primul rând de sârme se fixează la 0,6 m înălţime faţă de sol, al doilea la 1 m
faţă de sol, iar al treilea la 1,5 m faţă de sol.
În cazul viţelor conduse în formă semiînaltă primul rând de sârme (sârma portantă) se fixează
la 0,75 m faţă de sol, al doilea la 1,1 m iar al treilea la 1,6 m.
La viţele conduse în formă înaltă sârma portantă se amplasează la 1,0 m faţă de sol, al doilea
rând de sârme la 1,3 m iar al treilea la 1,6 m.
Pentru instalarea spalierului sunt necesare următoarele materiale:
- stâlpi (bulamaci) care pot să fie din beton precomprimat, din lemn sau metal. Cei mai
utilizaţi sunt stâlpii din beton care au 2,4 m lungime, 35 kg greutate, secţiunea la bază de 10,3/7 cm,
iar la vârf de 7/6,3 cm;
- sârme galvanizate cu diametrul cuprins între 2,3 şi 3mm;
- bride (coliere) confecţionate din sârmă şi prevăzute cu ochiuri prin care se trec sârmele
orizontale;
- ancore (contraforţe) pentru asigurarea stabilităţii stâlpilor fruntaşi.
Instalarea mijlocului de susţinere cuprinde următoarele operaţii: pichetatul, executarea
gropilor, transportul şi distribuirea stâlpilor la gropi, fixarea ancorelor sau a contraforţelor, fixarea
bridelor pe stâlpi, întinderea şi fixarea sârmelor.

11
 Prin pichetat se marchează locul pe care trebuie să-l ocupe fiecare stâlp. Prima dată se fixează
stâlpii fruntaşi care se amplasează la jumătatea distanţei dintre primii doi butuci de la capetele
rândurilor în cazul spalierului cu ancore şi la 40 cm în afara butucilor marginali în cazul folosirii
contraforţelor. După ce au fost fixaţi stâlpii fruntaşi se vor fixa stâlpii mijlocaşi la 6-9 m unul de altul,
la jumătatea distanţei dintre doi butuci. În continuare se fixează şi se întind sârmele.

3.3. Lucrările de întreţinere în anul III de la plantare

Cu excepţia tăierii de formare, lucrările de întreţinere din anul al III-lea sunt asemănătoare cu
cele executate în anul precedent.
La butucii conduşi în forme joase în acest an se pot lăsa, în funcţie de vigoare 1-2 verigi de
rod alcătuite din coarde de 8-10 ochi şi cepi de 2-3 ochi.
La viţele conduse în forme semiînalte sau înalte, în anul trei se formează în mod obligatoriu
trunchiul sau dacă vigoarea butucului o permite se pot forma şi cordoanele. Pentru formarea
trunchiului se alege coarda cea mai dreaptă şi mai viguroasă, se conduce vertical pe lângă tutore sub
sârma portată a spalierului. Dacă această coardă are o grosime de minim 8 mm în diametru pe o
lungime mai mare, se poate orizontaliza pe sârma portantă putându-se forma încă din acest an şi o
parte a cordonului.
Pentru formarea cordoanelor uni- sau bilaterale,după proiectarea tulpinii,coarda,dacă este peste
8 mm diametru,este condusă pe sârma portantă până la butucul alăturat,sau până la limita grosimii de
8 mm,de unde se taie. Coardele rămase se leagă după caz,de sârmele portante sau de tutori.
3.4. Sistemele de taiere
Sistemul de taiere se defineste prin felul elementelor (cepi, cordite, coarde de rod si verigi de
rod), numarul si lungimea elementelor ramase dupa taiere. Pe baza acestor criterii, sistemele de taiere
se clasifica in : sistemul de taiere scurt, sistemul de taiere lung si sistemul de taiere mixt. Fiecare

12
sistem de taiere se poate folosi la vitele cu tulpini joase (15-30 cm.), semiinalte (0,6-0,8 m.) si inalte
(1,2-2,0 cm.).
3.4.1. Sistemul de taiere cu elemente scurte.
Se caracterizeaza prin prezenta pe butuc numai a cepilor si se utilizeaza la toate sistemele de
plantatii si formele de conducereAvantajele acestui sistem de taiere constau in: formarea de lastari
vigurosi din mugurii plasati la baza coardelor; mentinerea elementelor de rod in apropierea solului la
cultura protejata (pentru usurarea ingropatului) si-n apropierea cordonului la cultura neprotejata
(cordon speronat). Printre avantaje mai retinem: simplitatea si usurinta in executie; maturarea
uniforma a strugurilor cu acumulari de zaharuri si posibilitatea de executie mecanizata a lucrarilor
agrofitotehnice.
Sistemul prezinta si unele dezavantaje. Folosit la vitele cu trunchi scurt acesta diminueaza
potentialul de crestere si vigoarea butucilor; valorifica putin din potentialul de productie (5-10%);
reduce longevitatea butucului; expune organele vegetative si generative din apropierea solului la
accidente climatice (brume si ingheturi), la boli si daunatori.
3.4.2. Sistemul de taiere cu elemente lungi.
Se caracterizeaza prin prezenta pe butuc numai a elementelor lungi (coarde de rod) si absenta
cepilor de rod sau inlocuire. Se utilizeaza la conducerea pe tulpini joase (taierea de Husi), la cele
conduse semiinalt (taierea de Odobesti) si la cele conduse inalt (cordon Sylvoz si pergola rationala)
-fig.9.10 si 9.12.
Avantajele acestui sistem de taiere constau in: elimina prin taiere mai putin din aparatul
vegetativ; favorizeaza vigoarea si longevitatea butucilor; simplitatea in executie; distribuie in spatiu
sistemul foliar pentru o mai buna activitate fotosintetica; valorifica mai mult potentialul de productie
(20-40 %).
Printre dezavantajele sistemului se remarca: indepartarea elementelor butucului fata de nivelul
solului, datorita absentei cepilor in apropierea solului, pentru refacerea elementelor de productie;
marirea procentului de muguri neporniti (in special a celor de la baza coardelor); producerea de rani
in suprafata mare, obtinuta prin indepartarea unor elemente de schelet, si dificultate in executia
celorlalte lucrari agrofitotehnice.
3.4.3. Sistemul de taiere cu elemente scurte si lungi (mixt).
Se caracterizeaza prin prezenta pe butuc atat a elementelor scurte (cepi) de 2-3 muguri, cat si a
elementelor lungi (cordite si coarde de rod).
Sistemul de taiere mixt imbina avantajele celor doua. Prin el se optimizeaza repartizarea
incarcaturii pe butuc si se valorifica in mai mare masura potentialul de productie pe o durata de
exploatare mai mare.

13
 Acest sistem este indicat a se folosi la toate soiurile si in toate conditiile de mediu la forma de
conducere joasa (Guyot multiplu), la forma de conducere semiinalta (Guyot pe tulpina semiinalta,
cordon Cazenave) si la forma de conducere inalta (Guyot pe tulpina si cordon Lenz Moser).
Folosirea elementelor scurte si lungi se realizeaza prin taierea cu verigi de rod. Veriga de rod
(cuplul de rod) este formata dintr-un cep de inlocuire si o coarda de rod. Prin lasarea cepilor de
inlocuire se realizeaza formarea coardelor de rod pentru anul urmator (plasate in apropierea butucului
sau cordoanelor), iar prin cordite si coarde de rod se aloca incarcaturile necesare obtinerii de
productii superioare.
Formele de conducere ale vitei de vie
Forma de conducere a vitelor se defineste prin expresia raporturilor numerice, metrice si
spatiale dintre butuc (tulpina), formatiunile multianuale si nivelul solului. Prin dirijarea coardelor,
alaturi de caracterul general al formei dat de tulpina si formatiunile multianuale (de schelet) este
necesar sa se realizeze o arhitectura a invelisului foliar, care sa asigure folosirea eficienta a energiei
termice si luminoase.
Formele de conducere folosite sunt: joasa (trunchi scurt), semiinalta (conducere pe tulpini
semiinalte) si inalta (conducere pe tulpini inalte).
Alegerea acestora se face in functie de reactia de raspuns a soiurilor pentru diferite conditii
ecologice din arealele viticole cu scopul obtinerii de productii normale si de buna calitate.
3.5. Forme de conducere
3.5.1. Conducerea pe tulpini joase este mult raspandita in arealele cu
viticultura protejata din tara noastra.
Vitele dirijate in acest mod se caracterizeaza prin prezenta unui trunchi scurt (10-30 cm) pe
care se prind formatiunile multianuale, elementele de rod si de formare. Prin acest mod de conducere,
vita de vie este adusa la polul opus formei de crestere naturala (liana). De aceea vitele conduse astfel
prezinta proportie mare de lastari lacomi, potential vegetativ de crestere ridicat, tendinta de refacere a
habitusului natural, stabilitate mai redusa care obliga la executia de lucrari pentru mentinerea formei
de crestere proiectata si potential de rodire mai redus. La acestea se mai adauga si perioada mai
redusa de rodire maxima, compensata insa de o perioada scurta de pregatire a rodirii. Pentru evitarea
unei imbatraniri rapide a vitelor si prelungirea duratei de rodire maxima este necesara o repartitie
corespunzatoare a elementelor de rod si de formare pe butuc.
Dirijarea vitelor in forma de conducere joasa avantajeaza prin: maturarea mai timpurie a
strugurilor, acumulari mai ridicate de zaharuri si usurinta in executie a lucrarilor de protejare
impotriva temperaturilor scazute, prin ingropare sau musuroire.

14
 Forma de conducere joasa obliga la folosirea de distante mici la plantare si, deci, desimi mari la
unitatea de suprafata. Din aceasta cauza executia mecanizata a lucrarilor agrofitotehnice este
ingreunata, vigoarea vitelor este mai redusa, vitele se umbresc mai mult, umiditatea este mai mare in
plantatie si contaminarea cu boli si daunatori este favorizata. Pentru eliminarea acestor dezavantaje se
impune executia unor lucrari ca: plivit, copilit, carnit s.a. , executie ce determina un necesar mai mare
de munca manuala.
Pentru o mai buna valorificare a rodirii, la soiurile din arealele cu ierni aspre s-au imaginat si
experimentat cu bune rezultate formele joase, protejabile cu trunchi tarator, trunchi si cordon tarator
sau numai cordon tarator (Oprean, M., Olteanu, I. 1972).
3.5.2. Conducerea pe tulpini semiinalte.
Vitele dirijate in acest mod prezinta un trunchi semiinalt (0,60-0,80 m.) cu elemente de rod
prinse pe acesta sau pe un cordon orizontal plasat la aceeasi inaltime. Folosirea cordoanelor
avantajeaza fata de trunchi prin posibilitatea repartizarii elementelor de rod pe intreaga lungime a
cordonului si imbatranirea se produce incet, extinzandu-se perioada de rodire.
Posibilitatile de protejare peste iarna, de actiunea temperaturilor scazute, a vitelor conduse in
acest mod sunt reduse. De aceea, in arealele cu risc pentru cultura neprotejata, la aceasta forma de
conducere se lasa cepi de siguranta, cultura devenind astfel semiprotejabila.
Prin folosirea formei de conducere pe tulpini semiinalte se mareste stabilitatea, se reduc taierile
de mentinere a formei de crestere, se extinde perioada de rodire cu posibilitati de apropiere de polul
maxim si se reduce potentialul de crestere vegetativ fara importanta in procesul de rodire. Ea se
recomanda a se practica la soiurile de vigoare mijlocie, in zona colinara, in arealele cu o scazuta
frecventa a temperaturilor minime absolute de - 20 0C .
Forma de conducere semiinalta permite folosirea de distante medii, distante care favorizeaza
executia mecanizata a lucrarilor de ingrijire. La aceasta se adauga posibilitatile de executie a unor
taieri simple (cordonul speronat) si de scadere a volumului de munca (Cianferoni, R. si Pugliese, L.,
1975).
3.5.3. Conducerea pe tulpini inalte.
Vitele dirijate in acest mod prezinta o tulpina inalta (peste 1,0 m), cu elemente de rod prinse pe
aceasta sau pe un cordon orizontal plasat la aceeasi inaltime. Elementele de rod pot fi prinse la
inaltimi de 100- 120 cm (Guyot pe tulpina); 135 cm (Lenz Mozer, pergola trentina simpla sau dubla);
180 cm (cortina dubla) si 200 cm (pergola rationala). Inaltimea favorabila de prindere a elementelor
de rod, pentru conditiile ecologice din tara noastra, este de 100 - 120cm.
Prezenta pe butuc a unor formatiuni multianuale, cu posibilitati de depozitare a substantelor de
rezerva asigura o diferentiere mai buna a mugurilor de rod. De aceea, prin folosirea acestui mod de

15
conducere, rodirea se apropie mai mult de polul maxim, iar cresterile fara importanta in procesul de
rodire se reduc.
Forma de conducere inalta asigura conditii de diminuare a pericolului de inghet (datorata
diferentelor de temperatura dintre stratul de aer de la suprafata solului si cel din zona unde cresc
mugurii), reduce frecventa atacurilor de boli si daunatori, asigura conditii favorabile pentru
mecanizare, pentru reducerea muncii manuale si pentru economii.
Prin plasarea organelor vegetative si generative la inaltime, se reduc acumularile de zaharuri si
creste aciditatea, calitatea productiei fiind inferioara celei obtinute din plantatiile conduse pe tulpini
joase sau pe semitulpini. La vitele conduse in acest mod, atacurile de boli si daunatori sunt mai
reduse, pagubele produse de brume si ingheturi tarzii de primavara sau timpurii de toamna sunt mai
mici.
Factorii ce limiteaza extinderea acestui mod de conducere sunt aceiasi de la cultura semiinalta.
Pentru reusita se recomanda a se folosi soiurile viguroase, cu necesar redus de caldura in timpul
maturarii, amplasarea pe solurile fertile si irigarea in arealele secetoase

La forma de conducere semiînaltă, în primii ani trebuie sa se formeze tulpina, de 60-80 cm,
apoi pe ea elementele de rod, sau cordoanele uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este de
5-6 ani.

16
 Cordonul speronat (cu cepi, fig. 2):
Taierea de formare
La cordonul speronat, (in cepi) elementele de rod sunt cepii de rod, amplasati pe cordoane,uni
sau bilaterale.
In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. In vara se aleg 2-3
lastari care se paliseaza de tutori, restul suprimadu-se.
In anul al III-lea se proiecteaza tulpina, scurtandu-se coarda cea mai viguroasa, dreapta,
sub prima sarma. coardelor se taie. In cazul cand coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are
grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decat lungimea necesara formarii
tulpinii, se procedeaza la formarea cordonului, coarda scurtandu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din
distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm.
In anul al IV-lea, din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane,
scurtandu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rand. In cazul cand in anul
anterior s-a format un cordon, pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi, realizandu-se cepii de rod si
se va forma si cel de-al doilea cordon.
In anul al V-lea se incheie formarea butucilor, lasandu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3
ochi.

17
 Taierea de fructificare
In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod, avand grija ca acestia sa fie amplasati cat
mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor.
Taierea Guyot pe semitulpina (fig. 3):

In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. In vara se aleg 2-3 lastari, cand au
8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. Restul lastarilor se indeparteaza, ca si copilii de pe lastarii
palisati.
In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos, mai viguroasa,
si se taie sub nivelul sarmei. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf, restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau
in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia.
In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). Se aleg 2 coarde din varful tulpinii, cu
pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi, fiecaruia revenindu-i si cate un cep de 2 ochi. Coardele
lasate la taiere se leaga de prima sarma a spalierului.
In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului, lasandu-se 4 verigi de rod,
respectiv 4 coarde a 12 ochi, in medie, si 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se
recomanda dublarea primei sine a spalierului.

18
 CAPITOLUL IV FISE TEHNOLOGICE
Pentru infiintarea unei plantatii viticole pe terenuri cu panta pana la 12% avand distanta de
plantare 2,2 x 1,0 m (4545 vite/ha) forma de conducere cordon bilateral si sistemul de sustinere
format din spalier cu 5 sarme si tutori la vite 3 ha plantatie viticola
4.1. Fisa tehnologica pentru pregatirea terenului si infiintarea plantatiei
4.1.1. Primul si al doilea an de pregatire a terenului
Necesarul de materiale
Specificarea materialelor U.M Plantatii cu pantePlantatii cu pante
pana la 12% ( 2,2 pana la 12% ( 2,2 x
x 1)/ha 1 )/3 ha
Gunoi de grajd T 40 120
Super fosfat 22% s.a kg 600 1800
Sare potasica 46% s.a Kg 400 1200
Insecticide –heclotox 3 kg 50 150

Nr. Lucrari pe fluxul Perioada U.M Volumul Consumul pentru Lucrari

Crt tehnologic optima de lucrarii lucrari mecanice manuale ore
executie ore agregat om
1. Modelarea terenului IX-XI Ore 250 250 -
inainte de desfundare
2. Incarcat si transp. Gunoi IX-X T 1000 210 -
grajd de la furnizor la
parcela
3. Incarcat gunoi de grajd in XI T 1000 47.5 -
MIG-5
4. Imprastiat ingrasaminte XI Ha 3 47.2 -
organice
5. Transportat ingrasaminte X-XI T 20 5 45
chimice
6. Administrat ingr. XI Ha/t 3/1,0 25 22.5
Chimice
7. Administrat insecticide XI Ha 3 10 12.5
praf
8. Desfundat mecanic XI Ha 3 200 400
9. Adunat si trans. Radacini XI-XII Ha 3 50 800
scoase la desfundat
10 Nivelat desfundatura XI-III Ha 6 107.5 -
11 Discuit in doua sensuri III Ha 6 37.5 -
Total 989.7 1280

19
 Infiintarea plantatiei

Specificarea materialelor U.M Plantatii cu pante Plantatii cu pante

pana la 12% ( 2,2 x pana la 12% ( 2,2 x
1)/ha 1 )/3 ha
Vite altoite buc 4545 13635
Picheti Buc 4545 13635
Mranita T 13.6 40,8
Apa de plantare Mii l 45.5 136,5
Insecticide Kg 27 81

Nr. Lucrari pe fluxul PerioadaU.M Volumul Consumul Lucrari

Crt tehnologic optima de lucrarii pentru manuale
executie lucrari ore om
mecanice ore
agregat
1. Parcelare si trasare de III-IV Ha 3 - 30
drumuri
2. Confectionat si ascutit III Mii buc 113.7 - 607.5
picheti
3. Incarcat si transp. Picheti III T 57.5 - 200
4. Pichetarea terenului III-IV Ha 3 - 1332.5
5. Stratificat si scos material IV Mii pac 5.8 - 60
saditor
6. Transportat vite la locul de IV T 5.7 - 20
plantare
7. Fasonat vite IV Mii buc 116 - 370
8. Incarcat mranita in remorcaIV T 340 15 -
9. Trans. Mranita la parcela IV T 340 55 -
10 Transp. Mranita cu cosul IV m.c 407.5 - 1630
11 Trans. Apa IV Mii l 1137.5 267.5 -
12 Facut gropi in desfundaturaIV Mii buc 113.7 - 3640
13 Plantat vite in formatie IV Mii buc 113.7 - 9100
14 Udat vite cu 10L apa IV Ha 20 - 800
15 Combaterea daunatorilor IV Mii vite 113.7 - 302.5
prin prafiure
16 Arat, grapat dupa plantare V Ha 20 52.5 -
Total 490 18092.5

20
 2.1.2. Fisa tehnologica pentru intretinerea plantatiei in anul I de la infiintare
Necesarul de materiale
Specificarea materialelor U.M Plantatii cu Plantatii cu pante
pante pana pana la 12% ( 2,2 x
la 12% 1 )/3 ha
( 2,2 x
1 )/ha
Vite la ghivece pentru goluri Buc 91 273
Insecticide heclotox 3 Kg 27 81
Rafie sintetica Kg 11 33
Apa pentru udat vite si goluri Mii l 46.5 139,5
Apa pentru stropit Mii l 3.2 9,6
Pesticide pentru mana (Turda cupral) Kg 12 36
Pesticide pentru fainare (sulf muiabil) Kg 12 36
Adezivi (Detersin) Kg 6 18

Nr. Lucrari pe fluxul tehnologic Perioada U.M Volumul Consumul Lucrari

Crt optima de lucrarii pentru lucrari manuale ore
executie mecanice ore om
agregat
1. Ruperea scoartei musuroiului si V mii 227.5 - 2275
refacerea lui buc
2. Copcit via de doua ori VI-VIII mii 227.5 - 3640
buc
3. Transp. Apa ptr. Udat vite si V-VIII mii l 1242.5 292.5 -
tratamente
4. Udat vitele cu cate 10L apa VI-VII ha 20 - 800
5. Legat lastarii de 2 ori VI-VIII mii 227.5 - 1820
but
6. Cultivat mecanic VI-VIII ha 80 140 -
7. Prasit pe rand manual VI-VIII ha 75 - 3427.5
8. Preparat solutia V-VIII mii l 80 - 97.5
9. Stropit manual V-VI ha 80 - 2162.5
10 Stropit mecanic VII-VIII ha 80 180 90
11 Facut gropi ptr. Plantat vite goluri VIII buc 2275 - 112.5
12 Transp. Vite si repartizat in gropi VIII buc 2275 - 40
13 Plantat vite in goluri VIII buc 2275 - 182.5
14 Udat vite plantate VIII buc 2275 - 182.5
15 Musuroit X mii 113.7 - 500
but
16 Aratura de toamna X ha 5 50 700
Total 11623.7 662.5 15540

2.1.3. Fisa tehnologica pentru instalarea sistemului de sustinere

Necesarul de material

21
 Specificarea materialelor U.M Plantatii cu pante Plantatii cu pante pana la
pana la 12% ( 2,2 x 112% ( 2,2 x 1 )
)/ha /20 ha
Stalpi de beton Buc 788 2364
Ancore metalice cu rozeta Buc 90 270
Sarma galvanizata 3mm Kg 255 765
Sarma galvanizata 2,8mm Kg 444 1332
Sarma galvanizata 2,5 mm Kg 354 1062
Sarme pentru bride Kg 55 165
Sarma pentru legat ancore de Kg 30 90
spalier 3mm
Copci Kg 9 27

Nr. Lucrari pe fluxul Perioada U.M Volumul Consumul pentru Lucrari

Crt tehnologic optima lucrarii lucrari mecanicemanuale ore om
de ore agregat
executie
1. Inarcat,tranp. Si desc. picheti III T 10 - 32.5
2. Pichetat ptr amplasarea stalpurilor III Ha 20 - 132.5
si ancorelor
3. Incarcat transp, desc, stalpi II-III T 700 465 1120
4. Repartizat pe teren stalpi si ancore III Buc 21375 - 1720
5. Incarcat transp, desc, sarma II-III T 30 465 95
6. Facut gopi cu burghiul ptr stalpi III-IV Buc 500 - 450
fruntasi
7. Facut gropi cu burghiul ptr stalpi III-IV Buc 14625 - 2207.5
mijlocasi
8. Fixarea si alinierea stalpilor IV Buc 500 - 257.5
fruntasi
9. Fixarea stalpilor mijlocasi si in IV Buc 14625 - 640
gropi
10 Fixat ancore cu rozeta IV Buc 500 - 180
11 Ancorat stalpi fruntasi IV Buc 500 - 360
12 Marcat pe stalpi locul ptr bride IV Mii 50 - 190
semne
13 Confectionat bride si montarea lor IV Mii 50 - 570
buc
14 Instalat sarma pe stalpi IV Mii 575 - 1530.5
m.l
15 Prinderea primei sarme de capatul IV Mii 113.7 465 1507.5
tutorelui cu scoabe but
Total 930 10245

2.1.4. Fisa tehnologica pentru intretinerea planttiei in anul II de la infiintare

Necesarul de materiale

22
 Specificarea materialelor U.M Plantatii cu Plantatii cu pante
pante pana la pana la 12% ( 2,2 x
12% ( 2,2 x 1 )/3 ha
1 )/ha
Tutori Buc 4550 13650
Rafie sintetica Kg 16 48
Vite STAS pentru goluri Buc 137 411
Vite la ghivece Buc 91 273
Apa pentru stropit Mii l 3.2 9,6
Apa pentru udat vite plantate in goluri Mii l 2.3 6,9
Ingrasaminte foliare F411-1 L 5 15
Ingrasaminte foliare F011-1 L 5 15
Pesticide pentru mana (Turdacupral 50) Kg 12 36
Sulf muiabil pentru fainare Kg 12 36
Adeziv Detersin Kg 6 18
Insecticide acarieni DEF-25 L 2 6
Azotat de amoniu 35% Kg 200 600
Sare potasica 46% Kg 200 600
Superfosfat 22% Kg 300 900

Nr. Lucrari pe Perioada U.M Volumul Consumul Lucrari

Crt fluxul tehnologic optima de lucrarii pentru lucrari manuale
executie mecanice ore ore om
agregat
1. Desfacut musuroiul primavara III-IV Mii but 91,9 - 700
2. Taiere la cep si copcit III-IV Mii but 91.9 - 919.00
3. Transp. Ingr. Chimice III-IV T 17.5 2.5 30
4. Cultivat mecanis si aplicat V-VI Ha 40 100 50
ingr. cu K si N
5. Cultivat mecanic VI-VIII Ha 70 105 -
6. Prasit pe rand cu sapa V-VIII Ha 800 - 4572.5
7. Ascutit tutori III-IV Mii buc 113.7 - 600
8. Incarcat, transp. Desc. Tutori III-IV T 87.5 - 280
9. Repartizat tutori III-IV Mii buc 113.7 - 757.5
10 Tutorat IV Mii buc 113.7 - 1820
11 Plivit,legatsi palisat lasari V-VIII Mii but 341.2 - 3412.5
12 Transp. Apa pt ptropit si udat V-VIII Mii l 137.5 32.5 -
vite in goluri
13 Preparat solutii V-VIII Mii l 80 - 80
14 Stropit manual V-VI Ha 40 - 1080
15 Stropit mecanic VI-VIII Ha 150 270 135
16 Copcit VIII Mii but 113.7 - 1820
17 Facut gropi ptr vite goluri VIII Buc 5700 - 305
18 Transp vite si repartizat la VIII Buc 5700 - 40
gropi
19 Plantat vite in goluri VIII Buc 5700 - 455
20 Udat vitele plantate in goluri VIII Buc 5700 - 455

23
21 Arat si fertilizat cu fosfor X Ha 20 - 27.5
22 Musuroit X Mii but 91.9 - 757.5
Total 510 18515

2.1.5. Fisa tehnologica pentru intretinerea plantatiei in anul III de la infiintare

Necesarul de materiale
Specificarea materialelor U.M Plantatii cu pante Plantatii cu pante
pana la 12% ( 2,2 x pana la 12% ( 2,2 x 1
1)1 ha )/3 ha
Rachita pentru palisat Kg 125 2500
Rafie sintetica Kg 11 220
Vite stas pentru goluri 3% Buc 137 2740
Apa pentru stropit Mii l 3.5 70
Apa pentru udat vite plantate in goluri Mii l 1.4 28
Azotat de amoniu 33% Kg 300 6000
Sare potasica 45% Kg 200 4000
Pesticide pentru mana (Turdacupral 50) Kg 14 280
Sulf muiabil Kg 10 200
Sulf praf Kg 40 800
Acaricide DEF 25 L 2 20
Adeziv Detersin Kg 7 140
Ingrasaminte foliare F411-2 L 10 200
Ingrasaminte foliare F011-1 L 5 100

Nr. Lucrari pe fluxul Perioada U.M VolumulConsumul Lucrari

Crt tehnologic optima de lucrarii pentru lucrarimanuale
executie mecanice ore om
ore/agregat
1. Desfacut musuroiul III-IV Mii but 91.9 - 700
primavara
2. Taiat si copcit via III-IV Mii but 91.9 - 1300
3. Scoaterea coardelor taiate III-IV Ha 20 - 572.5
4. Facut gropi ptr. Plantat vite IV Buc 3425 - 182.5
goluri
5. Trans. Vite si repart. La gropiIV Buc 3425 - 40
6. Plantat vitele in goluri IV Buc 3425 - 275
7. Udat vitele plantate IV Buc 3425 - 275
8. Palisat tulpina de tutore IV Mii but 113.7 - 1137.5
9. Transp. Ingr. chimice IV-V T 12.5 - 40
10 Prasit mecanic si admin. IV-V Ha 3 40 25
Ingr. cu K
11 Sapa mare pe rand IV-V Ha 3 - 1482.5
12 Plivit legat de 3 ori V-VIII Mii but 275.7 - 3900
13 Cultivat mecanic si admin. NV Ha 3 50 25
14 Prasit pe rand cu sapa V-VIII Ha 9 - 3427.5
15 Cultivat mecanic V-VIII Ha 9 105 -

24
16 Transp. Apa ptr. Vite goluri V-VIII Mii l 122.5 30 -
17 Preparat solutie V-VIII Mii l 87.5 - 70
18 Stropit mecanic V-VIII Ha 100 225 112.5
19 Stropit si prafuit mecanic VI-VIII Ha 6 97.5 50
20 Copcit VIII Mii but 91.9 - 1820
Total 557.5 2315,1

Recapitul atie

Nr. Categorii lucrari Consumuri ptr Consumuri

Crt lucrari mecanice ptr lucrari
ore agregat manuale
ore om
1. Pregatirea terenului 989.7 1280
2 Infiintarea plantatiei 490 18092.5
3 Intretinerea plantatiei in anul I 662.5 15540
4 Intretinerea plantatiei in anul II 510 18515
5 Intretinerea plantatiei in anul III 557.5 15435
6 Instalarea sistemului de sustinere930 10245
Total general 4140 79108

SISTEMA DE MASINI FOLOSITE

25
Tăvălug inelar utilizat la afânarea solului între rândurile de viţă de vie
Cultivator viticol

Grapa cu discuri
Masi
ni de stropit
MSVA

BIBLIOGRAFIE
1. COTEA, VICTORIA, COTEA V. VALERIU, Viticultura-Ampelografie si Oenologie,
Bucuresti, Editura Didactica si pedagogica, 1998
2. ROTARU, LILIANA, Ampelografie, Iasi, 2008.
3. TARDEA, C.,DEJEU, L., Viticultura, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,
1996.

26
4. TARDEA,C., Viticultura generala-Lucrari practice, Iasi, 1989.
5. NEAMNTU, ION, Monografia Podgoriei Husi, 1969.
Date climatice preluate de la Statia de Meteorologie Husi

27