UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE TRANSPORTURI

DEPARTAMENTUL- INGINERIA TRANSPORTURILOR SI A TRAFICULUI

PROIECT
GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR

Profesori: Studenti:
Conf. Dr. Ing. Dorinela Costescu Ardeleanu Bianca
S.L. dr. Ing. Aura Rusca Giurgea Costin
Musat George-Cristian
Nicolae Andrei-Raducu

GRUPA 8308
 Regionala Constanţa

Regionala Constanţa se alfa in partea Sud-Estica a Romaniei si are ca regionale limitrofe:

 Vest – Bucuresti cu statia de frontiera Lehliu (M800)
 Vest – Bucuresti cu statia de frontiera Brosteni
 Nord-Vest – Galati cu statia de frontiera Tandarei (M702)

Magistrale:
 Magistrala 800 – Bucuresti – Ciulnita – Fetesti – Medgidia – Constanta – Mangalia
(268km)
Linii Secundare:
 L802 – Slobozia – Ciulnita – Calarasi (44km)
 L803 – Medgidia – Negru Voda (58km)
 L804 – Medgidia – Tulcea (144km)

1|Page
 Principalele norduri feroviare: Constanta, Navodari, Medgidia, Fetesti, Slobozia, Ciulnita,
Tandarei.

Judete incluse in suprafata regionalei: Constanta, Tulcea, Ialomita, Calarasi.

Caracterizarea traseelor de cale ferata

Magistrala 800 Bucuresti – Ciulnita – Fetesti – Medgidia – Constanta – Mangalia

(268km). Această linie de cale ferată a fost modernizată și în prezent pe majoritatea distanței se
poate circula cu o viteză maximă de 160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru
trenurile de marfă. Cele mai rapide trenuri de pasageri pot strabate distanța dintre București și
Constanța într-o durată de timp de peste 2 ore, atât cât făceau și în urmă cu 20 de ani, înainte să
se investească aproape 900 milioane euro în reabilitarea acestei linii ferate.
În data de 4 iulie 2014, primul tren din programul estival de transport, care circulă cu viteza
maxima de 160 km/h, a parcurs distanța București-Constanța, de 225 de kilometri, într-o oră și
55 de minute, record de viteză pentru transportul pe calea ferată în România.
Transportul de călători este asigurat în principal de compania națională CFR Călători, dar și de
companiile private Softrans, Regiotrans si AstraTrans Carpatic.
De la București la Constanța linia este dublă electrificată, iar de la Constanța la Mangalia linia este
simplă neelectrificată.

Nr Denumirea Statiei Pozitia km. Data infiintarii Linii de circulatie

crt. La infiintare In anul 1998
Nr. L.m. Nr. L.m
linii linii
Regionala C.F Constanta -km 63+060
12 Lehliu 69+808 17.11.1886 2 280 6 964
13 h. DOR Marunt 71+451 Dupa 1900 - - - -
14 Dor Marunt 77+751 Dipa 1900 3 290 6 927
15 H. Dalga 84+480 17.11.1886 4 330 6 1032
16 h. Bogdana 92+800 Dupa 1900 - - - -
17 Dragos Voda 95+995 17.11.1886 4 360 7 1066
18 h. Ivanesti 102+074 Dupa 1900 - - - -
19 h. Ciulnita Triaj 106+001 1989 15 1180 15 1180
20 Ciulnita 109+100 17.11.1886 6 390 11 930
21 h. Ogoarele 118+060 Dupa 1975 - - - -
22 Perisoru 125+350 01.07.1887 4 350 5 945
23 h. Recolta 123+860 Dupa 1970 - - - -
24 Jegalia 127+650 01.07.1887 3 290 5 770
25 h. Stefan 132+000 Dupa 1955 - - - -
26 Baraganu 136+600 01.07.1887 5 420 6 780

2|Page
 27 Fetesti 146+006 01.07.1887 6 440 12 955
28 Ramf Borcea 151+035 27.09.1895 - - - -
29 Ovidiu 154_207 Dupa 1900 5 410 6 1050
30 H. Dunarea 161+800 27.09.1895 3 410 6 932
31 Cernavoda Pod 166+520 27.09.1895 6 445 7 832
32 Saligny Est 173+800 1984 6 956 6 956
1 Slobozia 16+800 20.09.1887 6 505 10 854
2 Slobozia Sud 11+905 Dupa 1969 4 922 4 922
3 h. Brancoveni 6+682 Dupa 1900 - - - -
4 Ciulnita 109+100 17.11.1886 6 390 11 930
5 h. Stefan Voda 12+775 Dupa 1900 3 290 5 812
6 Calarasi Nord 19+200 1984 9 850 9 850
7 h. CS Calarasi - 1984 - - - -
8 Km 25+700 25+700 1984 - - - -
9 Calarasi Sud 27+000 17.11.1886 6 480 12 817
10 Calarasi Port 30+900 17.11.1886 2 250 - -
1 Fetesti 146+006 01.07.1887 6 440 12 955
2 h. Stelnica 81+730 Dupac1955 - - - -
3 h.Movila 72+000 01.07.1887 4 405 6 1069
4 h.Platonesti 64+104 Dupa 1955 - - - -
5 Tandarei 58+073 13.12.1886 5 450 9 864

L802 Slobozia – Ciulnita - Calarasi Sud (44km)

C.F simpla Bucuresti Nord-Saligny in lungime de
172,2 km impreuna cu ramurile sale:
Ciulnita-Calarasi Port (30km), Ciulnita-Slobozia
(16km) si Faurei-Fetesti (88,59 km) au fost construite
intre anii 1880-1895 de catre Directia Generala CFR
din fondurile statului, in trei etape:
ETAPA I
C.F Bucuresti-Ciulnita-Calarasi Port (139km)
inaugurata la 17 noiembrie 1886 si c.f Faurei-
Tandarei (58km) inaugurata la 21 noiembrie 1886.
ETAPA A II-A
C.F Ciulnita-Fetesti-Tandarei in lungime de 67 de km
inaugurata la 01 iunie 1887 si c.f Ciulnita-Slobozia
(16km) inaugurata la 20 septembrie 1887.
ETAPA A III-A
C.F Fetesti-Saligny (25km) inaugurata la 27
septembrie 1895.

3|Page
Primele studii pentru construictia c.f. Bucuresti-Saligny cu ramurile sale aproape finalizate de
Ministerul Lucrarilor Publice la finele anului 1878, studii la care s-a renuntat in favoarea
constructiei c.f. Buzau-Marasesti linie strategica mai importanta pentru care constructia c.f.
Bucuresti-Fetesti a fost amanata.
C.F Bucuresti-Ciulnita-Calarasi-Calarasi Port construita intre 1881-1886 a fost inaugurata la 17
noiembrie 1886 ca segment al c.f. Bucuresti-Constanta.
Linia este administrata de Regionala Bucuresti pe segmentul Bucuresti Nord-Lehliu si de
regionala C.F Constanta de la Lehliu la Constanta.
La 1 iunie 1931 s-a inaugurat si c.f. Bucuresti Est(Obor)-Pantelimon si toate trenurile de persoane
spre si de la Constanta au circulat prin Bucuresti Est si nu din Bucuresti Nord.
In anul 1959 c.f Calarasi-Calarasi Port a fost inchisa pentru traficul de calatori fiind transformata
in linie colectoare industriala.
Au fost executate urmatoarele lucrari de dublare: in anii 1969-1971 c.f Bucuresti-Ciulnita, iar in
anul 1984 c.f Ciulnita-Calarasi.
La 18 iunie 1988 s-a inaugurat noua cladire a statiei Calarasi.
Pentru preluarea sporului de trafic aparut odata cu deschiderea Combinatului Siderurgic Calarasi
si a Combinatului Chimic Slobozia la 21 mai 1987 a fost dat in exploatarea triajul Ciulnita.
Amplasat pe partea dreapta a liniei curente Ciulnita-Bucuresti la iesirea din statia Ciulnita, Triajul
are trei grupe: A cu 9 linii, B cu 27 linii si D cu 10 linii.

Este o cale ferată secundară ce face legătura între municipiile reședință de județ Slobozia (județul
Ialomița) și Călărași (județul Călărași).
Inaugurată în anul 1887, calea ferată are o lungime de 44 km, este cu linie simplă și neelectrificată
între stațiile Slobozia și Ciulnița, dublată și electrificată între Ciulnița și Călărași Nord, simplă și
electrificată între Călărași Nord și Călărași Sud. Sectorul Ciulnița - Călărași Nord a fost dublat și
electrificat după anul 1981 pentru a favoriza afluxul de materii prime pentru Combinatul

4|Page
Siderurgic Călărași, aflat în plină dezvoltare la vremea respectivă. Transportul călătorilor pe acest
tronson este asigurat de CFR Călători.

L803 – Medgidia – Negru Voda este o cale

ferată secundară din România, cu o lungime
de 58 km, simplă, neelectrificată. Traseul
liniei continuă de la Negru Vodă către
granița cu Bulgaria, până în localitatea
Kardam și mai departe către Varna. În
sezonul estival, linia este tranzitată de
trenuri internaționale de călători pe relația
Minsk/Saratov-Chișinău-Varna și retur.

L804 – Medgidia – Tulcea

Anexarea vechii provincii romanesti Dobrogea,
deschide noi orizonturi, arata Nicolae Iorga in
lucrarea sa Istoria Comertului Romanesc.
In cativa ani satul turcesc Chiutenge devenea portul
maritim european Constanta si portul Odesa era din
nou concurat de romani.
Nu lipsea decat o legatura mai stransa cu capitala
Romaniei o linie de comunicatie in lungul Dobrogei
catre Galati si Braila pentru ca marea opera sa fie
indeplinita.
Izolarea era iminenta in timpul conflictelor militare
atunci cand navele inamicului, controlau cu artileria
lor circulatia pe Dunare.
Lipsita de comunicatii economia Dobrogei suferea
importante pagube materiale acestea fiind si una din
explicatiile scaderii numarului de locuitori in raport cu
restul provinciilor.
Primele studii menite sa salveze situatia in Dobrogea
au inceput in anul 1897 si a urmarit in principal legarea orasului Tulcea cu c.f. Bucuresti-
Constanta.
Prima varianta a fost construirea unei cai ferate pe traseul Constanta-Babadag-Tulcea, lucrarile
fiind oprite din cauza crizei de la sfarsitul secolului XIX.

5|Page
In primavara anului 1911 incep lucrarile de constructie a caii ferate Medgidia-Tulcea in variana
studiata si proiectata intre anii 1909-1911 de ing. George C.Mainescu cel care va conduce
lucrarile.

Incepand de la 25 martie 1939 a fost deschisa pentru circulatie c.f. Medgidia-Tulcea in lungime
de 141,6 km, pe toata lungimea ei.
Prima gara a orasului Tulcea a fost o baraca de lemn provizorie construita la marginea orasului
langa pasajul de trecere al caii ferate peste strada Isaccea si care a functionat din anul 1939 pana
in anul 1940.

In toamna anului 1939 compania X din regimentul II cai ferate condusa de locotenentul Teodor
Colbazi a sosit la Tulcea pentru executarea lucrarilor de prelungire a caii ferate Medgidia-Tulcea
ajunsa la periferia orasului Tulcea unde se afla o statie provizorie intr-o baraca de lemn.
Calea ferata Tulcea-Tulcea Port s-a deschis la 15 iulie 1940 si a eliminat cheltuilelile de
transbordare a marfurilor, civile si militare operate in portul Tulcea, avand si un pronuntat
caracter strategic. Dupa anul 1944 Tulcea Port s-a numit Tulcea.

Este o cale ferată care leagă municipiul Medgidia de municipiul reședință de județ Tulcea.
Aceasta străbate două județe, respectiv Constanța și Tulcea.Calea ferată Medgidia - Tulcea Oraș
pornește din Județul Constanța și are ca punct final localitatea Tulcea din Județul Tulcea. Această
linie mai este denumită în limbajul de specialitate linia 804 și are o lungime totală de 143,8
kilometri, fiind o linie simplă neelectrificată. În afară de localitățile Medgidia și Tulcea un alt oraș
de pe traseul acestei linii este Babadag.

Forme de relief:
 Podișul Medgidiei
 Podișul Casimcei
 Podișul Babadagului
 Dealurile Tulcei

6|Page
L806 Dorobantu-Sitorman, este o cale ferată
secundară din România, neelectrificată, dublă
pe distanța Constanța Mărfuri-Capu Midia și
simplă pe distanța Dorobanțu-Lumina,
respectiv Capu Midia-Sitorman. Linia a fost
inaugurată în anul 1952, odată cu începerea
lucrărilor la Canalul Poarta Albă-Midia-
Năvodari. Deși în trecut, s-au efectuat și curse
regulate în traficul de călători, în prezent linia
nu deservește trenuri în trafic de călători, fiind
asigurat în principal transportul de mărfuri
(produse petroliere) provenite de pe platforma
industrială Petromidia.

In total Regionala Constanta insumeaza 492 km de cale ferata. Dintre care 245 km de cale ferata
electrificata.
Principalele orase ale Regionalei Constanta servite de cai ferate sunt : Constanta, Calarasi,
Slobozia, Tulcea, Medgidia, Mangalia, Fetesti, Cernavoda, Tandarei.
Magistrala 800 si liniile ei secundare sunt tranzitate de un numar crescut de trenuri de marfa ce
deservesc urmatoarele intreprinderi : Portul Constanta. Aici sosesc trenuri din toata tara cu diferite
incarcaturi ce sunt expediate pe nave in toata lumea.
-Fabrica de sticla Saint Gobain Glass, Calarasi
-Otelaria Tenaris Silcotub, Calarasi
- Combinatul chimic Amonil, Slobozia
-Fabrica de aluminiu Alum ,Tulcea
- Fabrica de materiale de constructii La Farge,Medgidia

Principalele noduri feroviare ale regionalei Constanta sunt : Ciulnita (care intersectează calea ferată
București–Constanța cu calea ferată Călărași–Slobozia, Fetesti ( de unde se face legatura catre
Moldova a trenurilor ce vin dinspre Constanta) , Medgidia ( de unde se pleaca spre Tulcea si Negru
Voda).

7|Page
Portul Constanța este situat pe coasta vestică a Mării Negre acoperind o suprafață totală de
3.926 ha.
Portul Constanța are legături rutiere și feroviare cu toate rutele majore de transport
ale României și de asemenea este cel mai mare port situat la Marea Neagră.
Portul Călărași este un port fluvial românesc, situat în orașul Călărași, pe malul stâng al Dunării,
la kilometrul 370 și la km. 94 pe malul stâng al brațului Borcea. Este compus din trei porturi
distincte: Portul industrial, Portul comercial, Portul Călărași – Modelu.
Accesul în toate aceste porturi se face feroviar, prin stația CFR Călărași Sud - Ciulnița, cât și rutier,
la DN3 București - Călărași - Constanța, DN3B Călărași - Fetești, DN31 Oltenița - Călărași.
Primul tronson de cale ferata construit pe aceasta regionala a fost Cernavoda-Constanta 1854-
1870, urmat de calea ferata (Ciulnita-Calarasi, Fetesti-Cernavoda) 1881-1890, linia (Constanta-
Mangalia, Tandarei – Lunca Dunarii) 1901-1920.

Portul Constanta

Portul Calarasi

8|Page
Liniile industriale din regionala Constanta
Nr crt. Statia de racord Denumirea Lungimea Anul darii in
beneficiarului constructiva a exploatare
liniei(m)
1 Lehliu ANPA 966 1971
Peco
2 Dor Marunt Agroindustrial 1590 1970
3 Dragos Voda Comcereal 749 1973
4 Ciulnita Integrata Draganu 980 1975
INPC 877 1976
Comecereal 160 1971
AGROSEM 942 1971
5 Perisoru ANPA Calarasi-siloz 852 1962
6 Jegalia ANPA Calarasi-siloz 433 1964
7 Barageanu ANPA Calarasi-siloz 687 1961
SC 1011 1972
AGROINDUSTRIALA
8 Fetesti Comecereal-siloz 948 1965
ANPa Ialomita-siloz 310 1973
Horticon Fetesti 1855 1969
Combil-Carial 1842 1972
Com-Mix 884 1973
SCCF Fetesti 640 1982
SacoS.A 586 1974
9 Slobozia Veche Savo S.A 1170 1970
S.Cremat 150 1983
S.C grosil 628 1983
S.C Ulcom 3047 1983

10 Slobozia Sud C.I.C 5788 1965

S.C Urbins 1117 1965
S.C Metacom 11000 1965
11 Calarasi Sud PECo S.A 213 1967
Siloz OraSiloz Ports 1495 1965
S.C Comcen S.A 300 1871
F.N.C 9590 1961
12 Calarasi Sud S.C Perla S.A 180 1975
S.C PREFABS.A 8058 1964
S.C OSTROVIT S.A 2960 1983
S.C ECAS 330 1983
S.COPTIM 8230 1976
13 Calarasi Nord S.C REMAT 150 1982
S.C Comsat 890 1984
S.C ZAHAR 2651 1985

9|Page
10 | P a g e