Ministerul Educaţiei,Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Facultatea Biomedicină şi ecologie
Catedra Medicină Fundamentală şi Ecologie
Disciplina ,,Sanologie”

Referat
Modul sănătos de viaţă

Autor:

Ursachi Doina

Studentă anului 1,gr.1-EST-183,

Specialitatea:Servicii publice estetologice

Data susţinerii: 11.03.2019

Coordonator ştiiţific:

Tălămbuţă Nina

Doctor,conferenţiar universitar

Chişinău 2019

1
 Cuprins
I. ACTUALITATEA TEMEI..............................................................................................3

II. MODUL SĂNĂTOS DE VIAŢĂ...................................................................................4

2.1. Sănătatea-noțiune,clasificare.....................................................................................4

2.2. Regimul alimentar echilibrat.....................................................................................5

2.3. Activitatea fizică.........................................................................................................7

2.4. Întărirea.......................................................................................................................8

2.5. Abandonarea obiceiurilor nocive..............................................................................8

2.6. Igiena corporală..........................................................................................................9

III. CONCLUZII......................................................................................................................11

IV. BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................12

2
 I.ACTUALITATEA TEMEI

Sănătatea este bunul cel mai de preț al omului și păstrarea ei

depinde esenţial de modul de viaţă,de felul în care ştim să ne îngrijim
de ea. Sănătate este bine să o păstrezi, atunci când o ai, pentru că odată
pierdută, uneori este foarte greu să o recaştigi. Ea poate fi neglijată fie
din necunoaștere, fie din superficialitate, fie negândindu-ne la
întretinerea ei. Evoluția diverselor boli nu se oprește în fața bogăției și
a puterii, cumpărărea sântătății cu bani fiind imposibilă.
Modul sănătos de viaţă este o noţiune complexă şi include Fig.1 O minte sănatoasă într-
un corp sănătos
mai multe componente de bază:respectarea regulilor şi normelor
igienice, regimul de instruire, muncă, odihnă, alimentare,activitate motorie, lipsa deprinderilor
dăunătoare, comportament ecologic corect etc.Sanatateaeste o problema sociala , economica, politica ,
dar si o problema ce vizeaza drepturile omului.Dreptul la sanatate este unul din drepturile fundamentale
ale omului.Întotdeauna mulţi dintre noi(oamenii) nu atrag atenţia asupra multor lucruri atît de
mici,elimentare,dar cu un rol foarte important în viaţa cotidiană,drept exemplu putem lua modul de a ne
organiza timpul,de a ne alimenta ,de a ne informa...
Odată cu apariţia pe lumea indivizolor,începe o continuă adaptare şi acomodare la modul de
viaţă,însă nu întotdeauna se implimentează unele concepte ce pot fi urmate şi dezvoltate,căci dacă din
copilarie,copiii ar fi învaţat cum sa se alimenteze,sa-şi păstreze igiena,sa facă gimnastică;atunci totul ar fi mult
mai simplu-odata cu înaintarea în vîrstă. Sănătatea omului se formează sub influenţa factorilor interdependenţi
naturali şi social-economici. Acestea sînt aerul, apa, solul, factorii climaterici, precum şi condiţiile de muncă
alimentare, de trai etc.
Un organism, oricât de robust ar fi el, nu poate fi imun la orice boală,dar poate opune o puternică
rezistentă şi poate învinge boala, instalându-se în timp sănătatea. Este suficient ca organismul să fie obosit
sau slăbit prin repetarea unui număr de abuzuri, pentru ca să cedeze la contaminarea cu viruşi şi agenti
exteriori dăunatori. Aceasta semnifică faptul că fiecare din noi suntem în permanentă personal responsabili
de sănătatea noastră şi o putem pierde sau păstra, în functie de atentia şi grija acordate. O insuficientă
ingrijire a sănătătii implică aparitia bolilor şi, cum bine ştim, un organism bolnav se uzează mult mai repede
decât un organism sănătos, determinând accelerarea procesului de îmbătrânire. Grija pentru sănătate
reprezintă un comportament ce trebuie educat încă din fragedă copilărie şi dezvoltat de-a lungul vietii.
Starea de sănătate este influentată negativ de o multime de factori: alimentația dezechilibrată şi
necorespunzătoare, excesul de medicamente, undele electromagnetice de frecvență foarte înaltă, poluarea
atmosferei, fumatul, alcoolul, poluarea apei, programul de muncă, stresul, lipsa de activitate fizică.
II. MODUL SĂNĂTOS DE VIAŢĂ

2.1. Sanătatea –noțiune,clasificare

3
 Sanatătea reprezinta un concept complex cu cateva aspecte ce cuprind dimensiunea emotionala,
intelectuala, fizica, sociala si spirituala. Sanatatea inseamna mult mai mult decat absenta bolii. Ea este un
proces ce contribuie la bunastare si echilibru.
 Sanatatea emotionala se refera la capacitatea de exprimare si de solutionare a emotiilor
unei persoane intr-un mod constructiv.
 Sanatatea intelectuala se refera la capacitatea de evaluare a informatiei si de luare a unei
decizii importante.
 Sanatatea fizica se refera la conditia organismului si la raspunsul acestuia in cazul
vatamarii si a bolii.
 Sanatatea sociala reprezinta capacitatea de a aranja, de a se bucura, de a contribui si
benficia de relatiile dezvoltate cu alte persoane.
 Sanatatea spirituala se refera la sensul de consistenta, armonie si de echilibru ce apare in
promovarea energiei si de educare a sanatatii in ansamblu.
Desi oamenii se pot orienta pe diferitele aspecte ale sanatatii, toate aceste dimensiuni sunt interrelationate.
Este foarte importanta dobandirea si mentinerea unei strai de echilibru. Echilibrul este conceptul cheie al
starii de sanatate, coprul cautand starea de homeostazie pentru a se mentine si revigora pe sine.
Toate dimensiunile sanatatii sunt influentate, afectate chiar, de mai multi factori, care pot fi grupati
in factori ai sistemului de ingrijire a sanatatii, factori ai mediului, factori genetici si factori ai stilului de
viata.Factorii stilului de viata sunt din multe privinte factorii cei mai influenti asupra sanatatii pe ansamblu.
De asemenea, ei sunt factorii care pot fi cel mai bine tinuti sub control. Stilul de viata include seturi de
conduita ce afecteaza in mod diferit zona de actiune sau viata unei persoane.
Componentele stilului sde viata sunt stilul de lucru, stilul de recreere, stilul de distractie, stilul de
comunicare, stilul de relationare, stilul de cunoastere, stilul de consum, stilul de alimentatie si stilul de
ecologie.
Desi stilul de viata este complex, totusi acesta se situeaza sub controlul personal si este dictat de
capacitatea de a alege in mod amplu fapt care poate fi un beneficiu asuapra vietii si sanatatii persoanei.

4
 2.2 . Regimul alimentar echilibrat
Alimentatia reprezintă un obicei necesar supravietuirii, dar, în acelaşi timp, atât de periculos dacă
este realizată in mod necorespunzător. In acest sens, să ne amintim un proverb egiptean care spune:
,,Jumătate din ceea ce mănânci te ajută să trăieşti; cealaltă jumătate
îl ajută pe doctorul tău să trăiască". Trebuie, astfel, sã intelegem că in
farfuria din fata noastră se ascunde atât secretul tineretii şi sănătății, cât
şi demonul imbătrânirii şi îmbolnăvirilor. In ceea ce priveşte
alimentatia, sunt importante câteva întrebări: Ce? Cât? şi Când
mâncăm?
La primele două întrebări trebuie să răspundem astfel încât să
asigurăm un aport cantitativ (necesar caloric) şi calitativ (principii
nutriti-ve), adecvat fiecărei persoane. Trebuie întotdeauna să se asigure
un echilibru între glucide, lipide, proteine (vitamine, săruri minerale). Figura 2 Alimentația corectă

Sursele de glucide sunt reprezentate de: cereale şi produse din

cereale (faina, pâinea, mălaiul, pastele făinoase, grişul, orezul etc.), legumele, fructele, zahărul si
produsele zaharoase.
Lipidele vegetale sunt uleiurile de floarea-soarelui, de măsline, soia, iar cele animale sunt untul,
smântâna, friş ca, untura, gălbenuşul de ou, caşcavalul
Alimentatia trebuie să fie combinată in părti egale cu proteine vegetale din cereale (orez, pâine,
paste făinoase, legume) şi proteine animale (carne, lapte, brânză, ouă) Când mâncăm şi, mai corect, de
câte ori mâncăm? Este recomandat să ne asigurăm trei mese principale si două gustări, iar repartitia
necesarului caloric pe mese trebuie să fie : dimineata - 15-20 % , la amiază - 40-45 % seara - 15-20 % și
câte 10 % la gustări .
Se recomandă respectarea orelor fixe de masă şi evitarea ,,ciugulelilor" pentru a respecta fiziologia
digestivă: ultima masă se va lua cu 2-3 ore înainte de culcare, pentru a asigura digestia şi odihna noaptea.
Principalul lucru este de a nu face abuz. Mâncati doar atât, după cum doriti, dar nu vă fortati. Este
de dorit să vă ridicati de la masă cu un sentiment uşor de foame. Dar cel mai important este - a manca
echilibrat: proteine 1,5 g/kg corp, grăsimi - 1 g/kg corp şi glucide -5 g/kg corp. Reţineti, dacă în scopul de
a pierde din greutate, renuntati la unul din componentele indicate, mai devreme sau mai târziu organismul
vă va aminti de acest lucru prin diverse afectiuni. Reducerea considerabilă a carbohidratilor te face
letargic, iritabil, nefericit.

5
 Alimentati-vă corectă-obezitatea, inclusiv cea sub formă ,, latentă", este cauza aparitiei multor
boli. Dar nici greutatea sub normă nu este mai bună. Dacă decideti să pierdeti în greutate, luati în
consideratie faptul că medicamente eficiente pentru slăbit şi regimuri alimentare care au rezultate există,
dar recomandarea acestora trebuie să vină doar de la un medic calificat.
Iar pentru cei care nu suferă de obezitate pronuntată, dieta cea mai bună - mâncati tot ce doriti (cu
exceptia alimentelor contraindicate din cauza unor boli cronice). Incercati să consumati mai putină sare,
grăsimi, dulciuri, in schimb
mâncati mai mult peşte si alte
produse ale mării, verdeturi,
fructe, legume. Persoanele
sedentare consumă (si ar trebui
să consume din produsele
alimentare) nu mai mult de
Figura 3 Alege alimentele corect
2.000-2.500 de calorii pe zi si, totodată, este necesar a vă asigura că
produsele alimentare au o componentă completă.
Prelucrarea termică a alimentelor are un rol important.Astafel se recomandă prepararea
alimentelor prin fierbere, înabuşire, coacere, şi nu prin prájirea în grăsimi. Fructele şi legumele se
recomandă a fi consumate preponderent proaspete. Trebuie să evităm produsele care, in exces luate, pot
dauna grav sănătătii: grăsimile, dulciurile, alimentele fast-food şi băuturile racoritoare. Totodată, trebuie de
evitat consumul de alcool, deoarece, dacă în cantităti mici, poate avea efecte favorabile în anumite
circumstante, in cantitati mari pot avea cosecinte devastatoare asupra sanatatii fizice si psihice a fiecaruia.

2.3. Activitatea fizică.

Exercitii fizice de dimineată. Faceti-vă regulă - în fiecare dimineată, pentru 10-15 min, să vă
ocupati cu exerciții de înviorare. Nu este necesar să vă ocupati
ore intregi, sau să antrenati toate grupele musculare, dar mişcările
în ritm de dans sub o muzică preferată pot da un efect neaşteptat
de puternic. E de preferat ca măcar două ore pe săptămână să
faceti o activitate fizică, care vă va ajuta mult. Indiferent unde vă
veti ocupa - plimbare în jurul unui lac în apropiere, veti înota
într-o piscină, sau o plimbare cu bicicleta principalul lucru -
activitatea fizică
Figura 4. Mișcarea contează pentru
sănătatea nostră

6
 Mai mulă activitate- un mod de viată lipsit de activitate
fizică accelereaza distrugerea organismului. Mergeti mult pe jos
(medicii deja au încetat să recomande alergarea ca un sport
ideal). Apropo, la ce etaj locuiti? Poate renuntati la lift? O
modalitate bună de a combina utilul cu plăcutul este vizionarea
televizorului, aşezat pe o bicicletă stationară sau în picioare pe o
bandă de alergare care simulează urcatul scărilor.
Importanta exercitiului fizic-exercitiul fizic are o serie
de efecte pozitive: determină scăderea ponderală cu mentinerea
musculaturii; reduce obezitatea abdominală, reduce riscul de
Figura 5. Importanța exercițiului
aparitie a diabetului zaharat de tipul 2 si a bolilor
fizic
cardiovasculare .Pentru a fi eficient, este bine ca exercitiul fizic
să se efectueze regulat (de 4-5 ori/säptămâna), se recomandă să dureze 30-50 minute şi să fie de
intensitate moderată (mers pe jos rapid, dans, îngrijirea propriei grădini etc.). Exercitile fizice aerobice,
dinamice, cu implicarea multor grupe musculare (inot, tenis, gimnastică ) efectuate regulat, duc, de
asemenea, la reducerea masei adipoase
Importanţa unui somn odihnitor-somnul normal are rol în reflectarea metabolică (durata
somnului este direct proportională cu rata metabolismului) în conservarea energiei şi in consolidarea
amnezică. Pentru desfaşurarea unei activităti fizice şi psihice normale, sunt necesare 8 ore de somn pe zi
cu respectarea ritmului somn-veghe.

2.4. Întărirea-călirea organismului pentru sporirea rezistenței

Călirea organismului inseamnă mărirea rezistentei organismului la orice factori de mediu care
cauzează stres şi tensiune. Aceşti factori includ temperaturi joase şi umiditate ridicată, schimbări bruşte de
presiune baro metrică. Cu toate acestea, cel mai important rămâne a fi protectia de răcire excesivă. Metodele
de protectie împotriva răcelii sunt bine cunoscute soarele, aerul şi apa, combinate cu exercitiile fizice.
Călirea ar trebui să fie practicată constant şi conştient, adică în fiecare zi.
Întărirea sistemului imunitar-numai nu cu imunomodulatoare: acestea pot fi administrate în
sezonul de toamnă-iarnă pentru prevenirea şi tratamenetul,bolilor respiratorii acute. Spalati-vă cu apa
rece,faceţi duş contrast.O modalitate eficientă de a consolida sistemul imunitar este consumul regulat al
produselor lactate cu bacterii bifidus: acestea vor normaliza componenta microflorei şi, prin urmare, nu
numai cã vor îmbunatăti activitatea stomacului, dar, de asemenea, vor stimulta sistemul imunitar.

7
 2.5. Abandonarea obiceiurilor nocive.
Dintre obiceiurile nocive, cele mai frecvente sunt consumul
de alcool şi fumatul. Fumatul pune in pericol mai multe organe
vitale. Fumătorii sunt dispuşi la un risc de boli pulmonare, precum
şi cu risc ridicat de boli cardiace coronariene şi accident vascular
cerebral. Tigările accelerează îngustarea arterilor,reducand
continutul de oxigen din sânge cu 15 % , și provoacă , astfel ,
congestionarea lumenului sistemului vascular.
Nici alcoolul nu este mai putin dăunător organismului. Cei
care abuzează de el fac tensiune arterială şi insuficientă hepatică. Fig 6. Renunță la fumat!
Alcoolul şi tutunul afectează în mod negativ şi organele de
reproducere si poate provoca anomalii grave în dezvoltarea lor, mai ales dacă mama fumează şi bea.
Lăsati fumatul. Dacă dvs., la fel ca Mark Twain, ati renuntat la fumat deja de 20 de ori – încercaţi
şi a douazeci si una dată. Fumatul poate duce nu numai la aparitia cancerului( şi nu doar la cel pulmonar),
dar, de asemenea, la bronşită cronică obstructivă. Renuntarea la fumat sau, cel putin reducerea numărului
de tigări minimalizeză probabilitatea de dezvoltare a bolilor.

2.6. Igiena generală a corpului.

Igiena corpului se concordeaza cu activitatea corecta a organismului, duce la imbunatatirea
schimbului de substante, circulatiei sangvine, digestiei alimentare, respiratiei, dezvoltarii posibilitatilor
fizice si intelectuale a omului.
De mare importantă este puritatea pielii Omul respiră nu numai prin plămâni, dar, de asemenea, prin
piele. Se spune că unul dintre conducătorii unei tări africane, cu bogătie
de nedescris, a ordonat să i se acopere trupul cu o solutie de praf de
aur. O zi mai târziu, a murit de sufocare.
Igiena personală este fundamentul sănătătii fiecăruia dintre
noi, si primul pas bine ales este întretinerea corpului în curătenie Igiena
pieli, îngrijirea corporală, spălatul regulat pe mâini şi duşul zilnic toate
acestea ne ajută să mentinem echilibrul sănătos.
Amintiti-vă că praful de 10-20 se contine mai mult în cameră
decât în curte. De aceea este important curatenie umedă regulat. în
acelaşi timp, de 20 de ori e mai ieftină igiena orală a dintilor decât
tratamentul bolilor dentare. La fiecare 8-12 săptămâni, ar trebui să
Fig 7. Igiena corporală
schimbati periuta de dinti.

8
 Câteva practici de igienă personală, o mare parte din ceea ce ne spunea mama:
l. Spălarea frecventă a corpului; a mainilor, în special, iar după folosirea toaletei obligatoriu,
întotdeauna
2. Spălarea dintilor macar de 2 ori pe zi,daca nu de fiecare data dupa luarea mesei
3. Spalarea parului ori de câte ori consideri că e necesar.
4. Sálarea frecventă a mâinilor si picioarelor.
5. Spalarea urechilor atât la exterior, cât şi în interior, în canalul auditiv.
6. Folosirea lengeriei curate si schimbarea ei frecventa
7. Păstrarea curăteniei hainelor.
8. Evitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urină, vomã)
9. Evitarea mâncatului cu mâinile murdare.
10. Acoperirea gurii cu o batistă în momentul tusei sau strănutului
11. Evitarea băgatului degetelor în nas.
12. Evitarea atingerii fetei cu mâinile murdare.
13. Evitarea rontăirii unghiilor
14. Evitarea lingerii degetelor pentru numărarea banilor sau răsfoire.
15. Păstrarea curăteniei zonei de locuit.

9
 III. CONCLUZII

1.Un stil de viaţă sănătos înseamnă mai mult decât un set de reguli pe care să le urmăm pentru
a evita anumite boli. Modul sănătos de viaţă ne ajută să clădim o lume în care ne atingem potenţialul
maxim, atât din punct de vedere fizic cât şi emoţional. Nu oricine poate avea un trup perfect, dar
oricine poate avea o sănătate bună, o greutate optimă şi o stare de spirit potrivită.
2. Sănătatea este bunul cel mai de preț al omului și păstrarea ei depinde esenţial de modul de
viaţă,de felul în care ştim să ne îngrijim de ea. Sănătate este bine să o păstrezi, atunci când o ai, pentru că
odată pierdută, uneori este foarte greu să o recaştigi.
3. Modul sanatos de viata este notiunea ce caracterizeaza particularitatile vietii de fiecare zia
oamenilor (munca, traiul) formele de folosire a timpului liber, satisfacerea necesitatilor moralesi
spirituale, participarea la viata politica si publica, normele de coinduita, promovarea sanatatii.
4.Un element de bază al modului sănătos de viaţă este alimentaţia. Alimentaţia echilibrată
contribuie la menţinerea unui corp şi a unei minti sănătoase. Echilibrul înseamnă moderaţie, alegeri
potrivite şi respectarea unui set minim de reguli.O alimentaţie sănătoasă are la bază un consum ridicat de
fructe şi legume (de minim 5-6 ori pe zi), cereale integrale, grăsimi sănătoase (Omega-3, provenite
în mare parte din peşte gras) şi carne slabă” Astfel, păstrăm o varietate de substanţe nutritive, un nivel de
calorii redus, ceea ce duce la controlul greutăţii, al colesterolului şi a tensiunii arteriale.
5.Un element esential al modului sănătos de viață este mişcarea, lipsa acesteia ducând la o
multitudine de probleme. Exerciţiul fizic ne ajută să menţinem în formă inima, sistemul circulator și
plămânii, să ne protejăm articulaţiile, dezvoltând musculatura sau să ardem caloriile în exces.
6.Un factor important al modului sănătos de viață este odihna, somnul fiind indispensabil. Lipsa
acestuia sporeste riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare. Fără somn, organismul nu îşi recapătă
energia necesară, iar antrenamentele nu sunt atât de eficiente.
7. Un stil de viaţă sănătos înseamnă sa facem zilnic alegeri sănătoase. Ceea ce nu este deloc uşor,
dar cu voinţă şi perseverenţă putem reuşi. Trebuie doar să ne dorim suficient de mult acest lucru!

10
 IV. BIBLIOGRAFIE

1. Aşevschi Valentin,Crivoi Aurelia-Sanologie şi Ecologie umană

Chişinău USPEE ,,C.STERE” , 2014 (pag 13-67)
2. Tălămbuţă Nina ,,Sanologie,, (curs,tema nr 1)
3. Ziarul ,,Timpul,, SĂNĂTATEA STĂ ÎN MAINELE NOASTRE
4.https://studentus.md/featured/reusita-modului-sanatos-de-viata-pentru-un-student/
5.http://www.referatele.com/referate/medicina/online4/Igiena-personala-a-corpului--
imbracamintei--incalamintei--somnului--locuintei-referatele-com.php
6. http://www.danone.ro/sanatate-din-interior/stil-de-viata-sanatos/

11