| Deo as Mistalogié Nomar FATA BAZELE MISIUNII CRESTINE Status questiones Ne aflam la inceputul secolului al XXI-lea in fafa unor condifii de viags din ce in ce mai diverse, iar ceea ce ne-a provocat de-a lungul secolului XX pare c& nu si-a gasit inca salasul, iar omul modem inc’ eziti daci s& continue sau nu pe drumul unei moderititi fara Dumnezeu sau sa isi reia legaturile cu venerabile instituyii sau traditii care au fost active in viata strabunicilor si care au ridacinile in puterea transformatoare a Evangheliei lui Hristos. Privind cu atentie la noile conditii pe care le parcurgem, credem c& ¢ nevoie si him in calcul faptul c mu mai suntem aga de separati precum eram cu doud sute de ani in urm&, c& datorita progresului stiintific se vorbeste pe bund dreptate de un sat global si in aceast -apropiere” se afla diverse religii, 0 multiculturalitate si alte ideologii care ne provoacé zilnic existenta, Mijloacele mass-media ne descoperd fapte incredibile pe care omul modern le Bandeste si le pune in practic8, de la rizboaie pentru o mizi minoré, mergand pan’ la o lupti acerbi impotriva Bisericii, Daca acum un secol lupta unot ideologii sau persoane ‘impotriva Bisericii se ducea intr-un mod diluat, ascuns, astizi acest lucru se face pe fata sub diverse stindarde, fie al drepturilor omului, fie al laici cA in fata acestor noi situatii trebuie sa fim pregatiti si sk rispundem adecvat, stiind c& misiunea nu e anoastra, ci a lui Hristos ‘itii sau al altora. De aceea considerim Unii afirm’ pe bund dreptate faptul c& crestinismul nostra nu mai e cognoscibil in termeni locali, devreme ce informatia circuld cu viteze mari, omul c&litoreste frecvent la distange mari si interesul pentru religie ¢ in scAdere. De aceea acest interes special pentru 0 viafa religioass trebuie actualizat de oamenii Bisericii (magisteriu) si readus, atunci cand a deviat, pe fagasul consacrat, de aceea teologia misiunii e chemati si nu mai exprime crestinismal doar in termeni locali, Biserica fiind si universala si local in acelasi timp. Acestlucru nu poate fi indeplinit decat de persoane cu o chemare special si care se face cu pasiune misionar’, in scopul de a clarifica obiectivele misiunii Bisericii in acord cu Sfanta Scriptur’, dar finand cont de noile condifii de viat& pe care le traim. fn sensul implinirii poruneii Mantuitorului lisus Hristos de A-l face cunoscut tuturor neamurilor e nevoie de o reconsiderare a resurselor de care dispunem. Cuvantul misiune nu se regiseste in Sf. Scriptura, iar iezuifii sunt cei care I-au folosit prima dat pentru a desemna rispandirea crestinismului in afara Bisericii Romano-catolice!, din directia Europei occidentale citre alte zone din afara acesteia inclusive in zonele cAstigate de Reforma. Studiul misiunii sau misiologia, ca disciplina academic? a fost instituit destul de tarziu in scolile teologice, abia in secolul XDG, dar fri indoialA se poate afirma faptul c& aceasta isi are r&dicinile in insisi practica misionar& a Bisericiit, Ceea ce este considerat astazi ca fiind parte a unui sistem misionar si care este predat ca atare in cursurile de misiologie, se giseste din belsug in Sfanta Scriptura, de aceea este adevarat cand se spune pe buna dreptate ci intreaga Scriptura este o carte misionara® prin excelenta. Orice incercare de a vorbi despre misiune sau despre bazele biblice ale acesteia este gi trebuie si se fundamenteze in opera mantuitoare a lui lisus Hristos, mai bine spus in caracterul misionar al lucrarii lui Tisus Hristos®, Este, fara indoialS un fapt, acela c& misiunea Bisericii igi are fundamentul in lucrarea Sfintei Treimi si este reflectaté ca atare in Sfanta ' Michael W, Goheen, Bible and Mission, Missiology and Biblical Scholarship in Dialogue, in Stanley E. Porter, Cynthia Long Westfall (eds.), Christian Mission: Old Testament Foundations and New Testament Developments, Wipf and Stock Publishers, Pickwick Publications, 2010, p. 211. Michael W. Goheen, The Role and Identity of the Church i the Biblical Story. Missional by Its Very Nature, in Stanley E. Porter, Cynthia Long Westfall (eds.), The Church, Then and Now, Wipf and Stock Publishers, Pickwick Publications, McMaster Divinity College Press, 2012, pp. 187-215. 2 Pr. Mihai Himcinschi, The Christian Missionary Testimony in Today's Society, rev. ,Altarul Reintregirii”, XIV, Nr. 1, ianuarie-aprilie, 2008, p. 112 2 Dupa unii misiologi prima catedré de mistologie a fost creat in anul 1867 in cadrul New College, Edinburgh, un colegiu evanghelic din Scotia si a fost condus de profesorul Alexander Duff, (Pentru ‘mai multe date in acest sens vezi: Andrew F. Walls, Missiological Education in Historical Perspective. The Collapse of Mission Studies in Scotland, in volumul editat de J. Dudley Woodberry, Charles van Engen, Edgar J. Elliston, Missiological education for the Twenty-first Century, The Book, the Circle and the Sandals. Essays in Honour of Paul E. Pierson, ed. Wipf & Stock Publishers, 2005, pp. 17). Alti istorici ai misiologiei il considera pe profesorul Gustav Traugott Leberecht Wameck de la Universitatea Halle, Germania, ca fiind primul fn sfera protestanta care a condus o catedrd de misiologie incepand cu anul 1897 si pan& in 1908 (Hans-Werner Gensiche, “Warneck, Gustav,” in Biographical Dictionary of Christian Missions, ed. Gerald H. Anderson (New York: Macmillan Reference USA, 1998, pp. 718). + CE. Christopher J. Wright, The Mission of God: Unlocking the Bible's Grand Narrative, ed. Grand Rapids, Michigan, 2006 5 Cl. Martin Kahler, Sdlviften zur Christologie und Mission, Munchen, ed. Kaiser Verlag, 1971 apud Christopher J. Wright, idem © David J. Bosch, Transforming Mission: Paradigm Shifts in Theology of Mission. Ttoentieth Anniversary Eadition, Foreword by William R. Burrows, ed, Orbis Books, Maryknoll, New York, 2011, p. 19 2Scriptura, asa cum citim in textele redactate de cei patru evanghelisti dar si de c&tre Apostolul Pavel, motiv pentru care unul dintre cei mai mari misiologi, profesorul David J. Bosch’ le aduce aminte occidentalilor despre caracterul misionar al Noului Testament, despre originile trinitare ale misiunii dar si despre faptul c& misiunea (studiul misiunil) este mama teologiei”®, primul teolog care a afirmat acest lucru a fost germanul Martin Kahlerin 1908, Se ingelege de aici cd misiunea este de aceeasi varsta cu Biserica si ci este legati de Sfanta Scriptura, nu ne putem imagina o Bisericd fari Scripturé si nici o Scripturd al carei Duh si nu actioneze in corpul membrilor ei. Biserica este viata Duhului Sfant in istorie si nu se poate concepe un duh care nu da viafi, care nu lucreaz4 in ansamblul Corpului lui Hristos’, Biserica e un organism viu care se extinde, Ea este alcdtuita din madulare ~ cler si credinciosi -care constituie Trupul tainic al lui Hristos, acest Trup este condus de Hristos Cel care este Capul ei. Vom putea observa ca Biserica are un mandat de extindere de la care nu se poate abate, aceast viaf in Duhul Sfant pe care Mantuitorul a facut-o posibili prin Jertfa Sa de pe Golgota, trebuie sd iradieze din ct mai multe persoane. Scriptura - daca ne referim mai ales Ia Noul Testament - a fost agezati in scris in interiorul Bisericii de c&tre cei mai experimentati oameni ai Bisericii despre care exista un consens in a spune c& au fost cei mai mari misionari, e vorba de sfinfii Apostoli, de evanghelisti si de tofi cei care in petioada apostolicd au zidit temelia Bisericii in Duhul lui Hristos. Lucrarea misionara a fost continuata de sfintii Paringi care au primit acelasi Duh misionar si care au mérturisit pe acelasi Hristos pe care Tatal L-a trimis in lume si ne méntuiasca. Daca vom dezvolta mai departe aceasta tez%, vom descoperi c& exist o distinctie ‘intre misiune in general si evanghelizare; este ceea ce descoperim frecvent in lucrérile protestante, care opereazi cu aceasti distinctie, considerand ci misiunea este mai larg decat evanghelizarea. David Bosch considera cA misiunea cuprinde toate sarcinile pe care Tisus Hristos le-a dat Bisericii pentru méntuirea omului si imbracé toate activitatile care conduc la eliberarea"” omului din robia pacatului prin mijlocirea lui Hristos in Biserica””. ” David J. Bosch, Op. cit, p. 22 "Ibidem, p15 * Pr, Mihai Himeinschi, Doctrina trinitard on fundament misionar. Relatia Dulsului Sfint eu Tat si cu Fiul ins teologia rastriteand gi apuseani.Implicatile doctrinare gi spirituale ale acesteia, Ed. Reintregirea, Alba ulia, 2004.Vezi si Idem, Biserien in societate, Agpecte misionare ale Bisericii tx socitatea contemporand, Ed. Reintregirea, Alba Iulia, 2006, ‘Pr, Mihai Himeinschi, Misiunen baptismald ca infiere duhovnicenscd si fundament al identitat crestine, rev. ,Altarul Reintregirii” Anul XVI, Nr. 1, ianuarie-aprilie, 2011, p. 53-72 " David J. Bosch, Idem, p. 41