Producerea rasului…

Cortex motor

Cortex Cortex
prefrontal vizual

Cerebel
Ganglioni bazali
Hipotalamus
Sistem Sistem piramidal
Trunchi cerebral
limbic
 Rasul: De ce si cum radem?
Raspunsuri din psihologia evolutionista
“Rasul este parte a vocabularului
uman universal. Toti indivizii
speciei umane pot sa inteleaga
rasul. Spre deosebire de limbile
engleza, franceza sau swahilii,
rasul nu trebuie invatat. Ne
nastem cu capacitatea de a rade”

Robert Provine, 1999.

Apropierea de un grup de persoane – zgomot de fond
“hahaha” (seamana cu un cor de pasari sau lemuri de
Madagascar)

- de cele mai multe ori, se raspunde tot prin “hahaha”-

cor de Homo sapiens (Provine, 2004).

Rasul este extrem de comun – ciudatenia fenomenului

(schimbari de expresie, postura etc.) este diluata de
familiaritate.
Rasul – ne dezvaluie ca mamifere sociale – adevarata
provocare adusa ipotezei ca suntem fiinte rationale, cu
posibilitate de control constient al comportamentului
(Provine et al., 1999).
Rasul – fenomen extrem de comun – paradoxal - putin studiat, mai
ales din perspectiva functionalitatii (functie proxima si functie
ultima).

Cautari bibliografice – abordarea evolutionista a rasului – Robert R.

Provine (Maryland University) – din 1989 – prezent.

Studiu urias (Provine, 2004) – in spiritul lui Jane Goodall –

observarea ocurentei rasului in situatii ecologice – context social –
peste 1200 de instante (grupuri umane in mall – grupuri academice,
reuniuni studentesti etc.).

Variabile: - genul si varsta speaker-ului (persoana care vorbea

inainte de aparitia rasului), genul si varsta audientului, tipul de ras si
zambet (spontan versus deliberat), tipul de comentariu dinaintea
rasului (cu continut umoristic sau nu).
Rezultatele studiului lui Provine (2004):

- rasul nu este indus intotdeauna de umor (continutul umoristic al

discursului) – numai 10-15% din comentariile care precedau rasul erau
umoristice.

- vorbitorii au ras semnificativ mai mult decat audientii

- cele mai multe comentarii pre-ras – pareau fragmente din “an

interminable television comedy scripted by an extremely ungifted
writer” (Provine, 2004)

Stimulul necesar pentru ras pare sa nu fie gluma (umorul), ci

prezenta unei alte persoane.

Rasul = vocalizare sociala.

Rasul – vocalizare sociala:

- rasul este semnificativ mai frecvent in situatii sociale decat

solitare

- indiferent de cat de fericiti ne simtim, rasul este un semnal

transmis catre ceilalti (the others) – rezultate in acord cu efectul
audientei in exprimarea afectelor pozitive (Russell & Fernandez-
Dolls, 1997).

Provine, 2008: Mai mult ras in viata noastra? Mai degraba mai multi
prieteni decat o comedie pe un dvd, singur acasa (alternativa: comedia
vazuta cu prietenii).
Rasul – diferente sexuale:

Provine (1993) – ambele sexe rad mult – dar, in conversatiile

intersexe, femeile rad mai mult decat barbatii (“…women do most of
the laughing, while males tend to do most of the laugh getting”).

Grammer & Eibl-Eibesfeldt (1990) – la femei, rasul in timpul unei

intalniri coreleaza pozitiv cu interesul sexual fata de partener.
Barbatii - interes mai crescut fata de femeile care rad in prezenta
lor.

- simtul umorului – atribut pe piata matrimoniala – femeile cauta

barbati “cu simtul umorului”, iar barbatii specifica “umorul” la
atributele autodescriptive. Dar…femeile nu cauta “the giggly guys”, ci
barbatii care le fac sa rada (Provine, 1993).

Diferentele intre sexe si functia sociala a rasului – potentiala

valoare adaptativa? Impact asupra succesului reproductiv
(fitness)?
Rasul – abordare evolutionista:

- analiza contextului in care apare un comportament – cale

de abordare a functiei acestuia (Hinde, 1975).

- studiu recent – Mehu & Dunbar (2008). Naturalistic

observations of smiling and laughter in human group
interactions .

- identifica trei arene sociale de studiu al functiei rasului –

toate trei relationate direct si indirect cu succesul
reproductiv.
Rasul – abordare evolutionista (Mehu & Dunbar,
2008):

1. Ipoteza reclamei sexuale (the sexual advertisement

hypothesis)

2. Ipoteza competitiei sociale (the competition

hypothesis)

3. Ipoteza cooperarii (the cooperation hypothesis)

1. Ipoteza reclamei sexuale (the sexual advertisement
hypothesis)

- literatura de specialitate: rasul si zambetul – rol in procesele

de cautare si gasire a partenerilor sexuali (mate-choice).

Predictii:

Zambetul si rasul ar trebui sa varieze in functie de compozitia

sexuala a grupului: ratele de display ar trebui sa fie mai mari in
grupurile mixte decat in grupurile uni-sex.

- in grupurile mixte, zambetul si rasul ar trebui sa fie

directionate preferential spre indivizi ai sexului opus.

- varsta de manifestare a acestor comportamente in context

sexual ar trebui sa fie diferita la cele doua sexe: femeile tinere
manifesta aceste comportamente mai mult decat cele in varsta;
la barbati, comportamentele nu ar trebui sa fie relationate cu
varsta.
1. Ipoteza reclamei sexuale

Rezultate - rata de manifestare a zambetelor si rasului

(comportamente spontane):

- la barbati: nu exista diferente intre grupurile mixte si cele

uni-sex

- femeile rad semnificativ mai mult in grupurile mixte decat in

grupurile unisex.

- indivizii tineri rad mai mult decat indivizii maturi/varstnici

- in grupurile mixte, femeile tinere rad mai mult decat femeile

mature/varstnice.

- barbatii nu rad mai mult daca creste compozitia feminina a

grupului.

Rasul – potentiala componenta a repertoriului comportamental

sexual feminin in procesul de mate-choice.
Rasul – abordare evolutionista (Mehu & Dunbar,
2008):

1. Ipoteza reclamei sexuale (the sexual advertisement

hypothesis)

2. Ipoteza competitiei sociale (the competition

hypothesis)

3. Ipoteza cooperarii (the cooperation hypothesis)

- 2. Ipoteza competitiei sociale (the social competition
hypothesis)

Zambetul si rasul – potentiala functie in recunoasterea si

semnalizarea relatiilor ierarhice dintr-un grup, scazand riscul
conflictelor directe, reconciliere, formare aliante (ex.
Manifestarile faciale ale cimpanzeilor – comunicarea pozitiei
submisive).

Observatii la copii (Schneider & Josephs, 1991) – interactiuni

competitive – “losers smiled and laughed more than winners”

Platow et al. (2005) – rasul persoanelor din interiorul uni grup

are un impact pozitiv mai puternic asupra evaluarilor subiective
decat rasul persoanelor care nu fac parte din grup (out-group).

EEA actual – supra-aglomerari urbane – rasul si zambetul –

potentiale strategii de coping cu tensiunile sociale.
EEA ancestral si EEA actual (post-EEA)
- 2. Ipoteza competitiei sociale intrasexuale

Predictii:
Varsta = indicator al statutului social. Daca zambetul si rasul
functioneaza ca semnale de recunoastere a statutului dominant, in
grupurile mixte de varsta (mixed-age groups), indivizii tineri ar
trebui sa manifeste aceste comportamente mai des decat cei maturi.

Rezultate: femeile tinere zambesc spontan mai mult decat cele

mature in grupurile mixte de varsta. La barbati – efectul varstei s-a
observat si la nivelul zambetului si rasului deliberat (tinerii zambesc
deliberat mai mult decat adultii – in grupurile mixte de varsta).

b) In grupurile mixte sexual, zambetul si rasul ar trebui sa fie

directionate preferential spre indivizii de acelasi sex.

Rezultate: Zambetele si rasetele au fost directionate preferential

spre acelasi sex in grupurile mixte sexual, numai la barbati. La femei
– nu s-au observat preferinte fata de sexul persoanelor cu care rad.
Rasul – abordare evolutionista (Mehu & Dunbar,
2008):

1. Ipoteza reclamei sexuale (the sexual advertisement

hypothesis)

2. Ipoteza competitiei sociale (the competition

hypothesis)

3. Ipoteza cooperarii (the cooperation hypothesis)

- 3. Ipoteza cooperarii sociale (the cooperation hypothesis)

Zambetul si rasul – potentiala valorare in formarea coalitiilor

intrasexuale pentru controlul resurselor socio-economice (ex. Femei –
controlul agresivitatii masculine).

Predictie:
Indiferent de compozitia pe varsta a grupurilor mixte, zambetele si
rasetele ar trebui sa fie directionate spre indivizi de acelasi sex.

Rezultat (vezi si ipoteza anterioara):

in cazul zambetelor spontane – ipoteza este sustinuta. Nu este
sustinuta pentru zambetele deliberate si pentru rasete. Femeile rad
la fel fata de barbati si femei, iar barbatii tineri rad mai mult in
prezenta barbatilor maturi (se sustine competitia sociala).

Atentie: nu s-a luat in calcul o variabila IMPORTANTA – orientarea

sexuala! S-a facut asumptia heterosexualitatii… (limita a studiului).
Rasul – abordare evolutionista (Mehu & Dunbar,
2008) – take home message:

- rasul – importanta probabil mai mare in reglarea relatiilor

intrasexuale.

- rasul – potential component al repertoriului sexual feminin in

procesul de mate-choice (efect direct asupra fitnessului).

- posibile moduri prin care rasul afecteaza relatile sociale (to

be tested): contagiunea emotionala, facilitarea sociala, presiunea
grupului etc.

Functia de baza a rasului pare sa fie cea de a modifica starea

afectiva a ascultatorului, mai degraba decat de a comunica
informatii despre emitator (Owren & Bachorowski, 2003).
Rasul spontan – semnal onest si costisitor:

- Provine (2000) – rasul, la fel ca si plansul, este greu de produs la

comanda. Eroare adesea comisa in studiul umorului si a rasului –
asumptia de intentionalitate (rasul este controlat voluntar).

Rasul - raspuns neplanificat la o varietate de stimuli, prin care sunt

exprimate onest afectele.
Rasul la cimpanzei, bipedalismul si evolutia vorbirii:

- productii sonore asemanatoare rasului apar si la alte specii – in timpul

jocului, gadilatului, grooming-ului reciproc – la primate (cimpanzei,
gorile etc.) – rasul apare ca vocalizare unica pe inspiratie / expiratie; la
om – mai multe vocalizari / inspiratie / expiratie.

Trecerea la bipedalism – eliberarea cutiei toracice – permite mai multe

vocalizari / respiratie si o mai buna coordonare mers-respiratie-
vocalizare.
Gadilatul, jocul social si evolutia sinelui

Gadilatul – cel mai sigur si vechi stimul declansator al rasului.

- probabil sursa celei mai vechi glume – jocul “I’m going to get you” –
jocul intalnit la om si alte animale, in special primate (mame-pui, pui-
pui).

Functia primara a gandilatului – posibila explicatie: comportament

ancestral – mecanism reflex de aparare a corpului fata de stimuli
externi (atingerile parazitilor externi, pradatori etc.).

I’m so gonna get you…and tickle

you to death!
Gadilatul – forma primara si universala de facilitare a interactiunii
sociale – jocul social - interactiunea cu bebelusii – raspunsul: ras.

Gadilatul – studiu Provine (2000) – sample size N=421 – ocurenta

gadilatului (gadil si sunt gadilat) coreleaza semnificativ cu nivelul de
familiaritate (rude, prieteni, iubiti).

Ni se intampla foarte rar sa fim gadilati pe strada sau in baruri de catre

oameni complet necunoscuti…

Lupta prin gadilat (tickle battle) – forma benigna de conflict uman -joc
social si sexual.
 .

Cortex
somatosenzorial

Cerebel

Cand ne auto-gadilam, cerebelul trimite informatie

precisa cortexului somato-senzorial despre pozitia tintei
de gadilat – stim unde si ce senzatie sa expectam.
.
Gadilatul – permite abordari noi ale conceptului de self (sinele) - dincolo
de teoriile din sfera psihologiei personalitatii – lupa de analiza poate fi
mutata spre zona mecanismelor neurale.

Nu ne putem gadila singuri – necesitatea contextului social “…solo tickle

is even emptier than solo sex” (Harris, 1999).

Gadilatul necesita o alta prezenta – nonself, alteritate, inca cineva – o

entitate animata care atinge suprafata tegumentului tau.

Stimulii tactili produsi de noi insine pe suprafata corpului nostru – nu au

efect de gadilare – efectul se pare ca este blocat la nivel de cerebel
(Blakemore, Wolpert & Frith, 1998). Daca nu s-ar intampla asta, ne-am
gadila continuu la fiecare atingere, chiar si accidentala – nu am mai putea
percepe alti stimuli din mediu.

Stimulii tactili – potential proxy ancestral pentru discriminarea sinelui de

non-sine.
Rasul – permite cercetari de frontiera

- rasul puncteaza vorbitul – exista diferentiere temporala intre

vorbit si ras – mecanisme neurale diferite?

- contagiunea rasului – tendinta imperioasa de a rade cand se

percepe rasul (numai rasul autentic, spontan, nu cel deliberat).
Intrebari: exista un brain-detector al onestitatii rasului? Daca
da, cum initiaza rasul la nivel de individ receptor?

- rasul este universal si stereotip – dar exista variatii individuale,

contextuale, lingvistice, culturale etc. Putem identifica indicatori
ai normalitatii rasului? Implicatii pentru psihopatologie.

- si multe altele…inclusiv trezirea lui Buddha din noi☺

☺
Speaker says:
thanks for your attention!