1.

Conflictul de legi a normelor materiale străine care constituie lex causae se rezolvă:
a. prin aplicarea normelor forului;
b. prin aplicarea legii noi;
c. prin aplicarea dispoziţiilor dreptului tranzitoriu străin;
d. se poate invoca ordinea publică.

2. Conflictul de legi interpersonal se rezolvă:

a. prin aplicarea normelor religioase;
b. prin aplicarea normelor civile;
c. prin aplicarea regulii conflictului de legi propriu-zis.
Răspunsuri întrebări grilă: 1. c), 2. c).

1. Calificarea instituţiilor juridice necunoscute forului se face după:

a. legea forului;
b. legea care are cele mai stranse legaturi cu situaţia respectivă;
c. sistemul de drept care le reglementează.

2. Retrimiterea de gradul I este:

a. aceea făcută de sistemul de drept străin la legea forului;
b. sistemul de drept străin la un alt sistem de drept;
c. sistemul de drept străin la un alt sistem de drept şi/sau la legea forului.
Răspunsuri întrebări grilă: 1. c), 2. a).

1. Legea străină este luată în considerare pentru aplicarea legii forului în urmatoarele situaţii:
a. când părţile contractuale prevăd în contract aplicarea legii străine;
b. când legea forului trimite la legea străină;
c. când nu poate fi probat conţinutul legii străine;
d. în privinţa chestiunilor prealabile reglementate de legea străină;
e. în situaţia cererii de încuviinţare a executării hotărârii străine.

2. Atât ordinea publică cât şi fraudarea legii se realizează prin şi au drept efect:
a. atragerea de către părţi a aplicabilităţii unei alte legi decât cea normal competentă să se aplice în
cauză ca urmare a schimbării punctului de legătură;
b. înlăturarea de la aplicare a legii străine şi aplicarea legii române;
c. aplicarea legii străine cu limitările prevăzute de legea română.
Răspunsuri întrebări grilă: 1. d), e), 2. b).
1. Persoana juridică străină beneficiază:
a. de toate drepturile care decurg din legea statutului său organic, fără limitări;
b. de toate drepturile care decurg din legea statutului său organic, cu anumite excepţii ;
c. de mai puţine drepturi decât cele de care se bucură persoanele juridice române;
d. de un regim juridic preferenţial faţă de persoanele juridice române.
2. Teoria interesului naţional:
a. presupune ca actul disputat să nu fie întocmit în ţara forului;
b. are drept efect că legea locului unde a fost întocmit actul este înlocuită de legea personală;
c. presupune ca persoană să fie deplin capabilă potrivit legii sale naţionale, dar cu capacitate de
exerciţiu restrânsă potrivit legii forului;
d. are drept efect ca legea personală este înlocuită cu legea locului unde a fost încheiat actul.
Răspunsuri întrebări grilă: 1. b), 2. d).
1. Condiţiile de formă ale adopţiei sunt supuse:
a. legii naţionale a adoptatorului;
b. atât legii naţionale a adoptatului, cât şi a adoptatorului;
c. legii statului pe teritoriul căruia se încheie adopţia.

2. Filiaţia copilului din căsătorie se stabileşte:

a. potrivit legii statului reşedinţei obişnuite comune a părinţilor în vigoare la data naşterii
copilului, dacă aceştia au aceeaşi reşedinţă obişnuită comună;
b. potrivit legii statului cetăţeniei oricăruia dintre părinţi, la data naşterii copilului;
c. dacă părinţii nu au cetăţenie comună, potrivit legii statului pe teritoriul căruia s-a născut copilul.
Răspunsuri întrebări grilă: 1. c) 2. a).

1. Nu intră în domeniul legii aplicabile dreptului de proprietate industrială:

a. modalităţile de apărare a dreptului de proprietate industrială;
b. reparaţia materială şi morală ce se solicită pentru încălcarea dreptului de proprietate industrială;
c. aspectele de procedură ale protecţiei dreptului de proprietate industrială.
2. Potrivit Codului civil, nava:
a. este supusă legii aplicabile statutului organic al întreprinderii de transport care o are în patrimoniu;
b. este supusă legii statului de înmatriculare;
c. este supusă legii pavilionului pe care îl arborează.
Răspunsuri întrebări grilă: 1. c), 2. c).

1. Lex voluntatis aplicabilă condiţiilor de fond ale unui contract:

a. trebuie să fie aleasă în mod expres de părţi;
b. poate să rezulte tacit din cuprinsul actului;
c. dacă nu este aleasă expres, atunci intervine automat localizarea obiectivă.

2. Legea aplicabilă formei exterioare a actului juridic:

a. este, de regulă, legea care cârmuieşte fondul actului juridic;
b. nu este niciodată legea cetăţeniei sau legea reşedinţei obişnuite a persoanei care l-a consimţit;
c. nu se referă la mijloacele de probă şi forţa probantă a actului.
Răspunsuri întrebări grilă: 1. a), 2. a).
1. Intră în domeniul de aplicabilitate a Regulamentului CE nr. 593/2008 (Roma I):
a. obligaţiile contractuale în materie civilă şi comercială, în situaţiile în care există un conflict de
legi;
b. obligaţii care decurg din înţelegeri care au avut loc înainte de semnarea unui contract;
c. constituirea de trusturi (trusts).
2. Legea aplicabilă contractelor cu consumatorii:
a. este, de regulă, legea statului în care îşi are reşedinţa obişnuită profesionistul, cu anumite condiţii;
b. este, de regulă, legea statului în care îşi are reşedinţa obişnuită consumatorul, în anumite
condiţii;
c. este legea statului cu care contractul prezintă cele mai strânse legături.
Răspunsuri întrebări grilă: 1. a), 2. b).

1. Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România:

a. chiar dacă nu există reciprocitate în ce priveşte efectele hotărârilor străine între ţara noastră şi ţara
străină în care s-a pronunţat hotărârea;
b. dacă procesul a fost soluţionat între aceleaşi părţi printr-o hotărâre a instanţelor române;
c. dacă se referă la statutul personal al cetăţenilor statului unde au fost pronunţate.
2. Litigiul în care reclamantul din cererea privind obligaţia de întreţinere are domiciliul în România:
a. este de competenţa exclusivă a instanţelor române;
b. este de competenţa preferenţială a instanţelor române;
c. este supus lex voluntatis.
3. Potrivit Regulamentului (CE) nr. 1215/2012, hotărârea pronunţată într-un stat membru:
a. este recunoscută după îndeplinirea unei proceduri speciale;
b. ca regulă, este recunoscută fără să se recurgă la o procedură specială;
c. nu poate fi recunoscută dacă se invocă pe cale incidentală.
4. În materie de răspundere părintească, ca regulă sunt competente instanţele judecătoreşti:
a. din statul membru în care copilul are reşedinţa obişnuită în momentul sesizării instanţei;
b. din statul membru de cetăţenie a copilului în momentul sesizării instanţei;
c. din statul membru în care unul dintre părinţi are reşedinţa obişnuită în momentul sesizării instanţei.
5. Este interzisă îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României:
a. când străinul este minor, iar părinţii acestuia au drept de şedere în România;
b. când străinul nu a depăşit vârsta de 80 de ani;
c. când străinul este părinte al unui minor care are reşedinţa obişnuită în România.

6. Regimul derogator prevăzut de OUG nr. 194/2002 pentru anumite categorii de străini nu vizează:
a. membrii de familie ai străinilor cu drept de şedere pe termen lung în statele membre UE;
b. străinii minori neînsoţiţi;
c. străinii cetăţeni ai statelor membre UE.

Răspunsuri întrebări grilă: 1. c), 2. b), 3. b), 4. a), 5. a), 6. c).

1. În raporturile de drept internaţional privat, părţile:

a) se află pe poziţie de egalitate juridică;
b) se subordonează una celeilalte, intervenind elementul de autoritate al statului respectiv;
c) sunt numai persoane fizice.

2. Constituie izvor nespecific, intern al dreptului internaţional privat:

a) Codul civil român;
b) Constituţia României;
c) practica judiciară şi practica arbitrală de drept internaţional privat.

Răspunsuri întrebări grilă: 1. a), 2. b).

1. Conflictul de legi a normelor materiale străine care constituie lex causae se rezolvă:
a. prin aplicarea normelor forului;
b. prin aplicarea legii noi;
c. prin aplicarea dispoziţiilor dreptului tranzitoriu străin;
d. se poate invoca ordinea publică.
2. Conflictul de legi interpersonal se rezolvă:
a. prin aplicarea normelor religioase;
b. prin aplicarea normelor civile;
c. prin aplicarea regulii conflictului de legi propriu-zis.
Răspunsuri întrebări grilă: 1. c), 2. c).