INSTRUCŢIUNE PROPRIE DE SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA PENTRU

DULGHER

I. CERINŢE GENERALE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

1. La executarea lucrărilor de dulgherie la înălţime, lucrătorilor de sprijinire a gropilor de
fundaţie şi a tranşeelor, lucrărilor de tratament antiseptic şi ignifug al lemnului, de pregătire a
schelelor, preparare a cleiului precum şi la utilizarea mecanismelor, sculelor manuale cu acţionare
mecanică şi a maşinilor de prelucrare a lemnului se admit angajaţi nu mai tineri de 18 ani, care au
susţinut examenul medical, au însuşit cursurile de instruire profesională confirmate de legitimaţia
corespunzătoare, instructajul introductiv general şi instructajul la locul de muncă în domeniul
protecţiei muncii. Angajaţii mai tineri de 18 ani se admit la executarea lucrărilor de dulgherie care
nu sunt menţionate în prima parte a alineatului pct.1 şi care corespund cerinţelor indicate în partea
a doua aceluiaşi punct.
2. Angajaţii supuşi acţiunii substanţelor periculoase şi nocive sunt obligaţi să susţină examenul
medical periodic.
3. Dulgherul este obligat:
1) să îndeplinească cerinţele regulamentului de ordine interioară şi dispoziţiile zilnice ale
conducătorului său direct;
2) să utilizeze echipamentul individual de lucru şi echipamentul individual de protecţie din
dotare, corespunzător scopului pentru care a fost acordat, precum şi casca de protecţie dacă se află
pe teritoriul şantierului;
3) să ţină aminte despre răspunderea personală pentru respectarea regulilor protecţiei
muncii şi securitatea colegilor săi;
4) să îndeplinească numai lucrul pentru executarea căruia a fost instructat şi admis de
către conducătorul său direct;
5) să renunţe la îndeplinirea dispoziţiilor, cerinţele cărora contravin regulilor protecţiei
muncii;
6) să întrerupă activitatea şi să refuze să o continuie dacă nu sunt respectate cerinţele de
securitate, cu condiţia că astfel să nu dea naştere unui pericol iminent de accidentare sau
îmbolnăvire profesională şi să-şi anunţe conducătorul direct;
7) să anunţe imediat conducătorul său direct în cazul producerii unui accident de muncă şi
să ia imediat măsuri pentru acordarea primului ajutor şi stabilizarea situaţiei, astfel încît pericolul
să nu să se extindă;
8) să semnalizeze imediat conducătorului direct al locului de muncă orice defecţiune sau
altă situaţie care poate constitui un pericol de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională;
9) să nu admită prezenţa persoanelor străine la locul de muncă;
10) să menţină locul său de muncă, din punct de vedere al mediului, într-o stare
corespunzătoare cerinţelor de securitate şi igienă;
 2
11) să nu permită ridicarea, deplasarea, distrugerea unui dispozitiv de protecţie sau să nu o
facă el însuşi, să nu împiedice aplicarea metodelor şi procedurilor adoptate în vederea
reducerii/eliminării pericolului de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională;
12) să fie în deplină capacitate de muncă pe durata programului de lucru, astfel încît să nu
expună la pericol atît persoana proprie, cît şi pe ceilalţi angajaţi;
13) să însuşească şi să respecte instrucţiunile de protecţie a muncii specifice activităţii
prestate;
14) să nu părăsească locul său de muncă din propria iniţiativă, nefiind înştiinţat în prealabil
conducătorul său direct;
15) să dea relaţiile solicitate de organele de cercetare a accidentelor de muncă.
4. Se interzice folosirea băuturilor alcoolice şi a drogurilor pe şantierul de construcţii, prezenţa
la lucru în stare de ebrietate sau sub influenţa drogurilor.
5. La executarea lucrărilor de dulgherie principalii factori periculoşi şi nocivi sunt: lucrări la
înălţime, părţile rotative ale echipamentului de muncă, curentul electric, prăbuşirea schelelor,
eşafodajelor şi a schelelor suspendate, acţiunea toxică a substanţelor nocive, praf, rumeguş, etc.
6. Dulgherul trebuie să primească următorul echipament individual de protecţie, utilizarea
căruia se admite numai după însuşirea unui instructaj special:
1) la executarea lucrărilor la înălţime - centura de siguranţă;
2) la toate genurile de lucrări - casca de protecţie cu căciuliţă;
3) la prelucrarea mecanică a lemnului şi ascuţirea sculelor - ochelari de protecţie;
4) la folosirea fluorurei de siliciu de natriu, sodei calcinate şi a antisepticului solubil în
apă - respirator sau mască antigaz;
5) la prepararea şi folosirea antisepticului cu dizolvant organic - mască antigaz sau
respirator, ochelari de protecţie, mănuşi din pînză de cort, şorţ din ţesătură cauciucată, cizme de
cauciuc.
7. Pentru protecţia mîinilor se folosesc mănuşi de cauciuc, paste şi unsori speciale. Pastele şi
unsorile ca mijloace de profilaxie se folosesc pînă la începerea lucrului.
8. La executarea lucrărilor la care se folosesc componente otrăvitoare dulgherii sunt obligaţi:
1) să nu atingă faţa cu mîinile;
2) să nu pună lucruri individuale, mai ales produsele alimentare pe suprafaţa
materialelor lemnoase tratate;
3) să-şi scoată echipamentul individual de lucru, să-şi spele minuţios mîinile şi faţa şi să-şi
clătească gura înainte de a lua masa.
9. Pentru evitarea intoxicării se interzice utilizarea echipamentului individual de lucru îmbibat
cu antiseptic.
10. Nu se admite păstrarea produselor alimentare şi luarea mesei la locurile de muncă unde se
execută lucrări cu folosirea cleiului ăi antisepticului.
11. Dulgherii care utilizează scule cu acţionare electrică sunt obligaţi să cunoască măsuri de
protecţie contra electrocutării şi metodele de acordare a primului ajutor medical accidentatului.
12. În scopul asigurării electrosecurităţii pe şantierul de construcţii dulgherul este obligat să
îndeplinească următoarele cerinţe:
1) pentru evitarea electrocutării se interzice contactarea cu părţile conductoare deschise
neizolate ale instalaţiilor electrice, cu conductoare electrice neizolate; să nu execute în mod
samovolnic reparaţii şi conectări a conductoarelor electrice;
2) instalarea lămpilor electrice, conectarea în reţeaua electrică a echipamentului de
muncă trebuie să fie executate de către personalul electrotehnic (electricianul de serviciu);
3) conectarea în reţeaua electrică a echipamentului de muncă se admite numai prin
dispozitive special destinate pentru acest scop;
4) la executarea lucrărilor cu ajutorul sculelor cu acţionare electrică se admit dulgherii
care dispun de categoria I în domeniul electrosecurităţii;
5) nu se admite repararea şi regularea echipamentului de muncă cu acţionare electrică,
utilizarea lui, dacă se simte cîtuşi de puţin acţiunea curentului electric;
 3
6) sculele cu acţionare electrică primite de dulgher nu se admite să fie predate altor
persoane;
7) în calitate de corp electric mobil se permite numai folosirea corpurilor special destinate
pentru acest scop care au tensiunea nu mai mare de 12 V;
8) se interzice folosirea corpurilor de iluminat staţionare în calitate de iluminare mobilă;
9) despre toate cazurile de rupere a conductoarelor electrice, deteriorare a legăturii la
pămînt şi a utilajului electric se informează conducătorul direct sau electricianul de serviciu.
13. În scopul asigurării securităţii antiincendiare dulgherul este obligat să îndeplinească
următoarele cerinţe:
1) fumatul se admite numai în locuri special destinate, dotate cu urne şi mijloace
antiincendiare;
2) să nu aprindă ruguri, să nu ardă gunoiul şi deşeuri;
3) deşeurile inflamabile după fiecare schimb trebuie strînse de la locurile de muncă şi de
pe şantier şi evacuate în locuri special destinate la o depărtare nu mai mică de 50m de la clădiri şi
depozite;
4) să nu blocheze accesul şi trecerile spre mijloacele antiincendiare.
14. Locurile de preparare şi păstrare a antisepticului, compoziţiilor insecticide şi ignifuge,
precum şi locurile unde se execută vopsirea cu aceste compoziţii se dotează cu mijloace
antiincendiare.
15. Dulgherul care nu îndeplineşte cerinţele instrucţiunii de protecţie a muncii prezente va fi tras
la răspundere conform legislaţiei în vigoare.

II. CERINŢELE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PÎNĂ

LA ÎNCEPEREA LUCRULUI

16. Pînă la începerea lucrului dulgherul este obligat:

1) să îmbrace cu acurateţe echipamentul individual de lucru, casca de protecţie, să
pregătească şi să examineze echipamentul individual de protecţie;
2) să examineze locul de muncă, să-l elibereze, inclusiv şi trecerile spre el de materialele şi
obiectele în surplus; în timp de iarnă să-l curăţă de zăpadă şi gheaţă şi să-l presoare cu nisip sau
zgură;
3) să controleze suficienţa iluminării locului de muncă;
4) să controleze starea perfectă a echipamentelor de muncă; la sculele cu acţionare electrică
să se încredinţeze în corectitudinea şi starea perfectă a cuplării şi conectării în reţeaua electrică,
precum prezenţa şi starea perfectă a legării la pămînt (cu excepţia sculelor cu izolaţie dublă);
5) să controleze starea perfectă a podinii, stabilitatea schelelor, eşafodajelor, măsuţelor
mobile, precum şi prezenţa în stare perfectă a barierelor de protecţie;
6) să controleze prezenţa şi starea perfectă a îngrădirilor golurilor pentru uşi şi ferestre;
7) să curăţă taluzurile şi marginile excavaţiei sau a tranşeelor de pietre şi pămînt prăbuşit,
iar în timp de iarnă, de bulgări de pămînt îngheţat - la executarea lucrărilor de sprijinire a pereţilor
gropilor de fundaţie;
8) să-şi ungă faţa, mîinile şi gîtul cu unsori de protecţie - la executarea lucrărilor cu
utilizarea antisepticului.
17. Pînă la începerea lucrărilor la maşina-unealtă se controlează:
1) prezenţa legării la pămînt a motorului electric şi a carcasei maşinii;
2) starea perfectă şi fiabilitatea dispozitivelor de pornire şi frînare a maşinii;
3) prezenţa, starea perfectă şi fiabilitatea fixării apărătoarelor şi dispozitivelor de
protecţie;
18. Executarea lucrărilor de dulgherie la înălţime, precum şi tratarea materialului lemnos cu
antiseptic şi cu compoziţie ignifugă se admite numai după eliberarea bonului de lucru-permis, ca
pentru lucrări în condiţii de pericol sporit.
 4
III. CERINŢE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN TIMPUL
LUCRULUI.

19. Locurile de muncă trebuie să fie dotate cu grilage de protecţie inventare, instalaţii de
siguranţă şi protecţie verificate, precum şi cu dispozitive (schele, eşafodaje, scări mobile, măsuţe,
etc.) fabricate după proiecte - tip şi instalate conform proiectului de execuţie a lucrărilor.
20. Pentru evitarea accidentelor de muncă se interzice executarea lucrărilor de dulgherie la
locurile de muncă neîngrădite situate la o înălţime de 1,3m şi mai mare de la nivelul pămîntului sau
a planşeului, în locuri neiluminate sau întunecoase.
21. În cazurile cînd instalarea schelelor sau a eşafodajelor este iraţională la executarea
lucrărilor la înălţime, dulgherul trebuie să folosească centura de siguranţă verificată. Locul fixării
carabinei centurii de siguranţă se indică de către conducătorul direct al locului de muncă.
22. Nu se admite executarea lucrărilor de dulgherie la înălţime sub cerul liber în timp de
furtună, ninsoare, polei, ceaţă, vînt de o viteză de 15 m/sec. şi mai mare; montarea elementelor
cofrajului şi a construcţiilor cu coeficient de planare mare nu se admite la vînt de o viteză mai mare
de 10m/sec.
23. În timp de iarnă schelele, eşafodajele, locurile de muncă şi trecerile se curăţă de zăpadă şi
se presoară cu nisip sau zgură.
24. Podina schelelor, eşafodajelor şi scările, periodic în timpul lucrului şi după terminarea
lucrului se curăţă de moloz.
25. Pentru evitarea accidentelor de muncă nu se admite executarea lucrărilor cu scule cu
acţionare mecanică de pe scări sprijinite, schele, eşafodaje, scări duble, podine, cofraj şi alte
mijloace instabile.
26. Ridicarea şi coborîrea greutăţilor pe scări sprijinite este interzisă.
27. Iluminarea staţionară a locului de muncă se instalează în aşa mod, ca fluxul luminos să nu
producă efect de orbire.
28. Materialele se depozitează pe schele şi eşafodaje conform schemelor atîrnate la locurile de
muncă şi a sarcinii admisibile pe ele. Nu se admite concentrarea angajaţilor într-un loc pe podina
schelelor.
29. La depozitarea materialelor de construcţii în stive, între ele se prevăd treceri de o lăţime nu
mai mică de 1.0m şi acces pentru mijloacele de transport de o lăţime care depinde de gabaritul lor.
30. Pentru evitarea accidentelor de muncă se interzice sprijinirea de garduri şi de elementele
construcţiilor provizorii şi capitale a materialelor şi articolelor de construcţii.
31. Nu se admite recepţia încărcăturilor în golurile pentru ferestre şi uşi fără instalarea unei
platforme-consolă pentru primirea lor.
32. La executarea lucrărilor de ridicare şi transportare a sarcinilor cu macarale se admite
numai dulgherul care a susţinut instruirea şi posedă de legitimaţia corespunzătoare.
33. Pentru transportarea şi păstrarea sculelor, cuielor, şuruburilor şi altor piese mici dulgherul
este obligat să folosească geanta individuală sau o ladă specială mobilă. Părţile ascuţite ale sculelor
se acoperă cu înveliş de protecţie.
34. Mînerele sculelor manuale trebuie să fie din lemn dur şi viscos, neted şlefuite şi întărite cu
siguranţă.
35. Se interzice folosirea sculelor manuale cu ştirbituri a organului de lucru, ştirbituri şi
crăpături în mîner şi cu alte defecte.
36. Se interzice folosirea contraindicată a sculelor.
37. Cioplirea bîrnei se execută din partea dreaptă a ei, de la ciot spre vîrf; se poziţionează în aşa
mod, ca piciorul drept să fie cît mai departe de bîrnă. La cioplirea cu toporul, elementul prelucrat se
instalează pe suporturi care exclud căderea sau deplasarea samovolnică a elementului.
38. Pînă la tăierea materialului, el se fixează pe suporturi dure.
39. Bîrnele, grinzile şi scîndurile grele se instalează şi se fixează în aşa mod, ca în procesul
tăierii, partea tăiată să nu să se frîngă şi să traumeze angajatul.
40. Se interzice prelucrarea cu scule cu acţionare electrică a materialului lemnos ud, acoperit cu
gheaţă sau zăpadă.
 5
41. Prelucrarea materialului lemnos se admite numai pe o suprafaţă rigidă (pe pămînt, planşeu).
Se interzice prelucrarea materialului pe podina schelelor sau a eşafodajelor. De pe schele se admite
numai asamblarea, montarea şi ajustarea pieselor.
42. La transportarea manuală a materialelor lemnoase (bîrne, grinzi), angajaţii se aranjează
după înălţime şi toţi duc bîrna sau grinda pe acelaş umăr (stîng sau drept). Aruncarea de pe umăr a
materialului transportat se execută concomitent, conform unei comenzi, pe o suprafaţă în prealabil
pregătită au pe o platformă.
43. În materialele lemnoase care se află la locurile de muncă sau pe şantier nu trebuie să fie cuie
sau scoabe care iese în afară.
44. La instalarea schelelor, eşafodajelor şi altor mijloace de ridicare dulgherul este obligat să se
călăuzească de desenul primit de la conducătorul său direct şi de dispoziţii speciale.
45. Schelele şi eşafodajele se instalează pe suprafaţă nivelată şi bătătorită, pe plăci continue de
lemn, de o grosime nu mai mică de 50mm, instalate sub fiecare pereche de stîlpi, perpendicular faţă
de peretele clădirii. Nu se admite nivelarea plăcilor de lemn cu ajutorul cărămizii, pietrelor sau a
scîndurilor.
46. Dulgherul este obligat să cunoască următoarele:
1) îngrădirea podeţelor, scărilor de eşafodaj şi a mijloacelor de ridicare constituie din
baluştri, bara de sprijinire geluită şi instalată la înălţimea de 1,0m de la nivelul podinei de lucru, de
un element intermediar şi bodura de jos din scîndură de o lăţime nu mai mică de 15cm;
2) lăţimea podinei de lucru a schelelor şi eşafodajelor trebuie să fie nu mai mică de: 2,0m
pentru lucrările de zidărie; 1,5m pentru lucrările de tencuială; 1,0m pentru lucrările de finisare şi
montare;
3) podina mijloacelor de ridicare trebuie să constituie o suprafaţă netedă cu intervale între
scînduri nu mai mare de 5mm; îmbinarea în caplamă a panourilor podinei se admite numai în
lungime, iar capetele elementelor îmbinate se instalează pe suporturi; suprapunerea elementelor
îmbinate constituie cel puţin 0,2m în fiecare parte a suportului.
47. La instalarea elementelor podinei (scînduri, panouri) pe suporturi (deget de reazem, grindă)
se primesc măsuri pentru excluderea mişcării elementelor date. Se interzice instalarea podinei de
lucru pe suporturi ocazionale neverificate (ambalaj, stive de materiale, etc.)
48. Intervalul dintre peretele clădirii şi a podinei de lucru a schelelor şi eşafodajelor instalate
lîngă el nu trebuie să depăşească: 50mm - la lucrările de zidărie, 150mm la lucrările de finisare. În
toate cazurile cînd se suspendează executarea lucrărilor, intervalele mai mari de 50mm se acoperă
cu scînduri detaşabile.
49. La instalarea fermelor de acoperiş, a grinzilor şi altor construcţii nu se admite sprijinirea lor
de schele şi eşafodaje.
50. Schelele se fixează de pereţii clădirii în corespundere cu cerinţele proiectului. Se interzice
fixarea schelelor de parapete, cornişe, burlane de scurgere a apei, balcoane şi de alte părţi ale
clădirii.
51. Pentru protecţia angajaţilor de obiectele în cădere în locurile de trecere în clădiri, schelele
se dotează cu viziere de protecţie şi căptuşeală continuă laterală. Vizierele de protecţie trebuie să
iasă în afara schelelor nu mai puţin de 1,5m şi se instalează sub un unghi de 20 , înclinate spre
clădire.
52. Înălţimea liberă a trecerilor pe podine, eşafodaje, schele să fie nu mai mică de 1,8m.
53. În interiorul clădirilor eşafodajele se instalează pe un strat rigid (planşeu, podină provizorie
instalată pe grinzile planşeului).
54. La îndeplinirea cofrajului înclinat podina de lucru se instalează cu trepte de o înălţime nu
mai mare de 0,4m.
55. Lucrările de montare, schimbare şi demontare a cofrajului se execută conform proiectului de
execuţie a lucrărilor sau a fişelor tehnologice.
56. Instalarea cofrajului la înălţimea de pînă la 5,0m de la nivelul pămîntului sau a planşeului se
admite de executat de pe scări mobile inventare dotate cu platforme de lucru îngrădite, iar la
înălţimea mai mare de 5,0m - de pe eşafodaje şi schele inventare. În cazurile cînd instalarea
schelelor este imposibilă se admit dulgheri special instruiţi pentru executarea lucrărilor la înălţimi
 6
mari, care vor folosi în mod obligator centure de siguranţă. Locul fixării carabinei centurii de
siguranţă se indică de conducătorul direct al locului de muncă.
57. Părţile de sprijin ale cofrajului (stîlpii, plăcile, etc.) se instalează pe o suprafaţă fiabilă care
va exclude taşarea neuniformă a construcţiilor betonate.
58. Elementele cofrajului sau a schelelor de sprijin montate cu macaraua trebuie să fie
constructiv rigide. La instalarea elementelor cofrajului în cîteva niveluri, instalarea nivelului
următor se admite numai după fixarea nivelului precedent. Se interzice executarea concomitentă a
lucrărilor pe două şi mai multe niveluri pe verticală.
59. Cofrajul planşeului se îngrădeşte pe întreg perimetrul, dacă el este instalat la înălţimea mai
mare de 1,3m.
60. La construcţia pereţilor din beton armat în cofraj mobil demontabil, din ambele părţi ale
peretelui se instalează peste fiecare 1,8m podine de lucru cu împrejmuiri cu o înălţime de 1,0m.
61. Toate golurile în gofrajul planşeului se îngrădesc sau se acoperă.
62. Demontarea cofrajului se admite numai cu permisiunea maistrului sau a şefului de şantier,
iar în cazuri de responsabilitate sporită (construcţii cu lungimea mai mare de 6,0m, construcţii cu
pereţi subţiri, etc.) - numai cu permisiunea inginerului-şef al unităţii în construcţii.
63. La demontarea cofrajului, se prevăd măsuri contra căderii neprevăzute a elementelor
cofrajului, prăbuşirea schelelor şi a construcţiilor de sprijin. Se interzice depozitarea elementelor
cofrajului demontat pe eşafodaje şi pe podina de lucru, precum şi aruncarea lor de pe construcţii.
Elementele demontate ale cofrajului se coboară cu ajutorul mecanismelor de ridicat, se curăţă de
beton, se scot cuiele.
64. Nu se admite aruncarea gunoiului şi a deşeurilor de la înălţimea de 3,0m. Molozul din
clădiri şi de pe schele se evacuează în jgheaburi închise sau în containere cu ajutorul mecanismelor
de ridicat. Capătul de jos al jgheabului se instalează deasupra pămîntului la o înălţime nu mai mare
de 1,0m sau se introduce în buncăr.
65. Se interzice:
1) să fie lăsate scule aşchietoare cu tăişul în sus în timpul întreruperilor;
2) să se taie materialul de pe genunchi, să se îndrepte cu mîna sau cu degetul direcţia
pînzei ferestrăului;
3) să se curăţă rîndeaua de aşchii, din partea cuţitului cu degetele.
66. Coborîrea în tranşee şi exavaţii se admite numai pe scări. Se interzice coborîrea în ele pe
elemente de susţinere a pereţilor excavaţiei.
67. Trecerea peste canale şi tranşee se admite numai în locuri indicate, pe pasarele iluminate în
timp întunecos.
68. Materialele şi elementele necesare pentru executarea întăririi pereţilor se stivuie după
marginea prismei de prăbuşire, dar nu mai aproape de 1,0m de la creasta taluzului sau sprijinului
pereţilor.
69. La executarea lucrărilor în tranşee şi excavaţii se supraveghează starea taluzurilor şi a
pereţilor. La apariţia semnelor de prăbuşire a malurilor se întrerupe lucrul, se părăseşte zona
periculoasă şi se informează conducătorul său direct.
70. La întărirea pereţilor verticali a tranşeelor şi excavaţiilor se folosesc panouri inventare.
Dacă panourile inventare nu pot fi folosite, întărirea pereţilor se execută din panouri fabricate
conform proiectului individual aprobat în modul stabilit.
71. Scîndurile laterale de sus a elementelor de întărire a pereţilor se instalează cu 15cm mai sus
decît creasta taluzului.
72. Dacă instalarea întăririi cu contrafişe este imposibilă, se foloseşte ancorarea pereţilor.
Ancorajul se bate după limita prismei de prăbuşire. Construcţia şi locul de batere a ancorajului se
determină în proiectul de execuţie a lucrărilor. Se admite executarea întăririi pereţilor cu contrafişe,
alcătuită din scînduri de fixare, stîlpi, contrafişe şi ancore de susţinere.
73. Elementele de întărire a pereţilor se instalează în ordinea de sus în jos, în măsura săpării
solului la o adîncime nu mai mare de 0,5m.
74. Întărirea din scînduri a pereţilor tranşeelor şi excavaţiilor se demontează de jos în sus în
măsura ramblierii lor sau a ridicării fundaţiei. În soluri stabile se admite a scoate pînă la trei
scînduri, corespunzător se permută şi contrafişele. Contrafişele existente se demontează numai după
 7
instalarea celor noi. Demontarea întăririi pereţilor se admite numai sub supravegherea
conducătorului direct.
75. Se interzice a te aşeza lîngă piciorul taluzului în timpul întreruperilor. Se admite să te
odihneşti numai în locuri care se află în afara zonei cu pericol de prăbuşire a pămîntului, căderii
pietrelor şi altor obiecte.
76. Uşile şi ferestrele se montează în balamale pînă la instalarea lor în goluri.
77. După reglarea blocurilor de ferestre instalate, ele se fixează cu ajutorul buloanelor de
scelement. Se interzice a lăsa în goluri blocuri de ferestre nefixate.
78. Blocurile de uşi şi ferestre se instalează de pe măsuţe inventare.
79. Nu se admite sprijinirea scărilor de cerceveaua de ferestre.
80. La înşurubarea şuruburilor şi baterea cuielor ele se susţin de lîngă cap şi nu de lîngă
ascuţiş.
81. La jeluirea manuală, materialul se fixează de nădejde şi fără încovoire de tejgheaua de
tîmplărie.
82. Dezlegarea de la cîrligul macaralei a construcţiilor grele sau instabile se admite numai după
fixarea lor provizorie sau permanentă, conform proiectului de execuţie a lucrărilor.
83. Eşafodajele de pe care se execută montarea construcţiilor din lemn nu se admite ale sprijini
de aceste construcţii sau a le îmbina cu ele pînă la fixarea lor definitivă.
84. La instalarea construcţiilor din lemn de suprafeţe mari (păreţi intermediari, păreţi-panouri a
clădirilor, etc.) se primesc măsuri pentru evitarea răsturnării lor de către vînt.
85. Demolarea părţilor din lemn a clădirilor se execută conform proiectului de execuţie a
lucrărilor în aşa mod, ca demolarea unei părţi să nu provoace prăbuşirea altor părţi. Demolarea
construcţiilor în limita a două niveluri pe verticală este interzisă. Obiectele lungi şi grele (bîrne,
grinzi, etc.) se coboară de la nivel cu macaraua sau cu scripetele. Accesul angajaţilor în zona
deasupra căreia se execută lucrările este interzis. Locurile demolării se îngrădesc din toate părţile.
Demolarea clădirilor se admite numai sub supravegherea continuă a maistrului ori altui conducător.
86. Prepararea şi aplicarea soluţiilor otrăvitoare de antiseptic se admite numai sub conducerea
nemijlocită a personalului ingeneresc-tehnic. La executarea acestor lucrări în încăperi închise se
asigură starea perfectă a ventilaţiei prin refulare şi aspiraţie şi se supraveghează în continuu
funcţionarea ei.
87. Prepararea soluţiilor care conţin dinitro-fenolit de natriu sau amoniu fluoros, punerea în
cazan a sodei şi a amoniacului tehnic se admite la temperatura apei ce nu depăşeşte 40 C.
Creozotul se încălzeşte în rezervor sau căldarea afundată în cazanul cu apă care fierbe. Cernerea şi
mărunţirea materialului se admite în site şi concasoare dotate cu mantale de protecţie.
88. Baia pentru tratarea materialului lemnos cu antiseptic şi cu soluţie ignifugă se închide cu
capace iar la terminarea lucrului, se eliberează de soluţie.
89. La tratarea materialului lemnos cu soluţii pulverulente angajaţii trebuie să lucreze din
partea expusă la vînt.
90. Tratarea construcţiilor din lemn a clădirilor se execută pînă la ridicarea şi montarea lor la
locul necesar. Suprafaţa tratată cu antiseptic a construcţiilor din lemn se protejează de precipitaţiile
atmosferice şi de umeditatea de producere.
91. Fierberea cleiului se admite numai în încăperi separate cu ventilaţie. Accesul persoanelor
străine în aceste încăperi este interzis.
92. Încăperile în care se execută lucrări cu utilizarea cleiului fenolformaldeghidic şi
carbomodic trebuie să fie dotate cu ventilaţie prin refulare şi aspiraţie.
93. La executarea lucrărilor cu ferestrăul electric cu bandă se atrage atenţie la starea perfectă a
bandei de tăiat şi la funcţionarea roţilor de antrenare, care trebuie să rotească uşor şi liber.
94. La prelucrarea materialului lemnos cu lungimea mai mică de 60cm la ferestrăul circular sau
la maşina de geluit, pentru avansarea semifabricatelor se foloseşte împingătorul special. Se interzice
executarea lucrărilor de debitare a cherestelei în lungime la ferestrăul circular fără cuţitul de divizor
şi mantaua de protecţie.
95. Lucrările cu scule cu acţionare electrică şi mecanică se încep numai după verificarea
sculelor la cursa în gol. Sculele de tăiere trebuie să se rotească fără vibraţie.
 8
96. La executarea lucrărilor la maşina de găurit sau cu maşina de găurit manuală cu acţionare
electrică se atrage atenţie la fixarea fiabilă a burghiului şi la ieşirea uniformă a talaşului
(rumeguşului).
97. La executarea lucrărilor la maşini-unelte se interzice:
1) a ţine mîinile în nemijlocita apropiere a părţilor rotative;
2) demontarea ori instalarea apărătoarelor a părţilor rotative în timpul funcţionării lor;
3) să apuci cu mîna burghiul pînă la oprirea lui definitivă, executarea lucrărilor în mănuşi,
folosirea materialului de şters;
4) prelucrarea materialelor lemnoase îngheţate şi impurificate;
5) îndepărtarea talaşului de pe maşină cu mîna;
6) depozitarea materialului prelucrat pe masa maşinii sau pe îngrădiri;
7) frînarea părţilor rotative ale maşinii cu mîna sau cu alte obiecte;
8) curăţirea utilajului, îndepărtarea deşeurilor, repararea şi strîngerea piuliţelor dacă
maşina funcţionează;
9) folosirea contraindicată a maşinilor şi mecanismelor;
10) lăsarea fără supraveghere a echipamentelor de muncă conectate în reţeaua electrică.
98. La executarea lucrărilor cu rîndeaua electrică se respectă următoarele cerinţe:
1) rîndeaua se avansează pe linie dreaptă, fără devieri;
2) se urmăreşte ca cuţitele să nu se bată cu talaş şi periodic să fie curăţite. Rîndeaua
electrică poate fi folosită în calitate de maşină staţionară numai după instalarea la ea a
dispozitivelor de protecţie corespunzătoare.
99. Exploatarea maşinilor cu pietre abrazive se admite numai în cazul prezenţei mantalei de
protecţie a discului abraziv, a suportului şi a ecranelor de protecţie. În lipsa ecranului de protecţie
sau la defectarea lui, executarea lucrărilor se admite numai în ochelari de protecţie.
100. Nu se admite ascuţirea sculelor de partea laterală a discului abraziv. Intervalul dintre suport
şi suprafaţa de lucru a discului nu trebuie să depăşească 3mm. Se interzice folosirea discurilor
abrazive unsuroase sau defectate (crăpături, ştirbituri, necentrate, etc.) şi neverificate.
101. Curelele şi roţile de antrenare se îngrădesc cu mantale de protecţie. Maşinile se curăţă de
praful abraziv şi de alte deşeuri cu ajutorul periei sau a cîrpei umede numai dacă ele sunt
deconectate din reţeaua electrică.
102. La blocarea sculelor de tăiere se stopează imediat maşina. Obiectul prelucrat se fixează
fiabil pe masa maşinii.
103. Curăţirea cu aer comprimat a maşinilor şi a locurilor de muncă de rumeguş, talaş, praf, etc.
este interzisă.
104. Dulgherul este obligat să oprească funcţionarea maşinii în următoarele cazuri:
1) la îndepărtarea de la maşină măcar pe un timp de scurtă durată;
2) la suspendarea provizorie a lucrărilor;
3) la întreruperi în alimentarea cu curent electric;
4) la schimbarea sculelor de lucru;
5) la curăţirea şi deservirea maşinii;
6) la depistarea unor defecte.
105. La depistarea unor defecte dulgherul este obligat să oprească echipamentul de muncă şi să
informeze conducătorul său direct. Se interzice repararea samovolnică a echipamentelor de muncă.
106. Se interzice utilizarea echipamentului individual de protecţie deteriorat.

IV. CERINŢE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN SITUAŢII

DE AVARIE.

107. În situaţie de avarie (prăbuşirea schelelor, solului, etc.) dulgherul este obligat să acorde
primul ajutor medical accidentatului (în caz de traumare), să informeze imediat conducătorul său
direct şi să participe la lichidarea consecinţelor avariei.
 9
108. La apariţia situaţiei de avarie dulgherul este obligat să întrerupă imediat lucrul, să
preîntîmpine colegii despre pericol, să părăsească zona periculoasă, să informeze conducătorul său
direct şi să participe la lichidarea consecinţelor situaţiei date.
109. În caz de aprindere a instalaţiei electrice dulgherul este obligat să întrerupă lucrul, să
deconecteze întrerupătorul, să participe la stingerea focului şi să informeze conducătorul său direct.
110. În caz de incendiu dulgherul este obligat să preîntîmpine colegii despre pericol, să solicite
ajutorul echipei de pompieri şi să participe la stingerea focului (flacăra se stinge cu nisip, pînză de
cort, apă, stingătoare). Dulgherul este obligat să cunoască metodele de acordare a primului ajutor
medical în caz de arsuri. Nu se admite tragerea de pe arsură a îmbrăcămintei şi scoaterea de pe rană a
albiturilor lipite. Locurile arse se spală cu apă curată, ulterior cu o soluţie slabă de acid acetic sau
boric. În cazul arsurilor ochilor se aplică comprese din soluţie slabă de acid boric.
111. În caz de electrocutare imediat se eliberează accidentatul de sub acţiunea curentului electric,
deconectînd reţeaua cu întrerupătorul sau printr-o metodă de rupere a ei. Dacă aceste acţiuni sunt
imposibile, accidentatul trebuie separat de părţile conductoare folosind echipamentul de protecţie sau
obiecte uscate care nu conduc curentul electric. Pînă la sosirea medicului, dacă accidentatul nu respiră
se execută respiraţia artificială şi masajul exterior al inimii, atrăgînd atenţie la starea pupilelor
accidentatului. Pupilele mărite indică la agravarea bruscă a circuitului sîngelui la creier. În acest caz
readucerea la viaţă se începe imediat.
112. În caz de intoxicaţie pînă la sosirea medicului:
1) se scoate accidentatul la aer curat;
2) se eliberează accidentatul de tot ce împiedică respiraţia lui (se descheie gulerul, se scoate
centura, brîul, etc.);
3) se eliberează accidentatul de mijloace individuale de lucru sau albituri impurificate de
antiseptic;
4) se curăţă gura accidentatului de mucozitate cu tifon sau cu băsmăluţa curată şi i se dă să
miroase hidroxid de amoniu;
5) locurile afecţionate se spală cu apă caldă şi săpun;
6) se execută respiraţia artificială, dacă accidentatul nu revine la viaţă.
113. La afecţionarea ochilor, gurii, nasului şi a pielii cu antiseptic fluor - sodiu se procedează în
felul următor:
1) cînd antisepticul a pătruns în gură - se clăteşte minuţios gura cu apă curată şi se dă
accidentatului să bee lapte cu albuş de ou (două albuşuri la un pahar de lapte).
2) se toarnă în nas ulei de vazelină - dacă se simt dureri;
3) se aplică comprese cu plumb sau din soluţie de acid boric (o linguriţă la un pahar de apă
caldă) în caz de afecţionare a pielii.
114 La nimerirea fenolului sau a formalinei pe piele se spală locurile afecţionate cu apă caldă şi
se ung cu vazelină.

V. CERINŢE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA

TERMINAREA LUCRULUI

115. Nu se admite a lăsa materiale, dispozitive şi scule pe schele, eşafodaje, podine, pereţi, la
marginea podeţelor, etc.
116. Echipamentele de muncă cu acţionare electrică se deconectează din reţea. După oprirea
definitivă a părţilor rotative - se curăţă şi se predau la păstrare în locul destinat.
117. Se aduce în ordine locul de muncă şi trecerile spre el.
118. Se curăţă de praf şi impurităţi echipamentul individual de lucru ћi echipamentul individual
de protecţie.
119. La terminarea lucrărilor cu antiseptic:
1) se curăţă şi se neutralizează toate locurile de păstrare şi confecţionare a materialelor;
2) se curăţă de soluţii otrăvitoare toate echipamentele de muncă;
3) se curăţă locul de muncă de gunoi, deşeuri şi soluţii, se neutralizează substanţele nocive
vărsate;
 10
4) cîrpele de şters folosite se strîng în lăzi metalice cu capace;
5) se dezbracă echipamentul individual de lucru, se curăţă şi se atîrnă în dulap, se spală
mîinile şi faţa cu săpun.
120. Despre toate neajunsurile depistate în timpul lucrului se informează conducătorul său direct.

Elaborat: