1.

3 FLUXUL INFORMATIONAL
Este ansamblul datelor, informatiilor si deciziilor necesare desfasurarii unei anumite
operatii, actiuni sau activitati. Corespunzator, fluxului real al resurselor materiale, umane
si monetare din economie, i se suprapune in orice moment si un flux informational de
reflectare a operatiilor respective, Nici o informatie nu poate fi transmisa fara existenta
unui suport material care serveste drept semnal de transmitere a acesteia de la sursa
(emitatorul ) catre receptor (destinatarul informatiei).
Majoritatea specialistilor au fost de acord in privinta faptului ca tehnologia
informationala conduce la modificari ample, in sensul manipularii si utilizarii informatiei.
Desi folosesc tehnologii complexe, conceptele care stau la baza sistemelor
informationale sunt simple si intr-un fel familiare. Pentru a intelege aceste sisteme se
recomanda diferentierea datelor de informatii in utilizarea unui sistem de vizualizare a
procesarii informatiei.
Feedback
1.5 CIRCUITELE SI FLUXURI INFORMATIONALE
Utilizarea informatiei in procesul decizional sau de executie implica ajungerea
acesteia la destinatar sau la beneficiar, adica este necesar un circuit informational.
Prin circuit informational desemnam traiectul pe care-l parcurge o informatie sau o
categorie de informatii intre emitator si destinatar. Este cunoscut faptul ca circuitele
informationale, prin lungimea lor, conditioneaza in mare masura buna functionalitate a
sistemului informational al firmei.
Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatii care este vehiculata intre emitator
si beneficiar pe circuitul informational, caracterizat prin anumite trasaturi: lungime, viteza
de deplasare, fiabilitate, cost etc.
Caracteristic firmei modeme este marea varietate de circuite si fluxuri informationale,
fapt ce impune o clasificare a acestora in functie de mai multe criterii si anume;
- directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale extremitatilor, se
deosebesc:
fluxuri informationale verticale (se stabilesc intre posturi sau compartimente situate pe
niveluri ierarhice diferite intre care exista relatii de subordonare nemijlocita; vehiculeaza
informatii ascendente si descendente; fundamentul organizatoric este reprezentat de
relatiile ierarhice); fluxuri informationale orizontale (se stabilesc intre posturi si
compartimente situate pe acelasi nivel ierarhic; vehiculeaza informatii orizontale;
fundamentul organizatoric este reprezentat de relatiile de cooperare sau functionale);
fluxuri informationale oblice (se stabilesc intre posturi sau compartimente situate pe
niveluri ierarhice diferite intre care nu exista relatii de subordonare nemijlocita:
vehiculeaza informatii ascendente si descendente; fundamentul organizatoric este
reprezentat de relatiile functionale de stat major sau control);
- frecventa producerii; se deosebesc:
fluxuri informationale periodice (se repeta la anumite intervale trimestru, luna etc.;
fundamentul producerii lor il reprezinta caracterul secvential al proceselor de munca:
predomina in firme ca urmare a caracterului ciclic al proceselor de executie si
manageriale.
informationale ocazionale (se stabilesc cu o frecventa aleatorie; fundamentul producerii
lor il reprezinta situatiile inedite, endogene sau exogene, firmei).
Indiferent de tip, este necesar ca circuitele informationale sa fie cat mai directe, in
sensul evitarii la maximum a punctelor intermediare de trecere din parcurs. De
asemenea, este recomandabil ca circuitele informationale sa fie cat mai scurte, evitand
prelungirea in aval si in amonte de beneficiarii informationali vizati.
1.6 PROCEDURI INFORMATIONALE
O componenta a sistemului informational ce tinde sa dobandeasca un rol
preponderent in firmele moderne o reprezinta procedurile informationale.
In esenta, procedurile informationale desemneaza ansamblul elementelor prin care
se stabilesc modalitatile de culegere, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei
categorii de informatii cu precizarea operatiilor de efectuat in succesiunea acestora, a
purtatorilor de informatie, formulelor, modelelor si mijloacelor de tratare a informatiilor
folosite.
La nivelul acestora se reflecta o maniera edificatoare a progreselor inregistrate si
conceperea si functionarea sistemului informational al firmei.
Specific procedurilor informationale este caracterul lor foarte detaliat. Prin proceduri
se stabilesc, in primul rand, purtatorii de informatie utilizati, adica materialele folosite
pentru consemnarea lor si caracteristicile acestora.
Dintre purtatorii de informatie frecvent intalniti in firma moderna mentionam: registre,
boniere, formulare de hartie tip A4, A5, A6 etc., cartele, benzi de hartie, benzi magnetice,
dischete etc. Pentru fiecare dintre purtatorii de informatie mentionati se precizeaza
caracteristicile dimensionale si de structura adecvate categoriilor de informatii pentru care
vor fi utilizati. Procedurile informationale nu se reduc insa la stabilirea purtatorilor de
informatie.
De asemenea, in cadrul procedurilor se include si fixarea succesiunii tratarii
informatiilor, precum si operatiile pe care acestea le suporta, modelele si formulele de
calcul utilizate. Spre exemplu, se stabilesc formule de calcul ale diferitilor indicatori (profit
si cifra de afaceri) sau se fixeaza procentele de depasire sau neindeplinire a programului
de productie care, o data inregistrate la nivel de ateliere, determina transmiterea
informatiilor respective pe filiera ierarhica.
Prin intermediul lor se prevad si mijloacele utilizate pentru a culege, inregistra,
transmite si prelucra informatiile.
Procedurilor informationale moderne le este propriu si un grad ridicat de formalizare.
Un accent deosebit se acorda codificarii, tipizarii si standardizarii informatiilor si situatiilor
informationale astfel incat sa se faciliteze integrarea lor pe verticala sistemului de
management si folosirea computerelor.
De asemenea, procedurile informationale ale firmelor competitive se caracterizeaza
si printr-un accentuat caracter operational, printr-o tratare rapida a informatiei. Aceasta
calitate este determinata in mod special de aportul bazelor de date, bancilor de informatii,
programelor expert, computerelor etc. Implicatiile sale pozitive sunt apreciabile atat
pentru luarea deciziei, cat si pe planul actiunii.
1.7 MIJLOACE UTILIZATE IN TRATAREA INFORMATIILOR
In cadrul sistemului informational mijloacele de culegere, inregistrare, transmitere si
prelucrare a informatiilor reprezinta suportul sau tehnic. Numarul, structura si
performantele tehnice ale mijloacelor de tratare a informatiilor conditioneaza intr-o
masura apreciabila performantele functionale ale sistemului informational.
Caracteristica firmelor contemporane este utilizarea unei game largi de mijloace de
tratare a informatiilor, care, in functie de performantele tehnice si de gradul de interventie
al omului, se impart, in trei categorii si anume:
- manuale; se deosebesc:
masina de dactilografiat (intrarea manuala a informatiilor cu ajutorul claviaturii);
masina de calcul manual (absenta memoriei interne sau memorie foarte limitata);
masina de contabilizat si facturat
(iesirea informatiilor pe hartie si una sau mai multe exemplare; posibilitati de
programare foarte reduse sau absenta lor);
instrumente clasice, stilou, creion etc.
(producerea a numeroase greseli; viteza redusa de tratare a informatiilor; usurinta
identificarii greselilor; cost relativ scazut);
- mecanizate (pe cale de disparitie); se deosebesc:
echipamente mecano-grafice ca de exemplu masina cu cartele perforate (utilizarea
cartelei ca suport material pentru informatii; existenta unei memorii interne limitate; iesirea
informatiilor consemnate pe hartie si unul sau mai multe exemplare; viteza de prelucrare
mai mare dar totusi redusa; nu permite insa utilizarea de modele complexe cu un mare
numar de variabile; costuri mai mari decat precedentele dar relativ modeste);
- automatizate; se deosebesc:
computere si terminale (purtatori de informatii evoluati sau introducerea directa la
terminal; colectarea in transmiterea automata a datelor; memorie interna puternica;
posibilitati nelimitate de stocare a datelor in memoria auxiliara; viteza de prelucrare foarte
mare; siguranta in calcule; posibilitati de utilizare a unor modele complexe cu un numar
mare de variabile; programe evoluate; forta de munca specializata cu pregatire continuu
actualizabila; cost apreciabil).
Pe planul managementului firmelor, utilizarea calculatorului electronic, a terminalelor
ce implica integrarea organica a sistemului managerial cere racordarea sa la necesitatile
fiecarei firme. Acesta este un proces complex, dificil, care presupune pricepere, rabdare
si perseverenta. Atunci cand acest scop esential se neglijeaza, rezultatele obtinute de
firma se deterioreaza. O ancheta efectuata in Germania a relevat drept cauza majora a
falimentului a doua treimi din miile de firme aflate in aceasta situatie, trecerea la utilizarea
computerelor fara o pregatire adecvata.
O alta preocupare majora a managerului si utilizarea computerului este pastrarea
secretului de serviciu si apararea patrimoniului economico - financiar al firmei.
Deosebit de actual este acest aspect in cazul firmelor din tarile dezvoltate. De altfel,
aici a aparut si o noua profesiune, ilegala desigur, escroc de informatii inregistrate si
prelucrate cu ajutorul calculatoarelor electronice.
Din ce in ce mai actuala este si problema protejarii mijloacelor automatizate de
calcul de virusii informatici.
Penetrarea acestora, intentionata sau intamplatoare, poate crea probleme majore
managementului firmei.
1.8 STRUCTURA SISTEMULUI INFORMATIONAL
COMPUTERIZAT
Asa cum se arata in figura, componentele unui sistem informational computerizat
(sistem informatic) se impart in doua mari categorii: hardware si software. Vom analiza
fiecare categorie inainte de clasificarea principalelor tipuri de computere.
 • Hardware
Prin hardware se intelege echipamentul, incluzand computerul si dispozitivele
conexe. Exista mai multe tipuri de dispozitive: tastatura, scannerul optic cu cod de bare,
dispozitive optice de exploatare, dispozitive de recunoastere a vocii etc. Aceste
dispozitive permit introducerea datelor intr-o forma care poate fi citita in unitatea centrala
de procesare (UCP).
Exista si dispozitive secundare de stocare. Unele dintre acestea, cum ar fi unitatile
de discuri magnetice, permit accesul la o cantitate mai mare de date aproape instantaneu.
Atunci cand datele pot fi accesate si procesate imediat, structura este numita
procesare directa (on-line). Pe de alta parte, atunci cand nu sunt necesare tranzactii
imediate, este mai eficienta utilizarea procesarii in loturi, prin care datele sunt acumulate
si procesate, ulterior, in grup. Un astfel de sistem utilizeaza unitatile de stocare pe discuri
magnetice sau pe alte sisteme de stocare secundara (benzi sau cartele magnetice).
Sistemele de redare a rezultatelor permit computerelor sa produca informatii intr-o forma
utila managerilor. Aceste sisteme includ: imprimante, monitoare, plottere etc.
• Software
Majoritatea computerelor sunt echipamente destinate satisfacerii necesitatilor
generale.
Ele pot indeplini diferite sarcini, cum ar fi calcularea sumei corespunzatoare de plata
pentru o persoana, urmarirea debitelor clientilor sau evaluarea nivelurilor curente ale
stocurilor. Ceea ce-i da posibilitatea hardware -ului sa realizeze aceste activitati este
software-ul, adica setul de programe, documente, proceduri si rutine asociate operarii
sistemului informatic.
Software-ul furnizeaza instructiuni care permit computerului sa realizeze comenzile.
Exista numeroase tipuri de pachete de programe. Cele mai cunoscute sunt programele
de procesare a textului (Word Perfect, Word for Windows) si tabelelor (Lotus, Quattro
Pro, Excel). La fel de familiare sunt si programele pentru managementul bazelor de date
dBase, Paradox, Fox).

INTRARI TRANSFORMARE IESIRI

Procesare
 HARDWARE

SOFTWARE

Date Sisteme de Sisteme de Sisteme de Rapoarte

introducere procesare iesire documente

si alte rezultate

Sisteme secundare
de stocare a datelor
 Stocare date

Feedback

Componentele de baza ale unui sistem informatic

1.9 BAZA DE DATE
Este o serie de date organizate eficient intr-o locatie centrala, astfel incat sa
poata deservi un numar de aplicatii ale sistemului informational. Sistemul de
conducere al bazei de date este software-ul care permite unei firme sa construiasca, sa
conduca si sa acceseze datele stocate. In plus el pune la dispozitia gestiunii firmei
numeroase rapoarte.
Firmele care detin specialisti in domeniul informatic dezvolta adesea software pentru
aplicatii unice. Desi crearea acestor tipuri de programe este destul de scumpa, ele ofera
avantajul de a se adapta mult mai bine la realitatile specifice firmei si pot fi mult mai dificil
de copiat.
Multe firme, in special cele mari si diversificate, pot avea un numar de baze de date
diferit orientate, pentru a raspunde diferitelor necesitati (de exemplu, contabilitate si
resurse umane). Eforturile sunt din ce in ce mai mult canalizate spre crearea sistemelor
care pot distribui informatii din mai multe baze de date.
Intelegerea problemelor informatice, presupune un anumit bagaj de cunostinte, din
partea managerilor, despre functionarea principalelor tipuri de computere si anume:
Personal Computer (PC)
Computere cu utilizare generala ce folosesc microprocesoare de 16 sau 32 de biti;
Statiile de lucru sau statiile grafice
Reprezinta computere de inalta performanta - 32 de biti - utilizate de ingineri,
cercetatori si profesionisti, care au nevoie de o grafica superioara;
Mini/Super - Minicomputere
Minicomputerele au fost treptat inlocuite de mai puternicele super-minicomputere
care pot deservi mai mult de 100 persoane ce lucreaza la terminalele computerului;
Mini – Super Computerele
Sunt computerele prin care inginerii, cercetatorii si oamenii de stiinta realizeaza
calcule deosebit de complexe;
Mainframe computer
Sunt computere pentru uz general care deservesc sute, pana la mii de utilizatori
conectati la un centru de procesare a datelor;
Super computerele
Sunt cele mai rapide computere pe plan mondial, fiind utilizate in stiinta, inginerie si
cercetare.
Pentru ca o informatie simpla sa poata fi utilizata in gestiunea firmei, ea trebuie sa
aiba cinci caracteristici si anume:
 relevanta (informatia trebuie sa fie legata direct de decizia proxima);
acuratetea (informatiile trebuie sa fie suficient de precise pentru a
constitui baza adoptarii deciziilor);
oportunitatea (informatia trebuie sa fie disponibila atunci cand este
necesara);
completitudinea (informatia trebuie sa parvina din toate sursele necesare si
sa acopere toate zonele solicitate de persoana care ia decizia);
concizia (informatiile trebuie sa fie centralizate, sa ofere cantitatea
de detalii necesare pentru adoptarea unei decizii corecte).
Baza de date (data base) este o colectie de date organizate care serveste unui anumit
scop (nu contine date care nu sunt relevante). Faptul ca sunt organizate inseamna ca
sunt stocate, reprezentate si accesate intr-o maniera consistenta.
Dezvoltarea bazelor de date s-a bazat pe 2 cerinte:
- persistenta datelor (datele trebuie sa fie valide pentru mai multe rulari),
- simplitatea stocarii si manipularii datelor.
1.9.1 ARHITECTURA UNEI BAZE DE DATE
Sistemul bazelor de date are 4 nivele:
NIVELUL CONCEPTUAL
Este nivelul fundamental ce descrie intr-un mod natural si fara ambiguitati sistemul
ce urmeaza a fi modelat. La acest nivel se realizeaza schema conceptuala care
reprezinta design-ul general al sistemului.
NIVELUL EXTERN
La acest nivel se realizeaza schema externa care este astfel realizata incat grupuri
diferite de utilizatori sa acceseze numai anumite subscheme ale schemei conceptuale
globale (din motive de relevanta si securitate). Aceeasi informatie poate fi reprezentata
in mod diferit (grafice, tabele) din motive de experienta sau interes ale utilizatorilor.
NIVELUL LOGIC
Pentru o anumita aplicatie data schema conceptuala se converteste intr-o structura
de nivel inferior (schema logica) unde se alege un model logic adecvat de organizare a
datelor (model relational, ierarhic, retea etc.). Schema logica este reprezentata cu ajutorul
unor structuri abstracte specifice modelului respectiv (ex.: tabele).
NIVELUL INTERN
Dupa ce a fost realizata schema logica aceasta se concretizeaza intr-o schema
interna care este specifica sistemului de gestiune a bazelor de date ales (Oracle, Acces,
DB2 etc.). Schema interna include toate detaliile despre stocarea fizica si structurile de
acces in sistemul respectiv (ex.: indecsi, clustere etc.). Chiar si in cadrul aceluiasi sistem
de gestiune a bazelor de date utilizatori diferiti pot construi scheme interne diferite.
1.10 SCHEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE (SGBD)
1.10.1 NOTIUNI DESPRE SGBD
Un SGBD (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date) sau DBMS (DataBase
Management System) este un sistem software care gestioneaza toate procesele dintr-o
baza de date si care permite utilizatorului sa interactioneze cu aceasta.
Principalele functiuni ale unui SGBD sunt:
- stocarea datelor,
- definirea structurilor de date,
- manipularea datelor,
 - interogarea (extragerea si prelucrarea) datelor,
- asigurarea securitatii datelor,
- asigurarea integritatii datelor,
- accesul concurent la date cu pastrarea consistentei acestora,
- asigurarea unui mecanism de recuperare a datelor,
- asigurarea unui mecanism de indexare care sa permita accesul rapid la date.
1.10.2 MODELE DE DATE

1.3 Sisteme informationale

1.3.1 Prezentare generala

Vom numi intreprindere orice reuniune a unor resurse umane, tehnice si financiare
necesare desfasurarii unei anumite activitati cu un scop bine precizat.

Vom numi afacere orice activitate umana desfasurata in scopul rezolvarii unei
probleme bine definite.

Sistemul informational reprezinta totalitatea mijloacelor umane si tehnice care

contribuie la realizarea ciclului de viata al datelor necesare desfasurarii activitatii unei
intreprinderi.

Cu alte cuvinte putem spune ca sistemul informational asigura toate mijloacele prin
care datele sunt preluate din mediul informational brut, transformate in colectii de date
organizate dupa criterii bine precizate, si prelucrate in scopul transformarii lor in informatii,
cunostinte, decizii si actiuni specifice activitatii intreprinderii.
Crearea colectiilor de date nu reprezinta un scop in sine ci serveste la acoperirea unor
necesitati informationale ale unei intreprinderi.

Sistemul informatic reprezinta totalitatea mijloacelor de prelucrare automata a

datelor unei intreprinderi cu ajutorul tehnicii de calcul.

Performantele unui sistem informatic se bazeaza in principal pe urmatoarele trei

elemente:

· o colectie de date corect proiectata si implementata;

· proceduri de administrare a datelor si informatiilor;
· programe aplicative de transformare a datelor.

Observatie:

Deoarece la ora actuala este greu de conceput dezvoltarea unui sistem informational
fara utilizarea sistemelor de calcul, notiunile sistem informational si sistem informatic
se utilizeaza frecvent ca sinonime fara a crea confuzii.
Sistemul informational al unei intreprinderi nu este un produs natural ci este produsul
unei activitati specifice de proiectare si implementare.
 Procesul prin care se determina necesitatile informationale ale unei intreprinderi si
limitele acestora se numeste analiza de sistem (systems analysis).

Procesul prin care se implementeaza sistemul informational al unei intreprinderi se

numeste dezvoltare de sistem (systems development).

Deoarece o intreprindere nu este un sistem static ci unul dinamic ce evolueaza intr-

un mediu in continua schimbare, si sistemul sau informational va trebui sa se dezvolte
continuu pentru a face fata noilor cerinte impuse. Ca parte componenta fundamentala a
oricarui sistem informational, colectia de date aferenta va trebui in permanent dezvoltata
si modificata pentru a face fata cerintelor impuse de modificarea continua a conditiilor de
utilizare.

1.3.2 Ciclul de viata al dezvoltarii sistemelor informationale

Procesele permanente de creare, mentenanta, dezvoltare si inlocuire a unui sistem

informational formeaza ciclul de viata al dezvoltarii sistemelor informationale
(Systems Developement Life Cycle - SDLC).

Principalele etape ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor informationale sunt

reprezentate in diagrama din figura 1.3.
Fig. 1.3

In faza de planificare se obtine o imagine generala a sistemului informatic al unei

intreprinderi. Chiar daca nu a fost creat in mod planificat, in orice intreprindere trebuie sa
existe un sistem informational datorat fluxului de date intre diversele sectoare de
activitate. De aceea prima intrebare la care trebuie sa se raspunda este:

· Sistemul informational actual poate fi utilizat in continuare?

Evident, daca sistemul raspunde bine cerintelor formulate de beneficiar, nu are sens
sa se modifice sau inlocuiasca sistemul deoarece orice modificare implica cheltuieli
materiale si riscul unor perturbari in functionare. Daca insa dupa o prima evaluare se
constata ca cel putin unele aspecte ale functionarii sistemului actual nu satisfac cerintele
beneficiarului, se va raspunde la urmatoarea intrebare:

· Sistemul informational actual trebuie doar modificat sau este necesara inlocuirea
sa?

Dupa ce specialistii au stabilit cateva alternative pentru aducerea la zi sau inlocuirea

vechiului sistem, se poate trece la un studiu de fezabilitate care sa decida daca
cerintele impuse sistemului pot fi implementate cu mijloacele tehnice si financiare
disponibile.

Analiza aspectelor tehnice ale implementarii are in vedere in primul rand:

· natura sistemelor de calcul (PC-servere sau statii de lucru, mini sau mainframe);
· natura terminalelor;
· necesitatea dezvoltarii unor retele locale, metropolitane sau nationale;
· natura aplicatiilor (gestiune, financiar/contabile, conducerea in timp real etc);
· necesarul de software.

Analiza aspectelor financiare trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:

· evaluarea pretului de cost al diverselor variante de implementare;

· evaluarea beneficiilor intreprinderii pentru fiecare varianta avuta in vedere;
· posibilitatile de utilizare ale vechii structuri si dotari;
· posibilitatea de etapizare a dezvoltarii noului sistem;
· evaluarea resurselor materiale si umane ale intreprinderii pe durata dezvoltarii
sistemului.

Faza de analiza reia problemele puse in evidenta in faza de planificare si le studiaza

in detaliu. Analiza consta in primul rand dintr-o succesiune de interviuri in care echipa de
analisti solicita de la beneficiar date amanuntite privind cerintele impuse noului sistem
informatic. Tot in aceasta faza se realizeaza testarea si evaluarea vechiului sistem
informational pentru a intelege mai bine problemele pe care le ridica si pentru a evita
aparitia acelorasi anomalii si in noul sistem. Colaborarea stransa intre analist si beneficiar
este vitala pentru obtinerea unor rezultate corespunzatoare. Pe baza informatiilor din
etapele precedente se poate trece la realizarea unui model conceptual al sistemului
informational care va cuprinde informatii privind fluxul de date in intreprindere, procesele
de transformare a datelor, datele de intrare si datele de iesre specifice fiecarui proces de
transformare, procedurile de verificare si validare a datelor etc. Acest model nu contine
in general informatii concrete cum ar fi de exemplu tipul de sistem de operare, firma care-
l livreaza, pretul de cost etc. ci doar specificatiile impuse sistemului de operare necesar
realizarii obiectivelor propuse si eventual o lista cu sisteme ce satisfac aceste cerinte.

In faza de proiectare detaliata a saistemului se completeaza toate detaliile privind:

· numarul si tipul sistemelor de calcul necesare pentru fiecare sector;
· tipul de retea;
· tipul perifericelor si firmele producatoare;
· lista aplicatiilor avute in vedere;
· continutul si aspectul meniurilor, formelor si rapoartelor pentru fiecare aplicatie;
· continutul si modul de organizare al colectiilor de date;
· tipul si structura formularelor pentru captarea datelor primare;
· algoritmii de prelucrare a datelor;
· procedurile de verificare si validare si responsabilitatile in realizarea acestor
operatii;
· etapele de dezvoltare ale sistemului, cu termene si responsabilitati precise;
· strategiile de testare a produselor software;
· necesarul de personal, planul de scolarizare al angajatilor si planul de acomodare
cu noul sistem.

Toate acestea vor face obiectul unor documente oficiale semnate atat de proiectant cat
si de beneficiar.

Pe durata fazei de implementare se realizeaza urmatoarele operatii:

· se achizitioneaza echipamentele si produsele program necesare;

· se instaleaza echipamentele si software-ul de baza necesare;
· se multiplica noile documente primare;
· se implementeaza colectiile de date;
· se dezvolta programele de aplicatii;
· se testeaza fiecare componenta a sistemului informatic;
· se testeaza functionarea in conditii reale a intregului sistem;
· se angajeaza, daca este cazul, personal nou si se trece la scolarizarea in vederea
utilizarii noului sistem (aceasta etapa este delicata din punct de vedere al consecintelor
sociale deoarece poate implica disponibilizarea unei parti din angajatii ce deserveau
vechiul sistem informatic si care nu mai sunt utili sau nu se pot adapta la noul sistem);
· se antreneaza intreg personalul in vederea utilizarii noului sistem;
· se elimina anomaliile semnalate pe durata testelor si a folosirii in conditii reale si
se adapteaza sistemul la cerintele formulate de operatori.

La sfarsitul acestei faze sistemul trebuie sa fie pe deplin functional in toate

compartimentele iar personalul pregatit pentru utilizare.

Observatie: Din motive financiare sau pentru a accelera darea in folosinta,

implementarea poate fi realizata si in etape, pe sectoare sau aplicatii, in functie de
hotararea luata pe baza studiului de fezabilitate. Etapizarea darii in folosinta trebuie sa
tina cont de necesitatile reale ale intreprinderii, fiind dezvoltate in primul rand aplicatiile
prioritare, cu impact maxim asupra cresterii randamentului activitatii intreprinderii.

Faza de mentenanta presupune trei operatii distincte:

· evaluarea continua a performantelor sistemului;
· eliminarea unor anomalii de functionare ce nu au putut fi puse in evidenta in fazele
anterioare (mentenanta corectiva) si adaptarea la modificarile aparute in legislatie sau
in desfasurarea activitatii intreprinderii (mentenanta adaptiva);
· dezvoltarea sistemului prin introducerea de noi aplicatii, dezvoltarea unora dintre
aplicatiile deja implementate, optimizarea fluxului de date etc (mentenanta perfectiva).

Practica a demonstrat ca, imediat dupa darea in folosinta a unui sistem informational,
beneficiarul incepe sa solicite modificari ale acestuia. Aceasta situatie apare in mod
obiectiv in special datorita urmatoarelor aspecte:

· in fazele de evaluare/proiectare nu pot fi luate in considerare toate scenariile privind

functionarea sistemului;
· un sistem mare este proiectat si implementat de catre mai multe echipe, in perioade
diferite, ceea ce impiedica o buna coordonare a activitatii lor si poate conduce la
generarea unor solutii a caror integrare ridica uneori probleme in timpul exploatarii;
· dezvoltarea unui sistem informational este un proces de durata si pe parcursul
proiectarii si implementarii pot sa apara modificari majore in ceea ce priveste legislatia,
performantele echipamentelor si produselor program, orientarea activitatii intreprinderii,
forma de proprietate, strategia manageriala etc;
· personalul care deserveste sistemul castiga experienta si intelege din ce in ce mai
bine “ce ar trebui sa faca”, uneori in opozitie cu “ce face”.

Este necesara o permanenta evaluare a activitatii de mentenanta pentru a observa

daca la un moment dat cheltuielile implicate (atat directe cat si indirecte, prin blocarea
pe o anumita perioada a sistemului) nu depasesc limitele acceptabile. Daca la un
moment dat se considera ca beneficiile sunt puternic afectate de cheltuielile cu
mentenanta, se poate concluziona ca sistemul nu mai raspunde necesitatilor si este
necesara inlocuirea sa partiala sau totala. In felul acesta se reia ciclul de viata al
dezvoltarii sistemului.

Observatie: Procesul de proiectare/implementare/exploatare/mentenanta nu este un

proces liniar. Rezultatele obtinute la fiecare faza pot impune modificari ale rezultatelor de
la fazele anterioare. De exemplu implementarea colectiilor de date poate pune in evidenta
dificultati in activitatea de culegere a datelor, lipsa unor date importante ori suprapunerea
partiala sau totala a unor informatii (codul numeric personal contine si informatii privind
sexul si data nasterii).