Professional Documents
Culture Documents
RV 09 apr 2018. Un îndemn apostolic prin care să răsune încă o dată, într-o lume grăbită și agresivă, chemarea universală la sfințenie: acesta este scopul
declarat al exortației apostolice a papei Francisc ”Gaudete et exsultate” despre chemarea la sfințenie în lumea contemporană, prezentată astăzi la Sala de
presă a Sf. Scaun.
Nu un "tratat", ci un îndemn
Este tocmai spiritul de bucurie pe care papa Francisc alege să-l propună în deschiderea ultimei exortații apostolice. Titlul "Gaudete et exsultate",
"Bucuraţi-vă și veseliţi-vă", reia cuvintele pe care Isus le adresează "celor care sunt persecutați sau umiliți din cauza lui". În cele cinci capitole și cele 44
de pagini ale documentului, Sfântul Părinte urmează firul magisteriului predicat de el cu deosebită intensitate: Biserica aproape de "trupul suferind al lui
Cristos". După cum avertizează încă de la început, cele 177 de paragrafe nu sunt "un tratat despre sfințenie cu numeroase definiții și distincții", ci o
modalitate de a "face să răsune încă o dată chemarea la sfinţenie", indicând "riscurile, provocările și oportunitățile sale" "(nr. 2).
Rațiunea ca zeu
În al doilea capitol, papa denunță ceea ce numește ”doi dușmani subtili ai sfințeniei”, la care a reflectat și cu alte ocazii la predicile Sfintelor Liturghii de
la ”Sf. Marta”, în exortația ”Evangelii gaudium” și în recentul document ”Placuit Deo” al Congregației pentru doctrina credinței. Este vorba de
”gnosticism” și de ”pelagianism”, două abateri de la credința creștină vechi de secole și cu toate acestea, subliniază pontiful, ”de o alarmantă actualitate”
(nr. 35). Gnosticismul este, în această optică, auto-celebrarea ”unei minți fără Dumnezeu și fără trup”. Pentru papa Francisc gnosticismul reprezintă ”o
superficialitate vanitoasă”, o ”logică rece” care pretinde să ”domesticească misterul lui Dumnezeu și al harului său” și, făcând astfel, ajunge să prefere ”un
Dumnezeu fără Cristos, un Cristos fără Biserică, o Biserică fără popor” (nr. 37-39).
Adoratorii voinței
Formele noi de pelagianism reprezintă, în viziunea Sfântului Părinte, o altă eroare generată de gnosticism. Obiectul adorației, în acest caz, nu mai este
rațiunea umană, ci ”efortul personal”, ”voința fără umilință” care se simte superioară celorlalți pentru că respectă ”anumite norme” sau este credincioasă
”unui anume stil catolic” (nr. 49). ”Obsesia pentru lege” sau ”ostentația atenției față de liturgie, doctrină și prestigiul Bisericii” sunt pentru papa Francisc
unele trăsături tipice ale creștinilor ispitiți de această erezie ce se întoarce (nr. 57). Pontiful amintește că harul divin este cel care depășește întotdeauna
”capacitățile inteligenței și puterile voinței umane” (nr. 54). Uneori, constată papa, ”complicăm Evanghelia și devenim robii unei scheme” (nr. 59).
about:blank Page 1 of 2
Exortația apostolică a papei Francisc ”Gaudete et exsultate” (rezumat) 10/8/18 8:30 PM
Trăsăturile sfințeniei
Remarcând că ”a se bucura de viață”, cum îndeamnă ”consumismul hedonist”, stă la polul opus dorinței de a da slavă lui Dumnezeu, care cere să te
dăruiești în faptele de milostenie (nr. 107-108), pontiful trece în revistă în capitolul al patrulea trăsăturile indispensabile pentru a înțelege stilul de viață al
sfințeniei: ”suportarea, răbdarea și blândețea”, ”bucuria și simțul umorului”, ”îndrăzneala și fervoarea”, calea sfințeniei drept cale trăită ”în comunitate” și
”în rugăciune continuă” care ajunge la contemplație, dar nu înțeleasă ca ”o fugă” de lume (nr. 110-152).
about:blank Page 2 of 2