FIȘĂ DE EVALUARE CLINICO-FUNCȚIONALĂ

Entorsa de gleznă

I. DATE PERSONALE
Nume și prenume: P.
Vârstă: A.
Sexul: F
Ocupație: Studentă
Diagnostic clinic: Entorsă de gleznă, grad mediu
Data luării în evidență: 2 decembrie 2015
II. ANAMNEZĂ
Istoricul bolii:
Pacienta susţine că în urma purtării tocurilor, acesta a alunecat provocând
entorsă medie pacientei.

Antecedente personale fiziologice şi patologice

-înălţime: 175 cm, greutate 53 kg;
-fumătoare; nu consumă alcool;
-investigaţii chirurgicale anterioare entorsei: apendicita
-lipsa afecţiunilor cardiovasculare
Antecedente heredo-colaterale
-absente
Medicamentație:
-absentă
III. EXAMENUL CLINICO-FUNCȚIONAL

EXAMENUL CLINIC
Examen obiectiv Examen subiectiv
Inspecția

Hematom voluminos Observăm aliniamentul

Examen
subcutanat pre și vizual
picioarelor. Piciorul drept a
submaleolar suferit o entorsă

Sensibilitatea

Examen
La atingere (tactilă) palpatoriu
Prezenţa durerii

EXAMENUL FUNCȚIONAL
Evaluarea amplitudinii de mișcare
Evaluarea musculaturii
Teste funcționale
Evaluare globală
Mers Stabilitate Echilibru Coordonare Prehensiune
Unipodala Stabil bipodal Buna
lipsa pe -
Mers pe varf memrul drept
cu piciorul
drept din cauza
prezentei
durerii
 TESTINGUL ARTICULAR
Membrul inferior

Miscări Picior

FP FD

D S D S

Testare inițială 20° 40° 10° 20°

Testare 22° 40° 14° 20°

intermediară

Testare finală 28° 40° 16° 20°

Membrul Inferior
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
FP FD

D S

Flexie dorsală a gleznei piciorului: 10˚
Poziţia iniţială: subiectul în șezând, cu
genunchiul flectat la 90˚, piciorul în
poziţie neutră.
Poziţia finală: subiectul în şezând,
piciorul se apropie de faţa anterioară a
gambei, pâna la limita de mişcare.
Flexia plantară gleznei piciorului: 20˚
Poziţia iniţială: subiectul în şezând, cu
genunchiul flectat la 90˚, piciorul în
poziţie neutră
Poziţia iniţială: subiectul în şezând, cu
genunchiul flectat la 90˚, piciorul în
poziţie neutră
 TESTINGUL MUSCULAR
Membrul inferior

Mușchi Picior

F E

D S D S

Testare inițială F4 F5 F4 F5

Testare intermediară F4 F5 F4 F5

Testare finală F5- F5 F5-- F5

Membrul Inferior
5.1

4.9

4.8

4.7

4.6

4.5

4.4
FP FD

D S

Flexia dorsală. Flexia plantară.

Poziţia fără gravitaţie: decubit heterolateral,
genunchiul flectat la 90˚, gamba şi piciorul
susţinute.
Stabilizarea: se realizează în 1/3 distală a
gambei, pe partea medială.
F1: tibialul anterior se palpează pe faţa antero-
laterală a gambei, lateral de creasta tibială.
F2: din poziţia fără gravitaţie, subiectul
execută flexia dorsală a piciorului.
Poziţia antigravitaţională: subiectul în
şezând, cu genunchiul flectat la 90˚, piciorul în
poziţie neutră.
F3: Din poziţia antigravitaţională subiectul
execută flexia dorsală, fără rezistenţă.
F4: Respectând aceeaşi poziţie, se opune o
Poziţia fără gravitaţie: decubit heterolateral,
genunchiul flectat la 900, gamba şi piciorul
susţinute.
Stabilizarea: se realizează în 1/3 distală a
gambei.
F1: solearul (parte componentă a tricepsului
sural) se palpează pe faţa posterioară a gambei,
tendoanele peronierilor se palpează pe partea
laterală a gambei posterior de maleola
laterală.
F2: din poziţia fără gravitaţie, subiectul
execută flexia plantară a piciorului.
Poziţia antigravitaţională: subiectul în
decubit ventral, cu genunchiul flectat la 900,
piciorul în poziţie neutră.
rezistenţă uşoară, la nivelul metatarsienelor
(faţa dorsală), la jumătatea cursei de mişcare.
F3: din poziţia antigravitaţională subiectul
execută flexia plantară, fără rezistenţă.
F4: Respectând aceeaşi poziţie, se opune o
rezistenţă uşoară, pe faţa plantară a piciorului,
la jumătatea cursei de mişcare.
Stabilizarea se face pe faţa posterioară.

Constatăm ca pacientul nu poate realiza mișcarea conform F5, în cadrul

F4 apare o ușoară durere. Flexia dorsală, plantară, inversia și eversia au
un grad de amplitudine limitat.
TESTE FUNCȚIONALE

Test funcțional Valori pozitive Valori negative

D S TI D S TF

Sertarul - -
anterior

Înclinarea - -
talusului

Testul - -
compresiunii
tibio-fibulare

Testul Kleiger - -

Testul - -
Thompson

Testul - -
subluxării
tibiotalare

Testul Morton - -
 DIAGNOSTICUL FUNCȚIONAL

 Pacientul nu calca pe toata talpa deci mersul este unul lent si sacadat
 Prezinta hematom voluminos
 Prezenta durerii la atingere
OBIECTIVE KINETOTERAPEUTICE
1. Refacerea mobilității. Prin mobilizari pasive, autopasive, active.
2. Refacerea forței musculare. Tonifierea musculaturii flexoare(dorsale) si a musculaturii
adductoare si supinatoare(+flexia plantară=inversie)
- tonifierea musculaturii eversoare a piciorului (lungul si scurtul peronier lateral,
extensorul comun al degetelor)
3.Refacerea stabilității , mișcării controlate și abilității.Pentru refacerea stabilității
contralaterale, pentru refacera controlului muscular si abilității.
- reeducarea reflexelor proprioceptive, aceasta reprezintă exerciții de dezvoltare a
echilibrului și coordonării mișcărilor gleznei și piciorului.
 Mijloace si metode kinetoterapeutice

Mijloace, Dozare/
Obiectiv Tehnici,
Descrierea Nr.repetări
e Metode,
/
Procedee
Frecvență

Rotația gleznei Rotația gleznei circular, în dreapta apoi stânga. 10

repetari
3-4 ori/zi

Exerciții active cu maximum de amplitudine posibilă, în toate 10

direcțiile. Sunt deosebit de utile pentru resorbția repetari
edemului, prevenirea formării aderențelor și
menținerea tonusului muscular 3-4 ori/zi

Litere 2 seturi de
la A la Z
Se efectuează literele alfabetului cu degetele de la
picioare, antrenând în mișcare și glezna.

Inițiere ritmică
Poziția pacientului-decubit dorsal
Poziția kinetoterapeutului-lateral, de partea piciorului
afectat.
Priza în treimea distala a gambei, contrapriza pe laba
piciorului. Mișcarea de flexie dorsală se face pasiv,
pasiv-activ, apoi treptat până subiectul realizează activ.
Comanda verbală- “Relaxează-te şi lasă-mă pe mine
să-ţi mişc laba piciorului!”, apoi ”mişcă-l odată cu
mine!” etc.
Mişcările executate trebuie să fie lente şi ritmice, în
timp ce comenzile verbale vor fi ferme şi insistente. Se
va evita orice acţiune care ar putea declanşa la orice
muşchi „stretch-reflex-ul”. Același FNP se execută și
pe mișcarea de eversie

Mișcare activă Poziția pacientului-decubit dorsal

de relaxare Poziția kinetoterapeutului-lateral, de partea piciorului
afectat.
 opunere Priza în treimea distală a gambei, contrapriza pe laba
piciorului. Pe direcţia musculaturii slabe, în zona medie
spre scurtată, se execută o contracţie izometrică (mâna
kinetoterapeutului face contrarezistenţă). Când se simte
că această contracţie a ajuns maximă, se solicită
pacientului o relaxare bruscă, iar kinetoterapeutul
execută rapid o mişcare spre zona alungită a
musculaturii slabe aplicând câteva întinderi rapide pe
această musculatură. La comanda verbală, pacientul
revine activ la zona cea mai scurtată, asistentul ajutând,
urmărind sau chiar aplicând o uşoară rezistenţă acestei
mişcări în funcţie de capacitatea funcţională
musculaturii respective.

Relaxare Poziția pacientului-decubit dorsal

contracție Poziția kinetoterapeutului-lateral, de partea piciorului
afectat.
Priza în treimea distala a gambei, contrapriza pe laba
piciorului. La punctul de limitare a mişcării se cere
pacientului nu să se opună manevrei kinetoterapeutului
ci să împingă şi să rotească sau să tragă şi să rotească
cât poate de mult. Izometria se realizează pe direcţia de
împingere sau tracţiune, iar izotonia pe mişcarea de
rotare. Același FNP se execută și pe mișcarea de
eversie.

 Săptămânile 0-2: imobilizare într-o cizmă de mers.

 Săptămânile 2-8: recuperarea progresivă a mișcărilor gleznei.
 Săptămânile 8-10: recuperarea progresivă a activității sportive. În timpul
sportului va fi purtat un bandaj elastic solid.
 Constatăm ca pacientul nu poate realiza mișcarea conform F5, în cadrul F4
apare o ușoară durere. Flexia dorsală, plantară, inversia și eversia au un grad
de amplitudine limitat.
 Subiectul prezintă forță F4, deci vom folosi tehnici de facilitare neuro-
proprioceptivă conform gradului de forță pe care-l deține.