EFECTELE ADITIVILOR ASUPRA SPUMĂRII – DUPĂ 1 AN

REȚETA DE PLECARE

Aspectul săpunurilor la început

Aditivii folosiți – efect după 1 an

1. 8% superfat – la început, spumă puțină și se simte cam scârbos; după 1 an, proprietăți îmbunătățite,
deși apar pete portocalii
2. 5% superfat – mult mai multă spumă decât la săpunul cu 8% superfat; după 1 an, spuma e mai
cremoasă, dar alte diferențe nu se simt față de săpunul proaspăt
3. Lactat de Na ( 7, 5 g/500 g uleiuri) – săpunul este cu puțin mai greu decât cele fără lactat și face cu
puțin mai multă spumă; după 1 an – spuma e puțin mai cremoasă și mai stabilă decât la început, fără
alte efecte; cel care a făcut experimentul nu a găsit vreun motiv pt a folosi din nou lactatul
4. Zahăr tos ( 1 lingură/ 500g uleiuri) – se spune că zahărul face săpunul să spumeze extraordinar de
bogat. Se pare că cel care a făcut experimentul a rămas puțin dezamăgit, pt că săpunul cu zahăr a dat
o spumă ușor mai bogată; după 1 an, spuma e mai cremoasă și mai stabilă, dar au apărut multe pete
portocalii pe săpun
5. Miere ( 1 lingură / 500 g uleiuri)- mierea face spuma mai cremoasă și mai mătăsoasă, dar nu mai
abundentă; după 1 an, spuma este mult mai bună, mai bogată și mai plăcută
6. Colofoniu ( 3%) - se spune că este un păcat pentru săpun, dar determină formarea unei spume
foarte bogate, usucă pielea; după 1 an – spumă la fel de bogată, mai densă, usucă la fel pielea.
7. Argilă Bentonită ( 1 lingură/500 g uleiuri) – mulți săpunari adaugă argile în săpun pentru a-l face
mai alunecos, cu spumă cremoasă, pt săpunuri de bărbierit; după 1 an, spuma devine mai densă.
8. Tetrasodium EDTA ( 0,5% din uleiuri) - are rolul de a contracara duritatea apei care reduce
spumarea; nu se remarcă schimbări semnificative după un an.
9. Lapte de capră pudră ( dizolvat în apa din soluția de sodă??) – dă un miros specific săpunului,
dar nu influențează spuma, față de săpunul –martor.; după 1 an spumează mai repede, dar fără
modificări semnificative, iar mirosul nu e ok.
10. Suc de aloe vera ( în loc de apă) - rezultate foarte bune, o spumă bogată și perfect echilibrată; după
1 an – fără diferențe notabile; Concluzie - un aditiv foarte bun
11. Conservă cu lapte de cocos ( în loc de apă) – spumează bine, după 1 an spuma e mai slabă, cu bule
mai mici; dacă se folosește lapte de cocos pudră ( care nu conține alți aditivi, ca cel din conservă – de
ex. gumă guar), săpunul formează o spumă mai abundentă.
12. Bere ( în loc de apă) – spumează foarte bine; după 1 an spumează ceva mai puțin
13. Lapte de capră proaspăt ( în loc de apă) - spumează foarte bine ; după 1 an spuma este foarte
cremoasă
14. Lapte condensat ( în loc de apă) - aspectul săpunului nu e prea estetic, dar spumează foarte bine,
chiar și după 1 an, singura mostră dintre toate care n-a format pete portocalii
15. Zahăr pudră ( 1 lingură/500g uleiuri) – săpunul a dat o spumă mai cremoasă decât cel în care s-a
folosit zahăr tos. Se poate ca acest efect să fie din cauza amidonului cu care este amestecat zahărul
pudră pentru a preveni aglomerarea. După 1 an, spuma este mai groasă și mai cremoasă decât la
început.
16. Caolin ( 1 lingură/500g uleiuri)- spuma se formează mai greu, dar va fi mai groasă și mai stabilă
decât cea a săpunului cu bentonită. După 1 an, săpunul s-a închis la culoare – mostră nefolosită și
ambalată s-a păstrat fără pete, iar cea folosită are câteva pete portocalii.
17. Alcool cetilic ( 3%) - întâi de toate, săpunul iese pătat, spuma nu diferă mult de proba-martor. După
1 an, spuma e cleioasă și săpunul foarte pătat
18. Lapte de ovăz ( 125 g / 750 g săpun) - Spuma e la fel de cremoasă și de mătăsoasă ca la săpunul cu
lapte de capră; după 1 an, spuma e foarte slabă și cremoasă.
19. Iaurt ( în loc de 58% din apă) - săpunul are un miros specific, nu se observă diferențe notabile față
de proba- martor, la spumare.După 1 an, nu se observă diferențe la spumare, săpunul încă miroase
ciudat în timpul utilizării.
 20. Sorbitol ( 5%) – folosit în săpunurile m&p, în cele transparente, pt a le păstra claritatea. Dă o
spumare abundentă. După 1 an, spuma e mai densă, dar la fel de abundentă.
21. Citrat de Na ( 3%) ca și EDTA, este folosit pt a elimina duritatea apei. Dă o spumă foarte bogată și
stabilă. După 1 an, spumă la fel de bogată, dar mai densă, cu bule mai mici.
22. Ulei de sâmburi de palmier ( în loc de uleiul de cocos) - spumează cam la fel ca cel cu ulei de
cocos, dar spuma e mai cremoasă. După 1 an, aproape nu mai face spumă.
23. Citrat de Na și sorbitol ( combinate) - formează o spumă impresionantă; după 1 an, spuma e mult
mai redusă și densă.

CONCLUZII:

 Pentru fabricarea săpunului tb. folosită apă distilată ( săpun mai puțin pătat decât cel în
care s-a folosit apă de la robinet), iar săpunul tb păstrat împachetat până este folosit, iar
acesta să nu vină în contact cu un obiect metalic ( formează pete, se oxidează)
 După 1 an, spuma devine mai densă și mai slabă decât atunci când săpunul e proaspăt.
Efectul de creștere a spumării în cazul adăugării unor aditivi este temporar.

« previous
Pure Soapmaking is the Perfect Companion for Natural Soapmakers (& I Want to Hand You a Copy!)

next »
The Complete Guide to Using Cosmetic Micas in Cold Process Soap (Colorant Guide)