Memoriu General PUG

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE
MEMORIU GENERAL
BIROU PROIECTARE STRAJAN S.R.L.
2500 ALBA IULIA ,FERDINAND I ,nr 68
REG.COMERTULUI J01 / 483 / 1996
TELEFON / FAX 0258 / 81.01.23; 810777
E-mail : office@bpstrajan.ro
PROIECT
PLAN URBANISTIC GENERAL si
AMENAJAREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV
AL MUNICIPIULUI ALBA IULIA
REACTUALIZARE
BENEFICIAR MUNICIPIUL ALBA IULIA
NUMAR PROIECT 716/2012
FAZA PLAN URBANISTIC GENERAL

MEMORIU GENERAL
PROIECTANT GENERAL: BIROU PROIECTARE STRAJAN S.R.L.
SUBPROIECTANT: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI

URBANISM „ION MINCU”- BUCURESTI ,
CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE,
EXPERTIZA SI CONSULTING
COLECTIV DE ELABORARE :
Arhitectura /Urbanism / Retele edilitare /Topo
Proiectat arh. Ioan Strajan

arh. Vlad Strajan
arh. Felicia Totoian
arh. Andrei Burnete
ing. Silviu Strajan
ing. Ana Solyom
ing. Daniela Achim
ing. Marius Todor
Colaboratori :
prof. dr. arh. Alexandru M. Sandu
prof. dr. arh. Doina Cristea
lector drd. arh. Arpad Zachi
lector dr. arh. Monica Radulescu
asist. drd. arh. Mihaela Popa
geograf Claudia Popescu
conferentiar univ.dr. Toma Goronea
arheolog Matei Drambarean
S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 1

MEMORIU GENERAL
ALBA IULIA
CAPITALA SIMBOLICA A ROMANIEI

MEMORIU GENERAL
BORDEROU DE PIESE SCRISE ŞI DESENATE
MEMORIU GENERAL
Capitolul 1.INTRODUCERE...............................................................................pg.5
1.1.Date de recunoastere a PUG........................................................................pg.5
1.2. Obiectul PUG..............................................................................................pg.6
1.3. Surse de documentare.................................................................................pg.7
Capitolul 2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII.............................................pg.10

2.1. Evolutie.........................................................................................................pg.10
2.2. Elemente ale cadrului natural.......................................................................pg.13
2.3. Relatii in teritoriu...........................................................................................pg.18
2.4. Nivel de dezvoltare economica.....................................................................pg.19
2.5. Populatia.......................................................................................................pg.20
2.6. Circulatie si transporturi................................................................................pg.20
2.7. Intravilan existent-Zone functionale-Bilant teritorial......................................pg.22
2.8. Zone cu riscuri naturale................................................................................pg.34
2.9. Echipare edilitara..........................................................................................pg.36
2.10. Probleme de mediu.....................................................................................pg.45
2.11. Disfunctionalitati..........................................................................................pg.46
2.12. Necesitati si optiuni ale populatiei...............................................................pg.47
Capitolul 3.PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA............................pg.49

3.1. Studii de fundamentare................................................................................pg.49
3.2. Evolutie posibila, prioritati.............................................................................pg.49
3.3. Optimizarea relatiilor in teritoriu....................................................................pg.52
3.4. Dezvoltarea activitatilor.................................................................................pg.52
3.5. Evolutia populatiei.........................................................................................pg.53
3.6. Organizarea circulatiei..................................................................................pg.54
3.7. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial..............................pg.65
3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale..............................................................pg.78
3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare.......................................................................pg.79
3.10.Protectia mediului........................................................................................pg.91
3.11.Obiective de utilitate publica........................................................................pg.93
Capitolul 4.CONCLUZII......................................................................................pg.95
Capitolul 5. ANEXE.............................................................................................pg.96

MEMORIU GENERAL
Piese desenate
1. A01_ Incadrarea in teritoriul unitatii administrativ-teritoriale de baza sc. 1:25000

2. A02_ Situatia existenta sc. 1:10000
3. A03_ Reglementari urbanistice, zonificare sc. 1:10000
4. A04.1_ Reglementari-Echipare edilitara -apa si canalizare sc. 1:10000
5. A04.2_ Reglementari-Echipare edilitara -gaz sc. 1:10000
6. A04.3_ Reglementari-Echipare edilitara -energie electrica sc. 1:10000
7. A04.4_ Reglementari-Echipare edilitara -telecomunicatii sc. 1:10000
8. A05_ Proprietatea asupra terenurilor sc. 1:10000
9. A06_ Unitati teritoriale de referinta sc.1:10000
PLANSE AUXILIARE
10. A07_ Monumente - Zone - Ansambluri sc.1:35000
11. I_1_ Situri Arheologice Cat A sc.1:35000
12. I_2_ Situri Arheologice Cat B sc.1:35000
13. I_3_ Monumente de Arhitectura Cat A sc.1:35000
14. I_4_ Monumente de Arhitectura Cat B sc.1:35000
15. I_5_ Propuneri Clasare LMI sc.1:35000
16. I_6_ Ansambluri Urbane Cat B sc.1:35000
17. I_P_ Pacelar sec XVIII-XIX sc.1:35000
18. A08_ Retea Stradala pe categorii de importanta sc.1:15000
19. A08 D1_ Noduri de circulatie,situatia propusa sc.1:4000
20. A08 D2_Noduri de circulatie, situatia propusa sc.1:2000
21. A08 D3_Noduri de circulatie, situatia propusa sc.1:2000
22. A09_ Suprafete de pajiste scoase in extravilan sc.1:10000
dupa avizul M.A.D.R.
SE ANEXEAZA :
1. CERTIFICAT DE URBANISM
2. AVIZELE CERUTE PRIN CERTIFICATUL DE URBANISM

MEMORIU GENERAL
Capitolul 1.
INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI
PROIECT:
PLAN URBANISTIC GENERAL si
AMENAJAREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV
AL MUNICIPIULUI ALBA IULIA
REACTUALIZARE
PROIECTANT GENERAL: BIROU PROIECTARE STRAJAN S.R.L.
SUBPROIECTANT: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI

URBANISM „ION MINCU”- BUCURESTI ,
CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE,
EXPERTIZA SI CONSULTING
DATA ELABORARII: NOIEMBRIE 2012

MEMORIU GENERAL
1.2. OBIECTUL PUG
Conform Legii 350/2001, cu completarile si modificarile ulterioare:

(1) Planul urbanistic general are atat caracter director, cat si de reglementare si reprezinta
principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru realizarea
programelor si actiunilor de dezvoltare.
Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul
urbanistic general, care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani.
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe
- termen scurt, la nivelul intregii unitati administrativ teritoriale de baza, cu privire la:
a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al
localitatii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea functionala si in corelatie cu organizarea retelei de circulatie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice;
e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor
arheologice reperate;
f1) zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare;
g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor;
h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si
plantate.
i) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile
specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea
constructiilor in aceste zone.
j) zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri.
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe
- termen mediu si lung cu privire la:
a) evolutia in perspectiva a localitatii
b) directiile de dezvoltare functionale in teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a
teritoriului national, zonal si judetean;
d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile
specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea
constructiilor in aceste zone.
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare;
f) stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire;
g) delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare
urbana.
Conform temei de proiectare PUG,
dezvoltarea durabila ca si concept fundamental capabil sa satisfaca exigentele
contemporane de natura economica , sociala, culturala si ecologica, precum si pe acelea
ale unei culturi urbane inexistente pana acum in vechile planuri urbanistice, solicita
reactualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Alba Iulia , pe baza analizei
situatiei existente PUG 1995 si a unei noi strategii urbanistice care sa fundamenteze
dezvoltarea durabila a Municipiului Alba Iulia in perioada 2012-2022

MEMORIU GENERAL
1.3. SURSE DE DOCUMENTARE
Documentatii de amenajare a teritoriului

• PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI ALBA, S.C.PROIECT ALBA S.A.,
proiect nr. 4109 / 1995.
• STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A JUDETULUI ALBA 2001-
2004, PREFECTURA JUDETULUI ALBA SI CONSILIUL JUDETEAN ALBA.
• P.A.T.J. ALBA – REACTUALIZARE SI CORELARE CU SECTIUNILE PATN
APROBATE – PROIECT S.C. PROIECT ALBA S.A., NR. 4448/ 2009.
• MILENIUM – ALBA IULIA – CENTRUL ISTORIC, Etapa I-a, STUDIU PENTRU
REABILITARE SI REPARATII IN VEDEREA INTEGRARII CENTRULUI ISTORIC ALBA
IULIA IN TRASEUL CULTURAL SI ARTISTIC EUROPEAN - S.C.”PROIECT ALBA”
S.A, 1999.
• GHID PRIVIND DEFINIREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LA NIVEL DE JUDET
CU PRECIZAREA PARTICULARITATILOR ZONELOR SENSIBILE IN ANSAMBLUL
DEZVOLTARII SPATIALE DURABILE A TERITORIULUI. STUDIU PILOT PENTRU
JUDETUL ALBA , Contract nr. 85/2002, elaborat de Universitatea de Arhitectura Si
Urbanism „Ion Mincu”.
• MANAGEMENTUL OPERATIUNILOR DE RECONVERSIE FUNCTIONALA A
ZONELOR CONSTRUITE PROTEJATE - STUDIU PILOT ALBA IULIA, IHS, iulie 2003
• RECONVERSIA FUNCTIONALA A ZONELOR PROTEJATE - STUDIU PILOT pentru
CETATEA ALBA IULIA (redactarea III), S.C. PROIECT ALBA S.A., S.C. URBE 2000
SRL, 2003.
• Studiile din programul „MILENIUM – ALBA IULIA” initiat in 1999.
• STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICǍ, SOCIALǍ SI URBANǍ IN
CONTEXTUL DEZVOLTǍRII DURABILE A MUNICIPIULUI ALBA IULIA (fazele 1-5),
FNTM, S.C., VMB Partners S.A.
• PUZ PENTRU: ZONA CENTRALA, DEALUL FURCILOR, CENTRUL
CIVIC.,ZONA PODEI ,CHIP, LALELE,DEALUL FURCILOR, PUZ
AMPLASAMENTE EXTRAVILAN DISPERSATE
Repere bibliografice europene
• SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPATIULUI COMUNITAR”(ESPD) Potsdam, 10/11
MAI 1999.
• PRINCIPIILE DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALA DURABILA
A CONTINENTULUI EUROPEAN, CEMAT - Hanovra, 2000).
• SPATIAL PERSPECTIVES FOR THE ENLARGEMENT OF THE EUROPEAN
UNION - ESPON Study 36.
• NOUA CARTA DE LA ATENA – adoptata de Consiliul International al
Urbanistilor, Lisabona, 2003.
• TERRITORIAL AGENDA OF THE EUROPEAN UNION “TOWARDS A MORE
COMPETITIVE AND SUSTAINABLE EUROPE OF DIVERSE REGIONS” agreed on

MEMORIU GENERAL
the occasion of the informal ministerial meeting on urban development and territorial
cohesion in Leipzig on 24 / 25 May 2007.
• LEIPZIG CHARTER ON SUSTAINABLE EUROPEAN CITIES, agreed on the
occasion of the informal ministerial meeting on urban development and territorial cohe-
sion in Leipzig on 24 / 25 May 2007.
• Regulamente de urbanism, norme si indicatori urbanistici din Austia, Elvetia, Franta,
Germania si Marea Britanie
- Carta Urbanismului European, adoptata de Adunarea Generala – Barcelona 12.04.2013
Lista studiilor de fundamentare pentru PUG ALBA IULIA 2012 sau a documentatiilor
de interes urbanistic, elaborate anterior PUG:
Documente strategice ale dezvoltarii locale
• Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean- elaborat de S.C. Proiect Alba S.A.,

reactualizarea şi corelarea P.A.T.J. existent cu secţiunile P.A.T.N. aprobate, proiect nr.
4848/2008, elaborat de S.C. “PROIECT ALBA” S.A.;
• Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Alba Iulia – Sebeş – Teiuş – 2008, U.A.U. „ION
MINCU” CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZE ŞI CONSULTING
• Studiu privind zonele expuse la riscuri naturale sau tehnologice din judeţul Alba,
elaborat de S.C. “PROIECT ALBA” S.A;
• Studiul de delimitare şi inventariere a zonelor protejate din judeţul Alba elaborat de
S.C. “PROIECT ALBA” S.A..
• Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor 2007 şi Raportul de mediu;
• Studiul de fezabilitate al managementului integrat al deşeurilor în judeţul Alba;
• Anuarul Statistic al României;
• Recensământul populaţiei şi al .locuinţelor 1992, 2002, 2011;
• Strategia de dezvoltare a judeţului Alba pe perioada 2007 – 2013, aprobată prin
Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr. 209/20.12.2007.
Lista studiilor de fundamentare pentru PUG ALBA IULIA 2012, elaborate
concomitent cu PUG:
Sintezele studiilor de fundamentare sunt integrate in capitolele memoriului PUG
referitoare la domeniile pe care le trateaza.
• STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICǍ, SOCIALǍ SI URBANǍ IN
CONTEXTUL DEZVOLTǍRII DURABILE A MUNICIPIULUI ALBA IULIA (fazele 1-4),
FNTM, S.C., VMB Partners S.A.
• ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE SPATIALA A MUNICIPIULUI ALBA IULIA –
U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C.
LEGI
– Legea nr.71 / 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea I - Cai de comunicatie – (in curs de reactualizare).
– Legea nr.171 / 1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a II-a – Apa.
– Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a III-a - Zone protejate.
– Legea nr.5/2000; Secţiunea IV – Reţeaua De
MEMORIU GENERAL
localităţi - Legea nr.351/2001; Secţiunea V Zone
de risc natural -
– Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificari
– Legea 575 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a V-a - Zone de risc natural.
– alte reglementari, inclusiv Ghidul privind continutul cadru de elaborare a documentatii/or de
urbanism si amenajarea teritoriului
– Legea nr.289/2006 pt.modificarea şi completarea Legii nr.350/2001 privind
menajarea teritoriului şi urbanismul;
– Ordinul MCC nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice, cu
completările ulterioare
– Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.1964/13 dec.2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România;
– Legea nr.422/2001 pentru protejarea monumentelor istorice, republicată;
– OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobata prin Legea nr.265/2006;
– Legea nr.69/1991 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările
ulterioare;
– Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
– Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii;
– Legea 54/1998 privind circulaţia juridica a terenurilor
– Legea nr.18/1991 a fondului funciar, republicata în 1998;
– Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor;
– Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată
cu completările şi modificările ulterioare;
– Legea nr.451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a peisajului, adoptata la
Florenţa , 20 oct.2000;
– OG nr. 43/2000 privitoare la protecţia patrimoniului arheologic, aprobată prin
Legeanr.378/2001;
– OG nr. 47/2000, privind stabilirea unor masuri de protecţie a monumentelor
istorice care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial, aprobata prin Legea
564/2001;

MEMORIU GENERAL
Capitolul 2.
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. EVOLUTIE
Forma actuala : municipiu reședință de județ din anul 1968
Situatii anterioare formei actuale:
- orașul Alba Iulia (prima jumatate a sec.XX)
- cetatea Alba Carolina și orașul (secolele XVIII-XIX)
- Alba Iulia – capitala Principatului Transilvaniei (secolele XVI-XVII)
- Alba Iulia – reședința voievozilor Ardealului (secolele XI-XV)
- Apulum – cel mai important centru urban al Daciei romane (secolele II-III)
- Tharmis (Tarnis)- la Alba Iulia, Apoulon la Piatra Craivii - asezari dacice
Unitati administrative din care a facut parte teritoriul administrativ actual: Comitatul
Alba Inferioară / Alba de jos, județul Alba/ regiunea Hunedoara
Denumiri succesive ale unitatii administrative (limba romana, alte limbi): Apulum /
Bălgrad / Alba Iulia / Gyulafehervar / Weissenburg
Localitati contopite: Bărăbanț, Micești, Pâclișa, Partoș, Oarda de Jos, Oarda de Sus
Alte denumiri istorice in teritoriul administrativ: castrul roman Apulum, Orașul roman
Apulum, Cetatea Alba Iulia, Lumea Noua, Dealul Furcilor, Cetatea Alba Carolina.
Fapte istorice notorii in teritoriul administrativ:
- Marturii ale culturii materiale din neolitic, epoca bronzului

-Sec. I î. Chr. – I d.Chr. – perioada de apogeu a cetăților dacice de la Căpâlna și Piatra Craivii
-Anii 105-274 d.Chr. - ocupația romană în Dacia (romanizarea provinciei) – orașul Apulum
-Sec. IX – ridicarea baptisteriului de la Alba Iulia
-Sec.X- Ruinele primei biserici crestine din Transilvania de forma cruce greaca inscrisa
-Sec. IX-XI – cucerirea Transilvaniei de către maghiari
-Sec.XII-XVI – voievodatul Transilvaniei cu capitala la Alba Iulia
-1241-1242 – marea invazie a tătarilor cu afectarea întregii Transilvanii
-1541-1699 – Marele Principat Autonom al Transilvaniei cu capitala la Alba Iulia
-1599 – 1601 – prima unire a Principatelor române sub Mihai Viteazul
-1658 – mare invazie turco/tătară în Transilvania, cu incendierea multor orașe si cetăți
-1701 – 1867 – dominația Habsburgică în Transilvania
-1714-1738 – ridicarea fortificației Vauban de la Alba Iulia
-1784-1785 – răscoala populară condusă de Horia, Cloșca si Crișan
-28 februarie 1785 – martiriul lui Horia și Cloșca pe Dealul Furcilor
-1848-1849 – mișcarea revoluționară din Transilvania ( in intreg comitatul Alba Inferioara )
-1867-1918 – perioada dualismului austro-ungar în Transilvania
-1918, 1 decembrie – Marea Adunare Națională de la Alba Iulia hotărăște Unirea Transilvaniei
cu Regatul României
-1947-1989 – perioada regimului comunist
-1968 – Alba Iulia devine reședința județului Alba
MEMORIU GENERAL
Drumuri istorice, vaduri, poduri:
-Cursul râului Marisus (Mureș) era utilizat în epoca romană pentru transportul diverselor
resurse ale Daciei – aur, argint, sare, lemn, către Pannonia și apoi mai departe spre Roma
antică;
-Drumul roman imperial ce venea de la Tibiscum și Ulpia Traiana, prin Germisara
(Geoagiu/Cigmău), intra în teritoriul actualului județ Alba, și urca spre Apulum, pe malul drept al
Muresului; De la Apulum urca spre Brucla (Aiud), iar de aici prin Salinae (Ocna Mures), prin
Potaissa (Turda) spre Napoca (Cluj-Napoca) și punct terminus Porolissum (Zalău);
-Drumul roman spre zona auriferă, pleca de la Apulum (Alba Iulia), prin Ampellum (Zlatna),
iar de aici la Alburnus Maior (Rosia Montană);
-Drumul roman spre valea Oltului, pornind din Apulum, trecea prin lunca Secașului, pe lângă
mun. Sebeș de azi, spre județul Sibiu, unde cobora pe valea Oltului, spre Romula, municipium
din Dacia Malvensis (Oltenia de azi);
-Drumul principal din perioada medievală urma aceeași rută principală de comunicație –
valea Mureșului, a cărui curs era folosit în continuare pentru transportul sării, cu plutele și
bărcile ce erau ancorate la Partos – port la Mureș al capitalei Principatului Transilvaniei, Alba
Iulia; drumul principal al perioadei medievale făcea legătura între capitala Principatului și
principalele orașe ale Transilvaniei : prin Aiud spre Cluj, iar prin Sebeș, spre Sibiu.
-Există în evul mediu, ca și pentru perioada romană, și o puternică rețea de drumuri care
porneau de la Alba Iulia spre Munții Apuseni (Zlatna, Abrud, Baia de Arieș), spre Sighișoara prin
Blaj, spre Deva – pe malul stâng al Mureșului, prin Vințu de Jos, Șibot.
Data construirii cailor ferate, statiilor c.f.:

• Linia Teiuș - Alba Iulia – Vințu de Jos – Arad inaugurată în 1867
• Linia ferată îngustă Alba Iulia – Zlatna în 1895
LOCALITATILE
1. Statutul administrativ actual din data/actul normativ: municipiu reședință a județului
Alba din 1968
2. Atestarea documentara a localităților:
Alba Iulia: 900-955 (Civitatem Albam in Erdeel/Erdeelw/Erdelw/Erdelu/Erdeuel); 1081

(Francone episcopo Bellagradensi); 1097 (Vincurius comes Bellegrate); 1083-1110 (Albam
Transilvanam); 1134 (Petrus Albae Civitatis episcopus); 1274 (Alba Jvle); 1308 (Alba Jvle de
Transilvana terra); toate aceste mențiuni ca reședință a episcopului romano-catolic al
Transilvaniei; din 1542 capitala principatului Transilvaniei.
Bărăbanț: 1299 (villa Borbanth); comunitate de oaspeți din Brabant, posesiune a episcopului
albaiulian.
Micești: 1299 (Kisfalu)
Partoș: 1648 (Portus)
Pâclișa: 1265 (Pokluspotok); 1274 (Astragh); posesiune nobiliară
Oarda: 1290 (Warda); posesiune nobiliară
Denumiri succesive ale localitatilor (limba romana, alte limbi):

Alba Iulia/Bălgrad/Gyulafehervar/Weissenburg
Barabant/villa Borbanth
Micești/Kisfalu
Partoș/Portus
Paclișa/Pokluspotok
Oarda/Warda
MEMORIU GENERAL
Modul de formare al localitatilor (crestere normala, crestere prin aporturi de
populatie, crestere prin improprietarire, crestere prin industrializare s.a): creștere
normală, creștere prin aporturi de populație
Fapte istorice notorii in localitate:

- perioada 106-125 d.Chr.: ridicarea castrului Legiunii a XIII a Gemina și întemeierea orașului
roman Apulum;
- sec.X-XI: ridicarea primei basilici/catedrale de la Alba Iulia;
- 1009: menționarea primului episcop al Transilvaniei;
- secolul XII: stabilirea reședinței la Alba Iulia a voievozilor Ardealului;
- 1242: marea invazie mongolă ce duce la distrugerea orașului;
- a doua jumătate a sec.XIII: ridicarea catedralei actuale Sf.Mihail;
- 1442: refugiul în catedrala Sf. Mihail a lui Iancu de Hunedoara, după pierderea bătăliei de la
Sântimbru;
- 1 noiembrie 1599: intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia;
- 1613: urcarea pe tron a principelui Gabriel Bethlen;
- 1714-1738: ridicarea fortificației Vauban Alba Carolina;
- 28 februarie 1785: tragerea pe roată a lui Horia și Cloșca, pe Dealul Furcilor
- aprilie-iunie 1849: asediul cetății Alba Iulia de către trupele revoluționare maghiare;
- 1 decembrie 1918: Marea Adunare Națională de la Alba Iulia hotărăște Unirea Transilvaniei cu
România;
- 15 octombrie 1922: Încoronarea Regilor României Mari – Ferdinand și Maria, în Catedrala
Incoronării din Alba Iulia.
- Martie 1968: Alba Iulia devine capitala noului județ Alba
- 22-23 decembrie 1989: Revoluția Română la Alba Iulia
Distrugeri ale localitatilor/constructiilor (incendii, cutremure, inundatii, asedii s.a):

1242 – marea invazie mongolă a dus la distrugerea orașului și a vechii catedrale;
1658 – o puternică razie turco-tătară duce la incendierea orașului;
1661-1662 – raidurile turco-tătare se repetă și pustiesc orașul;
- aprilie-iunie 1849 – unicul asediu al cetății Alba Carolina, întreprins de către trupele
revoluționare maghiare;
- inundații masive în anul 1942, si anii 1970-1975.
Operatiuni urbanistice de amploare care s-au desfasurat in localitate:

- Edificarea celor două centre urbane romane de la Apulum (sec.II-III)
- Ridicarea castrului Legiunii a XIII a Gemina pe terasa înaltă a Mureșului ( cca. anii 106 – 125).
- Edificarea Cetății Medievale pe traseul fostelor ziduri albe ale castrului roman, de unde și
numele localității: Bălgrad/Alba Iulia/Gyulafehervar/Weissenburg (sec.XI-XIV).
- 1714-1738: ridicarea Cetății de tip Vauban Alba Carolina;
- prima jum.a sec.XVIII - asanarea terenurilor din lunca Mureșului , la est de cetate, și edificarea
cartierelor Lipoveni, Grecilor și Maierii Bălgradului;
- secolul XIX: dezvoltarea orașului și pe laturile de nord și sud ale Cetății Alba Carolina;
- din 1922-1929: proiectarea cartierului ”Cetate”, de către echipa coordonată de arhitectul
orașului Octavian Mihălțan
Cartiere istorice si parti istorice din localitate:

Cetatea Alba Carolina (suprapune Cetatea medievală, care la rândul ei fusese ridicată pe
ruinele castrului roman al Leg.XIII Gemina); cartierele Lipoveni, Maieri, Greci; siturile
arheologice; rezervațiile de arhitectură urbană de pe str. Coșbuc, Teilor, Primăverii, Trandafirilor,
MEMORIU GENERAL
Regina Maria, b-dul Ferdinand I,.
( extras din studiul istoric)
In Anexe sunt prezentate planurile si silueta orasului de-a lungul timpului:
-1687 plan: anonim italian, prima reprezentare cartografica cunoscuta a orasului
-1711 plan: Giovani Morando Visconti, cetatea veche si orasul
-1738 plan
-1769 ridicare topografica Iozefina
- sec. XIX planul orasului
-1900 planul orasului
-1929 planul orasului : arh. Octavian Mihaltan
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Municipiul Alba Iulia s-a dezvoltat pe locul unei vechi aşezări, pe malul drept al
Mureşului, aşezare existentă încă din neolitic.
Municipiul Alba Iulia este aşezat în partea central-vestică a ţării, în largul culoar al
Mureşului, la confluenţa acestuia cu Ampoiul, în zona de contact a două mari unităţi
structurale : Munţii Apuseni şi sud-vestul Bazinului Transilvaniei, Podişul Târnavelor.
Geografic ,coordonatele sale sunt: 23034I57II – longitudine vestică şi 4604I12II – latitudine
nordică.
Alba Iulia este străbătută de marile artere de circulaţie, cu bune legături spre
Cluj-Napoca, Sibiu, Deva şi spre Munţii Apuseni.
Teritoriul administrativ al municipiului Alba-Iulia este în suprafaţã de 10 249,068 ha,
învecinându-se cu teritorile administrative ale comunei Vinţ şi oraşului Sebeş în partea de sud,
în vest comuna Meteş, în nord comunele Ighiu, Galda şi Sîntimbru, iar în est comunele Ciugud
şi Daia Română.
A1. Geologia regiunii
Regiunea luată în studiu pentru prezenta lucrare, cuprinde formaţiuni ce aparţin la două
unităţi structurale majore şi anume: Unitatea Munţilor Apuseni şi Unitatea Bazinului
Transilvaniei. Ea se suprapune peste zona estică a Munţilor Vinţului şi sud-vestică a Munţilor
Trascău (sud-estul Apusenilor Sudici) şi sud – vestul Bazinului Transilvaniei.
Depresiunea Transilvaniei
Ca unitate geologico-structurală Depresiunea Transilvaniei este o depresiune internă
delimitată de cele trei ramuri ale Carpaţilor.
Morfologic se prezintă sub forma unui relief de podiş ce este drenat de apele râului
Mureş şi al afluenţilor acestuia: râul Tîrnava şi râul Arieş.
Culoarul Mureşului la Alba Iulia, desfăşurat între confluenţa cu Galda la nord, în dreptul
localităţii Sântimbru şi confluenţa cu Sebeşul la sud între localităţile Oarda de Jos şi Pâclişa ,
are o lungime de cca 16 km şi o lăţime medie de aproximativ 6 km. El cuprinde formele de relief
create de Mures, respectiv 7 nivele de terase şi luncă, etajate succesiv între 216 şi 365 m
altitudine absolută. Culoarul este încadrat la est şi nord-est de culmile nivelate ale podişului
Secaşelor şi Dealul Bilag (altitudine 400-550 m).La sud –vest este delimitat de culmile
piemontane cu altitudine de 400-550 m de la periferia esticâ a Munţilor Vinţului.
Mureşul şi-a sculptat acest culoar la nivelul cuaternarului, adâncirea ritmică a reţelei
hidrografice, generată şi de influenţa unor manifestări neotectonice pleistocene, a dus la
formarea a 7 nivele de terasă plus lunca ,etajate între 8-12 m şi 130-140 m altitudine relativă.
Terasele Mureşului prezintă următoarea dezvoltare :

MEMORIU GENERAL
Terasa Altitudine relativă Altitudine relativă
(m) medie
(m)
Lunca 2-3
I 8-12 10
II 18-25 23
III 30-40 35
IV 50-60 50-55
V 75-85 75
VI 90-110
VII 130-140
Construcţiile din perimetrul Municipiului Alba Iulia sunt amplasate pe terasa aII-a
ajungând până spre fruntea terasei a III-a şi pe lunca Mureşului( în perimetrul Municipiului
terasa I lipseşte, datorită asimetriei pe cele două maluri a teraselor, ca urmare a deplasării spre
est a albiei râului), ea deţinând mari suprafeţe pe dreapta Mureşului , la baza Dealului Bilag.
Terasa I apare ca fâşii înguste la sud de Alba Iulia şi la nord-est de Pâclişa. Terasa a II-a
de 16-24 m deţine cele mai întinse areale cu o lăţime de 2 km.
Terasa a III-a este dezvoltată sub forma unor poduri la est de Ciugud şi de Dumbrava la
sud-vest de Alba Iulia şi la sud de Pâclişa, terasa fiind parţial acoperită de depuneri deluiviale
formate pe seama depozitelor din Dealul Mamut.
Din punct de vedere litologic, în alcătuirea terasei a II-a intră depozite aluvionare ,cu
dezvoltare tipică, întâlnindu-se o granoclasare a depozitelor pe verticală, de la argile, argile
prăfoase la praf şi praf nisipos, în bază întâlnindu-se depozite aluvionare grosiere alcătuite din
pietrişuri şi bolovănişuri.
Lunca este dezvoltată la Alba Iulia pe aproximativ 3 km lăţime, având în componenţa ei,
peste complexul aluvionar grosier ,un complex argilos-prăfos slab consistent până la moale,
care pe lângă argilele cenuşii ,galben-cenuşii cuprinde şi intercalaţii de pământuri mâloase ,mâl
şi resturi organice turbifiate.
A2. Morfologia teritoriului

Municipiul Alba-Iulia este situat în zona de SV a Transilvaniei , fiind plasat în culoarul
Mureşului ,în zona de contact dintre două mari unităţi teritoriale: Munţii Apuseni şi Podişul
Târnavelor, despărţite de râul Mureş.
Această aşezare urbană s-a dezvoltat pe malul drept al Mureşului, la confluenţa acestuia
cu Ampoiul ,la o altitudine medie de 230 m (oraşul de jos la 224 m,Cetatea la 249 m).
Din analiza reliefului rezultă următoarele trepte:
• Partea vestică a zonei periurbane a municipiului Alba-Iulia cuprinde regiunea
deluroasă care flanchează în est Munţii Trascăului. Regiunea deluroasă este reprezentată de
un glacis , intens compartimentat de văile ce-l străbat ,cu interfluvii înguste orientate
perpendicular pe axul depresionar al Mureşului. În arealul de contact cu munţii , versanţii
dealurilor sunt mai abrupţi, fiind ocupaţi de păduri ,fâneţe ,păşuni, iar spre Depresiunea Alba-
Iulia - Aiud sunt mai domoli ,folosiţi intens pentru cultura viţei de vie şi a pomilor fructiferi.Tot
în partea de vest se află localitatea Pâclişa ,situată la o altitudine medie de 320 m,situată pe
valea cu acelaşi nume ,ai cărei versanţi sunt afectaţi de torenţialitate şi alunecări mai vechi.Pe
partea stângă a văii versanţii prezintă pante mai accentuate ,deşi mai afectaţi de procesele
geomorfologice actuale sunt versanţii de pe partea dreaptă a văii Pâclişa. Substratul geologic
format din argile marnoase vărgate şi violacee, gresii nisipoase şi conglomerate cu
stratificaţie încrucişată cu grosimi de 500-750m de vârstă oligocenă ,favorizează procesele de
versant din acest areal.
MEMORIU GENERAL
• Spre est de culoarul depresionar al Mureşului se întinde podişul Secaşelor,
reprezentat de ultimele prelungiri vestice ale dealurilor ce aparţin Podişului Târnavelor.Relieful
este format din culmi deluroase ,domoale,care domină cu 200-300 m valea largă a Mureşului:
Dealul Omului Cetăţii (440 m) ,Măgura Straja (548 m),Dealul Coarnele Dăii (461 m) Gorganul
(463 m).
• În partea de sud –est a municipiului se află o altă localitate componentă (comuna
Oarda) situată în lunca Mureşului, dar care urcă pe versanţii dealurilor (Gruiu Lupului) până la
o altitudine de 390 m. Versanţii, şi în acest caz sunt afectaţi de torenţialitate ,cu o dezvoltare
mai mare pe partea stângă a văii Negru şi a afluenţilor acestuia.Către vatra satului există o
serie de alunecări superficiale, mai ales către baza versantului. Localitatea Oarda de Jos are
un fundament format din nisipuri şi pietrişuri pliestocene şi parţial din argile şi gresii oligocene.
Este situată în zona de confluenţă Mureş-Sebeş la o altitudine de 220 m în partea de nord a
localităţii şi de aproape 240 m în partea sudică. În cea mai mare parte aşezarea este situată
pe podurile teraselor celor două râuri ,care sunt îndiguite în perimetrul localităţii. Partea de
nord-est este situată pe conul de dejecţie al unui organism torenţial care coboară pe direcţia
SE-NV dinspre Gruiu Lupului. Localitatea Oarda de Sus s-a format de o parte şi de alta a
pârâului Negru, ce-şi are obârşia la o altitudine de aproape 425 m. Altimetric locuinţele sunt
dispuse între 240 m în partea de nord şi 375 m în cea de sud, cu menţiunea că nucleul
localităţii este situat la 270-275m ,către altitudini mai mari înâlnindu-se trupuri distanţate de
gospodării. Constituţia geologică şi pantele mari (20-25 grade)au favorizat apariţia şi evoluţia
proceselor de eroziune în adâncime pe Valea Negru şi de-a lungul multor organisme
torenţiale care debuşează în aceasta ,în multe cazuri adâncimea canalelor de scurgere fiind
peste 5 m. Perimetrul aşezării este afectat şi de alunecări superficiale, parţial stabilizate prin
plantaţii.
• Culoarul depresionar Alba-Iulia - Aiud (având altitudinea cea mai redusă-218 m)
reprezintă a treia unitate fizico-geografică din zona municipiului Alba-Iulia. Acesta este format
din valea largă a Mureşului (relativ meandrată) cu o pantă uşoară 3-5 m, valea fiind asimetrică
din cauza numerosilor afluenţi din dreapta cursului ,dar şi datorită munţilor Apuseni din timpul
cuaternarului.Valea largă este acoperită cu soluri de luncă fertile ,care împreună cu terasele
ating 3-5 km laţime(cele 8 terase fiind cea de 2-3 m,de 8-12 m,18-25m ,30-40 m,50-60m, 75-
85 m,90-120 m,140-150m)
• În partea nordică se află localităţile Miceşti şi Bărăbanţ (ambele situate în lunca
Ampoiului) , ambele situate la contactul cu dealurile din jur. Localitatea Miceşti se află situată
la contactul cu Dealul Mamutului (altitudinea maximă 765 m), fiind însă puţin afectată de
procesele actuale ,deşi torenţialitatea afectează versanţii de contact. Bărăbanţ este situat la
contactul cu dealul Bilag,însă cea mai mare parte a aşezării este situată în luncile Mureşului şi
în lunca Ampoiului fiind (în anumite condiţii climatice) afectate de inundaţii. Aşezarea Miceşti
se dezvoltă pe terasele superioare ale Ampoiului ,la o altitudine medie de 250 m,pe un
substrat geologic format din nisipuri şi pietrişuri de vârstă pliestocenă. Construcţiile ocupă atât
podurile de terasă cât şi frunţilor acestora ,înclinările fiind reduse ,între 1 şi 3 grade. Spre est
sunt prezente câteva conuri de dejecţie ale unor organisme torenţiale ale căror bazine de
recepţie sunt pe versanţii estici ai Dealului Mamutului. Cel mai dezvoltat organism torenţial se
găseşte către extremitatea nord-vestică ,în dreptul staţiei de cale ferată Miceşti.
Municipiul Alba-Iulia se găseşte la o altitudine de 224 m faţă de nivelul mării, Cetatea
situându-se la 249 m. Platoul din partea de vest a localităţii,care adăposteşte şi Cetatea se
află situat pe terase I şi în cea mai mare parte pe terasa a II-a a Mureşului. Altitudinea minimă
revine părţii sudice a luncii Mureşului, în dreptul localităţii Pâclişa.
Mai mult de jumătate din zonă se află la o altitudine medie de 250 m, localităţile utilizând baza
culoarului, urcând puţin pe versant şi adăpostindu-se pe văi.
În privinţa expoziţiei versanţilor rezultă următoarea structură:
MEMORIU GENERAL
-Versanţii cu expunere SV ocupă aproximativ 34 % fiind urmaţi de cei cu orientare SE –
23%,NE-13,6% şi E-10%;
-Versanţii care ocupă suprafeţe reduse sunt cei cu expunere N-4%,S-6% şi V-6%.
Procesele geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor se resimt în cadrul etajului colinar
care cuprinde o parte a culoarului depresionar al Mureşului şi o parte din Podişul Secaşelor.
Predominarea rocilor sedimenatre nisipo-argiloase, puţin rezistente şi extinderea mare a
versanţilor neprotejaţi de vegetaţie permit o dinamică spontană a proceselor actuale şi o
modalitate acceentuată a reliefului (alunecări de teren).
A.3.Hidrografia şi hidrogeologia teritoriului
Ape de suprafaţă
a.Râuri
Reţeaua hidrografică este formată dintr-o o serie de râuri mai mari: Mureşul, Sebeşul şi
Ampoiul şi câteva pâraie care se varsă în Mureş(pe stânga Valea Hăpriei şi Valea Oardei, pe
dreapta Valea Pâclişei).
Mureşul colecterază cei mai mulţi afluenţi dintre râurile menţionate, bazinul său
hidrografic suprapunându-se peste mai multe unităţi naturale. Aceşti afluenţi contribuie la
creşterea debitului, la formarea undelor de viitură, la mărirea puterii de eroziune şi transport, la
formarea unei văi largi cu aspect de culoar, cu o luncă mult extinsă şi numeroase terase,
dezvoltate atât pe dreapta cât şi pe stânga, dar în mod asimetric. Valea Mureşului are o
dezvoltare pe direcţia NE-SV cu o pantă medie de 0,5-0,7 m/km.
Cel mai mare volum al scurgerii se realizează la sfarsitul iernii şi începutul primăverii ,ca
rezultat al suprapunerii fenomenului de topire a zăpezii cu o cantitate mare de precipitaţii,
riscând să apară fenomenul inundaţiilor. Debitele maxime se produc în prima jumătate a anului,
având o frecvenţă mai mare în luna aprilie, mai, iunie şi foarte rar toamna în luna noiembrie.
Debitul mediu al Mureşului este de 110 mc/s în sectiunea Alba-Iulia (staţie hidrometrică
înfiinţată în anul 1872), cel mai mare de 2450 atins în 14 iulie 1975, iar cel mai mic în data de
01. Februarie 1987 (Q – 10,6 mc/s),1989 (10,9 mc/s). În perioada în care râul nu era îndiguit
,albia râului la debite de peste 1000 mc/s ajungea în centrul Municipiului
(1970,1975,1981,1984). În momentul de faţă nu există posibilitatea de inundare a localităţii.
Sebeşul se varsă în Mureş în dreptul localităţii Oarda de Jos. La vărsare în râul colector
are un debit de 10-12m3/s. Cel mai mare debit s-a înregistrat în data de 8 iunie 1975 de 250
mc/s , în condiţiile scurgerii naturale. Râul Sebeş fiind în întregime amenajat valorile de debit
trebuiesc reconstituite.
Ampoiul, afluent pe dreapta al Mureşului, are o pantă medie de 25-30 m/km având un
debit de 4,22m3/s. În secţiunea Bărăbanţ, debitul mediu este de 4,20 mc/s, cel mai mare
măsurat a fost de 244 mc/s în data de 12 iulie 1975, cel mai mic măsurat a fost de 0,138 mc/s
produs la data de 3-5 septembrie 1992 apoi 0,186 mc/s în 13 ianuarie 1987.
b.Lacuri
Pe teritoriul Municipiului Alba Iulia se găsesc lacurile Tăuşorul, Lacul de la Episcopia
Catolică, Lacul Oarda la Mureş şi Lacul Oarda la calea ferată. În zona Oarda de Sus până în
anii 1984 a existat Lacul Oarda sub vârful Ţiţuleu drenat natural ulterior prin alunecări de teren.
Tăuşorul este un vechi curs al Mureşului abandonat prin retragerea albiei.Suprafaţa este
de circa 400 mp,adâncimea maximă de circa 2,5 m.
Lacurile Oarda, ambele sunt vechi cursuri folosite de Mureş doar la ape mari. Lacul de la
calea ferată s-a format la viitura din 1975. Sunt reduse ca dimensiuni , fără importanţă.
Lacurile de la Episcopia Catolică sunt foarte reduse ca dimensiuni însă importante
pentru aportul de apă proaspătă din subteran (cca 25 l/s) cu ape excelente calitativ.
În arealul localităţii sunt şi ape minerale la Miceşti, Oarda de Jos şi cea de Sus slab
utilizate , practic necunoscute.

MEMORIU GENERAL
c. Apele subterane
Apele subterane se regăsesc în formaţiunile poroase şi sunt reprezentate de stratele
acvifere locale discontinui cantonate în pietrişurile şi nisipurile din lunca Mureşului şi ale
afluenţilor săi. Din punct de vedere hidrochimic aceste ape sunt clorurate având o concentraţie
de 0-500 mg/l fiind întâlnite în lungul Mureşului şi pe cursurile inferioare ale afluenţilor.
Din punct de vedere morfologic se disting două zone:
-Lunca Mureşului şi terasa joasă (221 – 224 m) unde apa subterană se situează în
general la cotele de – 2,5 m şi – 3,0 m de la nivelul suprafeţei topografice. Se poate
aprecia că executarea lucrărilor de canalizare va contribui la drenarea apelor
subterane şi la scăderea nivelului acestora. Se impune totuşi o atenţie deosebită la
stabilirea subsolurilor, în general nefiind recomandate, necesitând instalaţii hidrofuge
foarte costisitoare.
-Terasa superioară (243-249 m) unde apa subterană este cantonată la adâncimi de –7 şi
–10 m de la nivelul suprafaţei topografice , ea neafectând fundaţiile.
Apele subterane sunt cantonate în diverse structuri hidrogeologice impuse de o geologie
foarte variată. Din punct de vedere geologic se disting următoarele complexe:
-Complexul rocilor cretacice din zona montană în care apa cantonează pe fisuri, diaclaze
,etc.,fără a realiza depozite majore în care se întâlnesc puţine izvoare şi ele sărace în
ape - Fântâna Hoţilor fiind cel mai important (debit 0,3l/s).
-Complexul rocilor sedimentare ale Podişului Secaşelor cu argilă preponderentă,
bentonite, marne, pietrişuri cu argile în care nu sunt structuri acvifere şi pe care apele
din precipitaţii staţionează mult timp fără a se infiltra.
-Complexul Bilag în care se întâlnesc depozite geologice ce aparţin Apusenilor (calcare),
dar şi podişului Secaşelor(argile,marne,etc.). Nu se întâlnesc structuri acvifere , sunt
puţine izvoare unele seci vara(Izvolul Morii din Bărăbanţ). Izvorul de la Vălae de
lângă Bărăbanţ este permanent, are un debit de 1,5 l/s şi este potabil.
-Complexul acvifer al râurilor Mureş, Sebeş, Ampoi. Este cel mai important şi este
utilizabil.
-Complexul Mureş are o lungime de circa 10 km, este dezvoltat pe terasa de luncă şi pe
celelalte două pe care se află şi municipiul.Terasa de luncă este cea cu acviferul cel
mai evoluat. De aici se alimenta cu apă potabilă reşedinţa de judeţ prin 22 foraje la
Drâmbar şi 8 foraje la Pâclişa. Nivelul hidrostatic ce se află la circa 5,0 m (cel
productiv) are un debit mediu de circa 3,5 l/s mp . Pe terasa a doua a Mureşului
freaticul se află la 12 m,este bun calitativ, are înclinare spre fruntea terasei unde
apare sub formă de izvoare (Recea, Creicuta, Episcopia Catolică,etc.)Debitele lor
sunt importante (peste 5,0 l/s la Episcopie uneori chiar 25 l/s) parţial folosite,
excelente calitativ.
-Complexul Ampoi este dezvoltat în conul de dejecţie al aceluiaşi râu între Bărăbanţ-
Miceşti-Şard. Nivelul freatic se află la 2,5m pe Ampoiul Mic şi 4,5 m lângă actualul
curs al Ampoiului. Nivelul freatic este influenţat de oscilaţiile de nivel ale râului.
-Complexul Sebeş prezent pe cursul inferior al Sebeşului cu nivel freatic la 3,5 m şi chiar
mai jos datorită regularizăii debitelor râului din sistemul hidrotehnic Sebeş. Apele sunt
bune calitativ, debitele sunt deficitare.
De specificat faptul că cele trei freatice se întrepătund în zona Mureşului îmbogăţind
debitele acviferului acestuia.
A.4 Clima
Adăpostit de culoarul Mureşului, la confluenţa acestuia cu Ampoiul şi Sebeşul , oraşul
Alba-Iulia are un climat deosebit. Prin poziţia sa geografică Culoarul Mureşului permite
pătrunderea maselor de aer cu diferite origini:

MEMORIU GENERAL
-Mase de aer cu origine mediteraneeană dinspre regiunile de S şi SV,care favorizează
toamnele lungi şi iernile blânde;
-Mase de aer polare dinspre N, barate într-o oarecare măsură de dealul Bilag, favorizând
temperaturile scăzute din timpul iernii şi care se manifestă mai pregnant la nord de
Alba-Iulia , în interiorul culoarului;
-Mase de aer de origine vestică care traversează Munţii Apuseni şi îşi pierd umezeala
astfel că în descendenţa lor pe versanţii estici se încălzesc şi se usucă ,determinând
un timp senin cu o durată prelungităa strălucirii soarelui (2000-2100 ore/an) şi o
cantitate de precipitaţii mai reduse, toate acestea fiind datorate unui proces intens de
foehnizare.
Vânturile dominante sunt de culoar şi de direcţie sud-vest cu puternice influenţe locale
de tip foehn sau brize. Intensitatea lor este deosebită cele mai mari viteze înregistrându-se în
luna iulie 1996 când s-au realizat peste 120 km/oră cu consecinţe din cele mai păgubitoare.
Radiaţia totală ajunge la 120kcal/cm2.
Temperatura aerului . Datele existente arată că Alba Iulia este dominată de izoterma de
9 C .Cele mai ridicate temperaturi sunt în luna august, media multianuală fiind de 210C faţă de
0
luna ianuarie cu cele mai scăzute valori –30C. Extremele ajung la + 39,70 vara (în 9 iulie 1968)
şi – 31,00C (în 31 ianuarie 1947).
Umezeala relativă este de 80% , excelentă pentru desfăşurarea vieţii.
Primele zile cu îngheţ sunt în jurul datei de 16 octombrie iar ultimele la 16 aprilie.
Numărul zilelor tropicale este de 20(media), al zilelor de vară 82.
Precipitaţiile medii multianuale sunt de 600 mm/mp, suma celor mai importante valori
realizându-se în sezonul de primăvară , iar cele mai ridicate valori în 24 de ore se produc la
ploile torenţiale de vară.
Stratul de zăpadă ajunge la 5 cm în zona Mureşului şi 25-30 cm în partea montană înaltă
Dealul Mamut, Bilag sau Podişul Secaşelor de peste Mureş.
2.3. RELATII IN TERITORIU
Aspecte favorabile :
Localitatate de importanta istorica- orasul celor 2 Mari Uniri (1600,1918);
La nivel national ocupa locul privilegiat de CAPITALA SIMBOLICA A ROMANIEI;
Existenta in zona a elementelor de infrastructura de importanta regionala realizate sau
aflate in curs de realizare;
Vastul culoar depresionar al Mureşului şi ariile sale marginale constituie principala
axă de comunicaţie rutieră şi feroviară, pe aici realizându-se un intens trafic naţional şi
international;
Existenta culoarelor de transport E81, E 67;
Traseu apropiat al viitoarelor culoare -autostrada Pan -europeana tronson Arad- Brasov ;
autostrada tronson Sebes -Turda ;
Structura economica diversificata, care atrage forta de munca din localitatile invecinate;
Concentrare de servicii si institutii publice de interes zonal (Curtea de apel Alba Iulia
care deserveste trei judete : Alba, Sibiu si Hunedoara ; Biroul Regional de Implementare a
Programului SAPARD, FDRS; Agentia de Dezvoltare 7 "Centru ");
Centru multicultural : exista o buna colaborare cu institutii culturale din alte localitati in
organizarea festivalurilor de teatru, film, muzica;
Retea de invatamant dezvoltata si diversificata (centru universitar cu universitate proprie
si o extensie a Universitatii Tehnice Cluj-Napoca);
Pozitie centrala fata de polii urbani din judetele invecinate (Sibiu, Cluj, Deva, Targu-
Mures);
MEMORIU GENERAL
Potential turistic semnificativ in oras si in imprejurimi, punct de plecare spre zonele
turistice din Muntii Apuseni si de pe Valea Sebesului ;
Distante mici pana la aeroporturile cele mai apropiate (67km -Sibiu; 95 km –Cluj).
Zona de influenţă a centrului de importanţă judeţeană Alba Iulia cuprinde oraşele Zlatna,
Teiuş şi comunele: Cricău, Vinţu de Jos, Meteş, Almaşu Mare, Ighiu, Ciugud, Berghin,
Sântimbru, Mihalţ, Galda de Jos, Stremţ, Întregalde, în total 15 unităţi administrativ teritoriale
care însumează o populaţie de 127223 locuitori şi o suprafaţă de 136653 ha.
Aspecte nefavorabile: relatie economica concurentiala cu municipiul Sebes.
2.4. NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICA
Aspecte favorabile
Dinamica investitionala pozitiva, in mod special in sectorul industrial, transporturi si turism;

Patrimoniu cultural si natural valoros, in oras si in imprejurimi;
Infrastructura de transport moderna sau in curs de modernizare (autostrada, CF);
Pozitie geografica centrala la intretaierea mai multor coridoare de transport;
Infrastructura educationala de calitate;
Existenta rezervelor de suprafete in interiorul orasului sub forma fostelor platforme
industriale;
Existenta rezervelor de suprafete la limita orasului cu potential de dezvoltare a unor parcuri
industriale;
Structura economica diversificata ;
Buna reprezentare a sistemului bancar ;
Traditie in industria portelanului , capital de renume international ;
Predominarea proprietatii private asupra proprietatii de stat ;
Zona industriala cu posibilitati de dezvoltare a unui Parc industrial;
Zone industriale existente :
- zona industriala nord- Barabant
- zona industriala si de depozite est
- zona de depozite si industriala sud
- zona de unitati industriale dispersate
Imposibilitatea estimǎrii ştiinţifice a evoluţiei activitǎţilor productive a condus la adoptarea
urmǎtoarelor ipoteze :
-exigenţele funciare pentru activitǎţi productive se vor reduce ca urmare a restructurǎrii
acestora bazatǎ pe evoluţia tehnologiilor de producţie
-creşterea numǎrului de unitǎţi mici de producţie
-creşterea numǎrului de depozite aferente comerţului
-scurtarea ciclului de viaţǎ al unor activitǎţi productive şi apariţia fenomenului de
abandonare a unor clǎdiri şi terenuri
-creşterea ponderii activitǎţilor terţiare
S-a propus, în consecinţǎ:
-extinderea zonelor industriale
-acceptarea unor unitǎţi de producţie nepoluante în zona mixtǎ
-se recomandǎ rezervarea, prin PUZ, a unor loturi de cca. 2000 mp. pentru unitǎţi
productive

MEMORIU GENERAL
2.5. POPULATIA
Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia municipiului Alba Iulia se ridica la

68 763 de locuitori .
Tendinte in evolutie :
anul 1966 - 22 215 locuitori
1977 - 41 474 locuitori
1992 - 71 168 locuitori
1995 - 73 107 locuitori
2002 - 66 406 locuitori
2011 - 68 763 locuitori
Evolutia demografica a municipiului Alba Iulia se inscrie intr-un context regional definit de
declinul accentuat al numarului de locuitori.
Structura populatiei :
- femei – 36 357
- barbati – 32 406
Ocupatia populatiei, resurse de munca :
Numar mediu de salariati in :
− industrie - 9186
− industria extractiva - 25
− industria prelucratoare - 8038
− productia si furnizarea de energie electrica, apa calda - 312
− distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor - 811
− constructii - 2761
− comert - 6501
− transport si depozitare - 1630
− hoteluri si restaurante - 487
− informatii si comunicatii - 327
− intermedieri financiare si asigurari - 710
− tranzactii imobiliare - 113
− activitati profesionale, stintifice si tehnice - 794
− activitati de servicii administrative - 687
− administratie publica si aparare, asigurari sociale - 1634
− invatamant - 1678
− sanatate si asistenta sociala - 2029
− activitati de spectacole , culturale - 326
− alte activitati ale economiei nationale - 319
TOTAL salariati - 29363 ( 42.7% din populatie )
2.6. CIRCULATIE SI TRANSPORTURI
Reţeaua de transport auto şi feroviară existentă asigură desfăşurarea în condiţii

satisfăcătoare a activităţii economice şi comerciale, transportul călătorilor şi pendularea
forţei de muncă.
Date privind situatia infrastructurii rutiere si feroviare din municipiul Alba Iulia
(cf. extras PATJ )
-E 68 Frontiera Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Sibiu – Braşov

MEMORIU GENERAL
-E 81 Frontiera Giurgiu – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Alba Iulia - Cluj Napoca – Satu
Mare -Frontiera Halmeu
-Coridorul IV Pan-European - Frontiera Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Sibiu –
Piteşti - Bucureşti
-DN 74- Alba Iulia - Zlatna - Abrud – Brad
La traversarea oraşului se impune realizarea arterelor ocolitoare astfel:
Alba Iulia- pe relaţia DN 1 - DN 74 –Zlatna (Patj 2008)
Trama stradala a municipiului Alba Iulia are o structura radial-inelara.
Lungimea strazilor orasenesti – total -266 km
Lungimea strazilor orasenesti modernizate – 117 km
Numarul autobuzelor si microbuzelor in inventar pentru transport public local de pasageri =
69
-avantaj dat de viitoarea autostrada Coridorul IV Pan-European si autostrada Sebes-Turda
- stare tehnica relativ satisfacatoare a strazilor din oras
- o parte din intersectiile cu trafic intens au fost rezolvate cu sens girator
- sistem de transport in comun modernizat recent
- au fost realizate trasee pentru pietoni si biciclisti in santurile Cetatii si pe dealul Mamut
Aspecte critice legate de organizarea circulatiei si transport:

- existenta traficului de tranzit in oras( DN 1, DN 74) partial in interiorul cartierelor de locuinte;
- pentru fluenta circulatiei este necesara prelungirea unor strazi pentru a se inchide al doilea
inel principal de circulatie al orasului : str. Ion Lancrajan pana la intersectia cu DN1 si b-dul
Republicii, str. Costache Negruzzi pe traseul paralel cu linia ferata.
- configuratii neadecvate ale profilelor stradale,
- zone riscante pentru pietoni;
- intersectii cu disfunctiuni
- traversari ale Muresului si Ampoiului pe poduri insuficient dimensionate
- deficit de locuri de parcare, mai ales in zonele de locuinte colective si institutii publice
- retea subdezvoltata de piste pentru biciclisti;
- calitate deficitara a spatiului stradal si a imaginii urbane in spatiul public;
Circulatia feroviara
Municipiul Alba Iulia este legat de întregul sistem feroviar al ţării :calea ferată dublă
electrificată Teiuş - Vinţu de Jos, în lungime de 29 km.(in curs de modernizare ),asigura
legături cu întreaga reţea feroviară a ţării, prin cele trei noduri feroviare: Teiuş, Războieni,
Vinţu de Jos.
Pe culoarul văi Ampoiului se desfăşoară calea ferata normala simpla Alba Iulia - Zlatna
Platformele industriale din est,sud si vest au linii ferate industriale -proprietatea societatiilor
comerciale .
Suprafata terenului CFR pe teritoriu administrativ este de 80,60 ha.
Transporturi
-Transport rutier
Pe teritoriul judeţului Alba activitatea de transporturi auto de mărfuri şi călători se
desfăşoară de către societăţile comerciale desprinse din vechile Întreprinderi de Transporturi
Auto, precum şi de unităţi private care au o pondere destul de mare în special la
transportul de mărfuri.
Transportul de călători constituie o activitate deosebit de importantă, pe teritoriul
judeţului Alba desfăşurându-se pe un traseu în lungime de 1400 km, acoperind 70% din
MEMORIU GENERAL
lungimea totală a reţelei de drumuri publice.
Datorită restrângerii activităţii la unele unităţi economice din oraşele judeţului, numărul
călătorilor a scăzut, unităţile de transport fiind nevoite să introducă programe speciale de
circulaţie a autobuzelor.
Datorită acestui fapt, parcul de autobuze existent este în stare avansată de degradare,
având durata de serviciu depăşită.
Pentru transportul rutier de mărfuri unităţile dispun de mijloace auto de mare
capacitate, dar o mare parte sunt cu durata de serviciu depăşită, beneficiarii
transporturilor apelând la societăţile private a căror servicii sunt de altă calitate.
În transportul de mărfuri şi călători pe calea ferată nu se observă o creştere mare,
datorită parcului de material rulant, aflat în stare necorespunzătoare în cea mai mare
parte.
S-a acordat o atenţie deosebită în ultima perioadă introducerii în circulaţie a
trenurilor pentru persoane care dispun de un confort sporit şi circulă cu viteză mare.
Totodată se lucrează la introducerea sistemului informatic în exploatarea căilor ferate,
precum şi la automatizarea semnalizării circulaţiei şi la sporirea capacităţii şi sistematizării
unei staţii.
La nivelul judeţului Alba, transportul de călători pe calea ferată este satisfăcut într-o mai
mică măsură, întrucât reţeaua feroviară existentă asigură accesul direct la un număr relativ
mic de localităţi.
Căi aeriene
Judeţul Alba nu este o destinaţie internaţională şi naţională prin linii aeriene. În
consecinţă nu are o infrastructură specifică, dar beneficiază de infrastructură de transport
aerian în judeţele învecinate. Considerând o viteză medie de 70 km./oră pe DN, reşedinţa de
judeţ Alba Iulia se află la 3 ore şi 23 minute de aeroportul din Timişoara, la 2 ore şi 57 minute
de aeroportul din Târgu Mureş, la 1 oră şi 23 minute de aeroportul din Cluj Napoca şi
59 minute de aeroportul din Sibiu.
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL
2.7.1.INTRAVILANUL EXISTENT
Intravilanul existent este cel stabilit de PUG 1995 aprobat în 1997, cu modificările prin PUZ
-urile aprobate anterior elaborarii si aprobarii PUG 2012.
INTRAVILANUL – date generale
Intravilanul existent are în componenţă:
localitatea principalǎ / de reşedinţă Alba Iulia (cu o suprafaţǎ de1560 ha-propuşi în PUG
1995; 1906,99 ha conform măsurătorilor din planul topografic actualizat în format
electronic / vectorial))
localitǎţile componente / aparţinǎtoare:
Bărăbanţ (cu o suprafaţă de281,83 ha)
Miceşti cu o suprafaţă de 147,13 ha )
Oarda (cu o suprafaţă de 258,9 ha)
Pîclişa (cu o suprafaţă de 133,9)
trupuri distincte alcǎtuite din unitǎti de gospodǎrie comunalǎ (staţie de epurare,rampǎ
de gunoi) sau alte afectări în modificare (de exemplu intreprinderea Avicola), cu o
suprafaţă totală de 34,95 ha (cf. măsurătorilor din planul topografic actualizat în
format electronic / vectorial, sc.1 :1)

MEMORIU GENERAL
2.7.2 ZONIFICAREA TERITORIULUI INTRAVILAN
Planul Urbanistic General 1995 a stabilit urmatoarea zonificare funcţională :
4
3
5
1
9
7 6
1
2
8
LEGENDĂ: 1-zona centrală, 2-zona mixtă, 3. Zona de echipamente / dotǎri publice dispersate
4. Zona rezidenţialǎ, 5. Zona spaţiilor plantate, 6. Zona de activitǎţi productive, 7. Zona de
gospodǎrie comunalǎ, 8. Zona circulaţiei şi transporturilor, 9. Zona specialǎ 10. Zone protejate.
Zona istorică - rezervaţie de interes national (TCCI )
Zona istorică formează un nucleu compact cuprinzand Cetatea Alba Carolina, respectiv situl istoric si
arheologic.
ZONA PROTEJATĂ – CENTRU ISTORIC ALBA IULIA1, instituitǎ şi delimitatǎ în PUG Alba-lulia
(1995), pe baza STUDIULUI PILOT PRIVIND STABILIREA ZONELOR PROTEJATE PENTRU
CONSERVAREA PATRIMONIULUI ISTORIC din municipiul Alba Iulia elaborat de PRODOMUS
S.A.
Cetatea Alba Iulia este amplasată în partea de vest a zonei centrale a oraşului, pe un
platou care are o diferenţă de nivel de 25 m faţă de zona centrală. Accesul auto în zona Cetăţii
se face numai din partea de vest prin strada Nicolae Iorga.
Zona istorică a fost abordată, în PUG 95, ca o zonă funcţională in sine şi deci ca unitate
teritorială de referinţă independentă. Din punct de vedere funcţional zona protejată – centru
istoric Alba Iulia se situează la graniţa dintre zona mixtă şi zona centrală, fiind insă mult mai
apropiată de aceasta din urmă, prin localizarea şi reprezentativitatea sa.
Studiul Millenium, care a avut ca obiect FORTIFICAŢIA DE TIP VAUBAN – ALBA
CAROLINA şi zonele adiacente de legătură cu localitatea pe direcţia E – V (dominate de
“TRASEUL CULTURAL – PORŢILE FORTIFICAŢIEI DE TIP VAUBAN”), a evidenţiat
urmǎtoarele aspecte urbanistice privind rolul funcţional şi relaţiile spaţial - funcţionale ale zonei
Cetǎţii în cadrul localitǎţii:
1
CENTRUL ISTORIC – ALBA IULIA este declarat ZONA DE PROTECŢIE DE INTERES
NAŢIONAL
MEMORIU GENERAL
1.Axul compoziţional al cetǎţii pe direcţia porţilor III şi IV a devenit un ax urbanistic major
de legǎturǎ pietonalǎ între cele douǎ mari subzone ale localitǎţii - oraşul vechi cu centrul
civic (oraşul „de jos”) şi oraşul nou “Cartierul Cetate” („oraşul de sus”) - cu o mare
încǎrcǎturǎ culturalǎ determinatǎ de existenţa, în lungul acestuia, a celor mai importante
obiective cu valoare istoricǎ şi arhitecturalǎ. Traseul a cǎpǎtat denumirea simbolicǎ de
„TRASEU CULTURAL AL PORŢILOR FORTIFICAŢIEI DE TIP “VAUBAN” .
Trebuie precizat faptul cǎ a avut loc o inversare a percepţiei privind sensul principal de
parcurgere a acestui ax: centrul istoric este vizitat şi perceput astăzi mai ales dinspre
Platoul Romanilor, în sens opus accesului „istoric” ca fortǎreaţǎ dinspre oraşul vechi.
2.Trebuie valorificat capitalul estetic şi simbolic al Cetǎţii ca ansamblu cu mare valoare

istoricǎ, arhitecturalǎ şi culturalǎ precum şi a poziţiei sale centrale.
• Exista o structurǎ funcţionalǎ inadecvatǎ:
• funcţiuni principale: apǎrare (care între timp a fost eliminată din cetate),
culte, cultură, învăţământ
• funcţiuni slab reprezentate: comerţ, activitǎţi tradiţionale manufacturiere
(meşteşuguri) care nu au fost înlocuite nici mǎcar cu activitǎţi de prestări
servicii (comerţul care a abandonat zona cetăţii s-a dezvoltat în zonele
adiacente); funcţiunea rezidenţială a fost slab reprezentată întotdeauna;
• funcţiuni fără reprezentare: administraţie, care in viitor va ocupa doua din
cladirile eliberate de armata;
• diminuarea extremǎ a rezidenţialului, nesusţinerea străzii cu funcţiuni publice
la nivelul parterelor de imobil .
Axul pietonal major, îndeosebi, nu are o susţinere funcţionalǎ adecvatǎ.
• lipsa unor trasee pietonale de legătură a Cetăţii cu partea de nord şi sud a localităţii;
trasee şi legături existente altădată, blocate pânǎ de curând de funcţiuni cu regim
special - unităţi militare. Cele mai importante trasee blocate sunt ramificaţiile
pietonalului Mihai Viteazu.
Se impune o remodelare funcţională în spiritul revitalizării sitului istoric, reabilitarea fondului
construit, reevaluarea spaţiilor libere, reconsiderarea traseelor majore, inclusiv cele ce trebuie
redeschise pe direcţia N-S, imbunătăţirea echipării tehnico-edilitare, îmbunătăţirea şi realizarea
de noi direcţii de percepţie a zonei.
Actuala analiză a situaţiei existente evidenţiază două aspecte:
1 – necesitatea extinderii limitei de protecţie a Cetăţii, definită anterior prin axul străzilor
care o înconjoară, prin includerea ambelor fronturi.
Aceasta ar favoriza păstrarea caracterului şi scării unitare a cadrului urban al acestor străzi,
perceptibile atât la nivelul pietonului cât şi din Cetate. Totodată se vor putea pune în valoare
nodurile reprezentate de intersecţiile de pe acest traseu al cărui atractivitate va fi sporită de
redeschidedrea vechilor accese în Cetate.
2 – interpretarea şi tratarea coroanei de fortificaţii ca un spaţiu verde, necesar din motive
ecologice, funcţionale , peisagistice si pentru a creste suprafata de zona verde pe locuitor .

MEMORIU GENERAL
Se impune constatarea că, pentru susţinerea conştiinţei valorilor istorice şi arhitecturale

existente este necesară o lisibilitate maximă a acestora prin:
- extinderea perimetrului protejat (cu includerea unui cadru mai modest dar cu valoare
ambientală) până la un element – limită semnificativ pentru cadrul constuit (intersecţie, scuar,
clădire cu funcţiuni publice) sau / şi
-extinderea până la limita de percepere în situaţie co-vizibilitate a monumentelor cu restul
cadrului construit de acompaniere.
Alte zone protejate
Aceste zone protejate sunt areale cu concentrare semnificativă a unor monumente şi
ansambluri arhitecturale, istorice şi de artă monumentală, a unor areale cu vestigii arheologice,
clasate pe lista monumentelor istorice şi prezentate in plansele : A07 Monumente- Zone-
Ansambluri, I_1 – I_P Situri arheologice, Monumente de Arhitectura, Ansambluri Urbane,
Parcelar si in Lista monumentelor clasate LMI 2010, jud. Alba , lista anexata la RLU PUG.
Studiul istoric al dezvoltarii orasului, studiul arheologic , corelarea acestora cu obiectivele
prioritare ale PUG au determinat regulile concrete detaliate in Prescriptii generale, pct.7,
pag.12 din Regulamentul de urbanism.
Statutul de zonă protejată nu se substituie însă zonificării funcţionale alcătuind o zonă separată
ci, pentru fiecare zonă funcţională. Regulamentul Local de Urbanism instituie prevederi
suplimentare / speciale pe subunităţile teritoriale de referinţă care intră sub incidenţa regimului
de protecţie a valorilor care aparţin patrimoniului cultural.
ZONE NATURALE PROTEJATE
Padurea de la Oarda de pe teritoriul Municipiului Alba Iulia, apartine la a 2-a rezervatie

naturala a padurii Secaselor impreuna cu Rapa Rosie.
Pentru zona naturala protejata „padurea de la Oarda”, se va respecta Regulamentul Ariei

MEMORIU GENERAL
Naturale Protejate. Consiliul Judetean Alba va asigura continuitatea si integritatea ariilor
naturale protejate, prin asigurarea protejarii lor in documentatiile de urbanism intocmite pentru
teritoriile localitatilor invecinate.
Localitatea Alba-Iulia este un punct de plecare în principale trasee de vizitare a unor zone
naturale protejate, de valoare, de pe teritoriul Judeţului Alba şi cu precădere a celor din zona
munţilor Apuseni.
Există un potenţial peisager care trebuie protejat şi valorificat, mai ales ţinând seama de larga
perspectivă oferită spre şi dinspre Cetatea Alba Carolina.
În ansamblul său, întreaga siluetă a Municipiului Alba Iulia constituie o componentă de o

deosebită importanţă a peisajului cultural al Văii Mureşului, perceptibilă de pe principale căi
rutiere şi feroviare.
O parte a acestui peisaj necesită intervenţii de refacere întrucât defrişările au provocat spălarea
stratului de sol care susţine vegetaţia şi deci biodiversitatea.
Se propun ca obiective majore specifice:
- protectia si conservarea zonelor naturale in sensul mentinerii biodiversitatii si
valorificarii durabile a resurselor naturale. (sursa patjmunicipiului alba )
- valorificarea, conservarea si protejarea fondului construit valoros si a peisajului
cultural ca factor al dezvoltarii si al identitatii teritoriale.
Zona centrală ( TCC )
Zona centrală este constituită dintr-un nucleu compact care grupeazǎ instituţii şi echipamente
publice de interes municipal şi judetean: principalele echipamente publice (administrative, culturale,
de sǎnǎtate şi învǎţǎmânt), comerţ şi servicii din domeniul privat (poştǎ şi telecomunicaţii,
bǎnci, unitǎţi de asigurare), apǎrare, sedii partide politice, birouri, sedii de firme, lǎcaşe de cult,
activitǎti de micǎ producţie nepoluantǎ precum şi locuinţe,
Se remarcă slaba prezenţă a unor instituţii publice, structuri manageriale, tehnice sau
complementare pentru activităţi de importanţă regională şi judeteană precum şi pentru alte
activităţi aparţinând terţiarului superior, susceptibile de a se localiza în Alba-Iulia, odată cu
dezvoltarea rolului său de reşedinţă regională.
Se impune o mai bună relaţionare funcţională şi spaţială a zonei centrale cu cetatea şi
zona sa înconjurătoare, ca premisă a organizării unor trasee culturale, de interes turistic..
Se remarca o dinamică de construire în perimetrul propus prin PUG 1995, ceea ce confirmă funcţionalitatea
zonei.

3
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE 5
MEMORIU GENERAL
10
9
1
2
8
LEGENDĂ: 1-zona centrală, 2-zona mixtă, 9-zona specialǎ ,10 zone protejate.
Vocaţia de reprezentare a Cetăţii poate fi pusă în valoare prin includere în zona Centrală .
Fondul construit din Cetate care poate fi reabilitat are calităţi utilizate pentru funcţiuni
reprezentative de nivel naţional şi regional.
Zona mixtă ( TCC1 )

Zona mixtǎ se compune din arealele de iradiere funcţionalǎ ale zonei centrale în lungul
principalelor artere de circulaţie prin care aceasta se relaţioneazǎ cu restul teritoriului: b-dul.
Ferdinand I, str. Tudor Vladimirescu, B-dul Victoriei, B-dul Transilvaniei, str. Regina Maria, str.
Munteniei, str. Mǎceşului. Zona mixtǎ este expresia spaţialǎ a unor linii de forţǎ în localizarea
diferitelor activitǎţi cu caracter de centralitate. Aici se grupeazǎ, pe lângǎ locuinţe colective sau
individuale, servicii tehnice ale administraţiei publice, echipamente publice pentru educaţie şi
sǎnǎtate, comerţ (cu ridicata şi cu amǎnuntul), servicii pentru intreprinderi, hoteluri şi
restaurante, societăţi financiar-bancare, poştǎ, notariate, sport şi recreare, mici unitǎţi
productive nepoluante legate de funcţionarea zonei centrale şi mixte. Unele dintre acestea sunt
amplasate la parterul blocurilor dispuse în lungul arterelor de circulaţie.
Totalul societăţilor comerciale depăşeşte numărul de 3.000 dintre care cea mai mare parte
se situează în zona mixtă.
În zona mixtă se înregistrează o dinamică relativ ridicată de construire cu tendinţa de
extindere a acesteia în lungul principalelor artere de circulaţie.
O detaliere de primire pentru turism si afaceri indica un numar de 5 hoteluri, 1 motel, 12
pensiuni turistice, 1 pensiune agroturistica.
Observaţii:
În zona mixtă se înscriu serviciile pentru întreprinderi care reprezintă segmentul de
activitate cu cea mai mare valoare adăugată, mai ales în situaţia centrelor regionale şi a
reşedinţelor de judeţ.
Configuraţia zonelor mixte poate fi atât lineară pe străzile care conduc spre centru şi spre
gară cât şi sub forma unor arii mai compacte care permit rezolvări de spaţii pietonale atractive.
Zona de dotări de interes public dispersate (TCC2 )
Aceasta zona reuneşte terenurile institutiilor si echipamentelor publice a căror repartiţie în
MEMORIU GENERAL
teritoriu este satisfăcătoare, oarecum polarizată în câteva areale echilibrat dispuse în
intravilanul localităţii servind zona rezidenţială, într-o rază de maxim 800-1000 m.
In privinţa învăţământului acesta este bine reprezentat la toate nivelurile :
1. 13 grădiniţe si 1 cresa
2. 8 şcoli primare şi gimnaziale
3. 12 licee , 2 scoli postliceale
4. 2 institute de invatamant superior (unul public si unul privat )
5. 23 sali de gimnastica si 25 terenuri de sport
Dispunerea spaţială relativ echilibrată a echipamentelor pentru învăţământ denotă o bună
adaptare la condiţiile de relief şi la densitatea locuitorilor.
In privinţa echipamentelor şi instituţiilor publice pentru îngrijirea sănătăţii funcţionează un
spital cu 763 paturi, 1 dispensar medical, 20 cabinete medicale studentesti,18 cabinete
medicale- medici de familie, 1 farmacie, 2 centre de sanatate mintala, 7cabinete stomatologice.
La acestea, în sectorul privat se adaugă 1 policlinică, 37 farmacii, 64 cabinete medicale,
53 cabinete stomatologice, 14 laboratoare medicale, 16 laboratoare de tehnica dentara.
Şi în privinţa culturii şi cultelor se conturează clar cele două centre de interes – Cetatea şi zona
centrală. In domeniul culturii si artei functioneaza 3 sali de spectacol, 30 de biblioteci si un
muzeu.
Probleme de acces la echipamentele publice pot să apară în zonele de dezvoltare recentă
a locuirii - lotizarea dezvoltată la est de str. Dealul Furcilor şi continuată în lungul str. Lalelelor
şi lotizarea care leagă cartierul Miceşti de Alba-Iulia, dezvoltată în lungul DN 74 - în situaţia în
care nu se prevede amplasarea unor echipamentelor de interes public.
Zona rezidenţialǎ (TCL )

În PUG 1995 au fost evidenţiate următoarele subzone rezidenţiale, în care nu s-au produs
transformări semnificative în intervalul 1995-2012:
Subzona de locuinţe individuale P, P+1:
Zone cu regim închis de construire şi clǎdiri amplasate pe aliniament ; parcele cu
suprafeţe mari (800-900 mp) şi deschideri de 10-12-14m
Zone cu regim de construire izolat dar cu fronturi închise prin ziduri înalte şi porţi,
specifice zonei Ardealului; parcelar cu deschideri reduse (10-12m ) şi suprafeţe
mari (800-1000 mp) ale loturilor; anexe de tip rural
Zone cu regim de construire izolat, loturi cu suprafete de 250-500mp
-Subzona de locuinţe colective mijlocii P+3 – P+4 (existente )
-Subzona de locuinţe colective mari P+10 (existente – nu se propun pentru viitor)
-Subzona de locuinţe în interiorul cetǎţii – cu regim inchis de construire
- Subzona de locuinţe parter cu caracter semirural (cartierele Maieri şi Partoş) –
locuinţe pe lot cu curte, anexe gospodǎreşti şi grǎdinǎ
-Subzona de locuinţe construite între a doua jumǎtate a sec. XIX – început sec.
XX(strǎzileTeilor, Coşbuc, Eminescu) – locuinţe în regim închis cu faţade decorate
-Subzona de vile construite între anii 1920-1940 pe terenurile lotizate din jurul Cetǎţii şi
pePlatou – clǎdiri P – P+1, izolate, cu valoare arhitecturalǎ
- Subzona de locuinţe în “L” cu “turnuleţ» - clǎdiri P construite între 1948-1968 în
MEMORIU GENERAL
anumite zone ale Platoului Romanilor, str. Tudor Vladimirescu, etc.
-Subzona de locuinţe individuale construite între 1968-1988 pe terenuri atribuite de stat în
zona liceului – clǎdiri P+1, duplex, cuplate
-Subzona de blocuri construite între 1970- 1989 – Bd. Transilvania P+4; P+10 şi spaţii
comerciale izolate – parter în cartierul Cetate
-Subzona de blocuri P+4 executate în anii 80 din panouri mari şi diafragme – cartier Cetate
-Subzona de blocuri P+3 proprietate personalǎ în zona limitrofǎ cetǎţii – cartierele Carolina
Nord şi Sud)
Cea mai importantă dinamică a zonei rezidenţiale s-a manifestat în subona de locuinţe
individuale – P – P+M – P+1+M, atât difuz, în întreg ţesutul rezidenţial al localităţii, cât şi, cu
precădere, în cele două mari noi lotizări:
A - Lotizarea din vestul localităţii, de la str. Dealul Furcilor (PUZ ALBA IULIA -DEALUL FURCILOR),
prelungită în lungul străzii Lalelelor
B - Lotizarea din nordul municipiului, în lungul DN 74, care extinde intravilanul (PUZ Miceşti)
Trebuie avute în vedere posibile probleme de construibilitate a terenurilor cu pante mai mari
de 5%, sau din apropierea unor râpe, determinate de un potenţial risc de alunecări de teren.
Se remarcă absenţa operaţiunilor de întreţinere/reabilitare a locuinţe lor colective, aflate în
anumite cazuri într-un proces continuu de degradare. Cu această situaţie se confruntă şi
clădirile de locuit cu valoare de patrimoniu – locuinţele individuale din zona Cetăţii – a căror
degradare fizică şi intervenţiile necontrolate de reparare, pun in pericol caracterul zonei.
Terenuri aferente locuintelor utilizate pentru grădinărit ( TSA )
Deşi aceste terenuri au fost propuse prin PUG 1995 cu interdicţie temporară de construire
până la aprobarea unor planurilor de lotizare , astfel de lotizări nu au apărut încă . Interesul
investitorilor s-a orientat către suprafeţe libere perimetrale sau din Miceşti.
În alte oraşe au apărut astfel de operaţiuni de lotizare , după experienţa negativă a construirii
întâmplătoare a unor şiruri de noi case in adâncimea unor loturi, cu compromiterea posibilităţii de
compartimentare a insulelor mari prin străzi publice sau private complet echipate edilitar şi implicit a
şanselor de valorificare de către toţi proprietarii a surplusului de teren în cazul în care o doresc.
Prin Regulamentul nou de urbanism se doreste ca in aceste zone sa nu se construiasca si sa nu
se schimbe aspectul de insule verzi din lotizarea traditionala.
Zona de activitate industrial-agricolă (TI )
Zona de activitate industrial-agricolă cuprinde întreprinderi productive industriale, agro-industriale,

agricole, de construcţii si activitaţi terţiare (depozitare, transporturi rutiere, servicii pentru activităţi
productive, diverse).
Se remarcă absenţa unei zone de activităţi de tip parc industrial care să prezinte un real potenţial
de atragere a unor firme cu prestigiu şi a unor activităţi tractante, bazate pe înalta tehnologie şi
generatoare de plus-valoare.
Zona pentru reţele tehnico edilitare (TST )
Terenurile utilizate pentru reţele tehnico-edilitare ocupă o suprafaţă de 21 ha. formată din mai
multe incinte. Nu sunt inregistrate schimbări, dar ramâne deschisă problema unor modernizări,
detaliate în capitolul privind infrastructura tehnico-edilitară.
MEMORIU GENERAL
Zona gospodăriei comunale - ( TGC ) cimitire, platforme, diguri
Nu sunt semnalate modificări faţă de zonificarea funcţională propusă în PUG 95.
Zona spaţiilor verzi, amenajări sportive, recreere (TCP )
Principalele zone verzi din localitate sunt : Parcul Unirii, Parcul I.L. Caragiale, Parcul
dendrologic, Şanţuri Cetate.
Problemele privind spaţiile verzi din municipiul Alba Iulia sunt de douã feluri : cele ce ţin de
cantitate şi cele ce ţin de calitatea amenajãrilor în zonele verzi.
Aprecierile calitative se referã la identitatea zonelor verzi, la calitatea amenajãrii acestora şi
la coerenţa sistemului de spaţii verzi urbane în municipiul Alba Iulia. Spaţiile verzi din municipiul
Alba Iulia trebuie sã se ridice la nivelul de reprezentativitate al unei reşedinţe de judeţ. Dincolo
de prezenţa importantã a spaţiilor verzi ce însoţesc Cetatea, zonele verzi nu creazã un sistem
unitar din punct de vedere spaţial şi sunt complet izolate de teritoriul extraurban. Spaţiile verzi
din zonele de locuinţe colective, neamenajate corespunzãtor, sunt supuse permanent unor
presiuni din partea construcţiilor temporare sau a transformãrii în locuri de parcare.
Zona cu destinaţie specială ( TS )
Funcţiunea militarǎ s-a redus în cadrul Cetǎţii. Mai existǎ pe teritoriul localitǎţii, unitǎţi judeţene şi
municipale ale poliţiei şi S.R.I., zona specialǎ M.A.N. şi Liceul Militar.
Pe plansa „Zonificarea teritoriilor intravilane. Reglementari urbanistice” au fost delimitate si marcate
terenurile cu utilizarea „Destinatie speciala” S- cuprinse in intravilan, cf. Metodologiei de elaborare si
continutului cadru al Planului Urbanisitic General, indicativ GP038/99, aprobat prin Ordinul MLPAT nr.
13N din 10.03.1999.
Ministerul Apararii Nationale are in administrare pe teritoriul administrativ al
Municipiului Alba Iulia imobilele nr. 415,510,1023,1060,1065,2660,2929 si 5002 ; acestea
totalizeaza o suprafata de 77,3459 ha,din care :
-33,4225 ha in intravilanul localitatii
-43,9234 ha in extravilanul localitatii
Aceste imobile sunt evidentiate in plansele aferente documentatiei de urbanism prin
culoare specifica si notatii corespunzatoare amplasamentului si functiunii :
o T.S.-M.A.p.N. . TEREN CU DESTINATIE SPECIALA IN EXTRAVILAN
o S. .-M.A.p.N.- TEREN CU DESTINATIE SPECIALA IN INTRAVILANUL
LOCALITATII
De asemenea, in planse sunt evidentiate si trasate conform inventarelor de
coordonate ,zona de siguranta fata de imobilele (imobil 1023,1065).
Autorizarea lucrarilor de constructii in interiorul acestor suprafete se va face cf. Ordinului
MLPAT, MApN, MI, Ministerul Justitiei, SRI, SIE, STS, SPP nr. 3376/MC/M3.556 /2102/667/C1 /
4093 /2012/14083/D-821 din 1996 pentru aprobarea conditiilor de autorizare a constructiilor cu
caracter militar.
Prin reglementarile P.U.G nu sunt prevazute obiective de investitii, retele de utilitati sau
cai de comunicatii pe terenurile cu destinatie speciala . Regulamentul de urbanism aferent
P.U.G . reitereaza necesitatea obtinerii avizului Statului Major General in zona de
siguranta aferenta terenurilor cu destinatie speciala M.Ap.N
Zonele cu destinatie speciala apartinand M.Ap.N sunt evidentiate si in tabelele cu bilanturi
teritoriale aferente prezentului PUG
Zona circulaţiilor şi transporturilor
MEMORIU GENERAL
(terenuri şi construcţii aferente)
Reţeaua rutieră - trama stradalǎ majorǎ (TSR )
Trama stradalǎ majorǎ a oraşului Alba-Iulia are o structurǎ radial-inelarǎ şi este constituitǎ din:
• strǎzile care se aflǎ în intravilanul municipiului pe traseele principalelor penetraţii: b-dul

Ferdinand I, str. Ardealului, str. Tudor Vladimirescu, str. Alexandru Ioan Cuza pe traseul
DN1 (E 81); str. Moţilor pe traseul DN74
• strǎzile care fac legǎtura între zonele rezidenţiale mari din cartierul Cetate şi zonele de
activitǎţi polarizatoare de circulaţie - gara CFR, autogara, zona industrialǎ Bǎrǎbǎnţ: str. 1
Decembrie1918, str. Horea, str. Victoriei, str. Revoluţiei
În PUG 95 s-au prevǎzut noi trasee de deviere a traficului greu dintre care s-a realizat deja
ocolitoarea prin estul localitǎţii, paralelǎ cu calea feratǎ Alte artere ocolitoare propuse sunt:
centura de ocolire SUD (devierea traficului greu pe direcţia Sibiu-Cluj), centura de ocolire
NORD (devierea traficului greu pe direcţia DN 74 – DN 1 Zlatna – Cluj Napoca şi pe direcţia
Zlatna – Sibiu prin intermediul centurii SUD) cu pod peste râul Ampoi şi pasaj superior peste
CF, Centura de ocolire VEST.
Reţeaua feroviară - relaţii în teritoriu (TSF )
Municipiul Alba Iulia este branşat la sistemul feroviar naţional prin calea ferată dublă
electrificată Teiuş - Vinţu de Jos, în lungime de 29 km.
În conformitate cu P.A.T.N. - Secţiunea I - Căi de comunicaţie - Dezvoltarea reţelei de căi

feroviare pentru judeţul Alba se prevăd următoarele:
1. Transformarea în linie cu viteză sporită a sectoarelor de cale ferată Simeria - Vinţu de Jos
şi Vinţu de Jos - Alba Iulia;
2. Transformarea în linie cu viteză mare a sectoarelor de cale ferată Alba Iulia - Teiuş -
Războieni - Cluj Napoca şi Teiuş - Blaj - Mediaş;Continuarea construcţiei liniei de cale
ferată normală Alba Iulia - Zlatna pe sectorul Zlatna - Abrud şi Zlatna – Brad
3. Continuarea construcţiei liniei de cale ferată normală Alba Iulia - Zlatna pe sectorul Zlatna
- Abrud şi Zlatna – Brad
Nu sunt semnalate modificări faţă de zonificarea funcţională propusă în PUG 95. Detalierea
situaţiei existente se face în capitolul Circulaţii şi transporturi.
Suprafete acoperite în permanenţă de ape (THA )
Teritoriul intravilan este străbătut de râul Ampoi.
INTRAVILANUL LOCALITĂŢILOR COMPONENTE
INTRAVILANUL LOCALITĂŢII OARDA
Fostă localitate aparţinătoare care are şansa să devină efectiv un cartier al municipiului
Alba Iulia, este formată din două nuclee cu morfologii diferite datorită reliefului. Partea vestică,
cea mai apropiată de municipiu are un aspect urban, conţine rezerve de teren şi este mai uşor
de echipat cu reţele edilitare.
Regulamentul Local de Urbanism conţine prevederi pentru sub-zona locuinţelor situate pe teren
denivelat.

MEMORIU GENERAL
INTRAVILANUL LOCALITĂŢII MICEŞTI
Localitatea Miceşti funcţioneaza ca un cartier al municipiului Alba Iulia. Legătura spaţială cu

localitatea principală este dezvoltată prin extinderea intravilanului de-o parte şi de alta a DN74.
Situată pe teren plat, cu un aspect sub-urban, conţine rezerve de teren în nucleul principal,
utilizabile numai după echiparea edilitară completă şi efectivă a acestuia.
Cuprinderea prin PUG 1995 în intravilan a legăturii dintre cartierul Miceşti şi Alba Iulia
formată numai din fronturile la DN74, creează premisele unor disfuncţionalităţi ca circulaţii,
echipare edilitară, acces la echipamentele publice, securitate.
Ulterior, prin PUZ s-a propus o extindere importantă care însă este la o scară dificil de
susţinut prin evoluţia demografică a municipiului.
Pe termen lung este util să se ia în considerare o legătură rutieră între cartierele Miceşti şi
Bărăbanţ, un pod nou peste raul Ampoi, dată fiind localizarea unităţilor productive în nordul
municipiului.
INTRAVILANUL LOCALITĂŢII PÂCLIŞA
Localitatea Pâclişa funcţionează ca un cartier care este prevăzut să fie legat de municipiu
prin construirea de o parte si de alta a strazii Brandusei pe o adâncime de 50 m.
Condiţiile de relief impun studii geotehnice şi precauţii în zonele situate sub ruperile de
pante. Ar fi oportună limitarea temporară a construirii în zonele cu teren denivelat.
INTRAVILANUL LOCALITĂŢII BĂRĂBANŢ

Localitatea Bărăbanţ care beneficiază de o bună accesibilitate din DN1 E81, este amplasată
pe un relief relativ plat, are un ţesut preponderent rezidenţial, cu un mic nucleu de zonă mixtă şi
o zonă industrială abandonată care a lăsat amprenta unei puternice poluări.
Odată cu desfiinţarea limitei intravilanului faţă de Alba Iulia, localitatea a devenit cartier al
municipiului.
SUPRAFATA PE CATEGORII DE FOLOSINTA (ha) :
din care proprietate privata
Arabil 3426 3344
Livezi 4 4
Vii 35 18
Pasuni 1416 416
Fanete 506 501
Total suprafata agricola 5387 5283
din care proprietate privata
Paduri 2018 1713
Ape si balti 250 2
Drumuri 267 -
Constructii 1155 853
Terenuri degradate si neproductive 1286 1270
Total suprafata terenuri neagricole 4978 3838
Teritoriul administrativ al municipiului Alba Iulia este in suprafata de 10246,78 ha din

care :
MEMORIU GENERAL
suprafata intravilan existent este de 2763,71 ha reprezentand 27% din total
suprafata extravilan existent este de 7483,07 ha reprezentand 73% din total
N
Bărăbănţ
Miceşti
ALBA-IULIA
Pâclişa
Oarda
BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL EXISTENT

MEMORIU GENERAL
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE
Prezentarea capitolului ZONE DE RISC are la baza un studiu specific,elaborat

concomitent cu P.U.G. Alba Iulia .
STUDIU PRIVIND ZONELE EXPUSE LA RISCURI NATURALE SAU TEHNOLOGICE DIN
JUDETUL ALBA -TERITORIUL ADMINISTRATIV AL MUNICIPIUL ALBA-IULIA PROIECT NR.
4460 –PROIECT ALBA S.A.
Studiul privind zonele expuse la riscuri naturale sau tehnologice din judeţul Alba a fost
elaborat de SC –PROIECT ALBA S.A. în colaborare cu UNIVERSITATEA BUCUREŞTI –
FACULTATEA DE GEOGRAFIE –
Datele tehnice cuprinse in acest studiu sunt preluate si prezentate in acest capitol, PUG
ALBA IULIA analizand multicriterial situatia existenta, evidentiind disfunctionalitatile pentru
identificarea elementelor ce conditioneaza dezvoltarea urbana a Municipiului Alba Iulia.
Capitolul - zone cu risc - Situatie existenta este prezentat in urmatoarele subpuncte:
A .Zone cu riscuri naturale :
A.1. Inundaţii
A.2. Alunecări de teren
A. ZONE CU RISCURI NATURALE

Municipiul Alba Iulia include localităţile: Alba Iulia, Bărăbanţ, Miceşti, Oarda şi Pâclişa.
Acestea sunt situate în culoarul Mureşului în aşa-numita depresiune Alba Iulia-Sebeş, sculptată
în formaţiunile miocene, între Munţii Apuseni (Munţii Vinţului parte componentă a Munţilor
Metaliferi) şi Podişul Transilvaniei (respectiv Podişul Secaşelor).
Lăţimea medie al culoarului în acest sector al său este de cca 6 km, el incluzând şapte
nivele de terasă şi luncă.
În estul şi nord-vestul său teritoriul administrativ al Albei Iulia este încadrat de culmile
nivelate ale Podişului Secaşelor şi Dealului Bilag aflate la altitudinea de 400-550 m, iar la sud-
vest de culmile piemontane cu înălţimi de 400-550 m de la periferia estică a Munţilor Vinţului.
Alături de lunca deosebit de extinsă a Mureşului sunt foarte dezvoltate terasele (în
special pe dreapta râului), acestea fiind etajate de la altitudinile absolute de 8-12 m, până la
130-140 m.
Una din cele mai extinse terase este terasa a 2-a (16-24 m altitudine absolută) a
Mureşului pe care se află situat cea mai mare parte a oraşului Alba Iulia. Acest fragment de
terasă fiind cunoscut ca “Platoul Romanilor”.
Oraşul propriu-zis Alba Iulia este aşezat atât în luncă şi pe terasele Mureşului, cât şi în
lunca Ampoiului a cărui confluenţă cu Mureşul se face în estul oraşului.
Miceştiul este situat în lunca şi pe terasa inferioară a Ampoiului de pe partea dreaptă,
iar Bărăbanţul în lunca largă comună a Ampoiului şi Mureşului.
Pâclişa, localitate aflată în sud-vestul oraşului este situată pe dreapta Mureşului la
contactul luncii cu terasa inferioară, pe vastul con de dejecţie al Pâclişei şi în bazinul pârâului
Pâclişa.
Pe stânga Mureşului în zona de confluenţă cu Sebeşul Mare respectiv în zona de luncă
şi pe terasa întâi (8-12 m altitudine absolută) a Mureşului se află Oarda. Situata de asemenea
si în bazinul pârâului Negru ce disecă versantul de legătură între culoarul Mureşului şi podişul
Secaşelor.
Formaţiunile ce alcătuiesc substratul geologic al teritoriul administrativ al oraşului Alba
Iulia sunt predominant alcătuite din pietrişuri şi nisipuri holocen superioare şi pleistocen
superioare, ce alcătuiesc luncile şi terasele deosebit de extinse ale Mureşului şi Ampoiului.
MEMORIU GENERAL
Periferic la contactul cu unităţile de relief vecine sunt prezente formaţiunile paleogene
(oligocene) alcătuite din conglomerate, gresii, argile marnoase, vărgate şi violacee (în vestul
localităţilor Alba Iulia şi Pâclişa şi în estul localitatii Oarda.
Substratul geologic şi poziţia localitatilor în relieful culoarului Mureşului determină ca pe
teritoriul administrativ al oraşului (municipiului Alba Iulia) să se manifeste
două categorii de riscuri naturale:
1-Inundaţii generate de revărsarea apelor unor râuri şi pâraie, cum ar fi Mureşul,
Sebeşul, Ampoiul, Pâclişa, pârâul Negru, asociată în cazul pâraielor afluente cu manifestări şi
cu caracter torenţial, dată fiind prezenţa unor intense procese de ravenare în bazinele
superioare ale acestor râuri şi
2-Alunecări de teren prezente îndeosebi în versanţii Dealului Bilag şi in zona Podişului
Secaşelor sau de pe fruntea unor terase.
A.1 .Inundaţii
Riscul producerii unor inundaţii în cazul unor debite mari ale Mureşului, Sebeşului şi
Ampoiului a fost înlăturat pe teritoriul oraşului deoarece aceste trei râuri au fost îndiguite. Totuşi
între diguri zona de luncă este umplută frecvent cu apă, iar în spatele digurilor se manifestă
procesele de supraumectare (băltirea apei provenite din ploi şi infiltraţii). De asemenea se
manifestă unele eroziuni bazale ale digurilor existente.
Actualmente zona cea mai expusă este cea din lunca Ampoiului amonte de oraş
înspre localitatea Şard, acolo unde prin eroziune laterală se distrug terenurile prin migrarea
cursului (amonte de Miceşti şi Bărăbanţ, adică acolo unde Ampoiul nu a fost amenajat contra
inundaţiilor).
Valea Pâclişei şi cea de mai amonte a Pârâului cel Mare cu pantă mai mare de
scurgere, aflate pe dreapta Mureşului şi cea a Pârâului Negru şi afluenţilor acestuia, de pe
stânga aceluiaşi rau, produc temporar inundaţii în preajma albiei (terenuri în special şi mai rar
construcţii). În aceste bazine hidrografice se manifestă eroziuni în adâncime deosebit de active,
aici fiind prezente ravene de dimensiuni mari ce furnizează la ploi intense cantităţi însemnate
de aluviuni. Manifestările cu caracter torenţial pun în pericol terenurile din amonte şi avale de
sat, casele şi podurile. Totodată prin eroziune regresivă aceste ravene reactivează vechile
alunecări de teren de pe faţada vestică a Podişului Secaşelor sau din zona dealurilor
piemontane ale Vinţului.
A.2. Alunecări de teren
A doua mare categorie de riscuri – cea a deplasărilor în masă include: solifluxiunile,
alunecările superficiale şi cele cu profunzime medie, dar şi surpările şi prăbuşirile ce se
manifestă în depozitele de nisipuri şi pietrişuri (formaţiuni de terasă). Cele mai intense procese
de alunecare se manifestă pe stânga Mureşului în arealul localităţii Oarda acolo unde pe faţa
imensei cueste a Podişului Secaşelor orientată spre vest dominată de vârful Ţuţuiului (498 m)
este prezent un foarte extins relief de alunecare (monticuli, depresiuni foarte umectate, chiar
lacuri).
Pe dreapta Mureşului avale de Pâclişa sunt de asemenea active alunecările de teren pe
suprafeţele aflate sub Dealul Boianului (369 m).
Zone de risc natural conform PUG 1996 :

A- alunecari de teren cca 10 ha
B- eroziuni de maluri cca 0,5 km
C- vai torentiale cca 26 ha

MEMORIU GENERAL
D- zone inundabile cca 800 ha
E- zone mlastinoase cca 10 ha
N
Bărăbă
Miceşti
C D
ALBA-
C PâclişaA
C
ED
E
D
B
Oarda
2.9. ECHIPARE EDILITARA
Aspecte favorabile
- retea hidrografica cu debit permanent si in perioadele secetoase;
- calitatea apelor raurilor si paraurilor se afla in curs de ameliorare;
- risc scazut de inundatii cauzate de revarsari ale cursurilor de ape;
- retea de transport a apei aflata in stare buna;
- retea de distributie a apei cu o acoperire de peste 90% la nivelul municipiului;
- retea de canalizare cu o acoperire de 96,5% la nivelul municipiului;
- proces avansat de amplasare in subteran e retelelor de distributie a energiei electrice;
- sisteme moderne individuale de alimentare cu energie termica, modernizarea centralelor
termice de zona ramase functionale;
Surse de informatii:
• Date furnizate de catre beneficiar.
• Studiul de fezabilitate privind „Reabilitarea, extinderea retelelor de canalizare si statii de
epurare din municipiul Alba Iulia”, judetul Alba.
• Planul de Amenajare a Teritoriului Alba
• Siteul official al Primariei Municipiului Alba Iulia: www.apulum.ro.
• Site-ul oficial al Institutului National de Statistica: www.insse.ro.
MEMORIU GENERAL
Gospodarirea apelor
Judetul Alba, situat in partea centrala a Romaniei, este un judet de marime medie ca
suprafata (624,167 ha., 2,6 procente din suprafata totala a Romaniei) si populatie (locul 26 in
ierarhia judetelor). Suprafata totala a judetului este de 6.231 km 2, avand un relief foarte variat,
cu campii, dealuri si munti.
Municipiul Alba Iulia – capitala judetului- este asezat in centrul podisului ardelean, la 460
5' latitudine nordica si 210 15' longitudine estica, 330 m altitudine, intr-o zona de interferenta a
dealurilor ce coboara din Muntii Trascaului cu sesurile din valea cursului mijlociu al Muresului, la
confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes.
Orasul propriu-zis este asezat pe prima terasa a Muresului, care formeaza spre est un
ses lung de 8-10 km si lat de 2-4 km.
Reteaua hidrografica
Apele unor rauri principale cum sunt Ariesul, Ampoiul, Sebesul si Cugirul, precum si
afluentii acestora, strabat teritoriul judetului dinspre granitele lui spre zona centrala unde se
varsa in Mures care taie teritoriul de la nord-est la sud-vest in doua parti aproximativ egale. In
partea de vest, raul Mures mai primeste apele reunite ale altor doi afluenti-Tarnava Mare si
Tarnava Mica.
Municipiul Alba-Iulia este situat pe malul stang al raului Mures, la confluenta dintre
raurile Ampoi si Sebes.
Apele freatice
Stratele acvifere cantonate în depozitele aluvionare reprezintă importante rezerve
de apă ale judeţului şi se întâlnesc în lunca şi terasele principalelor văi.
Pentru municipiul Alba Iulia, in general straturile acvifere sunt cuprinse intre 2 si 10 m.
Surse de apa
Sursele de apa bruta pentru municipiul Alba Iulia sunt:
- Lacul Petresti – in corpul barajului si pe galeria de fuga U.H.E Sasciori
- Galerie fortata U.H.E. (Uzina Hidro-Electrica) Sasciori
- Front de captare prin puturi – Barabant – Casate cf. Hot. Consiliul Judetean nr.70/2011
- Front de captare prin drenuri – Barabant - Casate cf. Hot. Consiliul Judetean nr.70/2011
- Front de captare prin puturi – Paclisa - Casate cf. Hot. Consiliul Judetean nr.70/2011
Municipiul Alba Iulia este alimentat cu apa potabila din sursa de suprafata. Exista si surse de
adancime (puturi + drenuri) avand o capacitate maxima de 140 l/s, dar care sunt in stare
avansata de uzura fizica si morala, motiv pentru care nu pot fi valorificate. Aceste surse au
fost casate conform Hotararii nr.70/2011 adoptate de Consiliul Judetean Alba.
Sursa de suprafata este din sursa de la Sasciori, de aici municipiul Alba Iulia beneficeaza
de un debit de 350-470 l/s.
Capacitatile sistemelor de captare sunt:

Capacitate Capacitate in functiune
Captarea proiectata [mc/an]
[l/s] anul 2001
Lacul Petresti – in corpul barajului si pe 950 -
galeria de fuga U.H.E. Sasciori
- Galerie fortata U.H.E. Sasciori 2000 19.886.000 (trim. I, II, III, IV)
Front de captare prin puturi – Barabant 60 -dezafectate

MEMORIU GENERAL
Front de captare prin drenuri – 40 -dezafectate
Barabant 40 -dezafectate
Front de captare prin puturi – Paclisa
CAPTARE SC APA CTTA ALBA- SĂSCIORI (SUPRAFAŢA)
Denumire: Captare de apa din galeria de fuga a U.H.E. Săsciori

Tip captare: Suprafaţa
Amplasament: Localitatea Săsciori
Captare amplasata in canalul de fuga al U.H.E. Săsciori la
debuşarea in Lacul Petreşti. Priza este sub radierul galeriei de
fuga si are doua sorburi. Conducta de aducţiune Dn =
Caracteristici tehnice: 1200mm este amplasata pe malul drept al acumulării
Petreşti. Trecerea pe sub risberma barajului se face cu 2
conducte Dn = 1200mm.
Administrator: S.C. APA C.T.T.A. S.A. Alba Iulia
Alba Iulia, Galda, Teiuş, Aiud, Ocna Mureş, Blaj, Petreşti, Oarda,
Populaţia deservită:
Sântimbru, Ciugud, Miraslău, Unirea; cca. 150000 locuitori
Debit instalat(l/s) 2000

Debit mediu prelevat (l/s) 630,5
Durata de funcţionare 24h/zi, 365zile/an
Corespondenta calitatetehnologie de tratare decantare, filtrare, clorinare
sursa
Priza se afla în galeria forţată a U.H.E. Săsciori, în galeria de acces
la camera vanelor. Priza U.H.E. Săsciori se afla pe
- zona de protecţie
malul drept al lacului de acumulare Obrejii de Căpâlna, nu exista
sanitara cu regim sever
împrejmuire cu gard a zonei de protecţie dar exista plăcuţe
avertizoare de jur împrejurul lacului
Aductiuni apa bruta: Apa bruta este transporata de la UHE Sasciori catre statiile de tratare
Petresti si Sasciori, prin doua conducte RD 1200 mm
UHE Sasciori - Statia de tratare Petresti L = 12,90 km
UHE Sasciori - Statia de tratare Sasciori L = 5,70 km
ALIMENTARE CU APA
In judeţul Alba, aglomerările urbane sunt alimentate cu apa publica din surse de suprafaţa
şi de adâncime, cu suficienta cantitate şi calitate acceptabila care este în continuu
monitorizată. În zonele rurale, sursele de apa sunt de o calitate şi cantitate care variază.
Rata de branşare la serviciul public de alimentare cu apa în judeţ la o medie de aprox.
55% (82% in zonele urbane dar 27% in zonele rurale), mult sub media pentru Romania dar
cu un maxim de 100% in unele comune mici si 96% in Alba Iulia.
Operatorul Regional ,‚Apa CTTA Alba” alimentează toate localităţile urbane din judeţ.
Sursa principala de alimentare este râul Sebeş cu staţii de tratare la Sebeşel si Petreşti.
O magistrala de la staţia de tratare Petreşti si staţia de tratare Sebeşel ( 118 km lungime)
furnizează apa tratata pentru a deservi oraşele Alba Iulia, Aiud, Blaj, Ocna Mureş si Teiuş.
MEMORIU GENERAL
Debitul de apa asigurat din surse de suprafata 2000 l/s debit instalat respectiv 630,5 l/s debit
mediu prelevat.
Cerinta de apa in municipiul Alba Iulia este de 161947 mc/zi (debit zilnic maxim).
Statii de tratare apa
Statia de tratare Petresti a fost construita in prima etapa de executie a sistemului zonal de
alimentare cu apa, pentru potabilizarea apei captata din sursa – Lacul Petresti si distributia apei
potabile catre orasele Alba Iulia, Blaj, Aiud si Teius.
Ulterior, datorita faptului ca la conducta de aductiune a apei potabile s-au racordat un numar
mare de consumatori care nu au fost prevazuti in proiect si crizei de apa potabila din orasul
Ocna Mures, a fost necesara extinderea sistemului de alimentare cu apa.
Extinderea a cuprins urmatoarele lucrari:
• captarea din canalul fortat al U.H.E. Sasciori si statia de tratare a apei Sasciori,
• statia de tratare Sasciori
• aductiunea apei brute de la captare, ce alimenteaza gravitational atat statia de tratare
Sasciori, cat si statia de tratare Petresti.
Deoarece noua captare poate asigura debitele necesare pentru functionarea la capacitate a
ambelor statii de tratare s-a renuntat la captarea pentru potabilizarea apei din sursa Lacul
Petresti. Din aceasta captare este functionala doar cea de apa bruta pentru orasul Sebes si
fabrica de hartie Petresti care au propriile statii de tratare.
Distributia apei din statia de tratare Petresti (sursa UHE Sasciori) se face numai catre orasul
Alba Iulia, reteaua pentru zona de jos a orasului.
Atat pentru zona de sus a orasului Alba Iulia cat si pentru celelalte localitati din sistemul zonal,
distributia apei tratate in statia Petresti este posibila numai cu punerea in functiune a statiei de
pompare Galda.
Distributia apei potabile de la statia Sasciori, se face gravitational catre toti consumatorii: Alba
Iulia, Aiud, Teius, Blaj, Ocna Mures si localitatile mici de pe traseul Alba Iulia – Ocna Mures.
Statia de pompare Galda trebuie pusa in functiune doar in conditiile cresterii consumului de apa
potabila in sistem si functionarea la capacitate a statiei de tratare Petresti.
Apa captata din sursele subterane active nu necesita tratare.
Capacitatile statiilor de tratare a apei brute provenite din sursa de suprafata sunt:
Capacitate proiectata
Statia de tratare
[l/s]
• Petresti 870
• Sasciori 1050
Aductiuni apa tratata
Rezervoarele de inmagazinare a apei, se afla in administrarea filialelor operatorului regional
S.C. APA C.T.T.A. S.A. Alba.
Tronson Caracteristici
Statia de Tratare Petresti – Ramificatia spre - 2 RD 1000 mm
rezervoarele din zona de jos Alba Iulia - OL si PREMO, L=17,7 km
Alimentare rezervoare de la ramificatie – zona  1 RD 800 mm
de jos Alba Iulia (din tratarea Petresti)  OL si PREMO, L=2,5 km

MEMORIU GENERAL
Tronson Caracteristici
- 1 RD. 600 mm, L=1,2 km
Alimentare rezervoare zona de sus Alba Iulia
- 1 RD. 800 mm, L=1,2 km
(din tratarea Petresti-Sasciori)
- OL si PREMO
Ramificatie Alba Iulia – Statia de pompare - 1 RD. 800 mm, L=17,5 km
Galda - OL
Statia de tratare Sasciori – Ramificatie - 1 RD 1200mm, L=19,56 km
(spre rezervoare zona de jos Alba Iulia) - OL si PREMO
- 1 RD 600-800 mm, L=2,5 km
Ramificatie - rezervoare zona de jos Alba Iulia
- OL si PREMO
Rezervoare de inmagazinare a apei
Apa potabila provenita din sursele descrise la punctele anterioare este inmagazinata, la ora
actuala, in 7 rezervoare grupate in functie de zona pe care o deservesc astfel:
a) Zona de jos a orasului: Total 11 100 mc
-2 buc. X 5 000 mc
-2 buc. X 1 000 mc
-1 buc. X 100 mc
b) Zona de sus (Cetate) a orasului: TOTAL: 15 000 mc
-1 buc. X 5 000 mc
-1 buc. X 10 000 mc
Cerinta de apa pentru aglomerarea Alba Iulia
Consumator Debit (mc/zi)

- Maxim:16194 mc/zi (187 l/s)
Municipiul Alba Iulia - Mediu:14795 mc/zi (171 l/s)
- Minim:13355 mc/zi (155 l/s)
Reteaua de distributie apa potabila
Sistemul de alimentare cu apa a municipiului Alba Iulia este structurat pe existenta a doua zone
de presiune, ceea ce face ca distributia apei catre consumatori sa se realizeze prin intermediul
a doua retele distincte, o retea pentru orasul de sus si o retea pentru orasul de jos:
-Zona de jos a orasului care functioneaza la o presiune de 1,5-3 atm.
-Zona de sus (Cetate) a orasului care functioneaza la presiuni cuprinse intre 4,5-5 atm.
Lungimea retelei de distributie apa potabila este 248,9km, Dn 40-800mm.
CANALIZARE
In prezent Municipiul Alba Iulia dispune de un sistem centralizat de canalizare in sistem unitar.
Sistemul este compus din:
- colectoare de serviciu;
- colectoare secundare;
- colectoare principale A, B, C;
- bazine de retentie;
- statie de pompare ape uzate;
- bazine de retentie;
- statie de epurare.

MEMORIU GENERAL
Retelele de canalizare stradale si colectoarele secundare sunt realizate din tuburi din beton cu
diametre cuprinse intre Dn 200 mm, Dn 500 mm si Dn 1000mm. Reteaua de canalizare este de
tip unitar. Are o lungime de 181,1 km : beton 80%, PVC 20%.
Colectoarele de serviciu
Colectoarele de serviciu, rezolva in proportie de 70% preluarea apelor uzate de la consumatorii
amplasati pe strazi care au rezolvata alimentarea cu apa. Aceste retele sunt realizate din tuburi
de beton cu diametre cuprinse intre 200 si 400 mm.
Colectoare secundare
Colectoarele secundare de canalizare sunt amplasate pe principalele strazi ale municipiului,
rezolvand preluarea apelor uzate din colectoarele de serviciu si de la imobilele aferente strazilor
pe care aceste colectoare secundare sunt amplasate. Sunt realizate din tuburi de beton si
partial din PVC tip KGM cu diametre cuprinse intre 400 si 800 mm.
Colectoarele principale
Colectorul principal „A” avand sectiunea ovoida de 1950x1300 mm partial si PAFSIN sau
HOBAS cu diametrul cuprins intre 1400 si 1600 mm ce colecteaza apele uzate menajere si
pluviale din orasul de sus, zona Cetate, ocoleste statia de pompare ape uzate si intra
gravitational in colectorul general sectiune clopot (3200x2300 mm).
Colectorul principal „B” avand sectiunea circulara de 500, 800 mm din PAFSIN colecteaza
apele uzate menajere si pluviale din zona Cetate, partial orasul de jos si intra gravitational in
baziunul de retentie nr.2.
Colectorul principal „C” avand sectiune clopot de 2500x1250 mm colecteaza apele uzate
menajere si pluviale din orasul de jos, zona industriala, asamblurile Ampoi I, II, III, Barabant si
intra gravitational in baziunul de retentie nr.2.
Colectorul principal „D” avand sectiunea circulara de 1400 mm din beton, colecteaza apele
uzate menajere si pluviale din orasul de jos, zona aferenta str.Motilor si cartier Tolstoi, str.
Republicii, str. I.C. Bratianu, str. Ardealul, Piata Iuliu Maniu si intra gravitational in baziunul de
retentie nr.2.
Colectoarele principale B, C si D se unesc si intra in bazinul de retentie nr.2..
Bazine de retentie
Pe traseul colectorului principal „C” sunt amplasate doua bazine de retentie:
- bazin de retentie nr.1, la capatul Str. Oltenitei, avand dimensiunile de 635 x 8 x 2.4 m (12000
mc)- reabilitat in 2012.
- bazin de retentie nr. 2, amplasat in zona statiei de carburanti Shell (zona Garii) avand
dimensiunile 250 x 6 x 6 m (9000 mc).
Statie de pompare ape uzate
Statia de pompare ape uzate este amplasata in vecinatatea bazinului de retentie nr. 2,
echipata cu doua pompe submersibile tip FLYGT MP 3300 (Q=250 l/s, Hp=15 mca) si 4 pompe
submersibile tip ACV 350 (Q=350 l/s, Hp=10 mca).
Statia de epurare
Statia de epurare ape uzate este amplasata pe malul drept al raului Mures, km 3990, este
destinata epurarii mecanice a apelor uzate orasenesti, cu capacitate 170 l/s.
Statia de epurare a orasului Alba Iulia a fost executata in doua etape distincte: etapa 1972,
etapa 1996 cu trepte de epurare mecanica si deshidratare naturala a namolului pe paturi de
uscare.
Toate obiectele functioneaza cu randamente minime, sunt subdimensionate pentru debitele si
incarcarile actuale, necesitand redimensionari si extinderi.
MEMORIU GENERAL
Asa cum am mentionat treapta mecanica este depasita de cca 3-4 ori, treapta biologica este
inexistenta, iar obiectele statiei prevazute in documentatia tehnica din 1996 nu au fost echipate
si receptionate in conditiile in care efluentul este evacuat intr-un emisar de categoria I – raul
Mures.
In conformitate cu datele din teren statia functioneaza in prezent numai cu partea treptei
mecanice evacuand in emisar un debit de cca Qzi max = 380-400 l/s, avand urmatoarele valori
de impurificare la principalii indicatori de calitate:
• suspensii (MTS mg/l) ~ 175
• substante organice (CBO5 mg/l) ~ 70
Aceste valori (in special substantele organice) sunt puternic diminuate datorita gradului de
dilutie mare la apele meteorice si a faptului ca cca 50-60% din debitul total al apelor uzate este
by-passat prin camera deversoare (Ob. 1) ajungand direct in emisar.
In stare de functionare statia dispune numai de treapta mecanica avand in componenta fluxului
tehnologic de tratare a apei reziduale urmatoarele obiecte:
1. camera deversoare
2. camera de distributie
3. desnisipator
4. decantor radial D = 25 mm (buc1)
5. decantoare cu etaj (Immhof) (buc 6)
6. canal deschis-masurare debite la evacuare in fluxul tehnologic de tratare a namolului
7. platforme pentru uscarea naturala a namolului
8. statie de pompare namol
9. statie de epurare apa rezultata din deshidratarea naturala (apa de namol din drenaj)
10. grup de exploatare-laborator
11.centrala termica pe combustibil lichid (in conservare)
Apa uzata dupa ce este supusa epurarii este evacuta in colectorul general (canal deschis),
fiind condusa in raul Mures, la circa 200 m aval de podul CF peste raul Mures.
Debitele de ape uzate evacuate sunt: Qzi max=63048 mc/zi, Qzi med=17764,0mc/zi, Qzi
min=16329mc/zi.
Laboratorul aflat in incinta statiei de epurare executa conform legislatiei in vigoare urmatoarele
analize cu frecventa din 4 in 4 ore, mai putin analiza pH-ului care se efectueaza din ora in ora.
Locurile de preluare a probelor sunt stabilite de comun accord cu SGA Alba Iulia si sunt
urmatoarele:
- camera de distributie
- decantorul radial
La ora actuala statia de epurare este in curs de modernizare si reutilare avand
capacitatea de 84000LE, cu tremen de finalizare in trim.II 2014.
Canalizare pluviala
In prezent Municipiul Alba Iulia dispune de un sistem centralizat de canalizare in sistem
unitar.
Colectarea apelor pluviale de pe terenurile in panta din nordul orasului cartiere Micesti,
Sub Vii se face prin curgere libera la canalul colector de garda .
Disfunctionalitati: Canalul de garda nu mai functioneaza la parametrii datorita colmatarii
in urma noii sistematizari urbane din zonele respective.
Alimentare cu energie electrica

MEMORIU GENERAL
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din municipiul Alba Iulia se
face din sistemul energetic naţional (SEN), prin staţiile de transformare alimentate prin
liniile de transport de 220KV şi de distribuţie de 110 KV conform cu situaţiei prezentată în
următorul tabel:
Nr STAŢIA Putere Putere transformatoare

transformatoare 110/20KV (MVA)
crt 220/110KV (MVA)
1 220/110/20KV Alba Iulia 2x200 1x25
2 110/20KV Bărăbanţ 2x25+1x10
3 110/20KV Alba Iulia - Mecanica 2x25
Distribuţia energiei electrice, din staţiile de transformare la consumatori se

realizează prin reţele de 20 KV, aeriene pe stâlpi de beton, precum şi prin cablu subteran,
la posturi de transformare aeriene sau în construcţie zidită
Distribuţia pe joasă tensiune 0,4 kVse realizează prin reţele aeriene şi prin reţele în
cablu subteran
DISFUNCŢIONALITĂŢI :
- Uzura fizică şi morală avansată a multor echipamente din staţiile şi posturile de
transformare;
- Existenţa u n o r linii de joasă tensiune pe stâlpi de lemn, cu secţiuni de
conductoare în general subdimensionate faţă de consumurile actuale, şi cu lungimi foarte
mari ale circuitelor din post la ultimul consumator, ceea ce conduce la căderi de tensiune
peste limitele admise,
- Existenta liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
ECHIPAREA ENERGETICĂ - DISFUNCŢIONALITĂŢI

E - lucrări de electrificare în curs de execuţie
PT - proiect tehnic avizat
SF - studiu de fezabilitate aprobat
SC - studiu de fezabilitate in curs de elaborare
ZA – zone luate în evidenţă pe lista de aşteptare
STADIUL
1. ALBA IULIA Zona E PT SF SC LA TOTAL
1. Zona Piaţa Cetate 90 90
2. Zona Lalelelor 370 370
3. Dealul Furcilor 788 788
4. Zona Schit 124 124
5. Alba Iulia - Miceşti 370 370
6. Zona Industrială 55 55
7. West Company 35 35
8. Pâclişa 10 10
Exploatarea , întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor electrice este sarcina furnizorului

de energie electrică. Modificările în instalaţiile energetice sunt determinate fie de necesităţile
de dezvoltare - prin apariţia de noi consumatori sau prin cererea de spor de putere de către
unii dintre consumatorii existenţi - ceea ce poate să conducă la depăşirea capacităţilor de

MEMORIU GENERAL
putere a posturilor de transformare sau a capacităţii de transport a liniilor, fie din cauza
uzurii fizice şi morale a acestor instalaţii, ceea ce conduce la o funcţionare incorectă:
întreruperi dese, căderi de tensiune peste limitele admise, fluctuaţii de tensiune sau avarii.
Prioritar trebuie finalizate lucrările de electrificare a zonelor neelectrificate sau
parţial electrificate şi în special zonele de dezvoltare urbană .
Cu ocazia lucrărilor de îmbunătăţiri de tensiune sau de reparaţii capitale ale
reţelelor electrice trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
- modernizarea posturilor de transformare sau instalarea de posturi noi;
- înlocuirea conductoarelor neizolate cu conductoare torsadate;
- separarea iluminatului public de reţeaua de distribuţie;
- prevederea unui număr de corpuri de iluminat suficiente pentru realizarea unui
nivel de iluminare corespunzător.
Pentru unităţile administrativ-teritoriale cu concentraţie de valori de patrimoniu se
- realizarea unui iluminat ambiental pe străzile reprezentative;
- prevederea de proiectoare pentru punerea în valoare a clădirilor reprezentative;
- alegerea unor corpuri de iluminat corespunzătoare pentru zonele istorice;
- realizarea unor branşamente electrice, la clădirile de patrimoniu, care să nu le
afecteze aspectul, şi în special faţadele.
De asemenea, cu ocazia lucrărilor de reparaţii la obiectivele de patrimoniu tangibil cu
valoare culturală se va urmări:
- asigurarea iluminatului interior şi exterior;
- realizarea unui iluminat decorativ;
- realizarea iluminatului de siguranţă;
- realizarea instalaţiilor de supraveghere şi alarmare la incendiu;
- realizarea instalaţiilor de supraveghere şi alarmare antiefracţie.
SDFEE Alba are ca obiectiv fundamental asigurarea cu energie electrică în condiţii de

calitate şi eficienţă , cu respectarea legislaţiei de mediu. Acest lucru se poate realiza prin
lucrări de exploatare, menţinere şi modernizare a instalaţiilor electrice, în scopul obţinerii
parametrilor de calitate şi siguranţă proiectaţi.
Telecomunicatii
Telefonie fixă
Principalul operator de telefonie fixă din m u n i c i p i u l A l b a I u l i a este
ROMTELECOM, care dispune de o infrastructură complexă care acoperă întreg tertoriul
municipiului
Municipiul Alba Iulia beneficiază , din punct de vedere al infrastructurii reţelei de
telecomunicaţii, de o reţea de cabluri telefonice, compusă din cabluri de fibră optică,
cabluri cu conductori din cupru
În afara ROMTELECOM mai există şi alţi operatori de telefonie fixă cum ar fi RDS
Principala disfunctiune este data de prezenta liniilor aeriene
Telefonie mobila
Pe teritoriul municipiului operează mai multe reţele de telefonie mobilă care asigură un
grad de acoperire aleatoriu. Operatori principali: Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp
Televiziune, internet
Principalii furnizori ai acestor servicii sunt ROMTELECOM, UPC, RDS
Principala disfunctie – liniile aeriene
Alimentare cu energie termica

In municipiul Alba Iulia sistemul de termoficare a fost inlocuit cu solutii de termoficare
MEMORIU GENERAL
individuale sau la nivel de imobil,alimentate cu gaze naturale.
Disfunctionalitatile sunt date de cresterea generala a pretului gazelor naturale si de
caracterul imprevizibil al serviciilor pe termen lung datorat epuizarii treptate a rezervelor si
dependentei de relatiile politice internationale. De asemenea, solutiile centralelor termice de
apartament reprezinta un disconfort privind sistemele de evacuare a gazelor arse.
Alimentare cu gaze naturale

Municipiul Alba Iulia este străbătut de trei conducte magistrale de gaze naturale
magistrale: VEST 1, VEST 2 şi VEST 3, cu diametrele de 20’’ şi 25’’, aparţinând Sistemului
Naţional de Transport al gazelor naturale.
Municipiul Alba Iulia este alimentat din sistemul interconectat al magistralelor Vest 1, 2
şi 3.
Reţelele de distribuţie existente, in lungime de 229,5 km, asigură necesarul de gaze
naturale la consumatori.
Exploatarea , întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale
este sarcina societăţilor comerciale care au licenţe de distribuţie
Extinderile si modificările la reţelele existente sunt determinate de necesităţile de
dezvoltare, prin solicitări de acces la sistemul de distribuţie.
Operatorii retelelor de distributie au programe de investitii
ce vizeaza reabilitarea retelelor existente si a bransamentelor.
2.10. PROBLEME DE MEDIU

ZONE DE RISC TEHNOLOGIC
Au fost delimitate si marcate zonele de risc tehnologic care produc poluare, pe plansa
„Zonificarea teritoriilor intravilane. Reglementari urbanistice” :
-Refractara (sol )
-Avicola Pâclişa(aer ,apa,sol)
-rampă deşeuri urbane (paraul Iovului) (aer ,apa,sol)
Se va avea in vedere : Reabilitarea siturilor industriale;
Curăţarea şi valorificarea siturilor contaminate din activităţi industriale.
Programul are ca scop:
1). Stoparea poluării pânzei freatice sau a aerului, datorită antrenării particulelor de praf
în atmosferă,
2). Valorificarea economico-financiară a acestor situri prin reconversie funcţională,
dezafectarea şi ecologizarea suprafeţelor afectate la încetarea activităţilor economice
3). Reabilitarea infrastructurii de utilităţi publice
Au fost delimitate si marcate zonele de risc natural si tehnologic pe plansa „Zonificarea
teritoriilor intravilane. Reglementari urbanistice” :
• Zone inundabile
• Zone cu risc de alunecari de teren:
• Zone de protectie sanitara, a infrastructurii sau a unitatilor cu risc tehnologic: OG
nr.536/1997, HG 930/2005, L107/1996;
• unitati cu risc tehnologic
Sursele de poluare şi de risc tehnologic cu impact negativ asupra zonelor rezidenţiale
semnalate în 1995 sunt partial eliminate prin nefuncţionarea unor întreprinderi sau
restructurarea si modernizarea altora ca: Refractara, Abatorul, Statia de epurare.
Zone de risc tehnologic - conform PUG 1996
MEMORIU GENERAL
Aspecte favorabile
-cadru natural valoros si diversificat, cu un important aport ecologic si factor de atractivitate
turistica pentru oras;
-existenta unor pante impadurite in nord vestul localitatii
-prezenta unor cursuri de apa in intravilan (Raul Ampoi ) si Raul Mures-extravilan a caror
maluri pot fi amenajate ca spatii verzi, de agrement, sport
- nivel de poluare general sub cotele admise;
-existenta unor programe guvernamentale (Administratia Nationala a Fondului de Mediu) si
europene de sprijinire/ finantare pentru infiintarea de noi spatii verzi in localitatile urbane;
-posibilitate de dezvoltare de parteneriate cu localitatile invecinate pentru programe
strategice
- lipsa unor poluatori majori
2.11. DISFUNCTIONALITATI
a) Dezechilibre in activitatea si dezvoltarea economica :

- infrastructura insuficient dezvoltata pentru servicii ( sector financiar, afaceri, comunicare,
comert, turism);
- tendinta negativa de evolutie demografica;
- tendinta de descrestere a populatiei active prin imbatrinire;
- concurenta crescinda pe piata locatiilor de investitii din partea altor centre urbane (Sibiu,
Brasov, Cluj, Tg.Mures) si din partea localitatilor (orase) din regiune;
- flexibilitate redusa a industriilor locale si dotare tehnica invechita
- lipsa infrastructurii si facilitatilor adecvate pentru investitii.
b) Disfunctii privind evolutia populatiei, dezechilibrul dintre ocuparea fortei de munca si
locurile de munca:
- tendinta demografica negativa
- relatie concurentiala cu municipiul Sebes in ce priveste locurile de munca
- lipsa unor colaborari de afaceri cu orasele apropiate
c) Aspecte incomode in relatiile dintre diverse zone functionale :
- efecte perturbatoare rezultate din alaturarea unor concentrari de industrie si activitati
economice in curs de conversie –(zona Refractara, Sut, Abatorul, Ferma pasari Paclisa ,
ferma Bogdan)
- existenta unor culoare generatoare de servituti, ale retelelor magistrale (gaze, electricitate, apa)
ce traverseaza teritoriul intravilan. (pe trasee adecvate zonei neconstruite )
d) Conditii nefavorabile ale cadrului natural :
MEMORIU GENERAL
- deficit de spatii verzi amenajate in raport cu numarul de locuitori fata de cuantumul stabilit
prin OUG 114/2007 de 26 mp/ locuitor;
- stare deficitara a spatiilor verzi existente, cu precadere in interiorul cartierelor de locuire
colectiva;
- ocuparea spatiilor verzi publice prin constructii;
- lipsa rezervelor de teren aflate in proprietate publica pentru amenajarea de noi parcuri;
- distributie neomogena a spatiilor verzi in oras
e) In protejarea zonelor cu potential cultural valoros :
- existenta unor cladiri , ansambluri urbane valoroase din punct de vedere istoric, arhitectural si
ambiental care nu sunt incluse in lista monumentelor istorice LMI;
- interventia asupra unor cladiri cu valoare arhitecturala si ambientala care nu sunt incluse in lista
monumentelor istorice LMI, interventie care le afecteaza valoarea;
- cazuri in care se cere prin regulamentul de urbanism marirea zonelor de protectie a monumentelor
istorice;
- cladiri valoroase in zone protejate , care nu sunt renovate.
f) Probleme ale cadrului construit existent :
- calitate slaba a mediului rezidential din cartierele de locuire colectiva;
- zone de locuinte in curs de densificare, cu deficit de dotari ;
- cartiere traditionale cu deficit de relele edilitare (Paclisa ,Oarda,Barabant);
- efecte perturbatoare rezultate din alaturarea unor concentrari de industrie si activitati
economice in curs de conversie ;
- existenta unor culoare generatoare de servituti, ale retelelor magistrale (gaze, electricitate apa)
ce traverseaza teritoriul intravilan pe trasee adecvate zonei neconstruite
g) Aspecte critice legate de organizarea circulatiei si transport:
- existenta traficului de tranzit in oras( DN 1, DN 74) partial in interiorul cartierelor de locuinte;
- este necesara prelungirea unor strazi pentru a se inchide al doilea inel principal de circulatie
al orasului : str. Ion Lancrajan pana la intersectia cu DN1 si b-dul Republicii, str. Costache
Negruzzi pe traseul paralel cu linia ferata.
- configuratii neadecvate ale profilelor stradale,
- zone riscante pentru pietoni;
- intersectii cu disfunctiuni
- traversari ale Muresului si Ampoiului pe poduri insuficient dimensionate
- deficit de locuri de parcare, mai ales in zonele de locuinte colective si institutii publice
- retea subdezvoltata de piste pentru biciclisti;
- calitate deficitara a spatiului stradal si a imaginii urbane in spatiul public;
h) Aspecte critice legate de gradul de echipare edilitara:
- zone urbane lipsite de retea de canalizare;
- existenta liniilor aeriene de distributie a energiei electrice;
- existenta liniilor aeriene de comunicatii fixe;
- aparitia depozitelor neautorizate de deseuri.
2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI
Planul urbanistic general prefigureaza dezvoltarea orasului pe termen lung pe baza unei
strategii specifice de dezvoltare argumentata de prioritatile edilitare si preferintele
cetatenilor municipiului.
Din analiza solicitarilor locuitorilor Municipiului Alba Iulia , ponderea o detine
problematica realizarii infrastructurii edilitare si rutiere in cartierele noi dezvoltate.
In faza de elaborare a strategiei de dezvoltare au rezultat ca prioritare obiectivele privind:

MEMORIU GENERAL
- promovarea imaginii orasului ,
- dezvoltarea turismului ,
- promovarea unui mediu bun de afaceri, rezultand crearea durabila de noi locuri de munca,
- marirea suprafetelor zonelor verzi si a zonelor de agrement ale orasului,
- pentru fluenta circulatiei este necesara prelungirea unor strazi pentru a se inchide al doilea inel
principal de circulatie al orasului
- realizarea inelelor ocolitoare pentru a reduce traficul greu in oras,
- realizarea de parcaje publice subterane si sau supraterane in zona centrala cat si in cartierele
de locuinte colective,
- rezolvarea zonelor de agrement si marirea zonelor verzi si a zonelor plantate,
- construirea unei sali polivalente,
- realizarea de locuinte pentru tineri; pentru atragerea tinerilor care dupa terminarea studiilor
raman in orasele universitare mari; si implicit incurajarea infiintarii unor filiale ale unor firme
din aceste orase,
- realizarea de noi trasee pentru biciclisti,
- extinderea retelelor edilitare in zonele in care lipsesc,
- reabilitarea termica a constructiilor de locuinte colective,
- curatenia orasului si curatenia in cartierele cu locuinte colective,
- colectarea selectiva si valorificarea deseurilor ,
- promovarea de proiecte care sa asigure un mediu mai curat.

MEMORIU GENERAL
Capitolul3.
PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
Studiile de fundamentare si reglementarile urbanistice propuse prin PUG .

Studiile de fundamentare pentru PUG Alba Iulia 2012 :
- Schita de strategie de dezvoltare, diagnostic PUG Alba Iulia - faza 3
elaborator : U.A.U.I.M.- Bucuresti , C.C.P.E.C.
- Situatia existenta – zonificare functionala – faza 4
- Alternative de dezvoltare spatiala a municipiului Alba Iulia – faza 5
- Studiu arheologic
elaborator : arheolog Matei Drambarean
- Studiu istoric
elaborator : conferentiar universitar dr. Toma Goronea
- Raport de mediu pentru PUG Alba Iulia – reactualizare
elaborator : Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia
Reglementari urbanistice propuse :
1. delimitarea in teritoriu, atat spatial, cat si temporal. Limitele spatiale ale zonei
intravilan sunt stabilite dupa repere topografice. Prin stabilizarea temporala a limitelor de
urbanizare se intelege interdictia definitiva de construire in afara limitelor stabilite prin PUG,
incluzand interdictia de constituire de trupuri suplimentare.
2. trasarea structurii urbane principale cu rol de „schelet” functional si infrastructural.
Aceasta structura de baza include zonificarea functionala, schema majora de trafic si
magistralele de utilitati, ramanand destul de flexibila si generala pentru a putea face fata unei
evolutii imprevizibile a orasului in perioade lungi de timp.
La aceasta se adauga obligativitatea planificarii de tip plan director si PUZ pentru
operatiunile de urbanizare. PUZ-urile vor respecta si vor detalia structura de baza trasata prin
PUG (prin reparcelare, prin trasarea infrastructurii de rang secundar, prin rafinarea zonificarii
functionale, prin mobilare urbanistica etc).
3. etapizarea extinderii orasului in teritoriu presupune urbanizarea zonelor noi
introduse in intravilan , in trepte, dupa principiul accesarii unei zone numai in momentul in care
zona precedenta atinge un stadiu de dezvoltare avansat sau final.
4. prin restructurarea zonelor industriale dezafectate sunt consolidate pozitia si rolul
zonei centrale a orasului, este impulsionata dezvoltarea zonei nord-est.
5. refunctionalizarea cladirilor din Cetate, punerea in valoare a vestigiilor
arheologice.
3.2. EVOLUTIE POSIBILA , PRIORITATI
Viziunea dezvoltarii
Planul urbanistic general prefigureaza dezvoltarea orasului pe termen lung ,
pregatind un cadru de reglementari spatiale avantajoase, impulsionand tendinte pozitive si
reducerea riscurilor. La aceasta se adaugă nevoia unui echilibru atent între cerinţele de investiţii
imediate şi necesitatea de protecţie a valorilor arhitectural – urbanistice ca resursă culturală
pentru dezvoltarea economică .
Asigurarea unui cadru spatial prielnic si a infrastructurii specifice combinatiei afaceri-
MEMORIU GENERAL
evenimente-turism este un scop prioritar al Planului Urbanistic General.
De aceea, principalele obiective de interes public propuse – Centrul Cultural , parcaj public,
ocupa pozitii adiacente Centrului Istoric:
Profilarea turistica a orasului va fi completata in mod necesar prin dezvoltarea
componentei rezidentiale. Calitatea mediului rezidential, alaturi de cea a mediului profesional si
cultural, este vazuta ca factor esential in asigurarea calitatii vietii. Imbunatatirea caracteristicilor
ecologice, ale retelei de educatie, ale retelei de dotari publice, ale retelei de transport public si
privat, extinderea retelei de spatii verzi si spatii publice, reabilitarea cartierelor de blocuri si
asigurarea calitatii locuirii in viitoarele zone rezidentiale sunt cele mai importante masuri ale
PUG in acest sens.
Activitatile economice cu caracter industrial si logistic au un rol important in continuare.
Actuala concentrare de activitati industriale din partea de nord est a orasului este
structurata si extinsa spre est si sud primind, in completare, o trama infrastructurala
functionala. Pentru echilibrare si fructificand avantajul proximitatii celor doua noduri de acces
din reteaua majora cu viitoarea autostrada si legatura cu Municipiul Sebes, in sudul
orasului este prevazuta dezvoltarea unei zone de productie si servicii. Cele doua zone mizeaza
pe atragerea si concentrarea de intreprinderi .
Dezvoltarea spatiala în teritoriu

Plecand de la forma actuala a orasului, de la relatia acestei forme cu cadrul natural si de la
conditionari de tip ecologic, economic si administrativ, schema propusa vizeaza o extindere
directionata catre:
• nord - localitatile componente ( Barabant, Micesti, cuprinzand zonele libere dintre
acestea si trupul principal al orasului –Alba Iulia)
• vest - cartiere rezidentiale -marginite de zona impadurita din vest (Podei, Francisca,
Seigau )
• sud est - dezvoltarea unei zone rezidentiale in zona Partos, Oarda
Principiul gestionarii spatiale a orasului este dezvoltarea de la centru spre periferii. Acesta
urmareste in primul rand economia de terenuri (vazute ca resursa prima si epuizabila a oricarei
forme de dezvoltare), pentru asigurarea sanselor de dezvoltare si pentru generatiilor viitoare.
Zonele restructurabile interne orasului primesc prioritate in fata extinderilor pe terenuri
neocupate.
Urbanizarea zonelor de extindere se face etapizat, conditia principala pentru abordarea
unei zone neocupate fiind data de un nivel minim de ocupare al zonei reprezentand etapa
precedenta.
Prin grija Consiliului Judetean, este necesara rezervarea unui culoar natural in lungul
albiei raului Mures pe ambele maluri, propus sa sustina printr-o amenajare adecvata, un
traseu pietonal si ciclistic cu caracter verde. Elementele de patrimoniu prezente in zona vor fi
protejate si integrate conceptului de dezvoltare.
Prin restructurarea zonelor industriale subutilizate sunt consolidate pozitia si rolul zonei
centrale a orasului, deasemenea este impulsionata dezvoltarea zonei de est.
Rezervele de teren aflate in proprietate publica sunt utilizate pentru extinderea retelei de
dotari publice si a ameliorarii situatiei locurilor de parcare din cartiere.
Se vor realiza locuri de parcare si spatii verzi pentru locuitorii zonei centrale.
Este propusa de asemenea, reabilitarea spatiilor publice din cadrul centrelor de cartier
in scopul impulsionarii dezvoltariii economice a cartierelor si diversificarii profilului lor functional.
Prin cresterea atractivitatii publice a acestor subcentre urbane se urmareste
consolidarea unor concentrari de activitati (predominant servicii si comert), generatoare de
locuri de munca si de oferte de deservire a functiunii principale, cea rezidentiala.

MEMORIU GENERAL
Intregul areal de dezvoltare va fi conectat zonei centrale prin reteaua stradala extinsa si
modernizata .
Raportata la tendinta de crestere a orasului in teritoriu, extinderea zonei rezidentiale prezinta
directia strategica prioritara pentru operatiuni de urbanizare.
Având în vedere, pe de o parte racordarea necesară la principiile de dezvoltare spaţială
durabilă a Uniunii Europene şi la strategiile teritoriale şi locale existente, iar pe de altă parte,
particularităţile Municipiului Alba Iulia, se propun cinci obiective strategice de dezvoltare spaţială.
Acestea se înscriu în STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICǍ, SOCIALǍ ŞI URBANǍ ÎN
CONTEXTUL DEZVOLTǍRII DURABILE A MUNICIPIULUI ALBA IULIA - 2004 .
Obiectivele de dezvoltare spaţială a Municipiului Alba Iulia sunt:
1. Susţinerea rolului municipiului Alba Iulia de Capitală Simbolică a României şi de centru de
importanţă regională şi judeţeană
2. Dezvoltarea în formă complexă a relaţiilor Municipiului cu zona de influenţă imediată
3. Adaptarea coerentă la configuraţia actuală a exigenţelor funcţionale şi de imagine induse de
noile tipuri dinamice de activităţi
4. Ridicarea calităţii cadrului urban la nivelul parametrilor europeni
5. Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit şi natural.
Primele două obiectivele strategice de dezvoltare spaţiale au un caracter ofensiv, destinat
afirmării teritoriului / localităţii în contextul concurenţial actual, iar următoarele trei au caracter
de echilibrare a dezvoltării, de reducere a disfuncţionalităţilor şi de evitare a provocării unor noi
disfuncţionalităţi.
Aceste obiective de dezvoltare spaţială se transpun în Planul Urbanistic General prin
reglementări şi prin Regulamentul local de Urbanism prin medierea următoarelor mijloace:
- identificarea noilor funcţiuni ca amploare, exigenţe funcţionale, configuraţie spaţială şi valoare
semnificativă, inter-relaţionări, indici urbanistici;
- asigurarea condiţiilor favorabile localizării noilor instituţii şi echipamente publice;
- asigurarea calităţii locuirii la parametri europeni de dimensionare şi asigurare cu infrastructură
socială şi tehnică;
- menţinerea valorii proprietăţilor tuturor locuitorilor;
- reducerea / eliminarea disfuncţionalităţilor;
- punerea în valoare a cadrului construit şi protejarea valorilor de patrimoniu într-o condiţie
contemporană;
- protejarea calităţii mediului şi a peisajului ;
- evidenţierea priorităţilor pentru perioada de valabilitate a PUG;
- crearea unor premise favorabile pentru gestionarea cu eficacitate şi eficienţă de către
administraţie a localităţii prin parteneriat public – public şi public – privat.
Obiectivele de utilitate publica necesare sunt prezentate in capitolul 3.11.
3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU

MEMORIU GENERAL
EXTINDEREA ROLULUI DE POL REGIONAL AL MUNICIPIULUI ALBA IULIA ASUPRA

INTREGII ZONE PERIURBANE, PRIN DISTRIBUTIA ACTIVITATILOR IN ACORD CU
POTENTIALELE LOCALE SI PRIN MODERNIZAREA RETELELOR DE COMUNICATIE SI
TRANSPORT
Obiective :
a - atragerea prioritara a investitiilor din domeniul tertiar sau a industriei performante –
cooperare cu zona industriala Sebes.
b - consolidarea, respectiv stabilirea unor poli de activitatii cu caracter tertiar si cu
deservire la nivel regional (zona industriala si servicii din sud adiacenta DN ), in zonele de
extindere a intravilanului ,in legatura cu descarcarile de la autostrada Sebes- Turda.
c - realizarea unei artere ocolitoare pe relatia DN1 – DN74
d- corelarea dezvoltarii retelei de infrastructura cu dezvoltarile comunelor invecinate, prin
rezervarea culoarelor necesare arterelor planificate(Ighiu, Zlatna );
e- protejarea si modernizarea structurilor de activitati ale sectorului primar – agricultura,
piscicultura, silvicultura, viticultura – prin asigurarea terenurilor destinate acestor functii economice si
limitarea urbanizarii extravilanului;
f- protejarea cursului raului Mures si a afluentilor din raza teritoriului administrativ in corelare la
scara judeteana.
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR
PROFILAREA SI DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI ALBA IULIA CA CENTRU DE SERVICII,

AFACERI, CULTURA, COMUNICARE, MEDIA SI EDUCATIE SUPERIOARA, DE IMPORTANTA
REGIONALA SI NATIONALA
Aspecte favorabile
-existenta rezervelor de suprafete in interiorul orasului sub forma fostelor platforme
industriale;
-existenta rezervelor de suprafete la limita orasului, cu potential de dezvoltare a unor
parcuri industriale;
-structura economica diversificata
-buna reprezentare a sistemului bancar
-traditie in industria portelanului, capital de renume international
-predominarea proprietatii private asupra proprietatii de stat
-zona industriala cu posibilitati de dezvoltare a unor Parcuri industriale (est,sud )
-realizarea infrastructurii si a facilitatilor adecvate pentru investitii in zonele de extindere a
intravilanului
PUG propuneri
a - valorificarea locatiilor vacante pentru dezvoltarea infrastructurii pentru sectorul tertiar
(birouri, institutii, servicii, comert, expo etc).
b reciclarea platformelor industriale subutilizate sau neperformante cuprinse in intravilan
adiacente zonei centrale )
c - rezervarea terenului necesar unor dotari publice(sala polivalenta, centru cultural, piata,
parcaje publice, trasee rutiere majore )
PROTEJAREA SI VALORIFICAREA POTENTIALELOR CULTURALE SI DE MEDIU
PENTRU CRESTEREA ATRACTIVITATII ORASULUI PENTRU TURISM SI IMBUNATATIREA
CALITATII VIETII
- localitatate de importanta istorica- orasul celor 2 Mari Uniri (1600,1918)
- la nivel national ocupa locul privilegiat de CAPITALA SIMBOLICA A ROMANIEI

MEMORIU GENERAL
- elemente de infrastructura de importanta regionala realizate sau aflate in curs de realizare
- existenta culoarelor de transport E81, E 67
- traseu apropiat al viitoarelor culoare -autostrada Pan -europeana tronson Arad Brasov ;
autostrada Sebes-Turda
- extinderea masurilor de reabilitare a Cetatii Alba Carolina , zona protejata de interes
national , conservarea componentei rezidentiale in Orasul de Jos, ca particularitate culturala si
factor de echilibru functional la nivelul zonei centrale;
- optimizarea retelei de spatii publice prin reabilitarea celor existente in si in afara centrului
istoric
- realizarea unei retele de spatii verzi interconectate si pastrarea de coridoare verzi de
legatura cu zonele naturale din exterior (coridoare verzi in lungul malurilor Muresului,
Ampoiului ), extinderea retelei de trasee ciclo-turistice
- protejarea prin RLU a cartierelor rezidentiale traditionale aflate in afara zonei centrale,
pastrarea statutului de zona protejata .
MENTINEREA SI MODERNIZAREA PROFILELOR INDUSTRIE SI TRANSPORTURI
Elemente PUG:
a - extinderea si organizarea zonelor industriale existente (zonele industriale est), dozarea si
distribuirea lor in teritoriu in mod echilibrat, luandu-se in considerare pozitia cartierelor cu mare
densitate de locuitori si relatiile de trafic;
b - consolidarea si impulsionarea sectorului IMM prin rezervarea unor suprafete dedicate
dezvoltarii infrastructurii specifice (zona industriala sud)
c - rezervarea coridoarelor necesare pentru viitoare artere de legatura:
inchidere inel b-dul Republicii – soseaua de centura
inchidere inel b-dul Revolutiei – str. Ion Lancrajan - Partos
artera de ocolire spre Zlatna propusa la intrarea in oras dinspre Cluj, din DN1
d - rezervarea unor locatii pentru parcaje publice de mare capacitate.
GESTIUNEA EFICIENTA A RESURSEI DE TEREN, ASIGURAREA DE REZERVE
PENTRU DEZVOLTARI PE TERMEN LUNG SI PENTRU EVOLUTII IMPREVIZIBILE
a - asigurarea unor rezerve de teren pentru investitii de interes orasenesc ;
b - reducerea riscurilor de compromitere a potentialelor de dezvoltare prin extinderea
etapizata a zonei intravilan si prin protejarea viitoarelor culoare de infrastructura. Stabilirea
etapelor de urbanizare a suprafetelor introduse in intravilan prin PUG;
c - stabilirea obligativitatii masurilor intermediare de planificare (masterplan, PUZ, PUD)
pentru
zonele de restructurare si urbanizare, inclusiv obligativitatea procedurilor de restructurare
funciara si de asigurare a necesarului de suprafete pentru utilitati publice;
d - stabilirea unor limite clare ale intravilanului, in lungul unor repere topografice si cadastrale
pentru reducerea necesitatii de ajustare ulterioara;
e - utilizarea eficienta a resurselor funciare publice, reafirmarea si consolidarea rolului administratiei
publice in procesul de dezvoltare urbana. Mobilizarea resurselor funciare existente pentru masuri si
proiecte cu efecte benefice la scara locala si regionala.
3.5. EVOLUTIA POPULATIEI
• Evoluţia demografică a municipiului Alba Iulia se înscrie într-un context regional definit de declinul
accentuat al numărului de locuitori. Prognoza demografică a judeţului Alba anunţă pentru anul 2025
o populaţie de 323,6 mii locuitori în variantă medie, de 342,6 mii locuitori în variantă optimistă şi de
321,2 mii locuitori în variantă pesimistă (Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în
MEMORIU GENERAL
anul 2025, INS, 2004). Cele trei variante se bazează pe proiectarea indicatorilor de fertilitate,
mortalitate şi migraţie, disponibili la nivelul judeţelor.
Alba Iulia 1990 2000 2002 2003 2011 2025

număr locuitori 73.383 71.638 66.406 67.737 68.763 54.305
• Potenţialul de forţă de muncă din municipiu ar fi normal să se situeze între 42 – 43 %, din care,
conform PUG – 95, fără a se evidenţia însă situaţia şomajului, în raport cu care situaţia locurilor de
muncă se prezintă astfel: populaţia ocupata efectiv în municipiu este de 37,72 % (fără cei plecaţi la
muncă pe termen lung, 1,78%), ceea ce denotă un deficit probabil de locuri de muncă de circa 5%
- 7%; există însă un supliment de locuri de muncă ocupat de navetişti de 4,45%.
La scară naţională, reducerea între anii 2000 şi 2025 cu 2,7% a grupei de vârstă tinere şi cu
1,9% a celei adulte va afecta relativ moderat resursele de muncă.
În cazul municipiului Alba Iulia, această scădere în corelaţie cu scăderea accentuată a populaţiei şi
o probabilă prelungire a vârstei de pensionare va conduce la o creştere a ponderii a populaţiei
active ocupate la circa 44-46%, similar cu media din UE.
In ce priveste perspectiva privind dezvoltarea stiintifica si tehnologica, scăderea numărului de
locuitori ridică problema menţinerii pe termen lung a capacităţilor actuale de cercetare şi învăţământ
superior, evident cu adaptări la traiectoria activităţilor economice şi cu unele specializări de excelenţă.
In ce priveste perspectiva privind dezvoltarea activitatilor, scăderea numărului de locuitori va
determina inevitabil reducerea resurselor de muncă, proces concomitent cu regruparea
acestora pe sectoare de activitate, provocată de retehnologizarea proceselor de producţie
concretă, cu reversul creşterii ponderii serviciilor, în special a celor pentru întreprinderi .
Reducerea locurilor de muncă va putea fi proporţional mai mică decât cea a numărului de locuitori,
având în vedere navetismul tradiţional dinspre zona de polarizare.
Schimbarea de pondere între sectorul secundar şi cel terţiar se întemeiază pe:
• menţinerea rolului de Capitală Simbolică a României şi a rolul judeţean, dar pierderea unei
părţi a funcţiilor regionale viitoare în competiţia cu celelalte mari oraşe din Regiunea
„Centru” din cauza scăderii demografice .
• noile oportunităţi create de:
a. un posibil rol de centru sub-zonal în cadrul Euro-regiunii Carpaţilor
b. rolul de poartă a zonei turistice a Munţilor Apuseni
c. inima unei arii de cooperare intercomunală în jurul municipiului Alba Iulia
3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI
PUG Alba Iulia include ca obiectiv strategic de dezvoltare spaţială un set de

propuneri, recomandari si reglementari care vizeaza o mai buna accesare a zonelor
urbane constituite.
PUG traseaza explicit pe planse tramele stradale majore pentru zonele de
urbanizare , inserandu-le in trama majora existenta, dezvoltand-o si competand-o cu
strazi de legatura si colectoare .
Strazile de folosinta locala vor fi stabilite prin planuri urbanistice zonale ,
reparcelari obligatorii in zonele de urbanizare si extindere a intravilanului.

MEMORIU GENERAL
Strazile propuse prin PUG sunt reglementate prin trasee si profile caracteristice
propuse a fi detaliate prin aprofundarea studiului specific prin puz-uri, studii de fezabilitate
si proiecte tehnice .
Deschiderea de strazi noi , prelungirea sau largirea unor strazi sunt obiective de
utilitate publica si vor fi detaliate punctual la faze de proiectare specifice obiectivelor
de utilitate publica .
Pe plansele PUG a fost facuta delimitarea intravilanului existent si propus al
localitatii cu indicarea exacta a drumurilor nationale existente si propuse care tranziteaza
teritoriul administrativ al localitatii .
Au fost indicate pe plansele specifice, profilele transversale incluzand toate
elementele drumului , inclusiv zonele de siguranta si protectie .
Profilele existente ale drumurilor nationale afectate de extinderea perimetrului
intravilan sunt pastrate si preluate si pentru tronsoanele de extindere .
A fost indicata pe plansa zona de rezolvare si detaliere pentru intersectiile
obligatorii care vor trebui rezolvate pentru fluidizarea sistemului de circulatie urbana .
Suprafetele necesare pentru realizarea masurilor privind deschiderea de strazi
noi , prelungirea unor strazi, realizarea unor intersectii, vor fi stabilite punctual pentru
fiecare obiectiv si vor fi tratate ca obiective de utilitate publica .
Obiectivele PUG de MODERNIZARE, EFICIENTIZARE si EXTINDEREA SISTEMULUI DE

CIRCULATIE URBANA sunt marcate pe plansele:
A03_ Reglementari urbanistice-zonificarea teritoriului intravilan
A08_ Retea stradala pe categorii de importanta
A08D1_Noduri de circulatie , situatia propusa-detalii
Prezentarea sistemului de circulatie urbana existent si propus cuprins in PUG
Trama stradalǎ majorǎ a oraşului Alba-Iulia are o structurǎ radial-inelarǎ şi este constituitǎ
din:
a-strǎzile care se aflǎ în intravilanul municipiului pe traseele principalelor penetraţii, dispuse
A- radial pe traseul DN1 (E 81) spre Sebes ( sud); spre Cluj Napoca (nord)
str.Regimentul V Vanatori, Bulevardul Ferdinand I

MEMORIU GENERAL

MEMORIU GENERAL
str. Ardealului,
Bulevardul . Tudor Vladimirescu,
str. Alexandru Ioan Cuza ;
- pe traseul DN74 –spre Zlatna
str. Calea Moţilor
- pe traseul DJ 107_spre Drambar
strada Marasesti
- pe traseul DJ 107A-spre Vitul de Jos
strada Brandusei
-strǎzile care fac legǎtura între zonele rezidenţiale mari din cartierul Cetate şi zonele
de activitǎţi polarizatoare de circulaţie - gara CFR, autogara, zona industrialǎ
Bǎrǎbǎnţ: b-dul. Incoronarii, str. Horea, b-dul. Victoriei, b-dul. Revoluţiei
B - inele colectoare
1- limitrof zonei centrale
-se desfasoara pe str. 1 Decembrie1918, str. Horea str. Calea Moţilor , strada
Incoronarii , strada Octavian Goga, strada Consiliul Europei , strada N.Balcescu si
dublat de artera principala formata din trosoanele Bulevardul Ferdinand I, str.
I.C.Bratianu, Str. Ardealului,
2 - compus din strazi colectoare existente , in curs de realizare sau noi propuse :
- B-dul Revolutiei, Bulevardul Republicii (pana la intersectia cu Bulevardul Tudor
Vladimirescu)
-Bulevardul Republicii ( troson propus pentru inchidere inel) (de la intersectia cu
Bulevardul Tudor Vladimirescu pana la Strada Costache Negruzzi)
-Tronson nou de la strada Negruzzi pe un traseu paralel cu linia ferata pana la
piata garii-, -Bdul Incoronarii (tronson Gara – intersectia cu Bulevardul Ferdinand I)
- B-dul Ferdinand I (tronson intersectia Gara –cu inchidere inel)
- bulevardul Ion Lancranjan inchidere inel ( prelungire bulevardul Ion Lancranjan de
la strada Brandusei pana la intersectia cu DN1
-bulevardul Ion Lancranjan ( traseu existent nemodernizat)
3- soseaua ocolitoare V.A.B existenta , dubleaza la est inchiderea inelului 2 si
preia traficul de tranzit pe directia Sebes- Cluj prin 2 noduri:
1 in zona Partos, in intravilan
2- in zona nord estica pe DN1 , km 385.+555m
4 -artera de ocolire spre Zlatna _(obiectiv public prioritar )continuare a DN74 pe un
traseu extravilan , pornind din sensul giratoriu existent la km 385+160 m pe DN1
, paralel cu linia CF , pe drumuri de exploatare , la baza dealurilor din nord.
Traverseaza intravilanul Barabant pe o distanta de cca 660 m , trece la nord de raul
Ampoi pe care il traverseaza pentru a penetra in DN 74. in zona km 101, pe teritoriu
comunei Ighiu.
MODERNIZAREA, EFICIENTIZAREA si EXTINDEREA SISTEMULUI DE CIRCULATIE

MEMORIU GENERAL
URBANA sunt concretizate prin propuneri urbanistice privind :
a - Strapungeri de strazi, prelungirea si modernizarea unor trasee existente

- Tronson nou Bulevardul Republici i(propus pentru inchiderea inelului -de la
intersectia cu Bulevardul Tudor Vladimirescu pana la Strada Costache Negruzzi)
(1070 m )
-Tronson nou de la strada Negruzzi pe un traseu paralel cu linia ferata pana la
piata garii(3600m)
- Tronson nou - bulevardul Ion Lancranjan -inchidere inel ( prelungire bulevardul
Ion Lancranjan de la strada Brandusei pana la intersectia cu DN1 (2400 m )
_ modernizare bulevardul Ion Lancranjan( cca 1000 m )
b - Modernizari si reconfigurari de intersectii si noduri

1)- Se propune modernizarea intersectiilor critice din oras prin reconfigurarea
fizica - sensuri giratorii
Intersectie Bulevardul Ferdinand cu Bulevardul Incoronarii
Intersectie strada Octavian Goga cu Bulevardul Incoronarii
Intersectie strada Vasile Goldis cu Bulevardul 1 Decembrie 1918
Intersectie strada Ardealului cu strada Avram Iancu
Intersectie strada Henri Coanda cu strada Tudor Vladimirescu
Intersectie Bulevardul Republicii cu strada Tudor Vladimirescu (nod 2)
Intersectie Bulevardul Republicii cu strada Emil Racovita
Intersectie Bulevardul Republicii cu strada Calea Motilor
Intersectie strada Marasesti cu Centura de ocolire
Intersectia strada Lalelelor –strada Pinului
2)- intersectii - sensuri giratorii propuse si aprobate prin PUZ
trei intersectii pe strada Uranus –zona Cigas
cinci intersectii in cartierul Podei
un sens giratoriu zona Theodor Aman
c - Poduri, pasaje, pasarele propuse peste Ampoi

pod peste Raul Ampoi (pe ocolitoarea spre Zlatna- 2 benzi )
pod peste Raul Ampoi pe strada Gorunului , zona Cigas-Barabant 2 benzi )
pasaj la nivel cu cf a ocolitoarei spre Zlatna _2 benzi in zona ,,Mecanica,,
d - retea de strazi noi locale in zonele noi rezidentiale
(colorate cu galben pe plansa ) -pentru care se vor elabora PUZ.
e - Retea de piste pentru biciclete si pietoni

Trasee pietonale si ciclistice aflate predominant in afara profilelor stadale (trasee verzi) pe
inelele colectoare, ocolitoarea spre Zlatna, strada Emil Racovita ,Calea Motilor , de la
strada Negruzzi pe un traseu paralel cu linia ferata pana la piata Garii,
-circuit pietonal si ciclistic perimetral Cetatii si pe Bulevardul Transilvaniei
- traseu pietonal si ciclistic in zonele de agrement si si sport
valea Ampoiului
Valea Popii, parc dendrologic, zona Francisca, Zona Podei, liziera padurii , conform
plansa AO8 (traseu colorat cu verde )
1f – Legaturi regionale, intercomunale, nationale

MEMORIU GENERAL
- artera de ocolire spre Zlatna _(obiectiv public prioritar )continuare a DN74 pe un
traseu extravilan , pornind din sensul giratoriu existent la km 385+160 m pe DN1 ,
paralel cu
linia CF , pe drumuri de exploatare , la baza dealurilor din nord.
Traverseaza intravilanul Barabant pe o distanta de cca 660 m , trece la nord de raul
Ampoi pe care il traverseaza pentru a penetra in DN 74. in zona km 101, pe teritoriu
comunei Ighiu.
- DN 1 tronson cuprins intre borna km 385+555m si borna km 385+210 m trece

in perimetrul intravilan extins (directia Alba Iulia-Cluj )
# DN 1 tronson cuprins intre podul Muresului si borna km 373+759 m trece in

perimetrul intravilan extins (zona de sud – pe directia Alba Iulia- Sebes )
Autostrada Sebes-Turda –prevazuta sa traverseze teritoriul administrativ al
Municipiului Alba Iulia figurata pe plansa de reglementari zonele de intersectie cu DJ
107 c Ciugud, Dj 107Teleac , DN1-E81 precum si legaturile cu Orasul in zona Oarda ,
Partos si in nord cu DN1 .
1g- Noduri de circulatie situate pe DN1 si inelul colector 2
1 NOD DE CIRCULATIE PARTOS –pasarela (DN1 km379+164 m) asigura o fluidizare a

traficului rutier si feroviar pe urmatoarele componente
- DN1 ,
- VAB ( varianta ocolitoare Alba Iulia ),
- calea ferata Vintul de Jos –Teius
- strada Ion Lancranjan,
- bulevardul Ferdinand I
- legatura cu AUTOSTRADA Sebes-Turda
Acest nod major de circulatie cuprinde propuneri pt 5 sensuri giratorii
1 DN1 –VAB KM 0+000M
2 DN1 – -STRADA VIILOR KM 379+605m ;
3 VAB cu legatura DRUM EXPRES – km 0+400m ;
4 Pe inel colector 2 -bdul I Lancranjan
5 Pe inel colector 2-bdul I Lancranjan – legatura cu AUTOSTRADA Sebes-Turda
PUG propune o varianta de rezolvare realizabila etapizat si obligativitatea de a se

studia detaliat in corelare cu propunerile de dezvoltare regionala si nationala.(Plansa
A08, A08D1, A08D2, A08D3)

MEMORIU GENERAL
2 - Modernizarea si reconfigurarea de intersectii si noduri existente pe DN1

1- Se propune modernizarea intersectiilor critice din oras prin reconfigurarea
fizica - sensuri giratorii
Intersectie Bulevardul Republicii cu strada Tudor Vladimirescu (nod 2) km
381 +712m

MEMORIU GENERAL
3- NOD DE CIRCULATIE (DN1 km385+160 m) asigura o fluidizare a traficului rutier pe

urmatoarele componente
- DN1
- DN 74 (ocolitoarea spre Zlatna )
- centura ocolitoare a orasului
- strada Al.I.Cuza
- legatura cu AUTOSTRADA Sebes-Turda
Pug propune o varianta realizabila etapizat si obligativitatea de a se studia delaliat in
corelare cu propunerile de dezvoltare intercomunala (Alba Iulia –Ighiu ), regionala si
nationala.
NOD DE CIRCULATIE (DN74 –km98+500 m) asigura o fluidizare a traficului rutier pe

urmatoarele componente
- DN1
- DN 74 (ocolitoarea spre Zlatna )

MEMORIU GENERAL
NODURI DE CIRCULATIE PE VAB (varianta ocolitoare Alba Iulia )

Sens giratoriu –intersectie DN1 cu strada Biruintei
km 374 +873m
Sens giratoriu –intersectie VAB cu strada Marasesti
km 3 +422m
Sens giratoriu –intersectie VAB cu strada Drambarului
km 6 +269 m
Aceste sensuri giratorii se gasesc la intersectia strazilor colectoare in zonele urbanizate

din extinderea intravilanului, trasate in PUG si se vor detalia prin PUZ-uri.
Obiective prioritare :
- INCHIDEREA INELULUI B-DUL REPUBLICII - STR. T VLADIMIRESCU- SOSEAUA DE

CENTURA
- INCHIDEREA INELULUI B-DUL REVOLUTIEI- STR. ION LANCRAJAN – PARTOS-
SOSEAUA DE CENTURA
- REALIZAREA ARTEREI DE OCOLIRE SPRE ZLATNA
- REZERVAREA CORIDORULUI NECESAR PENTRU VIITOAREA AUTOSTRADA
MEMORIU GENERAL
- REALIZAREA DE TRASEE PENTRU BICICLISTI IN ORAS SI IN JURUL ORASULUI
( RETELE CICLO-TURISTICE) MALUL AMPOIULUI, MALUL MURESULUI
SISTEMUL FEROVIAR
Municipiul Alba Iulia este branşat la sistemul feroviar naţional prin calea ferată dublă
electrificată Teiuş - Vinţu de Jos, în lungime de 29 km.
În conformitate cu P.A.T.N. - Secţiunea I - Căi de comunicaţie - Dezvoltarea reţelei de căi

feroviare pentru judeţul Alba se prevăd următoarele :
1.Transformarea în linie cu viteză sporită a sectoarelor de cale ferată Simeria - Vinţu de Jos
şi Vinţu de Jos - Alba Iulia;
2.Transformarea în linie cu viteză mare a sectoarelor de cale ferată Alba Iulia - Teiuş - Răz-
boieni - Cluj Napoca şi Teiuş - Blaj – Mediaş;
3.Continuarea construcţiei liniei de cale ferată normală Alba Iulia - Zlatna pe sectorul Zlatna
- Abrud şi Zlatna – Brad
Transporturi
-Transport rutier
Pe teritoriul judeţului Alba activitatea de transporturi auto de mărfuri şi călători se
desfăşoară de către societăţile comerciale desprinse din vechile Întreprinderi de
Transporturi Auto, precum şi de unităţi private care au o pondere destul de mare în
special la transportul de mărfuri.
Transportul de călători constituie o activitate deosebit de importantă, pe teritoriul
judeţului Alba desfăşurându-se pe un traseu în lungime de 1400 km, acoperind 70% din
lungimea totală a reţelei de drumuri publice.
Datorită restrângerii activităţii la unele unităţi economice din oraşele judeţului,
numărul călătorilor a scăzut, unităţile de transport fiind nevoite să introducă programe
speciale de circulaţie a autobuzelor.
Datorită acestui fapt, parcul de autobuze existent este în stare avansată de
degradare, având durata de serviciu depăşită.
Pentru transportul rutier de mărfuri unităţile dispun de mijloace auto de mare
capacitate, dar o mare parte sunt cu durata de serviciu depăşită, beneficiarii
transporturilor apelând la societăţile private a căror servicii sunt de altă calitate.
În transportul de mărfuri şi călători pe calea ferată nu se observă o creştere mare,
datorită parcului de material rulant, aflat în stare necorespunzătoare în cea mai mare
parte.
S-a acordat o atenţie deosebită în ultima perioadă introducerii în circulaţie a
trenurilor pentru persoane care dispun de un confort sporit şi circulă cu viteză mare.
Totodată se lucrează la introducerea sistemului informatic în exploatarea căilor
ferate, precum şi la automatizarea semnalizării circulaţiei şi la sporirea capacităţii şi
sistematizării unei staţii.
La nivelul judeţului Alba, transportul de călători pe calea ferată este satisfăcut într-o
mai mică măsură, întrucât reţeaua feroviară existentă asigură accesul direct la un număr
relativ mic de localităţi.
Masuri necesare in zona infrastructurii feroviare publice :

1.In zona de siguranta a infrastructurii feroviare publice constructiile si instalatiile
neferoviare sunt interzise. In zona de protectie a infrastructurii feroviare publice amplasarea
constructiilor si instalatiilor tertilor se face numai cu avizul CNCF„CFR”- SA si cu acordul

MEMORIU GENERAL
Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, fiind interzise functiunile ce afecteaza
activitatea feroviara.
2. Pe terenurile rezervate dezvoltarii cailor ferate, stabilite prin documentatiile de
amenajare a teritoriului aprobate, se interzice autorizarea executarii constructiilor definitive,
conform Legii nr. 363/2006 de aprobare a Planului de amenajare a teritoriului national-
Sectiunea I- Cai de comunicatie.
3. In zona de protectie a caii ferate se interzice amplasarea:
- activitatilor poluante sau/si cu pericol de incendiu si explozie
- depozitelor de deseuri menajere (gropi de gunoi)
- depozitelor de deseuri metalice (fier vechi)
- depozitelor de materiale refolosibile (reciclabile)
- constructiilor ce necesita sapaturi adanci, care impreuna cu infiltratiile de apa ar afecta
si rezistenta terasamentelor caii ferate cum ar fi: statii de epurare, bazine de retentie,
iazuri, lacuri de acumulare- constructii placate cu materiale stralucitoare.
4. Se recomanda ca amplasarea cladirilor de locuit sa fie cat mai departe de calea
ferata. Amplasarea lor in zona de protectie a caii ferate nu este recomandata. Calea ferata,
ca factor agresiv, creeaza neajunsuri acestui amplasament: poluare fonica si vibratii
produse de circulatia trenurilor.
5. Se vor lua masuri pentru protectia fonica a cladirilor amplasate in zona de protectie a
caii ferate.
6. Noile intersectii ale drumurilor cu liniile de cale ferata se vor proiecta denivelat (pasaje
superioare,pasaje inferioare)
- pasajele la nivel existente se vor inlocui cu pasaje superioare.
7. Pasajele superioare vor respecta gabaritele (verticale, orizontale) pentru linia de cale
ferata. Se vor respecta :
Fisa UIC 777/1E-1996 (parapete ca sigurana si pentru ca autovehiculele sa nu cada peste
liniile de cale ferata) si Fisa UIC 777/2+STAS 10111/1-77 (pile protejate cu blocuri de beton
impotriva izbirii lor de catre vehiculele feroviare deraiate).
8. Sistematizarea verticala a terenului, inclusiv a drumurilor din apropierea caii ferate se
vor proiecta astfel incat apele pluviale sa nu fie dirijate spre zona de siguranta a caii ferate.
9. Pentru obtinerea autorizatiei de constructie, se va solicita obligatoriu avizul
CNCF„CFR”-SA
pentru:
- amplasarea constructiilor in zona de protectie a infrastructurii feroviare publice
(limita ei este la distanta de 100,00 m din axul liniei de cale ferata)
- supratraversarea caii ferate cu pasaje superioare,
- subtraversarea caii ferate cu pasaje inferioare,
- subtraversarea caii ferate cu retele de utilitati
- trasee ale retelelor de utilitati paralele cu linia de cale ferata, pe zona de protectie a
caii ferate
- documentatia va cuprinde ai actele de proprietate pentru teren, Hotararea HCL pentru
PUG.
10. Se recomanda sa se tina seama de imaginea prezentata catre zona caii ferate (sa se
realizeze o minima amenajare peisagistica), fiind interzise depozitele de deseuri, gropile ce
acumuleaza ape meteorice, organizarile de santier abandonate, cu utilaje degradate,
mentinerea constructiilor degradate, terenurile lipsite de vegetatie etc.

MEMORIU GENERAL
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT TERITORIAL
Noua limita a intravilanului cuprinde toate suprafetele de teren ocupate de constructii si amenajari pre-
cum si suprafetele necesare dezvoltarii pe o perioada determinanta.
- rezerve de teren liber in intravilan
- potential de dezvoltare la periferia orasului
- accesibilitate facila a terenurilor de la periferia orasului la reteaua majora de circulatie
- prezenta pe teritoriul administrativ al municipiului a unor zone naturale valoroase, incluzind
habitate si elemente de peisaj natural si antropic cu important potential ecologic si turistic.
- existenta unor suprafete vacante sau restructurabile capabile sa permita un mixaj
echilibrat locuire+servicii;
- patrimoniu arhitectural valoros cu potential turistic
- preluarea strategica a terenurilor propice pentru investitii industriale in zonele limitrofe muni-
cipiului.
ZONELE FUNCTIONALE PROPUSE :

I. ZONE, SUBZONE SI UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA SITUATE IN INTRAVILAN
C - ZONA CENTRALA CUPRINZAND INSTITUTII,SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE DE INTERES

MUNICIPAL, SI SUPRAMUNICIPAL
CP - ZONA CENTRALA PROTEJATA
CP 1– Subzona centrala protejata suprapusa peste situl urban si arheologic protejat de valoare
nationala - cuprinzand Cetatea Alba Iulia
CP 2 - Subzona centrala protejata a fortificatiilor, acoperite cu vegetatie, din jurul nucleului urban istoric
CP 3 - Subzona centrala protejata de valoare locala, adiacenta pe latura de est a Cetatii,
formata din cladiri cu putine niveluri (P – P+1) din perioada interbelica
CP4 – Subzona centrala protejata, adiacenta pe latura de sud, vest si nord a Cetatii, definita
de parcelar si constructii de sec. XX
CA - ZONA CENTRALA SITUATA IN EXTERIORUL ARIEI PROTEJATE
CA - Subzona centrala situata in exteriorul ariei protejate cu regim de construire continuu
sau discontinuu
CA 1 - cu P+4 - P+6 – P+10
CA 2 – cu P+2 – P+3+M
CA 3 – cu P+4 – P+8+M
D - ZONA INSTITUTIILOR, SERVICIILOR SI ECHIPAMENTELOR PUBLICE DISPERSATE
DP – Subzona institutiilor, serviciilor si echipamentelor publice dispersate in zone protejate
DA - Subzona institutiilor, serviciilor si echipamentelor publice dispersate in afara zonei
protejate
E - ZONA ACTIVITATILOR LEGATE DE CULTE, SITUATE IN AFARA ZONEI PROTEJATE
M - ZONA MIXTA
MP – Zona mixta situata in aria protejata

MEMORIU GENERAL
MA – Zona mixta situata in afara ariei protejate
MA 1 - Subzona mixta cu regim de construire continuu, discontinuu sau punctual si
inaltimi maxime de P+10 niveluri
MA 2 – Subzona mixta cu regim de construire continuu, discontinuu sau punctual si
inaltimi maxime de P+4-5 niveluri
MA 3– Subzona mixta cu regim de construire continuu, discontinuu sau punctual si
L – ZONA REZIDENTIALA
L1 - Subzona locuintelor colective inalte cu maxim P+10 niveluri existente
L2 - Subzona locuintelor colective medii cu P+4 -5 niveluri
L3 - Subzona locuintelor individuale si semicolective cu P, P+1,si P+1+M
L3 P - Subzona locuintelor individuale cu P, P+1 niveluri in regim de construire înşiruit
de tip ardelenesc, insiruit, cuplat si izolat situate in arii protejate
L3 A – Subzona locuintelor individuale si semicolective cu P, P+1 si P+1+M niveluri in
regim de construire insiruit, cuplat si izolat situate in afara ariilor protejate
L5 - Subzona locuintelor specifice rromilor (P, P+1)
L6 - Subzona locuintelor rurale cu anexe gospodaresti si gradini cultivate pentru productie
agricola
L6 A - subzona locuintelor rurale de tip ardelenesc
L6 B - subzona locuintelor rurale izolate
L7 - Subzona caselor de vacanta (P, P + 1)
A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE
A1 - Zona de activitati productive grupate in districte specializate
A2 – Parcuri de activitati
MI - Zona mixta situata in zona industriala- servicii / activitati de productie
R - ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICO-EDILITARE
G - ZONA GOSPODARIEI COMUNALE
G 1 - Subzona constructiilor si amenajarilor izolate pentru gospodarie comunala
G 2 - Subzona cimitirelor
S - ZONA CU DESTINATIE SPECIALA
V - ZONA SPATIILOR PLANTATE
V 1 - Spatii plantate publice cu acces nelimitat
V1 A – Parcuri, gradini, scuarurI, fasii plantate
V1 B - Amenajari sportive publice
V 2 - Spatii plantate publice cu acces limitat de folosinta specializata
V 3 - Spatii plantate pentru agrement si sport
V 4 – Spatii plantate de protectie sanitara si fata de zonele de risc (inundatii, alunecari de
teren)
V5 H – Suprafete de teren intravilan acoperite in permanenta de ape

MEMORIU GENERAL
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T 1 - Subzona transporturilor rutiere
T 2 - Zona transporturilor feroviare
CARACTERUL SI MARIMEA ZONEI :

C - ZONA CENTRALA CUPRINZAND INSTITUŢII,SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PUBLICE DE INTERES MU-
NICIPAL ŞI SUPRAMUNICIPAL
CP - ZONA CENTRALĂ PROTEJATĂ

Zona Centrală protejată a Municipiului Alba Iulia are un potenţial de dezvoltare cu totul deosebit
prin diversificarea şi extinderea într-un cadru urbanistic de mare valoare culturală a unor
funcţiuni naţionale, regionale, judeţene şi municipale, având premise favorabile pentru
conturarea unei identităţi de excepţie, în raport cu rolul de Capitală Simbolică a României şi
principal centru al Regiunii Centru.
CP - Zona centrală protejată a Municipiului Alba Iulia, se suprapune peste
„Situl urban Cetatea Alba Iulia” Cod LMI AB-II-s-A-00091, delimitata de strazile: la Est- Nicolae
Balcescu, Decebal, Octavian Goga; la Nord - Calea Motilor, b-dul Horea; la Vest- b-dul Horea,
b-dul 1 Decembrie 1918, b-dul Incoronarii; la Sud – b-dul Incoronarii. Zona centrala protejata
cuprinde patru entităţi:
CP 1 - Subzona centrală protejată suprapusă peste situl urban şi arheologic protejat de valoare naţională
(A) - cuprinzând zona centrala a Cetatii Alba Iulia impreuna cu „Castrul Legiunii aXII-a Gemina” Cod LMI
AB-I-m-A-00001.01 , pana la zidurile bastioanelor.
CP 2 - Subzona centrală protejată a fortificaţiilor, din jurul nucleului urban istoric (A), intre linia
bastioanelor si santurile exterioare ale fortificatiei, constituita din spatii construite in interiorul
zidurilor fortificatiei si spatiile exterioare din santurile fortificatiei.
CP 1 + CP 2 -formeaza „Ansamblul Fortificatiei Cetatea Alba Carolina” Cod LMI AB-II-a-A-
00088
CP 3 - Subzona centrală protejată de valoare locală (B), adiacentă pe latura de est a Cetăţii,
formată din clădiri cu putine niveluri (P – P+1) aparute dupa 1922 prin expropierea glacisului, -
str. Octavian Goga si str. Decebal ; cladiri de factura interbelica cu valoare ambientala.
Ansamblul urban „str. Decebal”,sec. XX se afla pe lista monumentelor istorice, Cod LMI 2004:
AB-II-B-00093.
Pe baza studiului de fundamentare se propune sa se claseze „Ansamblul urban str. Octavian
Goga”, impreuna cu alte constructii interbelice valoroase .
CP 4 - Subzona centrala protejata, adiacenta pe latura de sud, vest si nord a Cetatii, definita
de parcelar si constructii de sec. XX (b-dul Incoronarii, str. Cetatii- str. Apulum, b-dul
1Decembrie 1918, str. Aurel Vlaicu- b-dul Horea, str. Gemina- str. Calea Motilor )
Categorii de interventii propuse :
a)- utilizarea operaţiunilor legate de Cetate ca impuls principal pentru regenerarea urbană a
Municipiului Alba Iulia prin includerea în zona centrală a sitului urban al Cetaţii Alba Iulia ,
punerea lui în valoare si rezolvarea necesităţilor funcţionale legate de învăţământ superior,
administraţie, turism ,servicii , comert, locuire:
- refunctionalizarea si punerea in valoare a imobilelor eliberate de functiunile militare –

MEMORIU GENERAL
Palatul Princiar
- trecerea celor doua imobile din administrarea MApN, in administrarea Primariei: „Colegiul
Bethlen” si „Cazarma Pionierilor” - pentru refunctionalizare, amenajarea curtilor interioare si
deschiderea lor pentru vizitatori.
- refacerea traseelor tramei stradale istorice: prelungirea strazii N. Iorga intre Colegiul
Academic Bethlen si Cazarma Pionierilor.
b)- interpretarea inelului de fortificaţii ca spaţiu plantat protejat şi realizarea unui plan integrat
de amenajare peisagistică, punere in valoare si echipare tehnică a fortificaţiilor;
c)- punerea în valoare a descoperirilor arheologice, in muzee si/sau in situ,ca factor de atractie
turistică, culturala si stiintifica, cu efecte economice directe si ca factor identitar:
- situl roman „Principia Castrului” , situat in actuala Piata a Cetatii
- drumul roman „ Via Principalis” in zona strazii Mihai Viteazul
- zidul medieval din zona cladirii Jerihon
- ruinele primei biserici crestine din Transilvania, de secol X
d)- sublinierea parcelarului si refacerea acestuia in zonele pastrate (NV-zona de locuinte) si
pastrarea imaginii ansamblului fronturilor constituite in sec. XVIII-XIX.

MEMORIU GENERAL
e)- pastrarea siluetei Cetatii ca dominanta in silueta orasului;
Orice interventie in zona protejata necesită elaborarea PUZ avizat conform legii. Dată fiind
perspectiva descendentă dinspre Cetate şi perspectiva spre Cetate din exterior şi de pe străzile
localităţii, se consideră necesare în vederea autorizării justificari suplimentare prin desene,
fotomontaje, machete, pentru orice interventie în zona protejată.
Intreaga zona centrala protejata CP va face obiectul unui P.U.Z.
CA - ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN EXTERIORUL ARIEI PROTEJATE

Zona centrala- nucleu compact cuprinzand institutii si echipamente publice de interes municipal
si judetean, este situata pe traseul drumului national DN1, care traverseaza orasul de jos;.
dezvoltandu-se de o parte si de alta a acestei artere principale a orasului.
Zona centrala este situata la baza Cetatii bastionare, pe latura ei de est si are legatura directa
cu accesul in Cetate pe Poarta I.
Din anul 1853 se pastreaza planul pietelor orasului- actualul parc I.L.Caragiale. Adiacent
acestor piete la inceputul secolului XX, s-a dezvoltat in zona fostului glacis al cetatii o strada
comerciala denumita „Lipscani”, care se deschidea inspre Cetate cu piata garii mici a

MEMORIU GENERAL
Mocanitei.
In urma interventiilor urbanistice din ultimele decenii (demolari si constructii din anii 70-80) au
aparut diferente de regim de inaltime intre constructiile vechi si cele noi. Deasemenea exista
terenuri libere pe care s-au facut diferite propuneri urbanistice.
Zona se compune din urmatoarele subzone :
CA - zona centrală situată în exteriorul ariei protejate cu regim de construire continuu sau
discontinuu:
CA 1 - intre strazile: Nicolae Balcescu, Calea Motilor, Avram Iancu, Trandafirilor,
Primaverii
CA 2 – intre p-ta Alessandria si p-ta I.C. Bratianu
CA 3 - intre Calea Motilor si b-dul Tudor Vladimirescu
Interventiile in zona au fost propuse prin PUZ-ul „Reactualizare Plan Urbanistic Zonal
Centrul Civic Alba Iulia” aprobat. Intre timp datorita problemelor aparute in situatia juridica a
terenurilor zona va trebui restudiata.
D - ZONA INSTITUŢIILOR, SERVICIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR PUBLICE DISPERSATE

Zona contine instituţii, servicii şi echipamente publice aferente rezidenţialului dispersate in zone
protejate cu alte functiuni decat cea de zona centrala sau mixta , precum si in afara zonei
protejate .
Zona se compune din:
DP - Subzona instituţiilor, serviciilor şi echipamentelor publice dispersate în zone protejate;

DA - Subzona instituţiilor, serviciilor şi echipamentelor publice dispersate în afara zonei
protejate.
Pentru fiecare dintre aceste subzone este necesara elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu
Orice interventie asupra echipamentelor publice situate in zone protejate se va efectua conform
legii, va necesita pentru autorizarea construirii avize de specialitate precum si justificarea prin
proiect a modului de inscriere in caracterul zonei respective;
Având în vedere că disfunctionalitatile semnalate în general şi în special in noile ansambluri
cu locuinte individuale şi colective, va fi necesar sa se elaboreze politici în domeniu pe baza
unor studii de urbanism integrate pentru reţelele de echipamente publice.
E - ZONA ACTIVITĂŢILOR LEGATE DE CULTE, SITUATE IN AFARA ZONEI PROTEJATE

Zona se compune dintr-o unica unitate teritoriala de referinta (E) in care se inscriu lacasuri de
cult si cladiri cu functiuni pentru culte, exterioare zonei protejate.
Având în vedere specificul funcţional şi impactul configuraţiei particulare a edificiilor de cult se
impune realizarea PUZ pentru UTR-E si pentru cele adiacente cu includerea frontului
(fronturilor) opuse.
M - ZONA MIXTA
Zona este constituita din gruparea diferitelor functiuni publice (institutii, servicii sau/si
MEMORIU GENERAL
echipamente) si de interes general (servicii pentru intreprinderi, comerţ, alimentaţie publică,
servicii sociale, colective şi personale, hoteluri, recreare si sport in spatii acoperite,
microproducţie – ateliere de confectionare sau reparare diferite obiecte (bijuterii, ceasuri,
reparatii antichitati, imbracaminte, incaltaminte etc.), case de moda, inregistari pe suport
electronic - etc.) si locuinte (cel putin 30% din ADC).
Zona mixta poate fi atat de forma liniara in plan dacă este dispusa in lungul principalelor artere
de circulatie, in prelungirea zonei centrale, a centrelor de cartier si in locurile de concentrare a
locuitorilor (autogara, gara, noduri de transport public etc) cat si de forma areala (centre de
cartier inclusiv pentru Barabant, Micesti, Oarda si Paclisa, platforme industriale in conversie ca
zone mixte, noi grupari functionale etc.). In cazul zonei mixte areale, de la caz la caz si in raport
cu dimensiunile terenului, devin necesare circulatii carosabile si pietonale (strazi sau piatete),
scuaruri, parcaje publice, ceea ce conduce la elaborarea unui PUZ.
In zona mixta se admite conversia locuintelor existente la parter, in alte functiuni cu conditia
mentinerii acestei functiuni in pondere de minim 30% .
Este recomandabil ca, pentru orice UTR din zona mixta care provine din schimbarea
functionala a unei zone de locuit existente prin noi construcţii si/sau prin conversia blocurilor de
locuinte existente, sa se elaboreze un Plan Urbanistic Zonal care sa cuprinda si UTR-urile
adiacente situate in lungul arterei/arterelor de circulatie, in dublul scop: asigurarea atat a calitatii
imaginii urbane, cat si a bunei functionari a zonei preponderent rezidentiale.
Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati teritoriale de referinta:
MP - Zona mixta situata in aria protejata
-str. Regina Maria, str. Trandafirilor, b-dul Ferdinand I pana la intersectia cu str. Dobrogei.
-Punerea in valoare a sitului arheologic de pe str. Munteniei - Locuinta guvernatorului
provinciei romane.
MA - Zona mixta situata in afara ariei protejate
MA 1 - Subzona mixta cu regim de construire continuu, discontinuu sau punctual şi
MA 2 –Subzona mixta cu regim de construire continuu, discontinuu sau punctual şi
inaltimi maxime de P+4-5 niveluri
MA 3 - Subzona mixta cu regim de construire continuu, discontinuu sau punctual şi inaltimi
maxime de P+3 niveluri
L – ZONA REZIDENŢIALĂ
Zona predominant rezidentiala, exclusiv locuintele din zona centrala si din zona mixta, ocupa
aproape 40% din suprafata intravilanului existent si se compune, in general, din subzone relativ
compacte avand caracteristici distincte, bine definite.
Pentru ansamblurile existente realizate din locuinte colective inalte (P+10) si medii (P+4),
inclusiv locuinte sociale (P+4+M), noile cerinte actuale ale locuitorilor si disfunctionalitatile
aparute, cauzate de principiile de proiectare si mijloacele de executie anterioare anului 1990,
precum si de unele modificari ulterioare ale cadrului construit si amenajat - se impun unele
interventii corective pentru care va fi necesara initierea de catre administratie in cooperare cu
asociatiile de proprietari a unor programe speciale si gasirea formulelor de finantare si
organizare a operatiunilor, avand ca obiective:

MEMORIU GENERAL
(1) identificarea si diferentierea clara a terenurilor care apartin domeniul public (circulatii
publice, echipamente publice, spatii plantate publice, fasii de teren situate deasupra retelelor
edilitare publice etc.), de cele care apartin domeniului privat (persoane fizice si juridice) si
stabilirea modului de gestionare a acestora;
(2) eliminarea/reducerea disfunctionalitatilor si a surselor de poluare care nemultumesc
locuitorii si scad valoarea proprietatii;
(3) refacerea amenajarilor exterioare (in special a spatiilor de joc si sport pentru copii si tineret
si a spatiilor plantate);
(4) extinderea si completarea echipamentelor publice deficitare;
(5) introducerea unor rezolvari alternative civilizate la prolifererea abuziva a garajelor individuale
si asigurarea parcajelor de rezidenta necesare conform normelor (semi ingropate sau
subterane in interspatiul dintre cladiri);
(6) interventii corective asupra clădirilor (cresterea izolarii termice si refacerea fatadelor,
refacerea instalatiilor interioare, izolarea, acoperirea sau inverzirea teraselor, reducerea
diferentelor dintre aspectul cladirilor cu locuinte sociale si amenajarilor aferente de cele in
proprietate pentru evitarea discriminarii sociale).
Subzona locuintelor se compune din urmatoarele subzone:
● L1 - Subzona locuintelor colective înalte cu maxim P+10 niveluri, care se mentine in limitele
actuale, fara alte noi extinderi. Date fiind costurile suplimentare cauzate de consumul ridicat
de energie si de intretinerea mai scumpa a cladirilor inalte, acestea pot face obiectul
conversiei in locuinte cu standard ridicat prin recompartimentare interioara cu marirea
apartamentelor, prin refinisare cu marirea izolatiei termice si fonice.
● L2 - Subzona locuintelor colective medii cu P+4-5 niveluri, in ansambluri existente si
propuse. Pentru noile ansambluri rezidentiale situate in subzona L2 se vor realiza
operatiuni urbanistice pe baza unor PUD -uri sau PUZ-uri in cazul reparcelarilor.
● L3 – Subzona locuintelor individuale şi semicolective cu P, P+1, P+1+M niveluri
L3 P - Subzona locuintelor individuale si semicolective cu P, P+1 niveluri in regim de
construire înşiruit de tip ardelenesc, insiruit, cuplat si izolat situate in arii protejate
L3 A – Subzona locuintelor individuale si semicolective cu P, P+1 si P+1+M niveluri in regim
de construire înşiruit de tip ardelenesc, insiruit, cuplat si izolat situate in afara ariilor
protejate
Subzona locuintelor individuale si semicolective s-a extins in nord cu PUZ-ul Alba-Micesti,
Cigas, in sud cu PUZ-ul Lalelelor-Dealul Furcilor, Recea, iar inspre vest cu PUZ-ul Seigau-
Schit ; Terasa Viilor-Podei.
● L4 – Subzona locuintelor sociale (P+4+M) - care se mentine in limitele actuale, fara alte noi
extinderi ca zona diferentiata. In compensare in toate noile ansambluri de locuit se vor
realiza in cooperare intre sectorul public si cel privat un cuantum de cel mult 15% locuinte
sociale. Prin locuinte sociale se intelege si locuinte pentru tineri specialisti, in ideea de a
incuraja intoarcerea tinerilor in oras dupa terminarea studiilor in alte localitati.
● L5 - Subzona locuinţelor specifice rromilor (P) se pastreaza in limitele actuale.
● L6 - Subzona locuintelor de tip rural cu anexe gospodăreşti şi grădini cultivate pentru
producţie agricolă (adaugata pentru Oarda si Paclisa). In Oarda subzona locuintelor
individuale s-a extins cu PUZ-urile din zona Dublihan, iar in Paclisa cu PUZ-urile din zona
strada Dianei.
● L7 - Subzona caselor de vacanţă (P, P + l, P + M + 1) este propusa intre Alba si Micesti, sub
padure.
MEMORIU GENERAL
A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE
Zona se compune din terenurile ocupate de activităţi productive de bunuri (producţie “concretă”
incluzând toate categoriile de activităţi industriale conform CAEN) şi servicii (producţie
“abstractă” cuprinzând activităţi manageriale, comerciale şi tehnice pentru industrie, cercetare,
servicii pentru distribuţie, expunere şi comercializare, la care se adaugă diverse alte servicii
pentru salariaţi şi clienţi.
Din această zonă fac parte atât unităţile existente care se menţin, se află în proces de
restructurare presupunând conversie în profile industriale diferite sau în profile de servicii
pentru industrie, distribuţie şi comercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activităţi
productive şi servicii. Aceste terenuri sunt situate pe latura de est a soselei de centura si in
Oarda la drumul national, la iesire inspre Sebes.
Spatial zona se compune din trei subzone:
A1 - Zona de activităţi productive
A2 - Parcuri de activităţi – reprezentând o categorie nouă de zonă productivă caracterizată
printr-un profil combinat de activităţi productive legate în general de tehnologii avansate .Toate
acestea sunt asigurate cu spaţii de parcare, amenajări peisagistice, mobilier urban care conferă
un aspect atractiv şi reprezentativ din punct de vedere al prestigiului activităţilor.
MI – Zona mixta situata in zona industriala – servicii,comert / activitati de productie
R - ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICO - EDILITARE

Zona contine incintele cu constructii si instalatii precum si culoarele de protectie ale retelelor tehnico-
edilitare supra si subterane situate independent de traseele circulatiilor publice (exclusiv sediile unor
regii sau servicii cu arii de competenta (supra)municipale care fac parte din zona centrala si mixta)
G - ZONA GOSPODARIEI COMUNALE

Zona este alcatuita din urmatoarele subzone:
G1 - subzona constructiilor si amenajarilor izolate pentru gospodarie comunala. Depozitul de
deseuri menajere a municipiului Alba Iulia se va inchide in 2015, cu respectarea prevederilor
legale si monitorizarea post-inchidere. El se va muta pe teritoriul comunei Galda de Jos.
G2 - subzona cimitirelor. Se propune marirea suprafetei cimitirului din Barabant.
S - ZONA CU DESTINATIE SPECIALA
Functiunea militara s-a redus in cadrul Cetatii. Zona este alcatuita din urmatoarele
componente:
- unitati militare;
- unitati de protectie civila;
- unitati de paza contra incendiilor;
- unitati de politie.
V - ZONA SPATIILOR PLANTATE
Zona spatiilor plantate nu se refera la spatiile plantate din jurul nucleului urban al Cetatii Alba
Iulia care au fost reglementate sub indicativul „CP 2 - Subzona centrala protejata a fortificatiilor,

MEMORIU GENERAL
acoperite cu vegetatie, din jurul nucleului urban istoric”
Zona spatiilor plantate se compune din urmatoarele categorii:
V1 - Spatii plantate publice cu acces nelimitat (exclusiv cele din CP 2)
V1 A – parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate (exclusiv cele din CP 2)
V1 B - amenajari sportive publice (exclusiv cele din CP 2): baze sportive publice sau
private, terenuri sportive
V2 - Spaţii plantate publice cu acces limitat de folosinţă specializată (exclusiv cele din CP
2): Parcul dendrologic
V3 - Spaţii plantate pentru agrement şi sport (exclusiv cele din CP 2) : spatii pentru picnic,
petrecerea timpului liber, terenuri sportive, propuse pe malul raului Ampoi si in zona cu balti
inspre Micesti.
V4 – Spaţii plantate de protecţie sanitară şi faţă de zonele de risc (inundaţii, alunecări de
teren).
In cazul in care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distante, distantele minime de
protectie sanitara, recomandate intre zonele protejate si o serie de unitati care produc
disconfort si unele riscuri sanitare, sunt cele cf. Ord. nr.536/97.
V5 H – Suprafete de teren intravilan acoperite în permanenţă de ape si zonele de protectie a
cursului (in functie de latimea cursului de apa, conform Legii Apelor) si digurilor (in functie de
dimensiunile digului, conform Legii Apelor)
T - ZONA TRANSPORTURILOR
Zona se compune din urmatoarele subzone:
T1 - Subzona transporturilor rutiere (excusiv transportul public local)
T2 - Zona transporturilor feroviare
Intrucat aspectul general al municipiului este influentat de imaginile oferite catre principalele cai
de acces rutier si feroviar, se va acorda o atentie sporita considerentelor estetice in acordarea
autorizatiilor de construire pentru subzonele de transporturi dupa cum urmeaza:
T1 + T2 - se conditioneaza acordarea autorizatiei de construire de calitatea cladirilor si
amenajarilor aferente, vizibile din drumurile publice;
T2 - aspectul oferit de spatiul aferent caii ferate, constituind o carte de vizita pentru municipiu,
va fi necesar sa faca obiectul unui studiu de ansamblu si a unor programe de ameliorare.

MEMORIU GENERAL
BILANT TERITORIAL INTRAVILAN EXISTENT SI PROPUS

inainte de avizul de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
PUG Alba Iulia 2012 propune introducerea in intravilan a 1231,74 ha.

MEMORIU GENERAL
Conform Avizului nr.81138/ 11.02.2014 obtinut de la
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Directia Generala Politici Agricole si Strategii
Suprafata totala propusă pentru introducerea in intravilanul
municipiului Alba Iulia se diminuează de la 1231,74ha la 1187,60ha,
compusă din TOTAL 1 = 1109,28ha teren agricol si TOTAL 2 = 78,32ha
tufărisuri, DE si Hc, CF, neproductiv si CC, Cd
TOTAL 1 + TOTAL 2 = 1109,28ha + 78,32ha = 1187,60ha
TOTAL 1 = 1109,28ha este suprafata de teren agricol pentru care s-a obtinut avizul
nr. 81138/2014 emis de MINISTERULUI AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE -
DIRECTIA GENERALA POLITICI AGRICOLE, prin diminuarea suprafetei agricole propuse
pentru introducerea in intravilan cu 44,14ha, pajiste de la 1153,42ha la 1109,28ha.
TOTAL 2 = 78,32ha tufărisuri, DE si Hc, CF, neproductiv si CC, Cd, nu se incadreaza
in categoria terenurilor agricole, prin urmare, potrivit prevederilor art. 47^1, alin (1) din
Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanism, cu modificările si
completările ulterioare, aceasta suprafata nu face obiectul avizului privind clasa de
calitate emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
ART. 47^1
(1) Introducerea în intravilanul localităţilor a terenurilor agricole şi a celor amenajate cu
îmbunătăţiri funciare se face pe bază de studii urbanistice de PUG sau PUZ pentru care în
prealabil a fost obţinut avizul privind clasa de calitate emis de Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale.
A se vedea plansa :
A09 – Suprafete de pajiste scoase in extravilan, dupa avizul M.A.D.R.
CONCLUZII :
Conform BILANTULUI TERITORIAL dupa avizul de la M.A.D.R.
Prin introducerea in intravilan a suprafetei de 1187.60 ha , zonele functionale
s-au marit fata de situatia existenta astfel :
- zona de institutii si servicii cu 131,79 ha
- zona de locuinte de toate tipurile cu 737,17 ha
- zona de activitati productive cu 38,71 ha
- zona cai de comunicatie cu 98,17 ha
- zone verzi, de agrement , sport cu 148,97 ha
3 033 300 mp zone verzi : 68 763 locuitori = 44 mp zone verzi / locuitor
- zone gospodarie comunala, cimitire cu 7,06 ha
- zona ape cu 7,06 ha
- s-au introdus in intravilan 18 ha de padure : parcul dendrologic si padurea
dintre str. Francisca si str. Rojomal
MEMORIU GENERAL
BILANT TERITORIAL INTRAVILAN EXISTENT SI PROPUS
dupa avizul de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
PUG Alba Iulia 2012 propune introducerea in intravilan a 1187,60 ha.

MEMORIU GENERAL
3.8.MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE
Zonele cu riscuri naturale şi zonele cu riscuri tehnologice ca şi propunerile pentru combaterea

fenomenelor, identificate pentru Municipiul Alba-Iulia, sunt următoarele:
Zone de risc Risc Observaţii

Fenomene fizico-geologice tehnologic
Fenomenul Loc Propuneri pentru
fizico- aliza combaterea
geologic re fenomenului
2
A- alunecări de -SV municipiului Alba Iulia- 3- studii geotehnice
4 şi - poluare: 6 7
teren Valea Popii hidrogeologice Refractara (s)
 cca 10 ha - Dealul Bilag - pârâul - evitarea de Avicola
Iovului excavaţii la Pâclişa(a,h,s)
baza rampă deşeuri
versanţilor urbane
- corectări de pantă (p.Iovului)
(a,h,s)
B- eroziuni de - malul drept al văii Sebeş - lucrări de apărare - pentru

maluri - Dealul Feţilor Oarda de a eroziunile de
 cca 0,5 km J os malurilor maluri se impune
- regularizări de curs reactivare
- îndiguiri secţiune
- exista o
documentaţie care
prevede regularizarea
văii Sebeşului de la
Petreşti la confluenta
cu râul Mureş
C- văi torenţiale - Pâclişa: pârâul Cel Mare; - corectarea cursului

 cca 26 ha Valea Seacă; Valea văilor
Pâclişii (amonte) - ruperi de pantă
- Oarda de Sus: Valea -decolmatarea si
Vintiei, Valea Negru adancirea vailor
D- zone - râul Ampoi la - corectarea - Valea Mureşului în sudul

inundabile confluenţa cu râul înălţimii municipiului
 cca 800 ha Mureş – exista dig cu digurilor de (Partoş, statia . de
asigurare mai mica apărare în epurare, Pâclişa) – exista
zonele de reţea de desecare prin
risc pompare
- Valea Mureşului în zona
sud-estică mal
stâng - Oarda de J os –
MEMORIU GENERAL
E- zone - zona de frunte a - lucrări de desecare - pentru zona
mlăştinoase terasei r. Mureş (pe - canale de drenaj este propusa
 cca 10 ha partea dreaptă a DJ - captări de izvoare reabilitare
Alba Iulia - Pâclişa)
Măsurile de combatere a inundabilităţii şi torenţialităţii trebuie să cuprindă:

Reducerea zonei inundabile a raului Mures prin construirea autostrazii Sebes-Turda.
Terenul dintre autostrada si calea ferata nu va mai fi situat in zona inundabila.
Corelarea intravilanul municipiului Alba Iulia si propunerilor urbanistice cu zonele
inundabile.
Datorita extinderii intravilanului municipiului Alba Iulia in zona de vest pana in Dealul
Mamut, vechiul canal de garda nu mai corespunde functiei initiale pentru care a fost proiectat.
Se propune realizarea unui nou canal de garda care sa stranga torentii ce coboara de pe deal,
in conditiile si sistematizarile actuale ale terenurilor. Se va intocmi un studiu hidrografic in cazul
ploilor in zona de vest a municipiului Alba Iulia si se va proiecta canalul de garda pe baza
informatiilor ce reies din studiul hidrografic.
Amenajarea antitorenţială (antierozională) a cursurilor Pârâului Negru şi afluentului său
de pe stânga în cadrul localităţii Oarda, prin baraje şi praguri de fund ca şi a Pârâului Pâclişa şi
Pârâului Mare, ca şi a afluenţilor acestora de pe teritoriul localităţii Pâclişa.
De asemenea în ambele cazuri trebuie stopată eroziunea în suprafaţă şi în adâncime
(şiroirile) prin cleionaje, fascine şi mai ales prin împădurirea obârşiilor şi spaţiilor din jur.
În cazul alunecărilor de teren din zona Pâclişa, acolo dat fiind pericolul distrugerii
drumului, trebuie drenate masele alunecate, construite ziduri de sprijin care să protejeze
drumul si împădurit versantul (calitatea păşunii fiind deosebit de slabă). În Oarda zona
alunecărilor din estul localitatii ( atât cea a alunecărilor vechi, cât şi a celor noi de pe faţa
coastei ) trebuie să fie împădurită.
Considerăm că întreaga suprafaţă din jurul localitatii Oarda trebuie să intre într-o acţiune
de combatere simultană a ravenărilor şi alunecărilor de teren.
Se propune amplificarea suprafetelor impadurite din urmatoarele considerente:
-ameliorarea fenomenelor meteorologice extreme;
-retinerea scurgerii rapide a precipitatiilor pe terenurile in panta;
-oprirea pierderilor de sol fertil;
-diminuarea aluviunilor colectate de cursurile de apa;
-refacerea peisajului degradat.
Se propun zone pentru impadurire in Paclisa langa str. Diana si in zona Barabant- Paraul
Iovului , conform plansei „Unitati Teritoriale de Referinta- A06”.
3.9.DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE
3.9.1. ALIMENTAREA CU APA

Sursele de apa:
Prognoza evolutiei demografice a municipiului Alba Iulia prevede o scadere sau in cel mai
optimist caz o pastrare a numarului populatiei.

MEMORIU GENERAL
Pe de alta parte, prin posibila dezvoltare a zonelor limitrofe municipiului Alba Iulia, se prevede
totusi o o crestere a consumului racordat la sursele care deservesc municipiul Alba Iulia.
Toate sursele de apa existente trebuie protejate impotriva poluarii si alterarii calitatii apei brute .
Acest lucru trebuie facut impreuna cu celelalte organisme abilitate: Sistemul de Gospodarire al
Apelor, Agentia de Protectia Mediului Alba.
Aductiunile de apa
Vor trebui facute lucrari de inlocuire a conductelor de aductiune apa tratata unde este cazul in
urma analizei starii de functionare a fiecareia. Trebuiesc gasite solutiile cele mai eficiente
pentru asigurarea continuarii alimentarii cu apa potabila a municipiului si a zonelor limitrofe.
Statiile de tratare a apei
Nu exista statii de tratare in municipiul Alba Iulia. Se face o reclorinare a apei in rezervoarele
de inmagazinare.
Se face perfecţionarea continuă a personalului care deserveşte partea de sistem de
alimentare cu apa (laboratoarele aferente).
Se instituie zone de protecţie sanitară la obiectele sistemului de alimentare cu apă
(înmagazinare, pompare şi distribuţie) conform cu normele în vigoare.
Rezervoare de inmagazinare
Reabilitarea rezervoarelor existente unde este cazul.
Suplimentarea capacitatii de inmagazinare cu 1000mc, pentru zona de dezvoltare Seigau-
Schit, Terasa Viilor-Podei, zona Alba Iulia-Micesti.
Reteaua de distributie
Extinderea si reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile, astfel incat intreg municipiul
Alba Iulia sa fie racordat la sistemul public de alimentare cu apa; contorizarea consumatorilor
finali si toate utilitatile trasate pe domeniul privat vot fi regandite pentru a fi scoase pe
domeniul public.
3.9.2. CANALIZARE
In prezent sistemul de colectare si evacuare ape uzate menajere si pluviale existent
functioneaza cu multe deficiente:
* tuburi de beton cu durata normata depasita;
* sistem invechit;
* poluarea panzei freatice datorita neetanseitatilor dintre tuburi;
* colmatari ale colectoarelor, datorita antrenarii de materiale – nisip, pietris care au redus
sectiunea de curgere a apelor uzate;
Tinad cont de cele mentionate anterior apar ca necesare lucrari de:
• reabilitare, modernizare si extindere a retelei de canalizare;
• reabilitare si extindere capacitate statie de epurare, teremen de finalizare trim.II/2014.
a) Reabilitare, modernizare si extindere a retelei de canalizare
Aceasta masura consta in:
• inlocuirea partiala a colectoarelor existente din beton armat;
• pavazarea taluzului de pamant cu dale din beton pe portiunile de taluz neprotejate;
• extinderea retelei de canalizare pentru cartierele Paclisa, Dealul Furcilor, zona Alba-
Micesti,;
• amenajare bazin de aspiratie si platforma beton dotata cu conducte de aspiratie si
conducte refulare (cate 4 bucati) montate fix in amplasament la care se vor conecta de
cate ori este necesar 4 unitati mobile de motopompe (aceasta masura este necesara in
MEMORIU GENERAL
perioada cu precipitatii abundente cand nivelul apei raului Mures este foarte ridicat si nu
mai permite evacuarea gravitationala a apelor colectate);
• achizitionarea de autoutilitare pentru spalarea retelei de canalizare, a unui sistem SCADA
pentru bazinele de retentie.
Tronsoanele de reţelele de canalizare ce vor fi reabilitate sau construite vor fi amplasate în

intravilanul localităţii, pe teren aflat în administraţia Consiliului Municipiului Alba Iulia.
b) Reabilitare si extindere capacitate statie de epurare
Pentru rezolvarea problemelor legate de poluarea apelor subterane şi de suprafaţă, apele
uzate menajere colectate vor fi epurate într-o staţie existenta care la ora actuala este in curs
de modernizare si reutilare cu o capacitate de 84 000 PE60, pentru care s-a obtinut aviz de
gospodarire a apelor nr. 179 din 18.07.2011.
Obiectivul principal este de a reface staţia de epurare a apelor uzate (SEAU) Alba Iulia, pentru
conformarea la cerinţele stabilite prin Tratatul de Aderare referitoare la Directiva Consiliului
91/271/CEE din 21.05.1991 privind tratarea apelor uzate orăşeneşti. Proiectul de construcţie al
SEAU este finanţat din Fondul de Coeziune, în cadrul proiectului la nivelul judeţului „Extinderea
şi reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare în Judeţul Alba”.
• Debitul de apă uzată care intră în staţie:
1. Debit mediu zilnic vreme uscată 17766 m3/zi;
2. Debit maxim zilnic vreme uscată 21562 m3/zi
3. Debit maxim orar vreme uscată 1437 m3/h;
4. Debit maxim orar vreme ploioasă 2627 m3/h;
• Parametri de încărcare ai apei uzate brute (influent):
1. CBO5 5040 kg/zi
2. CCO 10090 kg/zi
3. Solide in suspensie 5886 kg/zi
4. Azot total (N) 925 kg/zi
5. Fosfor total (P) 168 kg/zi
• Parametri de concentraţii ai apei uzate brute (influent):
1. CBO5 283 mg/l
2. CCO 568 mg/l
3. Solide în suspensie 331 mg/l
4. Azot total (N) 52 mg/l
5. Fosfor total (P) 9 mg/l
Au fost luaţi în considerare pentru proiectare şi factorii de fluctuaţie pentru debitul zilnic de vârf
şi pentru debitul de vreme ploioasă adecvaţi mărimii staţiei.
Cerinte privind tratarea namolului
Nămolul generat în staţia de epurare – în urma stabilizării şi deshidratării – va fi utilizat în
agricultură sau depozitat la groapa de gunoi în perioadele în care cererea fermierilor nu

MEMORIU GENERAL
acoperă producţia de nămol. Din punct de vedere chimic se preconizează că nu există riscuri
de utilizare în agricultură în ceea ce priveşte conţinutul de metale grele. Ca şi cerinţă, vor fi
luate în considerare limitele indicate pentru evacuarea nămolului în agricultură conform
Directivei 86/278 CEE şi ordinul OM344/2004.
În plus, nămolul generat în staţia de epurare Alba Iulia va îndeplini următoarele cerinţe minime:
Reducerea de substanţă uscată volatilă în fermentator va fi cu minimum 56%.
Conţinutul de substanţă uscată din nămolul deshidratat va fi de minim 20%.
Pentru stocarea nămolului la groapa de gunoi, conţinutul de substanţă uscata minimă după
condiţionarea cu var trebuie sa fie de cel puţin 35% în conformitate cu cerinţele normativului
tehnic aprobat prin ordinul 757/2004 cu modificările ulterioare aduse prin ordinul 1230/2005.
Tratare primara
Treapta de tratare primară a influentului SEAU va cuprinde:
- Camera de admisie
- Grătare dese
- Deznisipator-separator de grăsimi împreună cu instalaţiile aferente (suflante, clasificator
de nisip, etc.)
- Debitmetru influent şi staţie prelevare automată probe
- Decantoare primare
Tratare biologica avansata
Sistemul de tratare biologică va fi proiectat ca un proces de nămol activat de tip „simultan”
pentru reducerea carbonului, nitrificare, denitrificare şi precipitare chimică a fosforului. Vor fi
tratate încărcările şi debitul proiectat plus debitul şi încărcările supernatantului.
Treapta de tratare biologică va include următoarele elemente principale:
• Camera de distribuţie la reactoarele biologice
• Unitatea de preparare-dozare reactiv pentru precipitarea fosforului;
• Reactoarele biologice;
• Staţia de suflante;
• Camera de distribuţie la decantoarele secundare;
• Decantoarele secundare;
• Staţia de pompare nămol activat;
• Debitmetru efluent şi staţie prelevare automată probe
• Colector şi gura de descărcare efluent.
Debitul de calcul pentru treapta biologică va fi Q or max ploios= 2627 m3/h.

Tratare namol
• Treapta de tratare a nămolului va include următoarele elemente principale:
• Bazine de omogenizare şi stocare nămol;
• Îngroşarea mecanică a nămolului;

MEMORIU GENERAL
• Rezervor de fermentare a nămolului;
• Rezervor de înmagazinare biogaz şi instalaţii auxiliare;
• Cogenerator energetic pe biogaz (CHP);
• Deshidratarea mecanică a nămolului;
• Staţia de condiţionare cu var a nămolului;
• Platforma de depozitare a nămolului;
• Recirculare supernatant.
Instalatii de masura debit influent si efluent si statii automate prelevare probe influent
si efluent
Masurarea debitului influent se va face in aval de deznisipator si separatorul de grasimi prin
montarea unui debitmetru ultrasonic pe canal cu nivel liber, citirile vor fi afisate local si
transmise la sistemul de achizitionare a datelor din cladirea administrativa.
Masurarea debitului efluent se va face cu un debitmetru electromagnetic amplasat pe canalul
general de apa epurata evacuata de la decantoarele secundare.
Monitorizarea va fi asigurata prin montarea de echipamente de monitorizare online si
dispozitive automate de prelevare probe zilnice pe influent si efluent.
Prioritati
Stabilirea de catre organele administratiei locale a prioritatilor de interventie, a
investitorilor interesati si cuprinderea in programele de dezvoltare pentru elaborararea studiilor
de fezabilitate pentru realizarea canalizarii pluviale in sistem separativ pentru zonele nevralgice
a canalizarii in sistem unitar - in special cartierele adiacente canalului colector existent (Sub Vii
, Orizont, etc).
Stabilirea strategiei de asigurare a terenurilor necesare pentru utilitatile publice, a
zonelor prioritare si a surselor de finantare .
Instalatii de masura a debitelor si volumelor de apa preluate

Apa preluata din aductiune este contorizata la intrarea in rezervoarele de inmagazinare ale
orasului.
Deversarea apelor uzate

Apele uzate sunt deversate intr-o statie de epurare ecologica, apoi evacuarea acestora se face
in raul Mures.
In conformitate cu prevederile HG. 188/2002 completată cu HG. 352/2005 – NTPA001
următoarea calitate a efluentului va fi obţinută şi garantată de Contractor cu valorile prevăzute
în Tabel.
Tabel SEAU - criterii calitate efluent
Nume indicator U.M. Valoarea maximă permisă

Consum biochimic de oxigen la 5
mgO2/l 25
zile (CBO5)
Consumul chimic de oxigen (CCO-
mgO2/l 125
Cr)
MEMORIU GENERAL
Materii în suspensie (MS) mg/l 35
Azot total (N) mgN/l 15
Fosfor total (P) mgP/l 2
Pe timpul funcţionării staţiei analiza parametrilor prezentaţi se va face conform prevederilor HG.
188/2002 completată cu HG. 352/2005 – NTPA001 în ceea ce priveşte numărul de probe
prelevate anual şi frecvenţa abaterii acestora de la normă.
La dimensionarea procesului de epurare balanţa azotului va lua în considerare şi limitele de
descărcare permise de legislaţia anterior amintită pentru:
Azot amoniacal (NH4+-N) – 3 mg/l;
Azotat (NO3-) – 37 mg/l.
Calitatea apelor
Apa furnizata catre consumatori respecta prevederile Legii 458/2002, privind calitatea apei
potabile si HGR 974/2004.
Aceasta constatare se va confirma de laboratorul propriu al societatii S.C APA CTTA SA, care
asigura efectuarea analizelor fizico-chimice si bacteriologice in conformitate cu regulamentul de
functionare al serviciului, avand pentru aceasta personal calificat si necesar. Recoltarea
probelor de apa se va face din mai multe puncte raspandite pe suprafata localitatii.
3.9.3. Alimentare cu energie electrica

In elaborarea Planului Urbanistic General s-a avut in vedere ca dezvoltarea
municipiului Alba Iulia sa se faca si in raport cu reglementarile impuse de NTE 003/04/00
legate de conditiile de coexistenta ale LEA cu elementele naturale, obiecte, constructii,
instalatii aflate in vecinatate.
Terminologie:
LEA – linie electrica aeriana - instalatie montata in aer liber care serveste la
transportul si distributia energie electrice fiind alcatuita din conductoare, izolatoare,
cleme, armaturi, stalpi fundatii si instalatii de legare la pamant.
Din punct de vedere constructiv LEA pot fi simplu circuit, dublu circuit sau multiplu
circuit.
Circuit al unei LEA – ansamblu de conductoare active care constituie o cale
independenta de vehiculare a energiei electrice si poate fi trifazat, bifazat sau
monofazate.
Culoar de trecere (de functionare) a liniei electrice - suprafata terestra situata
de-a lungul liniei electrice si spatiul aerian de deasupra sa in care se impun restrictii din
punctul de vedere al coexistentei liniilor cu elemente naturale, obiecte, constructii,
instalatii, etc.culoarul de trecere include zona de protectie si zona de siguranta.
Zona de protectie zona adiacenta capacitatii energetice, extinsa in spatiu in care se
introduc interdictii privind accesul persoanelor si regimul constructiilor.
Zona de siguranta zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa in spatiu, in care se
instituie restrictii si interdictii in scopul asigurarii functionarii normale si pentru evitarea punerii
in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului; zona de siguranta cuprinde si zona de protectie.
Sageata distanta masurata pe verticala intre punctul respectiv de pe curba conductorului

MEMORIU GENERAL
si dreapta care uneste cele doua puncte de suspensie ale conductorului. Cea mai mare
sageata a conductorului poate fi considerata practic la mijlocul deschiderii.
TRANSPORTUL ENERGIEI ELECTRICE pe teritoriul administrativ al municipiului

Alba Iulia
Pe teritoriul municipiului Alba Iulia se afla urmatoarele instalatii aflate in gestiunea si

exploatarea ST Sibiu:
- Statia de transformare 220/110 kv Alba Iulia
- Liniile electrice de transport de 220 KV si anume:
Cluj Floresti– Aiud – Alba Iulia
Alba Iulia - Sugag
Alba Iulia - Galceag
- Mintia – Alba Iulia
Atat statia de transformare cat si liniile electrice de transport impun anumite
distante de siguranta respectiv culoare de trecere, astfel:
In jurul statiei de transformare 220/110kv este instituita zona de siguranta ,
delimitata la o distanta de 35m de la imprejmuirea statiei.
Culoarul de trecere al liniilor electrice - suprafata terestra situata de-a lungul liniei
electrice si spatiul aerian de deasupra sa in care se impun restrictii din punctul de vedere
al coexistentei liniilor cu elemente naturale, obiecte, constructii, instalatii, etc.;culoarul de
trecere include zona de protectie si zona de siguranta . In conformitate cu NTE 003/04/00
– Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de energie electrica cu tensiuni peste
1000V – art. 137, latimea culoarului de trecere pentru LEA 220 KV este de 55m,
respectiv 27.5/27.5m din ax linie. Conform art. 138, latimea culoarului de trecere pentru
LEA 220 KV care trec prin terenuri silvice este de 44m, iar distanta pe verticala dintre
conductorul cel mai apropiat de arbori si varful arborilor este de minim 5m
Traversari si apropieri fata de drumuri

La traversarile LEA peste drumuri, in locurile in care exista porti de gabarit, porti
purtand indicatoare de circulatie, se va respecta distanta minima de 4m masurata intre
conductorul LEA la sageata sau deviatia maxima si structura portii.
Traversarile si apropierile de drumuri aflate in interiorul localitatii se trateaza conform
tabel 26.b anexat din NTE 003/04/00
Trecerea LEA prin zone cu circulatii frevente conform tabel 30 din NTE 003/04/00
anexat
Traversari si apropieri fata de cladiri
Cladirile se impart in:

Cladiri locuite, categorie in care sunt cuprinse:
-cladiri industriale
-cladiri de locuit
-cladiri anexe ale gospodariilor situate in perimetrul circulat al curtilor
Cladiri nelocuite – categorie in care sunt cuprinse cladirile izolate de importanta
secundara, situate in afara perimetrului circulat al curtilor (garajuri, cotete, hambare,
magazii, ghetarii etc.) si care nu sunt destinate adapostirii permanente de oameni si
animale
Prin traversarea unei LEA peste o cladire se intelege situatia in care conductorul LEA
in pozitie normala sau la deviatia maxima se gaseste deasupra perimetrului cladirii.
Toate celelalte cazuri de vecinatate a unei LEA cu o cladire sunt considerate
MEMORIU GENERAL
apropieri
Traversarea peste cladiri se poate admite numai in cazuri obligate , cu acordul
conducerii tehnice a operatorului de retea si cu respectarea unor masuri suplimentare.
Apropierile fata de cladiri se vor trata conform tabel 32 din NTE 003/04/00 anexat
Traversari si apropieri fata de cai ferate
Caile ferate se impart in urmatoarele categorii:
Cai ferate electrificate, in curs de electrificare sau electrificabile – cuprinde toate
caile ferate unde s-a introdus sau urmeaza sa fie introdusa tractiunea electrica
Cai ferate neelectrificabile cu trafic permanent – curpinde toate caile ferate care nu
urmeaza a fi electrificate si pe care se desfasoara un trafic regulat pe baza unui orar
prestabilit pe perioade mari de timp
Cai ferate neelectrificabile cu trafic intermitent - cuprinde toate caile ferate care nu
urmeaza a fi electrificate si la care traficul in general este numai trafic de marfuri si care se
desfasoara pe baza unui orar prestabilit pe perioade mari de timp (cai ferate uzinale, cai
ferate de triaj, cai ferate forestiere, etc)
Traversarile LEA peste cai ferate, in zona statiilor cailor ferate, a depourilor de
locomotive si a atelierelor de material rulant nu se admit decat in cazuri exceptionale si
numai cu acordul organelor competente
La traversarile LEA peste cai ferate, in locurile marcate prin porti de gabarit, se vor
respecta urmatoarele distante minime, masurate intre conductorul LEA, la sageata sau
deviatia maxima si poarta de gabarit: LEA 220 KV - 5m
Traversarile si apropierile fata de cai ferate se trateaza conform tabelului 25 anexat
din NTE 003/04/00
Traversari si apropieri fata de depozite si cladiri cu substante inflamabile, cu
pericol de explozie sau incendiu
Sunt interzise traversarile LEA peste depozite deschise de substante inflamabile
precum si peste depozite inchise de substante cu pericol de incendiu si explozie
In cazul apropierii LEA de depozitele cu substante combustibile sau cu pericol de
explozie se respecta urmatoarele distante minime orizontale intre axul LEA si orice parte a
depozitului (instalatiei)
- pentru depozite deschise cu substante combustibile solide: inaltimea deasupra
solului al celui mai inalt stalp din apropiere plus 3 m
- pentru depozite de lichide sau gaze combustibile 1,5 x inaltimea deasupra solului
a celui mai inalt stalp din apropiere
- pentru depozite si instalatii cu pericol de explozie sau incendiu precum si
depozitele de munitii: 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere
Traversari si apropieri fata de terenuri de sport
Sunt interzise traversarile terenurilor de sport
Traversari si apropieri fata de parcaje auto construite pe platforme in aer liber
Se evita acest tip de traversare . In cazuri obligate , se trateaza ca traversari ale
drumurilor respective (tabel 31)
Apropierile fata de parcaje auto construite pe platforme in aer liber se trateaza ca
apropieri fata de drumurile respective
Traversari si apropieri fata de linii electrice aeriene
Se trateaza conform tabelelor 27a, 27b, 27c anexate din NTE 003/04/00
Traversari, treceri si apropieri fata de poduri , baraje, diguri
Prin trecere se intelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor, digurilor sau
barajelor conform tabel 33
Traversari si apropieri fata de instalatii de imbunatatiri funciare
La traversarea liniilor electrice aeriene peste conducte supraterane fixe si mobile,
MEMORIU GENERAL
canale sau jgheaburi se vor respecta masurile din tabel 36 din NTE 003/04/00
Nu este admisa utilizarea sub LEA peste 1 kv a instalatiilor de udare cu gabarite fata
de sol de peste 3m. Nu se recomanda incrucisarea LEA peste 1kv cu instalatii de udare
mobila sau conducte de udare cu gabarite fata de sol pete 3m
Trecerea LEA prin zone de culturi pe spaliere metalice si peste ingradiri
metalice cu caracter permanent se trateaza conform tabel 31 din NTE 003/04/00
Avand in vedere cele de mai sus, culoarul de trecere (functionare) al liniilor

electrice de transport de 220 kv pe teritorului administrativ al municipiului Alba Iulia,
respectiv zona de protectie a statiei de transformare 220/110 KV vor fi in extravilanul
municipiului .
Aferent PUG Alba Iulia - Pentru orice constructie/activitate ce se va afla sau se

va desfasura in vecinatatea liniilor electrice de transport de 220 kV este necesara
intocmirea studiilor de coexistenta, realizarea lucrarilor rezultate din studiile de
coexistenta, precum si obtinerea avizului de amplasament de la CN Transelectrica
SA
DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE

Distributia energiei electrice de 110kv pe teritoriul municipiului Alba Iulia
LINII ELECTRICE DE DISTRIBUTIE DE 110 KV care traverseaza municipiul Alba Iulia
sunt:
1. Barabant – Sebes
2. Sebes – Alba Iulia
3. Alba Iulia – Zlatna
4. Alba Iulia – Alba Iulia Mecanica
5. Alba Iulia - Barabant
6. Alba Iulia – Teius – Aiud
Atat statiile de transformare 110/20 KV cat si liniile electrice de distributie de 110

KV impun anumite distante de siguranta respectiv culoare de trecere, astfel:
In jurul statiiilor de transformare este instituita zona de siguranta , delimitata la o
distanta de 20m de la imprejmuirea statiei.
Culoarul de trecere al linilor electrice - suprafata terestra situata de-a lungul liniei
electrice si spatiul aerian de deasupra sa in care se impu restrictii din punctul de vedere al
coexistentei liniilor cu elemente naturale, obiecte, constructii, instalatii, etc.;culoarul de
trecere include zona de protectie si zona de siguranta . In conformitate cu NTE 003/04/00
– Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de energie electrica cu tensiuni peste
1000V – art. 137, latimea culoarului de trecere pentru LEA 110 KV este de 37m.
Conform art. 138, latimea culoarului de trecere pentru LEA 110 KV care trec prin
terenuri silvice este de 32m, iar distanta pe verticala dintre conductorul cel mai apropiat de
arbori si varful arborilor este de minim 4m
Toate traversarile si apropierile fata de: drumuri, linii electrice aeriene, zone cu
circulatii frecvente, cladiri, poduri, baraje, diguri, depozite inchise respectiv deschise de
materiale cu pericol de explozie respectiv incendii, terenuri de sport, instalatii de
imbunatatiri funciare, vor respecta tabelele din NTE 003/04/00 anexate
Avand in vedere cele de mai sus, culoarul de trecere al liniilor electrice de 110
kv respectiv zona de protectie a statiei de transformare 110/20KV vor fi in extravilanul
MEMORIU GENERAL
municipiului Alba Iulia.
Pentru orice constructie/ activitate ce se afla sau se va desfasura in vecinatatea
liniilor electrice de distributie de 110 kv este necesara intocmirea studiilor de
coexistenta si realizarea masurilor impuse prin studiile de coexistenta precum si
obtinerea avizului de amplasament.
Distributia energiei electrice la consumatori

Distribuţia energiei electrice, din staţiile de transformare la consumatori se
realizează prin reţele de 20 KV, aeriene, pe stâlpi de beton r e s p e c t i v l e m n posturi de
transformare aeriene sau în construcţie zidită
Distribuţia pe joasă tensiune pe teritoriul municipiului se realizează prin reţele
aeriene, pe stâlpi de beton , pe stâlpi de lemn şi prin reţele în cablu subteran
DISFUNCŢIONALITĂŢI
- Uzura fizică şi morală avansată a multor echipamente din staţiile şi posturile de
transformare;
- Existenţa u n o r linii de joasă tensiune pe stâlpi de lemn, cu secţiuni de
conductoare în general subdimensionate faţă de consumurile actuale, şi cu lungimi foarte
mari ale circuitelor din post la ultimul consumator, ceea ce conduce la căderi de tensiune
peste limitele admise,
- Existenta liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
Modificările în instalaţiile energetice sunt determinate fie de necesităţile de dezvoltare -

prin apariţia de noi consumatori sau prin cererea de spor de putere de către unii dintre
consumatorii existenţi - ceea ce poate să conducă la depăşirea capacităţilor de putere a
posturilor de transformare sau a capacităţii de transport a liniilor, fie din cauza uzurii fizice şi
morale a acestor instalaţii, ceea ce conduce la o funcţionare incorectă: întreruperi dese,
căderi de tensiune peste limitele admise, fluctuaţii de tensiune sau avarii.
Prioritar trebuiesc finalizate lucrările de electrificare a zonelor neelectrificate sau

parţial electrificate şi în special zonele de dezvoltare urbană .
Cu ocazia lucrărilor de îmbunătăţiri de tensiune sau de reparaţii capitale ale
reţelelor electrice trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
- modernizarea posturilor de transformare sau instalarea de posturi noi;
- înlocuirea conductoarelor neizolate cu conductoare torsadate;
- separarea iluminatului public de reţeaua de distribuţie;
- prevederea unui număr de corpuri de iluminat suficiente pentru realizarea unui
nivel de iluminare corespunzător.
Pentru unităţile administrativ-teritoriale cu concentraţie de valori de patrimoniu
- realizarea unui iluminat ambiental pe străzile reprezentative;
- prevederea de proiectoare pentru punerea în valoare a clădirilor reprezentative;
- alegerea unor corpuri de iluminat corespunzătoare pentru zonele istorice;
- realizarea unor branşamente electrice, la clădirile de patrimoniu, care să nu le
afecteze aspectul, şi în special faţadele.
De asemenea, cu ocazia lucrărilor de reparaţii la obiectivele de patrimoniu tangibil cu
valoare culturală se va urmări:
- asigurarea iluminatului interior şi exterior;
- realizarea unui iluminat decorativ;
- realizarea iluminatului de siguranţă;
- realizarea instalaţiilor de supraveghere şi alarmare la incendiu;
- realizarea instalaţiilor de supraveghere şi alarmare antiefracţie.
MEMORIU GENERAL
Se urmăresc obiectivele:
1) Creşterea gradului de siguranţă în alimentarea consumatorilor:
• Reabilitarea staţiilor electrice existente prin înlocuirea parţială / totală a unor categorii
de echipamente primare şi a părţilor de construcţii
• Modernizarea instalaţiilor de protecţie şi automatizare prin înlocuirea elementelor
componente cu elemente digitale de protecţie
• Modernizarea posturilor de transformare de MT/JT; construirea de noi posturi in zonele de
dezvoltare urbana si in zonele in care cele existente nu mai pot prelua noii consumatori
• Reabilitarea liniilor electrice aeriene [LEA] şi a liniilor electrice subterane [LES] de 110
kV şi medie tensiune [MT]
Extinderea liniilor de joasa tensiune in zonele de dezvoltare urbana
2) Reducerea consumului propriu tehnologic [CPT]:
 Implementarea pe scara larga a conceptului Distributiei in Medie Tensiune [DMT], prin
introducerea MT cat mai aproape de consumatori (utilizand si transformatoare
monofazate), in scopul reducerii lungimii liniilor de joasa tensiune [JT]
 Modernizarea retelelor de JT, modernizarea/securizarea bransamentelor
 Inlocuirea contoarelor necorespunzatoare din punct de vedere al uzurii morale
OPERAŢIUNI NECESARE ÎN INFRASTRUCTURA DE ENERGIE ELECTRICĂ

1. Lucrări de reparaţii ale instalaţiilor existente
a) Reparaţiile în reţelele de distribuţie de 110 KV, constau în :
• Înlocuire stâlpi şi conductoare cu grad de uzură peste 68 % (stâlpi de beton, stâlpi
metalici uşori, conductoare instabile din punct de vedere termic ) la LEA 110 KW
• Înlocuire cabluri 110 kV cu nivel de uzură fizică peste 80 %.
• Înlocuire aparataj primar şi secundar uzat moral din staţiile de 110KV/MT ,
b) Reparaţiile în reţelele de distribuţie la medie tensiune, constau în :

• Lucrări de reparaţii la LEA şi LES de medie tensiune
• Lucrări de reparaţii în posturile de transformare
c) Reparaţiile în reţelele de distribuţie la joasă tensiune, constau în :
• Înlocuirea l i n i i l o r e l e c t r i c e a e r i e n e c u l i n i i e l e c t r i c e s u b t e r a n e
s i introducere transformatoare de egalizare sarcini ,
• Înlocuire cabluri cu uzura peste 80 % în funcţie de modernizarea reţelelor de medie
tensiune .
• Reparaţii în reţelele de iluminat urban
2. Lucrări de modernizare ale instalaţiilor existente

a) Modernizările în reţelele de 110 kV, constau în :
 Creare bara 20 kV în staţiile 110 kV/m.t..
 Pregatire aparataj primar şi secundar pentru introducerea conducerii operative
informatizate ,
 Extinderea informaticii de gestiune şi proces .
 Modernizarile în retelele de medie tensiune şi joasă tensiune constau în :
 Introducere posturi de transformare de 20/0,4 kV tip RMU cu izolatie SF.6 şi mediu de
stingere a arcului electic – vid, în paralel cu soluţiile clasice ,
 Modernizare posturi de transformare aeriene prin introducere de trafo uscate
ermetice
 Modernizarea LEA medie tensiune cu nivel de uzura peste 68 % prin inlocuire stâlpi
necorespunzatori şi prin introducere coronament compactizat, conductoare din aliaje

MEMORIU GENERAL
de Al şi izolatoare din materiale compozite.
3 Lucrari de retehnologizare
Lucrarile de retehnologizare au ca scop aducerea instalaţiilor la nivelul standardelor
de performanţă şi siguranţă în exploatare impus de ANRE, în cazurile în care pentru acestea,
costurile de mentenanţă nu sunt în concordanţă cu rezultatele economice obţinute.
La lucrările de retehnologizare a instalaţiilor au în vedere: gradul de
uzură al echipamentelor, depaşirea performanţelor tehnice actuale ale reţelelor (puterea de
rupere a intrerupatoarelor, linia de fugă a izolaţiei, stabilitatea termică, etc.) gradul de
utilizare economică a instalaţiilor,etc.
SDEE Alba are ca obiectiv fundamental asigurarea cu energie electrica în condiţii de
calitate şi eficienţă , cu respectarea legislaţiei de mediu. Acest lucru se poate realiza prin
lucrări de exploatare, menţinere şi modernizare a instalaţiilor electrice, în scopul obţinerii
parametrilor de calitate şi siguranţă proiectaţi.
estor conducte.
3.9.4.Comunicatii
Principalele masuri propuse sunt:
-pozarea subterana a retelelor de comunicatii aeriene existente si propuse . Pentru
zonele de urbanizare, aceasta masura masura este este specificata in
Regulamentul Local de Urbanism
-extinderea retelei de comunicatii pentru zonele de urbanizare. Aceasta extindere va fi
detaliata la nivel de PUZ si PUD
3.9.5. Alimentare cu energie termica

Pe termen mediu si lung, se impune identificarea unor solutii alternative de
producere a energiei termice in vederea reducerii dependentei de gazele naturale.
Solutiile locale includ termoficarea bazata pe energia electrica produsa la nivel local
(valorificarea deseurilor sau din surse regenerabile). Solutiile la nivel centralizat se
bazeaza pe extinderea capacitatii de producere a energiei electrice la nivel national.
3.9.6. Alimentare cu gaze naturale

Exploatarea , întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale
este sarcina societăţilor comerciale care au licenţe de distribuţie
Extinderile si modificările la reţelele existente sunt determinate de necesităţile de
dezvoltare, prin solicitări de acces la sistemul de distribuţie.
Operatorii retelelor de distributie au programe de investitii ce vizeaza reabilitarea
retelelor existente si a bransamentelor
Se vor redimensiona si inlocui conductele care prin extinderea sistemului de distributie
pentru zonele propuse isi vor depasi capacitatea de furnizare a gazelor. Alimentarea acestor
zone se va realiza dupa obtinerea avizelor din partea operatorului licentiat de furnizare a
gazelor si realizarea proiectului tehnic de redimensionare si extindere a retelei
Se vor inlocui conductele de gaz de presiune redusa si medie care care au stare tehnica
proasta sau durata de utilizare care se apropie de durata maxima.
Conductele propuse spre inlocuire se vor amplasa pe domeniul public in carosabil,
trotuare sau zone verzi si se vor executa din polietilena
Extinderile, inlocuirile conductelor de gaze naturale se vor realiza prioritar ingropat,
exceptand cazurile in care nu se pot respecta conditiile de coexistenta cu alte retele subterane
sau constructii adiacente traseelor.
Prin extinderea intravilanului, acesta se va suprapune cu conductele de transport.
Acestea vor trebui deviate in afara intravilanului si respectata zona de protectie. In cazul in care
MEMORIU GENERAL
devierea inafara intravilanului nu se poate realiza , se va crea un culoar de siguranta impus de
operatorul licentiat de transport pe toata lungimea acestor conducte.
3.10. PROTECTIA MEDIULUI
SATISFACEREA NECESARULUI DE SPATII VERZI RAPORTAT LA NUMARUL DE

LOCUITORI, CF. OUG 114/2007 (26 MP / LOCUITOR) PRIN :
1 - infiintarea de zone de agrement de importanta oraseneasca, dotari de agrement si alte
spatii publice cu caracter verde.
-Parcul dendrologic :
-parc, oglinzi de apa in zona stadion Micesti
-zona verde, de agrement, sport nautic pe ambele maluri ale raului Ampoi
-dezvoltarea bazei sportive si agrement – zona Paclisa
-amenajarea Vaii Muresului pentru agrement, sport nautic, oglinzi de apa , zona verde –
perdele de protectie.
2 - reabilitarea suprafetelor libere din cartierele de locuinte, recuperarea si amenajarea
suprafetelor reziduale;
3 - asigurarea terenului necesar infiintarii de spatii verzi publice prin intermediul obligativitatii
operatiunilor de reparcelare in zonele de restructurare/ urbanizare.(centre de cartier)
4 - realizarea unui culoar verde in zona Muresului, Alba Iulia - Ciugud
PROTEJAREA HABITATELOR NATURALE VALOROASE A CADRULUI NATURAL

- accesibilizarea zonelor de habitat pentru turism specializat si de agrement;
- instituirea interdictiei de construire pentru alte activitati
- realizarea unei retele de trasee ciclo-turististice in oras si in jurul orasului ( vezi plansa )
- realizarea unui traseu turistic si de agrement al Mocanitei si pe Valea Muresului, paralel
celui ciclo-turististic din oras .
PROTEJAREA SI REABILITAREA SPATIILOR VERZI DIN INTERIORUL CARTIERELOR

DE LOCUIRE COLECTIVA
- extinderea parcelarilor pentru gradini private la periferia cartierelor (Barabant,Micesti,Paclisa ),
ca suplimentare a spatiilor verzi publice.
-delimitarea spatiilor verzi din cartiere, protejarea si amenajarea spatiilor libere virane ca spatii
verzi;
- dezvoltarea centrelor de cartiere noi cu prevederea unui procent semnificativ de spatii verzi
publice;
REDUCEREA EMISIILOR SI A FACTORILOR DE POLUARE, PRECUM SI PREVENIREA

RISCURILOR ALUNECARILOR DE TEREN SI ALE EFECTELOR INUNDATIILOR –
-limitarea regimului de ocupare cu constructii a zonelor care prezinta riscuri naturale;
-infiintarea unor centuri vegetale de protectie intre sursele de emisii si cartierele de locuinte
(flancarea centurii ocolitoare si a viitoarei autostrazi Sebes-Turda , zone tampon intre
platformele industriale, cimitire, piete agroalimentare si cartierele invecinate )
T.P. – TERENURI FORESTIERE – PADURI
Pe teritoriul administrativ al Municipiului alba Iulia se gasesc suprafete impaduritte cuprinse in :
intravilanul propus prin prezentul Pug. Se gasesc astfel amplasate:
suprafete cuprinse si pastrate in perimetrul intravilan conform PUG 1996 . Regimul
lor urbanistic stabilit prin reglementari si regulament se completeaza cu prevederile

MEMORIU GENERAL
specifice din Codul Silvic .
*Introduse si pastrate in intravilanul localitatii prin documentatii de urbanism aprobate
anterior Legii 46/2008 . Regimul lor urbanistic stabilit prin reglementari si regulament
se completeaza cu prevederile specifice din Codul Silvic .
In extravilanul localitatii
Se propun zone pentru impadurire in Paclisa langa str. Diana si in zona Barabant- Paraul
Iovului , conform plansei „Unitati Teritoriale de Referinta- A06” si bilanturi teritoriale
In conformitate cu Legea 46/2008 Codul silvic al Romaniei, art.2 , sunt considerate paduri si
sunt incluse in fondul forestier national terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha ,
acoperite cu arbori; arborii trebuie sa atinga o inaltime de 5m la maturitate in conditii normale
de vegetatie.
Termenul padure include:
a) padurile cuprinse in amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum si cele
incluse ulterior in acestea, in conditiile legii;
b) perdelele forestiere de protectie;
c) jnepenisurile;
d) pasunile impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4 calculata numai pentru
suprafata ocupata de vegetatia forestiera.
Totalitatea padurilor, constituie, indiferent de forma de proprietate -fondul forestier national.
Se propune amplificarea suprafetelor impadurite din urmatoarele considerente:
- ameliorarea fenomenelor meteorologice extreme;
- retinerea scurgerii rapide a precipitatiilor pe terenurile in panta;
- oprirea pierderilor de sol fertil;
- diminuarea aluviunilor colectate de cursurile de apa;
- refacerea peisajului degradat.
Se propune delimitarea clara a padurilor care sunt accesibile publicului de cele care sunt
inchise pentru public. Prin cooperare intre municipalitate si proprietarii padurii care este
accesibila publicului se pot stabili prin contract obligatiile si compensatiile financiare ale partilor.
Cabanele si alte constructii si amenajari destinate turismului vor fi amplasate numai la
liziera padurilor, cu avizul conform al ministerelor responsabile, conform legii.
Este interzisa includerea padurilor in intravilan.
Reducerea fondului forestier national este interzisa.
Avand in vedere cresterea incidentei incendiilor de padure, intre linia de contur a
intravilanului si liziera padurii se va mentine o fasie libera de minim 40 metri .
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenuri cu destinatie forestiera este
interzisa. In mod exceptional, cu avizul organelor administratiei publice de specialitate, se pot
autoriza numai constructiile necesare intretinerii padurilor, exploatarilor silvice si culturilor
forestiere. La amplasarea acestor constructii se va avea in vedere dezafectarea unei suprafete
cat mai mici din cultura forestiera.
Sunt interzise orice depozitari abuzive de deseuri urbane si industriale, balastiere.
MEMORIU GENERAL
3.11.OBIECTIVE PRIORITARE SI DE UTILITATE PUBLICA
1. REZOLVAREA URBANISTICA A ZONEI CENTRALE – ETAPIZAT
2. INCHIDEREA INELULUI B-DUL REVOLUTIEI- STR. ION LANCRAJAN – PARTOS
3. INCHIDEREA INELULUI B-DUL REPUBLICII - STR. T. VLADIMIRESCU- SOSEAUA DE

CENTURA
4. REALIZAREA ARTEREI DE OCOLIRE SPRE ZLATNA - PROPUSA DIN DRUMUL

NATIONAL LA INTRARE IN ORAS DINSPRE CLUJ ( + COM. IGHIU )
5. REALIZAREA CENTRULUI CULTURAL
6. REZERVAREA SUPRAFETEI NECESARE REALIZARII SALII POLIVALENTE (ZONA

BAZINULUI OLIMPIC)
7. REZOLVAREA ZONELOR DE AGREMENT SI SPORT (+ COMUNA CIUGUD)
8. REZOLVAREA UNOR LOCATII PENTRU PARCAJE PUBLICE SUBTERANE SAU

MULTIETAJATE
9. CONVERSIA SUPRAFETEI FOSTELOR UNITATI MILITARE DE PE STR. LALELELOR SI

VALEA POPII
10.REZERVAREA CORIDORULUI NECESAR PENTRU VIITOAREA AUTOSTRADA SEBES-

TURDA
11.REALIZAREA A DOUA NOI PIETE AGRO-ALIMENTARE IN CARTIERUL CETATE;
12.PROTEJAREA ZONELOR NATURALE SI A ELEMENTELOR DE PEISAJ, PROTEJAREA

ZONELOR CONSTRUITE VALOROASE, INSTITUIREA STATUTULUI DE ZONA
PROTEJATA;
13.REALIZAREA DE TRASEE PENTRU BICICLISTI IN ORAS SI IN JURUL ORASULUI

( RETELE CICLO-TURISTICE) MALUL AMPOIULUI, MALUL MURESULUI;
14.ASIGURAREA TERENULUI NECESAR INFIINTARII DE SPATII VERZI PUBLICE SI CENTRE

DE CARTIER PRIN INTERMEDIUL OBLIGATIVITATII OPERATIUNILOR DE
REPARCELARE IN ZONELE DE RESTRUCTURARE;
15.REALIZAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE PENTRU ZONELE IN CARE ACEASTA

LIPSESTE;
16.CONVERSIA UNITATILOR MILITARE DIN CETATE IN FUNCTIUNI UNIVERSITARE,

ADMINISTRATIVE SI TURISTICE;
17.MARIREA SUPRAFETEI CIMITIRULUI DIN BARABANT;

MEMORIU GENERAL
18.REZOLVAREA AXULUI B-DUL TRANSILVANIEI CETATE - CU PROPUNEREA

ANSAMBLULUI MARII UNIRI;
19.STUDIU - RETELE PLUVIALE STRADALE (pe fonduri stucturale);
20.SCOATEREA MAGISTRALEI DE GAZ INAFARA TERITORIULUI INTRAVILAN;
21.SE PROPUNE SPRE CERCETARE ZONA CU POTENTIAL ARHEOLOGIC A

PRESUPUSULUI AMFITEATRU ROMAN DIN CARTIERUL PARTOS;
22. REABILITAREA TERMICA A CONSTRUCTIILOR DE LOCUINTE COLECTIVE.
PROTEJAREA ZONELOR NATURALE SI A ELEMENTELOR DE PEISAJ, PROTEJAREA

ZONELOR CONSTRUITE VALOROASE, INSTITUIREA STATUTULUI DE ZONA PROTEJATA
Regimul juridic al terenurilor din intravilan si extravilan este prezentat in plansa :

A05 – Proprietatea asupra terenurilor
Domeniul public :
- terenuri apartinand domeniului public al statului
- terenuri apartinand domeniului public al judetului
- terenuri apartinand domeniului public al municipiului
Domeniul privat :
- terenuri apartinand domeniului privat al municipiului
- terenuri proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice

MEMORIU GENERAL
Capitolul 4.
CONCLUZII
a) Amenajarea si dezvoltarea unitatii teritorial – administrative de baza in totalitatea ei,
coreland-o cu teritoriile administrative inconjuratoare :
- dezvoltarea zonei industriale si de servicii din sudul localitatii impreuna cu orasul Sebes
- dezvoltarea zonei de agrement in lungul raului Mures impreuna cu comuna Ciugud
- materializarea proiectului drumului ocolitor spre Zlatna impreuna cu comuna Ighiu
b) Relansarea economica si sociala a localitatilor componente prin :
- reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
- extinderea si imbunatatirea retelelor edilitare
- dezvoltarea si promovarea ofertei turistice
- reducerea riscului de inundatii si alunecari de teren
- stimularea activitatilor care valorifica resursele locale, promovarea produselor agroalimentare
c) Prioritati de interventie in functie de necesitati si de optiuni ale populatiei :
- realizarea inelelor ocolitoare pentru a reduce traficul greu in oras
- realizarea de parcaje publice subterane si sau supraterane in zona centrala cat si in cartierele
de locuinte colective
- rezolvarea zonelor de agrement si marirea zonelor verzi si plantate din oras
- construirea unei sali polivalente
- realizarea de locuinte pentru tineri, pentru atragerea tinerilor care dupa terminarea studiilor
raman in orasele universitare mari si implicit incurajarea infiintarii in oras a unor filiale ale
unor mari firme din aceste orase
- realizarea de noi trasee pentru biciclisti
- extinderea retelelor edilitare in zonele in care lipsesc
- reabilitarea termica a constructiilor de locuinte colective
- colectarea selectiva si valorificarea deseurilor
d) Pentru continuitatea, aprofundarea si aplicabilitatea propunerilor generale reglementate
prin PUG, se recomanda elaborarea cu prioritate a urmatoarelor documentatii :
- PUZ reactualizare Zona Centrala (parcaje publice rezolvate subteran si zone verzi deasupra)
- PUZ Zona Centrala protejata
- PUD intersectie str. Ion Lancrajan cu str. Brandusei
- PUZ intersectie inel ocolitor cu DN1 in zona Partos
- PUZ inel ocolitor spre Zlatna in zona Barabant
- PUZ intersectie b-dul Republicii cu b-dul Tudor Vladimirescu si inchiderea inelului doi
- PUZ locuinte pentru tineri pe terenurile ce vor fi cedate primariei de catre MApN
- PUZ zona de agrement pe malul Muresului impreuna cu comuna Ciugud

MEMORIU GENERAL
Capitolul 5.
ANEXE
In Anexe sunt prezentate planurile si silueta orasului de-a lungul

timpului:
-1687 plan: anonim italian prima reprezentare cunoscuta a orasului
-1711 plan: Cetatea veche si orasul medieval - Giovani Morando Visconti
-1769 harta iozefina
- 1929 planul orasului – arh. Octavian Mihaltan
- 1980 planul orasului
SILUETA ORASULUI IN GRAVURI DE EPOCA
- 1690 Gravura – Cetatea Alba Iulia
- inc. sec. XIX Gravura – Orasul si cetatea Alba Iulia
- 1857 Gravura – Vedere dinspre vest

MEMORIU GENERAL
PLANURI ALE ORASULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI

MEMORIU GENERAL

MEMORIU GENERAL

MEMORIU GENERAL
HARTA IOZEFINA 1769

MEMORIU GENERAL

MEMORIU GENERAL

MEMORIU GENERAL

MEMORIU GENERAL
SILUETA ORASULUI IN GRAVURI DE EPOCA

MEMORIU GENERAL

MEMORIU GENERAL

MEMORIU GENERAL

MEMORIU GENERAL
ANSAMBLUL URBAN FORTIFICAT – ZONA DE ATRACTIE TURISTICA

MEMORIU GENERAL
PUG ALBA IULIA 2013 -

PENTRU O DEZVOLTARE URBANA DURABILA

Memoriu General PUG

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Memoriu General PUG

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE

NUMAR PROIECT 716/2012

FAZA PLAN URBANISTIC GENERAL

PROIECTANT GENERAL: BIROU PROIECTARE STRAJAN S.R.L.

SUBPROIECTANT: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI

Arhitectura /Urbanism / Retele edilitare /Topo

Proiectat arh. Ioan Strajan

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 1

CAPITALA SIMBOLICA A ROMANIEI

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 2

BORDEROU DE PIESE SCRISE ŞI DESENATE

Capitolul 2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII.............................................pg.10

Capitolul 3.PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA............................pg.49

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 3

1. A01_ Incadrarea in teritoriul unitatii administrativ-teritoriale de baza sc. 1:25000

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 4

1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

PROIECTANT GENERAL: BIROU PROIECTARE STRAJAN S.R.L.

SUBPROIECTANT: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI

DATA ELABORARII: NOIEMBRIE 2012

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 5

1.2. OBIECTUL PUG

Conform Legii 350/2001, cu completarile si modificarile ulterioare:

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 6

1.3. SURSE DE DOCUMENTARE

Documentatii de amenajare a teritoriului

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 7

Documente strategice ale dezvoltarii locale

• Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean- elaborat de S.C. Proiect Alba S.A.,

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 9

Fapte istorice notorii in teritoriul administrativ:

- Marturii ale culturii materiale din neolitic, epoca bronzului

Data construirii cailor ferate, statiilor c.f.:

Alba Iulia: 900-955 (Civitatem Albam in Erdeel/Erdeelw/Erdelw/Erdelu/Erdeuel); 1081

Denumiri succesive ale localitatilor (limba romana, alte limbi):

Fapte istorice notorii in localitate:

Distrugeri ale localitatilor/constructiilor (incendii, cutremure, inundatii, asedii s.a):

Operatiuni urbanistice de amploare care s-au desfasurat in localitate:

Cartiere istorice si parti istorice din localitate:

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 13

A2. Morfologia teritoriului

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 16

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 17

2.3. RELATII IN TERITORIU

2.4. NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICA

Dinamica investitionala pozitiva, in mod special in sectorul industrial, transporturi si turism;

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 19

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia municipiului Alba Iulia se ridica la

2.6. CIRCULATIE SI TRANSPORTURI

Reţeaua de transport auto şi feroviară existentă asigură desfăşurarea în condiţii

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 20

Aspecte critice legate de organizarea circulatiei si transport:

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 22

Planul Urbanistic General 1995 a stabilit urmatoarea zonificare funcţională :

Zona istorică - rezervaţie de interes national (TCCI )

2.Trebuie valorificat capitalul estetic şi simbolic al Cetǎţii ca ansamblu cu mare valoare

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 24

Se impune constatarea că, pentru susţinerea conştiinţei valorilor istorice şi arhitecturale

ZONE NATURALE PROTEJATE

Padurea de la Oarda de pe teritoriul Municipiului Alba Iulia, apartine la a 2-a rezervatie

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012 25

În ansamblul său, întreaga siluetă a Municipiului Alba Iulia constituie o componentă de o