Professional Documents
Culture Documents
IULIA
REACTUALIZARE
TITLUL I:
PRESCRIPTII GENERALE
TITLUL II:
CUPRINS
1. Domeniul de aplicare.......................................................................................5
2. Corelari cu alte documentatii..........................................................................5
3. Conditii de aplicare..........................................................................................5
4. Derogari de la prevederile regulamentului....................................................6
5. Conditii de construibilitate a parcelelor........................................................ 6
6. Diviziunea terenului in zone, subzone si unitati teritoriale de referinta......8
7. Zone construite protejate...............................................................................12
8. Observatii.........................................................................................................13
ANEXE
B – PRIORITATI DE INTERVENTIE..............................................................125
3. CONDITII DE APLICARE.
3.1. Prezentul Regulament Local de Urbanism este un regulament cadru, avand un
caracter atat operational permitand autorizare directa, cat si director, pentru
Regulamentele Locale de Urbanism ale Planurilor Urbanistice Zonale care se vor
intocmi pe baza prezentului PUG.
3.2. Prevederile RLU pentru teritoriul intravilan se refera la UTR - uri situate atat in
Alba Iulia cat si in Barabant, Micesti, Oarda si Paclisa.
3.3. Prevederile RLU permit autorizarea directa cu exceptia situatiilor speciale in care
se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate in continuare
la punctul 4, precum si in continutul regulamentului.
3.4. In cazul unei operatiuni urbanistice importante ca arie, volum de constructii si
complexitate a lucrarilor de infrastructura tehnica, prezentul regulament va fi putea fi
detaliat, adaptat sau modificat prin Regulamentul Local de Urbanism aferent unui Plan
5.4. Parcelele situate in zona centrala protejata sau in siturile urbane protejate,
specificate in Lista monumentelor istorice a Ministerul Culturii si Cultelor, Directia
Monumentelor Istorice 2010 pot fi mentinute cu conditia ca modul de construire sa fie
precizat printr-o documentatie PUD cu avizul directiilor pentru cultura, culte si
patrimoniu cultural competente, conform Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind
protejarea monumentelor istorice, (M.O. nr. 407 /2001).
5.5. Parcelele situate in afara zonei protejate din zona centrala, din zona mixta sau din
zona de locuit, avand suprafetele sub dimensiunile minime cerute prin RLU, pot deveni
construibile numai prin comasarea sau asocierea cu una din parcelele invecinate.
5.6. Pentru parcelele situate in afara zonei protejate cu o suprafata intre 1500 mp. si
3000 mp., cele cu front la strada peste 30 metri sau cele cu raportul laturilor intre 1/3 si
1/5, modul de construire se va preciza prin Planuri Urbanistice de Detaliu.
5.7. Pentru parcelele situate in afara zonei protejate cu suprafata peste 3000 mp. sau
cu raportul laturilor peste 1/5 se vor elabora si aproba documentatii P.U.Z. pentru
intreaga insula cuprinsa intre strazi, cuprinzand si fronturile opuse
6. DIVIZIUNEA TERENULUI IN ZONE, SUBZONE
SI UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA.
6.1. Definirea unei anumite Unitati Teritoriale de Referinta este determinata de trei
parametri:
1- functiunile dominante admise, cu sau fara conditionari;
2- regimul de construire (continuu, discontinuu, punctual);
3- inaltimea maxima admisa.
Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce obligatoriu la modificarea
prevederilor regulamentului si deci, este necesara incadrarea terenului in alta categorie
/ subcategorie de UTR.
6.2. Pentru toate unitatile teritoriale de referinta se mai adauga doua criterii de
diferentiere a prevederilor regulamentului:
1- situarea in interiorul sau in exteriorul zonei de protectie din considerente istorice
si arhitectural - urbanistice a unui ansamblu urban sau a unui monument istoric;
2- situarea intr-o conditie particulara de cadru natural (in imediata apropiere a unor
zone cu riscuri naturale).
6.3. In extravilan prescriptiile se refera atat la categoriile de folosinta ale teritoriului cat si
la zonele cu conditionari speciale suprapuse peste aceste categorii.
6.4. Regulamentul este alcatuit pentru urmatoarele zone, subzone si unitati teritoriale
de referinta, ale caror indicative si prevederi respecta in marea lor majoritate
Regulamentul de Urbanism aferent Planului de Amenajare a Teritoriului si Planului
Urbanistic General, Proiect Nr. 4109 elaborat de S.C.”Proiect Alba”S.A.in1996 cu
unele modificari pentru simplificarea indicativelor zonelor, subzonelor si unitatilor
teritoriale de referinta sau pentru unele noi precizari – conform tabelului urmator:
aferente
T.H. – Terenuri situate permanent sub ape
T.R. – Terenuri cu riscuri naturale Z.R.N. – Zone cu riscuri naturale
previzibile
T.R.I. – Terenuri inundabile Z.R.N. i. – Zone inundabile
Z.R.N. a. – Zone cu alunecari de teren
N.P. – Zone cu valoare peisagistica si Z.V.P. – Zone cu valoare peisagistica si zone naturale
zone naturale protejate protejate
- Situri de istorie si arhitectura Z.V.A. - Zone cu vestigii arheologice
8. OBSERVATII
8.1. Structura continutului regulamentului este similara pentru toate zonele, subzonele
si unitatile de referinta din intravilan, astfel:
GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI
SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA
ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE
ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI
ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE
SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A
CLADIRILOR
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE,
FORME, DIMENSIUNI)
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE
LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE
ACEEASI PARCELA
ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE
ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICOLELOR
ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR
ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA
ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A
TERENULUI
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
8.2. Structura regulamentului pentru toate zonele, subzonele si unitatile de referinta
din extravilan, este diferita si consta in urmatoarele capitole:
● CARACTERISTICI
● CONDITIONARI
● RESTRICTII
8.3. Pe linia de separare intre diferite UTR-uri sunt specificate prevederile care
decurg din anumite conditionari reciproce, fie datorita functiunilor, fie datorita
configuratiei volumetrice.
- pentru loturile cu o suprafata mai mare de 500 mp, amplasarea a mai mult de doua
constructii pe aceeasi parcela , se va face numai in baza unui PUD, aprobat
conform legii.
(3) fata de planul fatadei situat pe aliniament in cazul trotuarelor sub 1.5 metri nu
se admit nici un fel de rezalitari;
(4) soclurile vor avea inaltimea de minim 0.30 metri;
(5) la nivelul etajelor relieful fatadelor nu va depasi 0.30 metri;
- in cazul locuintelor care se mentin la parterul cladirilor situate pe aliniament se
interzice inlocuirea ferestrelor traditionale din doua canate de forma unui
dreptunghi vertical cu ferestre in trei canate care degradeaza aspectul arhitectural
al cladirilor; ferestrele incaperilor de la parter vor avea deschiderea in spre
interiorul cladirii iar girlajele de protectie impotriva intruziunilor nu vor depasi linia de
aliniament;
- in cazul convesiei parterului cladirilor de locuit in spatii comerciale, vitrinele de
expunere se vor limita strict la conturul anterior al ferestrelor;
- se vor folosi tencuieli lise/ driscuite/ cu mortar de var-nisip cu zugraveli de apa in
culori pastelate, traditionale;
- se va respecta compozitia si conceptia originala prin revenirea la forma initiala a
decoratiilor, golurilor si profilelor tamplariei exterioare;
- la cladirile monument sau cu valoare ambientala, tamplaria se va reface identic
atunci cand exista elemente martor sau refacerea va urmari un element relevat pe
o constructie de acelasi tip si din aceeasi perioada istorica;
- se interzice confectionarea elementelor de marchetarie din metal cromat sau
stralucitor, in special pentru manere de porti sau de usi;
- obloanele exterioare traditionale din lemn se vor executa asemanator cu cele
originale sau cu modele comparabile.La cladirile la care au disparut obloanele
exterioare din lemn, acestea se vor reface;
- la cladirile istorice, existente, usile si vitrinele exterioare se vor realiza din lemn cu
desenul si proportiile compatibile cu specificul cladirii;
- inlocuirea tamplariei din lemn originale cu tamplarie de lemn cu profile si impartiri
nespecifice este interzisa;
- firmele si reclamele vor face obiectul unei avizari speciale privind localizarea,
dimensiunile si forma acestora; se interzice orice dispunere a firmelor care
inglobeaza parapetul etajului superior si desfigureaza astfel arhitectura cladirii; se
admit firme dispuse perpendicular pe planul fatadelor ;
- acoperisurile vor fi realizate din tigla si vor fi prevazute cu opritori de zapada;
lucarnele vor respecta configuratia traditionala;
- curtile interioare ale cladirilor monument vor avea proiect de restaurare/
amenajare;
- se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi străine zonei, pastise, imitatii de
materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau a
materialelor stralucitoare;
- noile goluri in ziduri vor fi dimensionate si vor avea o proportie corelata cu golurile
existente la aceeasi cladire sau la cladirile invecinate;
- se interzice realizarea calcanelor vizibile din circulatiile publice sau din Cetate;
- in vederea autorizarii pot fi cerute studii suplimentare de insertie pentru noile cladiri
si justificari grafice, fotomontaj sau macheta pentru interventii asupra cladirilor
existente;
- in plansa cu fatada principala a constructiei propuse , se vor desena si fatadele
constructiilor vecine din stanga si din dreapta.
CP 2 -
− nu se admit reclame si firme comerciale amplasate pe zidurile fortificatiei, pe
portalurile de intrare, pe tamplariile exterioare sau pe zona superioara a
elementelor de fortificatie;
− nu se admit bannere pozitionate pe ziduri;
− se admit panouri bidimensionale sau tridimensionale exterioare pentru reclama
spatiilor interioare si terasele aferente cu dimensiunea maxima de
inaltime=1,8m, latime=0,7m, grosime =0,3m,
− se admit reclame comerciale temporare (maxim trei zile) cu ocazia unor
evenimente de promovare culturala si comerciala, ce nu vor afecta zidurile
fortificatiei.
CP 3 + CP4
- se va acorda atentie aspectului cladirilor care intra in relatie de co-vizibilitate cu
monumente de arhitectură si cu Cetatea;
- se va acorda atentie modului de tratare a fatadelor, acoperisurilor si amenajarilor
din curti, perceptibile intr-o perspectiva descendenta din Cetate;
- toate cladirile de pe strazile Octavian Goga si Decebal vor fi prevazute cu acoperis
din tigla in culori si cu texturi similare cu cele ale cladirilor din zona protejata;
- se interzice imitatia de materiale naturale ca : piatra falsa, caramida falsa, lemn
fals, folosirea asbocimentului si a tablei stralucitoare pentru acoperirea cladirilor,
garajelor si anexelor;
- constructiile noi vor trebui sa se subordoneze valorii sitului punand in valoare
cladirile monument existente;
- in plansa cu fatada principala a constructiei propuse , se vor desena si fatadele
constructiilor vecine din stanga si din dreapta .
- interventiile asupra cladirilor cu valoare arhitecturala, istorica, ambientala sau
memoriala, chiar daca acestea nu sunt clasate, se vor autoriza numai daca acestea nu
afecteaza valoarea identificata, dupa caz.
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
CP 1 - cu următoarele condiţionări:
- in cazul fronturilor continue se vor mentine si reface toate portile cu detalii
traditionale; daca acestea vor fi deschise permanent sau numai in timpul zilei din
cauza accesului din gang la diferite functiuni dar curtea va ramane aferenta numai
locatarului principal, se va dispune la partea dinspre curte a gangului un grilaj
transparent (pentru separarea spatiul privat de cel public şi pentru securitatea
locatarilor), prin care se va asigura luminarea gangului şi se va permite turistilor si
trecatorilor perceperea spatiului si amenajarii curtilor;
CP 2
- delimitarea diferitelor spaţii plantate ale fortificatiilor cetăţii Cetăţii va fi realizată din
elemente decorative şi vegetatie;
CP 3 +CP 4
- in cazul cladirilor izolate retrase de la strada, gardurile spre strada vor fi
transparente, vor avea inaltimea de maxim 1.80 m. din care un soclu opac de circa
0.60 m. partea superioara fiind realizata din fier sau plasa metalica si dublate de un
gard viu; imprejmuirile de pe limitele laterale si posterioare ale parcelelor pot fi
opace din zidarie sau lemn, vor avea inaltimea de 2.00 metri si panta de scurgere
va fi orientata spre parcela proprietarului imprejmuirii (conform reglulamentelor
interbelice din alte oraşe ardeleneşti, proprietar al imprejmuirii era considerat
proprietarul parcelei pentru latura din dreapta intrarii principale si pentru jumatatea
adiacenta din latura posterioara a respectivei parcele).
- la autorizarea imprejmuirilor, se va cere acordul (nelegalizat) al vecinului pentru
recunoasterea limitelor de proprietate ;
- se vor conserva gardurile originale existente.
CP 1
- Coeficentul de utilizare a terenului se va reglementa prin PUZ.
- Pana la aprobarea PUZ, se va pastra CUT existent, constructiile noi propuse vor
respecta volumetria, gabaritele si numarul de niveluri ale cladirilor desfiintate.
CP 2 - nu este cazul
CP 3 +CP 4
CUT maxim =1,0mp.ADC/mp.teren
- se interzice epuizarea rezervei de teren pentru zona centrală prin dispunerea unor
functiuni inferioare statutului acestei zone.
- sunt interzise urmatoarele tipuri de activitati si de lucrari:
activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul
generat;
constructii provizorii de orice natura;
statii de benzina si ateliere de intretinere auto
spalatorii chimice (cu exceptia punctelor de primire-predare)
depozitare en gros;
activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din
circulatiile publice sau din institutiile publice;
depozitari de materiale refolosibile;
ori ce lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice;
orice lucrari care diminueaza spatiile publice plantate.
SECTIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A
CLADIRILOR
taierii unui arbore se vor planta in schimb alti 5 arbori in perimetrul operatiunii
urbanistice;
- spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si
plantate cu arbori si arbusti decorativi cu rol de protectie fonica si umbrire.;
- pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiilor se va evita
impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese si trotuare de
garda;
− se va recurge la solutii de inverzire a fatadelor si teraselor precum si la
dispunerea pe strazile mineralizate pe trotuarele avand peste 3.0 m. a plantaţiilor
de aliniament sau a jardinierelor cu arbusti la intrarea in constructiile publice si
comerciale ;
− terenurile ramase libere pana la construirea obiectivelor propuse vor fi inierbate;
− fiecare parcela va dispune de o platforma sau de un spatiu interior destinate
colectarii deseurilor menajere, dimensionate pentru a permite colectarea selectiva
a deseurilor si accesibile dintr-un drum public. Platformele gospodaresti ale
locuintelor colective vor fi imprejmuite cu gard viu;
− nu este obligatoriu a se amenaja locuri de joaca pentru copii in cadrul
locuintelor colective, deoarece exista un loc de joaca special amenajat in afara
zonei de locuit, langa santurile Cetatii.
ARTICOLUL 14 – IMPREJMUIRI
CA
- in fata fronturilor comerciale retrase de la aliniament, indicarea limitelor terenului
privat fata de trotuare va putea fi realizata prin diferentierea tratarii pavajelor fata de
trotuare si prin plantatii, jardiniere, elemente decorative;
- in cazul institutiilor publice retrase de la aliniament, pot fi prevazute imprejmuiri
transparente dublate de gard viu, cu inaltimea maxima de 1.80 metri si minima de
1.50 m., din care un soclu opac de 0.30 m.
- la autorizarea imprejmuirilor, se va cere acordul (nelegalizat) al vecinului pentru
recunoasterea limitelor de proprietate ;
CA 3 75%
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
D – cu următoarele condiţionări:
- gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea inaltimea de maxim 1,80 metri,
vor avea un soclu opac de circa 0.60 m., partea superioara transparenta si vor
putea fi dublate de gard viu;
E
- pentru bisericile ortodoxe se va asigura o retragere de minim 6.0 metri de la
aliniament;
- lacasurile pentru celelalte culte sau activitatile complementare vor respecta
regulamentul de pe unitatile de referinta adiacente.
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
E
- cladirile vor fi inconjurate spre strada cu un gard transparent, eventual decorativ, cu
un soclu opac de 0.60 metri avand inaltimea totala de maxim 1.80 m. dublat de un
gard viu;
- pe limitele laterale si posterioare ale parcelei gardurile vor avea inaltimea de maxim
2.00 m. si vor fi transparente sau semi opace in cazul invecinarii cu spatii plantate,
locuinte colective medii si mari si circulatii pietonale sau opace in cazul invecinarii
cu locuinte individuale si colective mici sau cu activitati cu care se pot stanjeni
reciproc.
M - ZONA MIXTA
Zona este constituita din gruparea diferitelor functiuni publice (institutii, servicii sau/si
echipamente) si de interes general (servicii pentru intreprinderi, comerţ, alimentaţie
publică, servicii sociale, colective şi personale, hoteluri, recreare si sport in spatii
acoperite, microproducţie – ateliere de confectionare sau reparare diferite obiecte
(bijuterii, ceasuri, reparatii antichitati, imbracaminte, incaltaminte etc.), case de moda,
inregistari pe suport electronic - etc.) si locuinte (cel putin 30% din ADC).
Zona mixta poate fi atat de forma liniara in plan dacă este dispusa in lungul
principalelor artere de circulatie, in prelungirea zonei centrale, a centrelor de cartier si
in locurile de concentrare a locuitorilor (autogara, gara, noduri de transport public etc)
cat si de forma areala (centre de cartier inclusiv pentru Barabant, Micesti, Oarda si
Paclisa, platforme industriale in conversie ca zone mixte, noi grupari functionale etc.).
In cazul zonei mixte areale, de la caz la caz si in raport cu dimensiunile terenului, devin
necesare circulatii carosabile si pietonale (strazi sau piatete), scuaruri, parcaje publice,
ceea ce conduce la elaborarea unui PUZ.
In zona mixta se admite conversia locuintelor existente la parter, in alte functiuni cu
conditia mentinerii acestei functiuni in pondere de minim 30% din CUT.
Orice interventie in zonele protejate necesită elaborarea PUD avizat conform legii; se
vor prezenta justificari suplimentare privind relatiile cu zona protejata si monumentele
existente si propuse situate in limita de 100 metri. In cazul unor volume inalte sau medii
care depasesc gabaritul cadrului construit inconjurator, sunt necesare studii de impact
al noii volumetrii din punctele de co-vizibilitate cu monumentele istorice, cu fronturile
strazilor/intersectiilor si cu silueta Cetatii Alba Iulia precum si studii privind modificarile
induse in peisajului urban perceput din directia Cetatii.
Este recomandabil ca, pentru orice UTR din zona mixta care provine din schimbarea
functionala a unei zone de locuit existente prin noi construcţii si/sau prin conversia
blocurilor de locuinte existente, sa se elaboreze un Plan Urbanistic Zonal care sa
cuprinda si UTR-urile adiacente situate in lungul arterei/arterelor de circulatie, in dublul
scop: asigurarea atat a calitatii imaginii urbane, cat si a bunei functionari a zonei
preponderent rezidentiale.
Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati teritoriale de referinta:
MP - Zona mixta situata in aria protejata
-str. Regina Maria, str. Trandafirilor, b-dul Ferdinand I pana la intersectia cu str.
Dobrogei.
-Punerea in valoare a sitului arheologic de pe str. Munteniei - Locuinta
guvernatorului provinciei romane.
MA - Zona mixta situata in afara ariei protejate
MA 1 - Subzona mixta cu regim de construire continuu, discontinuu sau punctual
şi inaltimi maxime de P+10 niveluri
MA 2 –Subzona mixta cu regim de construire continuu, discontinuu sau punctual
şi inaltimi maxime de P+4-5 niveluri
MA 3 - Subzona mixta cu regim de construire continuu, discontinuu sau punctual
şi inaltimi maxime de P+3 niveluri
- distanta dintre cladirea unei biserici ortodoxe si limitele laterale si posterioara ale
parcelei este de minim 10.0 metri; cladirile apartinand altor confesiuni pot fi
integrate in fronturi continue;
- cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate
din inaltimea cladirii masurata la cornise dar nu mai putin de 5.0 metri;
- se recomanda ca, pe linia de separatie dintre zona mixta si zona de locuit, in cazul
in care cladirile cu birouri sau activitati productive au fatadele laterale vitrate situate
la mai putin de 10.0 metri de fatada laterala cu ferestre a unei locuinte ( cu
respectarea Codului Civil ), parapetul ferestrelor sa fie ridicat la minim 1.90 metri de
la pardoseala incaperilor (pentru respectarea exigentelor de intimitate si de
protectia muncii);
- in cazul zonelor areale de dimensiuni de peste 1.0 ha. devin necesare circulatii
carosabile si pietonale, parcaje publice, scuaruri sau piatete in pondere care va fi
stabilită prin PUZ.
- in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a
persoanelor cu dificultati de deplasare;
- pentru emiterea autorizatiei de construire, se vor prezenta acte care sa ateste
rezolvarea juridica a accesului la parcela conform documentatiei de urbanism
aprobate;
- serviciile profesionale ale ocupantilor vor putea fi marcate prin placi metalice
gravate cu dimensiunea maxima de 50X50 cm, amplasate la limita sau inafara
domeniului public;
- mobilierul urban va fi integrat proiectului arhitectural;
- se va pastra imaginea de front continuu la strada;
- in plansa cu fatada principala a constructiei propuse , se vor desena si fatadele
constructiilor vecine din stanga si din dreapta.
MA - cu urmatoarele conditionari:
- aspectul cladirilor va tine seama de caracterul zonei si, fie se va armoniza cu
vecinatatile imediate, fie, in cazul dezvoltarilor areale de dimensiuni mari, va putea
contrasta armonios cu acestea, date fiind cerintele specifice de reprezentativitate
ale comunitatii, diversitatii functiuniunilor si dorintei de exprimare a prestigiului
investitorilor;
- se va acorda atentie modului de tratare a fatadelor si acoperisurilor sau teraselor
perceptibile intr-o perspectiva descendenta din Cetate
- in zona mixta, pentru firme, afisaj si mobilier urban se va asigura coerenta pe
arterele principale si in noile nuclee, pe baza unor studii si avize suplimentare.
L – ZONA REZIDENŢIALĂ
Zona predominant rezidentiala, exclusiv locuintele din zona centrala si din zona mixta,
ocupa aproape 40% din suprafata intravilanului existent si se compune, in general, din
subzone relativ compacte avand caracteristici distincte, bine definite.
Pentru ansamblurile existente realizate din locuinte colective inalte (P+10) si medii
(P+4), inclusiv locuinte sociale (P+4+M), noile cerinte actuale ale locuitorilor si
disfunctionalitatile aparute, cauzate de principiile de proiectare si mijloacele de
executie anterioare anului 1990, precum si de unele modificari ulterioare ale cadrului
construit si amenajat - se impun unele interventii corective pentru care va fi necesara
initierea de catre administratie in cooperare cu asociatiile de proprietari a unor
programe speciale si gasirea formulelor de finantare si organizare a operatiunilor,
avand ca obiective:
(1) identificarea si diferentierea clara a terenurilor care apartin domeniul public
(circulatii publice, echipamente publice, spatii plantate publice, fasii de teren situate
deasupra retelelor edilitare publice etc.), de cele care apartin domeniului privat
(persoane fizice si juridice) si stabilirea modului de gestionare a acestora;
(2) eliminarea/reducerea disfunctionalitatilor si a surselor de poluare care nemultumesc
locuitorii si scad valoarea proprietatii;
(3) refacerea amenajarilor exterioare (in special a spatiilor de joc si sport pentru copii
si tineret si a spatiilor plantate);
(4) extinderea si completarea echipamentelor publice deficitare;
(5) introducerea unor rezolvari alternative civilizate la prolifererea abuziva a garajelor
individuale si asigurarea parcajelor de rezidenta necesare conform normelor (semi
ingropate sau subterane in interspatiul dintre cladiri);
(6) interventii corective asupra clădirilor (cresterea izolarii termice si refacerea
fatadelor, refacerea instalatiilor interioare, izolarea, acoperirea sau inverzirea teraselor,
reducerea diferentelor dintre aspectul cladirilor cu locuinte sociale si amenajarilor
aferente de cele in proprietate pentru evitarea discriminarii sociale).
Nu se admite dispunerea de reclame de nici un fel pe fatadele cladirilor rezidentiale,
date fiind costurile refacerii finisajelor deteriorate de sistemele de prindere si de
iluminat.
Se interzice amplasarea antenelor pentru telefonie mobila pe cladirile de locuit si in
vecinatatea echipamentelor publice pentru copii.
Locuinte colective - cladiri de locuinte pentru mai multe familii (mai multe locuinte),
avand acces si lot folosit in comun;
Locuinte semicolective -cladiri de locuinte pentru mai multe familii (mai multe
locuinte), avand acces propriu si lot folosit in comun;
Locuinte unifamiliale (individuale) - cladiri de locuinte pentru o familie (o locuinta).
Subzona locuintelor se compune din urmatoarele subzone:
● L1 - Subzona locuintelor colective înalte cu maxim P+10 niveluri, care se mentine
in limitele actuale, fara alte noi extinderi. Date fiind costurile suplimentare cauzate
de consumul ridicat de energie si de intretinerea mai scumpa a cladirilor inalte,
acestea pot face obiectul conversiei in locuinte cu standard ridicat prin
● In cele ce urmeaza RLU se refera exclusiv la subzonele L1, L2, L3, L5 ,L6, L7
nici un fel de noi cladiri care sa schimbe proiectele initiale de urbanism, densificand
zona, reducand amenajarile exterioare plantate si spatiile pentru joaca si sport.
SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
L1
-imprejmuirile spre strada la locuintele colective , daca este necesar pentru
protectia fonica si la praf, se vor realiza cu gard viu.
-se vor imprejmui platformele cu pubele cu gard viu cu inaltimea de 1,5 m.
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
L2
-imprejmuirile spre strada la locuintele colective , daca este necesar pentru
protectia fonica si la praf, se vor realiza cu gard viu.
-se vor imprejmui platformele cu pubele cu gard viu cu inaltimea de 1,5 m.
simetrica a aripii din lungul parcelei si chiar la formarea unor curti interioare. In
centrele multor orase europene, in care locuintele cedeaza spatiul functiunilor
de zona centrala sau mixta, astfel de fronturi se mentin nealterate, accesul se
face din gang iar curtile, fie se deschid accesului public, fie prin acoperire devin
spatii interioare (hall-uri pentru birouri, receptii pentru hoteluri, spatii cu functiuni
culturale, comerciale);
adoptarea locuintelor de tip urban, izolate, cu patru fatade: prin comasari de
parcele si constructii mai ample cu P + 1, P+1+M niveluri;
Se vor respecta prevederile Codului Civil privind vederea spre proprietatea vecina
si picatura stresinii.
Categoria strazii se stabileste in functie de rolul si caracteristicile functionale si
tehnice stabilite pe baza studiilor de circulatie. Strazi categoria I – 6 benzi,
categoria a II-a – 4 benzi, categoria a III-a – 2 benzi. Categoria a IV-a – 1 banda.
− pentru parcela care nu are 12m front la strada si se afla intre doua loturi
construite, poate devenii construibila prin aprobarea unei documentatii
urbanistice- PUD;
− parcelele ale caror suprafete, forme si dimensiuni nu se incadreaza in cerintele
minime cerute prin regulamentul general de urbanism, pot deveni construibile
numai prin comasarea sau asocierea cu una din parcelele invecinate.
- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3,5
metri latime dintr-o circulatie publica
- pentru emiterea autorizatiei de construire, se vor prezenta acte care sa ateste
rezolvarea juridica a accesului la parcela conform documentatiei de urbanism
aprobate;
- pentru terenul aferent dezvoltarii strazii se va crea parcela distincta, se va schimba
categoria de folosinta in „drum”. Parcela se va dona Municipiului Alba Iulia sau se va
institui in favoarea Municipiului Alba Iulia servitute de utilitate publica. Indicii urbanistici
(POT,CUT) se calculeaza pe parcela ramasa dupa dezmembrare.
- in cazul unei parcelari pe doua randuri, pentru locuintele unifamiliale cu acces si lot
propriu , accesele din spate se vor realiza prin alei de deservire locala (fundaturi):
a) – cele cu o lungime de 30m o singura banda de 3,5m latime
b)– cele cu o lungime de max. 100m - minim 2 benzi (total 7,0m), cu trotuar cel
putin pe o latura; supralargiri pentru manevre de intoarcere la capat
In acest caz, se elaboreaza si se supune aprobarii PUZ.
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
L3 P - pentru constructiile noi se va prezenta la autorizare proiectul pentru
imprejmuire
− in cazul fronturilor continue se vor mentine si reface toate portile cu
detalii traditionale;
− se vor conserva gardurile originale existente
- acoperisul va fi in doua sau patru ape iar inaltimea coamei nu va depasi gabaritul
dat de o panta de 40-45 º pornind de la linia cornisei sau stresinei;
- anexele gospodaresti se alipesc de calcanele similare ale anexelor de pe parcelele
invecinate; inaltimea cornisei anexelor situate la minim 0,6m de limitele proprietatii
(bucatarii de vara, garaje, magazii, sere) va fi de maxim 2,80m de la cota terenului.
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
L6 A
- gardurile la strada, cele laterale si posterioare vor respecta traditia locala;
- se va prelua inaltimea si elemente traditionale de la imprejmuirile vecine, pentru a
avea o imagine unitara;
L6 B
- in cazul cladirilor izolate gardurile pot fi transparente sau semi-opace, din metal sau
lemn, cu o inaltime de maxim 2,20 m. si minim 1.80 metri din care un soclu opac
de 0,60 metri si vor fi dublate de gard viu; gardurile laterale si posterioare vor
respecta traditia locala.
-locuinte permanente
-activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat
-depozitare en gros;
-statii de benzina si statii de intretinere auto;
-lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si
constructiile de pe parcelele adiacente;
-ori ce lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice.
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
L7 – cu urmatoarea conditionare:
- imprejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maxim 2.20 metri si minim 1.80
metri din care un soclu opac de 0.30 si o parte transparenta dublata sau cu gard
viu; gardurile spre limitele separative ale parcelelor pot fi opace cu inaltimi de
maxim 2.20 metri.
- în spaţiul de retragere faţă de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat
parcajelor cu condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum
1,20 m.
- se vor prevedea plantaţii înalte în lungul limitelor incintelor, in special a celor care
sunt totodată linii de separaţie faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă;
- fiecare parcela va dispune de o platforma sau de un spatiu interior destinate
colectarii deseurilor menajere, dimensionate pentru a permite colectarea selectiva
a deseurilor si accesibile dintr-un drum public.
A2 - conform P.U.Z., cu următoarele condiţionări:
-amenajarile vor face obiectul unui studiu peisagistic.
ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI
A1 + A2 + MI -cu următoarele condiţionări:
- împrejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2.00 metri din
care un soclu de 0.60 m. şi vor fi dublate cu un gard viu. În cazul necesităţii unei
protecţii suplimentare se recomandă dublarea spre interior la 2.50 metri distanţă,
cu un al doilea gard transparent de 2.50 m înălţime, între cele două garduri fiind
plantaţi arbori şi arbuşti;
- porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea
vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă, pentru a nu incomoda
circulaţia pe drumurile publice;
- suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori
in proportie de minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul
incintei;
- suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi
plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.
- suprafetele fasiilor de protectie la sol ale traseelor retelelor subterane situate
independent de sistemul stradal public vor fi inierbate sau acoperite cu dalaje si se
va asigura accesul masinilor de interventie, indiferent de statutul proprietatii;
- se interzice utilizarea terenului inierbat situat in zona de protectie a liniilor de inalta
tensiune pentru jocuri pentru copii, sport, odihna sau recreare.
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
R
- imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de maxim 2.20 metri din
care un soclu de 0.30 m., vor fi dublate cu gard viu; in cazul necesitatii unei
protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 4.0 metri distanta cu
un al doi-lea gard transparent de 2.40 m inaltime, intre cele doua garduri fiind
plantati arbori si arbusti;
- portile de intrare vor fi retrase fata se aliniament pentru a permite stationarea
vehicolelor tehnice inainte de admitarea lor in incinta pentru a nu incomoda
circulatia pe drumurile publice.
G2 – fara obiect
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
G1
- imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de maxim 2.20 metri din
care un soclu de 0.30 m., vor fi dublate cu gard viu; in cazul necesitatii unei
protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 4.0 metri distanta cu
un al doi-lea gard transparent de 2.20 m inaltime, intre cele doua garduri fiind
plantati arbori si arbusti;
- portile de intrare vor vi retrase fata se aliniament pentru a permite stationarea
vehicolelor tehnice inainte de admitarea lor in incinta pentru a nu incomoda
circulatia pe drumurile publice;
G2
- imprejmuirile spre strada vor fi semi - opace sau opace, vor fi tratate arhitectural in
mod discret potrivit functiunii, avand inaltimi de 2,20 metri.
- se va acorda atenţie modului de tratare arhitecturală a accesului.
T - ZONA TRANSPORTURILOR
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
T1
- imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de maxim 2.20 metri din
care un soclu de 0.30 m., vor fi dublate cu gard viu; in cazul necesitatii unei
protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 4.0 metri distanta cu
un al doi-lea gard transparent de 2.20 m inaltime, intre cele doua garduri fiind
plantati dens arbori si arbusti;
- portile de intrare vor fi retrase fata se aliniament pentru a permite stationarea
vehicolelor inainte de admitarea lor in incinta pentru a nu incomoda circulatia pe
drumurile publice;
T2 - conform studiilor de specialitate.
- se impune delimitarea clara prin garduri sau garduri vii a terenului aferent activitatii
feroviare in interiorul si la limita intravilanului in conformitate cu regulile de
securitate feroviara.
CARACTERISTICI
Terenurile agricole constituie o importanta resursa economica a carei valoare in
crestere este necesar sa fie protejata si prin masuri de amenajare a teritoriului.
Functiuni agricole:
Exploatarea terenurilor in scopul productiei agricole: cultivarea produselor agricole,
livezi, vita de vie, pasuni, fanete, solarii, rasadnite;
Pepiniere viticole, pepiniere pomicole, plantatii de hamei si duzi;
Cultivarea plantelor cu folosinta industriala sau farmaceutica;
Cresterea albinelor, melci;
Amenajari piscicole;
Statie de cercetare agricola;
Lucrari si amenajari de imbunatatiri funciare;
Drumuri de exploatare agricola
CARACTERISTICI
Terenurile libere dealungul raului Ampoi, Mures constituie o rezerva pentru spatii de
agrement, loisir si sport ( strand, piste de biciclete ) .
Padurile accesibile publicului, amenajate pentru agrement de tip „aventura parc” , cu trasee
pietonale si ciclistice.
CONDITIONARI
Amenajarea si organizarea terenurilor pentru agrement si sport din extravilan se va face pe
baza unor documentatii de tip PUD sau PUZ aprobate conform legii.
RESTRICTII
Este interzisa includerea padurilor in intravilan.
Reducerea fondului forestier national este interzisa.
Eliminarea vegetatiei inalte mature este interzisa, cu exceptia situatiilor in care aceasta
reprezinta un pericol pentru siguranta persoanelor. Pentru fiecare arbor matur taiat se
vor planta , in perimetrul aceleasi parcele, minim trei arbori.
Este interzisa amplasarea de parcuri, zone de agrement si/sau terenuri de sport in zona de
protectie si de siguranta a LEA 220 kV, precum si a statiei de transformare 220/110/20 kV
Alba Iulia.
Pentru toate parcurile, zonele de agrement si/sau terenurile de sport existente in zona de
protectie si de siguranta a instalatiilor RET se vor lua, imediat masuri de desfiintare.
CARACTERISTICI
In conformitate cu Legea 46/2008 Codul silvic al Romaniei, art.2 , sunt considerate
paduri si sunt incluse in fondul forestier national terenurile cu o suprafata de cel putin
0,25 ha , acoperite cu arbori; arborii trebuie sa atinga o inaltime de 5m la maturitate in
conditii normale de vegetatie.
Termenul padure include:
a) padurile cuprinse in amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum si
cele incluse ulterior in acestea, in conditiile legii;
b) perdelele forestiere de protectie;
c) jnepenisurile;
d) pasunile impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4 calculata numai
pentru suprafata ocupata de vegetatia forestiera.
Totalitatea padurilor, constituie, indiferent de forma de proprietate fondul forestier
national.
CONDITIONARI
Se propune amplificarea suprafetelor impadurite din urmatoarele considerente:
RESTRICTII
Este interzisa includerea padurilor in intravilan.
Reducerea fondului forestier national este interzisa.
Avand in vedere cresterea incidentei incendiilor de padure, intre linia de contur a
intravilanului si liziera padurii se va mentine o fasie libera de minim 40 metri
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenuri cu destinatie forestiera
este interzisa. In mod exceptional, cu avizul organelor administratiei publice de
specialitate, se pot autoriza numai constructiile necesare intretinerii padurilor,
exploatarilor silvice si culturilor forestiere. La amplasarea acestor constructii se va avea
in vedere dezafectarea unei suprafete cat mai mici din cultura forestiera.
CARACTERISTICI
Terenurile extravilane cu destinatie speciala utilizate pentru diverse activitati militare,
protectie civila, paza contra incendiilor, politie etc. trebuie sa respecte normele
specifice si avizele ministerelor tutelare conform legilor in vigoare.
Ministerul Apararii Nationale are in administrare pe teritoriul administrativ al
municipiului Alba Iulia, imobilele nr. 1023, 1065 si 5002 in suprafata de 43,9234 ha,
situate in extravilan, denumite TS-MApN pe plansa „Unitati Teritoriale de Referinta-
A06 „
CONDITIONARI
Zona de siguranta fata de imobilele TS-MApN nr. 1023 si 1065 este reprezentata cu
hasura pe plansa „Unitati Teritoriale de Referinta- A06 „
In zona imobilelor aflate in administrarea Ministerului Apararii Nationale se va permite
construirea numai cu avizul Statului Major General, conform adresei S.M.G. nr. D.5220
din 05.02.2013.
CARACTERISTICI
Zona include traseele din extravilan ale infrastructurii tehnice majore supraterane sau
subterane de transport la scara teritoriala pentru energie, gaze, pentru telecomunicatii
(cablu cu fibre optice) precum si segmente ale infrastructurii edilitare locale (conducte
de apa si canalizare).
Zonele de protectie si de siguranta a LEA 220kV, precum si a statiei de transformare
220/110/20 kV Alba Iulia sunt si trebuie sa ramana in extravilan. CN Transelectrica SA
nu avizeaza introducerea in intravilan a acestor zone.
CONDITIONARI
Se vor respecta culoarele de protectie pentru infrastructura tehnica stabilite prin norme
specifice;
Se va stabili un program de reconfigurare a traseelor infrastructurii tehnice majore
supraterane sau subterane.
CN Transelectrica SA nu avizeaza nici o constructie/drumuri/strazi/obiective
sociale/retele edilitare/locuinte si ansambluri de locuinte existente sau proiectate in
zonele de protectie si de siguranta ale instalatiilor RET , decat dupa intocmirea studiilor
de coexistenta si realizarea lucrarilor rezultate din studiile de coexistenta.
RESTRICTII
Nu se admit nici un fel de lucrari de terasamente, plantatii, foraje in limitele coridoarelor de
protectie a infrastructurii tehnice.
Nu se admit amenajari publice pentru odihna, sport si recreare in zona de protectie a
retelelor electrice de inalta tensiune.
CARACTERISTICI
- zona cuprinde ampriza, fasiile de siguranta si fasiile de protectie din lungul
drumurilor europene, nationale, judetene, comunale existente si propuse precum si
podurile rutiere;
- zona include traseul viitoarei autostrade de la est a municipiul Alba Iulia care
leaga coridorul 4 trans-europeam de Autostrada Transilvania si care urmeaza a fi
stabilit prin studii de specialitate. Este formata dintr-o fasie de teren de100 m.
latime situata la sud si la nord-est de localitate
CONDITIONARI
- modernizarea si completarea retelei existente de transport rutier pentru cresterea
accesibilitatii si a sigurantei circulatiei;
- conform PUZ, se va avea in vedere rezervarea de terenuri pentru realizarea unor
variante ocolitoare situate inafara intravilanului localitatii, destinate traficului de
tranzit;
- protejarea capacitatii de transport pe DN/E si DJ prin asigurarea accesului la
functiunile riverane din bretele locale;
- asigurarea pistelor pentru biciclisti in lungul drumurilor care leaga municipiul Alba
Iulia cu Barabant, Micesti, Oarda si Paclisa;
- cresterea sigurantei transporturilor prin refacerea treptata in timp a plantatiilor din
lungul DN/E, DJ, cu retragerea aliniamentelor de arbori la o distanta 25,0 metri fata
de acostamente;
- introducerea unor criterii de control a imaginii oferite de curti si incinte catre
drumurile publice;
- imbunatatirea signalecticii.
RESTRICTII
- se interzice in mod provizoriu, pana la aprobarea studiilor de fezabilitate, realizarea
oricaror constructii definitive pe traseele viitoarelor drumuri, precum si pe o fasie de
teren de 100 metri rezervata pentru drumul espres;
CARACTERISTICI
Terenul pentru transporturile feroviare din extravilan include:
- liniile ferate deschise circulatiei publice si terenul aferent zonei cadastrale C.F.R.
- lucrari de arta (poduri);
- lucrari geotehnice de protectie si consolidare;
- cantoane la trecerile de nivel.
CONDITIONARI
Zona de protectie a infrastructurii feroviare este reprezentata de fasia de teren,
indiferent de proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale
C.F.R., situate de o parte si de alta a caii ferate. Orice lucrari in interiorul zonei de
protectie se fac numai cu avizul ministerului de resort.
RESTRICTII
Se interzice:
- amplasarea oricaror constructii, depozite de materiale sau infiintarea de plantatii
care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;
CARACTERISTICI
Terenul include cursul Muresului si ai afluentilor de pe teritoriul administrativ al Municipiului
Alba Iulia, lucrarile hidrotehnice si zonele de protectie conform Legii Apelor.
Delimitarea albiilor minore se face de catre Regia Autonoma “Apele Romane” impreuna
cu autoritatea de cadastru.
CONDITIONARI
Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa
este interzisa, cu exceptia lucrarilor de poduri, lucrarilor necesare cailor ferate si
drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa precum si a lucrarilor de
gospodarire a apelor.
Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in zona de protectie a apelor se face cu
avizul prealabil al autoritatii competente pentru protectia mediului.
RESTRICTII
Se interzic in albiile minore balastierele neautorizate sau care nu respecta localizarea si
volumul de materiale precizate prin autorizatie.
Se interzic orice depozitari de deseuri urbane si industriale pe malurile cursurilor de
apa.
La acestea trebuie adaugate apele stagnante de suprafata - mlastina din lunca dintre Mures
si DJ dintre Allba Iulia si Paclisa -, devenind factor de poluare si degradare a peisajului;
CONDITIONARI
Este prevazuta corectarea înalţimii digurilor de apãrare în zonele de risc, decolmatarea
şi adâncirea albiei minore a vãilor.
Se propun lucrari de decolmatare, corectare si rupere de panta pe urmatoarele cursuri:
pârâul Cel Mare, Valea Seacã, Valea Pâclişii (amonte), Valea Vintie si Valea Negru .
Se propune asanarea mlastinii (sau crearea unui lac in proximitatea zonei de agrement
prin adincirea cuvetei, captarea izvoarelor si asigurarea scurgerii in Mures).
Se admit orice fel de constructii si amenajari cu respectarea prevederilor Legii nr.
10/1995 privind calitatea in constructii, cu conditia eliminarii factorilor naturali de risc
prin lucrari specifice ( indiguiri, desecari, consolidari ale terenului, etc.) aprobate de
autoritatea competenta in protectia mediului, sau de alte organisme interesate, dupa
caz.
Datorita extinderii intravilanului municipiului Alba Iulia in zona de vest pana in Dealul
Mamut, vechiul canal de garda nu mai corespunde functiei initiale pentru care a fost
proiectat. Se propune realizarea unui nou canal de garda care sa stranga torentii ce
coboara de pe deal, in conditiile si sistematizarile actuale ale terenurilor. Se va intocmi
un studiu hidrografic in cazul ploilor in zona de vest a municipiului Alba Iulia si se va
proiecta canalul de garda pe baza informatiilor ce reies din studiul hidrografic.
Zona inundabila a raului Mures se va reduce prin construirea autostrazii Sebes-Turda.
Terenul dintre autostrada si calea ferata nu va mai fi situat in zona inundabila.
Intravilanul municipiului Alba Iulia si propunerile urbanistice au fost corelate cu zonele
inundabile.
RESTRICTII
In zona inundabila se interzic orice constructii.
De asemenea se interzic orice lucrari in zonele de protectie a cursurilor de apa, stabilite
conform Legii Apelor.
CARACTERISTICI
Conform Legii nr. 575/2001 din privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional – Secţiunea V – intreg teritoriul situat la vest de Mures prezinta risc de
alunecari de teren. In detaliu au fost prin identificate în PATJ Alba urmatoarele zone de
risc: la sud-vest de municipiul Alba Iulia - Valea Popii si Dealul Bilag .
Există însă evidente ruperi de pante (rape) care pot prezenta un potenţial risc de
alunecare şi de care locuinţele, fie s-au apropiat foarte mult (Pâclişa), fie se
intenţionează să se apropie (PUZ extindere intravilan Miceşti). Stabilitatea acestor rape
este posibil sa fie mult diminuata de ploile torentiale cu cantitati exceptionale de
precipitatii in termen scurt care vor fi din ce in ce mai frecvente in urma schimbarilor
climatice.
CONDITIONARI
In zonele de risc se impune:
- elaborarea studii geotehnice şi hidrogeologice si intocmirea hartilor de risc;
CARACTERISTICI
Padurea de la Oarda de pe teritoriul Municipiului Alba Iulia, apartine la a 2-a rezervatie
naturala a padurii Secaselor impreuna cu Rapa Rosie.
Localitatea Alba-Iulia este un punct de plecare în principale trasee de vizitare a
zonelor naturale protejate, de valoare, de pe teritoriul Judeţului Alba şi cu precădere a
celor din zona munţilor Apuseni, calitatea peisajului este definitorie pentru identitatea
municipiului.
În ansamblul său, întreaga siluetă a Municipiului Alba Iulia impreuna cu cadrul sau
natural constituie o componentă la scara regionala de o deosebită importanţă a
peisajului cultural al Văii Mureşului, perceptibilă de pe principalele căi rutiere şi
feroviare.
Există un potenţial peisager care trebuie protejat şi valorificat, mai ales ţinând seama
de larga perspectivă oferită spre şi dinspre Cetatea Alba Carolina.
CONDITIONARI
Pentru zona naturala protejata „padurea de la Oarda”, se va respecta Regulamentul
Ariei Naturale Protejate. Consiliul Judetean Alba va asigura continuitatea si integritatea
ariilor naturale protejate, prin asigurarea protejarii lor in documentatiile de urbanism
intocmite pentru teritoriile localitatilor invecinate.
O parte a acestui peisaj necesită intervenţii de refacere întrucât defrişările efectuate in
timp indelungat au provocat spălarea stratului de sol si prin aceasta degradarea
peisajului.
Se propune ca reimpaduririle de pe pantele si platourile de la nord (zona Barabant),
vest (zona Paclisa) sa fie facute pe baza unor planuri integrate de refacere a peisajului
degradat.
Totodata se propune amenajarea peisagistica a coridoarelor de acces in municipiu si a
malurilor Muresului.
RESTRICTII
In perspectiva realizarii drumului expres, se conditioneaza acordarea autorizatiilor de
construire din partea estica a intravilanului de calitatea imaginii oferite spre drumul expres.
CARACTERISTICI
Dată fiind concentrarea excepţională de vestigii arheologice, intreg teritoriul
administrativ al municipiului este susceptibil să ofere noi informaţii de interes cultural
major .
CONDITIONARI
Interventiile in zona siturilor arheologice marcate pe plansa A06-UTR, clasate,
aflate in Repertoriul Arheologic National, dar neclasate sau in zonele cu potential
arheologic, se vor face numai cu avizul DJCPN Alba.
RESTRICTII
Probabilitatea existentei vestigiilor arheologice in teritoriul extravilan conditioneaza
integral aplicarea prescriptiilor Regulamentului, conform Legii, atat in limitele siturilor
arheologice identificate sau care vor fi identificate cât si pe intreg teritoriul extravilan al
municipiului Alba Iulia.
***
***
***