1.

*Axele dinților converg spre un punct situat la nivelul: (pag 27)

Subnasale
Glabelei
Ophrionului
Sfenoidului
Nasionului
2. Despre planul de ocluzie sunt adevărate urmatoarele afirmații: (pag 26-27)
permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial, in toate zonele arcadei
permite utlizarea la maxim a contactelor dentare în decursul variatelor funcții
trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților mandibulari, precum și vârfurile
cuspizilor linguali
conține curbele de ocluzie transversale și sagitale
este o suprafața plată , netedă
3. Teoria lui Monson: (pag 28)
se mai numește teoria sferei
se mai numește teoria cilindrilor
susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei, la distanță egală de suprafețele ocluzale ale
dinților posteriori și de centrele condiliene
susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație ce trec prin condili
descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optimă a solicitarilor ocluzale și care generează
curbele de ocluzie
4. *Articulatoarele utilizează ca referință: (pag 28)
Planul Camper
Planul bazal mandibular
Planul Simon
Planul Dreyfus
Planul Frankfurt
5. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei conform lui Abjean și
Korbendeau sunt: (pag 30)
cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale incisivilor inferiori
cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
cuspizii linguali ai premolarilor și molarilor inferiori
6. Cuspizii de sprijin au urmatoarele roluri: (pag 30)
mențin dimensiunea verticală de ocluzie
nu permit migrări ale dinților
anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale
prin versanții lor asigură conducerea mandibulei în mișcarea de lateralitate
concentrează solicitarile asupra dinților în axul lung al acestora
7. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt: (pag 32)
asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie
nu permit migrări ale dinților
anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale, fiind denumiți din acest motiv cuspizi de
echilibru
 prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în mișcările de lateralitate
mențin dimensiunea verticală de ocluzie
8. Concepția gnatologică nu presupune: (pag 33)
RC≠IM
RC=IM
în lateralitate, funcție de grup
în lateralitate, protecție canină
contacte la dinții posteriori, iar la cei anteriori inocluzie, pentru protecția mutuală în propulsie
9. Concepția „freedom in centric” presupune: (pag 33)
deglutiția se realizează în RC
lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate
raport tripodic cuspid/foseta
raport ocluzal cuspid/creastă marginală
contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali
10. Printre mijloacele specifice de evaluare a rapoartelor ocluzale se numără : (pag 34)
densitometrie
ultrasonografie
stimulare electrică transcutanată
electromiografia
analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice
11. După Korber, ocluzia funcționala este caracterizată de următorii factori: (pag 36)
factorul cantitativ= contacte dentare multipoziționate
factorul timp= contacte dentare simultane
factorul continuității suprafețelor ocluzale= alunecarea dento-dentară fără obstacole
factorul forța = repartizarea uniforma a solicitarilor ocluzale
factorul formă = lipsa edentațiilor
12. Urmatoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulara: (pag 36)
panta tubercului articular are o înclinație de 5-55 grade, cu o medie de 33 grade
condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20 mm
este de tip ginglimo-artroidal
prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior, cu valori cuprinse între
140-160 grade
meniscul articular are forma de lentilă biconcavă și este vascularizat
13. Meniscul articular: (pag 37)
transformă cele doua suprafețe articulare în suprafețe congruente
separă cavitatea articulară în doua compartimente: superior umplut cu lichid sinovial și inferior fără
lichid sinovial
datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare
facilitează propulsia mandibulei
are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor
14. Facilitarea inducerii clinice a relației de postură nu se obține prin: (pag 44)
testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema „S”
pozitionarea bolnavului cu capul sprijinit
testul Robinson: veverita, ferfenita
numărătoarea de la 60 la 70
efectuarea deglutiției
15. Reperele relației de postură sunt: (pag 44)
muscular: contracție echilibrată a musculaturii mandibulare
lingual: existența spațiului Donders
osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu
articular: condilii centrați în cavitațile glenoide sau poziționati anterior cu 0,2-1,7 mm
articular: condilii centrați în afara cavității glenoide
16. *Cuspizii de ghidaj îndeplinesc rolul următor: (pag 44)
anulează componentele verticale ale forțelor ocluzale
prin versanții lor asigură conducerea mandibulei în mișcarea de protruzie
anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale
mențin dimensiunea verticala de ocluzie
participă efectiv la realizarea stopurilor ocluzale
17. *În poziția fiziologică de postură între arcadele dentare se poate evidenția o ușoară inocluzie
cunoscută în literatura protetică sub denumirea: (pag 44)
Long centric
Freeway space
Wide centric
Point centric
Freedom centric
18. Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt: (pag 45)
caracterul respirației (respirație orala)
poziția capului și a gâtului
spasme musculare ca cele din boala Parkinson sau din miastenie
afecțiunile ATM
intoxicații medicamentoase
19. Reperele relației centrice sunt: (pag 45)
articular: condilii centrați în cavitățile glenoide
muscular: echilibrul tonic anti-gravitic
osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu
dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire
lingual: existența spațiului Donders
20. *Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin urmatoarele
metode, cu excepția: (pag 48)
Lauritzen-Barrelle
Champer
Dawson
Jankelson
Ramfijord
21. Triunghiul lui Spirgi: (pag 53)
are o bază de 2 mm orientată anterior
descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin „in centric”
are o înălțime de 1,25-1,5mm
vârful triunghiului este reprezentat de Long Centric
mai poartă denumirea de „triunghi de toleranță laterală”
 22. Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson: (pag 56)
Tip II= Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a realiza IM
Tip I= Intercuspidarea maximă în armonie cu o relație centrică verificabilă
Tip IV= Relația ocluzală este într-o fază de alterarea continuă, datorită deformării progresive a
instabilitații ATM
Tip II= Intercuspidarea maximă în armonie cu o „postură centrică adaptată” (ocluzie habituală)
Tip II A= Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a realiza IM
23. *Mișcarea de rotație pură a mandibulei se realizează până la o amplitudine a deschiderii
gurii de: (pag 59)
9-15mm
12-25mm
10 mm
17-22 mm
32 mm
24. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui Posselt, se pot
recunoaște urmatoarele repere: (pag 59)
poziție de intercuspidarea maximă
angrenajul invers frontal
deschiderea maxima a gurii
poziția cap la cap
poziția test în lateralitate
25. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată urmatoarele, cu
excepția: (pag 60)
condilul de partea lucratoare execută o rotație și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă,
denumită mișcarea Bennett (lateral side shift)
condilul pivotant efectuează o mișcarea de rotație și translație înainte, în jos și medial
condilului pivotant se deplasează sub un unghi numit și unghiul lui Bennett
mișcarea Bennet (lateral side-shift) este de 1-3mm, în funcție de configurația cavității glenoide și de
laxitatea capsulei ATM de partea respectiva
traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conului lui Guichet
26. *Despre corelația dintre morfologia ocluzala a dintilor, unghiul Bennet și distanța
intercondiliana se pot spune urmatoarele, cu excepția: (pag 61)
cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea unghiului Bennett
cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât unghiul Bennett este mai mare
cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai șters
cu cât distanța intercondiliana este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților
între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie să fie pantele cuspidiene
27. Urmatoarele afirmații nu sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară: (pag 36)
panta tuberculului articular are o înclinație de 15-30 grade, cu o medie de 33 grade
meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este vascularizat
este de tip ginglimo-artroidal
prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior, cu valori cuprinse între 140-
160 grade
condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20 mm
 28. După tipul constructiv arcurile faciale de transfer pot fi: (pag 64)
cinematice-poziționate pe baza localizarii arbitrare a axei balama terminale
arbitrare-poziționate pe baza depistarii axei balama reale a pacientului
cinematice- poziționate pe baza depistării axei balama reale a pacientului
arbitrare- cu fixare auriculară
arbitrare- cu fixare facială pretragiană
29. *Curba transversală de ocluzie este:
Concava atât la maxilar cat și la mandibula
Concava la maxilar și convexa la mandibula
Convexa la maxilar și concava la mandibula
Convexa atât la mandibula cat și la maxilar
Constituita de inclinarea orala a dinţilor maxilari și vestibulară a dinţilor mandibulari
30. Care din urmatoarele afirmații sunt false: (pag 32)
pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali inferiori și
vestibulari superiori
pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori
pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi ai cuspizilor orali superiori
pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori și
vestibulari inferiori
pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi ai cuspizilor orali inferiori și
vestibulari superiori
31. Ocluzia funcţională după Korber (după Forna) este caracterizată de existența a 6 factori.
Printre aceştia se află:
factorul timp
factorul forţa
factorul cantitativ
factorul de mişcare
factorul emoţional
32. *Cuspizii de sprijin:
sunt cei linguali ai premolarilor și molarilor inferiori
menţin dimensiunea verticală de ocluzie
sunt cei vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
se numesc și cuspizi de echilibru
prin versantii de ghidaj, conduc mandibula în mişcări de lateralitate
33. Importanța poziţiei de intercuspidare maxima constă în faptul că:
orientarea forţelor ocluzale perpendicular față de axul lung al dinţilor
permite contracţia simetrica, egala și maxima a muşchilor ridicători ai mandibulei
orientează forţelor ocluzale în axul lung al dinţilor
anuleaza și compensează forţele orizontale
asigura stabilitatea mandibulei față de maxilar
34. Care dintre următoarele planuri de referinţa nu este utilizat de către articulator?
planul de la Frankfurt
planul lui Camper
planul bazal mandibular
planul lui Simon
 planul bispinal
35. La analiza cinematicii mandibulare în plan sagital, traseul superior al diagramei lui Posselt
cunoaşte modificări în funcţie de relaţia dintre intercuspidarea maxima (IM) și relaţia
centrica (RC). Astfel:
Situaţia de long centric se poate caracteriza prin suprapunerea punctelor ce reprezintă pe diagrama
RC și IM
Situaţia de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj strict orizontal între cele doua poziţii
Situaţia de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj oblic descendent spre RC
Situaţia de long centric poate sa coincidă cu point centric
În cazul existentei unui point centric, punctele reprezentând pe diagrama RC și IM se suprapun
36. Clasificarea mişcărilor mandibulei după amplitudine, le imparte în mişcări:
Funcţionale
Limita
Transversale
Sagitale
Verticale
37. În cinematica mandibulară, unghiul Bennett:
Este descris ca fiind unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a condilului orbitant cu planul
sagital
Este descris ca fiind unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a condilului pivotant cu planul
sagital
Este descris ca fiind unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a condilului orbitant cu planul
transversal
Are valori cuprinse între 90-120 grade
Are valori cuprinse între 7-30 grade
38. *În concepţia “freedom în centric”:
deglutiţia se efectuează în relaţie centrica
deglutiţia se efectuează în intercuspidare maxima
în lateralitate protecţia este canina
raportul ocluzal este tripodic
ocluzia este restrictiva
39. În relaţia de postură, etajul inferior al fetei este micşorat în următoarele cazuri:
hipotonii ale muşchilor coborâtori
hipotonii ale muşchilor ridicători
hipertonii ale muşchilor coborâtori
hipertonii ale masticatorilor ridicători
amplitudinea redusa a deschiderii gurii
40. Inducerea relaţiei de postura prin utilizarea testelor fonetice face apel la:
Testul Wild
Testul Silvermann
Testul Robinson
Testul Patterson
Numărătoare de la 60 la 70
41. Concepţia “freedom în centric” NU se caracterizează prin:
protecţie canina în lateralitate
 deglutiţia se efectuează în IM
contacte la dinţii posteriori, dar la cei anteriori inocluzie pentru protecţia mutuala în propulsie
deglutiţia se efectuează în RC
raport ocluzal cuspid/creasta marginală
42. *Metoda Brill folosita pentru determinarea relaţiei centrice:
Urmăreşte înregistrarea relaţiei ligamentare
Include contribuţia muschilor manducatori
Utilizează poziţia ortostatica
Recomanda pacientului sa sprijine limba în zona posterioară a palatului
Ia în considerare ca sistemul nervos central al pacientului primeşte impulsuri activatoare ale
tonusului de la structuri periferice
43. După Korber ocluzia funcţionala este caracterizata de existența următorilor factori:
Factorul timp
Factorul calitativ
Factorul forţa
Factorul continuităţii suprafeţelor ocluzale
Factorul de mişcare
44. *Diferenţa dintre dimensiunea verticală în poziţia de postura și cea de relaţie centrica este
de aproximala:
1 mm
1,2-4 mm
4-6 mm
0,5 mm
Sub 1 mm
45. *Care din următoarele afirmaţii legate de determinantul posterior (articular) sunt false:
prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior cu valori cuprinse între 140-
160 grade
posterior meniscul articular este locul de inserţie al capsulei articulare și al fascicolului superior al
muşchiului pterigoidian lateral
meniscul articular separa cavitatea articulara în doua compartimente
articulaţia temporo-mandibulară este de tip ginglimo-artoidal
panta tuberculului articular are o inclinatie de 5-55 grade
46. Cuspizii de sprijin au urmatoarele roluri, CU EXCEPTIA: (pag 30)
mențin dimensiunea verticală de ocluzie
nu permit migrări ale dinților
anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale
prin versanții lor asigură conducerea mandibulei în mișcarea de lateralitate
concentrează solicitarile asupra dinților în axul lung al acestora
47. Morfologia ocluzală a dinţilor este direct influenţată de unghiul Benett dar și de distanta
intercondiliana. Astfel:
Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie sa fie mai șters
Cu cat unghiul Bennet este mai mare, cu atat concavitatea fetelor palatine ale fronalilor superior
trebuie sa fie mai accentuate.
Cu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atât unghiul delimitat de fetele ocluzale ale
dinţilor între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mare
 Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atât unghiul dintre traiectoriile de laterotruzie și protruzie
va fi mai mic
Cu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atât unghiul delimitat de fetele ocluzale ale
dinţilor între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
48. În cadrul conceptului ocluzal neuromuscular (N. Forna) medicina dentară neuromusculara
apeleaza la următoarele mijloace specifice:
ultrasonografia
posturometria
electromiografia - BioEMG
electroencefalografia
coronarografia
49. Ocluzia dinamică se adresează:
Ocluziei centrice
Relaţiei de postura
Intercuspidarii maxime
Protruziei
Traiectoriei de închidere în relaţie centrica
50. Care din următoarele afirmaţii constituie caracteristici ale poziţiei de intercuspidare maximă:
se realizează un număr maxim de contacte dento-dentare punctiforme
reprezintă o poziţie diagnostica
asigura stabilitatea mandibulei față de maxilar
orientează forţele ocluzale în axul lung al dinţilor
amplifica acţiunea forţelor orizontale
51. *Observând arcadele dentare din norma frontala, se remarcă:
Curba sagitala de ocluzie a lui Spee
Planul de ocluzie
Planul de la Frankfurt
Curba transversală de ocluzie
Planul lui Camper
52. Care din urmatoarele afirmații sunt false: (pag 32)
pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori
pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali inferiori și
vestibulari superiori
pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi ai cuspizilor orali superiori si
vestibulari inferiori
pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori și
vestibulari inferiori
pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi ai cuspizilor orali inferiori și
vestibulari superiori
53. Planul de ocluzie (N.Forna) se situează intr-o poziţie bine precizata față de următoarele
planuri de referinţa:
planul de la Frankfurt
planul lui Fish
planul lui Camper
planul lui Rich
planul bazal mandibular
54. Care din următoarele afirmaţii privind parametrii ocluzali sunt incorecte:
curba de ocluzie sagitala rezulta din unirea vârfurilor cuspizilor vestibulari ai dinţilor laterali
curba de ocluzie transversală rezulta din inclinarea fetelor ocluzale ale premolarilor și molarilor
maxilari spre în sus și inauntru, iar a dinţilor mandibulari spre jos și în afara
curbura frontala rezulta din succesiunea fetelor vestibulare ale dinţilor frontali
ocluzia de intercuspidare maxima cuprinde numărul minim de contacte dento-dentare
componenta morfologica a ghidajului anterior este reprezentată de panta retroinciziva
55. Un plan de ocluzie funcţional și în acelaşi timp estetic:
Are ca puncte de reper posterior punctul Xi și anterior un punct uşor inferior fantei labiale
Are ca puncte de reper posterior punctul Xi și anterior un punct uşor superior fantei labiale
Trebuie sa se situeze în relaţii bine precizate cu asa numita axa de masticaţie
Trebuie sa se situeze în relaţii bine precizate cu planul lui Camper și planul bazal mandibular
Trebuie sa se situeze în relaţii bine precizate cu planul de la Frankfurt și planul bazal mandibular
56. *În cadrul programării articulatoarelor, pentru reglarea unghiului Bennett stâng cu ajutorul
înregistrărilor ocluzale se utilizează:
înregistrarea ocluzală în lateralitate dreapta
înregistrarea ocluzală în laleralitale stanga
înregistrarea ocluzală în propulsie
înregistrarea ocluzală în intercuspidare maxia
înregistrarea ocluzală în retruzie
57. Care din următoarele afirmaţii privind concepţia “freedom în centric” Pankey-Mann-
Schuyler (Florida) sunt corecte:
Relaţia centrica nu coincide cu intercuspidarea maxima
Deglutiţia se desfasoara în intercuspidare maxima
Deglutiţia se efectuează în relaţie centrica
În lateralitate exista protecţie canina
Raportul ocluzal este de tip cuspid/creasta marginală
58. Care din următoarele afirmaţii privind tabla ocluzală sunt incorecte:
Reprezintă aria dentară cuprinsa între vârfurile cuspizilor vestibulari și orali ale dinţilor posteriori
Reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea V-O a dinţilor posteriori
Reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea M-D a dinţilor posteriori
Suprafaţa ocluzală situata în afara tablei ocluzale este data de versantii externi cuspidieni
Suprafaţa ocluzală situata în afara tablei ocluzale este data de versantii interni cuspidieni
59. În clasificarea gnatologica Dawson, care tipuri au ca aplicaţie clinică lipsa discomfortului în
ATM și musculatura masticatorie, chiar la forțe mari de contracţie:
Tip I
Tip IA
Tip II
Tip III
Tip IV
60. Triunghiul de toleranță ocluzală a lui Mario Sprigi:
Descrie libertate de deplasare a cuspidului în foseta antagonista sagital și transversal
Are baza de 2 mm
Are inaltimea de 0.2-1.75 mm
Este triunghiul bicondilo-simfizar
Se referă la deplasarea condilului orbitant în mişcare de lateralitate