MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

SCOALA POSTLICEALĂ ,,HENRI COANDĂ '' BISTRIȚA

SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

PICĂTURILE PENTRU NAS

RHINOGUTTAE

COORDONATOR

AS. MEDICAL DE FARMACIE

BOEREAN GEORGETA

ABSOLVENT

DOROFTEI (BOTOȘ) LUCICA PETRUȚA

BISTRIȚA

2019

1
CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. GENERALITĂȚI

1.1 ISTORIC

1.2 DEFINIȚIE

1.3 CLASIFICARE

1.4 NOȚIUNI DESPRE ANATOMIA NASULUI

CAPITOLUL II. PREPARAREA

2.1 MATERII PRIME

2.1.1 SUBSTANȚE MEDICAMENTOASE

2.1.2 SUBSTANȚE AUXILIARE

2.1.2.1 SOLVENȚI ȘI VEHICULI

2.1.2.2 ADJUVANȚI

2.1.2.3.CONSERVANȚI

2.2.CONDIȚII CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINIEASCĂ

2.2.1. IZOTONIA

2.2.2. STABILITATEA

CAPITOLUL III. CARACTERE. CONTROL ȘI CONSERVARE

CAPITOLUL IV EXEMPLE DE PICĂTURI PENTRU NAS

4.1. PICĂTURI OFICINALE

4.2. PICĂTURI NEOFICINALE

4.3 .PICĂTURI TIPIZATE

CAPITOLUL V. CONCLUZIA

2
CAPITOLUL VI. BIBLIOGRAFIA

INTRODUCERE

Tema proiectului meu este denumită ,,PICĂTURILE PENTRU NAS

RHINOGUTTAE,,

Am ales ca temă soluțiile rinofaringiene (picături pentru nas) din dorința de a-mi
îmbogății cunoștințele legat de tot ce cuprind ele fiind foarte des utilizate pentru toate categoriile
de vârstă.

Nasul este un organ important al corpului uman având funcția respiratorie. Prin nas se
inspiră și se expiră aerul necesar respirației, nasul având și un rol de filtrare a impurităților din
curentul de aer inspirat prin perișorii și mucoasa nazală.

Fiind forme farmaceutice lichide cu o administrare pe mucoasa nazală , ușoară și o

biodisponibilitate bună, prevăzute cu dop picurător, utilizate pentru tratarea și ameliorarea
afecțiunilor nazale și sunt prezentate în mai multe forme: picături nazale ,spray-uri, pulverizații
și inhalații.

3
 CAPITOLUL I

GENERALITĂȚI
1.1 ISTORIC

Pe căile nazale se administrează remedii sau medicamente pentru ameliorarea sau

vindecarea afecțiunilor nasului, din timpuri străvechi.

Primele forme farmaceutice utilizate de oamenii primitivi, pentru tratarea afecțiunilor

nazale au fost; inhalațiile și fumigațiile, care sunt consemnate în fișele medicale ale vechilor
egipteni si mesopotamieni .

În antichitate, la greci si romani sunt utilizate formele solide, vechile supozitoare nazale,
numite ,,rinoconuri'' pe bază de grasimi animale, ceară și extracte din plante.

Mai tarziu au fost preparate soluțiile apoase și uleioase.

În 1922 ,WOODYATTR.T, a publicat una din primele lucrări stiințifice despre utilizarea
căilor nazale.

Picăturile pentru nas au fost oficializate la capitolul SOLUȚII al Farmacopeei.

1.1. MONOGRAFIE SI GENERALITĂȚI

Rhinoguttae, picături pentru nas, condiționate în recipiente prevăzute cu sistem de picurare

a fost introdusă de F.R. IX. în anul 1976.

FR. X. în 1993 menține aceeași denumire și același exemplu; picături pentru nas cu clorhidrat de
nafazolină 0,1%.

Terapeutica modernă a introdus alături de picăturile pentru nas, care rămân forma cea mai
utilizată și spray-uri nazale, care se folosesc mai puternic și mai confortabil de către pacient.

În1976 s-au preconizat și pentru erine formele unidoză, condiționate în recipiente de plastomer.

EVOLUȚIA MEDICAMENTULUI ȘI AL ACTULUI FARMACEUTIC

Medicamentul a apărut odată cu omul. Prepararea multiplelor forme farmaceutice utilizate

pentru îngrijirea și vindecarea bolnavilor este cunoscută din antichitate.

Începând din timpurile străvechi, medicamentul a cunoscut o lungă istorie, care este strâns legată
de istoria medicinei, marcată fiind de civilizațiile succesive.

4
Istoria medicamentului și a actului farmaceutic este divizată în patru părti;

• Perioada empirică, religioasă;

• Perioada filozofică;

• Perioada experimentală;

• Perioada științifică.

PERIOADA EMPIRICĂ, RELIGIOASĂ

Apariția actului farmaceutic a avut loc în preistorie și aceasta a fost întai instinctiv sau
empiric .

În această perioadă oamenii arhaici au avut medicamentele lor, o adevarată ''farmacologie

empirică'' de care s-au folosit și care cuprinde leacuri de origine vegetală, animală, chimică,
minerală cum ar fii: argila, nămolul, caolinul, sarea, potasiu, apele termale sulfuroase, bitumul,
s.a.

Cele mai vechi remedii utilizate erau: fierturi de buruieni (infuziile și decocturile de astăzi),
ungerile, spălăturile, prafurile, uleiurile, băuturi și sucuri fermentate în care se dizolvau prafuri,
inhalații, fumigații.

PERIOADA FILOZOFICĂ

Această perioadă începe în anul 1000 i.e.n. și durează pâna în anul 900 e.n. fiind dominată
de personalitatea unor greci și romani.

Terapeutica Greciei este dominată de personalitatea lui Hipocrate care a fost considerat
''părintele medicinei''.

Operele lui Hipocrate și ale elevilor săi au fost adunate în secolul III secolul -II î.e.n. în
timpul înfloririi medicinei, în colecția numită '' CORPUS HIPOCRATICUM'' care cuprinde 300
medicamente .

Cel mai mare medic, farmacist al antichitații a fost ''CLAUDIUS GALENUS (130 -210 e.n)

5
A compus mai mult de 500 lucrări de medicină, care în mare parte cuprinde clasificarea
medicamentelor și compoziția lor, descrierea formelor farmaceutice și conservarea acestora.

GALENUS a fost socotit ''Parintele farmaciei'' iar ca omagiu, știința care transformă
drogurile în medicamente s-a numit'' FARMACIA GALENICA'' denumire care s-a păstrat până
în zilele noastre.

PERIOADA EXPERIMENTALĂ

Este a treia perioadă a istoriei farmaciei, se întinde din Evul mediu până în secolul XVII-
lea, toate descoperirile având la bază observarea și experimentarea fără de care nu se poate
concepe procesul.

La dezvoltarea științelor farmaceutice o contribuție importantă au adus-o alchimiștii. La

baza acestei evoluții se află influiența arabă. Ei inventează aparatul de distilat și distilarea,
izolează alcoolul etilic, aldehidele, o serie de alcaloizi, descoperă zaharul din trestia de zahăr.

În această perioadă AVICENNA este celebru medic și farmacist care a asimilat în opera sa
tot ce era mai important în medicina antică greacă, latină, bizantină și arabă.

Cunoscute sunt și lucrarile lui COHEN EL ATTAR, Manualul de oficină, care descrie în 25
capitole cunoștințele necesare activității în oficină sau tratatul lui MOISE MAIMONI.

În Europa se deschide prima farmacie la Napole în anul 1140.

În epoca Renașterii, o personalitate importantă a farmaciei a fost PARACELSIUS care a

pus bazele extracției vegetale, elaborând procedeele de preparare a tincturilor și a metaloterapiei
și a introdus ideea de principiu activ.

Prima Farmacopee din lume realizată de un farmacist este considerată lucrarea:

THESAURUS ARAMATARIORUM , Milano din anul 1512.

PERIOADA ȘTIINTIFICĂ

Descoperirile în domeniul științelor naturii, medicinei și farmaciei au luat o mare

amploare și se succed rapid. Sunt descoperite numeroase remedii minerale: sulfatul de sodiu,
glucoza de către medicul, farmacistul și chimistul J.R. GLAUBER în Germania.

6
 În anul 1691, apare prima ediție a FARMACOPEEI UNIVERSALE a lui NICOLAS
LEMERY.

ACTUL FARMACEUTIC PE TERITORIUL TĂRILOR ROMÂNE

Pe teritoriul țării noastre existau doua posibilitați de îngrijire a sănătății: una cultă,
asigurată de medicii curților domnești și una empirică, la care apela populația.

Prima famacie publică s-a infințat la Sibiu, în secolul al XIV -lea ;

În anul 1516 la Bistrița; în anul 1520 la Brașov ; iar în anul 1573 la Cluj.

La București prima farmacie publică a fost înființată în anul 1740.

Termenii de farmacist și farmacie apar pentru prima dată menționați în Țările Române în
Orânduiala pentru farmaciști, în anul 1819, în 20 de articole .

În statul unitar România, s-a editat prima Farmacopee națională: FARMACOPEEA

ROMĂNĂ, în limbile română și latină publicată în anul 1862, sub redacția lui C. C. HEPITES,
farmacist din Brăila.

FORME FARMACEUTICE RINOFARINGIENE

1.2 DEFINIȚIE

Picăturile pentru nas sunt preparate farmaceutice lichide sub formă de soluții, emulsii sau
suspensii destinate administrării pe mucoasa nazală.

În afară de picăturile pentru nas, pentru tratamentul mucoasei nazale se utilizează și alte
forme farmaceutice. Formele utilizate în acest scop sunt numite medicamente rinologice: erine
(picăturile pentru nas), aerosoli, unguente, sisteme pulverulente sau sisteme bioadezive.

Denumirea de erine provine de la cuvintele grecești; "en"=în și 'rinos"=nas

1.3 CLASIFICARE

Picăturile pentru nas se clasifica după mai multe criterii:

Dupa modul de formulare:

7
 • forme magistrale;

• forme oficinale;

• forme industrial;

Natura solventului:

• soluții apoase;

soluții vâscoase;

• soluții uleioase;

Gradul de dispersie:

• soluții;

• emulsii;

• suspensii;

Modul de condiționare:

• erine unidoză;

• erine multidoză;

Modul de administrare

• picături;

• spalături;

• pulverizații;

• inhalații;

Durata efectului therapeutic:

• acțiune imediată;

8
 • actiune prelungită;

După acțiunea terapeutică:

- locală ;

- sistemică;

1.4. NOȚIUNI DESPRE ANATOMIA NASULUI

Nasul constituie segmentul superior al căilor aeriene respiratorii, fiind poarta de intrare și de
legatură a organismului cu mediul extern cât și segmentul periferic al analizatorului olfactiv
prezentând însușiri fiziologice speciale : miros, respirație și protecție.

Principala funcție a nasului, după miros o constituie condiționarea aerului: umidificarea și

încalzirea, filtrarea și eliminarea particulelor din aerul respirat.

Nasul este un sistem protector împotriva materiilor străine, iar medicamentele administrate
pe mucoasa nazală înregistrează o serie de dificultăți la trecerea prin cele trei bariere:

-bariera fizică: mucusul și epiteliul nazal;

-bariera temporară: clearance-ul mucociliar;

-bariera chimică: activitatea enzimatică.

1.4.1. ANATOMIA PASAJULUI NAZAL

Nasul este alcatuit din două părți:

-piramida nazală ( porțiunea externă) formată dintr-un schelet osteo-cartilaginos, acoperit de

piele, bogată în glande sebacee.

-cavitățile nazale, deschise la exterior prin două orificii narine (nări) și posterior prin altelele
numite choane.

9
 Cele doua părți ale nasului formează un pasaj nazal, care conduce la nasofaringe; el are o
adâncime de 12 -14 cm, este acoperit de un epiteliu gros și include diferite zone;

A. Zona vestibulară cuprinde două vestibule nazale, cavități simetrice: nări, separate între ele
de septul nazal.

B. Zona preturbinală, o regiune intermediară, care este acoperită de un epiteliu de tranziție,

scuamos la partea inferioară;

La partea exterioară prevazut cu microvili.

C. Zona respiratorie sau turbinală.

Nările se continuă spre interior cu fosele nazale, două cavitați simetrice de forma unor
conducte alungite antero-posterior și separate de septul nazal;

Extremitatea lor posterioară comunică cu nasofaringele prin doua orificii ovale.

În spatele nărilor, plasate pe pereții laterali ai nasului se află trei cornete: superior, mijlociu și
inferior.

Cornetele antrenează o crestere a suprafeței mucoasei, ele având implicații biofarmaceutice

în domeniul absorbției nazale.

D. Zona olfactivă, situată deasupra cornetului mediu între septul nazal și peretele lateral al
pasajului nazal.Tranzacția între mucoasa respiratorie și cea olfactivă este bruscă, dar progresivă
în regiunea vestibulară.

Epiteliul olfactiv este situat la etajul superior al zonei turbinale .

Cilii, rigizi și scurți sunt lipsiți de elementul motor și au un rol limitat în funcția senzorială.

Anatomia foselor nazale oferă o cavitate lungă a cărui spațiu permite circulația curentului
de aer cât și administrarea diferitelor forme farmaceutice.

Septul nazal se termină la rinofaringe, unde căile respiratorii se reunesc și formează un

singur conduct.

10
11
 CAPITOLUL II

PREPARAREA PICĂTURILOR PENTRU NAS

F.R.X prvede ca prepararea picăturilor pentru nas să se facă prin: dizolvare, emulsionare
sau suspendare într-un vehicul adecvat.

2.1. MATERII PRIME

Pentru prepararea picăturilor pentru nas avem nevoie de urmatoarele materii prime:

-substanțe active;

-substanțe auxiliare ;

-adjuvanți;

-conservanți;

-materiale și recipiente pentru condiționare.

2.1.1. FORMULAREA PICĂTURILOR PENTRU NAS

Picăturile pentru nas trebuie astfel formulate și preparate încat să corespundă urmatoarelor
exigențe:

-toeranță bună locală și sistemică;

-eficacitate;

-stabilitate fizico-chimică;

- termen de valabilitate corespunzator;

-pe cât posibil să fie izotonice;

-pH-ul să fie cuprins intre 6 si 7,5 ;

-să se aleagă substanțe medicamentoase și substanțe auxiliare dintre cele mai potrivite;

-alegerea tehnologiei potrivite pentru preparare;

12
-condiționarea într-un recipient adecvat;

-ambalare și condiționare corespunzatoare.

2.1.2.SPAȚII ȘI APARATURĂ

În farmacii soluțiile se prepară în receptură sau în laborator. Aceste încaperi sunt dotate cu
ustensile și aparatură corespunzatoare:

-pahar Berzelius, Erlenmeyer;

-cilindru gradat;

-pipete, baghete;

-pâlnii;

-patentule;

-mensuri;

-lingurițe de inox;

-balanțe.

Toate ustensilele trebui să fie curate înainte de utilizare.

2.1.3. SUBSTANȚE MEDICAMENTOASE

a}Antimicrobiene și antivirale:

Antiseptice: Sărurile coloidale de argint, Fenoseptul, uleiurile volatile, Mentolul, Canforul.

Antibioticele: Streptomicina, Cloranfenicol, Sulfat de Neomicină.

b} Vasoconstrictoare : Nafazolina, Efedrina, Adrenalina.

c}Vasodilatatoare: Papaverina.

d}Antiinflamatoare steroidiene: Hidrocortizon hemisuccinat, Betametazona, Triamcinolon;

13
e} Antihistaminice: Feniramina.

f}Anestezice locale: Lidocaina, Anestezina, Procaina.

g}Vitaminele: liposolubile și hidrosolubile.

h}Substanțe cu acțiune sistemică: Nitroglicerina.

2.1.4. SUBSȚANȚE AUXILIARE

Pentru prepararea picăturilor pentru nas se utilizează urmatorii auxiliari:

2.1.2.1 SOLVENȚI ȘI VEHICULI

Alături de substanțele medicamentoase, vehiculul și solventul prezintă o importanță

deosebită. Alegerea vehicului pentru erine este în funcție de solubilitatea substanței
medicamentoasă și de efectul terapeutic urmărit.

2.1.2.1.1 SOLVENȚII

Alegerea unui solvent corespunzator este dependentă de scopul terapeutic urmărit cât și de
solubilitatea substanței active. Solvenții trebuie să îndeplinească urmatoarele condiții:

-să corespundă exigențelor calitative impuse de F.R.X.

-toleranță bună;

-să fie inerți chimic și farmacologic;

-să asigure stabilitate substanțelor;

-să fie miscibili cu mucusul și să nu influiențeze negativ mișcarea ciliară;

-să fie economic.

Conform F.R.X. pentru prepararea erinelor se pot utiliza soluții apoase, izotonice sau
uleioase.

14
Cei mai utilizați solvenți sunt:

-soluție izotonică de clorură de calciu 0,9%

-soluție glucoză 5%

-uleiuri vegetale neutralizate

-propilenglicolul în concentrație de până la 10% (în amestec cu apa)

2.1.2.1.2 VEHICULE HIDROFILE(apa)

-dizolvă numeroase substanțe și sunt miscibile cu mucusul nazal;

-datorită fluidității se administrează mai usor și permit o cedare rapidă în faringe dar nu asigură
un timp de contact suficient cu mucoasa nazală.

APA DISTILATĂ

Este cel mai utilizat solvent, F.R.X. prevede ca apa distilată să se utilizeze doar patru ore de la
distilare și se obtine cu ajutorul distilatorului. Apa distilată se colectează în vase foarte curate.

Distilarea

Este operația prin care un lichid se transformă în starea de vapori în urma fierberii urmată de
condensare ca urmare a dirijării vaporilor printr-un refrigerent.

Distilarea se utilizează în diferite scopuri; purificarea lichidelor; separarea unui lichid în

părțile componente, în funcție de temperatura de fierbere.

Se pot distila doar lichidele care nu se descompun la fierbere.

COMPONENTELE DISTILATORULUI

Pentru distilare se utilizează un aparat numit distilator.

El este format din urmatoarele părți:

-cazan de distilare;

15
 -refrigerent;

-vas colector.

Distilatoarele utilizate în farmacie: -per lotus( când cazanul și refrigerentul sunt

alăturate);

-per ascensum(când refrigerentul este montat deasupra cazanului de distilare);

-per descensum(când refrigerentul este sub cazanul de distilare).

Distilatoarele utilizate în industrie:

-distilator cu efect simplu;

-distilator cu efect dublu.

ULEIURILE VEGETALE

Uleiul de floarea soarelui

Descriere:

:- se obține prin presarea la rece a semințelor de floarea soarelui;

-conține 85% gliceride, fosfatine, vitamine și lecitină ;

-este un lichid limpede, galben- auriu, vâscos cu miros usor caracteristic.

Pentru prepararea picăturilor pentru nas se utilizează ulei de floarea soarelui neutralizat cu indice
de aciditate 0,2.

2.1.2.2. ADJUVANȚI

Sunt substanțe utilizate cu diferite roluri la prepararea și conservarea picăturilor pentru nas.

Dintre adjuvanți menționăm următorii:

16
2.1.2.2.1 AGENȚI DE MĂRIRE A VÂSCOZITĂȚII

-sunt utilizați cu scop de a prelungi timpul de contact a substanței medicamentoase cu

mucoasa nazală;

Agenții de vâscozitate trebuie să îndeplinească urmatoarele condiții:

-să fie hidrosolubili;

-să fie bine tolerați de mucoasa nazală;

-să nu influiențeze negativ mișcarea ciliară;

-să fie inerți chimic și farmacologic.

Ca agenți de vâscozitate se pot menționa următorii:

-soluție apoasă de metilceluloză în concentrație 1-2%;

-soluție apoasă de gelatină 0,5-1%.

2.1.2.2.2. IZOTONIZANȚI

Ca izotonizanți pentru erine se pot utiliza: glucoza, clorura de sodiu, etc.

Pentru soluțiile utilizate la spălaturile nazale, izotonia este obligatorie.

2.1.2.2.3. AGENȚI DE CORECTARE A PH-ULUI

-pH-ul are un rol important în menținerea sănatații mucoasei nazale, respectiv a mișcării ciliare,
pH-ul secreției nazale diferă și anume:

-în funcție de vârstă este 6,4-6,8 la adulți și 6-6,7 la copii;

-în funcție de diferite stări fiziologice.

F.R.X. prevede pentru picăturile nazale un pH cuprins între 6-7.5

Pentru ajustarea pH-ului se utilizează diferite soluții tampon ca de exemplu:

-soluție tampon fosfat;

17
 -soluție tampon citrat.

2.1.2.3. CONSERVANȚI

2.1.2.3.1.Conservanți antimicrobieni.

Pentru a opri dezvoltarea microorganismelor , pentru formularea picăturilor nazale se pot

utiliza diferite substanțe antimicrobiene.

Cele mai multe picături și spray-uri nazale conțin în formula lor un conservant antimicrobian.

Se utilizează urmatoarele substanțe antimicrobiene:

-clorura de benzalconiu 0,01% la pH=7;

-fenosept 0,025%;

-clorura de cetilpiridiniu 0,002%;

-baratul de fenilmercur 0,025% la pH=7.

2.2. CONDIȚII CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ

La formularea erinelor se va ține seama de următorii factori:

-pH (pentru erine lichide);

-izotonia (pentru erine soluții);

-stabilitatea;

-toleranța și înocuitatea;

-eficacitatea terapeutică.

2.2.1. IZOTONIA

Picăturile pentru nas după administrarea locală vin în contact cu mucusul nazal de aceea
trebuie să prezinte aceeași presiune osmotică, pentru a fi compatibile, bine tolerate, neiritante,
nedureroase și ușor absorbite.

18
Efectul osmotic al unei substanțe depinde de:

-concentrație;

-natura substanței active și a solventului;

-penetrație.

Izotonizarea soluțiilor pentru aplicarea endonazală este necesară mai ales în cazul spălăturilor
nazale.

2.2.2. STABILITATEA

Erinele apoase sunt cele mai puțin stabile forme nazale, substanțele medicamentoase fiind
supuse acțiunii diferiților factori interni sau externi. Principalele degradări sunt date de
hidroliză,oxidare, etc.

În locul apei distilate se poate utiliza uleiul de fioarea soarelui neutralizat.

F.R.X. mentioneaza că se pot asocia și alte substanțe auxiliare: agenți de mărire a

solubilitații, de ajustare a pH-lui, conservanți antimicrobieni potriviți.

Principalul factor care asigură stabilitatea în soluție este pH-ul iar valoarea optimă
prevazută de F.R.X. este 6,0-7.5.

19
 CAPITOLUL III

CARACTERE. CONTROL ȘI CONSERVARE

F.R.X. prevede controlul următorilor parametrii:

-PH-ul picăturilor pentru nas;

-Identificare;

-Masa totală pe recipiemt;

-Dozarea.

3.1. CONDIȚIONAREA

În farmacie, pentru condiționarea primară a erinelor lichide se utilizează recipiente de

sticlă incoloră sau colorată în brun , cu capacitate mică de 0,5-10 ml cu dop picurător.

În industrie se fabrică diferite recipiente pentru formele unidoză si multidoză:

-pentru picăturile unidoză se utilizează recipient de plastomer cu capacitate 0,4-0,5 ml;

-pentru picăturile multidoză se utilizează flacoane de sticlă incoloră sau colorată de capacitate
5-10 ml cu dop picurător ;

-se mai utilizează și flacoane de plastomer care pot fi cu dop picurător sau cu pulverizator.

În industrie, recipientele unidoză și multidoză se ambalează în cutii de carton inscripționate

cu termenul de valabilitate, modul de administrare, etc.

Pacienții care utilizează medicamente sistemice pe calea transnazală trebuie să consulte

permanent medicul.

Pe eticheta picăturilor pentru nas pot fi înscrise urmatoarele mențiuni:

"Numai pentru uz nazal"

20
 'Nu trebuie înghițite"

Pentru preparatele decongestive nazale se specifică :

"De evitat utilizarea prelungită"

"De evitat utilizarea la copii foarte mici fără avizul medicului"

21
 CAPITOLUL IV

EXEMPLE DE PICĂTURI PENTRU NAS

4.1. PICĂTURI OFICINALE ÎN F.R.X.

4.1.1. Rhinoguttae Naphazolini Hydrocloridi 0,1%;

Picăruri pentru nas cu Clorhidrat de Nafazolină 0,1%;

Preparare:

Nafazolini 0,10g

Dinatrii hydrogenophosphas 0,72g

Natrii dihydrogenophosphas(R) 0,22g

Natrii cloridum 0,66g

Solutio phenylhydrargyrii boratis 0,2% 1,00g

Aqua distillata q.a.ad 100g

Substanțele se dizolvă în 80 g apă iar după dizolvare se adaugă soluția de boratfenil mercuric
0,25%, se completează cu apă la 100 g apoi se filtrează și se ambalează în flacoane de culoare
brună prevăzute cu dop picurător, etichetate cu etichetă de uz extern.

Acțiune farmacologică și întrebuințări: vasoconstrictor local.

4.2. PICĂTURI PENTRU NAS NEOFICINALE

1.Solutio Natrii Chloridi Isotonica

Preparare

Natrii chloridum gmma 0,90

Aqua distillata q.s.ad 100g

22
Clorura de sodiu se dizolvă în apă, într-un pahar Erlenmeyer la rece. După dizolvare și filtrare se
ambalează în flacoane cu dop picurător etichetate cu etichetă de uz extern.

2. Rhinoguttae Ephedrini Hydrochloridum 1%

Preparare

Ephedrini hydrochloridum gta 1,00

Solutio natrio chloride isotonica(sol. Vascosa) q.s.ad gta 100

După cântărire, efedrina se pune într-un pahar Erlenmeyer sau alt vas potrivit peste care se
adaugă solventul indicat în prescriptie, agitându-se până la dizolvare. După obținerea soluției
aceasta se ambalează în flacoane de culoare brună cu dop picurător și se etichetează cu etichetă
de uz extern.

Acțiune farmacologică și întrebuintari: vasoconstrictor nazal.

3. Rhinoguttae Argenti Proteinas 1%

Preparare

Argentum proteinas gta 1

Aqua distillata q.s.ad 100g

Protargolul se adaugă” per descensum “peste cantitatea de apă prevazută în prescripție lasându-
se 24 de ore pentru dizolvare. După dizolvare soluția coloidală obținută se ambalează în flacoane
cu dop picurător și se etichetează cu etichetă de uz eztern.

Acțiune farmacologică și întrebuințări: antiseptic.

4..Rhinoguttae Argenti Coloidale 1%

Preparare

Argentum colloidale gta 1,00

Aqua distillata q.s ad 100g

23
Colargolul se adaugă “per descensum” peste cantitatea de apă prevazută în prescripție lasându-se
24 de ore pentru dizolvare. După dizolvare soluția coloidală obținută se ambalează în flacon cu
dop picurător, etichetate cu etichetă de uz extern.

Acțiune farmacologică și întrebuințări: antiseptic.

5. Rhinoguttae Ephedrini Hydrochloridum 0,5%

Preparare

Efedrini hidrochloridum gta 1,00

Solutio natrio chloride isotonica q.s.ad 100g

După cântărire, efedrina se pune într-un pahar Erlenmeyer peste care se adaugă apa distilată
agitându-se până la dizolvare. După obținerea soluției, aceasta se ambalează în flacoane de
culoare brună cu dop picurător și se etichetează cu etichetă de uz extern.

Acțiune farmacologică și întrebuințări: vasoconstrictor local.

24
1. BIXTONIM picături nazale, soluție 10 ml

Contine: Clorhidrat de Efedrină, Hidrocortizon, Clorhidrat de Nafazolină.

Grupa farmaceutica: preparate nazale, decongestionante nazale de uz topic.

Indicații:- rinite acute si subacute, rinite alergice, edem postoperator al mucoasei nazale;

Contraindicat:- hipersensibilitate la clorhidrat de efedrină, hidrocortizon, clorhidrat de nafazolină

sau la oricare dintre excipienți, risc în glaucom cu unghi închis.

Mod de administrare:

Adulți: 2-3 picături în ambele nărine de 3-4 ori pe zi;

Copii peste 3 ani, 1-2 picături în ambele narine de 3-4 ori pe zi.

Figura Nr 1 Bixtonim

25
2. VIBROCIL picături nazale, soluție /spray nazal,soluție /gel nazal.

Substanta activă: Fenilefrina și Maleat de Dimentiden.

Clasa ATC: Aparat respirator, preparate nazale și alte preparate de uz topic.

Acțiune: pentru ameliorarea congestiei nazale.

Acțiune terapeutică: decongestionant nazal antihistaminic;

Format: Picături nazale, soluție spray nazal, soluție /gel nazal.

Contraindicat: sensibilitate la oricare dintre componenții săi; în rinită atrofică.

Sarcină și alaptare: nu este recomandată utilizarea Vibrocil.

Figura Nr 2 Vibrocil

26
3. BIOFLU NAZAL 2,5 mg /ml picături nazale, soluție ;

Indicații:- pentru decongestionarea mucoasei nazale în cazul răcelii, rinitei vasomotorii, rinitei
alergice si sinuzitei asociate;

- indicat adulților, adolescenților și copii peste 6 ani.

Contraindicat:- hipersensibilitate la oricare dintre componente; rinită sicca; glaucom cu unghi

închis.

Mod de administrare:1-2 picături de 3 ori pe zi în fiecare narină.

FIGURA Nr 3 Bioflu nazal

27
4. SER EFEDRINAT 0,5%/1% picături nazale, soluție

Substanța activă: Clorhidrat de Efedrină.

Clasa ATC: aparat respirator; preparate nazale; decongestionante și alte preparate de uz topic.

Indicații: -rinită și sinuzită acută;

-rinită vasomotorie;

-edeme apărute în urma intervențiilor chirurgicale endonazale;

Actiune terapeutică decongestionant nazal de uz topic.

Contraindicat:-hipersensibilitate la clorhidrat de efedrină și la oricare dintre excipienți;

-rinită atrophică;

-glaucom cu unghi închis;

-copii sub 12 ani.

Atenționări speciale: se recomandă prudență la pacienții cu hipertensiune arterială, afecțiuni

cardiace, hipertiroidie.

Figura Nr 4 Ser efedrinat

28
5. NASIVIN 0,5 mg/ml, picaturi nazale, soluție

Substanța activă: Clorhidrat de Oximetazolină;

Clasa ATC: aparat respirator, preparate nazale, decongestionante și alte preparate nazale de uz
topic.

Acțiune: rinite, sinuzite.

Format: picături nazale, soluție.

Reacții adverse: -halucinații;

-stare de neliniște;

-tulburari ale somnului;

Contraindicații: -rinita atrofică;

- glaucom cu unghi închis;

-boli cardiovasculare organice severe;

- boli renale.

Figura Nr 5 Nasivin

29
6. SEPTANAZAL 1mg/50mg/ml/spray nazal, soluție

Septanazal spray nazal conține: Clorhidrat de Xilometazolină și Dexpantenol.

Este utilizat pentru :-decongestionarea mucoasei din inflamațiile nazale (rinite) și pentru
vindecarea leziunilor mucoasei;

-pentru ameliorarea inflamației nonalergice a mucoasei nazale (din rinita vasomotorie);

-pentru tratamentul respirației nazale afectate dupa chirurgia nazală;

Poate fi utilizat la copii și adolescenți cu varsta peste 6 ani.

Contraindicații

-sensibilitate la clorhidrat de xilometazolină, dexpantelon sau la oricare dintre componente ale

acestui medicament.

Reacții adverse :-reacții de hipersensibilitate cum sunt : umflare a pielii și mucoaselor, erupții
trecatoare a pielii, palpitații, agitație, tulburări de somn, tulburări ale ritmului inimii

Figura Nr 6 SeptaNazal

30
7. NASONEX spray nazal.

Substanța activă: Furoat de Mometazonă.

Indicații: Nasonex spray nazal soluție apoasă este indicat în tratamentul simptomelor din rinita
alergică sezonieră și perenă, la adulți, adolescenți și copii cu varsta de peste 6 ani

-ca tratament profilactic la pacienții cu forme clinice moderate și severe de rinită alergică;

-indicat în tratamentul adjuvant la antibiotice în episoade acute de sinuzită la adulți și adolescenți

cu varsta de peste 12 ani

Reacții adverse

-epistaxisuri; faringite; senzații de arsură și iritație nazală care sunt adesea observate la
administrarea corticosteroizilor topici nazali.

Contraindicații

-hipersensibilitate la unul din componentele sale contraindică utilizarea lui;

-nu trebuie utilizat în cazul prezenței unor infecții netratate la nivelul mucoasei nazale.

Figura Nr 7 Nasonex

31
8. QUIXX BABY spray nazal 10 ml

Quixx baby, spray este o soluție naturală, izotonică care conține apă din Oceanul Atlantic, cu
minerale și oligoelemente valoroase.Concentrația din Quixx baby este adaptată la nivelurile
naturale ale organismului.

Este indicat pentru:-îngrijirea, curățarea și hidratarea zilnică, pe cale naturală a căilor nazale;

-pentru a ajuta la eliminarea mucusului în cazul unui nas înfundat;

- calmarea mucoasei nazale uscate, iritate sau inflamate;

-tratamentul de susținere în cazul nasului înfundat al rinitei provocată de raceală sau gripă.

Quixx baby oferă urmatoarele avantaje:

-conține numai ingredient naturale, nu conține conservanți, sigur în utilizarea pe termen lung.

Quixx baby poate fi utilizat din prima zi de viață la nou nascuți, sugari, copii și adulți inclusiv la
femei gravide sau care alaptează.

Figura Nr 8 Quixx Baby

32
9. OLYNTH 0,5 mg/10ml Spray nazal pentru copii între 2 și 12 ani;

Substanta activă: Clorhidrat de Xilometazolină 0,5mg/ml de soluție.

Indicații: ajută la reducerea congestiei mucoasei nazale, reducând imflamația membranei

mucoasei (mucoasa nazală).

Medicamentul este utilizat pentru tratamentul de scurtă durată al congestiei nazale însoțite de
secreții nazale asociate cu raceală sau sinuzită.

Contraindicații:

-hipersensibilitate la xilometazolină sau la oricare dintre componenții produsului;

-glaucom cu unghi închis;

-rinită cronică.

Figura Nr 9 Olynth

33
10 . RINONEF-T 10 ml/picături nazale, soluție

Substanța activă: Clorhidrat de Efedrină, Sulfat de Neomicină.

Indicții:

-rinite acute si cornice;

-rinite alergice;

-edeme în urma intervențiilor chirurgicale.

Contraindicații:

-hipersensibilitate la oricare dintre componentele medicamentului;

-risc de glaucom prin închiderea unghiului;

-copii sub 12 ani.

Reacții adverse:

-iritație locală a mucoasei nazale;

-în caz de administrare prelungită si doze mari cefalee, insomnie.

Figura Nr 10 Rinonef-t

34
11 . RHINOIL 10 ml/ picături nazale

Substanțe active : Vitamina A Palmitat, Ulei de Anason,Ulei de mentă, Canfor.

Indicații : -tratamentul rinitelor si rino-faringitelor acute și cornice;

-sinuzite;

-edem postoperator al mucoasei nazale.

Contraindicații : -hipersensibilitate la oricare dintre component;

-copii cu vârstă sub 7 ani;

-astm bronșic;

Reacții adverse : iritații locale.

Figura Nr 11 Rhinoil

35
12 . RINOTISOL picături nazale

Substanța activă: Propolis

Indicații : -favorizarea vindecării mucoasei nazale, ca urmare a intervențiilor chirurgicale;

-susținerea mucoasei nazale în diferite afectiuni (rinită atrofică);

-creșterea imunității locale.

Utilizare : -copii 1-3 ani : 1 picătură în fiecare nară de 2 ori pe zi, 10 zile;

-copii peste 3 ani : 1-2 picături în fiecare nară de 3 ori/zi, timp de 10 zile;

-adulți : 2-3 picături în fiecare nară de 3-4 ori/zi, timp de 10 zile.

Figura Nr 12 Rinotisol

36
13 AFRIN 0,5 mg/ml sprai nazal, soluție

Substanța activă: Clorhidrat de Oximetazolină

Indicații :

-ameliorarea simptomelor de congestie nazală cauzată de rinita alergică, sinuziră și răceală.

Contraindicații :

-hipersensibilitate la oricare dintre componentele acestui medicament;

-glaucom cu unghi închis;

-inflamație a pielii și a mucoasei nazal și cruste.

Reacții adverse :

-strănut;

-uscăciune sau iritare la nivelul nasului, gurii si gâtului;

-anxietate.

Figura Nr 13 Afrin

37
14. QUIXX SOFT

Indicații: -pentru igiena de zi cu zi și curățarea nasului;

-ameliorează senzația de uscare în tratamentul rinitei și sinuzitei;

-concentrația de sare din compoziția sa este ajustată la concentrația de sare a mucoasei

nazale;

-extractul de aloe vera crește hidratarea și calmează mucoasa nazală iritată.

Compoziție : - concentrație de sare 0,9%;

-apă naturală din Oceanul Atlantic, oligoelemente și extract de Aloe Vera.

Mod de utilizare : -sugari (peste 6 luni) și a copiilor de până la 5 ani 1doză în fiecare nară de 4

ori pe zi;

-copii peste 6 ani și adulți 1-3 doze în fiecare nară de câteva ori pe zi.

Figura Nr 14 Quixx Soft

38
 CAPITOLUL V

CONCLUZIA

O mare parte a medicamentelor sunt destinate să acționeze local, pe suprafața mucoasei

nazale, împotriva infecțiilor microbiene , astfel pentru formularea preparatelor nazale se va

ține seama de mijloacele naturale de apărare a căilor respiratorii aeriene.

Mucoasa nazala este bogat vascularizată și penetrarea transnazală a substanței

medicamentoase este parțial influiențată de fluxul sanguin din această regiune.

Biodisponibilitatea formelor farmaceutice nazale poate fi modificată de diferite acțiuni:

-rinite virale, rinite alergice și cronice, răceli, sinuzite, polipi, deviație de sept, substanțe
chimice, s.a.

Oricare ar fi rezultatul acestor stări patologice ele reprezintă un obstacol pentru o terapie
transnazală regulată. De asemenea aceste afecțiuni ating un mare număr de pacienți, fiind
transmisibile.

Formele farmaceutice administrate necesită proprietați care să asigure o bună tolerantă

locală și în unele cazuri o crestere a timpului de contact la nivelul foselor nazale.

O mare importanță în realizarea efectului terapeutic local o prezintă administrarea corectă

adică modul de administrare.

În cea mai mare parte, administrarea medicamentelor pe cale endonazală este destinată
unei acțiuni locale, în tratamentul diferitelor afecțiuni. Medicamentul administrat direct pe
mucoasa nazală înainte de a-și exercita efectul terapeutic( local sau sistemic) va afecta zona
nazala.

Perturbațiile, rezultatele unui efect topic al medicamentului, pot modifica sau impiedica
buna funcționare fiziologică a foselor nazale și prezintă astfel consecințe negative pentru
calitatea pacientului.

39
5.1. PICĂRURI PENTRU NAS UTILIZATE ÎN FARMACII

5.1.1.RINONEF-T 10 ml/picături nazale, soluție;

Substanta activă: clorhidrat de efedrină, sulfat de neomicină.

5.1.2. RHINOIL 10 ml/picături nazale

Substanța activă: vitamina A palmitat, ulei de anason, ulei de eucalipt, ulei de mentă, canfor.
5.1.3. VIBROCIL 2,5 mg/0,25 mg/ml picături nazale, soluție
Substanta activă: Fenilefrina, maleat de dimetiden.
5.1.4. QUIXX baby 10 ml /picături nazale;
Apă de mare naturală pentru îngrijirea și igiena nazală a copiilor încă din primele zile de viață.
5.1.5.OTRINASE 0,05% picături nazale, soluție (pentru sugari și copii cu varsta de pană la 6
ani)
5.1.6. OTRINASE 0,1% spray nazal, soluție (pentru copii cu varsta de peste 6 ani si adulți)
5.1.7. BIXTONIM picături nazale, soluție 10 ml ;
Substante active: Clorhidrat de efedrină;
Hidrocortizon
Clorhidrat de nafazolină.

40
 CAPITOLUL VI

BIBLIOGRAFIE

1. Farmacopeea Romana, ediția a X a Editura Medicală , București 2000

2. D.Dobrescu, Memomed, Editura Universitară, 2017

3. Elena Huțanu, I. Huțanu, Manual de biologie pentru clasa a XI a , Editura Didactică și

Pedagogică, București, 2008

4. Cornelia Fiica, îndreptar practic pentru prepararea medicamentelor, 1983.

5. Grecu I.,Popovici V: Substanțe auxiliare farmaceutice, Editura Facla, Timișoara, 1988.

6. Leucuța S. Tehnologia formelor farmaceutice, Editura Dacea Cluj-Napoca, 1995.

7. Popovici Adriana și Ban Ioan, Tehnologia farmaceutica, Editura Tipour Targu-Mureș, 2004.

8. Popovici Adriana, Iolanda Csegedi, Papp I.,Rogosca Maria, Veronica Pop: îndrumător pentru
lucrări practice. Litografia IMF Targu-Mures, 1981.

9. Popovici I.,Lupuleasa D.,Tehnologia Farmaceutică, vol. I.,Editura Polirom, Iași, 1997.Sipos

10. Emese, Ciurba Adriana, Tehnologia farmaceutică pentru Asistenți de farmacie, 2003.

41