Tulburarea de personalitate dependentă

Istoric

• Descrieri timpurii peiorative - psihiatria sec XIX - bleg, influențabil, degenerat

• Nu a fost diagnosticată în primele sisteme de clasificare

• DSM I - subtipul pasiv-dependent al personalității pasiv-agresive, caracterizat prin
atașament inadecvat

• DSM II - omisă complet - cea mai apropiată -tulburarea de personalitate necorespunzătoare

 Istoric

• DSM III - TP dependentă - după descrierile lui Millon (cunoscută inițial ca personalitatea
submisivă Millon - încercarea de a obține plăcere și evitarea durerii, așteptând pasiv
susținerea din partea celorlalți)

• Baker&Capron, 1996 - medii familiale care nu încurajează independența, nivel ridicat de

cotrol, lipsa coeziunii
 Istoric

• West & Sheldon 1988 - conceptualizare ca tulburare de atașament descrisă de Bowlby

• pattern de atașament anxios ca urmare a nesiguranței față de disponibilitatea și

încrederea în figura atașamentului

• devin exagerat de dependenți de figurile de atașament și trăiesc permanent cu teama

că vor pierde această persoană
 Criterii DSM 5

O necesitate excesivă și pervasivă de a fi tutelat, care duce la un comportament submisiv și

adeziv și la frica de separare, care începe precoce în perioada adultă și este prezent într-o
varietate de contexte, în 5 sau mai multe din următoarele:
 Criterii DSM 5

1. are dificultăți în a lua decizii comune fără o cantitate excesivă de sfaturi și reasigurări din partea
altora

2. necesită ca alții să-și asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieții lui

3. are dificultăți în a-și exprima dezacordul față de alții din cauza fricii de a nu pierde suportul sau
aprobarea
4. are dificultăți în a iniția proiecte ori a face ceva singur din cauza lipsei de încredere în judecata sau
capacitățile sale, mai curând decât din cauza lipsei de motivație sau energie
 Criterii DSM 5

5. merge foarte departe în a obține solicitudine și suport de la alții, până la a se oferi voluntar să facă
lucruri neplăcute
6. se simte incomodat sau lipsit de ajutor când rămâne singur din cauza fricii exagerate de a nu fi în
stare să aibă grijă de sine
7. caută urgent altă relație drept sursă de solicitudine și suport când o relație strânsă se termină
8. este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lăsat să aibă grijă de sine
 Comorbidități

• Depresie majoră - Reich & Noyes (1987) - 54% întrunesc criteriile pentru TPD

• se bazează excesiv pe protecția altora și se simt neajutorați în fața unui posibil abandon
• trăsături comune: lipsa de inițiativă, sentimente de neajutorare, dificultăți în luarea deciziilor

• tendința de a asocia fericirea cu comportamentul celorlalți

• nivel scăzut de încredere în propriile abilități
 Comorbidități

• Anxietate - 40% întrunesc criteriile pentru TPD

• anxietate, îndoială de sine, nesiguranță socială

• Afecțiuni somatice - beneficii secundare - mai sigur că primesc atenție, atașament

• TP evitantă, borderline și histrionică

• Bornstein, 1996 - rata femeilor este mult mai

mare
 Diagnostic diferențial

TP evitantă

hipersensibilitate la critică, sentimente de inadecvare, neovia de reasigurare, afecțiune și dorință de

atașament

• evitant - nu cere pentru că se teme că nu va obține

• dependent - se bazează pe ceilalți fără rezerve

vor să facă pe plac altora

• evitant - din teama de a nu fi criticat și respins

• dependent - din dorința de a nu fi singur

 Diagnostic diferențial

TP histrionic - nevoia de atenție, aprobare

• histrionic - superficial, egocentric, seductiv • dependent - pasiv, docil, submisiv, retras
TP borderline - frica de abandon

• border - furios, revendicativ sau vid emoțional; relații instabile

• dependent -conciliant sau caută urgent altă relație

Agorafobia - nevoia de a fi cu cineva de teama unui AP

• poate exista un diagnostic adițional
 Profil cognitiv

Imaginea de sine: salb, neajutorat, incompetent

Imaginea despre ceilalți: protectivi, suportivi, competenți

Convingeri

•principale: “sunt complet neajutorat”

•condiționale: “pot funcționa doar dacă am alături pe cineva puternic”, “am nevoie de oameni ca să
supraviețuiesc și să fiu fericit”
•instrumentale: “nu-ți supăra protectorul”, fii servil pentru a-l ține lângă tine”
 Profil cognitiv

Amenințări: respingere sau abandon

Strategii: cultivă relații personale bazate pe dependență

•supradezvoltate • caută ajutor
• atașament exagerat •subdezvoltate
• autonomie •
mobilitate
 Profil cognitiv

Afecte

• anxietate - teama de a nu tulbura relația; anxietate puternică dacă li se pare că relația e pusă la încercare

• depresie - dacă figura de care depind este distantă

• mulțumire, euforie - când sunt împlinite dorințele de

dependență
 Profil cognitiv

• Nevoia disperată de afecțiune, afiliere și acceptare

• Încredere slabă în sine, nevoie accentuată de încurajare

• Fac efoturi să fie în preajma altora, se simt excesiv de rău când sunt singuri

• Se simt disperați sau neajutorați când sunt dezaprobați sau când li se distanțează relația
• Teama de a nu fi abandonați

60
• Tendință de subordonare, fac orice pentru a obține simpatia
 Profil cognitiv

• Lipsiți de încredere în sine, se subapreciază

• Preiau sugestiile altora și sunt de acord chiar și când sunt convinși că celălalt greșește
• Depresia și anxietatea sunt frecvente - teama de separare - poate merge până la inensitatea unor
atacuri de panică

• Pot dezvolta fobii, panică, agorafobie - obțin grija și protecția celorlalți

 Evaluare

• Indicatori - slabă încredere în sine, nevoie accentuată de acceptare și încurajare

• Evaluare

• istoricul relațiilor, în special reacția la încheierea acestora

• modul în care ia deciziile cotidiene și pe cele majore
• ce simte când trebuie să rămâna singur perioade mai îndelungate
• cum se comportă când este în dezacord cu cineva
 Evaluare

• Schemele de neajutorare sunt egosintonice și pot fi atât de “naturale” încât terapeutul se poate simți tentat
să-l “salveze”, să facă mai mult decât pentru alți pacienți

• Poate fi ambivalent în privința schimbării - deși neajutorarea este resimțită neplăcut, ea oferă forță și
stabilitate (avantaje secundare)

• Acceptă cu ușurință un rol inferior - semnalizeză supunerea și atașamentul

 Conceptualizare

Două asumpții fundamentale:

• neajutorați, incapabili să se descurce singuri

• au nevoie de cineva care să-i protejeze

Merită orice sacrficiu pentru a obține tutela cuiva:

• nu deprind abilități de autonomie - rezolvarea problemelor, asertivitate, luarea deciziilor

• se tem că dacă vor deveni mai independeți, vor fi abandonați
• face orice să-l mulțumească pe celălalt
 Conceptualizare

• e dificil să găsească pe cineva dispus să-i satisfacă neajutorarea

• disperare dacă relația se încheie, caută urgent pe altcineva
Convingeri fundamentale:

• “Nu pot supraviețui fără cineva”, “Dacă m-ar părăsi aș fi distrus”

• gândire dihotomică: fie sunt complet nejutorați, fie sunt absolut independenți și singuri
• catastrofizarea: pierderea relației - complet distruși
 Abordare terapeutică

Dilemă terapeutică - par înșelător de simplu de tratat

• complianță extremă din dorința de a face pe plac terapeutului

• adoptă un rol pasiv în terapie și evită asumarea autonomiei - teama că prin terapie vor ajunge la
independență și, prin urmare, la izolare

• dependență de terapie și terapeut

Nu identifică dependența ca fiind problematică

 Abordare terapeutică

Obiectivul terapiei -

• capacitatea de a acționa independent, rămânând capabil să dezvolte relații apropiate și intime

• abilități de autocontrol, evaluare și validare

Formularea detaliată a cazului

Planificarea strategică a intervențiilor

• tratament centrat pe schemele disfuncționale, nu pe reducerea simptomelor

 Abordare terapeutică

Descoperire ghidată, dialog socratic

• încurajat să găsească singur soluții

• dezvoltarea capacitatății de a înțelege singuri semnificații, modul în care gândurile sunt corelate cu emoțiile
(au tendința de a cere și de a se baza excesiv pe sfaturi și explicații)
 Abordare terapeutică

• Clientul trebuie încurajat să facă sugestii despre cum ar vrea să se desfășoare ședința - părăsirea
rolului pasiv și implicare activă în tratament

• Stabilirea de obiective specifice, clare și măsurarea progreselor

• erodarea asumpției că este neajutorat
 Abordare terapeutică

• Mulți au toate abilitățile de funcționare autonomă, dar nu au încredere în ele, sau se tem că dacă le
exercită vor pierde protecția
• Posibil să fie deficitare asertivitatea, luarea deciziilor și interacțiuna socială
• teama de abandon dacă va deveni mai asertiv
• reacția negativă a celorlalți la comportamentul asertiv
• Pot exista apropiați care întăreasc în mod activ dependența - uneori necesară intervenția de cuplu sau
familie
 Abordare terapeutică

Elemente care țin de terapeut

•Monitorizarea gândurilor și sentimentelor față de client - riscul de a adopta viziunea clientului despre
propria neputință
•Limitele relației terapeutice - pot crede că s-au îndrăgostit de terapeut (de fapt, se atașează de încă o persoană
pe care o percep posibil protectivă)

71
 Menținerea progreselor

Încheierea terapiei - amenințătoare - se teme că nu va putea funcționa

• experiment comportamental: rărirea ședințelor și observarea efectelor

• acordarea controlului în ce privește frecvența ședințelor
• propunerea unor ședințe periodice de stimulare, sau când simte nevoia
 Menținerea progreselor

Obiective comportamentale și monitorizarea lor

•autonomie, exprimarea opiniilor, comportamentul asertiv

Plan de abordare a temerii principale, pierderea unei relații semnificative

•principiu general: suferința este firească, dar nu îl va doborî

Consultarea periodică a jurnalelor cu convingeri funcționale