ENCICLOPEDIE COMPLETA DE MEDICINA SI INVESTIGATIE CLINI -

, ,

Apare in fieca re I"!'!::- 6,90 LEI/19,90

NR.

ISS\[ 1791-6011

07

• EXTRACTIA MAsELELOR DE MINTE:

Urmarirea operatiei pas eu pas

ARTRITA REUMATOIDA: Tratamentul aeestei afectiuni dureroase a articulatiilor

, ,

• INIMA: Muschiul inimii pornpeaza sangele prin organism, de-a lungul intregii noastre vieti.

VASECTOMIA ~I REVERSIA EI: Folosirea chirurgiei pentru contraceptie

• RADIOGRAFIA CU SUBSTANTA DE CONTRAST: Cum se administreaza bariul ~i ce probleme se pot diagnostica astfel

oeAGOSTINI

In teriorul

CORPULUI UMAN

NuMARUL 7 - CUPRINS

U GENI",,_.E ...I

PROCEDURI iN URGENTA: lndepartaree corpilor straini din ochl

Persona Lui medical a re de rezolvat frecvent problema pacle nli Lor care au ceva Tn ochi, Aceasta pag i na arata tehn leila ~i ustensilale folosite In tratarnent.

De Theo Welch

c

CHIRURGIE ORAL.A. $1 MAXILOFACIALA: Extr actla rnaselelor de minle

Al Ire ilea rnola r, c unoscut ~i ca rnasea ua de minte, ests ultirnul, dinlre dintii perrnanenti, care srupe,

de obicei la slar~itul adclescentei sau In jurul varstei de 20 de ani. Da ea se dezvoUa anorrna I este necesara sxtractia ch i rurgicala. DeJohn Cann m

ANESTEZIA Cum Iunctloneaza

U nul d i ntre ee Ie mai revolutionare proqrese In

ch irurgie a fast posi bil pri n dezvolta rea tehn ieilor mode rne de an estezie. An estezicele sunt folosite In nenumarars proceduri medicale ~i chirurgicale .. dar cum actioneaza ele In organism pentru a ccntrola durerea?

De Cha rle 5 Dea kin

MEDICINA REPRODUCERlI SISTEMUL REPRODUCATOR MASCULlN, Vasectomia ~i reversla ei

C ontrar credi nlei pop ulare, vasectornia - operatla de prevenire a ejacu La,rii' spe r malozo izi lor - poate Ii anulatil ch.irurgical. Aceastil seqi une i nvestigh eazil eels doua opera!ii, U rmarind ~anse Ie de succes,

De Jonathan Ramsay

Con!inutul acestel pub.licalii este deanna! exeluslv Informiirll generaJe ,I nu lnlooule"e materiale de deeumentere medlcala sau alte publica,ii asemiinatoare. Conllnul.ul acestet publlcalll nu trebuie Ioloslt in scop diagnostic sau de tratament al unei alec!iuni medicale. Penlru orice problemi de sanitate trebule sa va adresati Intotdeauna

medioului dumneavoastri de famt"lie. Autorii sau ed Itori i aceste I pu b IIca!:ii n u pol fi 1m pllca!1 ea responsabili in cazul vreunei daune sau afeolluni aparute la 0 persoani care aclloneazi sal! se ab!ine dela 0 anum Ita actlune oa urmare a inlOu,irii inform~iilor exlstente in aceasta publicalie.

!MAGISTICA

RADIO LOG IE-CONTRAST: lnforrnatil generale lnvsstiqatie rad iologidi cu su bsta nle de contra st

este una dintre cele mal com un e pentru dlaqnostlcut difsritelor atectiuni. Esta 0 tehnica prin care organele interne, in special sistsmu I diqestiv, pot f exa minate, De .Jonatha n Spratt

RADlOLOGIE-CONTRAST, Radlografia ell Inge511e de bariu

Prin adrninlstrarea pe cs Ie or al~ a unel soluti i

de su lfat de bsriu paclentltor, radio logii pot s~ vlzus lizeze structu ri care nu 5U nt vizibi le· folosi nd radiog ralia n orrnala. 0 e Jonathan Spratt

CUM BATE INIMA

Ch iar daca poate fi doa r de dime nsiu nea purn nului, inima este crpanu I ca re lucr eaza eel rna i greu.

o inima sa n1itoasa bate de aoroxtrnatlv 2,5 milia rde de ori pe durata vieli i, porn pand echivalentut a peste 200 de m i lioane de litri de siinge Tn interi oru l

orga nismului. De Lisa White

ETAJ~ELE::::VJ£I",",II ...

LUNA A PATRA

Conti nusndu-si dezvoltaree rapi di3, fatuL poats

Ii arum rscunoscut ca fiind u man, svand organ ele ~ i rnernbrele dezvcltate: Este incep utul

cetu i de-a I do ilea trime stru de sarcina

~i mama Incepe sa sirnta acurn rniscarite fMului, pentru p rima data,

De Ricki Ostroy

INDEXUL BOLlLOR; - ARTRITA REUMATOJDA. DE TREVOR SILVER

EDITOR CONSULTANT

Profesor Peter Abrahams MB, BS, FRCS(Ed), FRCR

Protesorul Abrahams este specialist

in anatomie cllnlc8, t1J(Jmbru in K/gezi Intemational School of Medicine, Tn cadrul Ptogramului /nfemaronai de Medicine

din Cambridge, speclailst in medlclna generoIil, Membw a/ Colegiului GirtOll, (;ambridge, axaminalor fa Golegiul Regal 81 Chiwrgi/or din Edinburgh, A scris c§leva lucre!i de re/erin/a in anatomle,

Thoodor Woloh MB. as, FRCS

DI Welch pred§. de §aPle .,,1 chlllltgia. in _da. A losl Nmp de 18 ani OOIlsu/lanl aJ DepaJfamenluiui Urgante jI AocidMlo Ii. Spft>JullMIrwiek Pllf~, H"""w In pm:.,,; pre<2 _tomle cllnlcil IliCMl/Jlidg ..

Rloki O.trov

RJckI Ostrov. de OJ1'gine americMa. stabilitll In Mamr Srilallie,. a pJlbiloalluGIM mwicale §i da siillMafe limp de paste 10 /iIl1. A sC/is WI ntlJl7h ds cStIi f/' ooIaOOi'alla num"oos" pllblioajii.

COLABORATORI

Joh" Can"i! MB as BOS LJ1CP MFtCS FOSRCS DI ~ =U/!IiJl/ In "Magis oro/<l ~I ~ciaJa, •• elival limp de 15 an! Ja InsriW/uJ de ChIIIlrgia DenIMl. Ja &lSlmarl Osnlal HospilaJ. In f8851n Colegfuf Regel.1 GhirI1Ig/lOJ.

Trevor SlIv., MB, BS, OA, FRCGP

Dr. Siivllf _ r$(Iic gansra/iSl. ~r, pro/esOJ de """"'" fa DepaImmenl11i de MedIcirrii GetI<lrnf.l .1 $0<!Iii d. MWioina de kl SpiWM St Geo~ din Ltmdra. A scris de$pre reumali:>logia fl a prodat rJespre acef~f fllCfU.

Ch.~ •• Deakin MA. MB .Bohir MRCP FACA

Dr D€aI<in esIe merlic "P""fall./ an&tIezis~ Ie SoolhllaJllploo GMeiaI Hospital, Esle preoClrpalm speai8J de Ier8pilJ interuJV;e, Yaum. ~ mantvre de resusCJ1a.e.

Jonathan Ramsoy MS FACS (Urol) FEBU

DI R~_ U/OJCg COfflUilaot kl /ftunmmmil/j Hospllal Trus (Chafiilg Cross Hl>SpitaO Esle sp~ializal trat8m.,,;uI inlMilitiijii iii b.ibafi §i. cokutOOr r"""li,

DErek Coffm.n MBCH, fRCGP

Dr. Collman asia medic ~nl1Jalis(, " scris lOMe mull pefJUiI dNerse pub/iwl/i de mIK1iom gsneraJJ, •

fool 008uto/ al ,,"lONa Wuri. A ectirmt ell i"",~1<r1:8 de non",l1n Sec!!" de GrMIroMlerologle a SpiW/uIuI St Moty, din Lon<h

JonalhaJ1 0 Sp,att M B Bch it MA fl'lCS IEngl FRCS (GI3.g)

Dr SproJt ""Ia Ufl .xp<lrimellt.i di<lgna,lioioIr, ~fr..t1n ro<iicfogl9, Ie Ni'WCaSlls GenMI HOspital, din Newc .. ~ .. upon- T)'fle,

BlbJlorafl

Nu raftl~ bibIiorafluriifi speciilk in care puleli colee//ona serla Interlorul Corpului Uman!. BibiioroIturile SIifII dlsponlblle la chlO§curlle dB ziatB fa prefU/ dB 9,99 LEI145MDL DeAgosllnl

va anunta daleJe de pubiiOOfe a biblloraffurllor in seria de revisfe.

Li.sa While esc

DupJ c" a mum ani a illo"" 1I1slsl&/lluJ merliwl. dill! While eSIe' ,cum aular allJll'" tumi" me<fioa/e ~i de _Ja in dOJl1&lli<J.

EDlllEWT~~

EOlTURA~ o~ ~"" ... -~~~_ l;'Ol"VOR: Petros Kapnistcs MANAGER E:CONOM I C; f"otis Foti:r..

MANAGER DE REDACTlE'1 PRODUC"j1'" r~ ."'_-=<. ...

ADRiESA: vu I leqmenls 4'-46., 1066 73 Al.ena MAR'KErINS t-tAr-fAGE"R: Mich::tLis Houteoukcs PRODUCT MANAG E:R: Naslta Kortesa

COOR DO NATO R OE PROOUCTI E: Caroli na POIJ lidcu MAMA!) ER DIStftlPUTI E:, e,; So,,"

MAMAG ER lOOIS TI eli ~I OPERA Til, Dimitri' P."t, lidi. COOR DONATO Fi! l.O(l1 50 TI tAo $1 O~~Fi!.A Tlil A:rI\Dni~ Llou mi~

AIlAP1ARt PENTRU LIM SA ROMANA, l,V,,, y U ne SRl TIPARIRE SllEGARE, Niki Ekdotiki

D I R E.CTO~ DE PRODUCT II;: TI pQG !;:AF"I E: $tE!lios Hrltsotekls OTP, Rt.;v

I MPOFtTA TOR: Me(!jii! Se-rvice Z~ada S_R. L Country "'1.~na9e-r: Maria na Mih:a~J.an M.ark.etl ng Mti Mlgil'r: Adi MI EkJiic~ Redactor: uilbri"ta Mu n teen

CDnsultant de spsdiHitafe: Oi_ Simona Nancveanu Olilrltllu·tion Managel": [Ian rcrdeche

AD Ii: E5.A: str-, Louts Pasteur nr _ :3S, et. 1 , CI p_5. sector 6. BI.JCll~~tI, Romilinia

OISTR'BUITOR: Hip.a~l)n S ,A.

© 2009 for D'iO'Ago-stini Hallas © 1 ?9S Mi<!:lsumrner- :Books L.td>

ISSN lHl-bOll

Pr@~ul numerelor

P",!ul primulu i num~" 2.90 LE 1/9,90 M D L

Pre~ul ce lui de-at dollaa IlIJ mar ~i a L tu tu ror cetorla lte nurnere 6.90 LElf19,90 MDl

Dre pl,";;lo tu turor texteler se a f~ sub co pyright. Esle i n terzis~ Fe p rod u cerea, stcca rea, t rsns mite-rea 50S! u

uti li zarca co m ercia La til m at@ri;al@lor, su b orice form~, f~ ra aco ,dul scri s a I ed i to ,u tu i" Ed; toru L i~i reze N', d replul d. a schimba ordinea publicarii sublectelor say Inlccuirealor.

Credile Fe to,

Copert..a 1: C!jni eat Radiology Dept Sallabu ry District Hosplt.VSPL. Derek B romhe 11/0 SF, 3/3fF, John C, Ita n/Sho" (, Dr. P ~.,a"iISPL; 3tJ/S, .Jonn C.ll.n/Sno"t. NMSB. Rob T.lbo~ 23f2fF, Prof Joh n Con niff; 23/2/5, Prof John C. nn ift, 23/3/F, Pc<' John Cannilf, 23/3/5, Pro I John Con ni If; 37/2/F, HaW. YOU"'> SPL, Jo~n 6reim/SPL: 37 nI S, Tim H"zg.l/TSl: 'OtJ/F, WTMP!... Dr. P. Nare zzi/5PL .OfJ!S, Dr. P. ~."zz;ISPL, 68/1/F, SPL, G ,.~ TompkinsonlSPL, 6?llIS, SPL. 81,ir SOi'-",SPL. Ou.llotto & Thero"s/J>uliphoto 0 lflusl on/SPl, 0 'pi of eli nlce I R ,di "logy, s.a Ii sbur District Hospitoi/5PL; o?/2/f' N~SB, SPL; 69!VS, NMSB: 801"'", SA; 8014lS: BAlSPL: 8110/F, Ilerak Bromh.U/OSF; 81{6/5, P,lI;. "ormaI/N es tle/5PL 8SIP DR L:R/5PL, 82/124/F, Clini,,! Radiol· ogy Dept Salisb" ry Oislr;ct H esp: tal1SPl, Chris Pri es I1SPl, Ble 82112415, N ~SB, Princess ~ 0 'lloret fto" 0 rtho p' odic Ho,,.. '" l/SPL" 51 ncl, i r Stamm. rsiSPL.: 84n IF, Bruc. Col.m.n. 5im<Fra!!if! r-fRoya l Vict{l ria Infirma.ry N8WCas.tl'El/SPl:

3Jo/7/S, CNRl!SPL, Jon ni. Woodcoc ,/B" bbloS;

SPL. Stience Ph{ltographic Library, WTMPL = We1Lcome Trust M@ldical Photog raphi G Li Dra ry, nSF = Oxford Sci entiric FI\ms.

N ~S8 : Nation' I ~ed ic.l Slide80n k, BA .• 8;op ooto A •• oci.l"

I!ustrali;:

Cop.rla 1" Jan. Fellows, "l.3{2IF, Marion r •• ker: 23/3/F&S: M,'· ion T.sk.r: 23/4IF: Marion T •• k.r, 37M, Andrew ~oLo"9hlt- 37/2/ S, Andrew McLoughlin; 40/3/5: Aman<l., Wi IIi.ms;6W2F.Jao,

F,llows: BV{4/F&S, Jone F,llows, Bll61F, Coral ~ul', 82/1ZJ./

'F, J oonn. Comero n; 84n IF, Matthew M ,Cl.m.nts: 84n fS, J, no F.allowsml

~ P~Jll-~~~~;n~ll ~h-;;"lf\d ~s(:-r\ .i.·t o.;tll irlt3(1 intnfdl'~llln41 pili)] it·:I,i'l fl(' I~I 'lct'la~i puru. t de.: l ~·HI:.r.an' ~I lUI u.r III I.i (I. h

,.1 nz::Uhl·U I ~ISU pl·~..1 ill I ('nth-i {I~L'

a (: UI11P'-:t.-~t 11 ;AIm .-il" h .. ~'!J~~~1~~~-~~{·.

Pentru orice informatie, lamnrire sau comenzi de mllllere aparute anterior, sunati-ne la tel.

f!lJ Romania., (021) 40 10 888 ~ ~ Moldova: (0022) 93 07 42 ,

Pe lil.ngli prerol revistclor comandate va trebui sa achltllti rambUf" ~i c'}Jllravaloarea laxelor pO~lal •.

ORAR DE SERVICIU Luni-VJneri, lQ:OO·18:00

Viz ita! i SI te- u l nost ru La ad re5a www.deagostini.ro e-mail: infofildeagostini.ro

-- - ~ - ~ - - - - I ~ -~ --=:-..-.::~- ~

---~ -~-~

...,.._ ~~ URG TE: Proceduri In urgen!a ~~

A

lndepartarea corpilor stralnl din ochi FOAIA3

Ochii nostri sunt foarte sensibili; un corp strain aflat pe cornee sau sub pleoapa este deseori dureros. Exists 0 procedure sirnpla de gasire si indepartare a rnajoritatu corpilor straini, iar In situatii mai complexe se pot folosi si alte metode de diagnostic.

Mulli pacienti vin La Urgen\a cu un ochi dureros, infLamat sau iritat. Cea mai frecvenUi cauza este un corp strain situat pe cornee sau sub pleoapa. Tnainte de tratament este important ca medicuL sa se asigure di nu exista afectiuni preexistente ale ochiuLui.

EXAMINAREA OCHIULUI

Examinarea are tocTntr-un cabinet ce contine echipam entu L necesar si Tn care se poate face intuneric. MedicuL va examina ochiuL, pentru a observa eventuaLele semne de inftarnatie ale conjunctivei [tasutul din jurul corneeil !?i va urrnar: eventuata prezenta a corpilor straini pe cornee sau pe marginile pLeoapelor.

Este importanta examinarea suprafetei de sub pLeoape. Acest lueru se lace prin rasucirea pLeoapei superioare peste 0 tija mica. Se exarnineaza !?i spatiul dintre cornee ;;i marginea pleoapei [cornpusa din tesut fibros riqid],

TESTAREA VEDERII

Claritatea vederii este testata de catre 0 a sistenta, lolosind un optotip - panoul lamiliar noua din orice cabinet oftaLmologic, care are litere dispuse pe randuri ;;i a carer dimensiune se rnicsorsaza descendent. Daca, in mod norma L, pacientul esle purtato r de ochelari sau de Ientile de contact, acestea vor Ii 10Losite in timpul testsril. Asistenta va testa !?i reactia pupilelor, pentru a se asigura ca eLe reactioneaza normal. Aceasta ar insemna ca ele s'a se contracte (sa lsi m i csoreaza d iametrutl eand un lasciculluminos este Tndreptat caIre ochi.

Dups examinarea iniliala, este irnportanta identilicarea leziuniLor cauzate de buca\i de metaL sau cioburi de sticla, care ar f putut penetra eorneea, dupa cum ele pot produce, prin afectarea mecanismelor oculare, infectie. Aceste leziu ni treb u ie vazute i med iat de catre un chirurg oltaLmolog, care va decide care este eel mai indicat tralament.

AFECTIUNILE FARA PENETRARE

o multirne de alte boli pot determina durerea ocula ra, In ala r a de obi eeteLe strain e. Una dintre cele mai com une este conju n etivita, 0 infLa-

II Tlnand caput pac/entului cat de nem/,cst

se poste, med/cul exam/neaza ochiul, pentru a locallza corput strain. Folosind un bet/flor cu veta, pleoapa Infer/oaril este trasa in jOs, fn lImp ce paclentul privet-te in sus, pentru

a evldentfa ectem (albul och/uluO,

n Medicul i,i totosest» degetele

U oa sa tragi pleoapele ,1 tiS cerceteze margin/Ie 101',1 ale comeel.

Este Important ca medicul sil determine pac/entul sll fie calm, nem/,cat,i increziitor fn tlmpul examlnarif.

IC1I Foloslnd betl,orul cu vata ,1 proprtut sili E.I deget, medicul rasuce,te u,or tnepo! pleoapa super/oaril ,1 cauta corput strllin. Dacs aste gsslt - IJI nu s-a produs panetratla - beti!Jorul cu vats poste fI folosit pentru a fndeplfirta cu mu{ta grijii corpul strAin din ocbt.

.... Paclentulul I se cere epo! sa dea octuut IiiI pe spate, pans nu Se mal vede

nimlc ettceve decat sclera, T{nand

incil pleoapa super/oarl cu bet/porul, med/oul cauta semne de leziune.

Se examineazs " couum« och/ulul,

rnatie a conjunctivei, cauzata de infectia straturilor externe ale ochiului. Ca urmare, apare Inrosirea sclerei lslbul ochilorl ~i lacrimare sxcesiva si poate f tratata, de obicei, prin aplicarea de plcaturi sau unguente cu antibiotic. lntectiile viraLe ale corneei pot determina ulceratf ale corneei. Aceste ulceratii .. dendritice" pot fi foarte dureroase, picaturile cu fLuoresceins evid enti i nd exti n d erea Leziu niLor.

InfLamatia iri~ului luveita anterioara] esle alta eauza'a durerii oculare.lrisulpoale sal;;i

piarda culoarea normala :;;i sa arate imbiksit, ochiul poate sa lacrimeze ;;i vederea poate deveni incetosata. Aceasts atectiune trebuie controlats de catre speciaListuL oftaLm oLog, !?i poate Ii trstata c u steroizi.

Corpii straini din ochi sunt destul de treeventi ;;i majoritatea pot fi extrasi user, Oricum, este important ca ochiul sa fie examinat corect, deoarece ranirite penetrante ale corneei, ca ~ i a Lte b 0 Li aLe ochi uLu i, pot cauza probleme serioase.

Orics corp strain situ at sub pleoapa sau pe comee trebuie lndspartat. Ds obieei, eele de sub pleoape pot fi lndepartate cu ajulorul unui beti§or eu vati'l.

Corpii straini ce stau lipip pe cornee pot fi indepartati cu ajutorul unui ac steril sau al unui instrument metalic, prscum 0 psnsa, De obieei este necesa ra am ortl rea co rn aei c u ajutorul unui anestezlc, aplicat local sub forma de pic1ituri.

Daca obiectul nu poate fi lnde-

pa rtat sa u co rn eea este pen strata, pacientul trebuie sa fie vawl de catre un chirurg oftalmolog.

Pacientii a carer cornee a fost amortitii 'cu anestezic local sunt pansati pentru a acoperi ochiul respectiv cam 0 ora dupa examinare. Aceasta manevrs se face pentru a preveni intrarea altui corp strain in oehi, care nu ar mai putea fi sirntlt de pacient, cat timp corneea esle amol1itii.

Pacisntilor Ii se prescrie de obi-

MODALITATI DE CURATARE A OCHIULUI

eei un unguent cu antibiotic, pentru a fi apllcat pe ochi de patru ori pe zi, in primele doua zile dupa Iratament.

Suprafata care captu!Jelite pleoapa superloars aste complst evldentlata cu ajutorul unu! betl,or cu vata !J/ med/cul locallzeaza un mlc corp strain

fn och/ul pacientului. daaa ecest« nu poate fl fndepsrtat cu bllndete, paclentul VI' fI trimls

la un chirurg oflalmolog.

URGENTE: Proceduri in U'~:::r_':~l~_"'---_~ ~

Metode de dia nostic

Ranile ochiului sunt potential afectluni grave, asa incat medicul va avea mare grija, ca sa descopere ce s-a intarnplat. Alaturi de Intrebarile puse pacientului sunt 0 varietate de metode pentru a localiza un corp strain nedorit.

CHESTIONAREA PACIENTULUI Cand la Unitatea de Primiri Urgente vine un pacient cu un obiect strain Tn oehi, medieul trebuie sa obtina de la el 0 relatare deta liata. r ntrehs rile vo r ; nclude:

De cat limp este dureros cchiul? Ce laceai cand a aparut durerea? Te-ai aflat intr-un loe eu praf sau vant? Me9tereai cu eiocanul sau burghiulln metal sau lacea; alteeva ce !i-ar f putut cauza p~Hrunderea unui corp strain In ochi? Ai avut probleme cu ochii In trecut, sa u ai urmat vreu n tratamen! of talmo logic recent?

Lampa oftalmologica cu fsnts prolectesziJ un 'ssc/cul sUbfire de lumina inspre ochl fjl ara

un mlcroscop care per mite examinares de aproape.

LAMPA CU FANTA

Lampa eu fanta este folosita pe ntru a exa m i na och i ul Tn detaliu a localize oriee corp strain. Capul pacientului este sprijinit de un supo rt su b barbie $; oehii su nt Ii nuli nerniscati, c u privirea inainte. Ochii sunt exami-

nati lolosind un Iascicul de Lumina, Legat la un mecanism de rnarire a imaginii. Aeeasta face posibilf examinarea preciss a polului anterior a loch i u lui - corneea, carner a antericara, irisul $i lentilele - eu coneentrare pe fiecare ln parte. Cu ajutorul unei lam pi eu lanta, med i eu I poate id enti Ii ca, de obieei, ranile penetrante ale eorneei $i poate examina cu atentie irisul, Retina (In partea postericara a oehiuluil poate Ii exarninats eu ajutorul unui ollalmoscop.

Se poate vedaa pe comee

un corp strain, fn fata 'rlsului, ea un semn mic, chisr sub pats de lumins rettectete.

DIAGNOST(CUL CU RAZE X Dad exista 0 posibilitate ca un fragment de metal, sticls sau platra sa Ii patruns In cornee, se face 0 radiogralie a cchiului. Tn mod normal se executa doua expuneri, una cu pacientut privind Tn sus, alta cu el privindin jos. Dad se evidentiaza un obiect opac, pozit ia lu i se va sc h im ba Tntre cele do ua ra diografii, In special In eazul unui corp strain vizualizat ea 0 pata opa ea, atasat pe cor nee.

COLORAREA CORN EEl

Pentru a vizualiza leziunile de pe suprafata corneei, se foloseste un colora nl special (flu 0- re~ceinal sub lorma de picaturi picurate In ochii $i U3sate sa se Irnprastie pe suprsfata ochiulu i. Ulter i 0 r och i ul es te exa m i nat sub lumina albastrs, care face ea oriee zgarietura sau abraziune sa devina vizibils. Astfel de zgarieturi pot f produse de corpii straini care au lost eliminati prin frecare din ochi sau de eatre copilul mie, care I$i poate zgaria accidental ochiul cu unqhia. Aeeste leziu ni pot Ii du reroase, deoarece corneea este foarte sensibila la atingere.

CHIRURGIE: OraUi si rnaxilofaciata

Extractia rnasetel de minte

I

FOAIA2

Durerea provccats de maseaua de minte este frecventa, Maseaua poate fi blocata ~i nu poate erupe in pozitia ei normals. ceea ee d uce la intectie ?i intlarnatie.

Tn astfe l de cazu ri, un sto matolo 9 p oate reeo ma nda ext ra ctia,

In Ii ecare slert a,l rnaxltaru lui adult exista Irei rnolari. Primul molar permanent apare in jurul varstei de sase ani, al doi lea, pe la 13 ani si at treilaa molar, numil si masea~a de minte, apare ln mod normal, dad 0 face, la sfar situl ado lascantei sau la lnceputul celei de-a doua deca de de viala.

D eo a rece sunt u lti mele ca re apar, ma,selele de minte sunt p redispuse sa f e In ghesu i Ie In spatiul rarnas disponibil ~i sa aiba p robleme la erupt ie sa u ca pozitio nare. Cu toate aces tea, indepartarea msselelor de minte atectate nu i nfluenleaza, ere ;;Ierea celorlalte masele ;;i dint). Aceasta de oa rece tal i din! ii si ma sele le c resc 0 rienta]i In lala, ~i nu vor he n eficia de ava ntaju I crea rii un ui spati LI ori un de in spatele lor. Un m otiv pe nt ru care apare Tnghesuirea danturii este sug er at de anatropo log i: odata eu evolutia maxilarului proeminental pr edecesorilor lui Homo Sapiens, a r arnas rnai pujin spajill pentru dentitie laranjamentul dlntilorl.

EXTRACT1A MOLARULUI

P§ na de c ura nd.extr ae 1 ia rnsselei de rn i nte se likea pe principiul Everestului, dear pentru di mal5eaua exista, indilerent dadl aceasta producea sau nu durere.

Ace st prine ipiu es!e reconsiderat azi. Argumentele in Iavoarea noii atitudi l1i !i I) de la ptuL dl dintii $i maseLele cu aruptie deli-

o radiagrafle dentarii a unet masele de minte a amta cresciind tnsore al doilea molar.

cita ra, ar trebu i extrase nurnai data deterrnina 0 sirnptornatologie problernatica,

PROBLE.MELE MASELEI DE MINTE

Dad osul, 0 rnasea alalurata' sau tesuturits moi ale gingiei lrnpiedid erupjia talala a maselei de rninte, se spune ca rnaseauaeste .. in clu s:3"·. Cauza cea rnai freevenia e ste lipsa spaliu lui, ca re deterrnins OIl treilea molar sa e rupa, i ncli nat, inspre al do ilea mala r sau indepa rtat de e l ~i sa ramana fixat Tn a ceasta pozit i e.

Gin gia de dessu pra tinde sa se in ILa meze ~ i sa se i nlecteze p rin

PAlRU TIPURI DE INCLUZIUNE

lncluztunea 1Iertlcal~

in aceasta sitllatie eruptla norrnala a rnaselel de minte este rmpiedlcata d a structure oso asli de d eas up ra,

a rnaxltarulut

tncluztunea dlsto-angularoli in acsst caz, coroana maselel lncluse eate ihdepartala

de al doilea molar, odata

cu curbarea radacinilor.

Jncluzlunea orlzQntala Coroana masetel incluse este orlentata ortzontat. spre al doilea molar, mai deg'aba decat fn sus.

o radiografie panoramicii eete

a forma de radlQgrafie care aratti intreaga dantura; tnctustv mase/e de mlnte (tnconiurste). La ecest pacient, in particular, toete patru maselele de minte sunt inc/use ~i er putea neceslta Interventle chirurgicala.

acumularea resturilor de mancare ~i a bacteriitor, a,feqiun e cu noscuts 5 ub nu mele de pe ricorona rit1L Va rlu I cuspidal lsu pralata de masticatie a mase!ei, ce aj~ta m1kunjire'al at celui de-al treilea molar de pe rnaxilarul de sus, ee im pin g.e g.in g.ia inflamat a de pe max i larul de j os r c reste de ob i cei du rerea ~ i disconfo rtu t.

lncluzlunea mesio-anglliara Coroana maselel inClUS9 cre§te catre OIl doilea molar In, unqru, de asernenea, cu 0 eurbare semniticativa a rlidacinilor.

CHIRURGIE: Orala si maxilofacials

INSTRUMENTAR SPECIFIC

Elevatoarele Coup/and sunt oete mai folosite instrumente chirurgicale pentru scoaterea maselei alectate, dupit ce a fost desprinsa din alveolii. Existif 0 varietate de msrnnt care fac e/evatoarele utflizabile in tunctie

de Ilecare caz in parte.

Chlar ,f csna pacientul este sub anestezle genera/if, se administreazli un anestezic local rnalnte de fnceperea procedurii chirurgicale. Acesta va Ii admlnisfraf cu 0 serlngiJ standard, cu sche/et metallc, folosind anestezic local sub forms preambalatii. Aceaslli InJect/e va reduce slingerarea buca/if pI va permite controtut durerii ulterIor.

Istoricul cazului

Caroline, Tn varsUi de 24 de ani, suferea de sase ziLe de dureri in partea posterioara a mandibuLei ~i ln urechea stanga. inllarnatia gingiei Tn jurul ultimului molar de jos, pe partea stanga ~i oarecare umflatura a obrazului stang. Era duraroass incercarea de a mesteca pe partea sta n ga ~ i avea dificullale La deschiderea gurii. Sojul ei se plangea ca ea avea si halena [respiratie urat mirositoarel, care este prod usa de infectia bacteriana lccala.

EXAMINAREA INITIALA

La examinare, pulsul, tensiunea ~i temperatura Carolinei erau normale, dar ea nu pu!ea deschide gura dedit aproximativ 10 mm ~i orice incercare de La palpa molarii din stanga jos sau obrazuL stang declansa durere. Gingia din jurul celui de-al doilea ~i al treiLea molar de jos stanga era urnflata si intlamata, Cu toate acestea g~nglionii din zona gatului nu erau urnflatl sau durerosi,

ASPECTE SPECIFICE

o chestionare amanuntita arata Ca. in rest, Caroline, este perfect sanatoasa, nu are Tn istoric atectluni medicale 9i chirurgicale sau inlernari. Nu ia nici un Iel de rnedicatie ~i nu stie sa aiba ale rgi i. A lost in trata men! stomatologic la acelasi medic de ani de zi le si a los t trim isa la specialistul in chirurgie maxiLo-laciaUl peptru indicatii ~i tratament.

In aces! moment este esenliala efectuarea de radiografii [raze X], pentru a determina eu exactitate natura incluziunii. 0 radiografie dentara panorarnica arata ambele maxilare, articulalia dintre eLe ~i principaLele sinusuri. Acesl tip de radiografie este lolosil freeve nt pe n tru sere en i ng ~ i arats, in aeest caz. ca toti molarii de minte ai Carelinei 'sun! inclusi, Se lac ulterior alte radiografii, mai detaliale. Acestea sunt de ajutor chirurgului in stabilirea metodei de rezolvare a probLemei.

UMFLA.TURA ~I SANGI:RAREA POSTOPERATORIE

Daca in timpul extractiei a fost necssara incizia muschlului pe partea linguala a masele) de minte, este probabil ca se ve produce 0 vanataie la nivelul fewi. Pentru a reduce umfHiturile postoperatorii, se admlnlstreaza paeientului lnainte de operatic, in mod obisnuit, 10 mg de dexametazon, un steroid puternic, cu actiune de scurta durata,

Aparitia dureri.i, precurn §i imtensitatea ei, sunt imprevizibile §i depind de fie care perscana in parte. intre 10 §i 15 procente din nurnarul de pacienti vor dezvolta o alvaolita uscata Aceasta se pro-

duce cand cheagul de sange din alvsola se dizolva, de obicei la trei zlle de la operatie, lasand"o foarts dureroass, pe masuril ce osul expus se infecteaza. Nu se cunosc cauzele acestei evolutii, dssi au fost superati 0 multirne de factori favorizanti. Acestia cuprind infecliile preextstente, traumatizarea exceslva a zonei in timpul operatiei, fumatul §i pastilele contraceptive.

Totusi, dacs pacientul are mecanisme de coagulare normala, sangerarea este rareori 0 problema dupa extracna celui de-al treilea molar.

Umfliitura din partea de Jos (tn spate) stlnga a obrazului Carollnei este datorati Inflamat;ei cauzate

de 0 masea de mlnte lnc/usa ,/Infectatii.

Radlografla masele;

de minte a Carollne/,

din stanga jos aratif cit aceasta crest» drept in sus, dar este Impledlcala

de teeutu! gingival. 0 mica parte din coroana a erupt ,1 teeutu! gingival s-a infectat.

Ca Tn majoritatea cazurilor, C a ro li na va f I ratata am bu latoriu, nefiind necesars internsrea peste noapte Tn spital. Ea se prezinta cu circa doua ore inainte de operatie, lara sa Ii baut sau rnsncat de minimum ~ase ere. Dupa asistenta, Caroline este exarninata 9i de chirurg ~i de anestezist si dusa Tn sala de interventii operatcrii.

Echipa operatorie consta din chirurg, asistentul sau, anestezist si 0 sora medicala, Pe masa de operajii, capul ~i gatul Carolinei sunl acoperite cu eampuri sterile.

Anestezia se ad mi n istreazs pri n i njecli e i nt ravencass, in zona posterloars a rnainii. Odata adormita, i se monteaza un tub prin nari, care apoi merge pe gat in jos. Aces! tub nazo-endotraheal tasa cavitatea bucata libera pentru chirurg. Tn lundul gurii Carolinei se insereazf un tampon format di n tilon steri l, pentru a preveni intra rea Tn plaman a oricsrui detritus, solutii saLine sa u sa nge. Se p rotejeaza och i i ~i fata ~i p e buze se a plica un gel lu brif a nt, pentru a preven i eraparea lo r, din cauza tracti un i i exercitate In timpul interventiei,

Ora 11.10 a.m Incizia initiaLi1

Caroline ajunge tn sala de operatii 10 minute dupa administrarea enestezicului. La eiectueree inciziei initiale se are grija pentru a nu fl lezat nervullingual. Acesta trece printre tesuturile mol, aproape de os, pe partea lingua!i1 a cetui de-at frei/ea molar, apoi strabate p/an§eul bucst §! intra in limba, flind responsebil de senzitivitatea generala (simI tsctit §; presiune) §i, msi important, de gust.

Linia Incl:z/el trece iii jos ~i ina/nte, de la IInla de mij/oc a celu/ de-a/ doi/ea molar, ocollnd partea exter/oaril a milselef de mlnte partial erupts.

Operatla

CHIRURGIE: OraLa si rnaxilofaciata

FOAIA3

PIJrtile latera/e de tesut moete au fast rld/cste ~i s-s splicet un retractor pe partea ling us/a a zone! operate, pentru a proteja nervul lingual. Inclzla teeutulu! moa/e se prelunge~te tnepo! ~I in afsrii catre obraz; sceasts directfe ciltre exterior este pentru a preveni posibilltstea lezarlf nervutut lingual.

11.15.a.m. Incizia de oprire

In timpul e/iberaril osului, pentru a putea eccese msseeu« de mime, chirurgul face 0 incizie de stopare, imediat in fata mase/e!; pentru 8 prevent vatamarea celui de-a/ doilea molar. Aces! lucru se realizeaza cu ajutorul unei daljl fatetate, orientata tn os cu un msner mlc, de metal. Seopul scestei incizii limitative este de a preveni fracturarea necontrotata a osului, de-a lungul celui de-a! doilea molar, fapt care soar putee intampla deoerece structure osoese este orlentete orizontal. Fateta daftii trebuie sa fie orientata indepartata de molarul al doi/ea. Lungimea inciziei de limitare vadaza in funcfie de adancimea la care sa afta al treilee molar, dar depa§e§te rsreori 5 mm.

Se f%se!}te a dalta pentru

a face a , . .Inc/zle

de lim/tare" in OB, tn zona poster/oara (fn spate/e) celul de·a/ dalles mater:

Oalta a fast fndepIJrtata pentru a se evidentia Inc/zla lim/tat/va. Aceasta incizie va preven/ viitiimarea cetu! de-a/ dol/ea molar sau

a a/veo/el (partea maxilawful care sustine dlnrii ~i milse/e/e).

11.20 a.m. Indepartarea guleruLui de pe osut din zona bucata

tnchie de limitare este primul pas tn indepartarea gulerului, seu a portiun;; curbete a plt'in§eului bucst; care se lntinde de la obrez; pe 0 parte a maxi!aru/ui, peste meseeue inc/usa, catre zona linguala. Dalta este epoi fixata tn unghl potrivit la baza inciziel limitante §i S8 fac incizli succesive in spate §i fn jur, pani:i cfmd gulerul este complet desprlns.

Pentru a avea scces la miiseaua inclusa, se desprinde 0 porttun« semieireu/ara de teeut. Aceastii port/une se inUnde de la /nclzla limitatlvii, peste suprafafs mAselellnc/use !}i In juru/ partl! /ingua/e a osului.

Portiunea in forms de guler a osului bucsl este acum deta~stii ~; poate Ii indepiirtata.

CHIRURGIE: OraLa si

11.25 a.m Indepartarea ptacutei osoase Unguale

Extrac!ia masefei est» u§urata de indepartarea plaeii, 0 bueat;} de as, pe partea lingua/a a maselei de minte - ecest as este de obicei exirem de sub/ire §/ peste ff indeplirtat usor eu dslts.

eu 0 prot;edurii 8semiiniitcare

cu rndepilrtarea osu/ul din zona buea/li se tndepiirleazii osu! din porflunea IInguslif, ultima barlerif in cete« maselal de mtnto, este asttel rndepartata.

Dalta eete pazitlonata in vederea fIldeplirttirii por(lunllllngusle

s osufui. Este necesarif nums!

o lovlturi ufoaril pentru a desprinde aeeasta porfiune a oau/ul. Aceasta este apo; ridieatif ell un elevator, mal degraba' deciit eu un forceps, pentru a preven! leza,.~a nervululllngual.

11.30 a.m. Extractia maselel

Dupa ce a fast indepartat osul care facee obstruepe, se insereaziJ eel mai mie elevator Coup/and, sub coroene miJselei de minte. Elevatoarele folosite in aceastii procedurii sunt toene eficiente, cu un avantaj mecan!c foarte bun. Ele nu necesita a forta fizicli deosebita la aplieare pentru a produce efectul dortt pe maseaua in cas tratiJ. De aeeea, chirurgul aplici§ 0 pres/une fermtt dar blanda, pe elevator, cu mi§cari scurte de flecare data, Cu 0 serie de otevetoero, care pot cteste ca mlirime, msseeu» poate fl eliberata din alveola.

Daca chirurgul ar folosl forta excesiva te menevreree elevetorului, er pute« provoca v!ltamari mari; fof/a apficata sr Ii muitipficata de foloslrea elevatorului, cu consecintepotenfial grave pentru masele §i structure ososse e mexilerului, peste chiar fractura de mandibula Folosind alta masea, cum ar Ii al do/lea molar, ce punc: de sprijin pentru elevator, se paste produce viJti1mare, a§a rncat aceastii manevra este evitata.

Maseaua eete scoasaeuun

ale vetor sltuat lingual(pe direct/a IImbll). Aceastaextraerle aste faeilltats

de indepifrtsres anteriDanl a pliieutei finguale aosulul.

Un elevator Coup/and inserat sub coroana masele/ inc/use .. CII un efort fizic minim din partea ch/rurgulul, massaua eete treptat efiberata, tntr-o manierii oontrotate, din alveola mandlbulari (maxl/arullnfsrlor).

Odata ee mssesue este extrasa, marg/nile osului sunt netesite cu grija, slveol« este debridata tn totethme feurii/ata de toete materialele str;}inej §i marginile tesutulu! tnchise cu un slngur fir. Acesta trebule scos dupa cinci pima /a §apte zile, deoarece nu se absoarbe natural. Totusl exista anumite fire de suturli care se pot dizolva, precum catgutul (fabricat din intestin de oeie). Ind/ferent ee material sr folosl ehirurgul, firul nu se !eagiJ strens, pentru a reduce riscul ;nflamaliei postoperatorii a tesuturilor mol.

fndreapta se vede

De ootcet se totosesto mtitase de outoare neagrii pemru

a sutura plaga. Cam

lao sifptiimanii de la operatie, tlrul esfe fndepartat.

Se observe ea fncil mal esfe ata~atdeea resut moale.

Cum functloneaza anestezia

•

Medicamentele anestezice actioneaza oprind conducerea durerii, prin sistemul nervos,

In organism. Exists mai multe tipuri de anestezice, care pot fi administrate pe diferite cal, dar toate functioneaza prin afectarea conducerii nervoase.

RETEAUA NERVOASA STRUCTURA CELULEI

NERVOASE

C elule le nervoa se lsau neu roniil Iorrneaza 0 rejea vasta prin

• ntreg organismul. transmitand intorrnatii de la receptorii de sirn] catre creier lel insLJ~i un C011910- merat de neuronil, sub forma de impulsuri electrice. care sunt apoi transmise, prin neuronii rnotori, dltre rnuschi, pe n tru a -i pu n e In miscare, Anestezicele intervin in transmisia nervoasa intre neuroni, a acestor impulsuri.

Sinapsa (incercults) este punctu! de contact intre doua celule nervoese, unde termlnatiile sinaptlce ale uneia intiilnesc exonut, dendrilele sau corput celellslte celule nervoase.

Actlvltatea normals in slnapsa

Spa\iu sinaptic Fanta fntre celula nervoasa ~i csa alaturata st (poata Ii musculara,

g Ian d ulara sau alta celu la n ervoas a).

RURGIE:

S pre d eoseb i re de alte celu le . neuronii pot fi foarle lungi - pana la 100 cm - ca sa poats cond uce impulsul nervos pe distante lungi. Pa rtea cea mai lung a a ne u ron ului este denumita axon.

Sistemul nervos formeaza 0 retea cornplexa prin organism; eu toate acestea, celulele nervoase nu sun! legate fizie unele de altele. Tn schimb, celulele nervoase se co n eeteaza intre ele sau eu muschii prin spatii tibere, numite siriapse.

Cand un impuls ajunge la terminatia dendritka a unei celule nervoase, se eli berea za in si na psa substanje chimiee numite neurotransmitatori, care sunt transportati activ prin sinapss lspatiul liberl.

Cand aeeste substante ating receptorii celulei alaturate, ei declanseaza un irnpuls, care se transmite de-a lungul celulei.

Membranele celulare sunt constituite in majoritate din straturi

Mo.lecule de neurctransmltatnr Acestsa sun! elibsrats cand irnpulsul nerves a ajuns la capatul neuronului.

Strat dublu lipidic Membrana

tezie

FOAIA2

alaturate de molecule de lipide Ig rasi mel. Protei n ele eu pr i nse in membrana au rol de canale, controland specific intra rea si ie,?irea substantelor chi mice in sau din cetule.

in timpul operatiilor mejore, rotu! anestezistulul eete vital. Se poate adminislra anestezlc gazos, in amestec CU oxigen, prin mascif (ca in Imagine) sau pe tub endotraheal, tntroaus in trenee.

Efectul anestezicului la nivelul sinapsel

Vezlcule slnaptlce -----,.

Sad ce contin moteculele de neurotransrnltator

Canal orotelc Substantels neurotrans\rl<W~'__-- miVitoare se leaga

in canalele proteice

de cetulets rnveclnate,

p rovocan d d as en I de rea 10 r,

Ciind un impuls atlnge capatul unel cetute nervoase, subetentele chlmlce numite neurotrensmitetort sunt transport ate prin slnapsa (spatlu) cstr« cetute aliituratii, de care se leags. Acest tapt permlte Intrarea perticulelor activate, care continua transmiterea impu/su/ui,

I Particule i'nearcate (electric) Desehiderea canalelor protelcs permite inlrarea lor, dAnd posibilitatea irnpulsujui nerves Sa co nIl nus.

Se constders cii anestezlcele blocheazi canalele proteice

din membrana celulara

sau modlflcll desch/derea

lor normals. Alte cercetsri considers cs anestezicele pot ectton« Is alte ntveturi, nivelurile tttn« diferite in tuncr/e de atverset« eneetezlce.

CHIRURGIE: Anestezie

Unde actioneaza anestezicele

•

Desi efectul exact al anestezicelor nu este clar, se stie eEl ele actioneaza In zona

, , ,

sinapsei. Acesta este spatiut prin care impulsurile sunt transmise Intre celulele nervoase ?i Tntre celulele nervoase ?i fibrele musculare.

IMPUlSURllE NERVOASE

Impulsul nervos este condus de-a lungul axonului datorita intdl ri i si i esi ri i ra pide a io nilor prin canalele proteice, ceea ce determine producerea unui curent electric de midi intensitate, care se lrnprastie prin nerv. Tn caz contrar, conducerea n arvoasa este atectats.

Mecanismul prin care medicamentele produc anestezia este inca necunoscut, dar pentru ca molecule de tipuri diferite pot produce toate anestezia, se considers cil sunt implicate mai multe zone moleculare.

ZONA MOLECULARA DEACTIUNE

Studiile initials au sugerat ca a nestezicele actionezs in membrana celulara, iar puterea a nestezicelor in halate era proportlonala cu solubi litatea lor 7n ulei, substants sirnilara ipidelor membranei. Ipoteza e ca, prin patru nd erea In stratullipidie, anestezicul poate schim ba proprletatile membranei - a structure fluida - si straturiLor ei, miscandu-se liber intre ele. o membrana mai putin lichida, acest fapt ar putea alecta conducerea i mpulsu ri lor,

Studii au sugerat ca membrana lipidica dubla se extinde in prezenta anestezicului. La un voLum critic, conducerea nervossa este deteriorata. Cresterea presiunii ar putea reduce 'extinderea membranei celulare.

• Anestezia JocaJa

Este tolosit pentru interventii chirurgicale minore, precum coaserea unei plagi, cand a zonii anume um nerv local) trebuie amortitil. Aceasta se poate face cu prin injeClie, aplicarea unui unguent local sau plcaturi pentru ochi.

• Anestezia regionalii

Arnorteste 0 arie mai mare (frecvent un membru 7ntreg) §i actloneaza ln acelasi fel: se face 0 serie de injectii locale cu anestezic, In jurul unui nerv sau unui nurnsr de nervi, pentru a Ii face insensibili Ia durere.

• Anestezia generalii

Aduce pacientul in stare de incon§tien!6 completii, prin injectarea anestezicului in fuxul sanguin sau

, prin inMalarea unui gaz; freeven! cele douii metode sun! combinate. Medicamentele afecteaza creierul, determinsnd pierderea constientei ~i prevenirea senzatlel de durere.

Alte medicamente pot fi administrate In timpul anesteziei generale pentru a controla durerea postoperatorie ~i, in unele cazuri. pentru a induce paralizia (blocantl neuromusculari), astfel ineat musculatura sa fie relaxata 7n tirnpul operatiei.

Anestezistul este responsabil de menfinerea pacientulul

sub anestezle, dar Iji de monitorizarea star;; lui tn tlmpul operat'el. Echlpamentul va controls tensiunea arter/afii, biitiiile in/mN Iji resp/ratia.

Premed/catla este frecvent administrata inainte de a opera(le maJorii, pentru a seda pacientul. Deseorl se admlnlstreaza un alt medicament pentru a controls secretille pulmonere, care sr purea fJ alttellnhalats tn timpul anestez;e;.

TIPURI DE ANESTEZIC

---------------------------~

o injsctie cu anestezlc local este f%sita ina/nte de a se face extrectis unul melanom malign {tumorii din ce/ulels pigmentare ale plelli}. Pec/entu/ eete psrfect conljtlent de ceee C8 se intiimpfii da.r nu slmte nici a durere.

AUlturi de actiunsa asupra membranei celulei nervoase ~i asupra stratu lui lip i die du b lu, rnedicatia a nestezica poate alecta ~ i alte par!i implicate in conducerea impulsului nervos.

SINAPSELE $1 AXONII

mala ~i reducsnd eliberarea neurotransmitstorilor din vezicule.

Exista, de asemenea, dovezi ca unele an estezice se leaga de proteine, la suprsfata celulei nervoase alaturats. impiedicand legarea aeetilcolinei, un neurotransmi~ator important. Teoretic aceasta ar reduce impulsul nerves eliberat.

CIRCUITE NEURONALE SUPERIOARE

Cand impulsul nervos ajunge la capstui celulei nervoase, aceasta determina ca nalele specilice sa se desehida. Aceste canale permit trecerea ioniLor de calciu In celula nervoasa. Acest tapt, la randullui, determina eliberarea neurotransrnitatorilor - din pungi numite vezicule -In sina psa.

Medicamentele anestezice pot alecta aceste canale de calciu, Impiedicand deschiderea lor nor-

Sistemul reticulat activator este o regiune din creier implicata In reglarea starii de constienta.

Anestezicele gen era Ie pot

ca uza pierderea con stisnje i pri n b loea rea procesari i i ntormatiei senzitive, csnd aeeasta trece prin aceasta zona.

MEDICINA REPRODUCERII: A

roducator m

Vasectomia si reversia ei

6

FOAIA3

Vasectomia este cea mai eficienta metoda de contraceptie pentru barbati, 0 operatie care previne ejacularea spermatozoizilor. 0 vasectomie reusita dureazs toata viata, dar daca clrcurnstantete se schimba, ea poate fi reversibila.

Sterilizarea masculine prin vasectomie este a procedure chirurgica,la prin care se seqioneaza, ca na lele deferente care lea.ga, testiculele de uretra. Acestea sun! tuburi prin care tree spsrmatozoizii inainte dea Ii ejacu lali. Taierea !?i legarea acestor canale este 0 operatie si mp la !?i a proa pe 100% efectiv.3 pe ntru co ntraceplie. Este a soluti e atractivs ~i viabila pentru cuplurile care sunt sig ure ca n LJ mai vor copii.

OPERATIA DE VASECTOMIE Aceasts operetie s e efectueazs de ob i cei su b a nestezie locala ~i presupune 0 incizie mica facuta de lieea re pa rte a scrotului. C a nalu I defere nt este accesat prin inc izia facuta ~i se ta ie un segment de 2-3 em. Cele doua capele sunt Ii g!atLJrate Ileg atel a p oi 9i u nul di n ca pete va Ii indoit d ea su pra, pentru si gu ranta c a cele d QUa cap ele nu se unesc. La star~it. mica: incizie este cusuta, folosind fire resorbabile.

Totusi, situatia se poate sch i m ba si un i.i dint re ba rbalii care au fost sterilizali dcresc sa 11i recapete ferti litatea. Aceasta esle 0 procedure destul de sirnpta, dar exists f acto ri precu m va rsta barbatulu i !? i t i mp ul scu rs de la afectuarea vasectomiei, care pol in fluenja rezu ltatul,

CONDITIILE OPERATIEI

o operaj i e de reversie a r trebuie (acuta in maximum 5 ani de la vasectom.ie. E sts nscesars a intervenjie sirnpls pentru a uni ee Ie dOLla ca pete a Ie canalutu i delerent si, in peste 60 la suts din cazuri, bll rbatii sunt capa bi Ii sa procreeze dupa aceasta operajie. Succesul oparatiei crests in functie de tehnica iolositii,. Canalele deferente au diametru foa rte m ic, astfe I Tndt 5e 1010-

Vasectomia presupun« sectlonarea canale/e deferente, tubur! ce oonduc spermatozoizli ds Is teettcute, Este de.schls sorotut s! se trag atarn cam

2·3 cm dIn canal afar;! cu sfutorUI une! pense. Acssts se tsle spoi cu bisturiullji capete/e sunt IIgstursts (Iegats) inalnts de

a fi reintroduse in sorot,

iicutii la mijlocul ecrotutut. .Penisul s-a umffat Iji s-a f"nvlnetlt temporar, dar dlsconfortul dlspare, de Dblcei, in cateva zile.

seste un microscop in limpul cper atiei, pentrua reuni exact ce [e d QUa ca pete sectionate.

Cu cat timpul dintre vasectcmie !?i reversia ei este mai mare, cu atat ssts mai mica, rata de

su cces. ea nd intervalul de limp este mai ma re de 10 ani, san sa de succes scade [a 20 la sula sau mai putin, De asemenea, la barbalii rnai in Vat-

MOTIVElEINFERTllITATIl DUPA REVERSIA VASECTOMIEI

Principalele motive pentru e§e· cui de a procrea dupii vasectomle sunt:

Anastomoza, sau operatla de reu n ire, e§ ueazii d eoa ree e can a· lele sunt afsctate de formarea de les ut fi bros §i lu men u I 10 r lspeliu I di n ca na I el a defere nle) aste blocat,

Fe rti litats a pa rte ne re i, ca re depinde de varsta ei, este un factor important. Cele mai mari §anse de sueees sun! eand pertsnera are sub 30 de ani, vasectornie a fast faeula CLI mai putin de cinci ani In urmii §i 5·a 101'05il 0 tehnici'i chirurgicelii bunii.

s ta, s a nsa de su cces a reversie i este mai mica, deoarece testiculele au losl obstructionate pe o perioa da mare, ceea ce duce la atrofia celu Ie 10 r prod LIe aloare de spermatozoizii din testicule, chiar dadi lichidul seminal continua sa se produca.

Paeieniii eLI vaseetomi.e produe frecvertt antieorpi impotriva spermatozolzilor §i acestia ataea spermatozoidulla cap. Uneori, chiar siatunci csnd sperrnetozolzii sunt ejaculati, d upa. reversia eu s UC08S a vase eta m i ei, ferti liza rea pe cate naturals nu se produce.

MEDICINA REPRODUCERII: Aparatut reproducator masculin

-------------------

TEH N I CJ AL TERNA T lYE

P aei enti 10 r ar tre b ui s a li se aduca la cuno~tinla ca exisUi a lte te hn i ci ce pot fi folosi!e, fie in m ome nt ul reve rsi e i vassctomiei fi e u Iteri or, pentru acres te sansele de lerti litate. Aces!ea i nclud a lua spe rrnatozo iz i din tu b uri Ie de depoz ita re, COl re se alla pe partea externa a testiculelor - epidi dimu I - ~ i a Ie co n gela ina i nte de a fa ce reve rs ia vas e clomiei. Aceasla este 0 .. polita de asiqurare": dad exista spermatozoizi m obili lac tivi] ca re pol Ii ing helali. c upi u 1 s-ar putea baza pe acestia pentr u Ie rtiliza rea in vitro, daca operatla de reversie a vaseclomiei esueaza.

Tn mod normal, operetta de reversie a vaseclomiei implica an este.zie gene rala ~ io inc iz i e in scrot. Se acceseaza aslfeL Ie s lie uLele ~i Tntrerupe rea likuta Tn (ana Ie le delerente in timpul vasectomiei poate f vizualizats. Apoi,cele dou a ca pete Ui i ate anteri or se rep un la loc.

Operatia se efeclueaza sub micros cop ~i poate dura doua ore si mai rnult, in special daca Tn aceea,?i operatie seu rmareste 9i recoltarea spermatozoizi lor pentru congelare. Perioada de recuperare este In principal legata de dur ata anesteziei generale, de obicei, dupa 0 oper atie de reversie a vaseclomiei, pacientul ra,ma,ne peste noapte in spital.

VASECTOMIA ~I REVERSIA EI

D8~i opsratia de vasectomia §i, de reversie a el sunt simple, procsdurlle dilere. Vasectomla este relativ si mplli" necesitand numai 0 anestezie locala §i d,teva zile de recuperate. Reversia este mai complexa, necesita a nestszie generala ~i 0 perioada de recuperate mai indelungaTa.

Canal deferent

VASECTOM1A

... Chirurgul palpeazli (simte) vasul, diu· tand loeul unde aceste este cal mai aoropia! de supratats Pentru fiecare testicul se face 0 mi.ca incizie ~i se trag afara aproximativ 3 em din canal. Ssgmentul este prins la capete ~i sectionat, Capetele sunt apoi I.sgate.

Cusiituri

o S 8 rie cle c u s~ tun Ire b u ie fi~cute in jUTU I cana I u lui s scii onat, p sntru

a as i 9 u ra treoerea sp e rm atozo i zll or prin el.

Sutura Inlern~

Canal deferent I:---------,c-:------' Sectional,

ligalu rat In po~ilie cle sig urania, pri n plie rea d easupra ~i legarea fn forma da "Ioiag de cioban"

-{_ Inolzle mlcii +---------~~h Fiiculii unde

canatele . .F

deferenta sun! cal mal aproplate da plele,

REVERSIA

... Sub anestezle genera 111, S8 practrca 0 mcine ln scrot §i se scot testieulele afara, Se localizeaza capetels laiate §i ligsturale ale vase lor. Cels doua capete sunt apoi reunite prin operatia cunoscuta sub numele de reversle, Aceasta presupune prinderea, ternporara, eu 0 clerna, a celor doua capete taiars §i prscticarea unei singure suturi ps psrstele

interior al vasului . Acest lucru ajuta 18 mentinerea 18 un loc 8 celor doua capete, p~.na sunt fixate eu un nu mar de sutu ri, la capatul exterior al vasului. Se a~aza testiculele la loc: paclentulsste sfatult sa svlte ejacularea pentru 0 perioada de circa

tre! s~ptamani,

Canal deferent

RECUPERAREA

Re cu per area n u este prea d ure ruasa. doa r daca

nu s-a ta iat prea mu It intre COl petele canalelor deferenle in timput 9perajiei initiale de vaseelomie. 1 n a cest caz, testicu Ie Ie ar putea lua 0 pozitie no u a, rn a i rid i cate, tapt care poale Ii inconlorlabil in prirnele dous sau Irei saptamani. Med i cu ll~i va slatu i p acientu I sa stea acasa timp de 7 pana la 10 zi I·e ~i sa evite pr acticarea sportului ~i elo rtu rile Ii zice Ii m p de 0 luna.

INGRIJIREA POSTa PE RAJO R I E

Tntoarcerea spermatozoizilor In li ch i dul de ejacula re clepi nde de s uccesul teh nie;i folos i Ie ~j de inlervalul de limp dintre va seclamie ~i reversiaei_ Spermatoz.o i zi i a r trebu i sa S8 regasea sd In lich i du I de ejaculare d upa 12 sa pta ma n i., da r S8 poate sa nu apara mai devrerf!.e de ~ase sau ch i a r nou a Lu ni.l n general, la pad en ti i mai Tn vars ta, care au

Defl scroWI sa fmrlnateate dupa operaJia de reveraie, ~c~sta isi va reveni dupa catava zi/e. Ramane de V8zut daca va avea I

oc fertifizar-ea naturalli.

avu tun i nte rva I mai ma re int re vasectomie 9i reversia ei, urrnarirea se face Ii mp de un an. 0 upa acest lim p, pac i entu I poate fi s latu it sa Ioloseasca sperma con gelata in timpul cpsratiei de reversie a vasectomiei.

o parle din gi n eco log ii ce activeaza in eli nic i in ca re se d erulea za p rogra me de fertiliza re in vitro iau in calcul laptul ca ar pulea fi mull mai user sa aspire sperrnatozoiz!i din epididim Ifolos; nd un Ole de seri nqa] sa u ch ia r di n tes tic ul, ma i d eg ra ba decal a lace operatia de reversie a vasectorniei. Aceasla procedura a r p utea Ii p reterata de bar bali i care ca uta so lutia cea rnai rap i da sa u doresc sa evi te ope rali a. 1 n 0 rice caz, su ccesul depi nde de g a si rea s pe rmatozoizi 10 r lolosin d Ie h n i ca aspi ralie i, ca re nu are succes intold ea una.

ACORDULPENTRU OPERATIE

Grice bii rbat care a sule rit 0 vaseclomie poate lace reversia ei. eu exceptia siluatiei in care nu este apt de a suporta an estezia genera.l~. sau procedura chirurg i cala. Acesle situalii pot Ii destut de serioase pentru a Impied iea posibiLilatea procrea rii pe aeeasta cale_

Substantele chlmice care contin led sunt introduse Ireevent'in corp ea rnediu de contrast p entru exa min a rea c u raze x.. Acestea sa adrninistreeza in doze mari, in ritm rapid, prin injeClare ~i vlzuallzeaza clar structurile corpulul,

C § nd su nt i nj ectate In ve ne, pen tru angiografie (studiul vase lor de sange) sa u ur og ralie (stu diu I tractu lu i uri nar), I II rnajorltatea pacientilcr ele nrovoaca senlalia de caldura ce se rilsp1'lnde§te prin corp §i le da un gust arnar In gura, La unii p 11 de nti pot sa a pa ra g retu ri, va rsatu ri sau ,urticarie (eruptle pee piele). Acaasta

se lntampla deosrece substantele de cont ra 51 ce co n!i n lod n u su nt ne utre pentru organism,

Ocarional, pol sa. apara reac)i; anafllactice ce pu n vlatatn pertcol §i se rnanlfesta prin umf.laluri In jurul ochilor, inflsmatte la nivelulgalului, spasm al cailor aeriene §i edem pulmonar (Iichid in pliim<1ni). 0 scadere severs a tensiunii arteriale poate sa apara rarsorl, ca elect secundar. Un pacient din 160.000 moare din caUZ8 injeclarii cu substanta de contrast cu lod,

Solutiile cu sullurii de bariu PO! f introduse In 1I ..... 1.J;;:I'IVIJoi rectul pacientului, printrun tub. Clisrna cu bariu este folositii pentru a investiga anomaliile §i bolile intestine lor.

Simptome precum durerea abdorninaia, deglutitia dursroasa §i scaderea anormala in greutate pot fi investigate tacand un tranzit baritat sub raze X. Aceastii procedura presupune lnghilirea unei soluIii, opaca Ie razele X, care conturesza zonele cu probleme In tractul digestiv, precum un ulcer gastric (pate roz tn irnaginea de tala).

Un mediu de contrast poate f introdus In sange, ceea ce perrnite examinarea cu raze X a vase lor de stlnge. ACeaS!8 sectiune analizeaza ~ifolosirea angio- 9 rafi i I or co I orate, ca re s u nt s pecif ce pentru bolile arterelor coronare.

T ractul urinar poate fi evaluat cu ajutorul radiograliilor cu substante de contrast, procedeu cunoscut ca pielografie. o substanta de contrast Pe baza de iod eSle introd usa in vena §i ea va aj unqe in rinich i. Investigelia cu raze X eviden!iaza detalii ale func)iei renale sau blocaje ale cailor urinare.

Dlvertlcul farlnglan

o sttuatle paradoxala spare la folosirea razelor X. clici da§i ale sunt felositoare la stabilirea diagnosticului, totele sunt potential periculoase pentru organism. Pentru di sunt raze ionizante, atunci cand patrund in organism, intra in coliziune cu legaturile chimice, pe carsls distrug, producand ca reaeti a m 0 lecu Ie care au rise p ote nti a I pe ntru fat sau pentru gravida, de exemplu diformiti'i1i sau cancer.

Echipamentul radiologic §i tehnicile moderne Incearca sa produce doza minima de radlatll necesars pentru a putes puna un diagnostic corset In plus, reglementarile leg a Ie im pun Ii m ita de radi ali e p entru p ers 0- nalul medical care lucreazil In radiologie. Din ferlclre, calitatsa lmaqlnli poate f crescuta, psntru a putea reduce doza de radialii.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

FIZIOLOGIE

Cum bate inima

FOAIA4

Inima unui adult bate de peste 100.000 de ori ~i pornpeaza aproximativ 8.000 de litri de sanqe in 24 de ore. Desi inima este un rnuschi,

ea nu oboseste, ca alti muschi, si nu sta nicicdata.

, ~ I ~

Inima este un rnuschi puternic ~i are doua sar cini vitale. Furnizeaza 5ange oxigenat In tot organismul ~i pompeaza sanqele lara ox i 9 en lea re a lost 10 losit I caire plamani, unde va Ii reoxigenat.

Inima este Tmparlita in doua de un perete muscular puternic, numit sept. Fiecare jurnatate es!e, la randul ei, despsrlila In doua camere - camerele de sus, dreapta iii stsnqa, sunt cunoscute sub numele de atrii Isingular: atriuml, iar cele doua cam ere de jos sunt ventriculele. Fieeare din aceste patru camere jo ac a. un rol 5 p ecilic ln c i reu lalia sanqelui prin inima ~i apoi in organism sau plamani.

MU$CHIUL INIMII

Peretele inimii este compus din Irei straturi: epicardul lstralui exterior], miocardul lstratul de m ij loci ~ i en doca rd u I lstratul interior), Miocardul ests responsabil de contractia inimii. Fibrele musculare sunt aranjate astfel Inca! sa permit2i 0 rniscare de .stcarcere", care lace ca sangele sa Ii pompa! eficient afara din inima.

Grosimea. stratului miocardie depinde de presiunea generata in camerele inimii. Ventriculul drept are 0 grosime medie, deoarece sangele es!e pompa! din el doa r caire artera pulmonara, care merge cMre pUimani. Mioeardul ventriculului stang es!e mult mai gros, deoarece este nevoie de 0 presiune mai mare pentru a pompa sangele in tot organismul. Miocardul atr iilor este relativ subtire.

Structura inter

a a inimii

Datoritii coatrsottttor putemlce ale tntmu, dureaza In jur de un mlnut ce sangele sa stribat" intreg corpui. Pe durata medle de viata, in/ma bate, fsrA odihmi, de peste

2,5 millarde de ort,

Aorta

Transporta sange oxige n at ca tre corp Ramurile aortei iriga zone specifics.

Valva pulmonara

Artera pulrnonara Transports sAnge neoxigenal de la ventricutul drept catre plamanl.

Vena cava ------1- superloara Transportii sdnge neoxlgenat

de la cap i?i

de la membrele supertoare

rn atrlul drept.

Atnul stang Camera fn care intra sanqele proaspat oxlgenat .t,_;'ji;~~~~---- din plamllni, gata de a fi redlstrlbuit rn corp.

Attlul drept Camera fn care intra sang ele neoxigenat fn inima

Cordajele tendinoase Actio n aaza ca

n I §te .cab I uri" de rezlstenta, ce rnsntm valvele deschise,

Ventriculul stang .--:-;_",.~--..- Camera care prirneste s<1ngele de la atrlul stang §I n pompsaza rn aorta.

Septul-----~-~~----------ventricular P erete pule rn ic, fibromuscular, care fmparte lnlrna fn doua

Vena cavil inferloaril Vena ce transporta sangele neoxigenat, din partea de jos a truncniulul, f'n atrtul crept.

musoulare oare permite inimii sa se contracte, sau sa bata,

Pertcardul Membrana fn forma de sac, ce inconjoarii §i proteleaza inlma

Eplcardul-------__j Membrana subtire. care

00 nstitu i e mvel! ~ u I €>'xtern

al peretelur Inlmli.

Ventrlculul drept Camera in care

c u rg e sang ele neoxig snat din atrl u I drept,

descendentii Aduce sang a

ox I genal rn partea de [os a trunchlulul ~I rn membre.

Trecerea San

Trecerea sangelui prin cele patru carnere ale inirnf este controlata de patru valve. Valvele atrioventriculare lva Iva tricuspida ~i valva mitrata, sal! bicuspidal se gasesc 'intre atrii si ventricule. Cele doua valve In f~rma de serniluna stau la desc h i derea arlerei pulm ona re ~i"aortei in inima. Artera pulmonara transports sangele neoxigenat La pt::lmani: aorta transports

Siingele oxigena·t intra in at"';t.sl st§ng al In/mil, este fmpins tn ventrtculul stang ~/, in final,

6ste pompat, prln aorta. In artere/e din corp. Valva aorfica (in imagine) este formatii din

trei partl (cuspide) in forma de semi/una. Scopul acestei velve este sa previntl tntosrceres sangalui in ventrlculul stling, mentiniind asttel directia unieli de curgere a sangelui prin inimd.

sangele catr e orga neLe ;;i !esuturile din corp.

Valvele inimii asigura curgerea sangelui intr-o singura dirsctie. Cand presiu nea ati nge un punc t critic, valvele se deschid, iar sangele treee prin orificiu, Cand inirna este retaxata, intre co ntracti i, valva aortica si cea pulmonar a stau ferm lnchise, in Ii mp ce va lvele atri oventriculare stau deschise.

ENCICLOPEDIA MEDICAL~\

FIZIOLOGIE

Ciclul cardiac

Fiecare bataie de inimi3 are trei faze. Tn timpul contractiei miocardului, sanqele este irnpins In sens strict prin camerele inimii. Tn aceta?i timp, sanqele este pompat In afara inimii, catre organele ?i tesuturile din corp, sau transportatlnapoi la plarnani, unde va fi reoxigenat, gata de a fi refolosit.

B SISTOLA ATRIALA II SISTOLA VENTRICULAAA

in tlmpul primel faze (diastola). slingele neoxigenat Intril in etrtut drept 'Ii slingele ox/genat intra in etriut stiing. csna capac/tatea acestor camere este at/nsil, slnge/e trece in ventricule.

LEGENOA

• Albastru - sange neoxigenat • Ro~u - sanqe oxi anal

In faze slstolei atriale, muscntut cardiac (miocardul) ce inconJoanl etrtut se contrsotti, contrectt« care la rlindul el determlnl'1 gollrea celor doua atrillil fmpingerea sfinge/ui din

a trll in ventrtcute.

Sangele neoxigenat [din care oxi- drept ~i sangele oxigen at intra in

genul a fost extras de organism atriul stang. deterrninand expan-

la trecerea prin organe ;;i lesu- siunea camerelor. Odata cu cres-

turil inlra in partea drespta a ini- terea presiunii, atriile se con-

mii ;;i ests pompat afara, caire tracts. farland sangele sa treadi

plaman i, pe ntru a fi reoxi ge- in ventri cu Ie. Acea sta es te cea

nat. Aces t sang e p roa spat cu rge de -a do ua faza a ciclulu icard i a c.

apoi catre partea stanga a inimii, Tn faza finala, presiunea incepe

iar de acolo va circula prin corp. sa creases in ventricule, odata

AceasUi trecere a sangelui nutri- cu umplerea lor cu sange. La

tiv este cuncscuta ca circulajia un moment critic, sangele este

sisternlca. impins din inima prin aorta. San-

Atriile si ventriculele retin sa n- ge le oxige n a I este a poi d i stri-

~ele care esle pompat 1'~ inirna. buit catre organe ;;i tssuturi, iar

In prima laza a ciclului cardiac, sanqele neoxigenat este pompa!

sanqele neoxigenat intra In atriul catre plamani.

Contrac!ia mioc ar dica

Co ntracti i Ie rilmice a le in i m i i sun! date de miscarea de .. stoarcere" a rnuschlului cardiac. Mu~chiul inimii este unic, prin faptul ca are 0 contractilitate i ntri nseca - contin ua sa se contr acte rilm icc h ia r si atu nci cand in i ma este scoasa d(n corp pentru scu rt tim p.

Mecanismul prin care se produce contractia automata a rniccardului se nurneste autoexcitstie. Multe fibre miocardice au aceasta c a pac itate, da r es Ie a devarat ca acest fa pt este va labi l, in special, pentru librele afla!e in sistemul conductor 211 lnirnii, eel

ca re controlea zi3 ciclul de co ntractis cardiaca, Fazele contracliei cardiace sa aud cu ajutorul unui stetoscop. Aceasta tehnica se nurneste auscultatia inimii.

Inima unei persoane normale se ccntracta de aproximativ 72 de ori pe minut ~i la fiecare batale se aud doua sunete distincte. Aceslea sunt descrise cu onomatopeea .tup dup", Primul sunet, .Iup", este cauzal de in ch ide rea valvelo r mit r a la ~i tricuspida, iar al doilea, .dup", de inchiderea valvei aortice ;;i a celei pulmonare.

Ventriculele se contracts in tlmpul celel de-a trete faze. Valvele seml/unare se deschid 'II sange/e este pompat afara din inimil, catre organism.

prin aortil sau dus ciltre pliimani de cstre artera pulmonara. Apo! se repetli intreg clclul.

Sangele intra in atriul drept prin vena cava superioara, care este 0 vena larga ce aduna sangele folosit de la cap, .gat, membre supsrioare §i 0 parte a toracelui. Sangele vine §i din vena cava inferioara - care aduce sangele din restul eorpului - §i din sinusul coroner, care aduns sangele ce iriga chiar inima.

Sangele oxigenat pariise§te inima prin aorta, care 58 ramifica, forrnand sistemul arterial. Este modalitatea prin care nutrientii §i sangele sunt transportaf catre celule, Arterele se impart la randul lor in arteriole, apci, 1n final, In capitare. in aceste capilare rnlcroscopice 58 face schirnbul de nutrientl §i deseuri dintrs gangs §i tesuturi,

Silngele ce contlne acum deseuri drsneaza In venule §i vene ~i, in final, in marile vene care se deschld in inlma,

Pentru ca inima sa functloneze, ea trebuie aprovlzlonata permanent cu nutrientl §i oxigen. Ace§ti nutrienti sunt transportati catre inimll de sangele ce trece prin sistem ul arterial coroner. Cele doue artere coronate (dreapta §i st&nga). se ramifica pe suprafata inimii. Ramifica1iile difuzeaza pe intreaga suprafaj:a a inimii, pentru ca fibra musculara sa prirnaasca oxigen §i nutrienti,

Venele coronate transports sangele folosit §i produs] de descompunere, de la suprafata inimii, cstre sinusul coronar.

Pentru a functlona efic/ent, In/ma (vtlzutil ale; tn sect/une) are nevole de un aport semnifieativ de singe. creteru: este singurulorgan din corp care are nevole de un aport mai mare de singe.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

~E TAP E LEV lET II

Luna a patra

FOAIA6

In saptarnanite 13-16 de sarcina, se observe dezvoltarea rapids a fatului, Tn lungime si In greutate. Pentru prima data, mama va sirnti rniscarile fatului in crestere,

pe masura ce acesta Tncepe sa raspunda la stimulii exteriori.

Luna a patra marcheaza 'Incepului cslui de-al doilea trimestru de sarc i na . Tn a ceas!a perioada fatui conti nua sa crea sea de slui de rap i d. Se pel ree sc himbari mai subtile, cum ar fi dezvolta rea ~ i pozitiona rea oeh ilor ~i a urechilor, ceea ce da fat ului un aspect tot rnai uman. in aceasta psrioada. mama devine constienta de mtscarits latului. De~i' fatu I se rnisca deja de C§teva, saptamani, rniscarea nu era simjita, de mama pana 7n acest moment. Mi.;;drile pot f Insa observate mai devreme, prin efecluarea unei ecografii.

SAPTAMANA A 13-A

in saptamana 13, fatui rnasurat pe partss dorsals, In pozilie fetala. are 95-105 mm. Pielea esle loa rte subtire .;;i vasele de san ge se pot vedea prin Iran sparenta In acsst stad i u de d szvoltare. Pe supratata latului tncep sa se d ezvolte Ii re toarte fine de pa.r, numit lanugo. Aceasta crestere se va conti nua pe Tntreg parcursu I sa rei nii, pa.na cand a copers majoritatea supraletei cor-

Vase de singe Vizlblle prin pielea toarte subti re

ureeht

s-au mlscat de sus fn joe

Oehl

Acurn fn lata, dar mea mull de D artat

Degate

Din ce fn ee mal clar formate, de~i unghiile

s U nl fn ca acope rile

cu piele. Falul pcate tncepe sa r~~i suga degetul

Cordonul -- -~__;_ ombilleal Ls"ga fatui de p I ace ntli, care este ata~ ala de peratele uterin.

pului latutui. De cele mai multe ori d ispa re ina i nte de nasts rea copilului,

Sc heletul conti nua sa se osiIi ce: 0 a sele se int a resc si re]i n tot mai mult calciu. Dad! s-ar tacs 0 rs diog r afie in acea sta pe rioad a, sche letu I ar Ii vizi bil.

Ochii continua sa se miste caIre zo na frontala a ca pulu i., dar sunt inca foarte departaji. Partea externa a urechii contin ua sa se dezvolte r capatan d un aspect tot mai uman. Fatul este capabil acurn sa i~i suga degetul ~i acest Iapt poate fi vizualizat cu ajutorul ultrasunetelor lecografie].

SAPTAMANA A 14-A

Fatu I conti nua sa creasca ra pid si In aces! moment masoara eproximativ 105-115 mm pe exterior. Circulatia felala este acum bine stabi lila ~i sangele In cepe sa fie pompat eficient prin corp.

Parul fin, numit lanugo, este crescut pe ca p ul fatului ~ i ung hii Ie su nt formate ~i dezvoltate. Cordonul ornbiiical, care este p ri n s la a bdom en, s- a d eplasat rnai J as pe corp dec at pa na ac um.

I~

( -

Scheletul

se osltlea (mlare~te) ~i este acurn vlzlbll eu ajutorur razelor X.

Fatulla 13 saptamani

Desl au crescut alii! membrele superi oare, cat .;;i ce Ie inferioa re, picioarele devin acurn mai lungi decat mainile.

Ambele perechi de membre ss mi~ca frecvenl si rniscarlle lor lncep sa fie coordoriate. Aceste rniscari sunt rap ide .;;i se evide n\iaza, user la exarni n area cu ultrasunete. Mi~carile pot deveni rnai evidente pentru mama, In aceasta perioada, dar mai pot trsce saptamani Intregi pana sa fie p e rcepute cia r.

inceputurile rniscaritor fatulu i va riaza de la sarc i na la sa rein a. Daea mi ~carile nu sun! pe rcepute In aceasts saptamana,

Un f{if de 15 siiptiimiini are deja aspect uman, dar mal are mutt pe cales dezvoltilrii sale. De exemplu,urechlle sum me! degraba rudlmentare, defjl au ajuns scum In pozitia finalii, lar p/eoapets fneil nu a-au format comptet.

acesta nu esle un moliv de ingrijorare. Unii copii sunt pur ~i sirnpill mai activi decat al)ii, rniscandu-se cu mai multa forta si rnai des decal al!ii .. Mamel~ pot sa nu re a tize ze ca m is carlte sa u se nza] i ile pe care le si mt sunt cauzate de fa,l ~i sa creada ca. sunt dalorale altar factori, pre" cum digeslia.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ETAPELE VIETII

SAPT AMANA A 15-A

Pe aceast§ ecografle se vede un fat de 15 saptiimiini,

din lateral, cu capul in partea stanga sus. Lung/mea lui, masurata pe exterior, tn poz/t'e fetalif, este

de 130-140 mm ~i grautatea

de aproximativ 180-200g.

Fatul creste acum intr-un ritm speelaeulos, atat in greutate cat si in lungime, masurand aproxirnativ 115-130 mm. Una din schirnbarile majore ce se petree in aceasts saptamana este formarea lesutului adipos in jurul zon e i inferioa re a spate lu i ~ i pefese. Aceasta grasime este i m poria nta, atal pe nl ru p roducerea de calflura, cat ~i pentru metabolism. In acest stadiu, apa

reprezinta majorilatea volurnului fetal ~i 9 rasim ea este re pre~e ntata lntr-o proportie mica. Insa pana la momentul nasterii copilului, raportuL se va sehimba.

Un fat de patru fun; are degetele de fa main/ bine formate, mal bine decat cele de la ptoioare: Cordonul ombilical, ce transporUl eubetent« nutritIve catre fat ~; reziduurt de

la fat, se vede tn spatele imaginii.

Mama poate sirnti acum mull mai dar rniscarile fetale. Ele au devenit tot mai sustinute, pulernice si mai frecvente decal erau simtite pana acum. Se crede di din aceasta perioada fatul devine constisnt de zgomotele pulernice din afara uterului, preeum vocea ridicata sau muzica pulernid. Dad e asa, fatuI rea clioneaza prin lovituri sau rniscari mult mai intense decal de obicei. Poate Ii prezent deja parul pe cap ~i La n ive lul sp rancenelor ~i gene lor.

SAPTAMANAA 16-A

Cresterea, foarte rapida in saptamanile precedente, va lncepe sa incetineasca in acaasta saplamana. Lungimea fatului este de aproximativ 140-150 mm. Aproape tot corpul este acoperit de Lan ugo. Nus e stie exact de ce se dezvo Ita lanugo; ulterior el cade ;;i e inlocuil de fire de par, ere sc ute d in folic u li i pi losi, in apropierea momentului nasterii,

Pe pieLe incepe sa se formeze 0 substants grasoasa alba, numita vernix caseosa. Este cornpusa in principal din celute moarte din piele ~i secrstiile grase din 9 La ndele sebacee ale pi elii, Se crede ca vernix caseosa re prezinia un inve li~ de p rotecjie pe ntr u piele, care este inca foarle subjire ;;i transparenta. De asemenea, protejsaza fatul impotriva pierderii de caLdura si ajula La treeerea copilului, prin canalul de nastere, In momentul venirii pe lume. Fatul are deja aspect toarte uman. Ochii !?i urechile sunt pozijionate foarte aproape de localizarea lor tinata, mameloanele se vad La fejii de ambe sexe ~i se tormeazs mici creste La n ivelu l Iii lpi lor, d egete le ii i va rfuri le d egete Lo r,

MuLte femei vor fi examinate ecografic in aceasta perioada, ca parte a ingrijirilor prenatale acordate. Aceasta ecografie poate detecta anomalii diverse ale inimii, de exemplu.

AU test ca re poate fi fa cut in aceasta perioada este amniocenteza. Acea sta im plica recolta rea un ei probe di n Ii ch i du l am niolie ce incon joara fatul ;;i analizarea ei, pentru a vedea daca fatul sufera de anumite boli, precum sindromul Down.

Artrita reurnatoida

FOAIA15

Simptome

Osteoporoza u'ioarii

»

...,

r+ -,

Artrita reumatoids (AR] este 0 boala cronlca intlametorie, care a.fecteaza in principa I sinoviatele srticulattilor mici ale mainii, incheietur!i ma,inii, piciorului, cotului ~i gJeznei. Acestea su nt articu latii ca re se mi~ca tiber ~ i care sunt aeoperite de 0 membrana sinovials care lubrilica jonctiurrea, AR este 0 boala eu evolutie posibil lunga, marcalil de pe rioade de exacerbare, urmate de perioade de rernisie. Cele mai Ireevente simptome lizice sunt,

Ourere mai mull sau rnai putin

intensa

Rigiditate

Oboseala generaU:I Pierdere in greutate Astenie datorata anemiei

De oarece pot Ii afectate~i alte organe din corp - plamani.i, spli na ~ i ri nichii - ale eli unea este danumits ~i boala reumatoida.

Atle manilestiki ale bolii reumatoide lncluc vasculita [inllamatia arterelorl, anemia, sindromul Sjogren Iuscaciunea ochilor ~i lipsa salivei], sderita lintlarnalie a sderei, a lbu I ochi 10 rl, pericardita linflamalie a membrane i cu Invele~tei nirna], atsctarea nervilor periferici, alectarea rinich i lor ;;i marirea 5 plinei,

tn cazurite evensete de artritii revmatoidll, va ti etectst un numar de articulalll, odala cu distrugere.a mUfehllor mtct ai malnll.

Afeetarea slnovlala' se

face Iraptat in artrita reumatoidfl, defi severttatea simptomatologiei "ariazii. (1) boala tncep« cu Inflamsrle acula a membrane! stnovtste. (2) Acast fapt poate auoe

la inflamatie progres;va, dlstrugereacartllsjelor ,1 osteoporozii (pierderi in re$utul 0$(5). (3) Pe masurl ce Inf/amalia se reduce, dureree se atan!!eazii,. dar tncepe $1 sa formeze tesut in spati!!1 articular. (4) in ca.zurlle cele mal eevere, resutul se oslficii, sub forma de puntl osoese, Incapscitiind boinavul.

AR este eeracterizata de urntlareaarticulatiiior miei ale m§inilor, picioarelor, 1ncheieturilbr rnalnll, gleznelor, genunchilor §i cotoanei cervicals {gat),. Dureraa e mal rara la nivelul umerilor, coatelor §i §ol· durilor.

Dlstrlbutia slrnetrica a durerii este uni ndicator al AR.

Revii rs at ul i ntraa rtic u la r (I ich id in articulaliej §i afectarea mu§chi· lor din lurulartlcu'atiel lnsotesc adeseori inflamatla,

-- Membrana slnovlalii infiamata

-- Inflama\ie restanta

SIMPTOME INITIAlE ~I SEMNE

Orlce artlculatie sinovialii

p nate fi atectata de infl a m <lfi e. rigiditate, devenind .fierbinte", dureroasa, rosie,

Pe masura ce boaia avanseaza, se produc distrugeri ale cartilajelor, oaselor §i lig'amentelor, apa· rand detormsri tipiee, specifice stadiilor avansate ale AR. Oeformarile spsclflce lnclud:

S indromul de tunel earpian (arnorteala ~i du rers la nivelu I mainii),

Diagnostic

O.iagnosticul de AR nacesitaexaminarea atenta a. pacientului ~i a istoric uLui bolii.

Exista un numar de lesle care ajuta La preclzarea diagnosticului: • Testele de Laborator vor determ ina prezenta In san ge a indicatorilor activi.ta,tii belli,

• Factorul reumatoid,

• Hemoleucograma [psntru anemlel,

• Radiograliile rnsinllor, incheieturi lor ma i nii, pi cioarelo r ~i 9 leznelor. Modilicarile caractertstice constau in distrugeri ale sinoviale i ~i eroziu ni osoase, Radioqr alia toracica poale indica alectarea inimii ~i a plamanilor

Exista criterii clin i ee acce ptate pentru d i a 9 nosti eu I clinic a"l AR. Astle I, patru dintre man i festari Ie rnentionate rnai jos trebuie sa lie prezente la pacientul eu AR:

• Rigiditate rnatinata, ce dureaza mai mull de 0 ora, pe 0 perioada de eel putin ~ase saptamani,

• Artri.ta simetrica, pentru 0 pericada de eeL putin sass saptamani,

.Aleeta rea articulara, a eel putin 3 articulatii pentru a pertoada de eel putin 3 saptamani,

• Prezenla nodulilor reumaloizi,

Modifici3 ri r ad i 010 gice ale

oaselor,

Prezenla facto rului reu matoid in sange.

Evolutla bolli

30% din paciantf ee au suferit un slneur puseu de AR i~i revin, 65% devin bolnavi cronici, iar 5% dintre e i dezvolta 0 lorma 9 rava de boala c u invaliditate.

In ace.astif rsdlografia colorata artificial, Se vede un cn grav de AR. Zonsle COlorate m portoea/iu

sunt articular/lie Intartala.nglene, umf(ate Iii inflam<Jte.

Evo lutia din iea a A R este va riabila. Ii ind ne cesara supravegh e rea, reg ulats a pac i entuLu i, pe ntru ill identilica tactori i i mportanji pentru progn osticuI bolii ~i planilicarea schemei terapeutice:

• Lipsa de raspuns la a nli inllamaloarele nesteroidiene lAINSI. • Capacitate funqionala redusa,

_-

tuzlunea _j oaselor (anchlloza)

-- osteoporoza avansatlli

r+

CJ .,

C"D r:::

3

CJ

r+

o

_.

a. CJC

Urnflarea artlculatlllor coatelor §i lncheieturilor mainii,

Subtisrea degete.lor de la marla, eu umflarea articulatiilor interfaiarlgiene,

Oegete indolte, imposibil de indreptat,

• Tsnosinovha Iinflarnatla tsndonului),

Noduli subnutanati (umflii· turi sensiblle ale tesutolut fibros, situate subcutanat), mai free" ventl pe brate,

Pa cotu/ unut peetent mal fn vtirstif apare un nodut caracterlstlc.

• Semne radiologice prezente, precum eroziunea oscasa, Oezvoltarea semnelo:r de boala reurnatoida. precum anemia, vasculita, nodulii, sclerita,

N iveluri rid i cate de la ctor reumatoid in simge,

o evaluare atenta, a ace stor fac~ tori va hotarl tipul optim de !ratament aplicat.

l>

.,

r+ .,

r+

OJ ., m C

3

OJ

r+

o

a. OJC

Pacienlul :;;i familia lui trebuie sa inteleag a natu ra AR :;;i modul in care boala ii va afecta. De asemenea, ei trebuie sa inleleaga rnasurile lerapeutice si fa ptul di p rogresia bolii poate f incetinita sau oprita eu rnecicatiei coreete. Tra-

~~~~,~, ~-.::;,.~ ...... " .............. ~ .........,.,"=u~ .......

liziee ~i medicatie.

• Fizioterapia ajuta rnentinerea integrita\ii artieulare ~i a tunctiei musculare. Odihna, exercitiile lizice, hidroterapia, :;;i c111du~a sun! parte din tratamentul pacientilor,

Tera pia ocupati a nala esle i rnportanta in rnenti n erea u nel vieti cat ma i norma ls. Pentru a f ejutati in viala de zi eu zi, padentii sunt sfatuili in legatura eu rnunca, aetivitalile casnice, uneltele din casa ~i ortezele [suporturi ortopedice) folosite. T oate acestea reprezinta resurse importante.

• Terapia specifica este administrata pentru a usura durerea. a actiona impotriva inftarnatiei ~i a modilica mecanismele irnunologiee care declanseaza intlarnatia. Pacienlul poate Ii tratat cu numeroase medicamente, denumite linia intai. a doua si a treia de tralament, in functie de severitatea bolii si raspunsul ei la tratament.

• I nterventi a chirurgicala poate Ii folosits pe ntru ali na rea d urerii, Imbunatatirea Iuncticnalitatii :;;i corecla rea d elorma rilo r date de boala Aceasta poate insem n a imobilizarea articulatiei afectate sau reconstrucjia ei.

Suprasolicitarea unei articular;; afectate poate duce la agravarea bolii, dar ortezele pot educe u,urars. Totu,i, folosirea Indelungats a ortezetor poate duce la rlgiditate srtlcuterii.

Analgezicele, cum ar Ii aspirlna, paracetamolul sau codeine, ajuta la potolirea durerilor din AR.

Corticosteroizii, inclusiv prednisolonul, sunt medieamente antiinflamatorii putemice. Se folosese mai degrabii pentru tratarnsntul complicatiiior, precum vasculita sau problemele pulrnonare,

Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt folosite pe scam largii in tratamentul AR ~i includ benorylat, ibuprofen, naproxen, piroxicam ~i indometacin. Trebuie administrate eu grijii, deoarece pot da dispepsii (indigestiel sau sangerari gastrointestinale.

Medicamentele antireumatice

schirnbatoare ale bolii (DMARDs)

Afectarea simetriea, 1"17 cazul ertrite! reumatolde se vede pe radiografla (sus) ~i pe fotogratfa (dreapta) a unui pacient cu AR, cu eroziune severa a artieulaJiei genunchiuJui.

Modlf/ctirile Iff distrugerile artieulaliilor dau deformari dureroase, care Ilmlteaza mobil/tatea pacientului,

Acfdul mefenaminie - vindut sub denumlrea de Ponstan sau Metlam - este un antiinflamator nesterotatc (AINS) prescris pentru ameliorarea pe termen lung a aureruor ,1 a rigiditatH din artrita reumatoidii.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

se ere de ca afecteaza p rocssu I de evolulie a bolil, desl nu se cuooaste exact cum functloneaza, Se administreaza in stadi'ile precoce, repede dupa punerea dlaqnosticului, sub urmsrirea specialistulul. Ar putea trece §ase p£inii la douasprezece saptamani pana la aparitia unui raspuns favorabil .

DMRDs includ cornpusl de aur, injectabili sau sub forma de pestlle, metotrexat, penicilamina §i hidroxlchlnona, un medicament antimaI a ric. U lti m u I n ecesha m on itoriza re pentru electele pe vedere (toxicitate oftalmicaj. Toate DMRDs necesita monitorizare regulatiJ a urinei §i sangelui. pentru urmiirirea semnelor de toxicitate.

Azatioprina §i aile medicamente imunosupresoare specifiee, Impotriva atectiunllor autoimune, pot Ii eficiente impotriva AR, sub supraveghere corscta.

Incidenta ~i ingrijiri

lncidenta bolii esle de 1 la suta din populatia qenerala, ceea ce lnseamna ca in Romania sunl peste 200.000 de cazuri de AR Dupa accidentele de circulatie, AR da cel mai mare grad de invaliditate din Romania. in lieeare an Ii i nd d iagnosticate in j u r de 4000 de cazuri noi. lncidenta maxima este intre 35 9i 55 de ani la femei ~i 40 pana la 60 de ani la barbatl, Debu-

Cauze

Studiile au sugerat un nurnsr mare de cauze potentiate ale AR, incluzand infectiile eu microorgan i srne, d islruge rea a uta i m un a a lesulurilor ianticorpii alaca tssuturile propriiJ ~i susceptibilitatea qenetica, Exista dovezi experimentale pentru a sustine toate aceste teorii, dar inca nu exista a dovada concludenta.

Prevenirea

Din cauza naturii belli ;;i necuncasterii exacte a cauzelor ei, nu se cunoaste nici 0 metoda pentru prevenirea aparitiei boli i_

Tctusi, multe pot f facute pentru a controla svolutia AR ~i a diminua eleetele bolii prin tratament.

tul AR este mai frecvent iarna, 91 inciden!a este rnai mare in familii.

Pacientii ar putea necesita supraveghere rnedicala limp de mai multi ani. de caire 0 echipa de sp ecia li~ ti care ed ud, Iraleaza ~i sprijina pacientul. Echipa include asistente medicale specializate, terapeut ocupational, psihoterapeut, asistent social, medici, inlre care 9i chirurgi ortopezi.

Adrese utile

ln Romania exista Asociatia ACCES, de consiliere l?i suport pentru familiile cu copii bolnavi de astm bronsic, al carui site este www.asociatia-acces.ro. Telefon asociatle 0723-579-529 sau 0745-862-633,

E-mail: contact@asociatia-acces.ro

I)eAGC)STINI

_~_. ~ -~.,~-~ ~ --- ~~._~_a. _

ENCICLOPEDIE COMPLETA DE MEDICINA SI INVESTIGATIE CLINI

, ,

oeAGOSTINI