Introducere

Transfăgărăşanul este unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume şi
unul din principalele obiective turistice ale Românie. Drumul Național 7C (DN7C),
supranumit Transfăgărășan (de la prefixul „trans-” (TRANS-/TRANZ- pref. „dincolo
(de)”, „peste”, „prin”.- conform DEX) + Făgăraș), este drumul care ajunge o altitudine
de 2042 de metri, in Căldarea Glaciară Balea traversează pe axa nord-sud munții
Făgăraş şi uneşte Muntenia de Ardeal, având lungimea de 151 km. Transfăgărăşanul
începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului
Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în
apropierea comunei Cârțișoara (fig. 1).

Figura 1. Transfăgărăşanul [1]

1
 Scurt istoric

Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974 (fig. 2), la inițiativa
lui Nicolae Ceaușescu, care a vrut să asigure un drum strategic peste munţi, folosit
îndeosebi de militari, deoarece până la construcţia acestuia, Munţii Făgăraş nu puteau
fi trecuţi, în acea zonă, nici măcar folosind calul. Proiectantul acestei capodopere este
ing. Ioan Cazan, deşi acesta era inginer silvic.
La construirea lui au fost folosiţi tinerii înrolaţi obligatoriu în armată la 18 ani,
constructorii civili şi militarii, ţăranii şi intelectualii, mulţi dintre cei din urmă ce
proveneau din închisorile comuniste.
Startul lucrărilor s-a dat pe doua fronturi, dinspre nord geniștii regimentului
52 Alba Iulia (care concentra însa militari aduși şi de la alte unităţi militare din ţară)
iar dinspre sud geniștii de la regimentul 1 Râmnicu Vâlcea. Armata a adus si
majoritatea utilajelor. Alături de ei au venit si muncitori civili atrași mai ales de
salariul foarte mare pentru acele timpuri: 6000 de lei.
Inaugurarea acestui tronson din DN7C a avut loc în data de 20 Septembrie
1974. Transfăgărăşanul este "drumul oaselor", deoarece aici au fost consemnate sute
de pierderi de vieți omenești, si chiar daca istoria a lăsat dovada ca s-au pierdut doar
zeci de vieți omenești, cei care încă mai trăiesc si care au participat
la "sculptarea" munților, precizează ca sunt de ordinul sutelor de vieți pierdute pentru
construirea acestui drum.

Figura 2. Transfăgărășan în 1974[2]

Figura 3. Construirea Transfăgărăşanului [ 3, 4]

Transfăgărăşanul in cifre:

- circa 3 mil. t de rocă au fost dislocate,

- au fot realizate 830 de lucrări transversal,
2
 - s-au utilizat 290.000m3 de material de zidărie,
- 41.000m3 de rocă au fost excavați pentru construcţia tunelului Capră – Bâlea,
- s-au folosit mai bine de 20t de dinamită,
- 3.575t de ciment,
- 89t oţel beton,
- 24.000 ancore,
- 129t plase sudate,
- 14.200m2 cofraje,
- 1750ml (metrii liniari) tuburi confecţionate din beton,
- 4.100ml ţeavă,
- 50t de confecţii metalice,
- 6.900m3 nisip,
- 6.000m3 pietriş,
- 3000t cribluri,
- 740 lămpi de iluminat.

Obiective turistice:

De-a lungul Transfăgărăşanului exista şi o multitudine de obiective turistice

care pot fi vizitate:
Lacul Balea (Figura ) este format intr-un circ glaciar, situat la o altitudine de
2.040m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu. Dimensiunile lacului sunt: 360 m în
lungime, suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35m. Lacul si zona din jurul sau
sunt considerate rezervații științifice protejate, încă din 1932, ce adăpostește
numeroase plante (printre care floarea de colţ - Leontopodium Alpinum, bulbucii -
Trollius Europaeus, Vârtejul Pământului - Pedirularis Oederi) şi animalele ocrotite
(capra neagră - Rupicapra rupicapra, râsul, acvila de munte).

Figura . Lacul Bâlea [5 ]

3
 a b c

d e f
Figura . a. Floare de colţ [6], b. Bulbuc [7],c. Vârtejul Pământului [8],d. Râsul [9], e.
Acvila de munte [10], f. Capra neagră [11]

Aici se poate ajunge cu telecabina sau pe drumul Transfăgărăşan. In orice

anotimp, aceasta zona este de o frumusețe deosebita, cu un relief montan de excepție.
Zona Bâlea Lac prezintă un relief glaciar tipic cu morene, terase, vale în formă de „U”,
dominat de creste adânc crenelate din care se înalţă dinspre nord-est spre sud-vest
vârfurile Văiuga 2.443m, despărţit de Iezerul Caprei 2.417m de Şaua Caprei 2.315 m
şi Paltinul 2.398m. De aici coboară muchia Bâlii spre nord până dincolo de Cascadă în
Vârful Mierea la 1.500m.
Un aspect pe care îl găsim doar in acest loc este Hotelul de Gheata, care
reprezintă un obiectiv unic in Europa. Primul hotel a fost realizat in anul 2006 iar de
atunci tradiția se repeta in fiecare an. Hotelul este construit sub forma unui iglu, are in
jur de 14 – 16 camere, si exista si un bar construit in gheata. Majoritatea turiștilor ce
închiriază camere sunt străini, intr-un an la acest hotel s-a desfășurat chiar si o nunta.
Experiența de a petrece o noapte aici este unica, singurul inconvenient fiind frigul si
hainele groase; nici prețul nu este chiar cel mai accesibil, dar având în vedere
unicitatea hotelului, se merita plătit.
Cascada Bâlea. Situata intre vârfurile Moldoveanu si Negoiu, la peste 1200
de metri altitudine, Cascada Bâlea este cea mai mare cascada in trepte din Romania,
ce are o cădere de 60 de metri.

4
 Figura . Cascada Balea [12] Figura . Hotelul de gheta de la Bâlea lac

Barajul şi lacul Vidraru (fig ) - Barajul Vidraru, dat în folosinţă în anul

1966, este cel mai mare baraj în arc din România, iar la data inaugurării sale se clasa,
cu cei peste 166 de metri înălţime, între primele cinci baraje în arc din Europa,
ocupând locul 9 pe plan mondial. Deşi ierarhia s-a modificat, iar Barajul Vidraru a
ajuns pe locul 27 între barajele de acest tip din lume, edificiul rămâne în continuare
unul dintre cele mai sigure.
Are o înălțime de 166,60 m, iar lungimea coronamentului este de 305 m.
Grosimea barajului la bază este 25 m, iar la coronament 6 m. Lacul de 870 de hectare
aduna apele râurilor Capra, Buda şi alți afluenți.
Pe linia barajului, în vârful unui turn prismatic se află monumentul
electricității, un Prometeu gigantic, opera sculptorului Constantin Popovici.

Figura . Barajul şi lacul Vidraru [13, 14] Monumentul electricității [15]

Barajul este considerat o adevărata bijuterie inginereasca şi creează unul

dintre cele mai frumoase peisaje ale României.
Cheile Argeșului (fig. ) s-au format de-a lungul râului cu același nume,
desfăşurându-se în aval de Barajul Vidraru. Formațiunile stâncoase se întind pe o

5
distanta de circa 2,5 kilometri iar accesul se poate realiza pe șoseaua naționala dinspre
Curtea de Argeș pana când se trece de localitatea Aref.

Figura .Cheile Argesului [16]

Cetatea Poenari este în apropierea Barajului Vidraru şi se afla pe vârful unui

deal. Turiștii trebuie sa urce 1480 de trepte pentru a ajunge la aceasta cetate, însă
peisajul din vârf asupra Munților Făgăraş merita efortul. Cetatea a fost construita de
Negru Voda in secolul al XIV-lea, ca punct de observație şi de apărare. De asemenea,
se presupune ca ar fi fost locul de refugiu al lui Vlad Tepeş din calea turcilor.

Figura . Cetatea Poenari [17]

Cetatea, situată pe un mic platou, este separată de culmea muntelui printr-o

prăpastie, folosită de constructori drept șanț de apărare.
Planul Cetății Poenari (fig. ) are o formă alungită, acest lucru datorându-se
înălțării zidurilor incintei pe marginile platoului, ancorate direct în stâncă, chiar în
locul de unde pornesc pantele abrupte ale muntelui.
Latura de vest, având o lungime de circa 14 metri, lasă să se vadă deschiderea
singurei porți de intrare în cetate. În zidul din piatră încă se mai disting urmele
locurilor unde era prinsă puntea mobilă, cu rol de poartă.

6
Figura . Schema cetăţii Poienari. 1) locul fostei punţi mobile a cetăţii, 2) locul fostei
porţi de intrare în cetate, 3) culoarul – capcană al cetăţii, 4) urmele bastionului
semicilindric din colţul de S – V, 5) Bastionul semicilindric din centrul laturii sudice,
6) bastionul semicilindric din colţul de S – E, 7) curtinele laturi de S, 8) curtina laturii
de E, 9) curtinele laturii de N, 10) porţiunea unde este prăbuşit zidul nordic al cetăţii,
11) marele turn prismatic de plan patrulater (donjonul) al cetăţii, 12) cisterna, 13. zid
median [18]

Latura de sud, cu o lungime de circa 72 metri, construită din piatră în partea

inferioară și din cărămidă în cea superioară, este alcătuită din trei bastioane exterioare
având planul semicircular. Apoi zidul cotește într-un unghi de aproximativ 90 grade,
formând latura de est, cu o lungime de circa 16 metri.
Ultima latură, cea de nord, păstrează numai două fragmente de zid din
construcția inițială, ce atestă faptul că această latură a fost construită folosindu-se
aceeași tehnică și material ca în cazul celorlalte laturi.
În ceea ce priveşte tehnica folosită în construcţia cetăţii este vorba despre una
de tradiţie bizantină, ce consta în ridicarea feţelor din piatră, urmând apoi a fi umplut
spaţiul interior cu bucăţi de piatră brută, legată cu pământ sau cu var. Interesant este
finisajul interior al unei încăperi săpate în stâncă, finisaj ce presupune o tencuială tot
de factură bizantină din mortar roşu, care oferea o perfectă impermeabilitate. De aceea
se presupune că rolul acestei încăperi, în prezent parţial prăbuşită, era de a păstra apa.
Lacul Capra este un lac glaciar, situat la 2230 m altitudine în Munții Făgăraş
si la 45 de minute de Lacul Balea. Lacul are o adâncime de 11 m şi o culoare albastră
intensă. De aici izvorăște pârâul Capra. Este un lac care impresionează prin culoarea
sa albastra si peisajele din jur. Este locul ideal de vizitat pe Transfăgărăşan, mai ales
pentru pasionații de plimbări pe munte datorita faptului ca de aici pornesc multe trasee
în Munții Făgăraş.

7
 Figura. Lacul Capra

Cascada Capra sau Cascada Iezerului, este o cascadă situată pe versantul

sudic al Munților Făgăraș în apropiere de cota 2.000, chiar lângă Transfăgărășan, între
Cabana Capra și Lacul Bâlea, pe DN7C. Aflata pe versantul sudic al Munților
Făgăraş, apa cascadei este alimentata din Lacul Capra şi are o cădere de peste 40 de
metri. Datorita debitului foarte mare de apa, cascada rezista si in sezonul rece, apa
acesteia îngheţând doar in iernile geroase.

Figura . Cascada Capra [19]

Aici vei întâlni si cel mai lung tunel din ţară, tunelul Capra-Bâlea, de 887 m lungime,
tunelul care străbate muntele Paltinului (fig.). Galeria sa are o înălțime de 4,4 m. În
interior se află un trotuar cu o lățime de 1 m alături de o bandă de circulație cu lățimea
de 6 m și câteva refugii. Aerisirea se face natural prin intermediul curenților de aer.
Are la intrări porți metalice[ ce se închid iarna, dotate cu uși pentru accesul pietonal.
Actual tunelul este din nou iluminat electric din 2011 după ce, ani buni, nu a mai
beneficiat de aşa ceva.

8
 Figura . Tunelul Capră-Bâlea [20, 21]

Regimul de circulaţie

Zona montană înaltă a DN7C este deschisă circulației rutiere în fiecare an

doar de la 30 iunie până în 1 noiembrie, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de
iarnă, iar deszăpezirea lui este impractică; la aceasta se adaugă riscul căderilor de
pietre și al avalanșelor.
Iarna, drumul este deschis în mod oficial pe versantul sudic până la
complexul Piscul Negru (kilometrul 104 - județul Argeș) (deși utilajele de deszăpezire
urcă până la Complexul Turistic Capra - kilometrul 108, până unde cei dispuși să se
aventureze au disponibilă o singură bandă de circulație, dar se expun amenzilor
jandarmilor montani, care își au baza la Refugiul Salvamont Cota 2000), iar pe cel
nordic până la Cabana Bâlea - Cascadă (kilometrul 131 - județul Sibiu) (aici drumul
este blocat pe toată perioada închiderii oficiale cu parapete de beton tip New Jersey,
fiind imposibilă traversarea chiar și în condițiile topirii zăpezii; trebuie ținut cont că în
timpul iernii se produc multe căderi de pietre în zona "Poarta Întâlnirii" - cota 1600,
înainte de intrarea în Căldarea Glaciară Bâlea). Totodată, porțile tunelului Bâlea-
Capra se închid în timpul iernii, pe toată perioada închiderii oficiale a drumului (se
poate traversa însă la picior, dacă gurile tunelului nu sunt acoperite de zăpadă, prin
cele două uși pietonale prevăzute în porți).
Vara, restricțiile cuprind perioada de întuneric (orele 22:00-6:00), deoarece
traseul este unul periculos, cu deosebit de multe viraje și curbe în ac de păr, fără să fie
prevăzut cu elemente reflectorizante, iar riscul căderii în gol este deosebit de mare.
Limita de viteză recomandată este de 40 km/h. În timpul iernii, când Transfăgărășanul
este închis circulației rutiere, la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina de la cabana
„Bâlea Cascadă”

9
 Bibliografie

1
http://www.pesteri-piscul-
negru.ro/images/gallery/PisculNegru/Harta_Transfagarasan.jpg
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Transf%C4%83g%C4%83r%C4%83%C8%99an
3
http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/14719873-povestea-trista-a-
transfagarasanului-drumul-dintre-nori-unul-dintre-cele-mai-frumoase-din-romania-
foto
4
http://adevarul.ro/locale/pitesti/cum-s-a-construit-transfagarasanul-mai-frumos-
drum-lume-moftul-anti-urss-ceausescu-secretele-unui-proiect-fabulos-imposibil-
repetat-1_54e5c0b3448e03c0fdc54522/index.html#gallery_currentImage
5
http://www.welcometoromania.ro/DN7c/DN7c_Lacul_Balea_r.htm
6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Floarea-reginei
7
http://www.luontoportti.com/suomi/en/kukkakasvit/globeflower
8
https://ro.wiktionary.org/wiki/v%C3%A2rtejul-p%C4%83m%C3%A2ntului
9
https://www.natgeo.ro/natura/habitat-conservare/9151-rasul-vanatorul-invizibil
10
http://milvus.ro/images/PDF/Szirtis%20kiadvany.pdf
11
http://drumliber.ro/capra-neagra-din-piatra-craiului/
12
http://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-transfagarasan-un-traseu-spectaculos-
si-cu-multe-obiective-turistice
13
http://www.drao.ro/articole/trasee/lacuri/lacul-%C8%99i-barajul-vidraru.html
14
http://www.zemli.ro/wp-content/gallery/transfagarasan-baraj-vidraru/Arges-Barajul-
Vidraru.jpg
15
http://www.welcometoromania.ro/DN7c/DN7c_Lacul_Vidraru_r.htm
16
http://www.arges.heyromania.ro/ro/businesses/detalii/3824-Cheile-Argesului
17
ww.imperialtransilvania.com/ro/citeste-stirea/argomenti/places-of-interest-
1/articolo/cetatea-poenari-fortareata-lui-vlad-tepes-de-pe-varful-stancos-al-muntelui-
cetatuia.html
18
http://draculahistoryandmyth.com/a-map-of-castle-poenari/
10
19
http://www.helloromania.eu/cascada-capra-transfagarasan-cazare/
20
http://wikimapia.org/69557/ro/Tunelul-Capra-B%C3%A2lea-Lac-1972
21
https://www.youtube.com/watch?v=4hgIZuukEgE

11