Professional Documents
Culture Documents
Facultatea de Comert
Bucuresti
-2008-
0
Cuprins
Introducere....................................................................................................2
Cap. 1 Caracteristicile generale ale produsului…………..……………...3
1.1. Clasificarea cafelei..............................................................................3
1.2. Etapele procesului de obtinere a cafelei……………………………..4
1.3. Caracteristici de calitate ale cafelei………………………………….6
1.4. Avantaje si dezavantaje nutritionale ale cafelei……………………..7
Cap 2. Prezentarea pietei cafelei…………………………...……………..8
2. 1 Prezentarea principalilor producatori de pe piata……………………8
2. 2 Prezentarea de date statistice cu privire la consum.............................9
Cap. 3 Exigente ale etichetarii pastelor ...................................................10
3.1. Jacobs Kronung cu Alintaroma si Tchibo Exclusive........................10
3.2. Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare a
produsului alimentar .....................................................................................12
3.3. Analiza continutului informational al etichetelor celor
doua marci....................................................................................................13
3.4. Prezentarea modalitatii de declarare a valorii nutritive pe eticheta
fiecarui produs...............................................................................................15
Cap. 4 Analiza elementelor esteticii ambalajelor celor 2 marci..............16
4.1. Forma ambalajului, cromatica, grafica............................................16
4.2. Solutii de imbunatatire a aspectului estetic al ambalajelor.............17
Cap. 5 Descrierea caracteristicilor senzoriale ale produselor alese........
Cap. 6 Analiza sensoriala a celor doua produse prin metoda
punctajului...................................................................................................18
Concluzii.......................................................................................................19
Bibliografie………………………………………………………………...20
1
Introducere
Istoria cafelei
Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, dateaza de mai mult de 1000
de ani.In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este
consumata de toate clasele sociale inca din vechime.
Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar
cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara
cu puteri stimulatoare.
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa. La
inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau
boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o
modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea
mai multa energie in timpul luptelor.
Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in
chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin
fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula
Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.
In mijlocul secolului al XVII-lea comerciantii venetieni au cunoscut in calatoriile
lor comerciale cafeaua si efectul sau miraculos, introducand obiceiul consumului de cafea
si in patria lor. Prima cafenea din Europa a fost infiintata in 1645 la Venetia.
In decursul urmatorilor cincizeci de ani cafeaua s-a raspandit in toate orasele mari
din Europa si s-a bucurat de o mare trecere in saloanele elegante ale nobilimii. Pentru
satisfacerea cerintei rapid crescande de cafea, in coloniile de la tropice ale puterilor
coloniale europene au fost cautate zone de cultivare, iar cultura accelerata sistematic.
Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei
cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si
Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un
obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au
inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu
succes in Europa.
Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de
cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine
controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii,
musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante
de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.
Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc
schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul
populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor
ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa
bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.
Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in
italiana "caffe", in franceza "caffé" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat
pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua
2
isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul
"quahwek", care inseamna "stimulant".
Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus
cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra,
Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand
francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a
plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost
compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe
care o detine si astazi.
Cafeaua are succes. De aici incep inovatiile in domeniul aparatelor si a diferitelor
moduri de preparare a cafelei.
Cafeaua face parte din grupa stimulentelor. Aceasta este un produse care contine
substante cu rol de stimulare a activitatii sistemului nervos si a circulatiei sangvine. Din
aceasta cauza cafeaua , prin consumul ei, inlatura starea de oboseala, prelungind timpul
afectat activitatii fizice sau intelectuale
Cafeaua este o bautura cu zero calorii,
nu contine substante nutritive energetice, fiind
favorita persoanelor ce vor sa-si mentina silueta.
Contine o suita de substante care-i asigura
aroma si gustul particular si contribuie la
completarea necesarului uman de bauturi cu
substante minerale si microelemente ca: fierul,
potasiul, magneziul si manganul.
In ce privesc vitaminele, cafeaua este un
furnizor important de niacina, o vitamina din
grupul B, care este raspunzatoare de aportul de
energie. In plus, cafeaua mai contine mici
cantitati de vitamine: riboflavina, acid
pantotenic, vitamina E, vitamina C si vitamina
B6.
Cafeaua este o bautura care trebuie sa ne produca placere. Este important sa gasim
tipul de cafea care indeplineste aceste conditii si sa o preparam astfel incat fiecare
dimineata sa fie vesela, plina de energie si fiecare ceasca sa fie plina de relaxare.
3
in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru
ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie - albastruie.
Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta
de aprox. 20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul
mult mai rafinate decat alte specii.Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate
din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya,
Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o
aroma mai putin rafinata.
Cafeaua Robusta
Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult
rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in
Africa, India si Indonezia.
Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile
climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare
maroniu - galbuie.
Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este
foarte apreciata in gama de cafea solubila.
Cafeaua Liberica
Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida
si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si
Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si
25°C.Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la
galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.
Cafeaua Maragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul
Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si
liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica,
randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata
(Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind
intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si
medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor consumatori, calitatea
acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.
Prepararea uscata
In tarile de cultura cu perioade pronuntate de ploaie
si seceta prepararea se poate face dupa metoda
traditionala uscata.
Ciresele de cafea coapte si triate se intind pe locuri
intinse de uscat cu suprafete betonate sau pavate in
strat subtire (3 pana la 5 cm) si se usuca la soare.
Pentru o uscare uniforma, stratul de cirese de cafea
4
trebuie intors de mai multe ori pe zi.
In timpul noptii sau sub amenintarea ploii, ciresele se aduna intr-o gramada si se
protejeaza cu plante pentru a nu fi umezite din nou.
Dupa circa 4 saptamani, fructul se usuca pana la un continut de apa de mai putin
de 13 %.
Boabele de cafea se elibereaza de invelisul exterior in masini speciale de decojit,
ramanand doar mici resturi de pielita argintie. Prepararea uscata se foloseste, in mod
predominant, in Brazilia si in Etiopia si pentru cafeaua arabica. in ce priveste cafeaua
robusta, predomina prepararea uscata.
Prepararea uda
In tari cu caderi de ploaie relativ uniforme in timpul anului, durata stralucirii soarelui nu
ajunge, pentru a usca toata cireasa in intregime destul de
repede. De aceea ciresele de cafea coapte si triate se separa cu
o masina cu ajutorul unor valturi sau placi zimtate in pulpa de
fructe si bob de cafea.
Pentru a le inlatura resturile inainte de uscarea completa, aceste
boabe se pun sub apa numaidecat pe o perioada de 12 pana la
36 de ore in recipiente de fermentatie.
La acest pas, fermentele proprii plantelor lichefiaza resturile
pulpei de fructe, asa incat ele pot fi spalate de pe suprafata in
canale de spalat.
Uscarea la soare, care urmeaza acum si care se realizeaza pe mese de uscat, este
cu mult mai rapida si se termina in 10 pana la 14 zile. Masurile de protectie luate
impotriva umezelii ulterioare (roua din timpul noptii, ploaia) sunt aceleasi ca la
prepararea uscata.
Cafeaua cruda astfel uscata in invelisul de pergament, se numeste cafea de
pergament si are un continut de apa de mai putin de 13 % si poate fi depozitata. Se
trateaza in continuare in mori centrale.
La sfarsitul acestor faze de proces cafeaua cruda se asambleaza in seturi de
valoare egala privind calitatea si in saci sau ca produs varsat in container se livreaza la
export.
Prajirea cafelei
5
Intreprinderile industriale moderne care prelucreaza astazi cafea verde, utilizeaza
instalatii speciale automatizate, unde durata si gradul de prajire sunt reglate electronic. Cu
astfel de instaltii, procesul de prajire a boabelor de cafea se reduce de regula numai la 6
min.
In timpul prajirii, boabele de cafea inregistreaza pierderi in greutate, datorita
evaporarii apei si descompunerii unor substante pe care acestea le contin, pierderi care
ajung pana la 16-18%. Precizam ca circa 50% din pierderea in greutate a boabelor de
cafea, in timpul procesului de prajire, se datoreaza evaporarii apei, iar diferenta o
reprezinta descompunerea substantele organice, in special a zaharului, a celulozei si a
acidului cafetanic.
6
Caracteristicele nedorite ale gustului: prea amar, perceput pe limba si datorat prajirii
boabelor de cafea in exces, plictisitor, din cauza lipsei de aciditate si aroma, fara miros, o
caracteristica a cafelei imbatranite, subtire, intalnim la o cafea care duce lipsa de
aciditate, caracteristica a prepararii insuficiente
Prepararea cafelei este o arta, iar retetele difera foarte mult, in functie de zona
geografica.
7
sau care prezinta nivel ridicat de lipide in sange, sa consume mai rar cafea, obligatoriu
preparata la filtru cu hartie si niciodata cafea fiarta (la ibric).
Cafeaua contine antioxidanti: vitamina B, C , E, carotenul. Aceste componente
sunt deja confirmate ca fiind o protectie contra cancerului. Alte elemente ale cafelei au
efect antimutagen,ajuta celulele sanatoase sa nu degenereze. Un studiu recent in Elvetia,
arata ca unele lipide din cafea, previn dezvoltarea primei faze a cancerului in
celule.Numeroase cercetari, anuleaza orice presupunere de vinovatie atribuita cafelei in
influenta ei asupra cancerului la stomac, intestine, san, ovare.
Efectele negative ale cafelei sunt mai importante si constau in cresterea frecventei
cardiace (accelerarea pulsului) si a activitatii psihice. Adversarii cafelei pretind ca,
asemenea alcoolului, cafeaua stimuleaza numai pentru moment sistemul nervos si efortul
fizic. Acesta este numai un efect efemer si iluzoriu asupra activitatii masinii umane
obosite. Consumata in exces, cafeaua absorbita actioneaza ca un toxic accelerand ritmul
cardiac, deci ingreunand munca inimii, provoaca insomnie, ameteli, cefalee, pana la un
delirium tremens, asemanator celui din alcoolism.
Cafeaua este contraindicata persoanelor care sufera de inima, celor hipertensivi, la
bolnavii nevropati, hipocondrici, nevrotici, la gravide sau la cei care sufera de insomnie.
Este interzis cu desavarsire consumul de cafea de catre copii si adolescenti.
8
urma unui studiu realizat cu scopul de a identifica atat preferintele consumatorilor romani
in materie de cafea, cat si cerintele acestora referitoare la raportul calitate si pret.
Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si
Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania
vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257
milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs,
marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft
Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i
s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi".
Elite detine, in Romania, o unitate de productie cu o capacitate de 12.000 tone de
cafea pe an, care este vanduta in Romania, Moldova, Bulgaria si Croatia. Firma are in
portofoliu marcile Elite, Selected si Lavazza, Fort, After Dinner, Elite Capuccino si este
distribuitor al brandului italian de cafea Lavazza. Anul trecut, Elite Romania a inregistrat
o cifra de afaceri de 252,8 milioane de lei (72 milioane de euro) si un profit net de 13
milioane de lei (3,7 milioane de euro), potrivit datelor transmise de firma Ministerului
Economiei si Finantelor.
Compania Nestle, producatorul Nescafe, a cunoscut o crestere de 12% a
profitului. Rezultatele se datoreaza cresterii afacerilor cu produsul de cafea Nespresso
care au dus la atingerea unui nivel record al profitului, dar si majorarii preturilor si
aprecierii dolarului fata de francul elvetian ce a contribuit la cresterea vanzarilor din
Statele Unite si Asia. Compania elvetiana Nestle este prezenta pe piata romaneasca inca
din 1995 si are in portofoliu marcile: Brasero, Red Cup, Gold, Frappe, 3 in 1 si
Capuccino.
9
percep accize pentru produsele ce nu au impact negativ asupra economiei, mediului
inconjurator sau socialului.
Comparativ cu celelalte tari candidate, Romania are cele mai mari taxe la cafea,
desi are unul dintre cele mai scazute PIB/locuitor.
Dupa scaderea inregistrata in primele doua luni ale anului, apare o redresare,
astfel consumul de cafea boabe si macinata nu numai ca recuperat pierderea de 3%, dar a
avut si o usoara crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, de 0,7% , conform unui
studiu realizat de GfK Romania, Institut de Cercetare de Piata. Aceasta redresare se
datoreaza cafelei ambalate.
In urma unui stiudiu intens al pietei, cafeaua naturala este bauta zilnic de 80.3% dintre
consumatori, nu acelasi lucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino.
Astfel, acestea sunt consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4%
(cappuccino) din persoanele care consuma aceste tipuri de cafea.
Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la
persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua
instant si cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai
in varsta , peste 45 ani.
Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor, 29,54% dintre ei beau cafea
Jacobs. ELITE se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54%. Tchibo, Amigo si
Lavazza detin cote de 7,21%, 4,54%, 5,36%. 10,74% dintre romani prefera o alta marca
decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau cafea.
In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44% dintre romani aleg cafeaua in
functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare.60,95% dintre romani sunt
influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.
Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si
hypermarket-uri-68,54%. Magazinele specializate de distributia cafelei sunt vizitatea cu
intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10% cumpara
de la taraba din piata.
Jacobs
10
Fabrica din Romania a fost construită în mai multe etape: În anul 1899 a fost construită
fabrica de produse din ciocolată "Hess" - Unitatea 1, actuala unitate a Kraft Foods
România. În anul 1925 a fost construită fabrica de ciocolată şi specialităţi din ciocolată,
fabrica deschisă de fratii Stollwerk veniţi din Bratislava Unitatea 2, actuala unitate a
Kraft Foods România
Între anii 1948 - 1954 o data cu naţionalizarea, statul devine proprietar al ambelor
unităţi producătoare de ciocolată din Braşov iar în anul 1954 ambele unităţi producătoare
de ciocolată se unesc în aceeaşi fabrică sub aceeasi denumire: “Dezrobirea”. După 12 ani
denumirea aceastei fabrici este din nou schimbată. Astfel în anul 1966 “Cibo” va deveni
pentru încă 25 de ani noua denumire a fabricii de ciocolata din Braşov. Îa nul 1991
fabrica de ciocolată “Cibo” va deveni “Poiana – Produse Zaharoase S.A”.
În urma achiziţiei din anul 1994 de către Compania Multinaţională “Kraft Foods
International”, a fabricii “Poiana – Produse Zaharoase S.A” aceasta din urma îşi va
schimba denumirea în “Kraft Jacobs Suschard Romania S.A” iar în anul 2000, Kraft
Jacobs Suschard este numită “Kraft Foods România”. Apare şi o separare în activitatea
Kraft, astfel astfel partea de afacere este mutata în capitala României, departamente
precum: Marketing, Financiar de afacere, Vânzări, Achiziţii, iar în partea de producţie se
regăseau departamentele de: Dezvoltare a Afacerii, Planificare Producţie, Calitate,
Securitate, Financiar de fabrica, Transport, Mentenanţă, ramuri de departamente ce se
ocupă de importuri şi exporturi, materii prime respective finite.
Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si
Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania
vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257
milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs,
marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House.
Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in
2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre
revista New Products.
Jacobs este una dintre marcile de un miliard de dolari ale companiei Kraft, cu
origini ce dateaza din 1895 in Germania. Cafeaua Jacobs este vanduta acum in intreaga
Europa si in Orientul Mijlociu, fiind lider de piata in Austria, Germania, Letonia,
Lituania, Polonia, Romania si Ucraina. Disponibila sub forma de cafea prajita si
macinata, cafea boabe, solubila si specialitati, Jacobs continua sa stabileasca standardele
de calitate in cadrul industriei.
Reprezentantii Kraft Foods declara ca "marca Jacobs este cea mai importanta
marca din portofoliul de cafea al Kraft Foods Romania. Prin urmare, vom continua sa
investim in imaginea acestei marci prin campanii multimedia la nivel national, dar, in
acelasi timp, tinand cont de nevoile reale ale consumatorului roman, in anii ce urmeaza
vom largi portofoliul de produse noi sub marca Jacobs.
Jacobs a fost apreciata drept marca cu cel mai mare impact in categoria
produselor alimentare din Romania, in cadrul unui studiu independent realizat de catre
Synovate in 2007. Jacobs a fost, de asemenea, votata drept "Marca cea mai de incredere"
de catre cititorii revistei "Reader`s Digest", timp de doi ani consecutiv, 2006 si 2007.
In urma unor sondaje efectuate de specialisti, Jacobs este marca preferata de cafea
a romanilor, 29,54% dintre acestia consumand aceasta marca. Elite se situeaza pe treapta
a doua a preferintelor cu 19,54%, urmata de Tchibo, Amigo si Lavazza ce detin cote de
11
7,21%, 4,54% si 5,36%, in timp ce 10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele
mentionate, iar 23,07% nu beau cafea.
Tchibo
12
Dreptul de informare al consumatorilor nu poate fi realizat decât dacă există
obligaţia producătorilor de a le furniza informaţiile necesare despre bunuri şi servicii.
Astfel, etichetarea produselor alimentare capata o importanta majora deoarece
contribuie la informarea si educarea consumatorilor.
Etichetele de cafea sunt o importanta sursa de informatii pentru consumatori,
deoarece acestea ofera elemente grafice si scriptice referitore la tipul, originea si calitatea
cafelei.
Eticheta poate avea un impact vizual foarte puternic asupra consumatorului si il
poate influenta in alegerea unei cafele, fiind unul dintre criteriile cu cea mai mare
pondere in acest sens. In ultimul timp, producatorii de cafea au acordat o importanta din
ce in ce mai mare designului etichetelor, investind sume foarte mari pentru schimbarea
acestora. Exista insa si producatori de cafea mai conservatori care pastreaza aceeasi
forma grafica a etichetei de zeci de ani. Eleganta etichetei nu este insa un garant al
calitatii cafelei, insa informatia pe care aceasta o ofera poate fi, ajutand in acelasi timp si
la educarea consumatorilor.
Conform H.G. nr. 106/2002, referitor la normele metodologice privind etichetarea
alimentelor, scopul etichetării este de a informa suficient si corect consumatorii, astfel
încât acestia să aleagă acel produs care corespunde exigenţelor lor din punct de vedere al
nevoilor şi posibilităţilor lor financiare, precum şi de a cunoaşte eventualele riscuri la
care ar putea fi supuşi.
13
1. Denumirea produsului Jacobs Krnonung cu Tchibo Exclusive
Alintaroma
2. Lista de ingredinte Cafea macinata Cafea macinata
3. Informatii nutritionale pentru -valoare energetica: 7,2 Kj/ -nu sunt mentionate
100 ml de cafea 1,8 Kcal;
-proteine: 0,2g;
-glucide: 0,3 g (din care
zaharuri 0,3 g);
-lipide: cant. neglijabila;
-fibre: 0;
- sodiu: cant. neglijabila.
4. Cantitate neta a produsului 250 g 250 g
5. Data durabilitatii minimale 17.03.2010 12.02.2010
6. Conditii de depozitare A se pastra la loc uscat si A se pastra la loc uscat si
racoros. racoros.
7. Denumirea si sediul Kraft Foods Romania SA, Tchibo Group of
producatorului, numele şi 500063 Brasov, str. De Companies 22297
sediul importatorului sau ale Mijloc nr. 37A, Romania. Hamburg, Germany.
distribuitorului înregistrat în Importator: Tchibo
România (în cazul Romania SRL , Bucuresti
str Dr. Iacob Felix nr 28,
produselor de import)
Romania.
Observatii :
Cele 2 marci de cafea respecta normele metodologice in vigoare referitoare la
etichetarea produselor alimentare. Insa, in cazul etichetei produsului Tchibo Exclusive, ar
trebui ca informatiile nutritionale sa fie mentionate, fiind necesara informarea cu privire
la cantitatile din fiecare element nutritional existent in 100 g de produs.
Cel mai populara bautura din lume, cafeaua a fost si este, pe de o parte, un
aliment care ajuta la imbunatatirea performantelor, vigilentei, promptitudinii si eficientei
unei persoane, dar si, pe de alta parte, privita cu suspiciune, din cauza unor posibile
efecte nedorite ale consumului excesiv. La un consum exagerat de cafea pot sa apara
urmatoarele efecte negative: nelinişte, tremuături, nervozitate, stări de panică, insomnie,
o stare uşoară de dependenţă.
Rolul si efectele cafelei asupra sanatatii
Efecte pozitive
După o perioadă de zece ani de cercetări în Japonia din 100 000 de persoane care
consumă cafea, 214 s-au îmbolnăvit şi au murit de cancer renal, în comparaţie cu
neconsumătorii de cafea unde au murit de cancer 514 persoane. De aici s-a tras concluzia
că substanţele antioxidante din cafea protejează celulele renale de radicalii de oxigen
cancerigen in comparaţie cu ceaiul verde la care nu s-a putut dovedi acest efect. Rezultate
asemănătoare s-au obţinut în Otawa la cei cu tendenţă de cancer de sân. Un alt studiu
National Health and Nutrition Examination Survey a publicat în anul 2005 că la cei care
consumă cel puţin două căni de ceai sau cafea zilnic se reduce incidenţa bolillor cronice
de ficat, care este frecventă la alcoolici sau persoane supraponderale (grase), prin efectul
cofeinei incidenţa bolii se reduce, la fel se presupune un efect pozitiv în boala Parkinson
sau Alzheimer.
14
Printre cele mai recente studii asupra efectelor consumului de cafea, este cel
efectuat in 2005, in Tarile de Jos, care a relevat faptul ca trei cesti de cafea acopera 10%
din necesarul de fier al organismului, 26% din necesarul de potasiu si 12% din cel al
magneziului. Cafeaua contine mici cantitati de vitamine A, C, E si B6 ; cel mai benefic
efect fiind cel numit „termogen”; stimuleaza digestia si elimina grasimile; nu este un
pericol pentru silueta deoarece are zero calorii, nu contine substante nutritive, deci nu
ingrasa si, de asemenea, este un laxativ foarte eficient.
Efecte negative
La un consum abuziv, exagerat de cafea sau alte băuturi care conţin cofeină pot să
apară următoarele efecte negative:
Tahicardie (ritm scazut a tensiunii);
Nelinişte, tremuături, nervozitate, stări de panică;
Insomnie
Convulsii
o stare uşoară de dependenţă, în lipsa cafelei pot să apară dureri de cap Migrenă
Riscurile se refera la abuzul de cafea. Astfel, femeile care beau mai mult decat
doua cesti pe zi prezinta un risc crescut de osteoporoza, iar consumul ridicat de cofeina
reduce fertilitatea ; exista si un anumit risc la gravide, mai precis exista riscul pierderii
sarcinii deoarece cofeina scade nivelul de irigare cu sange al placentei, ceea ce poate
afecta fatul. Printre alte riscuri sunt cele care se refera la unele boli digestive si la efectul
negativ asupra riscului de boli cardio-vasculare.
15
Compozitia chimica medie a cafelei este prezentata in urmatorul tabel:
Cafea
Componentii
Cruda Prajita
Apa 12,05 2,55
Glucide (toate) 9,5% 2,5%
Celuloza 20,0% 17,5%
Substantele azotate 12,0% 13,5%
Lipide 13,0% 11,5%
Cenusa 5,0% 3,5%
Cofeina 1,2% 2,5%
Trigoneliona 1,4% 1,0%
Vitamina PP - 50mg
Cafeol - 0,1%
Extract neoazotat 19,0% 30,0%
16
Ambalajele delor doua produse au
forma dreptunghiulara specifica cafelei
ambalate in vid. Un ambalaj dreptunghiular
pentru un produs vidat prezinta un avantaj in
manipulare si depozitare. Astfel produsul
poate fi pozitionat pe verticala fara a avea
nevoie de sustinere. Ambele firme folosesc
cele doua invelisuri, unul de staniol si unul
din hartie.
Cele doua produse prezinta ambalaje
de culori diferite. Jacobs Kronung cu
alintaroma are un ambalaj de culoare verde, iar sigla firmei este scrisa pe un fundal auriu.
Se mai remarca coroana de deasupra cestilor cu cafea, care arata pozitia de lider pe piata
a firmei. De asemenea si firma Tchibo a inserat in ambalaj boabe de cafea si o cesca de
cafea in designul ambalajului. Culoarea utilizata de acestia este albastrul, ce poate fi
asociat cu roialitatea. Sigla frimei si denumirea sortimentului sunt scrise cu auriu. Si cei
de la Jacobs i-si scriu denumirea produsului cu auriu. Aceasta culoare este asociata de
cele mai multe ori produselor de lux.
Cei de la Jacobs pentru promovare, au introdus pe ambalaj mesajul ‘SURSA
NATURALA DE ANTIOXIDANTI’, aceasta fiind unul dintre avanajele cafelei. Pe
partea din spate intalnim la ambele ambalaje date referitoare la compozitie, la modul de
preparare(la filtru, la ibric.), la valorile medii pe 100 g de produs, referitoare la valoarea
energetica, proteine , carbohidrati si lipide.
Cei de la Tchibo au scris informatiile in mai multe limbi.Ambele au trecute
termenele de expirare si numarul lotului. Cei de la Jacobs au pus pe ambalaj si modul in
care se desface pachetul.
17
Cei de la Tchibo ar putea introduce in designul ambalajului acel sac de cafea cu
numele brandului pentru a se diferentia de celelalte firme ce au pe ambalaj boabe de
cafea si cesti cu cafea aburinda. Si firma Jacobs poate introduce un mic arbore de cafea
sau un utilaj clasic de prajire a cafelei. Cei de la Tchibo ar putea s-a introduca o eticheta
nutritionala pentru o mai buna informare a consumstorului. Infoline este foarte
importanta si ambele branduri ar trebui sa se gandeasca la inserarea unui asemenea numar
pe ambalaj.
18
Mai putin precizat , placut, fara nuante de
5
particule straine
Putin precizat, cu nuante de particule straine 4
Usor nedefinit 3
Usor apos, nespecific ingredientelor
2
folosite(boabe de cafea)
Ranced 1
Necaracteristic, neplacut 0
Concluzii
Am ales acest produs- cafeaua- pentru realizarea proiectului deoarece face parte
din viata cotidiana a majoritatii oamenilor. Am dorit sa aratam avantajele si dejavantajele
consumarii acestui produs pentru a scoate in evidenta grija pe care ar trebui sa o aibe
fiecare persoana in stabilirea cantitatii zilnice de cafea consumata si in acelasi timp
efectele pe care le poate produce asupra sanatatii.
In urma realizarii analizei senzoriale a celor doua produse(Jacobs si Tchibo) prin
metoda punctajului, in urma centralizarii punctajelor ne-a rezultat o medie e 18 puncte
pentru cafeaua Jacobs si o o medie de 17,3 puncte pentru cafeaua Tchibo.In ceeea ce
priveste aspectul esterior al produsului inaintea fierberii am obtinut punctaj maxim de
fiecare data pentru Jacobs si o medie de 1,3 pentru Tchibo.
In ceea ce priveste limpiditatea si culoarea nu au existat diferente , cele mai
importante deosebiri le-am inregistrat la aroma si gust- 2 caracteristici primordiale in
degustarea unui sortiment de cafea. Pentru aroma Jacobs obtine o medie de 3, 3 puncte,
iar Tchibo obtine o medie 2, 8 puncte. Pentru gust am obtinut un punctaj mediu de 5,3
pentru Jacobs, iar pentru Tchibo un punctaj mediu de 5.
Din aceste rezultate reiese ca Jacobs este o marca de cafea calitativ superiora
marcii Tchibo(asta reiese dupa opinia degustatorilor nostri). O solutie de imbunatatire a
caracteristicilor pentru cele doua marci ar fi in primul rand diversificarea sortimentala,
imbunatatrea ingredientelor folosite(boabe de cafea), imbunatatire aromei si gustului prin
cercetari de piata, imbunatatirea metodelor folosite in macinarea cafelei prin cercetari de
dezvoltare- inovare.
19
Bibliografie
20