Professional Documents
Culture Documents
ISSN 1584-983X
CU LACRIMI ÎN OCHI…
Redacţia Revistei.
FRACŢII CU SIMPLIFICĂRI FRAUDULOASE
de Roxandra Murea
“Obiectul matematicii este atât de serios, încât este util să nu pierdem ocazia pentru a-l face
distractiv .”
Blaise Pascal
(13
26 26 2
1. Dacă s-ar cere să simplificaţi fracţia aţi proceda astfel : = .
65 65 5
Se observă că, în cazul acestei fracţii, simplificarea revine la o simplă eliminare a cifrei 6, aflată
atât la numărător, cât şi la numitor.
În mod natural se poate pune întrebarea: care sunt fracţiile la care putem scrie
ax a
= , a, b, x ∈ {1, 2, 3, …, 9} ? (1)
xb b
Evident că vom evita cazul banal a = b = x. Din (1) avem ( 10 a + x ) b = ( 10 x + b ) a ,
9ab
de unde x= . Luând pe rând a egal cu 1, 2, …,9, găsim următoarele soluţii pentru (1) :
10a − b
1(6) 1 2(6) 2 1(9) 1 4(9) 4
= , = , = şi = . (2)
(6) 4 4 (6)5 5 (9)5 5 (9)8 8
Între paranteze s-a scris cifra (numărul) cu care s-a făcut simplificarea, convenţie ce se va păstra şi
în continuare.
Iată că, în fracţiile de la (2), deşi simplificarea se face eronat, nerespectând regulile obişnuite de
simplificare, totuşi rezultatele sunt corecte. Dacă acelaşi procedeu s-ar aplica în cazul simplificării altor
fracţii, atunci rezultatele ar fi greşite. Prin urmare, este de reţinut faptul că un raţionament greşit poate
conduce la rezultate bune. De aceea, în rezolvarea problemelor de matematică, trebuie să urmărim
corectitudinea nu numai pentru rezultatele finale, ci şi pentru raţionamentele prin care au fost obţinute
aceste rezultate.
ax
2. O problemă analoagă cu (1) este cea a determinării fracţiilor la care să putem scrie:
xb
xa a
= , a ≠ b, a, b, x ∈ { 1, 2, … ,9} . (3)
bx b
9ab
Din (3) rezultă x= ,
10b − a
Ceea ce ne arată că soluţiile pentru (3) se obţin din (2) prin schimbarea lui a cu b. Astfel se obţin
fracţiile cu simplificările frauduloase :
(6)4 4 (9)5 5 (6)5 5 (9)8 8
= , = , = , = . (4)
1(6) 1 1(9) 1 2(6) 2 4(9) 4
5. Următorul salt în lumea fracţiilor care admit simplificări frauduloase ar fi mărirea numărului de cifre de
la numărător şi de la numitor.
În [1] profesorul Solomon Marcus ne propune pentru contemplare următorul exemplu în care se pot
face trei simplificări frauduloase succesive cu 6 :
2666 266 26 2
= = = .
6665 665 65 5
În plus, se sugerează cercetarea problemei generale care se ascunde aici.
Această problemă s-ar putea formula astfel: să se determine numerele axn xn − 1...x1 , xn xn − 1 ...x1b
scrise în baza 10, a ≠ b , astfel încât să putem scrie
axn xn− 1...x1 axn− 1 xn− 2 ...x1 ax2 x1 ax1 a
= = ... = = = . (10)
xn xn− 1...x1b xn − 1 xn− 2 ...x1b x2 x1b x1b b
ax1 a
Pentru n = 1 avem = , adică suntem în situaţia de la 1) cu soluţiile date de (2).
x1b b
Considerăm cazula = 1, b = 4, x1 = 6 . Atunci, din ax2 x1 / x2 x1b = a / b avem
4(100 + 10 x2 + 6) = = (100 x2 + 10 + 4) , de unde x2 = 6 . Acum din ax3 x2 x1 / x3 x2 x1b = a / b
rezultă x3 = 6 ş.a.m.d. În final găsim x1 = x2 … = xn = 6 (o demonstraţie riguroasă se face prin inducţie
matematică).
Astfel am obţinut :
1666 ...6 666
...64 1666...6 666...64
/ = / = … = 166 / 664 = 16 / 64 = 1 / 4. (11)
n ori n ori ( n − 1) ori ( n − 1) ori
1666
...6 66...64 = 1
O demonstraţie directă a faptului că / 123 are loc pentru orice n natural , n ≥ 1,
n ori
n ori
4
se poate face astfel:
Profesor,
Liceul Teoretic „ Panait Cerna ”, Brăila
BIBLIOGRAFIE
TEOREMĂ
Într-un triunghi cu două laturi necongruente, laturii cu lungimea mai mare i se opune unghiul mai
mare.
Ipoteză : ∆ ABC , BC > AB
Concluzie : m ( S BAC ) > m ( S ACB )
Demonstraţie :
Fie D ∈ ( BC ) ( BD ) ≡ ( AB ) . Rezultă
astfel încât
Aplicaţie
TEOREMA RECIPROCĂ
Într-un triunghi cu două unghiuri necongruente, unghiului mai mare i se opune latura mai mare
( demonstraţie prin reducere la absurd)
Ipoteză :∆ ABC , m ( S BAC ) > m ( S ACB )
Concluzie : BC > AB
Demonstraţie :
Presupunem că BC ≤ AB , rezultă, conform teoremei directe că m ( S BAC ) ≤ m ( S ACB ) , ceea ce
contrazice ipoteza. Deci BC > AB .
Aplicaţie
1) În orice
triunghi dreptunghic ipotenuza este mai mare decât fiecare catetă.
2) Dintr-un punct exterior unei drepte , se pot construi o singură perpendiculară şi mai multe oblice .
Lungimea perpendicularei este mai mică decât lungimea fiecărei oblice. Dintre două
oblice mai mare este cea care are piciorul mai depărtat de piciorul perpendicularei.
3) Notăm cu d o dreaptă din plan şi fie A un punct A ∉ d . Ducem AM ⊥ d şi
AB , AC două oblice faţă de AM Conform consecinţei 2), avem că
AM < AB < AC .
TEOREMĂ
Suma lungimilor a două laturi ale unui triunghi este mai mare decât lungimea celei de a treia laturi.
m ( S ACM ) > m ( S BCM ) , de unde obţinem că m ( S ACM ) > m ( S AMC ) atunci conform
teoremei reciproce, AM > AC , deci AB + BM > AC , adică AB + BC > AC .
Observaţie: Acest rezultat poate fi transpus pentru fiecare latură a triunghiului şi avem următoarele
inegalităţi între laturile unui triunghi ABC :
Aplicaţii
2) a = 2 cm, b = 6 cm, c = 10 cm
2. Demonstraţi că într-un triunghi ABC fiecare latură este mai mică decât semiperimetrul său.
Soluţie:
a + b+ c
a < b + c ⇒ 2a < a + b + c ⇒ a < ⇒ a < p.
2
AB + AC
3. Demonstraţi că într-un triunghi AB , mediana AM < . Soluţie:
2
Fie AM = MD , atunci ∆ AMB ≡ ∆ CMD ( L.U .L.) , de unde rezultă
că AB = CD , AM = MD .
AB + AC
În triunghiul ACD avem AD< AC+CD sau AM < .
2
4. Fie A, B două puncte diferite care nu aparţin dreptei d, situate în acelaşi semiplan. Să se determine
astfel încât suma AM + MB să fie minimă.
Object 209
Soluţie:
Fie B ' simetricul lui B faţă de dreapta d, rezultă că
MB = MB ' . În triunghiul AMB ' avem AM + MB '> AB ' , deci
AM + MB > AB ' . Fie P∈ AB '∩ d atunci AM + MB este minimă
minimul dacă P = M .
5. Dacă un triunghi are două bisectoare congruente atunci triunghiul este isoscel.
Soluţie:
În triunghiul ABC , ( BE ) şi
(CF ) sunt cele două bisectoare congruente.
Presupunem că m ( S ABC ) > m ( S ACB ) . Construim BO P AC şi CO P BE ,
∆ BEC ≡ ∆ CBO ( L.U .L.) rezultă că BE = OC , deci CF = OC , iar m ( S EBC ) =
= m ( S BCO ) deci m ( S FCB ) ≤ m ( S EBC ) ⇒ m ( S FCB ) ≤ m ( S BCO ) rezultă
BIBLIOGRAFIE
1. Programa şcolară de matematică, O.M.E.N. nr. 4237/23.08.1999, nr. 3458 din 9.03.2004.
2. Probleme de geometrie elementară M. Pimsner şi S. Popa E.D.P. Bucureşti 1979.
3. Inegalităţi elementare ... şi mai puţin elementare de Mircea Becheanu şi Bogdan Enescu,
Editura GIL 2002.
de Alexe Gheorghe
pf ( x ) + qf ( y ) + rf ( z )
px + qy + rz p+ q px + qy q+ r qy + rz p+ r px + rz
+ f ≥ f + f + f
p+ q+ r p+ q+ r p+ q+ r p+ q p+ q+ r q+ r p+ q+ r p+ r
Pentru p = q = r ∈ ¡ + avem inegalitatea lui Tiberiu Popoviciu şi anume
1) Dacă f convexă [ a, b ] atunci
x+ y+ z x+ y y+ z x+ z
f ( x) + f ( y) + f ( z ) + 3 f ≥ 2 f + f + f , ∀ x, y , z ∈ [ a, b ] .
3 2 2 2
2) Dacă f concavă [ a, b ] atunci
x+ y+ z x+ y y+ z x+ z
f ( x) + f ( y) + f ( z ) + 3 f ≤ 2 f + f + f , ∀ x, y , z ∈ [ a, b ] .
3 2 2 2
Aplicaţii:
C 3237 G.M.11/2007
Fie
π π
f : 0, → ¡ , f ( x ) = cos x, f ' ( x ) = sin x, f '' ( x ) = − cos x < 0, ∀ x ∈ 0, ⇒ f concavă
2 2
π
pe 0, .
2
x+ y+ z x+ y y+ z x+ z π
Atunci f ( x ) + f ( y ) + f ( z ) + 3 f ≤ 2 f + f + f , ∀ x, y, z ∈ 0, .
3 2 2 2 2
π π π
Fie x = A ∈ 0, , y = B ∈ 0, , z = C ∈ 0, ⇒
2 2 2
A+ B + C
cos A + cos B + cos C + 3cos ≤
3
A + B B + C C + A 3 A B C
≤ 2 cos + cos + cos ⇒ cos A + cos B + cos C + ≤ 2 sin + sin + sin . Dar
2 2 2 2 2 2 2
r A B C r 3 A B C 5 r
cos A + cos B + cos C = 1 + ⇒ 2 sin + sin + sin ≥ 1 + + ⇒ sin + sin + sin ≥ + .
R 2 2 2 R 2 2 2 2 4 2R
π
Fie A, B, C ∈ 0, . Atunci tgA, tgB, tgC ∈ ( 0, ∞ ) . Demonstrăm că :
2
a b c
+ + = 2 R ( tgA + tgB + tgC ) ≥ 4 p
cos A cos B cos C
π
Fie f ( x ) = tgx, f : 0, → ( 0, ∞ ) ⇒
2
1 sin 2 x π
f '( x) = 2
, f '' ( x ) = 4
> 0, ∀ x ∈ 0, ⇒
cos x cos x 2
π
⇒ f convexă pe 0, . Atunci :
2
x+ y+ z x+ y y+ z z+ x π
f ( x) + f ( y) + f ( z ) + 3 f ≥ 2 f + f + f , ∀ x, y , z ∈ 0,
3 2 2 2 2
.
π π π A B C
Fie x = A ∈ 0, , y = B ∈ 0, , z = C ∈ 0, ⇒ tgA + tgB + tgC + 3 3 ≥ 2 ctg + ctg + ctg ,
2 2 2 2 2 2
A B C p
dar ctg + ctg + ctg = .
2 2 2 r
A B C
Rezultă că tgA + tgB + tgC + 3 3 ≥ 2 ctg + ctg + ctg , dar
2 2 2
A B C p
ctg + ctg + ctg = ⇒
2 2 2 r
2p a b c 2p
⇒ tgA + tgB + tgC ≥ − 3 3 ⋅ 2R ⇒ + + = 2 R ( tgA + tgB + tgC ) ≥ 2 R − 3 3
r cos A cos B cos C r
2p 2p
Vom demonstra că 2 R − 3 3 ≥ 4p :2 ⇒ R − 3 3 ≥ 2p
r r
⇒ 2 pR ≥ 3 3Rr + 2 pr
Se cunosc inegalităţile: R ≥ 2r , p ≥ 3 3r . Atunci Rp ≥ 2rp şi
Rp ≥ 3 3Rr ⇒ 2 Rp ≥ 2rp + 3 3Rr
a b c 2p a b c
⇒ + + ≥ 2R − 3 3 ≥ 4p ⇒ + + ≥ 4p .
cos A cos B cos C r cos A cos B cos C
Am obţinut o confirmare a inegalităţii date folosind inegalitatea lui T. Popoviciu.
Soluţia 2
tgA + tgB + tgC = tgAtgBtgC , tgA > 0, tgB > 0, tgC > 0 . Din inegalitatea mediilor avem că :
3
( tgAtgBtgC )
3
tgA + tgB + tgC ≥ 3 3 tgAtgBtgC ⇒ ≥ 27tgAtgBtgC ⇒ tgAtgBtgC ≥ 3 3
sau
1 3 3
sin A sin B sin C ≥ 3 3 cos A cos B cos C sau ≥
cos A cos B cos C sin A sin B sin C
abc ⋅ 3 3
a b c abc
( )
3
+ + ≥ 33 ≥ 33 ≥ 3 3 3 ⋅ 8R 3 = 3 3 ⋅ 2 R ≥ 4 p.
cos A cos B cos C cos A cos B cos C sin A sin B sin C
3 3R
Vom demonstra că 6 3R ≥ 4 p : 2 ⇒ p ≤ , care este cunoscută. Rezultă că
2
a b c
+ + ≥ 4 p , ceea ce trebuia demonstrat.
cos A cos B cos C
III. 25973, GM3/2008, pag 160
Demonstraţie:
A B C 3
Demonstrăm că sin + sin + sin ≤ în orice V ABC .
2 2 2 2
x 1 x 1 x
1) Fie f ( x ) = sin , x ∈ ( 0, π ) , f ' ( x ) = cos , f '' ( x ) = − sin < 0, ∀ x ∈ ( 0, π ) ⇒ f concavă pe
2 2 2 4 2
( 0, π ) .
Din inegalitatea lui Jensen avem:
x + x + x f ( x1 ) + f ( x2 ) + f ( x3 )
f 1 2 3 ≥ , x1 = A ∈ ( 0, π ) ,
3 3
x2 = B ∈ ( 0, π ) , x3 = C ∈ ( 0, π ) ⇒
A B C
sin + sin + sin A B C 3
A+ B + C 2 2 2 ⇒ sin + sin + sin ≤ , ∀ V ABC .
⇒ sin ≥ 2 2 2 2
6 3
x π π
2) Fie f ( x ) = 2sin 2 , x ∈ 0, , f : 0, → ¡ , .
2 2 2
1 x x π
f ' ( x ) = 4 ⋅ sin cos = sin x ⇒ f '' ( x ) = cos x > 0, ∀ x ∈ 0, ⇒ f convexă pe
2 2 2 2
π A B C π
0, , A, B, C ∈ ( 0, π ) ⇒ , , ∈ 0, ⇒ după inegalitatea lui T. Popoviciu avem:
2 2 2 2 2
x+ y+ z x+ y y+ z z+ x
f ( x) + f ( y) + f ( z ) + 3 f ≥ 2 f + f + f ,
3 2 2 2
π
∀ x, y , z ∈ 0, .
2
π
a) Vom demonstra inegalitatea în cazul în care triunghiul este ascuţitunghic, A, B, C ∈ 0,
2
A+ B + C A+ B B+ C C + A
⇒ f ( A) + f ( B ) + f ( C ) + 3 f ≥ 2 f + f + f ⇒
3 2 2 2
⇒
A B C A+ B + C 2 A+ B 2 B+ C
2sin 2 + 2sin 2 + 2sin 2 + 3 ⋅ 2sin 2 ≥ 2 2sin + 2sin +
2 2 2 6 4 4
C + A 2 A B C 1 A+ B B+ C C + A
+ 2sin 2 ⇒ 2sin + 2sin 2 + 2sin 2 + 6 ⋅ ≥ 2 1 − cos + 1 − cos + 1 − cos ≥
4 2 2 2 4 2 2 2
A B C
≥ 2 3 − sin + sin + sin
2 2 2
A B C 3 A B C
⇒ 2sin 2 + 2sin 2 + 2sin 2 ≥ 6 − − 2 sin + sin + sin ⇒
2 2 2 2 2 2 2
A B C 9 A B C
2 sin 2 + sin 2 + sin 2 ≥ − 2 sin + sin + sin . Vom demonstra că :
2 2 2 2 2 2 2
9 A B C A B C
− 2 sin + sin + sin ≥ sin + sin + sin ⇒
2 2 2 2 2 2 2
A B C 9 A B C 3
⇒ 3 sin + sin + sin ≤ ⇒ sin + sin + sin ≤ , adevărată în orice triunghi ABC.
2 2 2 2 2 2 2 2
Deci,
A B C 9 A B C A B C
2 sin 2 + sin 2 + sin 2 ≥ − 2 sin + sin + sin ≥ sin + sin + sin ⇒
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
A B C A B C π
⇒ 2 sin 2 + sin 2 + sin 2 ≥ sin + sin + sin , unde A, B, C ∈ 0, .
2 2 2 2 2 2 2
Am obţinut o “rafinare” inegalităţii date. Asemănător se poate deduce cazul când triunghiul este
dreptunghic sau obtuzunghic.
Profesor,
Colegiul Naţional “Gheorghe M. Murgoci”,
Brăila
BIBLIOGRAFIE
1. Gazeta Matematică
2. Revista de Matematică din Timişoara
1. Demonstraţi că:
π 2π ( n − 1) π n
+ ... + ( − 1) cos n
n− 1
1 − cos n + cos n = n− 1 .
n n n 2
(problema 363 din culegerea „Mathematical Quickies” autor Ch. Trigg).
2. Să se arate că pentru n ≥ 2, n ∈ ¥ avem:
π 2π ( n − 1) π n
1 + cos 2 n + cos 2 n
n n
+ ... + cos 2 n
n
= n 2 + C2nn
4
( )
(problema 22966 din Gazeta Matematică nr.3 din 1994, autor Vasile Bivolaru, Timişoara ).
Cele două rezultate se vor demonstra utilizând următoarele propoziţii:
Propoziţia 1
2kπ 2 kπ
Fie m ∈ ¥ ∗ şi ε k = cos + i sin , k = 1, m , rădăcinile de ordinul m ale unităţii. Dacă
m m
n ∈ ¥ , atunci:
m dacă m n
ε 1n + ε 2n + ... + ε mn =
/m
0 dacă n ⋮
Demonstraţie:
Propoziţia 2
Dacă m, n ∈ ¥ ∗ , m ≤ n atunci:
n
m m 2n m
kπ nkπ
C +C +C
0
n
m
n
2m
n + ... + C
n =
m
∑
k=1
cos n
m
cos
m
(∗)
Demonstraţie:
n
Fie S = ( 1 + ε 1 ) + ( 1 + ε 2 ) + ... + ( 1 + ε m ) =
n n n
∑ ( )
Cnk ε 1k + ε 2k + ... + ε mk unde ε k , k = 1, m
k= 0
sunt rădăcinile de ordinul m ale unităţii. Conform propoziţiei 1 avem
m dacă k m
m
s= 1
ε sk = ∑ /k
0 dacă m ⋮
0 m m
n
BIBLIOGRAFIE
Profesori, Craiova
ABC avem:
Să se arate că în orice triunghi
a + b + c
2 2 2
1 1 1 a2 + b2 + c2
≥ + + ≥ .
2rp sin A sin B sin C Rp
Calculăm suma:
2 2
1 1 1 1 1 1 ab + ac + bc p + r + 4 Rr
+ + = 2R + + = 2R = .
sin A sin B sin C a b c abc 2rp
Cu acestea, inegalitatea pe care trebuie să o demonstrăm, devine:
2 p 2 − 2r 2 − 8 Rr p 2 + r 2 + 4 Rr 2 p 2 − 2r 2 − 8Rr .
≥ ≥
2rp 2rp Rp
Demonstraţia primei inegalităţi:
Prof.
Colegiul Economic ”Ion Ghica ”, Brăila
xn + yn
a) Obţinem imediat că şi yn + 1 ≥ , ∀ n ∈ ¥ şi deci xn + 1 + yn + 1 ≥ xn + yn , ∀ n ≥ 1 adică
2
sn = xn + yn
este monoton crescător, deci are limită.
De asemenea obţinem xn + 1 ≥ xn yn şi yn + 1 ≥ xn yn ⇒ xn + 1 yn + 1 ≥ xn yn , ∀ n ≥ 1 şi deci
pn = xn yn este monoton crescător, deci are limită.
2
x + yn x + yn
≥ n
b) Deoarece xn + 1 yn + 1 ≥ xn yn , ∀ n ≥ 1 obţinem că ∃ lim xn yn = lim n = L.
2 n→ ∞ n→ ∞ 2
i) Dacă L = ∞ atunci xn → ∞ şi yn → ∞
L < ∞ deoarece ( xn + yn ) n≥ 1 este convergent şi xn − yn = ( xn + yn ) − 4 xn yn ⇒
2
ii) Dacă
A2 = AB + I n ⇒ A3 = A2 B + A = ( AB + I n ) B + A = AB 2 + A + B = 2 A + B ⇒ A3 = 2 A + B ⇒
( AB ) ( AB )
2 2
⇒ B = A3 − 2 A ⇒ AB = BA ⇒ = A 2 B 2 = A2 ⇒ = AB + I n
Notăm AB = C . DinB = I n ⇒ det B = 1 ⇒ det C = det A . Matricea C verifică relaţia
2
1± 5
λ = .
2
1 − 5 1 + 5
Fie λ 1 , λ 2 ,..., λ n valorile proprii ale lui C , λ i ∈ , . Se ştie că
2 2
det C = λ 1λ 2 ...λ n ,
n n n
1+ 5 1+ 5 1+ 5
deci det C = λ 1 λ 2 ... λ n ≤ ⇒ det A ≤ ⇒ det A ≤ .
2
2 2
Profesori,
Colegiul Naţional “Gheorghe M. Murgoci”,
Brăila
BIBLIOGRAFIE
3. Gazeta Matematică
4. Revista de Matematică din Timişoara
TEOREMA DE EXISTENŢĂ A PRIMITIVELOR UNEI FUNCŢII CONTINUE
de Mădălina Teodorescu
DEFINIŢIE
Fie ( f n ) n un şir de funcţii definite pe o mulţime A şi f o funcţie definită tot pe
mulţimea A. Spunem că şirul ( f n ) n este simplu convergent pe mulţimea A către funcţia f
dacă (∀ ) x∈ A şi (∀ )ε > 0 , există nε ,x ∈ ¥ astfel încât ( ∀ ) n > nε ,x să avem
fn ( x) − f ( x) < ε .
DEFINIŢIE
Fie ( f n ) n un şir de funcţii definite pe mulţimea A. Spunem că şirul ( f n ) n este
uniform convergent pe mulţimea A către funcţia f definită pe A dacă ( ∀ ) ε > 0 , există
nε ∈ ¥ , astfel încât ( ∀ ) n > nε şi ( ∀ ) x ∈ A , avem f n ( x ) − f ( x ) < ε .
TEOREMA I (CAUCHY)
Fie ( f n ) n un şir de funcţii definite pe o mulţime A. Şirul ( f n ) n este uniform
convergent către o funcţie f definită pe A dacă şi numai dacă ( ∀ ) ε > 0 există nε ∈ ¥ astfel
încât , ( ∀ ) m, n ≥ nε şi ( ∀ ) x ∈ A avem f n ( x ) − f m ( x ) < ε .
CONSECINŢĂ
Fie ( f n ) n un şir de funcţii definite pe mulţimea A. Şirul ( f n ) n este uniform
convergent către o funcţie f definită pe A dacă şi numai dacă ( ∀ ) ε > 0 există nε ∈ ¥ astfel
încât, ( ∀ ) n ≥ nε şi ( ∀ ) p ∈ ¥ , ( ∀ ) x ∈ A avem f n + p ( x ) − f n ( x ) < ε .
Dăm în continuare demonstraţia a două teoreme ce stabilesc legătura dintre
derivabilitate şi convergenţa uniformă. Pe baza acestora vom arăta că, dacă ( g n ) n este un
şir de funcţii uniform convergent pe intervalul I către o funcţie g şi dacă funcţiile g n au
primitive pe I, atunci şi limita g are primitive pe I.
TEOREMA 2.
TEOREMA DE DERIVARE TERMEN CU TERMEN A ŞIRURILOR DE
FUNCŢII
Fie ( f n ) n un şir de funcţii derivabile pe un interval I. Dacă:
1) şirul ( f n ) n este uniform convergent pe I către o funcţie f definită pe I.
2) şirul derivatelor ( f 'n ) este uniform convergent pe I către o funcţie g,
atunci funcţia f este derivabilă pe I şi f ' = g .
DEMONSTRAŢIE:
Fie a ∈ I un punct oarecare; arătăm că f derivabilă în a şi f ' ( a ) = g ( a )
(
f 'n ) şir uniform convergent, rezultă conform criteriului
Fie ε > 0 . Deoarece
ε
Cauchy că există nε ∈ ¥ astfel încât dacă m, n ≥ nε să avem f n ( x ) − f m ( x ) < ,
' '
3
(∀ ) x∈ I .
Alegem n0 > nε . Cum f m' u→ g obţinem f n'0 − f m' u→ f n'0 − g iar din
ε
inegalitatea precedentă deducem că f n0 ( x ) − g ( x ) ≤ , ( ∀ ) x ∈ I .
'
3
Deoarece funcţia f n0 este derivabilă în a, pentru ε ales, există o vecinătate U a lui
f n ( x ) − f n0 ( a ) ε
a, astfel încât 0 − f n'0 ( a ) < , ( ∀ ) x ∈ U ∩ I .
x− a 3
Putem scrie
f n ( x ) − f n (a ) f m ( x ) − f m ( a ) ( f n ( x ) − f m ( x ) ) − ( f n ( a ) − f m (a ) ) ε
− = = f n' (c ) − f m' ( c) <
x− a x− a x− a 3
dacă m, n ≥ nε , ( ∀ ) x ∈ I unde c este un punct cuprins între x şi a, provenit din aplicarea
teoremei lui Lagrange funcţiei f n − f m .
f m u→ f , avem f n − f m u→ f n − f ; din inegalitatea precedentă
Cum 0 0
deducem pentru n = n0 şi m → ∞ că
f n0 ( x ) − f n0 ( a ) f ( x ) − f ( a ) ε
− ≤ ,( ∀ ) x∈ I .
x− a x− a 3
Pentru ( ∀ ) x ∈ U ∩ I deducem atunci
f ( x ) − f (a ) f ( x ) − f ( a ) f n0 ( x ) − f n0 ( a ) f n ( x ) − f n0 ( a )
− g (a ) ≤ − + 0 − f n'0 (a ) +
x− a x− a x− a x− a
ε ε ε
+ f n'0 ( a ) − g ( a ) < + + = ε.
3 3 3
Aşadar, pentru ( ∀ ) ε > 0 , putem găsi o vecinătate U a lui a, astfel încât să avem
f ( x ) − f (a )
− g ( a ) < ε , ( ∀ ) x ∈ U ∩ I . Aceasta înseamnă că f este derivabilă în
x− a
x = a şi că f ' ( a ) = g ( a ) . Cum a a fost ales arbitrar, deducem că f este derivabilă pe I şi
că f ' = g , ceea ce încheie demonstraţia.
OBSERVAŢII
1. Deoarece f = lim f n şi g = lim f n' , egalitatea f '= g se poate scrie
n→ ∞ n→ ∞
( )
'
lim f n = lim f n' de unde şi numele teoremei.
n→ ∞ n→ ∞
n
cos nx 1
Într-adevăr, f n ( x ) − f ( x ) = ≤ n→ ∞→ 0 .
n n
Funcţiile ( f n ) sunt derivabile pe I, f n ( x ) = − sin nx. Şirul derivatelor ( f n ' ) nu
'
TEOREMA 3
Fie I un interval mărginit şi ( f n ) un şir de funcţii derivabile pe I. Dacă
1) şirul ( f n ) este convergent într-un punct x0 ∈ I
2) şirul derivatelor ( f n ' ) este uniform convergent pe I către o funcţie g, atunci
i) şirul ( f n ) este uniform convergent pe I către o funcţie f
ii) limita f este derivabilă pe I şi f ' = g .
DEMONSTRAŢIE:
Avem de demonstrat doar punctul i) deoarece ii) rezultă din teorema 5.
Vom nota cu l lungimea intervalului I. Presupunem l > 0 . Fie ε > 0 . Din
ipotezele 1) şi 2) deducem că există n ε ∈ ¥ astfel încât pentru ( ∀ ) n ≥ nε şi ( ∀ ) m ≥ nε şă
avem, în acelaşi timp, verificate următoarele inegalităţi:
ε ε
f n ( x0 ) − f m ( x0 ) < şi f n ( x ) − f m ( x ) < , (∀ ) x∈ I
' '
2 2l
Atunci,
f n ( x ) − f m ( x ) ≤ f n ( x ) − f m ( x ) − ( f n ( x0 ) − f m ( x0 ) ) + f n ( x0 ) − f m ( x0 )
Dacă notăm h = f n − f m , h va fi o funcţie derivabilă pe intervalul închis cu
extremităţile x şi x0 , deci i se poate aplica teorema lui Lagrange. Atunci există un punct c
între x şi x0 , astfel încât h ( x ) − h ( x0 ) = h ' ( c ) ( x − x0 ) de unde
f n ( x ) − f m ( x ) − ( f n ( x0 ) − f m ( x0 ) ) = h( x ) − h ( x0 ) = x − x0 ⋅ h '( c ) =
ε ε
= , ( ∀ ) m, n ≥ nε , ( ∀ ) x ∈ I
= x − x0 ⋅ f n' (c ) − f m' ( c ) ≤ l ⋅
2l 2
ε ε
În concluzie, f n ( x ) − f m ( x ) ≤ + = ε , ( ∀ ) m, n ≥ nε , ( ∀ ) x ∈ I .
2 2
Conform criteriului de convergenţă uniformă a lui Cauchy, rezultă că şirul ( f n )
converge uniform pe I către o funcţie f, ceea ce încheie demonstraţia.
Ne interesează cum se comportă proprietatea de a avea primitive în raport cu
operaţia de trecere la limită.
TEOREMA 4
Limita g a unui şir uniform convergent ( g n ) de funcţii care admit primitive pe
intervalul I este o funcţie care admite primitive pe I.
DEMONSTRAŢIE
Presupunem pentru început că intervalul I este mărginit şi fie x0 ∈ I . Pentru
fiecare n, fie f n o primitivă a funcţiei g n . Deci f n derivabilă pe I şi g n = f n . Putem alege
'
DEMONSTRAŢIE
Notăm cu P algebra polinoamelor, funcţia identică egală cu 1 pe I, f ( x ) ≡ 1 este un polinom,
deci aparţine algebrei P . Dacă ( )
' ''
( )
x ' , x '' ∈ I cu x ' ≠ x '' , pentru funcţia P şi f x ≠ f x . Am arătat
astfel că sunt îndeplinite condiţiile 1) şi 2) din teorema 5, deci orice funcţie continuă pe I = [ a, b ] este
limita uniformă a unui şir de funcţii din P , deci a unui şir de polinoame.
Putem reveni în acest moment asupra demonstrării teoremei de existenţă a primitivelor unei
funcţii continue.
Fie f : [ a, b ] → ¡ o funcţie continuă pe [ a, b ] . Conform teoremei 6, există un şir de
Prof.
Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius ”Brăila
de Botea Viorel
m
1) Fie mulţimea ¤ 0 = , m, n ∈ ¢ , m, n impare şi G = ¤ 0 × ¢ . Pe G se defineşte legea de compoziţie:
n
( g1 , k1 ) ∗ ( g 2 , k2 ) = ( g1 g 2 , k1 + k2 ), ( ∀ ) g1 , g 2 ∈ ¤ 0 , ( ∀ ) k1 , k2 ∈ ¢ .
a) Demonstraţi că (G , ∗ ) este grup abelian.
b) Calculaţi (1,1) ∗ (1,2) ∗ ... ∗ (1,2008).
c) Demonstraţi că funcţia f : G → ¤ ∗ , f (q, k ) = q ⋅ 2k este un izomorfism între grupurile (G, ∗ ) şi (¤ ∗ ,⋅ ).
Soluţie :
m1 m
a) ( g1 , k1 ) * ( g2 , k2 ) = ( g1 ⋅ g2 , k1 + k2 ) ∈ G deoarece g1 , g2 ∈ ¤ 0 pentru că g1 = , g2 = 2 ,
n1 n2
m1 , n1 , m2 , n2 impare ⇒ m1m2 şi n1n2 impare; k1 + k2 ∈ ¢ .
( g1 , k1 ) ∗ ( g 2 , k2 ) = ( g2 , k2 ) ∗ ( g1 , k1 ), ∀ ( g1 , k1 ),( g 2 , k2 ) ∈ G.
[( g1 , k1 ) ∗ ( g 2 , k2 )] ∗ ( g3 , k3 ) = ( g1 g 2 g3 , k1 + k2 + k3 ) = ( g1 , k1 ) ∗ [( g 2 , k2 ) ∗ ( g3 , k3 )].
Demonstrăm că ∃ ( e1 , e2 ) ∈ G astfel încât ( ∀ ) ( g1 , k1 ) ∈ G avem ( g1 , k1 ) ∗ ( e1 , e2 ) = ( g1 , k1 ) ⇒
⇒ g1e1 = g1 şi k1 + e2 = k1 ⇒ e1 = 1 şi e2 = 0 ⇒ (1,0) element neutru.
1
Demonstrăm că ( ∀ ) ( g1 , k1 ), ∃ ( g ', k ') astfel încât ( g1 , k1 ) ∗ ( g ', k ') = (1,0) ⇒ g 'şi=
g1
k ' = -k1.
2008 ⋅ 2009
b) (1,1) ∗ (1, 2) ∗ ... ∗ (1, 2008) = (1,1 + ... + 2008) = 1,
2
k1 + k2
c) f (( g1 , k1 ) ∗ ( g2 , k2 )) = f (( g1 g2 , k1 + k2 )) = g1 g 2 ⋅ 2 = g1 ⋅ 2 ⋅ g 2 ⋅ 2k2 = f ( g1 , k1 ) ⋅
k1
f ( g2 , k2 ) ⇒ f morfism de grupuri.
m1 m
Fie f ( g1 , k1 ) = f ( g2 , k2 ) ⇒ g1 ⋅ 2k1 = g 2 ⋅ 2k2 , g1 = , g 2 = 2 , cu m1 , n1 , m2 , n2
n1 n2
m1 m2
impare ⇒ m1 ⋅ 2k1 ⋅ n2 = m2 n1 ⋅ 2k2 ⇒ m1n2 = m2 n1 şi k1 = k1 ⇒ = ⇒ g1 = g 2 şi k1 = k2 ⇒
n1 n2
⇒ f injectivă.
Fie y ∈ ¤ ∗ . Demonstrăm că ∃ g ∈ ¤ 0 şi ∃ k ∈ ¢ cu f ( g , k ) = y ⇔ g ⋅ 2k = y.
a a
Fie y =
, a , b ∈ ¢ , ( a , b) = 1 ⇒ g ⋅ 2 k = .
b b
a a
1. Dacă a, b impare ⇒ g = ⇒ g = şi k = 0.
b b
a' a'
2. Dacă a = 2l ⋅ a ' , a ' impar , l ∈ ¥ şi b impar ⇒ g ⋅ 2k = 2l ⋅ ⇒ g= şi k = l.
b b
a a
3. Dacă a = impar şi b = 2t ⋅ b' , b' impar şi t ∈ ¥ ⇒ g ⋅ 2 k = t ' ⇒ g = ' şi k = t.
2 ⋅b b
2. Fie a, b, c ∈ ¡ şi polinomul f = 2 x 4 + 2(a − 1) x 3 + (a 2 + 3) x 2 + bx + c.
a) Să se afle a, b, c dacă a = b = c iar restul împărţirii lui f la x + 1 este 10.
b) Ştiind că x1 , x2 , x3 , x4 ∈ £ sunt rădăcinile lui f , să se calculeze x12 + x22 + x32 + x42 .
c) Aflaţi a, b, c ∈ ¡ şi rădăcinile polinomului f în cazul în care acesta are toate rădăcinile reale.
Soluţie :
a) f = 2 x 4 + 2(a − 1) x 3 + (a 2 + 3) x 2 + ax + a ⇒ f (− 1) = 10 ⇔ 2 − 2(a − 1) + a 2 + 3 − a + a = 10 ⇔
⇔ a 2 - 2a + 7 = 10 ⇔ a 2 - 2a − 3 = 0 ⇔ a = b = c ∈ { -1,3}
a2 + 3
x12 + x22 + x32 + x42 = S12 − 2 S 2 = ( − a + 1) − 2
2
b) = a 2 − 2a + 1 − a 2 − 3 = − 2 a − 2
2
c)
∑ (x − x ) = ( x1 − x2 ) + ( x1 − x3 ) + ( x1 − x4 ) + ( x2 − x3 ) + ( x2 − x4 ) + ( x3 − x4 ) =
2 2 2 2 2 2 2
i j
1≤ i ≤ j ≤ 4
a2 + 3
= 3 ( x12 + x22 + x32 + x42 ) − S 2 = 3 ( − 2a − 2 ) − 2 = 6a − 6 − a 2 − 3 = − a 2 − 6a − 9 = − ( a + 3 ) ≤ 0 ⇒
2
2
S 1− a 4 c b
⇒ a = − 3 şi x1 = x2 = x3 = x4 = 1 = = = 1⇒ = S 4 = 1 ⇒ c = 2 ⇒ − = S3 = 4 ⇒ b = − 8.
4 4 4 2 2
3) Se consideră funcţia f : ¡ → ¡ , f ( x ) = x + x + 1 .
3
1
a) Demonstraţi că ∀ n ∈ ¥ , ecuaţia f ( x) = 3 + are o unică soluţie xn ∈ ¡ .
n+ 1
b) Demonstraţi că lim xn = 1 , unde xn este precizat la a).
n→ ∞
∃ xn ∈ ¡ rădăcină pentru g.
3
1
< 0 ; g 1 − = 1 − + 1 − − 2 −
1 1 1 1 1 3 3 1 4
b) g ( 1) = − = − 3+ 2− − − =
n+ 1 n n n n+ 1 n n n n n+ 1
− 5n3 − n 2 + 3n − 1 1
= < 0 ⇒ xn ∈ 1 − ,1 ⇒ xn n→ ∞→ 1 .
n ( n + 1)
3
n
1 1
c) xn + xn + 1 − 3 −
3
= 0 ⇔ ( xn3 − 1) + ( xn − 1) = ;
n+ 1 n+ 1
1 1 n 1 1
( xn − 1) ( xn2 + xn + 2 ) = ⇒ xn − 1 = ⇒ n ( xn − 1) = ⋅ 2 → ⇒
n+ 1 ( n + 1) ( xn + xn + 2 )
2
n + 1 xn + xn + 2 4
1
⇒ lim n ( xn − 1) n→ ∞→ .
n→ ∞ 4
4) Se consideră funcţiile f n : (0, ∞ ) → R f ( x ) = x + ln x, n ∈ ¥
n *
a) Arătaţi că ecuaţia f n ( x) = 2 are soluţia unică xn .
n
b) h(2) = ln 2 > 0;
1
n n− 1 n− 2
1 1 1 1 1 1
h 2 − = 2 − + ln 2 − − 2n = − 2 − + 2 − ⋅ 2 + ... + 2n − 1 + ln 2 − .
n n n n n n n
Demonstrăm că:
1 1
n− 1
1
ln 2 − < 2 − + ... + 2n − 1 ;
n n n
Avem
1 1
n− 1 n− 1 n− 1
1 1 1 1 1
⋅ 2 − + ⋯ + 2n − 1 > ⋅ 2 − ⋅ n = 2 − > 2 − > ln 2 − deoarece x > ln x, ( ∀ ) x > 1 ⇔
n n n n n n n
1 1 1
⇔ e x > x ⇒ h 2 − < 0 ⇒ h(2) ⋅ h 2 − < 0 ⇒ xn ∈ 2 − , 2 ⇒ lim xn = 2 .
n n n n→ ∞
π
π
5 ) Se consideră şirul de numere reale ( Ι n )n∈ ¥ , definit deşiΙ 0 = Ι n = ∫ 2 , n x dx. n ∈ ¥ *
cos
2 0
a) Calculaţi Ι 1 .
b) Demonstraţi că ( Ι n )n∈ ¥ este descrescător.
π
c) Demonstraţi că nΙ n ⋅ Ι n + 1 = , ∀ n ∈ ¥ *.
2
Soluţie:
π π
a) Ι 1 = ∫ 2
0
cosn x dx = sin x / 02 = 1.
π
b) Ι n + 1 − Ι n = ∫ 0
2
cosn x ( − 1 + cos x )dx ≤ 0, ∀ n ∈ ¥ .
π π π
c) Ι n = ∫ 0
2
cosn x dx = cosn − 1 x ⋅ sin x / 02 − ∫ 0
2
(n − 1) cosn − 2 x.
π
sin x dx = ( n − 1) ∫ cosn − 2 x (1 − cos2 x )dx = ( n − 1)Ι n − 2 − ( n − 1)Ι n ⇒ nΙ n = ( n − 1) Ι n − 2
2 2
0
2k
Pentru n impar ⇒ Ι 2 k + 1 = ⋅ Ι 2k − 1 , ∀ k ∈ ¥ *
2k + 1
2k − 2
Ι 2k − 1 = ⋅ Ι 2k − 3
2k − 1
...............................
2
Ι 3 = ⋅ Ι 1, Ι 1 = 1
1
________________
(2k )!!
Ι 2k + 1 = ⋅Ι1,
(2k + 1)!!
1 π
⇒ Ι 2k ⋅ Ι 2k + 1 = ⋅
2k + 1 2
π
Pentru n impar (2k + 1) ⇒ n ⋅ Ι n ⋅ Ι n − 1 =
2
(2k + 1)!! π
Pentru n par (2k + 2) ⇒ Ι 2 k + 2 ⋅ Ι 2 k + 1 = ⋅
(2k + 2)!! 2
(2k )!! 1 π π
= ⋅ ⇒ n ⋅ Ι n ⋅ Ι n− 1 = .
(2k + 1)!! 2k + 2 2 2
Profesor,
Colegiul Naţional ” Nicolae Bălcescu”
Brăila
CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ
“ PETRU MOROŞAN-TRIDENT ”
Ediţia a V-a , Secţiunea A (M 1 ),
Brăila, 23 - 25. 11. 2007
Clasa a V a
1. Împărţind un număr natural „ a ” la 2007 şi 4014 se obţin resturile 20 şi 23. Ştiind că diferenţa câturilor
obţinute este 55, aflaţi ultima cifră a lui „ a ”.
(∗ ∗ ∗ )
2. a) Arătaţi că 1 + 3 + 5 + ... + 2007 este pătrat perfect.
b) Suma a 40 de numere impare, naturale, distincte este 1602. Arătaţi că cel puţin unul este mai mare
decât 80.
Clasa a VI a
·AOB şi BOC
3. Fie unghiurile suplementare · cu m(·AOB ) > m(·BOC ) . Două puncte M şi P sunt în
( ) ( )
·
interiorul ·AOB astfel încât m MOP ·
= m BOC şi ( OX , ( OY sunt bisectoarele MOA
· şi
Clasa a VII a
Clasa a VIII a
x( y + z) y ( x + z) z ( x + y) 5
1. Demonstraţi că + + ≤ ( x + y + z ) , ∀ x, y , z ≥ 0 . În ce caz
3 3 3 6
avem egalitate?
(∗ ∗ ∗ )
2. Se dă cubul [ ABCDA ' B ' C ' D '] . Fie M mijlocul segmentului [ D ' C '] şi N mijlocul segmentului
[ BC ] .
a) Aflaţi muchia cubului, ştiind că aria V AMN este egală cu 32 29 cm.
b) Calculaţi sinusul unghiului dintre dreptele A ' C ' şi AN .
c) Arătaţi că A ' , C şi centrul de greutate al VDBC ' sunt coliniare.
a , numărul 2007 2 + a 2
3. Să se arate că pentru orice număr natural este număr iraţional.
6
Prof. Dan Negulescu, Brăila
Clasa a IX a
1. Se consideră pătratul de latură 1. Se divide acest pătrat în nouă pătrate congruente şi se elimină pătratul
din mijloc. Se aplică acelaşi procedeu pentru fiecare din pătratele rămase. Dacă notăm cu S n , Pn aria şi
respectiv perimetrul figurii obţinute după n paşi, să se determine câte o relaţie de recurenţă pentru S n şi
Pn . Exprimaţi pe S n şi Pn în funcţie de n .
oricare ar fi a, b, c ∈ ( 0, ∞ ) .
Prof. Dan Negulescu, Brăila
Clasa a X a
3
2. Să se arate că într-un triunghi echilateral de latură 1 nu se pot înscrie două paralelograme de arie ,
8
3
fără să aibă cel puţin un punct comun. Dar dacă aria fiecăruia este ?
18
Prof. Mircea Ganga, Ploieşti
Clasa a XI a
an
1. Fie ( an ) n≥ 1 un şir strict crescător de numere reale strict pozitive cu proprietatea că lim = a∈ ¡ *.
n→ ∞ n
1 + 2a2 + ... + n an
a) Să se calculeze lim .
( n + 1)
an
n→ ∞
a1 + a2 2 + ... + an n
b) Dacă, în plus, ( an ) n≥ 1 este şi progresie aritmetică, calculaţi lim .
n→ ∞ an + 1n
Clasa a XII a
a b * a a *
1. Fie M = A ( a, b ) = ; a, b ∈ ¡ + şi G ⊂ M , G = ; a∈ ¡ + .
a b a a
a) Să se arate că ( M , ⋅ ) nu este grup.
c) Să se arate că există o lege de compoziţie " Τ " astfel încât ( M , Τ ) este grup.
e nx
2. Să se stabilească o relaţie de recurenţă pentru integralele In = ∫ dx , x ∈ ¡ , n ∈ ¥ * şi să
(e + 1)
x n
se calculeze I1 , I 2 , I 3 .
(∗ ∗ ∗ )
Clasa a V a
1. Din teorema împărţirii cu rest obţinem a = 2007c1 + 20 respectiv a = 4014c2 + 23 = 2007 ⋅ 2c2 + 23
ceea ce este cotradictoriu. Deci nu există a ∈ ¥ care să îndeplinească condiţiile problemei şi nu avem cum
să aflăm ultima cifră.
( ) ( ) ( )
2 2
3. a) 2006 2005 = 20062004 ⋅ 2006 = 20061002 ⋅ 402 + 152 + 92 + 82 + 62 = 20061002 ⋅ 40 +
Clasa a VI a
1. Fie x, y , z ∈ ¥ , 2 x − 3 y − 10 z = 0 ⇒ 3 y = 2 x − 10 z ⇒ 3 y = 2 ( x − 5 z ) . Cum
( 3, 2 ) = 1 ⇒ y ⋮2 ;
2 x + 2 z − 3 y − 12 z = 0 ⇒ 2 ( x + z ) = 3 ( y + 4 z ) ⇒ ( x + z ) ⋮3
2 x + 2 y = 5 y + 10 z ⇒ 2 ( x + y ) = 5 ( y + 2 z ) ⇒ ( x + y ) ⋮5 deoarece ( 2,5 ) = 1 . Deci
y ( x + y ) ( x + z ) ⋮30.
Presupunem y ≥ 2 şi ultimele două cifre ale lui 5 y sunt 25 4 x = ...26 . Cum x ≥ 1 şi 26 nu Object 825
a1 + a2 + ... + a7
1. = 40 ⇒ a1 + a2 ... + a7 = 280 ;
7
a1 a2 a7 a1 + a2 + ... + a7 280 a a a
= = ... = = = = 9 ⇒ 1 = 2 = ... = 7 = 9 ⇔
1,1( 1) 2, 2 ( 2 ) 7, 7 ( 7 ) 1,1( 1) + 2, 2 ( 2 ) + ... + 7, 7 ( 7 ) 5 ⋅ 7 ⋅ 8 1
1
2
2
7
7
9 9 9 9
a a a c + c + ... + c7
⇔ 1 = 2 = ... = 7 = 9 ⇔ a1 = 10, a2 = 20,...,a7 = 70. 1 2 = 105 ⇒ c1 + c2 + ... + c7 = 735.
10 20 70 7
9 9 9
c1 c2 c7 c + c + ... + c7
Atunci = = ... = = 1 2
1,1( 1) 1,1( 1) 1,1( 1) S şi obţinem că
1,1( 1) ⋅ 2, 2 ( 2 ) 2, 2 ( 2 ) ⋅ 3,3 ( 3) 7, 7 ( 7 ) ⋅ 8,8 ( 8 )
10 81 1 1 9 1 63
S= ⋅ ⋅ + ... + = 1− = ⇒ c1 = 420, c2 = 140, c3 = 70, c4 = 42, c5 = 28,
9 100 1 ⋅ 2 7 ⋅ 8 10 8 80
c6 = 20, c7 = 15
.
3. a)
( EB ) ≡ ( FC )
· ·
≡ FDC
VEBC ≡ VFCD ( BC ) ≡ ( CD ) ⇒
µ µ
ECB
· ·
dar DFC + CDF = 90
o
· · ·
⇒ DFC + ECB = 90 ⇒ m DMC = 90 ⇒
o o
( )
B = C = 90
o
⇒ EC ⊥ DF . ( EC ∩ DF = { M } ) .
P LD P EC
b)Fie (AL ) ≡ ( AE ) ⇒ ( LE ) ≡ ( DC ) ⇒ LECD paralelogram ⇒
⇒ LEMD trapez
¶ = 90o
M
dreptunghic. Fie AN ⊥ DM ⇒ ( AN ) linie mijlocie în LEDM ⇒ N mijlocul lui ( DM ) ⇒
V ADM isoscel ⇒ ( AD ) ≡ ( AM ) .
Clasa a VIII a
a+ b
1. Folosim inegalitatea mediilor: ab ≤ şi obţinem
2
x ( y + z ) 3 x + y + z y ( x + z ) 3 y + x + z z ( x + y ) 3z + x + y
≤ , ≤ , ≤
3 6 3 6 3 6
x( y + z) y ( x + z) z ( x + y) 5( x + y + z)
Adunând cele trei relaţii obţinem + + ≤ .
3 3 3 6
greutate al triunghiului VC ' DB . A ' BDC ' tetraedru regulat ⇒ A ' O ⊥ ( C ' DB ) ⇒ A, O, C '
coliniare.
2007 2 + a 2 6 ( 2007 2 + a 2 )
3. = ∈¤ ⇔ 6 ( 2007 2 + a 2 ) ∈ ¤
6 6
Deoarece 6 ( 2007 2
+ a 2 ) ∈ ¥ obţinem 6 ( 2007 2 + a 2 ) ∈ ¥ ⇔ 6 ( 20072 + a 2 ) = k 2 , k ∈ ¥ * ⇒
⇒ 2007 2 + a 2 = 6k12 , k1 ∈ ¥ * ⇒ 3 | a ⇒ 9 | 6k12 ⇒ 6692 + a12 = 6k22 ⇒ 2232 + a22 = 6k32 ⇒
( M 6 + 1) + ( M 6 ± 1) = M 6 ⇒ 6 2, absurd.
2 2
⇒ a2 impar şi 3 a2 ⇒ a2 = 6m ± 1 ⇒
Clasa a IX a
1. Avem imediat :
2
1 8 64 8 1 1
S1 = 1 − = , S2 = = , P1 = 4 + 4 ⋅ , P2 = P1 + 4 ⋅ 2 ⋅ 8 .
9 9 81 9 3 3
Prin inducţie matematică obţinem că
n− 1
8 4 8
S n = ⋅ S n − 1 , Pn = Pn − 1 + ⋅ ,( ∀ ) n ∈ ¥ ∗ ,
9 3 3
4
n n
8 8
iar de aici tot prin inducţie matematică găsim că S n = , Pn = 4 + ⋅ − 1.
9 5 3
2. Luăm a = b = c = 1 şi obţinem 3 + 3n = 3 ⋅ 2n cu n ∈ ¥ . 0 nu este soluţie iar 1 şi 2 sunt soluţii. .
Pentru n ≥ 3 demonstrăm că 1 + 3n − 1 > 2n prin inducţie matematică.
Pentru n = 3 revine la 10 > 8, adevărat. Dacă inegalitatea este adevărată pentru n ≥ 3 atunci
2 < 2 + 2 ⋅ 3n− 1 < 1 + 3 ⋅ 3n− 1 = 1 + 3n şi deci inegalitatea este demonstrată pentru n + 1 . Deci
n+ 1
singurele soluţii sunt 1 şi 2 pentru care se verifică imediat egalitatea din enunţ pentru orice a, b, c > 0.
[ x1 ] + { x2 } = [ x2 ] + { x3} = ... =
[ xn ] + { x1} = [ x1 ] + { x2 } + [ x2 ] + { x3} + ... + [ xn ] + { x1} =
x1 + x2 + ... + xn
1 1 1 1 + 1 + ... + 1 n
[ x1 ] + { x2 } = 1 [ x1 ] = 1, { x2 } = 0
n [ x2 ] + { x3 } = 1 [ x2 ] = 1, { x3 } = 0
= = 1⇔ ⇔ de unde obţinem x1 = x2 = ... = xn = 1.
n ...................... ............................
[ x ] + { x } = 1 [ x ] = 1, { x } = 0
n 1 n 1
Clasa a X a
x+ y 4
1. Avem inegalitatea: ≥ pentru x, y > 0
xy x+ y
Logaritmând această inegalitate obţinem
log xy ( x + y ) − 1 ≥ log xy 4 − log xy ( x + y ) ⇔ 2 log xy ( x + y ) ≥ 1 + 2 log xy 2 .
Scriem inegalităţile analoage şi adunăm cele trei inegalităţi:
1 log 2 xyz log 2 x 3
2∑ log xy ( x + y ) ≥ 3 + 2∑ = 3 + 2∑ = 3 + 2∑ ≥ 9 + 2 ⋅ = 12
log 2 xy log 2 xy log 2 yz 2
a 3
deoarece pentru a, b, c > 0 avem ∑ ≥
b + c 2.
2. Avem, folosind formula cunoscută a ariei paralelogramului că
3 3 3
S AMNP = ( 1 − x ) ⋅ x ⋅
= − x2 + x , x ∈ ( 0,1) .
2 2 2
3 3 1
Considerăm funcţia de gradul al II-lea f ( x ) = − x 2 + x . Observăm că xmax = atunci
2 2 2
3 1
max ( S AMNP ) = . Centrul de greutate aparţine acestui paralelogram, pentru care x = , deci, două
8 2
3
paralelograme de arie , vor avea cel puţin punctul G în comun.
8
Pentru partea a doua, vom poziţiona paralelogramele faţă de o paralelă la latura triunghiului care
trece prin G. Dacă paralelogramul este situat deasupra acestei drepte, aria sa va fi
2 x 3 x2 3 x 3 2 1 3
S = − x = − + ,x∈ 0, şi este maximă pentru xmax = şi S = .
3 2 2 2 3 3 max 18
Obţinem că paralele au în comun punctul G. Dacă paralelogramul este „ sub ” paralelă, atunci
3 1 1
S = ( 1− x) ⋅ x ⋅ şi max se obţine pentru x = , nu convine deoarece x ∈ 0, .
2 2 3
3. Avem:
A B C A B C r
r = 4 R sin sin sin ⇔ 4sin sin sin = şi
2 2 2 2 2 2 R
r cos A b 2 + c 2 − a 2 2 r b2 + c 2 − a 2
⋅ = ⋅ 4 R ⋅ = ⋅ 2 Rr .
R sin 2 A 2bca 2 R a 2bc
abc S
Deoarece = R şi r = obţinem
4S p
b2 + c2 − a 2 b 2 + c 2 − a 2 2r b 2 + c 2 − a 2 1 b2 c 2
2
⋅ 2 Rr = ⋅ = = + − a
a bc a 4S 2 pa 2p a a
şi deci trebuie să demonstrăm că
1 b2 c 2 c2 a2 a 2 b2
+ − a + + − b + + − c ≥ 1.
2p a a b b c c
b2 a 2
≥ a + b ⇔ b3 + a 3 ≥ ab ( a + b ) ⇔ ( a − b ) ≥ 0 şi inegalităţile analoage:
2
Avem +
a b
c2 a2 b2 c2
+ ≥ a + c, + ≥ b + c,
a c c b
1 b2 b2 a + b + c
+ ... + − c ≥ = 1. Egalitatea are loc pentru a = b = c.
2 p a
pe care le adunăm şi rezultă
c 2p
Clasa a XI a
( n + 1)
an+ 1
x − x 1 1
lim n + 1 n = lim = lim =
n + 1 − yn ( n + 2 ) n+ 1 − ( n + 1) n n→ ∞ n + 2 n+ 1 − ( n + 1) a1 − an+ 1 ea
a a a
nemărginit şi n→ ∞ y n→ ∞
n+ 1
an+ 1 an+ 1
1 lim
( n + 1)
an − an+ 1
deoarece lim 1 + = e n→ ∞ n + 1 = e a , iar an − an + 1 < 0 ⇒ lim = 0 . Deci există,
n→ ∞
n + 1 n→ ∞
xn 1
conform criteriului Cesaro-Stolz, lim = .
n→ ∞ yn e a
b) Fie xn = a1 + a22 + ... + ann şi yn = ann+ 1 , n ∈ ¥ * , cu şirul ( yn ) n ≥ 1 strict crescător şi nemărginit, iar
xn + 1 − xn an+ 1 1 1
lim = lim n + 1 n + 1 n = lim +
= 1
n→ ∞ yn + 1 − yn n → ∞ an + 1 − an + 1 n → ∞ a n 1
−1
e , deoarece lim = 0 şi
− an + 1
n+ 2 n→ ∞ a
n+ 1
an + 1
n+ 1 n+ 1 a ( n + 1)
a −a a lim
lim 1 + n + 2 n + 1 = lim 1 + = e n→ ∞ an+ 1
= e.
n→ ∞
an + 1 n→ ∞
an + 1
k
1
1− k→ ∞
1 1 1 1 1 n− 1 1 .
+ ... + k = ⋅ → ⋅
2. a) + n
=
n n 2
n n 1− 1 n n n− 1
n
1 1
b) ( 0,1) = ∪ n , n − 1 ⇒ ∃ !n ∈ ¥ , n ≥ 2 astfel încât x ∈ ,
1 1
n≥ 2 , ( x ∉ ¤ ) . Presupunem
n∈ ¥ n n − 1
1 1 1 1
prin absurd că x≥ + 2 + ... + k + 1 , ∀ k ≥ 1 . Trecând la limită după k, rezultă că x ≥ (fals).
n n n n− 1
1 1 1
Deci, există k ∈ ¥ * astfel încât x < + 2 + ... + k + 1 , ∀ k ≥ 1 . (1)
n n n
1 1 1
Fie k „ primul ”care verifică relaţia (1) ⇒ x > + 2 + ... + k ( x ∉ ¤ ) .
n n n
Clasa a XII a
1. a) A ( a, b ) ⋅ A ( c, d ) = A ( ac + bc; ad + bd ) ∈ M .
Fie A ( e1 , e2 ) elementul neutru ⇒
ae + be1 = a
A ( a, b ) ⋅ A ( e1 , e2 ) = A ( a, b ) ⇒ 1 , ∀ a, b > 0 . Ceea ce este fals : de exemplu, dacă
ae2 + be2 = b
1
a = b = 1 ⇒ e1 = care nu verifică pentru a = 1 şi b = 2 . Deci, ( M , ⋅ ) nu este grup.
2
1 1
b) Înmulţirea indusă pe G este asociativă şi comutativă. De la punctul a) rezultă că A , ∈ G este
2 2
element neutru.
A ' ( a, a ) ⋅ A ( a ', a ') este„inversul ” lui A ( a, a ) dacă
1 1 1
A ( a, a ) ⋅ A ( a ', a ') = A , ⇔ a ' = > 0,
2 2 4a
deci ( G , ⋅ ) este grup abelian.
Funcţia f :G → ¡ *
+ , definită prin f ( A ( a, a ) ) = 2a este evident bijectivă şi
f ( A ( a, a ) ) ⋅ A ( b, b ) = f ( A ( 2ab, 2ab ) ) = 4ab = f ( A ( a, a ) ) ⋅ f ( A ( b, b ) ) .
c) Definim pe M legea A ( a, b ) Τ A ( c, d ) = A ( ac, bd ) . Asociativitatea este evidentă. Elementul
1 1
neutru este A ( 1,1) ∈ M . Orice A ( a, b ) are „inversul ” A ' ( a, b ) = A , ∈ M .
a b
dt
2. Facem schimbarea de variabilă e x + 1 = t ; t > 1 ⇔ e x = t − 1 ⇔ x = ln ( t − 1) ⇒ dx = .
t−1
( t − 1) ( t − 1) ( t − 1)
n n− 1 n
n ' 1
n
Jn = ∫
t n
⋅∫
dt
t− 1
=
t n
⋅ dt =
1
n ∫ ( t − 1) ( t n ) 1
n
n 1
dt = ( t − 1) n +
t ∫ t n+ 1
1 t − 1
dt =
n t
+ J n+ 1 ,
nx
1 e
n (
n ≥ 1 . Obţinem I n + 1 = I n − n ⋅ x , ∀ ) n ≥ 1.
( e + 1)
ex ex ex
Avem I1
∫ ex + 1
= dx = ln ( e x
+ 1) + C , I 2 = I 1 −
ex + 1
= ln ( e x
+ 1) −
ex + 1
+ C şi
1 e2 x
I3 = I 2 −
2 ( e x + 1) 2 .
Clasa a IX a
[ x] + { y} = 1,2
1. Să se rezolve sistemul de ecuaţii , unde [ x ] reprezintă partea întreagă a numărului
{x} + [ y ] = 3,3
real x, iar { x} reprezintă partea fracţionară a acestuia.
2. Fie mulţimea M= { ( x, y ) ∈ ¥ × ¥ / x 2
= y 2 + y + 51} .
a) Să se determine ( x, y ) ∈ M ştiind că x = 51.
b) Determinaţi elementele mulţimii M.
3. Se consideră pătratul cu latură 1. Se divide acest pătrat în alte nouă(9) pătrate egale şi se elimină pătratul
din mijloc.Se aplică acelaşi procedeu pentru fiecare din pătratele rămase. Dacă notăm cu S n şi Pn aria şi,
respectiv, perimetrul figurii rămase după n paşi, să se determine câte o relaţie de recurenţă pentru S n şi Pn
( S0 = 1, P0 = 4) . Exprimaţi pe S n şi Pn în funcţie de n.
Clasa a X a
Clasa a XI a
a b
1. Fie A= , A ∈ M 2 (¡ ). .
c d
a) Arătaţi că A - (a + d ) A + ( ad - bc) I 2 = O2 . .
2
An = (a + d ) n -1 A, n ∈ ¥ , n ≥ 2.
b) Dacă A nu este inversabilă atunci
c) Dacă A2 = A , atunci a + d ∈ { 0,1, 2} .
a b c
2. Fie G = X = c a b a, b, c ∈ ¡ .
b c a
a) Pentru a = b = 0 şi c = 1 arătaţi că X ∈ G este inversabilă şi calculaţi X − 1 .
b) Calculând det( X ), X ∈ G , în două moduri, demonstraţi egalitatea:
1
a 3 + b 3 + c 3 − 3abc = (a + b + c)[(a − b) 2 + (b − c) 2 + (c − a ) 2 ] .
2
( AB )
2
Să se arate că = On .
Clasa a XII a
SOLUŢII:
Clasa a IX a
1
3
y1 = 2+ 2 = 2
1. a) . Se deduce uşor că y 2007 = 2 .
y2 = 2 + 2 = 2, y 3 = 2
b) Se demonstrează că xn < 2, ∀ n ∈ ¥ , n ≥ 1 .
1
c) Avem că xn = 2 + xn − 1 , n ∈ ¥ , n ≥ 2 . Înlocuind în inegalitatea xn < ( xn − 1 + 6) aceasta
4
1
devine echivalentă cu 2 + xn− 1 < ( x n − 1 + 6) . Prin prelucrare se ajunge la ( x n − 1 − 2) 2 > 0 ,
4
inegalitate adevarată deoarece x n < 2 (din b). Deci cazul de egalitate cu zero este exclus.
x+ y 4
2. Inegalitatea ≥ se logaritmează în baza xy şi se obţine :
x⋅ y x+ y
log xy ( x + y ) − 1 ≥ log xy 4 − log xy ( x + y ) ⇔ 2 log xy ( x + y ) ≥ 1 + 2 log xy 2 .
Se scriu şi analoagele acestei inegalităţi şi se adună. Folosind inegalitatea lui Nesbitt obţinem:
1 1 1 log 2 xyz
2 log xy ( x + y ) + log yz ( y + z ) + log xz ( x + z ) ≥ 3 + 2 + + = 3+ 2 +
log 2 xy log 2 yz log 2 zx log 2 xy
log 2 xyz log 2 xyz log 2 z log 2 x log 2 y log 2 z log 2 x
+ + = 3 + 2 1+ + 1+ + 1+ = 9 + 2 + +
log 2 yz log 2 zx log 2 xy log 2 yz log 2 zx log 2 xy log 2 yz
log 2 y log 2 z log 2 x log 2 y 3
+ = 9 + 2 + + ≥ 9 + 2 ⋅ = 12.
log 2 zx log 2 x + log 2 y log 2 z + log 2 y log 2 x + log 2 z 2
3. a) Inegalitatea din ipoteză , prin prelucrare, devine :
f ( ( x + 2 ) − 8 ) ≤ x ≤ ( f ( x) + 2 )
3 3
− 8 de unde se deduce că : f ( x ) = 3
x+ 8 − 2.
Funcţia f este strict crescătoare, deci injectivă. În aceste condiţii şi f ( ¡ )= ¡ , de unde f este
surjectivă. În concluzie, f este inversabilă (bijectivă) iar inversa lui f este:
f − 1 : ¡ → ¡ , f − 1 ( x) = ( x + 2 ) − 8 .
3
Clasa a XI a
Din ecuaţiile (2) şi (3) ale sistemului anterior rezultă că a + d = 1 sau b = c = 0 pentru a + d ≠ 1 .
a 2 = a a ∈ { 0,1}
Dacă b = c = 0 şi a + d ≠ 1 ⇒ 2 ⇒ ⇒ a + d ∈ { 0, 2} , deci
d = d d ∈ { 0,1}
a + d ∈ { 0,1, 2} .
0 0 1
2. a) Matricea X devine: X = 1 0 0 . Cum det X = 1 ≠ 0 , matricea X este inversabilă cu inversa
0 1 0
0 1 0
X −1 = 0 0 1
1 0 0
b) det X = a 3 + b 3 + c 3 − 3abc (regula triunghiului) ( 1)
1 b c
1
det X = (a + b + c) 1 a b = (a + b + c)(a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc) = (a + b + c) (a − b) 2 + (b − c) 2 +
2
1 c a
+ (c − a)2 ( 2 ) . Din (1) şi (2) rezultă identitatea cerută.
3. ( A + B )2 = A2 + B 2 ⇒ AB + BA = On .
( A + B ) 4 = A 4 + B 4 ⇒ ( A 2 + B 2 )( A 2 + B 2 ) = A 4 + B 4 ⇒ A 2 B 2 + B 2 A 2 = On .
Din AB + BA = On ⇒ A 2 B 2 + ABAB = On respectiv BABA + B 2 A 2 = On , de unde :
( AB) 2 + ( BA) 2 = On şi cum BA = - AB rezultă că 2( AB) 2 = On ⇒ ( AB) 2 = On .
Clasa a XII a
x ∗ 4 = x, ∀ x ∈ £ ⇔ 4 x + ax + 4a + b = x, ∀ x ∈ £ ⇔
1. Din definiţia elementului neutru avem
a+ 4= 1 a = −3
⇔ (a + 4) x + 4a + b = x, ∀ x ∈ £ ⇔ cu soluţia . Deci a + b = 9 .
4a + b = 0 b = 12
1 1 1
x ∗ y = x − y − + iar din existenţa elementului neutru rezultă
2. a) Legea se mai poate scrie
3 3 3
1 1 1 1 4 4
că x − e − + = x, ( ∀ ) x ∈ ¡ ⇔ x − e − = 0, ( ∀ ) x ∈ ¡ , de unde e = .
3 3 3 3 3 3
Din existenţa simetricului avem :
1 1 1 4 1 1
x '− x − + = ⇒ x '− = 1 1
3 3 3 3 3 x − 1 , posibil doar dacă x ≠ şi deci a = .
3 3
3
2 n
1 1 1 1
x = x − + şi inductiv obţinem : x∗n = x − + . Atunci ecuaţia
b) Din definiţie avem că 2
∗
3 3 3 3
6
1 1 1 1
3
devine : x − + + 2 x − + = 0 .
3 3 3 3
3 3
1
Utilizând substituţia x − = t , avem t 2 + 2t + 1 = 0 cu t1 = t 2 = − 1 , deci,
1
x− = − 1
3 3
2
are soluţia reală x = − .
3
1 1
dx dx dx
x2 1 x2
3. Avem succesiv
F ( x) = ∫ 4 4 =∫
= ∫ =
x 2
1+ − 2 1 1 2 1 2 1 1 1
2
x x − 4 − − − −
x 2 2 2 x 2
'
1 1 1 1
1 − 1 u' 1
−
− ∫ x 2 dx = − ∫ du = arccos x 2+C
.
2 1 1 1
2 2 1 2 1
− − −u 2
2 x 2 2 2
1 1
−
1 1 1 1 2− 2 1
Cum F ( 2) = arccos 2 − + C = arccos ⇒ C = 0 ⇒ F ( x) = arccos x 2
2 2 2 2 2 2 1
2
,
1
1 1 2 1 π π
F (1) = arccos 2 = arccos = ⋅ = .
2 1 2 2 2 4 8
2
Clasa a VII a
2. Fie G centrul de greutate al V ABC . Prin G se duc două drepte oarecare, care taie AB şi AC în M şi N,
iar a doua în P, respectiv Q. Demonstraţi că:
BM 2 CN 2 BP 2 CQ 2
+ + + ≥ 1.
MA2 NA2 PA2 QA2
3. Să se afle n ∈ ¥ nenul, minim, pentru care există a1 , a2 ,..., an numere naturale astfel încât
a12 + a22 + ... + an2 = 2004 .
Clasa a VIII a
1. Fie trunchiul de piramidă patrulateră regulată ABCDA ' B ' C ' D ' cu baza ABCD . Notăm
( ) (
α = m R ( ( ABB ') , ( ACC ') ) şi β = m R ( DD ', ( ABC ) ) . )
a) Demonstraţi că sin β ⋅ tgα = 1 .
b) Poate fi α = 30o ? Justificaţi răspunsul.
c) Presupunem β = 60o şi AC = 2 cm. Aflaţi volumul piramidei din care provine trunchiul.
8
3. Fie a, b > 0, astfel încât a + b < . Demonstraţi că avem:
5
4a 2 + ( 3a − b − 2 ) ( b − a − 2 ) a b
≥ min , .
4b + ( 3b − a − 2 ) ( a − b − 2 )
2
b a
Clasa a X a
2. Să se arate că pentru orice două numere naturale k , n, cu 2 ≤ k < n are loc relaţia:
1 1 1 1
+ + ... + k <
( k + 1) ( k − 1)
k k k
k n
3. Se consideră două drepte paralele distincte d ', d '' într-un plan şi A, B, C trei puncte necoliniare situate
în plan între dreptele d ' şi d '' . Să se arate că există un punct M în plan, situat între dreptele d ' şi d ''
astfel încât A, B, C , M să fie vârfurile unui paralelogram.
Clasa a XII a
A ( x ) = A ( y ) + ( y − x ) A ( x ) A ( y ) , ∀ x, y > 0 .
b) Să se arate că orice funcţie A : ( 0, ∞ ) → M ( n ) care verifică relaţia
A ( x ) = A ( y ) + ( y − x ) A ( x ) A ( y ) , ∀ x, y > 0 şi astfel încât există x0 > 0 cu proprietatea că
A ( x0 ) , este o matrice inversabilă de forma A( x) = ( xI + C ) , unde C este o matrice cu proprietatea că
−1
Clasa a VII a
1. Avem x = 2 + ( x − 2 ) ≥ 2 2 ( x − 2 ) ⇒ x 2 ≥ 8 ( x − 2 ) . Analog, y 2 ≥ 8 ( y − 2 ) ⇒
⇒ x 2 y 2 ≥ 64 ( x − 2 ) ( y − 2 )
⇔ x 2 y 2 ≥ 64 xy − 128 ( x + y ) + 64 ⋅ 4 ⇔ x 2 y 2 + 128 ( x + y ) ≥ 64 ( xy + 4 )
MB GD 1 NC MB NC
2. a) Dacă MN P BC ⇒ = = = ⇒ + = 1 . Avem inegalitatea
MA AG 2 NA MA NA
2
MB NC
( ) , deci MB 2 NC 2 MA NA 1
2
a + b +
a 2 + b2 ≥
2 2
+ 2
≥ =
MA NA 2 2
BP CQ BM 2
CN 2
BP CQ 2 1 1
2
Analog se obţine că + = 1. Atunci + + + ≥ + = 1.
PA QA MA2 NA2 PA2 QA2 2 2
3. Se observă că n ≠ 1 deoarece 2004 nu este pătrat perfect. Arătăm că ecuaţia x 2 + y 2 = 2004 nu are
soluţii întregi .
Dacă am avea soluţii , x şi y ar trebui să aibă aceeaşi paritate .
a) pentru x = 2k + 1, y = 2m + 1, k , m întregi , înlocuim şi ajungem că 2002 e multiplu de 4, fals
b) pentru x = 2k , y = 2m se ajunge la k 2 + m 2 = 3 ⋅ 167 ( se arată , într-un fel sau altul , că nici
această ecuaţie nu are soluţii întregi ).Aşadar n ≠ 2
c) pentru n = 3 e suficient să observăm, de exemplu, că tripletul ( 2, 20, 40 ) e soluţie. Deci n = 3.
Clasa a VIII a
OB ⊥ AC
1. a) Fie O şi O ' centrele bazelor. Avem ⇒ OB ⊥ ( ACC ' A ') .
OB ⊥ OO '
Fie
OB ⊥ ( ACC ' A ' ) T . celor
OB
⇒ BE ⊥ AA ' ⇒ α = m ( R ( BE , OE ) ) = m ( R BEO ) ⇒ tgα = (1).
OE ⊥ AA ', E ∈ AA ' 3 perpend . OE
Avem
m ( R ( DD ', ( ABCD ) ) ) = m ( R ( AA ',( ABCD ) ) ) = m ( R ( AA ', AO ) ) = m ( R A ' AO ) = m ( R EAO ) = β .
Din V AEO, m E ( ( ) )
µ = 90O , avem: sin β = EO (2). Din (1) şi (2) ⇒ tgα ⋅ sin β = OB ⋅ OE = 1
OA OE OA
, ceea ce trebuia demonstrat.
3
b) Dacă α = 30o ⇒ tgα ⋅ sin β = 1 ⇒ sin β ⋅= 1 ⇒ sin β = 3 > 1 fals.
3
c) Dacă β = 60o ⇒ m ( R A ' AC ) = 60 ⇒ VVAC este echilateral, unde V este vârful piramidei
o
AC 3 AB 2 ⋅ VO 2 3
mari ⇒ AB = 2 ; VO = = 3 . Deci, vol ( ABCD ) = = .
2 3 3
2.
( x − y)
2
x 4 + x 2 − 4 x − 2 xy + y 2 + 3 = 0 ⇔ + x4 − 4x + 3 = 0 ⇒ x4 − 4x + 3 ≤ 0 ⇒ x4 + 3 ≤ 4 x
.
Dar x
4
+ 3 = x 4 + 1 + 2 ≥ 2 x 2 + 2 = 2 ( x 2 + 1) ≥ 4 x , deci x 4 + 3 ≥ 4 x . Atunci rezultă egalitate, de
( − y + 1)
2
unde x = 1⇒ = 0 ⇒ y = 1.
a b a a 2 + 4ab − 4a − b2 + 4 a
⇒ min , = . Demonstrăm că 2
II. Presupunem că a<b ≥ ⇔
b a b b + 4ab − 4b − a 2 + 4 b
⇔ a 2b + 4ab 2 − 4ab − b3 + 4b ≥ ab 2 − a3 + 4a 2b − 4ab + 4a ⇔ 3ab ( b − a ) + 4 ( b − a ) + ( a 3 − b3 ) ≥ 0
( b − a ) ( 3ab + 4 − a 2 − b 2 − ab ) ≥ 0 ⇔ 4 − a 2 − b 2 + 2ab ≥ 0 ⇔ 4 > ( a − b ) ⇔
2
⇔
8
⇔ 4 > b − a = b − a ⇔ 2 > b − a ; avem b − a < a + b < < 2 , deci b − a < 2 , ceea ce trebuia
5
demonstrat.
Clasa a IX a
1. Fie r (respectiv q), raţia progresiei ( an ) n≥ 0 (respectiv a progresiei geometrice ( bn ) n ≥ 0 ). Vom arăta că r
şi q sunt numere naturale, r ≥ 1, q ≥ 2 .
Din relaţia an + 1 = an + r , ∀ n ∈ ¥ , deducem că r este un număr întreg. Nu putem avea r = 0
deoarece ar rezulta că şirul ( an ) n ≥ 0 este constant şi, deci, n-ar mai exista cel puţin doi termeni distincţi.
De asemenea, nu putem avea r < 0 , întrucât ar însemna şirul ( an ) n ≥ 0 să fie un şir descrescător de numere
naturale, contradicţie.
Întrucât ( bn ) n ≥ 0 are cel puţin doi termeni distincţi, din relaţia
bn = b0 ⋅ q n ; bn + 1 = bn ⋅ q, ∀ n ∈ ¥ deducem că bn > 0, ∀ n ∈ ¥ .
b1 p1
Din q = rezultă q este un număr raţional strict mai mare decât 2. Fie q = , p1 , p2 ∈ ¥ , cu
b0 p2
p1 , p2 prime între ele.
p1n
Din relaţia bn = b0 n , ∀ n ∈ ¥ , deducem că p2 ⋅ bn = p1 ⋅ b0 , ∀ n ∈ ¥ , ceea ce arată că orice
n n
p2
p '' al lui p2 este astfel încât ( p '') divide b0 , contradicţie. Aşadar, p2 = 1 şi,
n
divizor comun prim
deci, q este un număr natural.
Fie a,b doi termeni distincţi comuni celor două progresii. Există, deci, n, m ∈ ¥ cu b = a + rn = aq m ,
adică rn = a ( q m − 1) . De aici, deducem că pentru orice k ∈ ¥ avem a ( q km − 1) = rn ⋅ pk , unde pk
pk = 1 + q m + ( q m ) + ... + ( q m )
2 k−1
este numărul natural. . Punând nk = n ⋅ pk şi mk = k ⋅ m , avem
( )
r ⋅ nk = a q mk − 1 sau echivalent a + r ⋅ nk = a ⋅ q mk , ceea ce dovedeşte că termenii a + r ⋅ nk cu
k ∈ ¥ sunt comuni celor două progresii .
2. Fie B, C două puncte distincte într-un plan. Din teorema lui Pitagora generalizată deducem că pentru
orice punct M din plan, M ≠ B, M ≠ C , astfel încât M , B, C nu sunt coliniare, numărul α M este egal
cu cos ( θ M ) , unde θ M este măsura unghiului BMC.
Aşadar, în acest caz avem − 1< α < 1 . Dacă M , B, C sunt coliniare, atunci vom avea:
M
Clasa a X a
şi deci
( a1 − a2 + 2a3 ) + ( a2 − a3 + 2a1 ) + ( a3 − a1 + 2a2 ) + ( b1 − b2 + 2b3 ) + ( b2 − b3 + 2b1 ) + ( b3 − b1 + 2b2 ) =
2 2 2 2 2 2
( b3 − b1 ) + 4 ( a1 − a2 ) a3 + ( a2 − a3 ) a1 + ( a3 − a1 ) a2 + ( b1 − b2 ) b3 + ( b2 − b3 ) b1 + ( b3 − b1 ) b2 = 0
2
Rezultă că
0 = ( a1 − a2 ) + ( a2 − a3 ) + ( a3 − a1 ) + ( b1 − b2 ) + ( b2 − b3 ) + ( b3 − b1 ) , adică
2 2 2 2 2 2
a1 = a2 = a3 şi b1 = b2 = b3 , deci z1 = z2 = z3 .
l k − 1 − ( l − 1)
k−1
1 1
2. Fie k ∈ ¥ , 2 ≤ k < n şi l ∈ ¥ , cu k ≤ l ≤ n . Avem − = =
( l − 1) ( l − 1) l k − 1
k−1 k−1
lk−1
l k − 2 + l k − 3 ( l − 1) + ... + l ( l − 1) + ( l − 1) ( k − 1) ( l − 1) = ( k − 1) > ( k − 1)
k− 3 k− 2 k− 2
= > şi deci,
( l − 1) ( l − 1) l k − 1 ( l − 1) l k − 1 l k − 1
k−1 k−1 k−1
l
n
n
1 1 1 1 1 1 1 1
∑l = k l k k − 1 ∑l = k l − 1 k − 1 − l k − 1 = k − 1 k − 1 k − 1 − nk − 1 < k − 1 k
< ⋅
( ) ( ) ( )
3. Fie a, b, c trei drepte paralele diferite două câte două într-un plan. Fără a restrânge generalitatea, putem
presupune că b se află între a şi c. Se ia şi fie A ' ∈ b cu AA ' ⊥ a .
Object 1403
Se alege E un punct pe b astfel încât unghiul EAA ' să aibă măsură egală cu 60o . Se consideră D
mijlocul segmentului AE şi se alege C pe c cu proprietatea CD ⊥ AE .
Evident, C se poate afla fie de aceeaşi parte cu E faţă de dreapta AA ' , fie C nu se află de aceeaşi
parte cu E faţă de dreapta AA ' .
I. Primul caz – C se află de aceeaşi parte cu E faţă de dreapta AA ' .
Notăm cu B un punct de pe dreapta b cu AB = AC , astfel încât A ' se află între B şi E.
Vom arăta că unghiul CAB are măsură egală cu 60o şi deci, că V ABC este echilateral.
Într-adevăr, triunghiurile dreptunghice ACD şi AA ' B sunt congruente întrucât din faptul că
AE
unghiul AEA ' are 30o , atunci AA ' == AD şi AB = AC prin construcţie.
2
Deducem că unghiurile BAA ' şi CAD sunt egale, şi deci, cum unghiul A ' AD are 60o , rezultă
că unghiul CAB are de asemenea 60o .
CC ' 2β DE α
Punând AA ' = α , CC ' = β , avem CO = o
= , DO = o
= şi deci,
sin 60 3 tg30 3
2
α 2β
AC 2 = α 2 + + .
3 3
Clasa a XI a
Notăm {
α = inf f ( x ) x ∈ [ 0, ∞ )} .
Din ipoteză, α ≤ 1 . Nu putem α = 1 . Într-adevăr, în acest caz, punctul 1 ar fi punct de minim pentru
funcţia f şi deci, f ( 1) = 0 . Pe de altă parte, din u ≥ 1 ⇒ u ∈ A ⇒ f ( u ) = u . Deducem f ( 1) = 2
2
, contradicţie.
Aşadar, dacă f este neconstantă şi derivabilă, vom avea α < 1 . Există deci v0 ∈ A , cu v0 < 1 şi
cu v = f ( v0 ) < v0 < 1 . Prin urmare, A va conţine şirul descrescător ( v02 n ) n∈ ¥ , care converge la 0. Din
2
0
converge la 0 şi, deci, din f ( 0 ) = lim f ( u02 n ) = lim u04 n = 0 , deducem că A ⊃ [ 0,1] .
n→ ∞ n→ ∞
Nu putem avea A = [ 0,1] întrucât, în acest caz, punctul 1 este punct de maxim pentru funcţia derivabilă
f şi, deci, f ' ( 1) = 0 . Pe de altă parte, din x < 1 ⇒ x ∈ A ⇒ f ( x ) = x 2 , deducem că
f ' ( 1) = 2 , contradicţie.
Aşadar, în A există un punct v0 cu v0 > 1 . Din consideraţiile precedente rezultă că A ⊃ [ 1, ∞ ) şi
deci A = [ 0, ∞ ) şi f ( x ) = x 2 , ∀ x ∈ ( 0, ∞ ) .
2. Din ipoteză rezultă P ( a0 ) < 0 . De asemenea, din a1 > a02 + a2 a0 + 1 > a02 − a2 a0 − 1 deducem
P ( − a0 ) > 0 . Aşadar, polinomul P are câte o rădăcină reală în fiecare din intervalele ( − ∞ , − a0 ) ,
( 0, a0 ) , ( a0 , ∞ ) .
Să presupunem că P admite o scriere de forma P = f ⋅ g , unde f şi g sunt polinoame cu
coeficienţi numere întregi şi de grad mai mare sau egal ca 1.
Făcând eventual o alegere, vom avea f ( x ) = x + α , g ( x ) = x 2 + β x + χ , unde α , β , χ sunt numere
întregi. Rezultă, din cele precedente, că avem următoarele alternative: fie rădăcina lui f are modulul mai
mare strict decât a0 , fie rădăcinile lui g au modulul mai mare strict decât a0 .
3. Fie d ', d '' două drepte paralele distincte într-un plan şi A, B, C trei puncte necoliniare situate între
d ' şi d '' .
Notăm cu A ', B ', C ' punctele de pe dreapta d ' cu AA ' ⊥ d ' , BB ' ⊥ d ' , CC ' ⊥ d ' şi cu
A '', B '', C '' punctele de pe dreapta d '' cu AA '' ⊥ d '' , BB '' ⊥ d '' , CC '' ⊥ d '' .
Făcând eventual o alegere vom avea AA ' < BB ' ≤ CC ' ⇔ CC '' < BB '' ≤ AA '' sau
AA ' < BB ' ≤ CC ' ⇔ CC '' ≤ BB '' < AA '' .
Notăm cu O mijlocul segmentului AC şi cu M simetricul lui B faţă de O. Evident, A, B, C , M sunt
vârfurile unui paralelogram. Rămâne să arătăm că M se află între d ' şi d '' .
Fie O ' ∈ d ' şi O '' ∈ d '' astfel încât OO ' ⊥ d ' şi OO '' ⊥ d '' . Făcând eventual o alegere, putem
presupune că OO ' ≥ BB ' . Într-adevăr, în caz contrar vom avea OO '' < BB '' , adică exact inegalitatea
dorită înlocuind d ' cu d '' .
Dacă OO ' ≥ BB ' atunci punctele O şi B sunt în semiplanul determinat de d ' care conţine pe d ''
şi din OO ' ≥ BB ' rezultă că punctul M se află în acelaşi semiplan. Pentru a arăta că M se află între
d ' şi d '' va fi suficient să arătăm că distanţa de la M la d ' este ≤ CC ' .
Fie M ' punctul de pe d ' cu MM ' ⊥ d ' . Avem de arătat că MM ' ≤ CC ' .
În trapezele dreptunghice MM ' BB ' şi AA ' BB ' , dreapta OO ' este linie mijlocie şi deci, vom avea
AA '+ CC ' BB '+ MM '
OO ' = = .
2 2
Întrucât AA ' ≤ BB ' , deducem MM ' ≤ CC ' , adică exact relaţia dorită.
Clasa a XII a
a < b ⇒ f ( a) ≤ f ( b) .
b
∫ f ( x ) dx ≤ f ( b ) ( b − a )
a
şi deci,
1 1
Dacă a < b şi alegem n ∈ ¥ cu a+ a < b , avem f ( a ) < f a + a ≤ f ( b ) , f ( a ) < f ( b ) .
n n
( A( x) ) ( A( y) ) = ( A( y ) ) ( A( x) )
−1 −1 −1 −1
Întrucât , deducem din relaţia (*), scrisă sub forma
x ∈ ( 0, ∞ ) A ( x ) = ( xI + C ) .
−1
şi
3. Fie { P1 , P2 ,..., P3n } o mulţime formată din 3n puncte într-un plan. Pentru orice i, j ∈ { 1, 2,...,3n} cu
i ≠ j , notăm di dreapta care uneşte punctele Pi şi Pj .
Evident, există o dreaptă d 0 în planul dat care nu este paralelă cu niciuna din dreptele d ij cu
i, j ∈ { 1, 2,...,3n} şi astfel încât toate punctele mulţimii date să fie situate într-unul din semiplanele în
care dreapta împarte planul.
Rearanjăm punctele P1 , P2 ,..., P3n în ordinea dată de distribuţia lor faţă de dreapta d 0 . Astfel, P1
va fi cel mai aproape de d 0 , apoi P2 , şi aşa mai departe, ultimul va fi P3n . Remarcăm că aceasta este
posibil, întrucât nu există două puncte Pi , Pj cu i ≠ j , care să fie la aceeaşi distanţă de d 0 . Ducem acum
dreptele distincte d 0' , d1 , d1' , d 2 , d 2' ,..., d n − 1 , d n' − 1 astfel încât fiecare din ele să fie paralelă cu dreapta d 0
şi astfel încât între d 0 şi d 0' să fie doar punctele P1 , P2 , P3 , între d1 şi d1' să fie doar punctele P4 , P5 , P6 ,
şi aşa mai departe, între d k şi d k' să fie doar punctele P3 k + 1 , P3 k + 2 , P3k + 3 , şi deci între d n − 1 şi d n' − 1 să fie
ultimele trei puncte P3 n − 2 , P3 n − 1 , P3 n .
' ' ' ' ' '
De fapt, dreptele d 0 , d1 , d1 , d 2 , d 2 ,..., d n − 1 , d n − 1 sunt astfel încât d k este între d k − 1 şi d k pentru
1 ≤ k ≤ n − 1 . Pentru fiecare 0 ≤ k ≤ n − 1 , ducem dreptele δ k , δ k' , perpendiculare pe d k astfel încât
între ele să figureze punctele P3 k + 1 , P3 k + 2 , P3k + 3 .
Notăm cu Dk dreptunghiul având laturile date de dreptele d k , d k' şi δ k , δ k' .
Prin construcţie, k ≠ l ⇒ Dk ∩ Dl = o şi fiecare dreptunghi Dk conţine în interiorul său punctele
P3 k + 1 , P3 k + 2 , P3k + 3 .
PROBLEME REZOLVATE
CLASA a V-a
Soluţie:
Soluţie:
Soluţie:
d < 4 , pentru că dacă d = 4 ar rezulta că aad ⋅ 16 ar fi mai mare decât abbc .
Constatăm că
Pentru d = 3 ⇒ abbc = 9 ⋅ aa3 ⇒ u ( abbc) = u (9 ⋅ 3) = 7 ⇒ c = 7 .
Deci aab7 = 9 ⋅ aa3 ⇒ a = 2 ⇒ 2bb7 = 9 ⋅ 223 ⇒ 9 ⋅ 223 = 2007 ⇒ b = 0 . Deci
2
2007 = 3 ⋅ 223 .
4. Aflaţi x, y , z , u numere naturale, nenule, distincte ştiind că xyzu = yzu + xzu + xyu + xyz .
Soluţie:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Avem că 1= + . Dar = + ⇒ 1 = + + ⇒ 1 = + + + . Dar = +
2 2 2 3 6 3 6 2 4 12 6 2 3 4 12
1 1 1 1
şi împărţind în relaţia dată cu xyzu obţinem 1 = + + + egalitatea fiind adevărată pentru
x y z u
x = 4, y = 12, z = 6, u = 2 sau orice altă permutare.
Soluţie:
CLASA a VI-a
Soluţie:
( − 1) ⋅ 1 + ( − 2 ) ⋅ 2 + ( − 3) ⋅ 3 + ... + ( − 9 ) ⋅ 9 + ( − 10 ) ⋅ 10 ∉ ¥ .
1 2 3 9 10
2. Arătaţi că
Soluţie:
Notăm cu n valoarea sumei de sub radical. Deoarece [ − ( 2k − 1) ] 2 k − 1 ⋅ ( 2k − 1) + ( − 2k ) 2 k ⋅ 2k
este pozitivă pentru orice k ∈ {1;2;...;10} , rezultă că n ∈ ¥ ∗ . Deci este suficient să calculăm ultima cifră
a lui n . Fie aceasta U ( n ) .
( )
Atunci U ( n ) = U − 1 + 23 − 34 + ... − 910 + 1011 = U ( − 1 + 8 − 1 + 4 − 5 + 6 − 1 + 8 − 1 + 0 ) = 7 .
De aici rezultă că n nu este pătrat perfect , adică n ∉ ¥ .
Soluţie:
a 5 6a a 15 4a d 5 3d 3 ⋅ 4 a 4 a
Efectuăm calculele şi obţinem = ⇒ b= ⇒ = ⇒ d= , = ⇒ c= = = .
b 6 5 d 4 15 c 3 5 75 25
6a 4a 4a
Atunci a+ + + = 394 ⇒ a = 150, b = 180, c = 40, d = 24.
5 15 25
4. Să se determine numerele naturale prime a, b, c, ştiind că
a + b + c = 2000 şi b − c = 44.
Soluţie:
Soluţie:
CLASA a VII-a
x y z 1 1 1 1
1. Calculaţi + + dacă x + y + z = 2007 şi + + = .
y+ z z+ x x+ y x + y y + z z + x 446
Soluţie:
Fie
x y z x y z
E= + + ⇒ E+ 3= + 1 + + 1 + + 1 = ( x + y + z ).
y+ z z+ x x+ y y+ z z+ x x+ y
1 1 1 1 9
+ + = 2007 ⋅ = = 4,5 ⇒ E = 4,5 − 3 = 1,5.
y+ z z+ x x+ y 446 2
Soluţie:
−2
3. Media aritmetică a trei numere este
2
. Aflaţi cele trei numere ştiind că sunt direct proporţionale cu
3
1 1 1
; ; .
0,3 0, (3) 0, 0(3)
Prof. Neculai Carnaru,Brăila
Soluţie:
a+ b+ c 9 27
Fie a, b, c cele trei numere. Din ipoteză = ⇒ a+ b+ c = ( 1) şi a, b, c sunt direct
3 4 4
1 1 1
proporţionale cu ; ; adică 0,3a = 0, ( 3) b = 0, 0 ( 3) c = k ( 2) şi se obţin a, b, c
0,3 0, (3) 0, 0(3)
prin înlocuirea în ( 1) şi apoi în ( 2 ) .
a
4. Să se determine toate fracţiile de forma ( a, b ∈ ¥ ) , cu proprietatea că, adunând şi la numărător şi
∗
b
la numitor acelaşi număr raţional x > 0, obţinem o putere cu exponent natural a fracţiei date.
Soluţie:
n
a a a+ x
< 1 şi atunci <
a
3. Dacă a< b⇒ <
b b b b+ x
n
a a a a+ x
4. Dacă a > b ⇒ > 1 şi atunci > > .
b b b b+ x
n
a a+ x
Din cele două cazuri obţinem că a = b . Atunci = adică fracţiile unitare satisfac ipoteza.
b b+ x
CLASA a VIII-a
1. Fie x, y , z , t ∈
¡ astfel încât x + y + z + t = 0 şi A = xy + yz + zt , B = xz + xt + yt. Arătaţi că
3 A + 5 B ≤ 0 sau 5 A + 3B ≤ 0.
Soluţie:
( 5 − x) ( 2 6− 5 = x) 2
x + 25 − 10 x .
2
Soluţie:
Ecuaţia devine ( 5 − x) ( 2 )
6 − 5 = x 2 x − 5 . Dacă x ≥ 5 atunci x = 5 este soluţie a ecuaţiei, iar
E ( x) = , atunci când x ∈ ¡ .
x + 4x + 6
2
b) Rezolvaţi în ¡ × ¡ ecuaţia:
3 x + 12 x + 22 = x + 4 x + 6
2 2
( ) ( 25 y 2
)
− 10 y + 6 .
Soluţie:
4 4
a) E ( x) = 3 + = 3+ are valoarea maximă
x + 4x + 6
2
( x + 2) + 2 2
⇔ x− 2= 0⇒ x = −2⇒ ⇒ Emax ( x ) = E ( − 2 ) = 5 ⇒ E ( x) ≤ 5 .
3 x + 12 x + 22
2
b) Ecuaţia devine
x + 4x + 6
2
1
= 25 y − 10 y + 6 ≤ 5 ⇒
2
( 5 y − 1) 2
≤ 0⇒ y = ⇒ x = − 2.
5
4. Fie ABCDA'B'C'D' un cub cuAB = 4 şi BC '∩ CB ' = { O} .
a) Dacă AO ∩ D ' C ' = { P} , aflaţi distanţa de la punctul P la dreapta AC.
2 5
b) Dacă punctul M este situat pe segmentul ( BB ' ) , astfel încât sin ( R BOM ) = , aflaţi
5
lungimea segmentului [ BM ] .
Prof. Nicolae Stănică, Brăila
Soluţie:
AB ⊥ ( BB ' C ')
T3
a) BO ⊥ B ' C ⇒ AO ⊥ B ' C ⇒ V AOC dreptunghic în O.
BO, B ' C ⊂ ( BB ' C ')
Fie PK distanţa de P la AC , K ∈ AC atunci VOC ' P : V AD ' P ⇒ PA = 2 AO = 2 ⋅ 2 6 = 4 6
PK PA PA ⋅ OC
. Apoi V AOC : V AKP ⇒ = ⇒ PK = = 2 6.
OC AC AC
b) Exprimăm aria VBOM în două moduri şi anume:
2 5 8
2 Aria ( VBOM ) = BM ⋅ 2 = OM ⋅ 2 2 ⋅ . Notăm BM = x ⇒ x = OM .
2 2
5 5
Din teorema cosinusului avem
2 8 2 4
OM 2 = x 2 + OB 2 − 2OB ⋅ MB
2
= x2 − 4x + 8 ⇒ x2 =
5
( )
x − 4 x + 8 ⇒ x1 = 6, nu convine şi x2 = < 2.
3
5. Fie ABCDA ' B ' C ' D ' un paralelipiped dreptunghic. Notăm cu M, N, P centrele feţelor ABCD,
BCC ' B ' , respectiv ABB ' A ' . De asemenea, notăm cu s aria triunghiului MNP şi cu S aria totală a
S
paralelipipedului ABCDA ' B ' C ' D '. Dacă = 16 3, demonstraţi că paralelipipedul ABCDA'B'C'D'
s
este cub.
Soluţie:
AB = a, BC = b, AA ' = c. Atunci PM = b2 + c2 a2 + c2 a 2 + b2
Fie , NM = , PN =
2 2 2
. În VPNK ducem înălţimea PK .Fie NK = x . În triunghiul dreptunghic VPNK avem că
a 2 + b2
PK 2 = − x2 ( ∗ ) ,
4
2
b2 + c2 a 2 + c2
iar în triunghiul dreptunghic VPMK avem că PK 2 = − − x ( ∗ ∗ ) . Din ( ∗ ) şi
4 2
a 2
a +b
2 2
a 4
a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2
( )
∗ ∗ obţinem că x = , atunci PK 2
=
4
− x =
4 ( a2 + c2 )
=
4 ( a2 + c2 )
.
2 a2 + c2
NM ⋅ PK a 2 + c 2 a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2 1 a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2
S [ PNM ] = = ⋅ ⋅ ⇒ S [ PNM ] = (∗ ∗ ∗ )
2 2 2 a2 + c2 2 8
S a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2
( ab + bc + ac ) = 3 ( a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2 )
2
= 16 3 ⇒ 2 ( ab + bc + ac ) = ⋅ 16 3 ⇔
s 8
( ab − bc ) + ( bc − ac ) + ( ac − ab ) = 0 ⇒ ab = ac = bc ⇒ a = b = c deci paralelipipedul este cub.
2 2 2
⇔
CLASA a IX-a
3 3
Prof. Gheorghe Alexe, Brăila
Soluţie:
2. Fie 1) [ a ] x 2 + [ b] x + [ c ] = 0, a, b, c ∈ ¡ / ¢
2) [ − a ] x + [ − bx ] + [ − c ] = 0, a > 1, b < 0, c > 0 x ∈ ¡ .
2
Să se arate că :
i) [ − x] = − 1 − [ x] , ∀ x ∈ ¡ / ¢
ii) Dacă 1) nu admite rădăcinile reale atunci nici 2) nu admite rădăcinile reale, iar dacă 2) are
rădăcinile reale atunci şi 1) are rădăcinile reale.
Soluţie:
i). Ştim că x = [ x ] + { x} ⇒ − x = − [ x ] − { x} ⇒ − x = − 1 − [ x ] + 1 − { x} ⇒ [ − x ] = − 1 − [ x ] + 1 − { x} =
= − 1 − [ x ] + 1 − { x} , 0 ≤ { x} < 1 ⇒ − 1 < − { x} ≤ 0 ⇒ 0 < 1 − { x} ≤ 1
Nu putem avea 1 − { x} = 1, deoarece ⇒ { x} = 0 ⇒ [ x ] = x ⇒ x ∈ ¢ fals
⇒ 0 < 1 − { x} ≤ 1 ⇒
⇒ 1 − { x} = 0 ⇒ [ − x ] = − 1 − [ x ] , ∀ x ∈ ¡ / ¢ .
∆ 1 = [ b] − 4 [ a ] [ c] .
2
ii).
∆ 2 = [ − b] − 4 [ − a ] [ − c] = ( − 1 − [ b] ) − 4 ( − 1 − [ a ] ) ( − 1 − [ c ] ) = 1 + 2 [ b] + [ b] − 4 − 4 [ c ] − 4 [ a ] −
2 2 2
− 4 [ a ] [ c] = [ b] − 4 [ a ] [ c ] − 3 + 2 [ b] − 4 [ c ] − 4 [ a ] ⇒ ∆ 2 = ∆ 1 − 3 + 2 [ b] − 4 [ c ] − 4 [ a ] .
2
Soluţie:
Soluţie:
CLASA a X-a
1 1 1 1 1 1
1. Fie x, y, z > 0 astfel încât + + ≥ 2. Arătaţi că + + ≥ 12.
2x + 1 2 y + 1 2z + 1 x y z
În ce caz avem egalitate?
Prof. Marilena Andreescu , Podari, Dolj
Soluţie:
1 1 1
≥ xy + yz + zx + 4 xyz ≥ 4 4 4 ( xyz ) ⇒ 4 = 2 ≥ 4 ( xyz ) ⇒
3 3
4
Efectuând calculele obţinem
4 2 4
1 1 1 1 1
⇒ ( xyz ) < 18 ⇒ xyz ≥ 26 . Apoi + + ≥ 3 3
3
≥ 3 3 26 − 12 .
2 x y z xyz
1
Egalitate pentru xy = yz = zx = 4 xyz ⇔ x = y = z = .
4
2. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi. Arătaţi că: (a3 + b3 )2 + 3abc 2 (2a 2 + ab + 2b 2 ) > c 6
Soluţie:
x
log 2007 y = 2007 − 2007
y x
Soluţie:
x x
Presupunem x > y > 0⇒
> 1 ⇒ log 2007 > 0 şi 2007 y − 2007 x < 0 fals. Analog pentru
y y
x x
y > x > 0 obţinem < 1 ⇒ log 2007 < 0 şi 2007 y − 2007 x > 0 . Aşadar, x = y . Rezultă că
y y
− 1 ± 1 + 4 ⋅ 2007 8029 − 1
x 2 + x − 2007 = 0 ⇒ x1,2 = cu soluţia x = y = .
2 2
Soluţie:
a) f ( a ) > a ⇒ f ( f ( a ) ) > f ( a ) ⇒ f ( f ( a ) ) + f ( a ) > 2a
⇒ f ( x) = x .
f ( a ) < a ⇒ f ( f ( a ) ) < f ( a ) ⇒ f ( f ( a ) ) + f ( a ) < 2a
1
b) Se observă că x > 1 . Notăm cu log 2 3 log 2 3 şi ecuaţia devine:
x = y > 1⇒ x = y = y log 3 2
( )
log 3 2
2 y = 2 + y log3 2 + y log 3 2 + 1 . Considerăm funcţia f : ( 1, ∞ ) → ¡ f ( y ) = y log3 2 + 1 . Atunci
avem
( )
log 3 2
f ( f ( y ) ) = y log3 2 + 1 +1
deci ecuaţia devine f ( f ( y ) ) + f ( y ) = 2 y , unde f este o funcţie strict crescătoare şi conform punctului
1 1
a) avem f ( y ) = y , adică y log3 2 + 1 = y ⇔ x + 1 = x log 2 3 ⇔ 1 + = x log 2 3− 1 ⇒ 1 + −
x x
1 log 2 3− 1
− x log 2 3− 1 = 0 ⇒ x = 2 soluţie unică deoarece funcţia g ( x) = 1+ − x este strict
x
descrescătoare.
5. Să se rezolve sistemul:
Soluţie:
CLASA a XI-a
Soluţie:
det ( An + ε B n ) + det ( An + ε 2 B n ) =
1
2
(
)
det 2 An + ( ε 2 + ε ) B n + det ( ε 2 − ε ) B n =
1 1 1
det ( 2 An − B n ) + det ( ε 2 − ε ) B n = det ( 2 An − B n ) + det ( ε 2 − ε ) B n = det ( 2 An − B n ) +
2
=
2 2 2
⇔ det An = 2 ( det B ) .
n
(n − 1) xn − nxn − 1 x
2. Fie (xn ) n≥ 1 un şir de numere reale astfel încât lim = 1. Calculaţi lim n4 .
n→ ∞ n(n − 1)(3n − 3n + 1)
2 n → ∞ n
Soluţie:
Soluţie:
f ( x)
Fie g : ( 0, ∞ ) → ( 0, ∞ ) , g ( x) = . Atunci
x
f ( x)
f
f ( g ( x) ) x = f ( x ) = x , ∀ x > 0 ⇒ g ° g = 1( 0,∞ ) ⇒ g este injectivă.
g ( g ( x) ) = =
g ( x) f ( x) f ( x)
x x
Cum g are proprietatea lui Darboux ⇒ g continuă, dar f ( x ) = x ⋅ g ( x ) ⇒ f este continuă.
Soluţie:
Logaritmând relaţia din ipoteză, rezultă ln ( f ( x + y ) ) = ln ( f ( x − y ) ) + 2 ln f ( y ) . Notăm
g ( x ) = ln f ( x ) ⇒ g ( x + y ) − g ( x − y ) = 2 g ( y ) , ∀ x, y ∈ ¡ . Pentru y = 0 ⇒ g ( 0 ) = 0 . Dacă
y = x ⇒ g ( 2 x ) = 2 g ( x ) ⇒ g impară. Dacă y = 2 x ⇒ g ( 3x ) = 3g ( x ) , de unde prin inducţie
matematiă obţinem g ( nx ) = ng ( x ) , ∀ n ∈ ¥ .
p
Deoarece g este impară ⇒ g ( nx ) = ng ( x ) , ∀ n ∈ ¢ . Dacă x = , p, q ∈ ¢ * ⇒ qx = p ⇒
q
p
⇒ g ( g ( x ) ) = g ( p ⋅ 1) = p ⋅ g ( 1) ⇒ g ( x ) =
g ( 1) = xg ( 1) , ∀ x ∈ ¤ .
q
Dacă x ∈ ¡ \ ¤ , alegem un şir de numere raţionale ( xn ) n ≥ 1 , xn → x . Deoarece f este continuă, g
a = g ( 1) = ln f ( 1) .
2007 1 2 3 4
5. Să se determine σ ∈ S 4 cu proprietatea că σ = .
4 3 2 1
Prof. Dan Negulescu, Brăila (OLM,2007, Brăila )
Soluţie:
1 2 3 4 1 2 3 4
Dacă σ este o soluţie, obţinem că σ = σ calculând în două moduri σ 2008 .
4 3 2 1 4 3 2 1
1 2 3 4 = σ 1 2 3 4 σ − 1 şi luând σ = 1 2 3 4 ∈ S obţinem
Atunci 4 3 2 1 a b c d 4
4 3 2 1
1 2 3 4 = 1 2 3 4 1 2 3 4 a b c d ⇔ 1 2 3 4 = a b c d
4 3 2 1 a b c d 4 3 2 1 1 2 3 4 4 3 2 1 d c b a
pentru a = 1 obţinem d = 4 şi deci σ =
1 2 3 4 sau σ = 1 2 3 4 . Numai prima soluţie
4 2 3 1
4 3 2 1
verifică ecuaţia iniţială. În mod asemănător se tratează cazurile a ∈ { 2,3, 4} .
1 − 1 1 1
6. Să se rezolve în mulţimea M 2 ( ¡ ) ecuaţia X ⋅ ⋅X= . Discuţie după .
−1 1 1 m
valorile parametrului real m.
Soluţie:
− x2
x y
∗
Pentru x = 0 luăm t = − x , z = , x, y ∈ ¡ ⇒ Y = − x2 . Mai departe luăm
y − x
y
x1 x2
Y = X ⋅
1 − 1
Y = y 2
şi rezolvăm . Se obţin o infinitate de soluţii.
y1 −1 1
CLASA a XII-a
x∗
1
= y( x ∗ y) , x ∗
9
=
y
( x ∗ y ) şi ( x ∗ y ) ( x ∗ 81 y ) = ( x + 1) 2 ( ∀ ) x, y ∈ M.
,
y y 3 36 xy
a) Să se studieze asociativitatea, comutativitatea şi existenţa elementului neutru pentru operaţia "∗ " .
∗ astfel încât *
b) Demonstraţi că nu există x∈ ¥ x ∗ 81 ∈ ¥ .
Prof. Gabriel Daniilescu, Brăila(OLM,2007, Brăila )
Soluţie:
9 9y 1 x∗ y
Avem că x ∗ = ( x ∗ 9 y) ⇔ x∗ = 3y ( x ∗ 9 y) = y ⋅ ( x ∗ y) ⇒ x ∗ 9 y = ⇒
9y 3 y 3
x ∗ 9y x∗ y ( x + 1) 2 ⇒ ( x + y ) 2 = ( x + 1).2 ⇒ x+ 1
⇒ x ∗ 81şi
y= = 81 ( x ∗ y) ( x ∗ y) = x∗ y =
3 9 36 xy 9 36 xy 2 xy
y+ 1 y+ 1 3 4
y∗ x = = deci legea nu este comutativă 2∗ 3 = ≠ 3∗ 2 = şi analog nu
2 yx 2 xy 2 6 2 6
este asociativă. Se verifică uşor că legea nu admite element neutru.
x+ 1
. Cum 18x nu divide x + 1, ( ∀ ) x ∈ ¥ obţinem că x ∗ 81 ∉ ¥ * .
∗
b) x ∗ 81 =
18 x
2. Să se afle f : ¡ → ¡ , care admite primitive astfel încât pentru o primitivă F , să avem
f ( x ) = 2007 ⋅ F ( x ) + sin x, ∀ x ∈ ¡ .
Soluţie:
1 1
,x≠ 0
( )
cos
h( x) =
2 2
x +1 ln x + x +1 să admită primitive pe ¡.
a , x= 0
Soluţie:
Considerăm g : ¡ → ¡ , g ( x ) = ln x + ( 2
x +1 . ) Obţinem că
1
g '( x) = , ( ∀ ) x ∈ ¡ şi
2
x +1
g 2 x sin 1 , x ≠ 0
( )
g ( x ) = 0 ⇔ x = 0 . Acum funcţia F : ¡ → ¡ , F ( x ) = g ( x) este derivabilă pe ¡ şi
0 ,x= 0
4. Fie ( G , ⋅ ) un grup abelian finit, G= { a1 , a2 ,..., an } în care ecuaţia t 3 = e are soluţie unică, e fiind
elementul neutru al grupului ( G , ⋅ ) . Arătaţi că ∃ b1 , b2 ,..., bn ∈ G cu b1 a1 = e, b2 a2 = e,..., bn an = e .
3 3 3
( a1a2 ...an )
4
Calculaţi .
Soluţie:
( xy )
G
Fie f ( x ) = f ( y ) , rezultă că x 3 = y 3 ⋅ y − 3 ⇒ x 3 y − 3 = e ⇒ −1 3
= e ⇒ xy − 1 = e (soluţie unică)
abelian
⇒ x = y ⇒ f este injectivă.
Dar cum ( G , ⋅ ) este finit, rezultă că f este şi surjectivă, deci, ţinând cont şi de demonstraţia anterioară,
Soluţie:
OLIMPIADA DE MATEMATICĂ
ETAPA LOCALĂ, 26.01.2008
CLASA A V-A
***
2. Dublul unui număr este egal cu triplul altui număr, iar diferenţa lor este 16. Aflaţi cele două numere.
3. Fie n ∈ ¥ , astfel încât 13n + 8 dă restul 13 la împărţirea cu 80, iar 8n + 5 dă restul 5 la împărţirea cu
50. Determinaţi ultimele două cifre ale lui n.
4. Un număr natural se numeşte „bipătrat” dacă suma şi produsul cifrelor sale sunt pătrate perfecte nenule.
a) Determinaţi toate bipătratele de două cifre.
b) Suma tuturor bipătratelor de trei cifre se împarte exact la 37? Justificaţi răspunsul.
CLASA A VI A
5. Determinaţi cel mai mic număr natural care împărţit, pe rând, la numerele 24; 40 şi 56 dă, de
fiecare dată, restul 5 şi câtul diferit de 0.
***
2007
2. Determinaţi ultimele 3 zecimale nenule ale numărului raţional .
22008
Prof. Irinel Pancu,
Brăila
CLASA A VII A
1
2. Fie mulţimea S= abc = x 2 + 3 x + 2, x∈ ¥ . Calculaţi suma elementelor mulţimii S .
abc
3. Într-un sistem de axe perpendiculare xOy , fie punctele A( − 4;2 ) şi B ( − 2;4 ) . Determinaţi
coordonatele punctului C , din sistemul de axe perpendiculare xOy , astfel încât punctul O( 0;0 ) să fie
centrul de greutate al triunghiului ABC .
***
CLASA A VIII A
***
2. Să se rezolve în mulţimea numerelor naturale ecuaţia:
2
( )(
y + y − 10 = x 2 + 3 x ⋅ x 2 + 3 x + 1 . )
Prof. Liliana Stoian, Brăila
3. Fie ABCD şi BCEF două paralelograme situate în plane diferite, iar punctul P mijlocul [ AB ] .
Demonstraţi că AE P( FPC ) .
***
4. În cubul ABCDA ' B ' C ' D ' , aria triunghiului DOB este 3 cm2, unde { O} = BC '∩ B ' C .
a) Calculaţi valoarea cosinusului unghiului determinat de dreptele DO şi A ' B .
b) Determinaţi distanţa de la M la ( AOC ) , unde M este mijlocul [ AB ] .
1. a) Demonstraţi că ( a+ b) n ≤ ( an + bn ) , ( ∀ ) n ∈ ¥ şi ( ∀ ) a, b ∈ ¡ + .
2
n− 1
b) Demonstraţi că ( a + b ) ( a n + bn ) ≤ 2 ( a 2n + b2 n ) ( ∀ ) n ∈ ¥ şi ( ∀ ) a , b ∈ ¡ + .
n n
a 2 + 20082
2. Demonstraţi că ∈ ¡ \ ¤ ,( ∀ ) a ∈ ¢ .
3
Prof. Dan Negulescu,
Brăila
x+ 7 x+ 1
4. Să se rezolve în ¡ ecuaţia = 2 unde [ a] este partea întreagă a numărului a.
2
Prof. Vasile Tarciniu, G.M. nr. 6/2007
CLASA A X A
a x − a− b bx − a− b
1. Să se rezolve ecuaţia − = a − b , unde a ,b∈ ( 0;1) ,a ≠ b .
bx− 1 a x− 1
Prof. Marius Perianu, Slatina
2. Fie z ∈ £ cu modulul minim, care verifică relaţia z − i + z − 3 = 2 . Demonstraţi că, pentru acest
i− z
număr z , avem ∈¡ .
3− z
Prof. Carmen Botea,
Brăila
1. Să se calculeze determinantul:
sin 2 x 1 sin x + cos x
∆ = 1 sin 2 x sin x + cos x .
sin x + cos x sin x + cos x 2
G.M. nr.
8/2007
CLASA A XII A
a b 2 2
1. Fie G= a + b ≠ 0 ⊂ M 2 ( ¡ ) Să se arate că:
− b a
a) ( G, ⋅ ) este grup abelian.
b) grupurile ( ¡ *,⋅ ) şi ( G, ⋅ ) nu sunt izomorfe.
sin x − sin x − 1 0; π
2
2. Să se calculeze ∫ dx, x ∈ .
e + cos x
sin x
2
Prof. Marius Perianu,
Brăila
π
( ∀ ) x ∈ 0; : cos x > 1 −
1
3. a) Arătaţi că .
2 x
2
π cos x
b) Se consideră funcţia f : 0; → ¡ , f ( x) = şi F o primitivă a sa. Să se arate că
2 x
F
e + ln 3 < F e + 13 , unde e
este numărul lui Euler.
3 2 8
***
4. Fie legea de compoziţie pe ¡ , x ° y = xy − ax − 2ay + 4 a, a ∈ ¡ . Aflaţi a astfel încât ( 1; + ∞ )
să fie parte stabilă a lui ¡ în raport cu legea "° ".
PROBLEME PROPUSE
CLASA a IV-a
CLASA a V-a
2008n + 1
1. Demonstraţi că fracţia este ireductibilă pentru orice n ∈ ¥ .
2007 n + 1
2. Dacă mărim un număr natural cu 2008 se poate obţine un număr natural cu aceleaşi cifre?
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani
3. Se consideră numărul
n = 13 + 12 ⋅ 13 + 12 ⋅ 132 + ... + 12 ⋅ 132007
6. Demonstraţi că n = 132008
7. Scrieţi numărul n ca o sumă de trei pătrate perfecte nenule.
5. Să se arate că dacă două numere naturale mai mari sau egale cu 2 au câte un număr par de divizori
naturali şi au produsul un număr natural pătrat perfect, atunci ele nu sunt prime între ele.
3. Să se arate că există o infinitate de numere naturale nenule x, y, z , distincte două câte două astfel încât
x 2 + 2 y 2 = 3z 2 .
1 x y
x , y∈ X ⇒ ⋅ + ∈ X .
2 y x
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani
6. Dacă x, y, z , numere naturale cu proprietatea 2 x − 3 y − 10 z = 0, demonstraţi că y ( x + z ) este un
număr divizibil cu 6.
n ∈ ¥ , numărul
7. Să se demonstreze că oricare ar fi
( 2
)( 2
)( )( )
A = n + 2005 n + 2006 n 2 + 2007 n 2 + 2008 + 1 este pătrat perfect.
CLASA a VII-a
ab + bc + ac + 6 = 3( a + b + c )
2. Să se demonstreze că 3 2 + 2 − 5 + + 4 ≥ 0 , ∀ a, b ∈ (0, ∞ ) .
b a b a
Prof. Daniela Covaci, Brăila
9. Arătaţi că există 2007 numere naturale distincte a1 , a2 ,..., a2007 astfel încât
a1 a2 a3 a
+ + + .... + 2006 ∈ ¥
a2 a3 a4 a2007
.
CLASA a VIII a
3 7 11 2007 1
2. Demonstraţi că ⋅ ⋅ ⋅⋅ < .
5 9 13 2009 669
3. Să se determine { 2
} {
2
m ∈ ¡ pentru care x ∈ ¢ / x − 5 x + m = 0 ∩ x ∈ ¢ / x − mx + 3 = 0 ≠ ∅ . }
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu-Roşu, Caraş-Severin
(x − y ) + ( x − y 2 ) = ( xy − 1)
2 2 2
4. Arătaţi că ecuaţia 2
are în ¤ × ¤ o infinitate de soluţii.
x − 1 2 x + 1 3x − 5 4 x + 5 5x − 8
3 + 6 − 9 + 12 = 9 .
CLASA a IX a
1 1 2 2 1 1
2. Să se rezolve ecuaţia + − − + + = 0.
x x + 4 x + 8 x + 12 x + 16 x + 20
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu-Roşu, Caraş-Severin
x 4 − y 4 = 15
4. Rezolvaţi sistemul de ecuaţii 3
x y − xy = 6
3
x y z
7. Fie x, y, z > 0 cu proprietatea că x + y + z = 3 . Să se arate că: + + ≥ 1.
y+ 2 z+ 2 x+ 2
1 1 1 1 1
9. Fie an = 1+ + ... + şi bn = + + ... + , n ≥ 1 . Să se arate că oricare ar fi numărul
3 2n − 1 2 4 2n
n ≥ 1 { an } ≠ { bn } . (Prin { α } am notat partea fracţionară a numărului real α ).
CLASA a X a
1. Rezolvaţi ecuaţia x5 x + 5
x x = 56 .
Prof. Valeria Ionescu, Dolj
2 3− 3 2 3 + 3 , să se calculeze suma
8. Ştiind că a= + i
2 2
2006
S= ∑ (a 2 + 1)k + a 2 + 2 .
k=1
CLASA a XI a
1 1− x
şi şirul ( an ) n∈ ¥ , an = f ( 2 ) , ∀ n ∈ ¥ . Să se
( 2n)
1. Fie f : ¡ \ − → ¡ , f ( x) =
2 2x + 1
calculeze lim an .
n→ ∞
Prof. Carmen Folea, Brăila
2. Fie n ∈¥ ∗ şi A, B ∈ M n (£ ) cu proprietăţile:
6. ( A + B) 2 = A2 + B 2 ;
7. ( A + B ) 4 = A4 + B 4 ;
Să se arate că ( AB) = On ;
2
1 + xn + 1
3. Fie ( xn ) n≥ 1 un şir de numere pozitive. Atunci l = lim n − 1 ≥ 1 .
n→ ∞
xn
CLASA a XII a
1 − sin x π
2. Să se calculeze primitiva următoare: ∫ 2sin x + 3(1 + cos x)e dx , x ∈ 0, 2 .
x
dx
3. Calculaţi integrala: I= ∫x ( n − 1) k + 1
; k ∈ ¥ ∗ , n ∈ ¥ , x ∈ ( 0, ∞ ) .
1+ x 2k
1 1 1 1
an = 16n + + + + ...
16n + 2 16n 2 + ( 4n + 1) 16n + 6 16n 2 + ( 4n + 5 )
2 2 2 2 2 2
1 1
⋅⋅⋅+ + .
16n 2 + ( 4n − 2 ) 2 16n 2 + ( 8n − 3) 2
Prof. Daniel Nicoară, Haţeg
6. Să se rezolve în S5 ecuaţia :
1 2 3 4 5
X 11 = .
5 4 3 1 2
Prof. Smarandache Liviu, Craiova
Rubrica rezolvitorilor
1. Judeţul BRĂILA:
clasa a XI a, Bogzeanu Loredana, clasa a XII a, Plopeanu Aura, Sidorof Alexandra, Enache Angelo, clasa
a XII , Ion Anca, Bratu Laura; prof. Nistor Lidia
clasa a XI a, Boicescu Teodora , clasa a XII a Toader Bogdan, Bunea Rodica, prof. Negulescu Dan
clasa a IX a, Bălan Cristina Alexandra, Bardaş Alexandru, Boboc Iuliana, Caracaţeanu Adrian, Chiru
Andreea, Chiscăneanu Diana , Dănăilă Georgiana, Danielescu Marina Cella, Doxan Radu Mihnea,
Dumitrache Cătălin, Epifanov Denis Mirela, Gurzu Mădălina Doina, Ichim Andrei , Istrate Andrei
Valeriu, Mareş Bogdan Mihail, Muntean Ionuţ Alexandru, Neacşu Adi Mădălin, Nedelcu Cristian Vlad,
Pascu Cristina Teodora, Perianu Armand Valeriu, Pintelie Andreea Mihaela, Popa Mircea Doru, Radu
Adelina, Stancu Alexandru Daniel, Toader Horia,Tudorache Andreea Cristina, Turcu Alexandru, Voicu
Bogdan, Zodilă Emil; prof.Botea Carmen.
clasa a X a, Damian Oana, Trişcaş Oana, Bercaru Andrei clasa a XI a, Gheorghiţă Eugen, Matei Răzvan,
Vioreanu Roxana, Ghioca Iulia, prof. Botea Viorel,
2. Judeţul DOLJ:
clasa a VI a, Dănciulescu Diana Elena, Kevorchian Andreea, Puchin Iulia, Stroe Alexandra Ştefania; prof.
Ivăşchescu Nicolae, clasa a XII a, Tuţescu Anca; prof. Tuţescu Lucian.
SUMAR:
ARTICOLE MATEMATICE
CONCURSURI INTERJUDEŢENE
1. PROBLEME REZOLVATE.............................................................................................55
2. OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ, 26.01.2008…………...…...…71
3. PROBLEME PROPUSE …………………………………………………..……………76
4. RUBRICA REZOLVITORILOR.....................................................................................84