l',.

edttte revizuitd

Traducere din Iimba francezd

Sorinel MOCANU

Editura PROFEX
T'irrri,Soara - 2003
 Aceastl lucrare este traducerea vcrsiunii
orginale apdrute in 2000 la
Editions et Apptications psycholigique,' pARIS

Copyright penh.u cdif ia ?n limba romdna

2003
Editura pROFEX _ Timisoara

Desenele reproduse pe copertd pe

Si contra_coperto aparlin
copiilor Julia (tt anisi ll luni) Mdlocty
Si (7 ani Si 3 tuni).

Descrierea CII'a Bibliotecii Nrtionale

a li.onriniei
JOURI]AN-I ONESCU, COLETTE
Desenul fanriliei / flolette Jourdan-lonescu,
Joan Lachancc.
Timipoara : Profex, 2003
p. ; cn].
13 ibliogr.

ISBN 973-85958-1,9

i. i-acliance. Joan
l-59,9
 INTRODUCERE
Testul clesenului farniliqi este utilizat in rna.joritatea tdrilor din
lLrme. I)e fapt, se retnarcd utilizarea sa at6t in Europa, c6t gi in America
de Nord qi de Sud, in Africa gi in Asia, Degi publica{iile disponibile
utilizeaz.d diferite tipuri de cotajii elaborate, p6nd acum, dupd
cunogtin{ele noastre, nici o lucrare nu le-a comparat gi grupat, in ciuda
elementelor pe care le au in comun.
In cursul supervizdrilor pe care le realizdm pentru psihologii
clinicieni sau pentru studen{ii la psihologie gi in cadrLrl cursuriLr
prcdate la sfdrgitul primului ciclu sau in tirnpui masteratLrlui, am fost
ncvoili sd reflectdnr la instrumentele de evaluare Ia calitdtile acestora.
;i
Mai precis, referitor la desenul familiei, ni s_a pirut irnportant sd
elaborim o metodologie permi{and a anariT-ddetaliatd a datelor ob{inute.
lbtugi, aceasta n-a fost posibila dec6t cu ocazia strangerii de datc i.
cursul cercetdrilor. Prezentul rnanual gi grila anexatd vor putea - sperdrn
- sd ajute studenlii sr descopere aportul desenului famiriei. Acest
manual se adrese az6 deasemenea, clinicienilor care doresc sd
aprofundeze rezultatele oblinute la acest test gi cercetdtorilor (1) care
vor dispune astfel dc o grild pennilAnd o aplicarc mai uniformd a cotirii.
Grila propusd se vrea riguroasd gi oferd elemente de interpretare
favorizdnd integrarea aspectelor dezvoltarii in cadrul conceDtelor
psiiranalitice. Interprelarca ia in considcrare diferitii indici culegi. acegtia
fiind interpretali intr-o abordare clinicd intuitivd, care intesreazd datele
comportamentale gi verbale constatate in timpul aplicdrii.
utilizarea datelor provenind clin desenul farniriei trebuie
anrplasatd ir.r cadrul examenului psihologic. pentru a elabora un
psihodiagnostic, psihologul trebuie sd recurgd la diferite instrumente,
in afara anamnezei. chiar dacd grila de cotare propusi este riguroasli,
ru este nicidecum recomandabilr utilizarea unui singur desen. Ar fi o
nesdbuin{5 si stabilirn un diagnostic de organicitate bazAndu-ne pe
rezultatele unui si'gur desen. Este util intr-o primd fazd, sd ne gdndim
sd eliniin6m problenrele vizuale sau grafomotorii, gi, apoi, s6 confinndrn
ipoteza en.risd in urrna analizei desenului lamiriei prin conlruntarea cu
rezultatele altor teste - cum ar fi Rorschach. Bendcr, un test de
inteligentd, etc. - alese in func!ie de ipoteza fornrLrlatir. Mai mult.

I . Dat frind ci1 nc adresf,m unui public dive rs (stucle nf i, clinicie ni,
cerce tdtori),
Lrtilizint pe rdnd. ca sinonime, terme n ji de .,cxaminatoi,' si ..clinician".
 9.;

ordinea aplicdrii testelor in cadrul unei baterii de evaluare este

importantd. Trebuie {inut c.nt de oboseala subiectului (daci ii cerem administrare gi cotare formeazApartea'a treia. in sfbrgit, a paha parte, $i
s2i facd trei desene, al heilea va fi de o caritate mai
slabi) gi de influenla cea mai importantd, este constituitd de cdtre un ghid de interpretare a
testului precedent desen'lui familiei (de exemplu, WISC-R ya avea datelor ob{inute cu ajutorul acestui test. in anexd este furnizatd erila
ca
efect reprimarea proces,iui prirnar, in timp ce patte Noire sau de cotare completatd cu ajutorul unui exemplu
Rorschach va avea un efect contrar). in cazul in care motivul Lucrarea de faJd nu include noile norme referitoare la testul
consultaliei este o problernd familiald (sau cdnd pdrinfii copilului sunt desenului familiei, chiar dacS ulterior, acestea ar fi interesant de
despdrli{i), este preferabil, dupd pdrerea noastra, s6 arnAnf,'r aplicarea prezentat. Suntem congtienfi cd grila propusd, ca qi ghidul s6u de
desenului familiei care este in legdturd directd cu problematica, pentru interpretare pot fi imbunltdfite. Din aceastb perspectivd, ne-ar place sd
sfdrgitul bateriei de evaluare psihologicd, atu'ci cand s,a siabilit primim comentariile persoanelor care le-au utilizat (3). Acestora le
legdtura de incredere cu examinatorul gi copilul este mai putin defensiv. nul{umim anticipat!
Prezentdm concep{ia noastr6 asupra interpretdrii datelor Dorim sd subliniem sprijinul important pe care ni l-a dat
desenului familiei, concep{ie ce se sprijind pe numeroase citate. Genevidve Martineau, masterand in psihologie la Universitd du
Adesea, datele provenind din pubricafiile disponibire se referd la Qudbec d Trois-Rividres. Mul;umitd comentariilor sale, grila noastrd a
desene realizate de adulli. cdnd lucrdnr cu copiii, este important putut fi imbundtlfitd considerabil in cursul celor nouf, luni ale sale de
sd ne
amintim acest lucru gi s6 fim mai pufin categorici in aplicarca anumitor dezvoltare ,,uqutdrian6" (4)... Jinem, de asemenea, s6 ne exprim[m viile
criterii, ?n aspecial cele sugerdnd prezenla unei patologii. Acolo uncle mul{umiri pentru lldldne Gaudette, documentarist; gra{ie acesteia,
am considerat necesal am fbcut addugiri. practica noastrd fiind axat[ numeroase cercetdri bibliografice au putut fi terminate, in ciuda
in
special pe tulburdrile copildriei, aceste addugiri vizeaz6. mai ales dimensiunilor acestora. Mulfumim, in final, copiilor care au acceptat s6
copildria. ilustreze aceastd cafie.
De altfel, noi inglobdm diferitele consemne gi accepfiuni ale
testului: desenul unei familii, al farniliei subiectului, al familiei in Trois-Riviires, 5 decembrie I 996.
ac{iune, al u'ei familii imaginare, al familiei sale de origine, etc (2).
ChiaL
dacd ne afirmdm in aceastd lucrare preferinla pentru consemnul 3. Departamentul de Psihologie, Universitd du Qu6bec d Trois Rividres.
C.P. 500 Trois-Rividres (Qu6bec) c9A 5fI7 CANADA.
,,Desenul unei familii", grila eraboratd gi i'terpretarea sa pot fi utirizate,
Fax: 001 (819) 376 5195. E-mail: Coletre_Jourdan@UQ fR.UQuebec.ca
cu adaptdri rninirne, ?n cazul celorlalte moduri de administrare
a testului. 4. Adjectiv provenind de la acronimul Universitdlii din eudbec d Trois
Numeroase publicalii citate provin din Statere Unite gi se referi la
Rividres, UQTR.
desenul familiei in ac{iune. Consemnul propus, foarte rdspAndit in
America de Nord, este mai structurat dec6t consemnul pentru
,,Desenul u'ei familii". in fine, prezentdm in aceastd lucrare doar cadrul
de administrare individuald, intrucdt administrarea colectivd sdr6ceste
datele culese
Prima parte a acestei lucrdri conline un istoric al testului
desenului familiei precum gi o prezenta'e a aporturui crinic ar testeror
de desen qi, mai precis, al testului desenului familiei. O discutie
a
calit6!ilor psihometrice ale acestui test, urmatd de o prezentare a
diferitelor sale utiliz6ri constituie partea a doua. consemnele dc

2. Putern cita 9i desenul sistcmclor farnilalc, al lui Wilner gi Rau ( I

976)
 ISTORICUL SI CONTRIBUTIA TESTULUI

1. Istoric

Se pare cd Traube (1938) a fost cel care, pornind de la lucrul sdu

cLr copii dificili, a vtilizat pentru prima oard desenul in scop diagnostic.
Urnrare a experien{ei sale, ea a sugerat realizarea unei analize
sisternatice cu scopul de-a scoate in eviden!6 anumite caracteristici ale
desenului, pentru o populalie dat6. Aceste trdsdturi trebuiau, dupd ea,
sd fie similare in privinfa confinutului, stilului qi a tehnicii. Ea a
declangat, astfel, o cercetare referitoare la analiza desenr-rlui.

intr-un istoric al utilizdrii psihologice a desenului persoanei,

Debienne (1968) este citatd de Karen Machover (1949) ca fiind prima
care a subliniat valoarea proiectivd a acestei probe grafice. Abraham
(1911) reamintegte cd Machover a descoperit, utilizdnd testul lui
Goodenor"rgh (1957) pentru evaluarea inteligenfei, c6 diferifi copii de
acelaqi nivel intelectual puteau sdrealizeze desene difelite. Din acest
fapt, ea a concluzionat cd producfiile lor exprimau ceva din
personalitatea lor. Abraham aratA cA aceastA observa{ie nu era chiar o
descoperire, intrucdt psihanaliza explorase deja aceastd dimensiune a
desenelor. Totugi, Machover a sistematizat analiza diferitelor aspecte
care le compuneau, in special in cadrul desenului persoanei.

Acrrm aproape cincizeci de ani, Buck (1984, 1964) - care a pus la

punct proba desenului Casd-Copac-Persoand - a enunlat trei principii
de interpretare care au rdmas esen{iale:

6 interpretarea trebuie sd se refere simultan la elementele

desenului qi la asocia{iile fdcute de subiect. Acestea sunt
necesare pentru inlelegerea desenului;

t fiecare element trebuie studiat in relatie cu structura slobalh a

desenulu i;

c rezultatele analizei trebuie raportate la datele istorice sau

anamnestice ale subiectului.

Unii autori au subliniat aportul specific al desenului familiei in

raport cu alte teste de desen. Citdm, in primul r6nd, pentru cd sunt cele
 mai vechi, lucrdrile lui Cain gi.Gomila
(1953), care au identificat
elemente de analizd specifice patru daci aceste conflicte se inscriu in cadrul normal al dezvoltarii sau au o
dese_lrl'nrnlf1.i'
conotalie patologici. Ea reaminteqte c6 Borelli-Vincent insista asupra
' num6rul personajelor desenului verbalizdlilor subiectului, precum gi asupra anumitor aspecte ale
in cornpara{ie cu numirul cle
persona1e al familiei reale. desenului, precum ordinea, dispunerea personajelor in pagin6, forma gi
Ei au acordat importanld gi dimen-siunea acestora, precum gi gtersdturile.
personajelor uitate sau respinse;
Debienne mentioneazi, de altfel, gi cercetbrile lui Stora (1963).
o structura internd a desenului, Aceasta arealizat un studiu nomativ pe 4832 de desene ale bdiefilor gi
dupd ordrnea de realizare gi
legdturile dintre personaje; fetelor cu vdrste cuprinse intre 4 gi l5 ani. Acest studiLr i-a per-rnis sd
conceapd un tip de desen reprezentativ pentru fiecare nivel de vArstd,
o raportul figurd-fond; tin6nd cont de variabila sex. Stora a incercat sdreaTizeze in acelagi timp
un studiu statistic gi dinaniic al desenului, bazatpe aproximativ 126 de
constelalii psihologice desprinse din administrdrile sale. in cadrul
aspectul dinamic al fiecirui personaj.
studiului desenului, Stora vizeazd scoaterea in evidenf6 a dinamismului
Grila de cotare stabilitd de Borelli_Vincent, propriu individului, a trdirilor acestuia gi a relatiilor sale cu mediul
iri lg65,invederea inconjurdtor.
particurare a familiei
:,yT:lti'lTanierei
suDlect, este relativ asemintrtoare.
;;;;,"
esre prezenratd de
Si notdm, de asemenea, contribulia lui porot (1965) care a
Ea include in fapt:
elaborat testul familiei, avdnd ca predecesor.i pe Minkovska (1952) gi
o analiza globald a compoziliei Morgenstern (1931). Porot indici faptul cd acestor ar"rtori le apar{ine
grupului familial (evaluarea
strucrurii fanrilial ideea de-a utiiiza desenul pentru inlelegerea problemelor nevr-otice ale
sa u p re zenra o J;TXTffi :,'ffi1ffi :J.H:# :i"; f,i;:i
- copilului gi pentru interven{ia asupra acestor copii. El amintegte cd
Minkovska cerea subieclilor pe care ii evalua sd se deseneze pe ei
o organizarea genera16 a producfiei ingigi gi s6-gi deseneze casa gi familia. porot a studiat valoarea
(structurarea desenurui):
proiectivi a desenului farniliei. El considerd, de fapt, cA aceastA
rnetodr constituie un test proiectiv in accep{iunea deplini a termenului,
anahza specificd a personajeloq
cu particularitdrile acestora; favorizdnd proiecfia pdrfilor congtiente gi incongtiente ale
personalitdlii. Este vorba de o probd semi-structuratl, care lasd c6mp
6 relatiile interpersonale din cadrul
familiei. liber exprimdrii, pennitand totodatd qi analiza statisticd. porot a reluat
aproape aceleagi criterii ca gi Borelli-Vincent; el s-a interesat, in ce
Este vorba aici de un prim nivel
urmare, autorul a sfudiat desenele
de analizlglobald. Drept priveqte nivelul global, de compozilia familiei prezentate in desen, de
familiei dintr- prezenla fiecdrui personaj, ca gi de personajele adbugate sau omise. El
anal izand p r anuri re a Japtati
v, pro iect iu e i .*p.lr1;"?::il1
face trimitere la maniera in #l;[T,? a tratat apoi aspectele de valorizare qi de devalorizare ale personajelor
caie subiectul se lOupt.aza ia prin intermediul ordinii apaliliei, pozitiei, atributelor, culorilor utilizate,
mai precis, cum reac{ion realitate gi,
eazd, la solicit.rile testului. planul prccunt gi in func{ie de negiijenfa sau perfec{iunea desenului qi de
evocd expresia trdirilor copilului, proiectiv
in fhncfie de imaginea corporalb. ornisir,ini. Porot analizeazd in final pozilia pe care subiectul gi-o atribuie
fine, planul expresiv este iegat in
de grafismul ,uU,..rutui. in raport cu ceilal{i, gi distanla intre el 5i fiecare dintre celelalte
Borelli-Vjncent (1965) personaje. Royer (1995) subliniazd contribulia imporlantd a lui porot la
..- s_a interesat, in cadrul desenului familiei,
star.rdaldizarea testului gi la crcAterca interesului cercetdtorilor si a
;lii:l[i,n:::g::'.f ,:i:,;...#::.3;J';n!*;lr#ilffi jtr clinicienilor pcntflr accasta proba.

l0
U
 Din punctul sdu de vedere,
Widlticher (l 965) distinge patru
nivele de infelegere a desenului:
eficace dec6t cotdrile simplificatoare sau intuitive. Ei au retinut, astfel,
l. el trateazd mai intdi nivelul 80 de rubrici pe care le-au grupat in 12 modalitati diferite, qi au studiat
inte.,,.Jut desenutui o int...r.lo]ol1l'u: t'31:t'terea p'n
r
desenele a mai mult de 2100 de copii. Au reuqit sd izoleze constelalii ale
nerinistiror sare, a gusrurir", $i a iirdiciior care reprezentau categorii de personalitate, dar rdmAne o
2. Widiocher evoel ci ,,h h;,,^r ^.. ^,;,|i;il:::::iH:opirurui, rnuncd de aprofundare pentru completarea a ceea ce s-a inceput in

a.ur,o.a j.lluo;i:1;1,ff cadrul aceslei cercetdri.

::J::.,:,Ji,,T::J,.l.f :J:fl::,,x,i,;
Un an mai tArziu, Burns gi Kaufman (1970) au publicat cartea
;ilil;ff*ilurui.
in aceasti oriulntr, .r .i,..r, jr#.u.ir, Kinetic Family Dravings (sau desenul familiei i' actiu'e) in care
,,n..u .n.otlJiXTJuJ':ffi::]
iu" uu comparat stirur granc
ai tratau conceptLri de miqcare, pe care l-au introdus in consemnul
3' versiunii lor a desenului familiei ,,in ac{iune',. Studiul lor, care viza
er infbtigeazd in continuare
un prim nivel proiectiv referitor ra ac{iunea gi stilul desenului, prevestea o noud extindere a interpretdrii
viziunea pe copilul o u.. d.rpr. lume.
:?re Este vorba de desenului farniliei.
referirea la stilul desenului, aOlca itectut
pe care_l provoacd.
acesta in rnod global, Din aceasti perspcctivE, SI mentiondm, de asemenea, metoda analiticd a lui Corman
trimitere la tipurile p..r.ntui. el facc (1965, 1970), respectiv analiza grafismulLri, a structurilor formale gi de
Je Minkowska, respectiv
trpurile senzorial gi ra[ional; confinut. Prin grafism, corman intelege maniera in care cleseneazd un
subiect, cu referire la postulatul conl'orm cdruia calitatea gi caracterui
4. al doilea nivel proiectiv distins grafisrnului corespund nivelului s6u psihomotor, gi, in consecintd,
trimitere ra conrinutur.ire gi face
r

'conerienr refurate :rjt.^:::"1trient organizdrii afectelor acestuia. Atenlia este indreptati asupra forfei sau
ei desp.Le ..;. ;';;;.;,:.J1;:..:l*:
o b i e c tu I * u n. u..
T.ffl: slabiciLrnii liniei, grosimii, anrplitudinii acesteia, ritmului de trasare, sau

;11:::T:T:.c o,.,,r e fens ive I

;.;.;l;;;. spatiului utilizat.
-,,,".
i' Structura forntald - pentru Corman, scheletul unui desen,
p ov estir i
::: Ti
i ::: |l ;,1i ;' ll,
: i'J J
fi determinantb pentru a sesiza: fh * ; lcgiturile interne, vii sau rigide, bogate sau sirace - va fi pusd in
i;;iffi:,,;.:a ''ouit,,.ir. legirturi, mai intAi, cu schenta corporald a subiectuiui (maniera in care
i$itriiieite corpul), in al doilea r6nd cu semnificatia afectivd a aceste i
.,-., Jo'Jl'Jl",I'i,*:* oYi: s t' di at s pali u I ntilizat, triiri, gi, in fine, in al treilca rdnd, cu sistemul apdr.drilor acestriia.
i; ili ori r e,
c
-ti: Lr r
Astfel, se va acorda atenlie aspectului corpului qi al diferitelor sale
a,,. n,, r u i, I :,ffi1 j iH:l ff ,l : i:,':.-,:Tff
o'
1

t' r' i) ; ; ;;;n""'"'

I
Til,,:* pdrti, diverselor ploporlii gi configuraliei accesoriilor (vestimentare sau
de altd naturb). Corrnan forrnuleazd cdteva date de diagnostic
;? :l*;:; :';(:'.' .';l " " ";,,.r,o
are, a m ciri e r i
e r

.,.; ;;;;1;;;;; dilerenlial, intre elenrentele care se referd fle la nivelul intelectual, fie la
"
,.-,1 tfu:
raporfLr ri r e ar e c u ;, ; ;jin
s
::: fl:ff 11 ;: cel afectiv (de exernplu, in cazul ,nei puternice inhibitii afective), fie la
in scopul eiabordrii unei o anurnitd dificultate, cunt ar fi dislexia.
metode de analzda desenelor
nu fie in principar intuirivd, care sd
Inare cantitate de clesene
ort...i.;;;iio*,.. (r96g)au acrunat o Pentru conlinut, Corman vtilizeazd impdrlirea formulatd de
ale copiilor. L'' r,, i.....0t Minkor.vska despre celor dor-rd tipuri de produclii: una numiti
variabilele semnificarive sd deosebeascd
dupd viirsri, ;;;'r;; sau ,,epileptoidd", gi cealalt6 nunritj ,,ra{ional.'r',,
comportamenteror' Ei ciiversele g.ipdri ale ,,senzor-iald" _
cioreau si fundarnenteze
vdrstelor, sexclor, etapelor consteralii caracteristice ,,schizoiclir". In privin!a valorii proiective a desenulr.ri familiei, el se
a.,f .ruo iiu,f,' r,*r*,r,,".. rntercseazi de elementele specifice pe care aceasti proiectie ne pernritc
sau compoftar'ente ror' de person a I itate
Aceste consteratii ,-o,r ri si le descoperim: aspectele valorizare-devalorizarc, identificarca.
putrt crovedi mai
cleplasiirile 9i relaiiile la distanti.
t2

1a
l-)
 F
s1
FI
m
n
gf
Morvar (1913) a utilizat pentru anahza
a 4 i g protocoare are lii
r
desenelor copiilor cu v^rste intre i gi
t t uni, ,t*.tura de evaruare a lui i:, Bene qiAnthony (1985): Family Relation Test. Autorii au dorit sd
corman bazatd'pe caracteristicile gene.ale,
pe structurire formare rlspundd unei nevoi actuale, clinice gi de cercetare, respectiv de a
confinutul desenelor. Ea s_a referi lu si pe avea un insfrument obiectiv gi fiabil care sd permitd indicarea rapidd a
no.r.l. ;. ;;;;;,^;;;;, :.
mediu. Din analjza sa reiese cd variabilele orienttrrii fi intensitAfi sentimentelor copilului fatd de membrii familiei
de sex gi de vdrstd au
importanfd considerabild, in timp sale, precum gi perceplia acestuia asupra aprecierilor familiei la adresa
t_r

ce variabila ,,mediu,, srv v influent'

are o rrrlru'tl
mai.redusd. sa,

Urmeazd apoi tehnicile grafice referitoare la familie. Le putern

..1. d. alrd parte, Cendre, Chetrit gi Dupont (197|)au stabilit
propriile criterii de analizdplecdnd
de la doud scale, una intelectuala clasifica dupd diferite consemne care sunt date la executarea
(calitatea desenului) qi orcala desenului:
afectivd (organizare ini._a,; ;;;il;
Ei voiau sd estimeze influenfa uno. ..ir.ii
inteligenfa asupra celor doui rcale.
cum ar fi vdrsta, sexul gi c ,,Deseneazd familia ta", dr.rpi indicaliile lui Hulse (1951), Cain gi
Ei au aj,ns la concluzia ci sexul nu
are influenfd asupra scalei afective, Gomila (1953), Remikoffgi Remikoff(1956) 9i Porot (1965);
in timf ce v.rsta este legatd de
scala intelectual,. Ei au ardtat,
de asemenea, ca, in general, calitatea
producliei estc legard de inteligen[d
' ,,Deseneazd o familie", consemn sugerat de Corman;

. ln fine, Royer (19g4) a studiat desenul sub dor"rd aspecte.

Nivelul global corespunde amplasdrii, c
dimensiunilor gi proporliilor ,,Deseneazd to{i membrii familiei tale, inclusiv pe tine, {hcAnd
personajulLri, liniei, pozifiei gi
simetriei, posturii qi miicarii, ;"i;;, ceva" sau consemnul desenLtlui familiei in acfir.rne (Burns gi
personalizdrii (v6rstd,,.sex. gi identitat.j Kauftnan, 1970);
p..ronu.;ului gi expresiei
acestuia, precum qi mediului sdu
inconjur.Ator. Ea trateaza .p"i f,.,
analitic Ai examineazd p6r{ile corpului _ capul, trunchiul,
,r"j
membrele - gi ,,Deseneazd o familie transformatd", consemn vizdnd animalele
celelalte elemente importante cum
ar fi, de exemptu, hainele. qiutilizat de Brem-Gr;iser, in 1957 (a se vedea Kos gi Biermann,
Testul familiei, a] lyi Kos gi Bierma
nn (1977),aparfine unei lungi 1977). Testele familiei vrdjite fac parte din aceastd categor.ie;
liste de metode numite indirecte
p..mi, .*pro.u..a inco'gtientLrlui
"u."
copilului sau a persoanei in general. prin incongtient, ;i ,,Desenali familia dumneavoastrd de origine" (pentru adulti,
confinuturile refulate, gdndurire ;;;j;;
linute secrete, af'ectele qi fantasmere Barker, 1991) sau ,,Desena{i familia dumneavoastr6 actuald"
nerndrturisite' care au o importan!d
afectiva prrmordialS in relatiile (pentru adulli avdnd un copil care prezintd tulburdri de
familiale' I(os gi Biermann arcdtuiesc un birant
al testelor ce exproreazd comportament sau pentru familiile re-constituite, Jourdan-
percepfia pe care o are subiectul
despre familia
Rambert (1969) care a creat, pentru
,.. Ei
;;;;;;';; Ionescu qi Palacio-Quintin, 1 995);
diagnostic gi terapie, o tehnicd cle
joc proiectiv utirizdnd marionete.
Arfi autori au utirizat cresenul riber. in ,,Deseneazi o familie" (cu creioane colorate puse la dispozitie).
scop diagnostic sau terapeutic: intre
aliii, por.or ; i ;;;._*;;;;;.'il, La terminarea desenului se cere subiectului sd aleagd (ardtAnd
Riermann menfioneazi gi pe Corman, ;,
.u.., creat testul patte
i,-r f SOf , a creioanele colorate) culoarea sa preferatd gi cuioarea care ii
loire.lL3butd Neagr'), care ilustreaza diferitete falete ale i,ieJii ,nei place cel mai pulin (Magi, 1970);
familii de porci. corman s-a inspirat
din testul tslacky pictures ar I,i
Blum, care ilustra c6ini in.diverse sitLratii.
fo, qi ni.rmann (1977) se ,,Deseneazd o vizitd a bunicilor sau la bunicii tdi" (Nanpon,
$i la alte tehnici privind istorii de ,""rpi"",, intre
:ti:li
lui Driss (1971)' Mai recent, un art
alrele, fabulele
1986).
test referitor la fanririe a fost crc:at
de

rl
14
tl
15
 C6nd se utilizeazd, tehnica h.ri Kos gi Biermann
a clesenului
fanriliei vrdjite, Royer(1995) remarci faptul cd,
neincrezdtor, copilul nu
este pdcdlit de obicei de consemn, gtiind
prea bine ci uu A*r.nni.opriu
sa farnilie. Ea sugereazd, in consecinfd,
sd integrarr clesenul familiei
vrijrte intr-un a'samblu de probe, in continuarea
desenurui familiei
subiectului' Royer precizeaza ca ea prefera
conserrrnrrr mli precis ai
Porot' care cere subiecturui sd deseneze propria
sa farnilie, celui rnai
'ui
vag, al lui Corman, care isci sA sporeascl
neincrederea anumitor
subiec{i gi travesti-ur desenului acestora. consei,nur
desenurui
familiei in acfiune oferd, din punctur siru de vedere,
nrai pufind titr.riui.
subiectului, solicitdnd desenarea tuturor membriior
famiriei 1ic6nd
ceva (fErd a uita vreunul).
Testul desenului familiei a suscitat un interes
deosebit din
paftea cerceteitorilor gi crinicieniror.
El a fdcut
obiectul stucriiror rearizate
din diferite perspective, nu i'totdeau'a complementare.
cercetitorii gi
clinicienii i'sist6 asupra necesit,lii de a realiza
o sintez6 a datelor
existente asupra desenurui familiei gi a
dimensrunii diag'ostice
acestu ia.
2. Contribu{ie
Nurnerogi autori au menlionat ch studiul desenelor
efectuate de
un subiect permife cunoa$terea acestuia. pentru
Kinr Chi (l9g9), foaia
de hartie in sine constituie un stinur de bazd
i'cadrur desenului.
Acest stimul are o proprietatc anLlnte de pasivitate, pentru cir
examinato.ur nu il rnenlioneaz2i cdnd formureaza
conse'nur
ci foaia de h^rtre este de uz curcnt gi, ca atare, banalh. gi pe'h.u
Aceastir
,,pasivitate" este esenliai5 pentru ci ea incitd la exprimarca
de sine .
Pentru a exprica recurgerea la cresen in cdutarea
unei *ai bune
cu'oagteri $i inlelegeri a lLrmii copirului, BoLrlanger
(rgg0) reamintegte
cd, pentru copil, desenur este un mijioc
natural de a sc exprnra. ta r.eia
constatarea istoric6 asupra relaliei clint.e
subiect gi cresc'rrr siLr,
acesta din urm6 fiind rcarizat in corespo'crerri
subiectului. in fapt, aceasta exteriorizeazd pr;n..f
c. scnrnficarrlii
i,r,,f .
specificitatea dezvoltirii sale, tentativei.
^:;,,.;i;;';;
sale cie adaptare gi de
rezolvare a conflictclor.sale, qi, in firc, orgilnrzarca propnei
personalitrli. El face cu nrurt mai niurt crccdt
sii reprodr-rcd fidel Lin moclel
I6
atunci cdnd deseneazi un obiect sau un personaj anume, el il
ntodeleazd, in funcfie de propriile sale caracteristici psihice. Aceasta
este cu atat mai valabil atunci cdncr deseneazd un personaj sau
un
obiect imaginat. Aubin (1910) afirmd, gi el, cd p.in a.s.n copilul
exteriorizeazd ceva din viala lui interioard. Aceastd exprimare
se
relizeaz\' prin
intermediul simboruriror, imaginilor care rdmdn
foarte
pcrsonale, qi carc au o semnificatie specifici. Desenul poate
fi definit
ca puftdtor al unei reprezentdri a procesurui psihic relatand
avatarurire
unei rela{ii de obiect (Decobert gi Sacco, 1995).
in acealagi sens, Corman (1970) intelege desenul copilului
- in
special desenul liber, lirimodel _ ca prezentare a perceptiei sale despre
lumea care-l inconjoar[ gi ca expresie a universurui s6u interior.
Desenul permite, astfel, accesul la personalitatea integrard
a copilului.
cornran anrintegte cd J'riette Boutonnnier (1959) scria
cb desenul
copilului arati maniera personald a copilului de a se sirnti gi
de a_gi
sinrli mediul inconjr.rr6tor. Astfel, anariza productiilor grafice
a oferd
acces ra dificultalile carejaloneazf, dezvoltarea afeciiva
alubiectului gi
la impactul acestora asupra vielii sale actuale gi asupra
manierei sale
de-a infelege realitatea. corman afirrnd cr desenul
libeq fie executat de
citre un copil, fie de cdtre un adurt, oferd acces la viata
congtientd gi
incongtient6. El considerd., deci, total indrepthtrta examinarea
ceror
doud nivele gi posibilitatea distincliei acestora pe
baza analizei
deser.rului.
Dupi Debienne (196s), tehnicire proiective pennit manifestarea
trdi'ilor interioare are persoanei, a modalitdfii sale unice gi pcrso'are
cre
a percepe lumea gi de a o interpreta. cei ce utihzeazit
tehnicile
proiective incearcd sd-gi croiascd clrum cdtre ceea ce
este mai intim gi
unic in cadrui persoanei (Muller, 195g).
intr-o compara{ie intre situafia analitic6 gi testele proiectivc,
Anzieu (1973) noteazd cr acel consemn care lasd subiectului
o ribertate
considerabi16 il antreneazd, fig c6 acesta doreqte sau nu, fie cd gtie saLr
nu, sise auto-dezvdluie..Aieast6 liberlate impusii plaseazd
il in fala
clorinlei sale, gi a angoasei referitoare la exprimarea
constrAngerile mediului gi ale Supra_Eului. Anzier-r
acesteia, date fiind
vorbegte desprc
accastI situafie ,,vidd", ,,pe care subiectul o are de
infi.untat apelind
nu atat la aptitudinire gi la inteligenra sa, cat la resursere
profunde are
pcrsonaliti{ii. Aceastf, situalie vicrd are ca efect asupra
subiectului
tcstat insuflelirea confl icteior psi,ologice subiacente,
declansarea
I7
 angoaser gr a regresiei" (Anzieu, 1973, 1,.
p. 1g). El definegte trei i.eluri de li
proieclii: proieclia speculard, in care subiectul Reluand punctul de vedere al rui Machover asupra utilitafii
reprezintd in desen o
trasdturd sau un afect care de fapt ii
apar{ine, sau o calitate, sau ceva
diagnostic'lui pri'desen, Abraham scrie cd, prin desen, subiectul ,,igi
ceea ce doregte; proiectia cathartici, relevd problemele, sentimentul pe care il are despre el insugi, anxietatea
in care subiectur reprezintd intr-
un persona.i, altur dec6t cel cu care se identificd, sa gi maniera de-a reacfiona, mecanismele sale defensive,' (Abraham.
trSsdturi care ii
apar{in, dar pe care le respinge; in fine, proiec{ia 1977, p. 43). Ea men{ioneazd c6, in desen, existi o proieclie in pagind a
cornplementard in
care subiectul atribuie alt personaj inten{iile inraginii corpului ,,saturat de experienlele emo{ionale gi ideatice trdite
.ur. ii pr.,rrJ rr_fi
justifice sau sd-qi scuze 'nui
propriile sale afecte. de cdtre individ" (p 52) Pentru Abraham gi Machover, imaginea
corpului este eminamente o reprezentare subiectivh a persoanei.
Widlocher (1965) distinge, conform Iui Multiple, con!inuturile latente subiacente sau simbolizate in
Muchielli (1963),
proiec{ia in se's freudian (5) de ter.rnenul
,,proiec1re,, pe care il regasirn confinuturile nanif'este, sunt legate de imaginea corpului, de imago_
in tehnicile grafice gi in celelalte metode
pro;ectlve. El pune u..Jnrf. urile parentale gi de manipularea afectelor (Bourg6s, l9g4).
valoarea proiectiv6 a clesenurui, in pianul con!inuturui ma'if'est
(respectiv ceea ce este indus mai Anderson gi Anderson (1965) revin asupra postulatului care std
muit sau mai pu{in congtient de
copil) gi in conlinutul latent corespunzdtor (respectiv la originea dezvolt6rii acestui instlument diagnostic care este testul
materiarul desenului fiinfelor umane. Acesta se enun{d in ferul urmdtor:
incongtient). in aceastd privin!d, meioda
interpretativi a desenelor
prezintd o asemdnare cu cea a viseror. personalitatea nu progreseazd fdr6. suport, ci prin intermediul unui
in arnbele cazuri,nu trebuie s6
separam desenul sau visul de restur ansamblu de experien{e corporale, cum ar fi proprioceptivitatea gi
eraborariror sau manifestdrilor
psihice ale subiectului. widr.cher scrie senzatiile interne, migcarea, precum gi sentimentele gi gdndurile. Mai
in continuare c.l desenere
copiilor au nu at6t o varoare infornrativh, mult, corpul este un loc al conflictelor intre diversele trebuinfe. Din
cat se'rnifica{ia unei
comunicdri personale.. Aceasta vizeaz|, exp.marea cauza acestor tensiuni interne, corpul relevS ceva din personalitate.
personaritdfii,
tendinia stdrilor de spirit gi atitudinile uf...nte Pentru cei doi autori, ,,desenul unui personaj reprezintd expresia cle
acestora.
sine gi a corpului, in mediu" (Anderson gi Anderson, 1965, p.371).
Continudndu-l pe Sami Ali (tgl4),Kirn
Ch j ( t989) spune cd, in Autorii indicd faptul cd este vorba de imaginea corpului, aclicd,,reflexia
reprezentdrile grafice, se manifest6 un
aspect al incongtient,itul E*;rra complex6, conceplia imaginii de sine,' (p. 3g0). Conform lui Schilder
o legdturd intre desen, in confinutul gi fornta (1968), care a dezvoltat o intreagd teorie asupra imaginii corporale,
sa, ;;i t;difea corporali,
reprezentAnd dorin{a incongtienta a
desenatorLrlui. Astiei, degi autorii cred cd aceasta este consfruiti pornind cle la trdirea corporali
producfia graficd pune in evidenld ull
aspect vizibil, ea conqine gi un din mica copilSrie, de la fixaliile orale, anale gi genitale, de la
nivel ascuns. Kim Chi adaugd, pornind de 9i
la aceasta, cd zone le albe ale anxietatea referitoare la funciionarea corpului. Anderson gi Anderson
paginii sunt la fel de semnificative ca qi
zonere desenate. Mai nrurt, rnenfioneazd gi faptul cd medicina psihosomaticd a descoperit cd
cunt desenul - la fel ca gi visul _ poat€ fi analizat pe doud diversele pdrli ale corpului tind sd aibd o semnificatie afectivd. Ei
nanifest gi latent, acesta este supus Iegilor procesului "i;.i;; adaugd cd imaginea corpului este plasticd gi influenfatd de arbitrariul
printar:
deplasare gi co'densare. Desenul ievine dezvoltdrii: traumatisrnele, bolile, suferinfele qi regresiile induse de
]nrctamorlbza propriurui
corp". Kim chi concruzio'eazd ch desenur,
ca gi testul rumii sau ca alte anumite evenimente.
probe proiective, servegte drept proiec{ie
acorpLrlui fiz_ic Ei acelui trait
ca purtator al dimensiuniror afective, Anderson gi Anderson scot in evidentd cd subiectul care
interectuare fizice.si primegte consemnul de a desena un personaj apeleaziin mod necesar,
in execulia desenului sdu, la toate imaginile pe care Ie posedd despre el
5 ,.operafie prin care subiectul cxpurzeaz:i i, rumea insLrgi gi despre ceilalti. Desenul prezintl, deci, o figurd complexd in
cxre'oard gdnclurilc,
afectcle, dorinfele pe care_ie contosid sau pe
carc le retuzi in el gi pc care le care Eul deline o mare pafie. Ei scriu: .,lmaginile provenind din propria
atribuie altor persoane sau lucruri din
mctliJl sdu inconlLrriitor,'(rorrcscu, Lhotc noastrd experienld intimd, care este unicd gi personal6, se combind cu
fi Jrcqurl. I 9()7).
imaginile sociale" (p. 381).

t8
19
 f
!,
Ei disting desenele figurii umane de alte tipuri de desen,
referitor Ia ratura Ior expresivS.
,,Aspectur expresiv, adic' distributia
i grafism. Ea formuleazd ipoteza c6, intotdeauna, corpul, mai precis
energiei grafice relevatd in omisiuni, perturbarile l'
r."rriJrl, .fi";;;l. intaginea corporald, este rdspunzdtor de sexualizare, feminind sau
perspectivd, intdriturile, gtersdturile I
sau umbrele, treb,ie int".p,=tut in nrasculind' Asupra acestui corp qi asupra acestui sex se grefeaza gi lui
,
semnificaliil.or ata$are diferitelor pdrti ii sr:nt atribuite aspectele structurale ale personalit6lii, ,,concep1ii,
Jr.llu ale corpului. Desenul
localizeaz| conflictul" (p 3gl) Desenul pou,...p..r.nta
aspira{iile gi dorin!e, conduite qi pulsiuni proprii sexului copilului,,. Ea adaugl cd
dorinfele cele mai profunde ale subiectului, existir un fel de sentiment de a fi normal, care secunzeaza.
manif.estarea unei iipse,
mascarea acesteia, sau.dorinta de o
compensa. Cdnd stdp6nirea a. ,in.
este sldbitd, se intamp16 ca desenul Ea constati c6 motricitatea, ca gi sistemul neurovegetativ, sunt
sd permita exteriorizarea afecteror
de instrbinare, prin distorsiuni, dispropor{ii, direct implicate in realizarea desenului. Grafismul se situeazd, deci, la
lacune ut. o.gonira,i, nivelul infla-verbal gi pre-verbal, cel mai aproape de corpul tr6it. El
construc{iei. C6nd desenul prezint6 irn persona-j
care, ii planul
,foui. este rdspunzdtor de tulburdrile structuririi imaginii corporale. El pune in
asemdnbrilor, este indepdrtat de subiect, u.*rto
.foarte
semnifica dificurtalile in pranui identificdrilor discu!ie corpul trdit in relafile cele mai arhaice ale acestuia cu obiectul
sau referitoare la nlatern, cu angoasele gi cu fantasmele generate de calitatea acestor
acceptarea rolului sdu.
relatii.
Dolto (r979) qiwi'nicort (1969, rg7l)stabilesc
o legdtur.d intre Pentru Abraham, constructia identificirii este intim legatd de
relaJia subectului cu mediul sdu al.ectiv
primar gi imaginea ,u".orporuiA, iniaginea corporali, gi aici regdsim urmele din compozitia grafich a
In fapt, copilul introiecteazd relalia pe carc
a stabilit_o inilial cu desenului personajului. Ea a cercetat legtrturile dintre ide'tificarea
persoanere semnificatve pentru
el. DacS 0biectul gi re lalia interiorizate
sunt percepute ca fiind,b.une, repr^ezentarea sexuald gi imaginea corporald gi proiecfia acesteia in grafism. Ea
pe care o va avea despre distinge alegerea sexuald sau comportamentul sexual, de identificarea
sine va avea calitdfi echivalente. in
acest mod cei doi autori
nofiunea de identificare de baz6 cu obiectur
l;f;i;; sexuald, care pune injoc o refea complicath de relalii cu sine insugi
Ei
introiectat. precdnd de ra cu celdlalt sex. Aceastd identificare se construiegte, evolueazd qi se
senzoriaritatea gi afectivitatea sa, Ia
copir se formeazi o irnagine d,ebaz6 stmctureazd de o manierd adesea ireversibild, gi aceasta intr-un corp
a obiectulLri, figurd care, in cele mai bune
gratificanti gi coplegitoare, gi pe aceasti
cazuri, este traita ca care nu este echivalenhrl organismului. '
imagrne se va spi4ini
reprezentarea celuilalt gi despre sine a copilului. Imaginea
.o.poroia u
in plus, ea cliferenliazd imitalia, care vizeazd schimblirile
copilului se constituie progresiv; ea este tributard manifeste in comportarnent, de identificare, ca integrare a obiectului-
primei relalii gi, ca
urmare, vicisitudinilor reraliiror care vor jalona model, printr-un tra'aliu psihic. Ea recunoagte cd identificarea implicd
dezvolrarea sa atectiva.
copilul care va fi introiectat relaiii pozitive ,,emo{iile, rela{iile qi functiile congtiente sau incongtiente, legate de
cu mediul, va dezvolta o
reprezentare satisfbchtoare a acestuia. irnaginile interiorizate ale celuilalt,' (Abraham, 1992, p. 22). procestrl
Datoritd acestui fapt va fi mai
pu{in ang,oasat in relatiire sale cu persoanere identilicatoq referitor la figurile pateme gi mateme, demareazb ?ncd din
nou i'tanite. Aceasta va
avea o influen{d asupra reprezentdrii prima perioadd de viafd. ,,Corpul nu poate deveni corp sexual, gi si fie
sale asupra lurnii exterioa.., .u..
va fi mai conformd cu realitatea. Boulangei reprezentat ca atare, dacd el n-a fost investit cu o relatie cu celdlalt.
(1990) aderd la aceastd
perspectivd gi afirmd cb desenul se dacr nu a fost atins de stimulentul narcisic al obiectului, de celdlalt
dovedegte a fi o proiec{ie a
imaginilor copilului pe care acesta o edificd interiorizat, gi aceasta irrcir de la p.imele experien{e trdite de nou-
asupra mediurui gi asr-rpra
lui insugi. niscut" (Abraham, 1992, p. 22). Nu este vorba, deci, numai
"Persoanele sau lucrurire desenate sunt deci reprezentdrirc de
simbolice ale trdirilor copilului, ale lu*ii identificarea ca rezultat al rezolvdrii ocdipiene, ci cle un proces care se
sale psihologlce,, lnoutanger,
1990, p. 83). declangeazb foarle devreme in viala copilului. Integrarea progresivd a
identificd'ilor, apoi detagarea fafii de acestea perntit, respectiv sunt
. Abraharn (1992) se intreabd despre ceea ce se intdmpld c6nd
proieclia se efecfueazd prin desen, adicd prin
singura concii!ie, pentru realizarea identitdtii sexuale a subiectului.
reprezentarea corpului in

20
21

Abraham scoate in rerief doud feluri de identificdri: prima,
pozitivd, este identificarea anaclitic6, contrastdnd cu identificaiile
defens6. in al doilea caz estevorba pentru copil de-a c6uta
de
o protec{ie
gi de a nu fi coplegit de sentimentele de neputinld. Ideniificarea
pozitivd urmaregte pregdtirea sa in fafa absenlei recurente
a obiectului
qi a confribuliei securizante gi gratifiante a acestuia, gi
evitarea rdniriror
de ordin narcisic. Ea antreneazd o mai mare acceptare
de sine, qi o
stdp6nire a tendinfelor agresive. c6t privegte identirrcarea defensivd,
o
citdm pe cea mai important[, identificarea cu agresorul. Aceasta
survine in urma unei intruziuni, agresiuni sau frustrdri intense
din
partea obiectului, contra cdrora copilul mic nu are
alt sistem de
proteclie decdt s6 preia in interiorur siu caracteristicire agresorurui,
de
a gi le insugi. Aceast?i introiec!ie, continud Abraham, iondu."
ia o
identificare ambivalentd, gi la afecte sadice gi mazocr.riste, in reratia
cu
sine insugi gi cu celdralt. pe de alta parte, alte icrentificdri
sunt foarte
primitive gi igi au sLrrsa in conflictele orale.
in planul topicii psihice, ea precizeazd.cd regdsim la nivelul
Eului identificdri pozitive cu caritdlile obiecturui, qi de asemenea,
identificdri reac{ionale cu obiectul. supra-Eul va fi sediul introiectiei
interdicfiilor care fin mai pufin de inducerile rcale are pirinliror decdt
are
Supra-Eului acestora, adesea deosebit de represir,, care va subjuga
Eul.
Ea mai diferen!iaz6, in spiritul rui Melanie Klein, identincarite
cu
obiectul total, 9i cele viz6ncl obiecte parfiale.
Acest proces iclentificator se deruleazd in corp, in planul
imaginii corporale, care va fi modificatd de acesta, colorati, inunele
cazuri alteratd, atunci cAnd relaliile copirului cu pirintii, gi in
consecinta
evolulia identificdrilor, sunt tulburate de intruziuni parentale.
cie
microtraumatisme rela!ionale.
Identificdrile perfurbate vor fi marcate de o serie de trdsdturi, ca
sentimentele intense de curpabiritate, fantasmere sadice gi mazochiste,
influenfate de cdh'e un Supra-Eu rigid gi sever; remarcbm de
asemenea
angoase de castrare, confuzii in diferenlierea sexuali.
Stima de sine gi indoiala, devjn irnportante, irnaginca de sine
este cldtinatd, ceea ce antreneaz6 o valorizare a ceea ce posedi
celilalt,
intre altele sexul acestuia. Anxietatea este astfel mar marcatr.
mai ales in
legdrurile cu sine insugi gi cu ceilalli. intreaga crezvoltare a arrtononriei.
maturizarea Eului sunt ll'anate, gi uneori oprite. in favoarea unei
dependenle de cel6lalt.
22
ir:
H
*
Identificlrile defensive, mai precis identificarea cu agresorul,
r selereazd o mai mare distmctivitate a subiectLrlui, care se va imprima
Ir corporali. Regisim aici repercusiunile in ilustrarea grafrc'a.
I i"n irnaginea
Pentru Wallon, Cambier gi Engelharl (1990), desenul exprimd
l,
+:
ceva ce !ine de strbiect gi ceva ce {ine de obiect. Referitor la subiect,
,,desenul poveste$te ceea ce sunt eu pentru cd gesturile mele imi
i aparlin gi pentru cd liniile produse astfel sunt expresia gi traducerca de
moment a existenfei mele, a gdndirii mele, a interioritdfii mele" (Wallon
&Co., 1990; p. l6). Este vorba despre o comunicare sirnbolicd; este
expresia unei stdri psihice, a unei stdri care este prezentd, dar in care se
regdsesc indici ai istoriei subiectului. Desenul se referb la obiect pentru
cd este vorba de a comunica ceva celuilalt, gi pentru cI elementele
utilizate pentru a desena, amintirile, percep{ia, imaginile, sunt
intpruurutate de la obiect. Adesea, desenul incearcd sh reproducd
realitatea, deci sd preia unul sau tnai multc aspecte ale obiectului gi sii
le redea realitdlii in mod mai mult sau ntai pu{in conform.
Porot (1965) considerd cd testul desenului farniiiei subiectului,
de o utilizare sirnplS gi la indemdnd, oferd acces la adevdratele
sentimente pe care subiectul le are fali de familia sa gi la locul pe care
el clcde cd il ocupd in cadrul acesteia. De fapt, puteni ?nfclege cuur igi
lcprezintd copilul familia, sall cu alli termeni, realitatea psihicd a
acesteia la copil. Putem descoperi, deci, gratie desenului familiei
realitatea subiectivi a subiecttrlui gi intaginea familiei sale aga cum a
remodelat-o in fantasmele sale.
Cea mai mare partc clinlre copii vor desena o familie dupd criterii
subiectivc, o familie colespunzdrid unei dorin{e. Compararea acestei
familii subiective cu familia rcalii va fi re ve latoare pcntrLr motivatiile
interne ale copilului, pentru ,,tendinlcie afccrive", clupi expresia lui
Corman. El distinge doLr6 feluri de tendinle afective: tendinlele pozitive
care semniflci investirea gi valorizarea de cdtre copil a obiectuiui vizat
qi tendinfele negative care duc la dezinvestire, gi la devalorizare.
Morval (1974) s-a inspirat din aceastd structurd de analizd intr-
o gril,1 de cotare care cupinde li5 criterii. Ea a studiat, intre altele, in
sectiunea,,conlinut", r,alorizarea gi devalorizarca i.rnui personaj,
lrcrsonajele cle identificalc. ca 5i illezenta 5i tipul de acliune. Ea pune
acceirt pe valoarea proicctivir a testului dcsenului r"rnei familii
irraginare. care pcrnritc subiectLilui o mai tnlre llfa*.to ;. ..^.;'--.. "i
pro i eclia catl.rarticir a fantasrne lor incon$tiente.
23
 De altfel, Boula.nger (1990)
crede, ca gi Morval (1975),
lucrat cu nofiunile de ,,pdrin1i interiori". El crede c[ desenele plrin{ilor,
o"n''l* inlele gerea r. i, r u i in . u." r, f ,..,"1',,cai
:.'r'.'rXli,lif,i'i;. singuri sau impreun6, gi desenul subiectului singur, ne permit sd
i;i
Desenur
". ';l:?:""H1:;;l
caracteristici
iJ"il' ilff"::ffi
ale familiei subiectLrlui. Anr,lrit. cercefdri au permis
t*k: in{elegem mai clar rela{iile din sdnul familiei.

in prezenta lucrare, infhtigdm demersul analizei desenului familiei

confirmarea acestei
u t.rtuiui. O, iilir, din trei perspective: cea a dezvoltirii, cea socio-culturali gi cea
intreprins de Morval .contr.ibugii
1973, pe a""rr.rl de copii".",n'fr,
.in de sex mascuhn
proiectivd. Ni se pare.necesar sd distingem, in primul r6nd, in cadrul
provenind jumltate,din
famil ii *onopu..nrule gi jumdtate desenului ce anume line de nivelul de dezvoltare atins de subiect gi
tradifionale (cu cei doi pdrinli) din fam ilii
u.uta .i .*rrta o regdturS
intre faptur c5 corespunzdtor vArstei sale, plecAnd de la scalele elaborate de divergi
personajul cel mai valorizat
este mama qi provenienla
copilului dintr_o
autori. Ni se pare important sd nu confunddm ceea ce constituie o
fam i I ie monoparentald.
caracteristicd a unei etape de dezvoltare date - de exemplu mdrimea
disproporfionatd a capului - cu o trAsdturd patologicd la acelagi nivel
il
*,." . #L :?,?;; I I i :',y,"J;,'J,
; i:];:,fi :tT,';,? ru ;, ::::,,,:,i
de vdrstd. La fel gi pentru deser.rul transparent, care este executat in
Ea a comparat qaizeci de .opii mod normal pAnd la 8-10 ani.
ain airii;;;;.r. cu qaizeci de copii
familii intacte' Rezurtatere acestui
anxierate al copilul
,rrJirlll. o rera{ie inrre niverul di'
de
in continuare, trebuie sd evidenliem tr.lsdturile cele ntai
specifice din punct de vedere social sau cultural, de exemplu anumite
ap rop i er i i fa
1a d e,,
parte' Autoarea reriefeaz6
famitiei: fetele din familii
"-i, ?iJ :,J
gi
:,1,,H11Tffi:;T Hffi
arte .onrtata.i ale studiurui"
'r.p"*;;;;lrugin.
ffi ' : : :l
desenului
; indicalii sexuale secundare de ordin mai mult cultural. care oot fi
regasite in accesorii qi haine. in plus. tipul detaliilor, fornrele hainelor,
de sine elementele de mediu yariazd in fi.rncfie de mediu qi de perioada in care
valorizatd,; absenfa tatdlui mai slab
apare ,.i n.fu*ipentru imaginea trdiegte subiectul. Un alt aspect al impactului social este tendin{a
biiefilor decat pentru cea a fetelor de sine a
intruc6i lcegtia au mai generalS, mai mult sau mai pulin marcatd la subiect, de a se conforma
identificare regresivd, in scopul t J
".u.nt
..uuto.rr"rrrinlrcisice. Din contrd, la ceea ce crede cd sunt agteptdrile mediului, gi in particular, in situalia
p'jiifi separali au idenrificdri p.og..rlu., fetere
:i
mamS' In ansambrur nopulatiei
aur par mai dependente cle de evaluare psihologicd, agteptdrilor clinicianului. Aceastd tendinld mai
*pii"lo. din ianiilii separate, figura mult sau mai pufin accentuatd influenteazd investirea sarcinii gi
identificare rerevatd in cadrur de
desenului r-rn personaj de o v^rstd aspectul final al desenului.
echivalenrd cu a subiectului ";;;;
9i figura;;;.;;; rreze;re senrimenre de
agresivitate. in fine, putem evalua aspectul proiectiv, care r6m6ne pentru noi
obiectul principal de lucru, gi cel asupra clruia ne-am indreptat atenlia.
Burns (1990) afirmE cd orice Nu trebuie sA uitAm cd trebuie s6 delimitdm aspectele proiective
persoand poate imbrdca
mdgti, gi poate avea di. diverse
idcntificand in prcalabil pe celclalte doud. in u."uria privinta. alegcrn,
#i;
p r o ru n d, c a n d to ai
e :
a$a cum s-a constituit acesta iJfJJi
ffi l,:Ti#l il,i !, ; i,li:::' ;,:.;ll] cel pulin pentru moment, s[ elimin6m din cdmpul nostru de cercetare
in primii ani cre via{h impreund subieclii care suf'erd de deficien{e motrice sau vizuale.
sa. Autorul formuleazi ipoteza cu familia
cd desenul A,niti.i in acfiune
instrument care relevd sinere este un Reflecfiile care s-au strAns in urna experienlei noastre clinice,
interior. gr ...i. cd desenul persoane
reflectd ntai degrabd un strat al personalitdtii i cum ar fl cele din lecturile asupra tehnicilor grafice gi noliunilor de
adeviiatul sine. Desenul faniliei care mascheazd proiectie, n.rai ales cele ce vizeazd desenul familiei, ne-au ldcut s6 ne
f" ,.ii",,* p, ezir.ttd.,dupd autor, o conturdm pozilia noastrd teoreticd. Ele ne-au perrnis sd formuldrn
irnagine a sinelui aga cunt a
fost construit acesta
incd din prima
perioadd de viald i' familie. ipotcze asupra edificdrii materialulu
El evocb ,, p.*A.* srnele copilului.
proba sa de desen al fan-riliei Cu
in ac{iune i"[*tl ...., Bunrs (1gg0)
aspecte dinamice i' interacfiunile relevd
clin cadrul larniliei. Ca urmare,
el a

24
25

P
 Fr
s::
ftJ
ff:
Producfiile grafice, mai ales dacE
acestea nu vizeazd sfi,
&:
reproducd un model, fac aper ra o libertate care
re face cu deosebire tr severe, personajele vor
fi prea pu{in sau deloc diferenliate 9i
revelatoare pentru rumea i.terioar' precis aspectul lor, perseverarea 9i factorii
a subiecturui, pentru
maniera sa F ansamblul personajelor, mai
personali gi originala de_a concepe vor ilusha masivitatea conflicfului 9i a
realitatea exterioari, gi pentru r regresivi pe care ii regdsim aici,
poziria sa fa16 de aceasta. consemnur lor'
desenului liber edifrca'o'"ii""jr. ,,arhaicit61ii"
vid6", pentru a relua expresia lui Anzieu
(r973), care favorizeaza, Astfel, imaginea corporald, in pade congtientd, dar in aceeagi
atenuarea refuldrii gi o a'umitd regresie.
Din aceiaqi motiu,
acces la confinuturilerefulate, la conflictele gi Ia dorinlele
of.ra
"a rnisurtr gi inconqtientd, se constituie plec6nd de la experienlele
Cu c6t Eul este rnai slab, cu at6t situa{iile
ir.;;$;; corporale ale copilului, precum qi in cadrul rela{iei pe care a stabilit-o
vlO. d..laugeazd migcdri
regresive gi perderi ale controlului, cu mediul gi cu obiectele iubite. Copilul 9i-a insugit 9i a trdit aceastd
care se manifestd inire attere'f.in
distorsiuni in desen' Eu puternic gi srructurat are mai murta relafie cu zonele corpului stru care sunt de fapt locuri de schimb cu
coeziune; este mult mai.un
pu{in permeabil gi regresiile sunt mama, cu tatdl gi cu mediul: gura, pielea, urechile, m6inile, anusul 9i
mai nuun1u,.. organele genitale. Tranzacliile care au avut loc prin intennediul acestor
zone corporale au un impact asupra manierei in care copilul i;i trdieqte
Credem de asemenea ctr atunci cAnd
subiectul deseneazd o
persoand, sau chiar un obiect,
el este puternic tributar imaginii p, .u.. corpul gi se trdiegte pe el insugi. in mica copildrie trlirea corporalI qi
gi-o face despre acesta, aceasta
fiind legatd de imaginea ; .;;il;. trdirea afectivl sunt strAns intrepdtrunse. Copilul i9i construiegte
Fiecare aspect ai reprezent.rii unuia astfel o reprezentare a lurnii relaliilor. Senzaliile corporale qi schimburile
saualtuia dintre personaje poarti
marca imagi'ii incongtiente a corpului. cu mediul sunt trdite de cdtre copil ca experien{e emandnd din propriul
Angoasele, conflictele interne,
fantasmele, sunt triite, in prirnuirdna, siu corp. Aceste experienfe se elaboreazd progresiv in reprezentdri
in"pian corporar. Sd citdm ca
.*:lp]u angoasele primitive de devorare, propriu-zise.
golit de confinut, care sunt corolarul ,.1. ;;_;;
de intruziune,
celor de devorare, de a se Ca gi Winnicott (1969), credem c6 prin ingrijiri 9i comunicare, un
introduce in corpul mamei pentl.u
a_gi insugi con{inutul
Aceste fantasme iqi au. ricidcinile in primele acestuia. contact mamd - nou-ndscut 9i tatd - nou-niscut, contact care este
experienfe obiectale gi pldcut, tandru, vioi, va suscita la copil o frdire de secu{itate, satisfaclie'
evolueazd in raport cu dezvortarea
ribidoului, travers'nd diferite stadii,
oral, anal gi falic-oedipian. Ori, aceste confort, de continuitate. Conflictele recurente intre pdrinli, sau un
fantasme vizeaz| corpul
copilului, cel al mamei, cel al tatdlui. Mai ,,holding" inadecvat (o ,,Jinere in braie" neadaptattr) din partea unui
tdrziu angoasele pr.i*itive vor
fi urmate de angoasele de castrare, ,ur. inlA pdrinte anxios, agresiv, febril, nesatisfdcut, pot da nagtere la trdiri de
corpul copilului, dar intotcleauna inserat
,. ref.erd la o parte din furie, insatisfac!ie, in func{ie de caracteristicile proprii copilului, intre
in reialia cu cele d;"t fi;i altele de ffagilitatea sa mai mare sau mai redus6. Trebuie notat cd nou-
parentale.
ndscutul evolueazf, intr-un univers nediferenliat, Eul sdLr nefiind
._Formuldm ipotez,a cd angoasele 9i fantasnrele, introiec!iile constituit qi pdrin{ii neflind incd percepu!i ca obiecte exteriolrc,
identificatoare, imago-urile Supra--Eurui, independente, gi avdnd o existen{d proprie.
obiectete interne bune sau rere
care iau na$tere, sunt ancorate in corp gi
fac parte din imaginea Astfel, nou-ndscutul nll este mdsurd sd distingl dacE afectele
corpului trditd in parte congtient gi in parte
incongtient de cdtre ,rEi..i
vor fi reprezentate intr-o anumitd manieri pe care le conline sunt provocate din exterior sau daci ele provin din el
cand subiecturui i se va cere
si deseneze un personaj uman. in desenul insugi, respectiv din propriul sitt corp. in plus, aceast6 nediferenliere
farniliei, c'm subiecturui i se
cere sd deseneze mai mult de un personaj, troneazd gi ?n privinla interiorului sdu, ceea ce nu-i perrnite sd separe
putenr sb ne gAndim cd
fiecare personaj desenat poate reprez.nto tr6irile corporale de cele eniolionale 9i afective, 9i sd le identifice
,n aspecf al lumii sale separat. E,l este prizonierul stimulilor, excitaliilor care, in func{ie de
inte're, mai ales dacd subiectul a atins
un anun.,rt niver de aiferenfiere.
La subieciii care se confruntd cu dificurtitilc intensitatea gi calitatea lor, sunt agreabili sau durerogi, fErd sd gtie care
diii:renlierii intre i'tcrior qi este provenienta acestora. in acest fel, el va avea sentimentul de-a se
exterior, care tr6iesc confuzii intre Eu qi
non-ru, sau carc au fixatii simli, satislicut gi binevoitor, sau de-a fi dur, nesatisfEcut, respectiv

26
21
 rau, in funcfie de senzafiile
care igi au rdddcinile,
corporal, fie in relalia fie in arbitrariul primare. Analiza pe nivele ne permite, pornind de la indici
care se innoadd cu
mediul uman. srrnt procese
cvidenli care reies dintr-o primd Iecturb sistematicd a desenului, sd
care. sunt ancorare
in mica copirarie, explorbm confinuturile afective incongtiente. in Figura I arn diferenfiat
".rr"f;;:t.tii::,lit se

xgf ffi Tj#i?i":;iil;rff :,:: ,#i,t:

ffi*?J."f::i*:rx #:ff : :i x,i: ",:".ii*,
patru
in
etape
desen
constituie
-
ale

prima
muncii
grupate in
din
interpretative.
primele
aceste
cinci
etape.
Selectarea elementelor observate
pdrli ale grilei pe care o prezentbm -
Oblinem o primd schi{d organizatd a
indicilor semnificativi. intr-o a doua etapa, care corespunde pdrlilor
i!.iiH i,i
o in .xi e.i.n
su ; J"I#rr,il:1]|.1f!:::l:. u* r' uu oL i"., "r, ii. * r
r
gase gi qapte ale grilei, proceddrn la un prim palier interpretativ gi,
collcolxitent, la elaborarea convelgenlelor interne pLrnAnd in leg6turd
I)ate
fiind ipotezele presupuse, qi retindnd pe cele care reapar sau se repeti.
r
persoan a va utiliza
sdu, de exempru ,ni?.1,1'^ti:cdnd o parte crin corpur
pctltrY. a--gi reprezentu lpotezele izolate nu sunt eliminate intcdiat, ci sunt conservate pentru a
personaje - 6. ,u, p.niru ,,,. o*.".
,plu menrbrii fbmiliei sale " fi cAntdrite gi comparate cu ipotezele de la nivelurile urntdtoare.
imaginire "*"jl1llt'
pe care - int.eaga r" tr"oiri,.,.
trdirilor rot. att.tiJlle-a
1)urit asupra corpului
rrr, ;;;;;;;, ,."r.,.,t

'm ryitt:'.# **l;:

;;;;:
ffi ft: f fi*i;*
il;;xT:ffj:,T
r
;ji,?ffi: 11ffi;l:i:r4j;l;; JT:i:J,T,

5t'"gi:ffir$#*lf*ffiffi
prrn personaje descl
celelalte.
lse, tleancorate pe sol, cu
pdrti detagate ,,r.1;";"

fo,mursm ipote'a
," .r..fii,3"i'xlti.i::':'::l'-"i c?i, de regurs, cu c.1r

jf i,:trxrt:**
;ru t,i:,:*?j*Tflilijiq#il':.r:ffi
manifesrar o. o.nonllfa
drn stilul d.r.;;;l;,";;;";:;
insugi al
attfbl se p.t .. Iu..u.i',t^ti.l:9i':,ttlfiatd in fiecare personaj. cr-r totul
irl e' in spe c i a I con
t ar zi u in rt
e z-ioi;;;; : :^:: ]':
I
fl icie'' ;;;
duph ce obiectele-senrnifi
.,;" ;;i
a.r.op".i t.1n;;;.:lttttvd' cari ve au fosr
m ai d i re re n
1;; ;i ;;:l Ji.;; #fi l'l l:* l.' il.:::i ::ji, :ii ff"
Figura l: Etapclc de intcrpretare a datclor desenului tamiliei

;$::::Xl"il,l'l'"1,iili'"i' ai"Li.'i; .onni.,.re sunr arunci

distinc{iiior intre persoira.;c, al apropieriror
depirttrriror acestora. qi in a treia etapd, proccddm la o incercare de confruntare a
Arn ales ca pi cadru de ipotezelor elaborate in timpul analizei desenului farniliei, cu cele
.
rnterpretare a visului, analizi mocielul psihanaiitic provenind din alte instrumente diagnostice: tcste de dezvoltare,
resp,ecfiv cle
ta confinurul manifest a.int.i.g... care mer.ge de
un proces
intelectuale, proiective, etc. Acest procedeu genereazd noi ipoteze, sau
o::l ,l
rnascat prin procedeele ",".",1r,i""i,. ,llrn.., conlinurut larenr,
de deplaso.., aunO.,r*re
vine sd sancfioneze pe celc clc.jl furntrrlatc. in fine, o a patra etapb
gr de figurare care vtzeazd punerea in legdturd a datclor diagnostice culese, cu istoria

28

29
 subiectului, de unde poaJe proveni
o altd retea interpretativd.
at matizei' ipotezeie rdntase in acest
apoi lucrdnd toli
izoiate pot fi abandonatc, prin impreund pe aceeaqi foaie. De notat cd terapeutul
il:T::tj,jl|j ooate astfel obline infomralii rnai rapid at6t despre indivizi cAt gi despre
Ipotezele se elaboreazd, cleci, familie. Acest aspect al rapiditdtii oblinerii infonna{iilor este
intreaga
plec,nd de la datele de bazd, gide Cook (1991)'
desenurui familiei in etape ale subliniat
succesive. Nici un moment
subiectul nu afirmdm c6
,,este,'aqa, ci mai degrabd., n.^upnr" Putem cita gi pe Spotts gi Brooks (1993) care, in cadrul unei
ca posedAnd o
organizare interni,u, c. ..ruliJnare terapii analitice, utilizeazd desenul familiei pentru a construi
:,ffifl;::ide sau atta, pebaza
continuitatea la un copil cle gapte ani care a trdit pierderea pdrinlilor sdi
Acest nrodel propus, cu cele gi este exfret.tt de sdrac. Faptul de-a determina desenarea in mocl repetat
patru etape ale sale, poate
asociat cu modelul ecosisternic fi a desenului faniliei ar constitt-ti un demers terapeutic pentru anumite
ugu .ur^.rn definit de Bronfenbrenner persoane care desenAnd conqtientizeazd ceea ce sunt pe cale sd-gi
in scrierile sale (di'^care 197g,
ajutorul desenului
1996). i" f"pr, rpotezele formulate cu reprezirrte. Worden (1985) trtilizeazd, desenul familie i in cadrul terapiei
fiTili:irr", p."g..riri conlruntate cu sisremeIe
implicdnd alte modalitdli unui copil de unsprezece ani care se reface dupd o encefalit[ viral6. Iar
ae runcqiona?. ut. ,rul.rtului,
cu contextele vielii sale (familiale, cu istoria sa qi pleuridas ( I988), mdsoard graf ie desenului familiei in actiune, efectele
qcolare sau profbsionale,
sociale). legate de timpul de intervenfie in cadrul terapiilor familiale scurte.

.. 3 i: i i; ffii:, :T:: : I J,l, :j;l j,l

",. obtinerea
permite ^x',1;, { :i1l::,urup.u;: .on.,po.runr.ntelor
d: ;1, ?: ll
relafiilor familiale, lnd.i-ci individuale si
ctar gijudecaoo lnurrriralii capacitililo r vizuali,
test ar desenurui ramiriei
ffll:i:ifi:tfl.;.1..', ooui" ru..io.*
penrru evarua..u n.,,1 [':;;l{,iTil;:r1:ffS:::iffi:}*ft*
9i Loureiro (1990) au subliniat a..;u
utiritui.u a-.r.nutui fanriliei in
consilieri i psihopedagogice. cadrul

. I)esenul farniliei poarc fi urilizar

intr-u
com Lrli1 r o s+
j I un e i. evidenld
1n sprij i nu r
JJ::lT::Hli'iJ,il,i J;
poate sd-r constituie pentru
o familie i,i .tu.in.ir*o relatiilor
a exprimdrii acestora. De familiare gi
exemplu, .l p.;i;; membrilor
separate sau re_compuse unei familii
si ilustreze perceptla lor asupra situaliei
actuale (pe cine reprezintd
ei? cine nu ,rt. in.i,rs,l etc.) gi
o disculie prec6ncr de ra repreze"rt.ii. si demareze
i"r'g.afrce. sourkes (199r)
propLlne utirizarea des.eni,rrui
schimbdrilor ii ti.niti. in cadrur
terapii pentru copiii bolnavi unei
de cancer qip.niru fiatii
acestora.
printre tehnicile
permifAnd inserarea desenului
rerape*trc, citam tehnica cre familiei in cadr.ul
evaruare utilizdnd arra ranririara care co'std
in reunirea informafiilor,intr-o
inrdlni.. a. l'f,oterapie Adleriand
(DeOrneilas, Kotman q,i
Millican, f Sqij ir,: vorba in acest
activitdlidc ciesen, far'iria lucrdnd caz de
in fbide hdrtie separate
".1,ip;;;

3t)
3l
 s-F

#
CALTTATI PSIHOMETRICE s,'

$T UTTLIZARI
Fi

&
in virtutea calitdgilor sale t:. Morval (1913) a fdcut o cercetare pe un egantion de 418 gcolari
proiective, testul desenului (b6ie(i gi fete cu vArste cuprinse intre 5 9i t 1 ani).
este utilizar de numerogi familiei 6i
din Montrdal
.tiniri."l;; ;;;;.;;,;
Dacd majoriratea studiiror diferire popurafii. Rezultatele cercetdrii sale aratd, de asemenea, sensibilitatea geneticd a
gcolard, existd qi cateva ",
i;;;;";;;i,"Jlo"
asuqra copiilor de vdrstd F desenului familiei, relalia sa cu evolu{ia grafismului la copil. intr-un
stu.r,li,;;:::X::
uaot.r..n1iio;;ffiij:Tii asupra copiilor tui ti.i ei ut;.i.""'.;,* arficol publicatin 1914, Morval prezintd grafic evolu{ia localizdrilor
F desenelor duptr vArsta copiilor (de la 5 ia 1 I ani). in plus, ea a ariltat
Tematicile abord t (1973) cd, de reguld, copiii mici (sub 8 ani) reprezintd propria familie, in
intermediul desemrlui
asemenea diverse.
i"'iiilttl famiJiei sunt, i
o recenzie a oublicafiilo. cte
I timp ce copiii mai mari deseneazd de obicei o ,,familie-tip" cu trei sau
prrncrpalele baze de
ou,.'uo'' ?.r;;; ;; paffu membri. Utilizand desemrl familiei in ac{ir-rne, Brerver (1980) aratl
renrc, p'rili,
dupb originea l"t
Disserration Absrracts
,i-^o]l:9i:u",:
nternational) permite c6, adesea, copiii mici (6-8 ani) se deseneazi tr interactiune cu membrii
prncipale: dega3area a patru teme
faniiliei, spre deosebire de copiii mai mari (9-12 ani).
descrierea diferen{elor legate de Frecven!a anumitor indici - recunoscufi ca indic6nd prezenta
calitdtilor psihometrice vdrsti sau sex gi stucliul
ale festului a.r."r,r, fanriliei unei patologii - variaz6, cu vdrsta. De exemplu, compartimentarea,
(validitare, fi delitare); incercuirea, faptul de-a trasa borduri sau linii in pafiea de sus 9i dejos,
evaluarea relaf iiior intra evidenliate de Reynolds (1978) ca qi tr6s6turi semnificative, au fost
parinfi separafi, r"casitor,?:il'ilt' in special' alc copiilor cu notate de Thomson (1915) ca fiind foarte frecvente la adolescen{i.
:tp sau ale copiilor care Putem explica in n.rod special aceastb frecvenlE prin nevoia normald de
pdrinte; alr pierdut un
autonomie, de separare-individuare a adolescentului in raport cu
3. evaluarea populafiilor
prezentdnd diferite familia sa. De altfel, Standard (1994) a aratat cb dimensiunea relativd a
tulburdri;
4. descrierea diferenlelor personajelor reflectS in adolescenlA acest proces de separare-
legate de culturd. individuare. Un alt exernplu de indice variind cu vArsta il constituie
omisiunea pd4ilor corpului denionstratd de Jacobson (1973) ca relativ
frecventd la copiii de 6 la 9 ani - in special la bdieli (20la25%).

1. Studiul calitd{ilor Cambier gi Pham l-Ioang Quoc Vu (1985) au ardtat, de asenrenea,

psihomctrice
cd desenul familiei este sensibil fatd de evolu{ia afectivd a copilului de
la stadiul pre-oedipian la cel post-oedipian. Copilul se angajeazf, intr-o
Sen sib il ilate manierd mai puternicd in problematica rela{ionald a familiei. Astfel,
g en etic ri
de-a lungul anilor, desenul farailiei reflectd din ce in ce mai mult
au ardtat ci procesur perturbdriie afectdnd famiiia.
o..i::,':'::iilf::Ii114)
,,"
.l:ifr cre crealie dinrr-

::*ru;,*,f .'#Tll^_l;,?,fi ':.,"".|,iJT

studiat aceasta
;JHf ort.e8a gi Pereira aot
sontoJii;;;;";
Diferen(ele legote de sex
,.nr,b:"1::l'u'
Pe baza a 647 de desene ale familiei in actiune obtinute de la

;:*: : :ij,lffiiq$:,T: TI;ffi '.T.ff :il l* ;::* i ;r copiide 5 pdn6la i3 ani, Abate (1994) pune in evidentei diferentele
conlr'uru l. Gendre, gen erale' structuri
le f";;i;';; legate de sex. Fetele aratf, o superioritate cantitativi in frecven{a
c:11:-::tt'ttii
9i Dupont (1977) au detaliilor iar bbiefii o excelen{d calitativd in special in utilizarea umbrelor
asenrenea, influenfa
concepuri de ei pentru
,lttt'l pe scala-evidenliat, de
intetectuaia profilurilor. Dupd Morval (1973), bdielii deseneazAtatitt in prim plan
gi a
;:;j::,}Hi?.,fo"'" gi mai mare, ardtdnd astfel cd il valorizeazd. Dimnotrivd. fetele
J .1,

-l -)
 -

deseneazd in prim plan mama iar distanfa

ce separi mama de fttd cre$te
cu vdrsta, relevAnd cd proximitatea devine
mai pufin necesard odatS cu ac{iune cu doud rnisuri obiective: o scald a mediului familial, Family
cre$terea vdrstei. [,nvironment Scale Si un instrument viz6nd ingrijirile gi atagamentul
parental, Parental Bonding Instrttment. Scorurile astfel ob{inute sunt
Comparafia inh.e datele obfinute cle O, Brien gi pafton
(1974) . corelate cu scorurile cantificate ale desenului familiei in acfiune.
cele ale lLri Holtz, Moran gi Brannigan (19g6) Sr
scoate in evidenta Caracteristicile desenului se dovedesc a fi in relalie cu calitdlile
diferen{ele regare de sex intre copii adirli
9i tineri rt,ra."irl"'ir..i,. relaliilor parentale, ceea ce concordd cu teoria psihodinamicd a
o'Brien qipatton au notat citceiTg de copiistudiali(de
r0 pand la r4 dezvoltdrii.
ani) se dcseneazd rnai aproape de figuia maternd
clecAt cle figura
paterna gi se reprezintd ca fiind mai Printre studiile ce aduc dovezi asupra validitdtii desenului
mici. Dimpotrivd, uottz urot"a ca
tinerii de sex masculin se reprezintd ra fer de familiei citdm pe cel al lui O'Brien gi Pptron (19j4).Acegti doi autori au
frecvent aproape de ngura
nraternd ca gi de cea paternd, in timp comparat desenele familiei in acliune cu scorurile la school Behavior
ce fciele se deieneazi inti_urr
numdr niai mare ldngd figura matern.l. Aceste checklisl (un instrument completat de invh{dtoare destinat descrierii
diferenle reflcctd
probabil schirnbdrile legate de v6rstd gi comportamentului gcolar al copilului), la Children's Manifest Anxiety
de sex in p,lo..rut- J"
identificare gi de separare-incrivicruare la copii, Scale (o scal6 de anxietate a copilului) gila Coopersmith Self Esteem
adorescenli gi oouigi
tineri. Inventory (un inventar al stimei de sine). Rezultatele lor arat6 cd pentru
copiii care reprezintd figura parentald foarte activr qi puternic6, nivelul
Acceptarea socialS de cStre co-vdrstnici cste de anxietate manifestd este ridicat gi scorul pe scala stimei de sine este
o variabila care
influe'feazi diferit fetele gi bdie{ii in rcalizarea
desenurui familiei. in scdzut. Dimpotrivd, cdnd figLrra parentald este personajul cu care se
fapt, dimensiunea figurilor parentare are
fetelor acceptate social este identificd copilul, stima de sine a copilului este ridicatd. cercetarea rui
mai mare decAt cea a bdie{ilor accepta{i de
co_vdrstnici,'i", di;;;;.;;; Tharinger gi Stark (1990) aratd cd abordarea calitativd a desenului
figurii este superioard la fetele acceptate in raport familiei in ac{iune este corelatd in mod semnificativ cu auto-evaluarea
'raterne cu cere
respinse (Rabinorvitz, I 992).
gi stirna de sine, ca qi cu aspectele funcfionale ale familie i.

in scopul evalulrii pregltirii pentru gcoall a copiilor mici (5 qi 6

ValidiNate ani), Longmaid (1994) a strdns 200 de desene ale familiei. Cotarea
utilizatd este clasificarea desenelor a lui Kaplan gi Main (19g6) bazatFt
validitatea desenr-rrui farniriei a fost pusb in pe teoria atagamentului. Aprecierea invd{6toarei, referitoare la
eviden{6 utiliz6ncl
diferite tehnici. in rezumatur unei pubrica{ii, comportamentul elevilor s[i, este in relalie cu aceastd clasificare a
riin ncfericire in lirnba
danezd, Soes (1984) aratd cd a dovecrit desenelor, la fel ca gi motricitatea find, aptitudinile cognitive gi statutul
varicritatea deseneror lamiriei in
actiune la unsprezece copii intre l1 gi l3 ani, prin evaluarile socio-economic. Datele pun in evidentd o bund valiclitate a acestei
invdldtoarelor. I)eren (r97 5) aratd validitaiea clasificdri pentru populalia studiatd.
intcrprctdriror deseneror
realizate de 239 nrernbrii din 91 cle famiiii.
Majoritatea studiilor relizate cu desenul familiei sau cu desenul
l.a rdndul siu, Conant (19S9) demonstreazd validitatea farniliei in ac{iune aratd, deci, cd datele oblinute sturt valide atunci
de
construct a desenurui farniliei in acti'ne utiriz6nd cAnd se ia in considerare ansamblul datelor ob{inute.
doud sisterrre de
cotare, unul obiectiv gi celilalt subiectiv.
cn a sc'/ci sentonlicd Anaiiza indicilor izolali, dimpotrivd, este descurajantd. De
cl iJb r e n i a / d a
! fa tn i r i e i (s e m a n t i c D ffi r e nt i a r F ci nt i ry scale), Sharv
(l990) aratd vaiiditatea desenului farniliei in exemplu, Acosta (1990) pune i' legdtur6 doud variabile ale desenului
acfiune,
qi o..uuto'p.nt'u
copiii de culoare amcricani din centrul Statelor familiei in ac{iune, indicand proximitatea interpersonald (bariere intre
Unite. personaje Ei distanla intre membrii fanilici) cu o mdsurd de auto-
Liebenrian gi Baer (1992) au sludiat perceptiile evaluale a relafiilor familiale gi cu un chestionar completat de
a cinciz:eci cle
stibiec!i cu vdrsfe ?rrlre 9;;i l7'ni, co*parf,nd iri'iiliitoare gi de ciitre pxrin{i. cele doui variabile indici alese in
rJesenclc ftimiriei i'
1A

35
 desenul familiei in. iune pentru
acf
interpersonald nu se do,vedesc
a reprezenta proxirnitatea judecdtori este foarte ridicatd (procentajele acordului variind intre g7 si
u'n in i.gatu,.h cu celelalte mdsuri
relafiilor farniliale, Un alt exempi, ale 95%).
il ."#iil; studiul realizat cle Lloltz,
Bran'igan 9i Schofierd (r980) urup.nia'J, Studiile de fidelitate test-retest sunt mai putin numeroase gi
erevi qi44 de ereve cre
liceu. Holtz gi colaboratorii au ajung la rezultatc mai variate. in lgl6,Morval gi Laroche au oblinut
adrnini.t.oii, .
desenului familiei in acfiune.
semnificativd intre distan{a ce
Ei au aratai;#:TffT:nffi: patru desene ale familiei de la noudsprezece fete de 7 gi g ani, la interval
separd subiectul de ceilalli rnembri de patru siptdmdni. Rezultatele s-au dovedit stabile in planul
f'amiliei in desen gi cele doLrd ai
t."r. ---*-- r' evaluarea distantei
caractelisticilor generale, al structurilor formale gi at conlinutului.
interpersonale. "tiri-trlentru studiul lui Morval gi Lazarus (1983) realizatpe cincizeci de copii din
cere dou' exernpre de cercetare ciclul primar de gcoal6, evaluali la interval de doud sirptdm6ni cu
a incriciror
univoci aratd cat de desenul farniliei i'acfiune, arat6 cf, fidelitatea variazdintre 46
inutil ar fi sd incerc,m s6 facern si90%.
o anarizdsimplificatd a in,iciror Dar, sd nu uitdm ch desenul familiei ia in calcul sentimentele gi
provenind din desenul familiei. Accst test igil_eteva
doar atunci c6nd se ia in consicreru.. intreaga bogd{ie percep{iile copilului la un momert dat, cel al realizd.rii desenului.
i,rtreguiansanrrtu de indici grafici Dimpotrivd, fidelitatea in timp este mai mare penh'u celelalte variabile,
qi c^nd ne construim treptat
intepretarea:"indicii ti-ebuie articLrra{i
ei de cdtre crinician pentru ca intre fiind vorba, de exeniph:, de omisiuni ale p6tlilor corpului sau de desene
acesta sa enritd ipoteze la u'prim
apoi, in conjuncfie cu indicii-de niver; realizate pe dosul foii ( 1 0 la 90%o).
niu.l ,rf..i- le precizeazA ipotezele;
gi' tot aga, diferiteie niveruri
incastrdn.urs. ,n.r. in artere, pentru
flnal sd se ajung6 la o inrerprerr.. ca in
Sublin iem cd diferentere de
gi"b.lri" se vedea Figura l).
iunctioni.. Jnt..' n t u.r,rri re congtient
q i
incongtient sunt reflectate de 2. Evaluarea relatiilor intra-familiale
complexita"" i"i.
?.geles cd .r..u.1. ,ul*ite
de cercetb,;;;;;
in parte legate de dificurtatire in
;;;;ffill.t"lti;j,l.l,li
stabilirea
un.i ai.tin.lii intre nivelurile
rnanifeste gi latente gi de trasarea Ileprezentarea constela{iei familiale a copilului prin intermediul
reg.turiror de ra cauzd,la efect intre
aceste nivele. desenului familiei este considerat6 ca unul din cele mai bune teste
proiective. Este molivul pentru care mai multe studii efectuate cu acest
test se referii la rela{iilc famii:iale ahrnci c6ncl legdhrriie cuplului parental
Fidelitate. sunt dizolvate. cobla qi Brazelton (1994) mentioneazd interesul utilizdrii
testului desenului familiei pentru descoperirea perceptiilor copiilor
Utiliz6nd, in teza sa de doctorat,
doud srsteme de cotare (unul asupra recdsdtoririi pdrinlilor lor. Belger (1994) noteazi cd desenele
obiectiv 9i celdrart subiectiv), conant
familiei in actiunc poate fi cotat risggi;r"n-.,"" srreazdcii dese'ul reflectd ambianla familiald, natura relaliilor, rolurile, alian{ele factorii
9i
fider ., ..t.'aoua slsteme. Din pu'ctur de sfres gi descrie cum se sirnte copilul fata de ceilalti rnembri ai farniliei.
sdu de vedele, Morval (1914)
a cerut de la tr.ei3uoecdtori si 'festele desenului lamiliei pcnnit
patruzeci de desene ale familiei. corecteze copiiior sd-gi exprirne intr-o manierd
Judecitorii nu dispuneau dec6t de acceptabild perceplia lor asupra fhmiliei. oblinerea acestei informalii
infonnalii debazd: sexyl vdrsta
qi copilufui,^niu.f socio_cconomic permite gi planificarea interven{iilor pcntru diminuarea conflictelor,
compozitia fi'atriei. Judecdtorii au 1ii
obtinut o concordanli ridicatd in cre$terea sentimentului de apartenenlii la noua familie, precum gi
cazul in care copilul a desenat
familia sa aOevarata (ciimpotrivd, ameliorarea calitAtii viefii acestor copii.
concordan{a este mai redusd
cand este vorba dc familia irna!;;.r;.
Pentru a confirma acest rezultat, Cornparalia a douirzeci 9i doi de copii de 6 pAni la g ani cu
sd nienfiondm ci in lrecerea
a publicatiiior referitoare la in revistd
desenrrl ftinilie i ?n actiune, Handler pirinli divo4ali gi a doLiiizeci gi cloi de copii de aceeagi vdrstd din familii
I'abenicht (r994) tloteazd, cd, dupd gi
stLrdiile reariz.ate,frcreritatca i'tre intacte, le-a pennis lui Cargo gi Pcstalozzi (1990) sh arale cd,, in funclie

36
37

'*;-;ElF!t6qFEqE@iFi@*#___ - ii*-
ffii
 i-l
oe apartenen{a Ia o familie
intactd sau divorlatd, conceptur
de famirie
esre percepur o'*j:,
baielii din familii separate au desenat o figurd maternd mai mare dec6t cea a tatilLri in cadrul
frecvenl tendinla oe_a^o_:.:T"Tllu,
utta tatdl in desenele mai desen'lui familiei. Acest rezultat arat6. cd in anumite cazuri de
lor.
Cu aj utorul desenllui familiei,
homosexualitate, identificarea cu mama, structura familiall gi
Morval (1 97 5) a realizathei socializarea pot fi imporlante.
asupra copiiror fdr6 tat?i. prima studi i
conciuzie reiegind din aceste
ca acegti copii asociazd studii este Deja evocate in partea precedentd, anumite studii apa(in unui
unei perioaie.uir..i.it.
..i
timpul in ,u..
trriau impreund
,

in viafa ror. cei .1"]I1i'"! nolr curent de cercetare centrat pe atagamentul evaluat prin desenul
dovedesc o i.;;;.
de sine mai perturbarr.t:t"1t:l"T*{i
s-au separat
fanriliei, curent ce pare a se concretiza in cursul ultimilor ani.
rnurtr ambivar.,ila a1a de cercetarea realizatd de Pianta, Longmaid gi Ferguso' (1999) pe 200 cle
mai mulrl ambivalenld fala
tatd. i,; n"r, i.r?rHr'#,Tf
de mamdii i"i, o. ei inpiqi.
fi:'fi:f:i,ffi copii americani de 5 pdn[ la 7 ani cu diverse origini rasiale gi socio-
economice, permite punerea in relalie a sistemului de clasificare bazat
de doctorat reatizatd,de
Sindou, 9i publicard pe teoria atagamentului pentru interpretarea desenului familiei gi
, nnr, ,ll,..i;a in t 99l_
clasamentul reahzat de invd{dtoare referitor la funcfionarea socio-
d ee p6n d,
al desenului", famili
t ; ; i lT
.
;:l ff ,T
j',ll i..?#,'X
* iiff :jfl ; afectivd gi comportamentald a copilului. Kaplan gi Main (19g6)
pe copii cu plrinti dly.ortafi sau sugereaza c6 organizarea atagamentulLri se reflectd in reprezentdrile
Rezulratele acestei (er,
".ai"".i"ti
exprimd"..o.",;;;::Tni"TiXlnffiH::J,:i*"ll#1*: relafiilor farniliale in desenul familiei prin intemiediul a opt dimensiuni
sau constrllcte: gradul de migca|e prezent in personaje, inclividuarea
numai dacd au un e$ec Ia qcoal6.
personajelor, plenitudinea forrnei umane, calitatea su16sului,
Spigelman, Sgtget1a1 dimensiunea personajelor, centrarea i' cadrul foii, impresia globalr de
qi Engelson (19g2)au studiar desenele
a. .onii_1in,1uririi ai"iri." vLrlnerabilitate sau de invulncrabilitate. inrpresia globald a desenelor
,?:'l'.'i_lo
rntacte' Bdiefii cu pirinti divoriali omit e) tot ataria copii din familir
fa'riliei realizate de copii clasifica{i ca av6nd un
llatrite mai fiecvent dec6t fetere ata$ament ce
::rr-blieliicu
pdrin!i nedivorrati. p."*^i"i,i
are urr rorcopiii, tatir
dovcdegte securitate este ci farniiia reprezentatr (sau copilul) este i'
rmportant' Exprimarea probremelor familiare mod esenlial fericitri. Aceste clesene confin elemente realiste gi descriu
are copiiror care au trdit
experienfa divo4ului se adesea persoane in interacliune unele cu celelalte. in rnod contrar,
realizeazd,p.in o.iri*.a
prin separarea unuia sau de membri ai familieil
mai Inulto. rnenrbri desenele copiilor clasificali ca avand un atafalnent ce doveclegte o
disimularea sau absenta de cle restul familiei, prin
rndini ,u, pi.;ou... Iipsd de securitate gi evirant, lasd o irnprcsie generali de fericire
irealistir cu perso'aje nedifcrerrliate (aceeagi diniensiune, aceeagi
La o sutd treiz
aparen{h, acela;i surAs exager-at) gi fdrd o legdturd. Dimpotrivi,
sase a e i a o p ra a r",t ;: Jr'"H.",l.
sentimenttrlui de singurrtate ro.J i:: ; fi:l I
.1,i,,..11?; [ j#:, ] desenele copiilor dovedi'd lipsi de securitate gi arnbivalenld dau o
(doud chestionare qi trei inrpresie generalir de vulnerabilitate, copilul putdntl apirea ca izolat de
frmiliei). Copiii cu rrn senlimenr desene ale
redus de solit grupul lamilal sau speriat, ne iinigtit. Desenele neinterpretabile sau
au obfinut scoruri n'ui ,rai.ot.
reprezentiri in desenur familiei
r" ,r"r."il. ,1H.,fir"rilfilii:: sinistre, cu elemente cle presiune cum ar fi nori sau s6nge, sau in care
dec6t cei cu scoruri ridicate copilul cste absei'rt, rele vi t.eprczent6ri dezorganizate.
de
pla de pdrinfit ro.
::::111.cd desenur famiriei Graivo.r."l',onul. Acesre rezulrare
conrrrmtr Rezultatcle lui Piante qi colaboratorii arat6 cd aprecierea
in ac{iune se dovedegte o mdsurd
pentru evaluarea proximirdlii utild reprezentdrilor grafice ale faniliei este in legdturd cu cea a invdtitoarei.
de sirre (Holtz,Moran
figuriior p";;";;. fard de reprezentarea
9iBranniian, i;ffi""'"' realizati cu Teocher-Child IlutitLg scale 5i ci fidelitatea acestei
clasific?iri poate fi clemonsti'ati. l ,erc, Garcia gi Acevedo ( 1 995) au ardtat
O cercetare condusd_la Universitatea
Tulane, de Koenig in 1979, c;l descncle familiei rs:alizate un ll an dLrpd prima evaluare confirmd in
aratd cE, in corlparafie cu
bdrba{ii t.t..or.*ruti, cei homosexuali au l1"k rl'. cazuri categoria de ata;anrcnt in care copilul fusese clasificat
datoritir primelor descne ale familiei.

38

t
!*
 Un alt studiu a fost fdcut pe copii
rasiale, de g-9 ani, curisc inutt.
urri..i.oli de diverse origini
inrbun'tdrit indicii clasificarii lui
fr.i Curlr"" ,, Sroufe (1997) au Trecerea in revistd a acestei probleme p€ care am
realizat-o
Kaplan ,i;;;, de exemplu, referitor la desenul famiriei permite rerevarea ae it.aii efectuate despre:
drept indici de ataqament anrios utiliz6nd
eviiand fipr, O. individuare,
precum distan{area copilului
de mamd," inririun"u aspecte 3 ataqamentul copiilor fatA de animale (Kidd
copilului), brale cobor6t..tt:pi,:..d: mamei (sau a 9i Kidd, 1995);
.",p, ;G;;;rea capetetor, Iipsa
culori si faptul cd membrii fanriliei de
o
au aratat' ca gi alti cercettrtori
,r";;;il:;;;i. Fury 9i colaboratorii copii bilingvi (Hamilton, l9g4);
individuali nu poate permite
citali anteriir; .l inu.rtigurea indicilor
jJr.n.to.
,tir..;minu..u dupd tipul de o
ata$ament ar copirurui' Dimpotrivd, copii cu tulburdri afective (Mcphee gi Wegner, 1976; Myers,
rururuia. ,.rnne este fbarte util.
1978; Feuer, 1989);
,.,_^,^ii^r_T::it,,Kigd si Kidd (t 995) au srudiar atagamentut faf6
anrmale reprezentat in desene (reprezentarea de
propriei persoane, a unui e copii astmatici (peganha, 1997);
animal si a unuimembru a
un animal il deseneazd mai
amiiiei) ii;;;;;.
acei copii ce posedd
aproape d. .i a..j, p" membrii familiei. @ copiicu dificult6lide inlelegere (pellettieri, 1971;Raskin gi
Pitcher-Baker, 1997; Raskin 9i Bloom, 1979);

3. Evaluarea diferitelor
e identificarea copiilor dintr-un rnediu familial stresant printr-un
popula{ii
profil de desen (Brakarsh, l9g9);

in descrierea lor asupra testului o identificarea copiilor abuzafi sexual (lJackbarth, Murphy
_ famiiie ,rfr:::t;
Prout ( I985) .i*r, .i,,.i popuralii pe care ." J;:Jttuff McQaray, l99l); Kaplan, l99|;Rodgers, 1992; Bristow, 1994)
9i

familiei in acliune:
sau a impactului asupra adultilor care au fost abuzali
sexual in
o copildrie (Glaister, 1 994);
copii gi adolescenli
,,normali,,;
6 copii in situa{ia de doliu (For.rest gi Thomas,
o copii l99l);
Si adolescenfi av6nd tulburiri afective sau
comportamentale; 6 impactul canceruiui asupra copilului gi asupra fiatriei (Sourkes,
1991) sau asupra familiei (Cornrnan, 1993);
popula{ii cu nevoi educationale
speciale (dcficienli mintali,
copii cu tulburiri de infelegere @ adolescenli cu tulburdri con.rportamentale (rdspunsuri ale
sau cu retard perceptivo_
motor): mamelor Ia desenelor familiei in acfiune realizate de
copii,
Goldschmidt, 199 1), adolescen{i psihotici (Carneiro, 19gg),
copii diabetici;
e f-emei alcoolice (Soulestrorvska, Bienicka qiArendarska,
19g7),
copii maltratali. copii proveni{i din familii alcoolice (Matejcek;;i Strohbachova,
1981; Gardano, 1988);

40

41
 o femei cu tulburdrialimentare (Lindquist, 1992);
pacienfi cu schizofrenie paranoidd (Grzywa gi Kucharska_
Pietura, 1998);
o pacien{i depresivi (Wright gi Mclntyre, 19g2).
Pentru a detalia un exemplu din aceastd lung6 list5 a utilizdrilor
desenului familiei, vom prezenta rezurtatele a patru studii privind
abuzul sexual al copiilor. Aceste studii arattr cd desenul familiei
iutilizat
de clinicieni experimenta{i) constituie un bun mijroc de detectare
a
abuzului (6). Mai mult, se pare c6 mai degrabd ambian{a familiald
de
maltratare este cea care afecteazd dezvoltarea copilului decat actul
de
abuz insugi (Bristow, 1994). Hackbarth gi coraboratorii (r991)
au ararat
cd nu numai desenele familiei in acfiune are copiiror abuza{i
sexuar ii
diferen{iaz[ de copiii care nu au suferit un abuz, ci, ca gi desenele
mamelor copiilor abuzali reprezintd situalii familiale semnificative
mai
pu{in dezirabile decdt cele ale celorlalte mame. La randul sdu. Rodsers
(1992) a ara'*t pentru copii qi aclolescenli implicafi in abuzul
sexuarl ca
victime sau ca agresori - ci o analizd a regresiei multiple pune in
eviden{d diferenlele in raport cu grupul de contror. in fapt, viciimele -
ca qi agresorii - deseneazd paturi, personaje irnbrdcate iu lenjerie
de
corp sau dezbrdcate, omit bustul, deseneazd vag mdinile gi reprezintd
obiecte in gura personajelor mult mai fiecvent dec6t copiii din grupur
de control. subiecfii abuzali sau abuzatori fac desene care includ
multe
detalii, cu conotafie sexuald, sau fac desene rudimentare flrd detalii.
Aceasta confirmd rezultatele lui Kaplan (1991) care a aratat cd atunci
cand copiii deseneazd o familie in care se vede o activitate intimd sau
sexual6, existd bdnuiala prezentei unui abuz sexual.
Grila de analizh pe care am elaborat-o (1997) pentru analiza
desenului familiei a fost utilizatd in cadrul mai multor cercetdri pe care
le vom prezenta pe scufi. cea mai mare parte'efiind terminate, vom
prezenta mai ales contextul acestora gi specificitatea contribufie
i lor
desenul familiei.
6. Reamintim cd, dup?r piircrea noastri, inclicii dc abuz nrovenind clin
de se
familiei trebuie coroborafi cu indicii simirari prove nind din arte probc.
42
Mai intdi, intr-o cercetare in curs, Oullefte, Charbonneau,
Jourdan-Ionescu gi colaboratorii (1999) exploreazd traiectoriile copiilor
plasali in familii de plasament din cauza maltratarii. in acest caclru, una
din modalitalile de-a studia legdturile familiale gi atagamentul copiilor
f-afd de familia lor de plasament constd in clasificarea productiilor lor
grafice. In fapt, desenul familiei ni se pare perfect indicat pentru studiul
impactului situa{iilor de separare asupra copiilor. Astfel, am cerut
fiecbrui copil intdlnit pentru acest proiect (n=15) sE deseneze familia
sa. Identificarea personajelor reprezentate in acest desen ne permitea
sd gtim care din familiile copilului a fost reprezentati mai intdi (familia
de origine sau cea de plasament). CAnd a terminat, i s-a cerut s6
deseneze cealaltd familie. Datele, in curs de analiz6, arat6 c6 marea
majoritate a acestor copii plasafi deseneazd in primui rdnd familia de
origine. In anumite cazuri, impactul dezorganiz6rii situaliei familiale
asupra copilului este foarte vizibil in desenele sale, in timp ce
compoftamentul sdu (mai ales cel de retragere) nu apare ca fiind atAt
de deranjant pentru lucrdtorii sociali. Desenul famitiei permite in acest
caz punerea accentului pe perceptia pe care o are copilul asupra
situa{iei pe care o tr6iegte actualmente, pe impactul problemelor de
maltratare pe care le-a trdit gi pe dificult[]ile de atagament care au fost
determinate de cdtre plasamentele in legdtur6 cu maltratarea.
in scopul cunoagterii percep{iei lor asupra familiei in care un
copil prezinti tulburlri, desenul familiei a fost realizat de citre mame ale
copiilor mici care riscd sf, frecventeze un serviciu de interven{ie
preventivi (Jourdan-Ionescu, Palacio-Quintin, Desaulnier gi Couture,
1998). in acest caz este vorba de a cere pdrinlilor (in marea lor
majoritate mame) copiilor de vArstd pregcolard care au tulburdri de
comportament sd facd un desen al familiei lor actuale. Datele clinice
provenind din desenele realizate au permis formularea recomanddrilor
de interven{ie. Mai mult, utilizat in cadrul atelierelor de intervenlie
preventivd, desenul familiei poate servi pentru a determina
congtientizarea pdrinlilor care participau la atelier.
la
Penffu a infelege mai bine impactul maltratdrii, Brul6 compard
indicii de intemalizare gi de externalizare in testul desenului familiei a 30
de copiii intre 6 gi 11 ani cu simptome indicate de invdldtoare (cu
Teocher report forme) 9i de cdtre pdrinfii lor (cu Achenbach) 9i ctr
nul scorrrrile afteizeci de copii de control.
Desl6qurat in cadrul ServiciLrlui pentru studen{i din Universitd
du Quebec d Trois-Rividres in toamna anului 1998 de cdtre Labelle,
4-)
 Lachance gi Ldveilrde, s.-a rearizat
Lrn studiu pe studenfii
il d., ."rx i I iere ps i h o I ogicd. O b i". care soricitau
:.:"^':
oorea exploratorie, era de
;;; i-;.este i cercetdri, care se rudir.nentale decat bdietii. Dimcnsiunea pdrinliror ar avea o semnificalie
a stabili mai aegraUa
profilul studentilor af'ectivb in timp ce ordin^ea in care sunt reprezentafi pdrintii ar avea o
consiliali dec6t probrematica legrturd cu autoritatea. In fapt, tatal este reprezentat primul de cdtr-e
acesto.a, .r-..r.rii. r" ;ir;;.#;
efectuate in alte medii universirare.
sirJ."ii .iilli jl 500h dintre copii (44o/. dintre fete Si 56% dintr.e biic{i), mama de cirre
lu'ti:
Dat
t

fiind nurnlrul impresronant de

p.";;;il";:' r: ffi
ip: i s-uu apri.ai,""i ,, rl,. I9Yo dintre copii (22%" dintre fete qi 16% dinrre bdiefi). Dimporrivd,
teste admini biielii i9i deseneazd tatdl nrai mare decit mama in 5l% din cazuri (3Io/o
acestea a fost corectatd.ei
acestei edirii a lucrdrii
analiza,, ou", n,'Jiili;l"i,l:,:ffi.ill dintre fete) gi mama mai mare in33o/o din cazuri (45% dintre fete). De

constatarea in primur rdnd{e fafa,

.rl. .af.uo piobe cotate au permis notat cd Didillon gi vanderwiele remarcd faptul cd, in general, tatbl este
a reg.hrriror crintre erementere cu adevdrat ntai mare dec6t mama. in fine, datele oblinute de acegti
de diagnostic
relevafe in cadrul desenu.lui gi
i.t. ..i.ginJ 0,"'.,,. probe, printre autori aratd ci evolu{ia geneticd este mai lentd dec6t la copiii
ei proba atributriei .uurl: care
occidentali, probabil deoarece copiii allicani nu dispun de material de
" 11,::b;l iiorjj,'o"*n"ch, scrD r ei rr
si Gibbon, r ee0), p,.r,* qi'J.r,ionu.. desen in timp ce copiii occidentali sunt supra-stim,lati, incd de la
5i::,::: ,ylllams
srnc $r suportului social. ale srimei de
vArsta pre-gcolard, in planul grafiei.

intr-o cercetare publicat.l in 1998, Nuttall, Chieh giNuttall (19gg)

au comparat desenele faniiliei in ac!iune ale copiilor de gcoald
elementard provcnind din china cu cele ale copiilor din statele unite.
4. Descrierea cliferen{clor
legate de culturi copiii americani exprimd i' desenele lor mai mult individualisrn gi
independe'1d in rapoft cu familia lor dec6t copiii chinezi care includ mai
frecvent cei doi pdrinti gi bunicii. De asenenea,intezasa de doctorat,
Numeroase studii s_au licut chuah (1993) a comparat desenele flar,iliei in actiune a r46 de cooii
cu scopul de_a ardta cum se
exprimd varorile currurale in chino-americani cu cele ale 7l de americani-caucazieni. Ansambiul
cadrur a...nrro. .opiiror.
le-a cerut Ia 70 de copii suedezi, Anderson (1gg5)
140 d;;i;;i subiec{ilor erau copii fbrd tulburiri clinice din clasa intai p6nd intr-a
sud-aliican i .*,;ri ;; ro".on
a rerevat diferenle curtu.are
;o la ;.;.;;; ;J,:li::'l:?'ff 3.;;:iJi gasea. copiii chino-americani se disting prin desenele lor reprezentand
la.nivelur .Jrriir". spaliare (disranfa cultura chinezi. Nivelul total de comunicare este scdzut si mama
personaje' ocruziuni, gradatia intre
dirnensiuniroij. copiri sueciezi constituie principala figurd educativd. pdrintii se joacb rar cu copiii, cel
copiii la reprezint.l
o distanld mri mare de piriniigi nrai adesea tatdl citegte ziarul gi mama gdte$te. Bdietii se cleseneazi
obiectele decat fiintele unlane.
it..or.ura rnai ciegrabi
copiii din Tanzanta jucAndu-se cu rninsea, fetele fic6nclLr-gi tenrele. Dimpotrivd, copiii
familiei c' crisrante reause int,'e aliniaz,itmernbrii
pe'.;;;;;;';oruga detarii haincror, americani-caucazieni reprezinth familii care comunich mai mult qi sunt
cdf despre copiii sud-africani, acegtia mai interactivi. Cu toate accstea, biielii se joac6 adesea cu mingea, iar
au licut cresere care se praseazd,
la un nivel inrermediar intre fctelc citcsc sau minincd. CIiuah a ardtat, de asen'lenea, cd locul de
celetaite d;;;;;p. de copii.
Didillon qi Vandernielc na$tere, numdrul de ani petrecu{i in Statele Unite gi preferinla
(l9gS) au realizat o lucrare lingvisticd sunt legate de procesul de aculturatie a acestor copii.
despre douir sure cle feie gicloira important[
sute de b;i;ii.,, \,arsre intre
ani de la o qcoali prinrara din 7 qi l4 clrualr concltvioneazd cd desenul familie i in acliune reflectd valorile
Brazavilre. n."r,,ror"t. ror au copiiior, cultura acestora gi poate fi util pentru comparatiile inter-
anumlte date trebr:ie interpfetare ar;itat cii
aupi .uii*_, cire ia aparf in ace;ti cultulale.
copii' De exemplu, datoriti - printre
ot,.i. - Ji,u.,rsiunilcr familiilor
africane, 23%o djntre subiecti
nu,. r.pr*i,i. p. ri ingigi, dacd se
Studiul desenelorfamiliei a 5i2 copii cu virste intre 7 gi l1 ani
deserr,ea3i, o fac in ,p.:l:t
.a p.i,rrl ;;r;;;; @oar 6To). din Barbados, efcctuat de Payne (1996) a ardtat c[ valorile cultr-rrale
asemAnitoare au fost oblinutc Rczulrare
in zair. Fciere reallzeazii desere vizl..tcl structlrra unitilii familiale gi rolurile parentalc se rcflcctd in
nrai
rcprezenldrile pe care copiii le au dcspre pdrintii lor in cadrul descnului
familiei.
44
 CONSEMNE DE ADMINISTRARE
$I DE COTARE o ,,Dacd ai face gi tu parte dir.r aceastl familie, cine ai fi?" ,,De
ce?"
ADMINISTRARE
Subiectul trebuie apoi sd-gi scrie numele pe spatele desenului,
preculn gi clata. in cazul copiilor n'rici care incd nu gtiu sI scrie,
' Coala de hdrtie trebuie prezentat| subiectului orizontal. examinatorul noteazd aceste elemente .
Examinatorul ii pune la dispozilie creioane
colorate din lemn, dar nu
pasteluri, nici carioci sau creioane
cerate. Trebuie s6 dispune;;;;;
ceas cu secundar sau de un cronometru
pentru a nota timpul de COTAR.E
executie.
' Consemnul trebuie formulat dupd cum in mod repetat, am l6sat spalii in cadrul grilei pentru a scrie
urmeaz6; ,,Deseneazd o
familie". in funcfie de obiectivele ua,"i"irr.arii, lemarcile gi imprcsiile clinice pe care cel ce corecteazd le poate emite pe
acesr consemn poate fi
modjf,rcat sau completat astfel: mdsurd ce analizeazh un protocol. Aceasta permite notarea elementelor
,,Deseneazd familia ,",, i"'rirnf"i
administrrrii, trebuie sd notdm ordinea per-tinente care nu au fost inciuse in grild, precum qi o primd munc6 de
in care sunt cresenate
sintezd.
clementere. Examinatorul observ' gi
noteazd <iacd subiectur este
dreptaci sau stdngaci, precum gi orientarea
migcdrii grafice (in sensul
scrisului, de sus in jos, etc.). Examinatorul
igi not eazd., de aserlenea,
observa{iile asupra mimicii, gesticii, verbalizirilor l. Observa{ii in timpul apliclrii
subiectului, precum
gi faptele care sunt sau nu legate
in mod manifest de desen.
Ur.rele observafii, referitoare la verbalizdrile subiectului gi la
C6nd desenul este terminat, examinatorul maniera sa de a desena, sensul liniilor gi etapele construirii desenului
solicit6 persoanei sf,
dea un nume familiei desenate, gi sd
scrie pe desen, deasupra fiecirui sdr-r, sunt consemnate in timpul administrdrii. Examinatorul noteazd
personaj,'numele, v6rsta, sexur acestuia,
precum gi legitura cu restul migcarea liniilor, dextrogird sau sinistrogi16; descrie progresia
familiei. Examinatorul cere la slbrgit subiectului deserrului, care poate fi continud (cap, corp sau membre desenate dintr-
sa arate cu ce personaj
se j{e1tifi9a, ce personaj i-ar place
str fie el. Aceastd intrebare rdnidne o singr.rrd miqcare) sau discontinud (mai multe linii alternativ la stAnga
valabild chiar dacd subjectul declard singur qi la dreapta pentru a face capul, corpul gi membrele, sau mai intdi
cd a desenat sa propria
familie. Cdnd este vorba de un copil, i"se pot capetele tuturor personajelor, apoi corpul acestora, etc.), logic[ (de
pune gi intrebdrile
sugerate de Corman (1970):
exemplu capul, corpul, brafele, picioarele) sau nu (o parte a capului, un
bra[, o parte a corpului, un picior, apoi p6rul, de exemplu). Orice altd
6 ,,Care este cel mai drbgu! dintre tofi din familia asta?,,
..De ce?,, observafie asupra manierei personale a subiectului de-a desena trebuie
ibcutd pe loc.
o ,,Care este cel mai pu{in drdguf dintre tofi din farnilia
asta?,, ..De Celelalte observalii sunt scrise cdt mai repede posibil dupi
ra91'
administrare pentru a nu uita informaliile. Se noteazd prezentarea
sLrbiectului, maniera de-a se exprima, tenta afirmaliilor sale gi reacf ia
,,Care este cel mai fericit dinfre tofi din familia asta?,, adaptativd la situalia de test, la fel ca gi impresia generald pe care o
,,De ce?,,
degaja pentru examinator. Acesta noteazd, intre altele, dac6 aparen{a
,,Care este cel mai nefericit dintre tofi din familia subiectului e ste foarte ingrijitl sau in mod deosebit neglijentd, dach
asta?,, ,,De
vocea sa este sigurd sau slabi, dacd debitul verbal este fluid sau
ce?"
intretdiat. El indicd dacd atitudinea este rigid[, fugitivS, rezervatS, dacS
subiectul este opozant sau supus, controlat sau spontan. El va inscrie
46
47
 observa!iile asupra nivelului de aten{ie al subiectulLri, prezenfa
anxietbtii gi reac{iile in fafa dificultalilor ce apar in cur-sul testdrii. in fine,
analiza propriilor sentimente ale clinicianului fatd de atitudinea
subiectului permite ob{inerea de informa}ii asupra anumitor
determinan{i intemi ai acestuia din urm6, prin efectul lor asupra relaliei
interpersonale care se constituie in timpul administrdrii testului. Acest
punct trebuie coroborat cu al{i indici clinici.
Timpul de execulie a desenului este consemnat qi comentat,
pentru a aduce date suplimentare asupra caracteristicilor psihomotrice
qi afective ale subiectului.
Examinatorul emite apoi ipoteze clinice asupra observa{iilor pe
care le-a thcut in timpul administrdrii, precum gi asupra verbalizdrilor
sr"rbiectului.
2. Compozifia familiei desenate in raport cu familia reall
G Clinicianul noteazd in tabel, sub rubrica ,,Caracteristici,'numele
personajelor desenate, dupd ordinea in care au fost desenate.
El indicd apoi vdrsta, sexul qi roiul fiec[ruia in cadrul familiei
(tatd, mam6, copilul cel mai mare, mezin, unchi, etc.).
Exan'rinatorul scrie apoi membrii familiei reale, numele acestol.a,
v6rsta, sexul, precun qi diferenfele bbservate intre fiecare
dintre men.rbrii famiiiei reale gi ai celei desenate, de exemplu
intre tat6 gi personajul ,,tat6" desenat. Aceste date provin in
principal din anamneza licutd anterior adntinistririi desenului
familiei. in cazul copiilor, observatiile obtinute din diverse
intdlniri cu pdrin{ii vin s6 completeze aceste date.
Se indicd apoi dacd vreull personaj a fost addugat sau omis in
desen, in raport cu familia real6.
Apoi, se noteazd cu care dintre personaie se identificd
subiectul.
48
l
&l
lf*
J. Aspectul dezvoltdrii
Acest punct vizeaz6, stabilirea nivelului de dezvoltare a
desenului personajului celui mai bine executat. pentru a determina
acest fapt, sugerbm incepdtorilor care nu sunt familiarizali cu evaluarea
in termeni de vdrsti mintald a desenului persoanei, sd utilizeze scala lui
Goodenough (Goodenough, 1957; Harris, 1963; Segers gi Lidgeois,
1914) pentru a determina'nivelul de dezvoltare a fiecdrui personaj, gi a
refine nivelul cel mai ridicat. cum acest procedeu dureazd destul de
mult, sugerdm clinicienilor mai experimentali sd-gi verifice estimdrile cu
ajutorul versiunii prescurtate gi ilustrate de Stora (1963) sau a grilei
Rouma, Partridge gi Schutten (a se vedea Guillarmd, l9g3; p. g9). DupA
aceea se poate trece la evaluarea dimensiunilor afective ale desenului,
in lumina gi in perspectiva evaluhrii dezvoltdrii acestuia.
4. Aspect global
Anplasare
o Corectorul verificI daca foaia, prezentatd pe lilime a fost
ptrstratd astfel sau a fost intoarstr. El poate indica sensul
rotirii gi amplitudinea acesteia.
Clinicianul examineazd calitatea compoziliei: sunt personajele
distribuite in mod regulat in foaie; repartizareapersonajelor
prezintd neregularitdli, sau este confuzd, astfel incdt nu se
deceleazd. nici o logicd sau planificare?
El indicd apoi unde se situeazd desenul in cadrul foii.
Clinicianul poate nota mai multe amplas6ri. De exemplu, un
desen poate fi localizat in partea de sus a foii, de la stdnga la
dreapta. Se alege atunci intre secliunile,,sus-StAnga",
,,Sus-
Central" qi ,,Sus-Dreapta". Ca exemplu, in desenul 1, Hugo (9
ani gi 6 luni) a situat personajele familiei in stdnga gi in partea
de sus a foii. Frangois (5 ani 9i 4 luni) a plasat personajelejos
gi in stdnga foii, in cele doud desene ale familiei sale (desenul
2, desenul familiei in acfiune, desenul 3, desenul familiei).
49
rec-
 l) irttens iu n ea
i)inrcnsiuneaexactd a fiecirui personaj se carcureazd cu ajuto*rr
rigle, dupd i'dicatiile in gril6" capul este mdsuiat fird
"ei
grosimea pdrului, trunchiul 're'fionate
se misoarf, de la u'dr (sau cle la jundtatea
dintre cei doi umeri dacf, acegria sirnt la indltinr i inegale) pdnd]a gambe.
I]ralele srrnt mdsurate de la umhr ra degete gi ganbele cre la p.rict,1 cre
run ire a garnbelor pand la picioare. Remarcdrn cd Fra'gois,
?, vdrsta de _5

ani gi 4 luni (desenul 2), a executat rnembrii laniliei sale de in6ltirni

dife'ite, avand grijr s6-gi deseneze fi'atele nrai rric. nrai rnic clecat ea. si
tatdl nrai rn are decAt rnama.
o Proporliile trLrnchi gi cap, bra{e gi gambe trebuie indicate.
irnpdrlind succe siv tL-r,rnchiul cu capul, apoi Lrrafele gi gatnbele
cLr trunchiur. Dacd existd o disproportie intre
doLri n.-rernbre.
calculul se face plecand de la nreciia crirnensiu'ii celor
ciouii
membre. Proporfia consideratir ca nor'rarir pc.tru raportul
tnrnchi-cap sc situeazi intre 1,5 gi 2,4 cm, intre 1,?5
I
si2.nl
pentru raportul brat-tr.nchi qi 0.7--s qi 1.25 cm pentr.u
I raportul
! ganrbe trunchi. I)acd. propor{ia se situeazi diricoro
t cie aceste
cifre, ea trebLrie incercuiti rlentru a fi apoi anarizatf,. un serlrr
va indica sensul raporlului: .,_" dach raportLrl este mai nric
i
decAt nomra $i,,*" dacd raportul este mai rnare.
I
I
{
I Liniu
o
t
Linia se caractcrizeazd dupd calitlilile care reies din descn.
o
n Exarninatorul poate nota in speciar calitalile diferite are li'iilor. poate
sublinia o lirie anunre, daci o rubrici conrportd mai rnurte rinii.
L) va
face i'final o apreciere personald a bogdfiei sa, s6r6ciei ?n
rearizar.ea
desenului plecdnd de la ele'rentele curesc asupra riniei. Un
dcsen
realizal va f-r remarcabil prin calitatea liniei. prin cantitatea cre
cle tarii.
utilizareajudicioasi a culorii qi minutiozitatea r,crr.rrui. sr-rbiectul
se va
dovcdi atent fhri sd fie obsesional, qi preocLrpat cle aspectLrr
estetic al
desenului siu. Acest tip de clesen va {,i cotat,.*,,. Desenul 4 prezinti
desenul bine elabo.at de And.de-Anne. 9 ani si r r runi. De
aitiel, un
desen executat rapid. respectiv comp'omis. cu o utilizare priniti
a
cr-rlorii. de ciitre un subiect rnai mrlt sau mai putin atent la
sarcina, va
indica'n desen neter'inat, o ciornd. Acesta va fi cotat,.-.,. Desenele
srtuale intre un lucru rninuiios qi un desen m6z_qilit vor fi notate
.^*,,_,..

50
51
 o

rn ta)
o
a
+
L
L

6t

f,
o c

52

53

i
Er-
 Este posibil ca un desen sd demostreze concomitent un bun
finisaj fErd sd fie terminat complet. De exemplu, un subiect poate
desena o familie ale cdrei personaje sunt reprezentate fdrd picioare
(de;i ar fi spa{iu disponibil pentru execufia lor), in timp ce partea de
sus a corpului este minutios executata. in acest caz, trebuie notate cele
doud elemente: desen dovedind un bun finisaj, dar neterminat.

in sf6rgit, examinatorul consemneazf, primele sale ipoteze

diagnostice referitoare la calitatea liniei subiectului.

Dispunerea
o Clinicianul noteazb alinierea personajelor. El indicd dac6 ele
se situeazd pe o linie relativ dreaptd, sau ansamblul
compoziliei atArnd spre dreapta sau spre stAnga, gi dacd
aceastA inclinare intr-o parte este moderatA sau accentuatd.
Penhu aceasta, se utilizeazd un rapoftor qi se consider6 cd un
unghi mai mare de 15" este semnificativ: minor pdn6 la 80" gi
major dincolo de acesta. in clesenul5, Amdlie (13 ani gi 4 luni)
o a dispus personajele sale pe un aliniament drept.

Apoi, clinicianul observd dacd distanfele intre personaje sunt

o
L
regulate sau neregulate. El evalueazd distan{ele lu6nd ca
etalon lungimea aproximativd a bralului cel mai lung, qi
noteazd dacd distan{ele sunt mai mari gi/sau mai reduse. El
coteaz\. ,,redus" cdnd spaliul intre doud personaje este
n inferior distanlei unui bra! la un unghi de 45o, respectiv o
jumdtate de lungime de brat. in cazul in care personajele se
ating, el coteazd,,atingere".

Examinatorui indicd, ?n fine, dacd existd una sau doui atingeri

lntre personaje, despre ce personaje este vorba gi dacd
atingerea'este justificat6 sau nu (de exemplu, printr-un gest
de afec{iune al unui dintre personaje). Se poate observa c6 in
desenul 4, distanfele variazl intre personajele familei.

Clinicianul mai noteazd tipul de personaje, dupd vdrstd,

indlfime, sex, familie (in cazul familiei re-constituite), genera{ie
sau a lte clasificdri. Dacd nu se constatd nici o logicd in
ordinea personajelor, este importanf sd se precizeze acest
 lucru. in desenele I gi 5, prezentdnd desene executate de
fi'ate, gi respectiv de sord, familiile sunt repartizate pe
generafii: pdrin{ii se afld la stdnga gi cei doi copii sunt
in
dreapta foii.

Perscve ra rea
clinicianul indicb prezenfa, precum Ei tipul de perseverare vizibir
?n desen. Doud tipuri de perseverare pot fi glsite:

un stereotip majbq iespectiv reproducerea rigidd, ritmicd qi

sistematicd a mai mdltor linii
9i forme. Aceastd perseverare se
extinde in intregul ansamblu al desenului gi poaie merge p6ni
la indistinc{ia intre personaje, desenate astiel in mod similar
(aceleagi linii pentru cap, brafe, gambe, aceeagi alurd,
aceeagi
expresie).

vn
t un streg.tip minor, mai pu{in masiv, rnai diferenfiat gi localizat.
De exemplu,.perseverarea poate viza numai un personai sau
f4 un singur element la mai ntulte personaje. in aesenut g
,d
(U (Emmanuelle,T ani) qi in desenut I (Hugo,9 ani gi 6luni),
\o regisim exernple de stereotipii minore la aceastd vArstd (umerii
E gi bra{ele sunt desenate in aceeagi manierh).
q
,? Lr;
,'=
.: c
Factori regresivi
,. o)
a Corectorul evalueazd factorii regresivi prezenfi in desen.
(u
o Aprecierea unui caracter regresiv sau arhaic major sau minor
trebuie
evaluatd subiectiv. Trebuie, totu;;i, sd notdrn cd o simplificare
majo16
trebuie sd fie prezentd in intregul desen, in fiecare personaj.
De
exemplu, subiectul va recurge la forme mai ugor de reprodus,
cu linii
simple (omulefi cilindrici, de exemplu), unghiurile vor fi rotuniite
sau
atenuate, formele vor fi dificil de recunoscut. Ansamblur
desenurui va
fi infantil, primitiv, cu mult sub vArsta reald a subiectului. O regresie
sau
simplificare minord nu va fi extinsd la ansamblul personajelor,
sau va fi
mai pulin important[. Formele vor fi recognoscibile, C6nd
existb o
fragmentare, personajele sunt imbucdtdlite, respectrv elementele
corpului nu se ati^g gi aceasta intr-o manierd mocleratd sau
mai
accentuatd. Sau, anumite pdrli ale corpr:lui unuia sau mai
multor
perso'aje sunt omise. Notdm, de asemenea, intre factorii
regresivi
bizareriile relevate in desen: obiecte sau forme stranii, neobignriite.
de

56
i 57
I
I
[.

--re
 exemplu brafe in form[ de $arpe, o fizionomie non-urnand, sau obiecte
necunoscute a$ezate aldturi sau asupra personajelor.

D isp u n e re a fi ec iiru i p ers o n oj

o Echiiibrul fiecdrui personaj este calculat cu ajutorul unui
raportor. DacS este prezentd o inclinare, va
fi indicat sensul
acestei inclindri (dextrogird sau sinistrogir.d), ca 9i
amplitudinea acesteia. Se considerd cd o inclinare trebuie
indicatd dacd este mai mare de l5o. Ea este minord pdnd la 45"
gi mai mare dincolo de aceastd valoare.
t Corectorul noteazd in ce pozilie se prezintd silLreta: este
desenatb din fafd, din profil, din spate, a;ezatA sau culcatd?
Este posibil sf, frebrriascd indicate dou6 pozilii: de exernplu,
agezat gi din profil. in desenul 4, Andrd,Anne, 9 ani qi 1 1 luni,
r- a plasat trei personaje agezate, 9i, par{ial, din profil. Doar
a
mama este vdzutd din fa{d.
o
Pozi\ia bratelor gi gambelor fiecirui peisonaj este luati apoi in
considerare, ardtdnd unglriul sub care sunt desenate. De
\o exemplu, ex{niinatorul poate desena unghiul observat: bra!
intins, bra! lipit de corp, bra! in unghi drept. Un exemplu al
unei reprezent6ri a bralelor in,,V" este dat in desenui 7,
O
ilustrAnd pentru Mathieu (7ani li 4 luni) o scenir de iarnd in
familie.

Se raporteazl gi postura ;;i rnigcarea (sau absenta acesteia).

Clinicianul precizeazd, calitatea posturii: dezinvolti, afectatd,
sigurd, rigidd, supl5, etc. Desenul lui Mathieu (clesenul 7)
oferd o impresie de migcare poate din cauza forme i clate
fularelor qi clciul ilor personajelor.

Se studiazd sinretria intre cele doLrd jurndtd!i ale corpului

fiecdrui personaj. Examinatorul va sublinia prezenta
problemelor minore de sirnetrie (dissinrctrie uqoari) sau
majore (asimetrie marcati, care dd o iurpresie de bizarerie),
dacd este cazul.

58
59
 Culosre
o La nivelul culorii, examinatorul
noteazd mai int6i dacd desenul
este monocrom; in acest caz
el indicd ce culoare este
Dacd sunt prezente,mai r.rrt. utilizatd.
.ulo.i, Jl ,rot"ara numdrur de
culori utilizate. in desenul O, pmmun,,.lle,
7 ani, a lucrat cu
zece culori; ea a utilizat cAte
o culoare diferit, pentru
persona.j, Ia fel ca gi Mathieu (desenul f*.;;;
7) care s_a servit de opt
culori pentru desenulsiu..HLrgo,
I ani gi 9 lr"i,;;;;.;;;i.
culori penhu desen; el a colorai hainele
";,..@w-_,^... - aceeagi culoare (drsenur l), in
sorei gi mamei sale cu
timp ce in desenrl rui Andrcel
,ii Anne' 9 ani qi il luni, pdrinlii au
, : tlri amdndoi curoarea
(desenul 4). "il.r;;,
una diii cele unsprezece culori utilizate
\t:#i
s Examinatorul evalue azd, apoi tipul
de culori alese de cdtre
desenator: culori calde (roqu, galben,
portocaliu, etc.), reci
(albastru, alb, gri, violet, negru,ltc.)
sau mixte. Trebuie notat
cd anumite culori
G'
p u ri n ca r cr e, a,p r'.'"'ill,lij: ;:T, i:: : ru?ffi TJ H:l il,l
in compozilia nuantei alese.
c)
4' Apoi, el se intereseazd de nuan{ele de
\'l',--;{ r ts culoare: sunt ele
E intense, puternice, sau, climpotrivd,
atenuate, cu tentd de
9. l-' acuareld? .7
Emmanuel le, ani, utiljzeazAculori intense (desenu
I
J*{\ =c 6), in timp ceArndlie, l3 ani 4 luni,
"* AJ 9i (desenr, Sl, preferh
q culorile ntai dr,rlci, mai pulin p.nt u p.rronajutiatalui.
CJ
n
.!"- t El notcazi, de asemenea, detaliile particulare
referitoare Ia
culori: repartizarea acestora in foaie gi pe
personaje. in
exemplul precedent, se poate nota ci toate
persoanere au
haine colorate, cu excep{ia unui singur
*.nlU.I of familiei, a
cdrui aparenfd tristd este subliniatd prin
utilizarea singulard a
negrului pentru hainele sale.

Expresia
Clinicianul aratd. care este expresia fiecdrui personaj:
sur6zdtoare, tristd, nelinigtitd, agresivd,
dezaprobatoare, placidd,
El poate adiuga o arti-i expresie, ciacd
aceasta nu este indicat'
^stranie.
in listd (de exemplLr, fricn slu gioaza;.
Remarcdm cd in desenul 3,
FIangois, 5 ani qi 4 iuni, a aat personalelor
expresii diferite: tatdl si

60
61
 I
I

subiectul au o expresie surdzrtoare i' timp

ce mama gi nou-n.scutur au niverul pdrului' al perciunilor, al mustdlii sau bhrbii,
gura deschisS; aceastI trdsdfurd poate ar accesoriiror
fi cotatd ca,,alta,,, preciz6nd c6 ar fi cureaua, po$eta, bijuteriile, gi, in sfdrgit, ar narnelor pot cunr
forma gurii dd impresia de comunicare fi" rcr.,,^.r
verbal6. Hugo, 9 ani gi 9 luni, a gi specificate gi alte detalii. '!'cvdre
dat personajelor sale expresii destul cle asem6n6toare,
surazdtoare
(desenul l).
Aitiugiri i'l

Se consemneazb, de asemenea, addugirile

la desen, dac6 existd:
haine, animale, elemente clin naturd, ,o, ult.l., precizAnci
5. Aspect detaliat .un,
acestea. in clesenul 7, Mathieu, 7 ani gi 4 luni, gi_a desenat "u..
.ainele gi a
addugat elemente din nafurd: arbore, soare, om de zdnadd.
Tipuri de detulii
Examinatorul semnaleaztr tipul de detalii
utilizate de subiect.
Este probabil cd acesta a desenat mai multe
feluri de detalii. in u..r, 6. Aspect clinic
caz, exantinatorul le indicd pe fiecare.

Detalii corporale in aceasta parte, clinicianul consemneaz6 diferite

observatii
lZcute in timpur administrdrii saLr al cotdrii puncteror
clinicianul inrdligeazI nivelul de ansamblu al detaliiror: p....a"ni" oi"
sunt grilei qi form'leazi ipoteze interpretative, in func{ie
relativ aceleaqi de la un^personaj la celdlalt sau de erementere deja
prezinttr diferenfe? Care relevate. Fiecare din temele tratate in aceastd secfiune
sunt aceste diferen{e? In desenul s6u, Andrd_Anne, se refera la
9 ani gi 1 t luni, a analiza conjugatd a mai multor erenie'te specifice
subliniat personajul patern addugdnd curori ale grile i, care sunt
haineror sut. 1,t.r.nui af astfel condensate intr-o singurir probremd pentru a lace
Flugo, 9 ani gi 9 luni, a adlugat motive tricoLrlui
sau 9i celui ol ,or.i
o anarizd
calitativd.
sale gi decora{iuni incrrldmintei fiecdrui membru
ar famiiiei (desenur r).
Clinicianul studiazd apoi ptrr{ile corpului fiecdrui Yolorizure sau devalorizore
personaj: p6rul,
capul, sprAncenele, ochii, direclia privirii,
nasul, gura, urect.,ile, turUa clinician,l se intereseazE de personajele care sunt valorizate
sau mustafa, b6rbia, gAtul, umerii, trunchiul
sau pieptul, buricul, sau devalorizate, de anumite caracteristici ale desenurui:
linia,
organele sexuale sau cele interne, precum gi
membreie ,up..ioa." gi
dimensiunile, abundenta sau raritatea cletariiror.
Este vorba cre-a
inferioare, avansa ipoteze asupra sensului varorizdrii gi ar
devalorizirii u'ui sau
altuia dintre persona.je.
Penh, fiecare din pdrlile corpului, examinatorul
coteazddetaliile
din punctul de vedere ar carit6{ii aiestora: minufiozitate,
accentuare, Identificriri
bizarerii Prezenfa anumitor detarii are o semnificalie
clinici in sine: Cl inicianu I prectzeaz,a identiflcdri le sub iectului,
coapsele, organele sexuale (mai pufin Ia in cep6nci de la
copiii mici) 9i organele interne verbalizdrile acestuia gi de Ia indicii de valorizare
(7). 9i de devalorizare. Er
ipoteze asupra valorilor acordate gi a problemeior
::r"11
identificare.
de

Sexuslizare
Examinatorul noteaz' dacS este sugeratf, de c6tre Org oniza rea p ers on ol itri ii
desenator I
apaftenenra la unur dintre sexe, prin sublinierea PlecAnd de la observa{iile sale, exantinatorul incearcd
anumitor detalii. la sd
determine care este tipul de organizare psihicd a s,biecturui:
dacd este
vorba de o personalitate rational6, mai degraba rece,
(7) Menf iondm aici cA acei copii mici (pdn' intelectuald,
la aproxinrarrv 9 ani), prcocupaf i organizat5, rigidi, sau de o personalitate senzoria16,
de graviditate, pot rcprczenta un nou_nAscut dinamicd, emotiv6,
in p6ntecele mamei. labild, senzitivd?

oz
63
I

Clinicianul studiazd, de asemenea,

caracteristicile personajelor gi
.cearcd s6 discearn6 modalitdlile
de runcgronare psihici ale TNTERPRETAREA
;ubiectuliii, tipul de angoasd cu
care se luptd, mecanismele SAU ANALIZA PROPRIU-ZISA
pe carij le pune in de defbnsa
acfiune pentru a combate aceasta
matu'tatea afectivd, caritatea contaciului angoasd,
cu rearitatea ri arrp"r?ti".i. Nu poate fi fXcutd o interpretare valabill a desenului familiei
p:ili:: necesare penrru_a face fal5 acesteia,
forfa gi sldbiciunea decat linand cont de mediul gi de realitatea actuald gi istoricd a
,,Eului", calitatea,,supra_Eului,,.
subiectului. cunoagterea in prealabil a anamnezei permite considerarea
ca fiind normale gi relative a elementelor care, in alte circumstanfe, ar fi
Anoliza relaliilor dintre personaie semnificative pentru o patologie. concret, este vorba de caracteristici
Examinatorul analizeazd ielaiiile care corespund realitdlii, cum ar fi de exemplu dimensiunile respective
dinrre personaje; poziIiile
respective Ei intenela(iile dintre ale pirinlilor 9i copiilor, prezenla particularitdlilor in cadrul familiei
ele, plec'nJ de ia datele d.j;;il;;
sau de Ia alte elemente de observatie (handicap, boald, mortalitate sau altele). Astfel, mai multe trdsdturi
;up";;;.. El formuleazl ipoteze
asupra reraliiror obiectare are caracteristice ale desenului nu sunt semnificative atunci cand sunt
subiecturui, orup.u rivalit.{ii
prezen{ei sau absen{ei conflicturui fraterne, a
oedipai, precum qi asupra rezorvdrii plasate in perspectiva configura{iei unui anumit subiect dintr_o
acestuia sau asupra formei gi anumiti familie. De exemplu, in desenul 4, elementele de anamnezd
intensitalii u.ir*i problematici.
permit in{elegerea anumitor elemente: tatdl - profesor qi cercetdtor
Ahe renmrci (carte) - munce$te jumltate din sdpt6mdnd intr-o zonl clepdrtatd de
Dac6 este cazul,noteaz.d alte
observafii gi le comenteazd. domiciliu (depdrtarea de familie), Andr6-Anne are o sor6 (in desen
sunt reprezentate doud fete). Alte trAs[turi sunt mai pu{in legate in
mod direct de profilul qi istoria faniliald.
7. lpoteze diagnostice in leglturi cu celelalte date

in aceastd ultimd secfiune, examinatorui

face o sintez'
l. Observafii pe timpul administrdrii
datelor gi ipotezeror care au reiegit a tufuror
din anarizd,gi elaboreazd ipotezele
sale. finare' EI reia, intre altere, analizareferitoare
Ia contactur cu
Davido (197 6) sugereazd sd fim atenli in timpul administrdrii
re^alitgtea, n iverur grafi c, gradu testului, la ceea ce spune subiectul gi la comentariile sale. verbalizdrile,
I a" inu.rto.,'Jii,,,. a,n,
afectivl, nrodaiitdlile de apdrare gi tiu,e, dinamica
elementeie patologice. Trdirea adnotdrile sau titlurile addugate desenului sunt un ajutor pre{ios
contra-transferenfiaiS este importantd pentru analiza acestuia. Aga cum spunea Frangoise Dolto (1979), ele
intruc,t aceasta apare ca unul
din indicatorii calitdtii relationale orrenteazd asupra sensului desenului gi constituie, prin ins6qi calitatea
d. .a.. .rt. .upuUit subiectul, gi a
j#ilsc;r:ii|;ffi,.: a colorar in,nont..a p..Jonird relalia di;;;;"J lor asociativd cu desenul, un prim nivel de interpretare.
Spre exeniplu, o directoare de gcoald gi-a dat seama c6 o fetiti
astfel
oblinute gi ipotezele finale trebuie
^^..,-- ?ut"l.
conjugate cu datele anamnezei gi cu rezuitatele
confruntate gi de 5 ani a desenat un soare gi o lun6 pe acelagi desen. Directoarea i-a
cognitive 9i proiective referitoare altor m.surdtori atras aten{ia cd desenul siu reprezintd o scen6 dium6, din cauza culorii
L r"ur*, il cu observa{iire curese cerului, gi c5, in acest caz, luna nu-gi gdsegte locul in peisaj. Copilul a
asupra adaptdrii sale Ia diverse
medii de viatd. rdspuns cd ea vdzuse luna ziua, in acealagi timp cu soarele, fenomen pe
care-l observase de cAteva ori, in anumite conditii. O asemenea
reprezentare corespunde unei descrieri originale a realitaqii, nu numai
unei crea(ii irnaginare, gi nu este sesizabili decAt dac6 ludm in
considerare verbalizdrile cooilului

64
 Abraham (tIl.l),;aIi Ma^cfo,v9r
(1g49),subliniazb aspecrul
adaptativ al desenului, respectiv
felul in care subiectul, in acest ,,masculine" gi ,,feminine", cu valorile reprezentate in societatea
copilur, reactioneazd ra solicitarea caz noastrd despre ce inseamnb un birbat sau o femeie. Este vorba,
a. u a.r.nu. Aceastf, reac{ie reflect.
anumite caracteristici ale sr,rbiectul"i. intrucAtva, de un nivel ideal al Eului. Identificarea sexualx gi acceptarea
O;, nu ar fi singurele motivatii interne implicate in alegere. Cum aceasta
rdsp unsu u i aces ru i a, s au. a absen
f ei .arpu n, utrl,ll.j. fiJl:';1"::J
I

unii indici pot fi ldmuritori: simpritate" line de rolurile sociale, devine mai de in{eles cr identitblile feminine
subiectului, spontaneitatea (sau iri, ."rpt.xitatea) rispunsurui sunt mai puternice in perioada de laten{d, cdnd mama gi substitutul s6u,
lipsa acesteia) ?n reactii, ugurinta (sau
dificultatea) executdrii sarcinii invdfdtoarea, de{in un rol educativ important in planul identificdrii 9i at
cursul administrdrii (Sattler, I
rl ,notri[-r-t#re afective prezente in modeJelor.
990j.
Kirn crri (lggg)-subriniazd irnporranla Ea remarca faprul ci, in fapt, ia cei de 6-12 ani, bdiefii deseneazi
indiciror crinici rerevali i' mai frecvent un personaj de sex opus, gi aceasti tendint5 descregte la
calitatea desenului, in funcfie
de timpui O. f^."r,..
adolescenfd. La fete se observd contrariul. Ele deseneazd mai intAi
personaje de acelagi sex cu ele, gi aceastd tendinf6 descregte p6nb la
2. Compozifia farniliei desenate vdrsta adultd. Abraham crede cd, ir.r adolescenfd, se impun valorile
in raport cu farnilia rea16
rnasculine; spiritul de iniliativd, independenfa, competiqia, prioritatea
D esc rierea fomiIie i desen sre
ralionalitSlii asupra emofiei, corespunzand unei modificdri in idealul
Eului.
Porot (1965) a stabilit o rela{ie intre
devalorizarea unui per_sonaj qi valorizarea sau
anumili indici ar desenului: pozi;ia,
ordinea, dimensiunea fiecaiuia. pentru
deseneazd.fiecare
.i, o.a,,r.u in care subicctul Personaje odirugate sou ornise
personaj reflecti uutoo.*
primul personaj desenat este;;;".. acestora. o acordd Debienne ( I 968) a reluat argumenta{ia lui Cormrur 1 r 965) in ceea
]1 qe1er1t,
tmportant pentru
considerat ca cel rnai ce privegte personajele addugate. Acestea indicd, duptr ei, o proiec{ie a
subiect, in plan afectiv. in general,
este desenat in partea st6ncd. remarcd poro;, ;i unei pdrti mascate a subiectului. De fapt, subiectul se travesteqte, mai
mult sau mai pu1in, in toate personajele, dar intr-un mod mai special,

*T* J:r"rs 1)^

ur^
.t:,c13r1r
e r, r i r{ars anyi ( I e 6 5) c are
mai proiectiv, in aceste personaje adAugate. Din cauza acestei tendinte,

ill':l:i1 i"::::li:trei:.ll
ani, gi care relevd 9,
/ Tv^":t:
utr
o
:0
LUIJll,
:'uai. ii ;;.
oatellr, $l ;ffi;i" #.'i;
; 1T
desenul familiei ne permite, intr-o manierl privilegiatd, sd completdm o
tendinte: ",
desenarea pnma
or; oarl a tatdlui, desenarea evaluare, sd addugdm nuanfe care imbogdfesc inlelegerea dinamicd a

il#: ::: ::lei.

.:
(t e n d i n td . u." a ;,n i,,i,.
;;; ;; ffi fi r".:H::;
l'
subiectului.
cercerdrorul -i"
::::: ::j: l::l'i.i.p1soane.
lu i
a conc luzionar cd subiectu Dupd Porot (1965), analiza compoziliei familiaje oferd informalii
:f ff::i1 j*.: I oj.l.^*.,.esenu
o

in
d r r.", ;;;;l?;.': ;:?r:::; I

asupra relatiilor intre membrii sdi, cum ar fi cele interpretate de subiect.

ilt;::ji:r sau |runJ i,,".,,ir,ii".",ol;.,;::,,:I..:
"T :::._:.
dupi un arr regist.,, ;. ;;;,;ii;:;;,Jro.'::l,,liil, omisiunea unui membru indicd adesea un afect de respingere referitor
;:,.ffi:i.,
narcisic) la aceastd persoand. Dacd, de exemplu, un copil uitd s[ se deseneze, ne
putem gAndi la un sentiment de excluziune din fantilia sa. Un personaj
Morval (1913) afirnrd cd indicii addugat poate face trimitere la o reprezentare alteratd a subiectului
de valorizare pot fi cledugi
plec6nd de Ia sexul primului p.,rt*inr,.r-r
personaj. (1973), faptul ins ug i.
primul persona.j desenat este ci
de ,.*ipm desenatorulLri, acliu-gat la o La un copil care a fost adoptat, mai ales dac6 aceastd adoplie s-
diferenld urare de vArst5, sentnificd
o tulburare in planLrl identificirrii.
a fdcut dLrpd v6rsta de un an, reprezentarea farniliei poate duce la
Dupd Abraharn (1992), alegerea calitatea atagamentului copilului fald de familia sa de adopfie. in
sexului primului personaj
desenat se raporteazi la identificarea desenul lui Bernard, 7 ani, adoptat la vdrsta de 3 ani, remarcdm absenta
cu rolurile social_sexuale

66

'- :::+.r lr'd:t.

 reprezentarii famiriei, degi consemnur
a fost foarte bine inleles de cdtre
copil. Bernard compenseazd. aceast' detaliu, uitd ce a desenat mai inainte. Engelhart noteazd,c'
dificultate de_a desena o familie, acegti copii
care poate indica faptul cd familia au o viziune sincreticr qi cd percep mai degrabd ansamblur
nu a dobdndit suficientd ,.r"ii;;;; ro...io,
simbolicd pentru copil, prin desenareu decat detaliile. Dar, dacd forma este prea complexd nu pot
,nai *" imense, animate,
care
sesiza decdt
pare sd-l lind in bra{e cu Iiniile ce reprezintd drumul. detaliile.
concluziona cd Bemard,este pe cale
S. ;";i;
de_a se integra in aceastd familie Spre patru ani, copilul dezvoltd ,,realismul intelecfudl.,.
de a o internaliza, d.ar cf, are inc[ gi Copilul
nevoie s6 fie spruinit, ca un copil reproduce obiecte reale, cu elementele acestora, dar fdr6 sa
(desenul mic. lina cont Je
8)
punctul de vedere din care este infdfigat obiectur. Er adopta
mai
aoT3n. (tgt0), o tendingd incongtientd degrabtr o diversitate de puncte de vedere (cum ar fi, de
exemplu,
,r^^^^ ?:1,
aoesea cu o anumittr deghizare, datoritd
se va exprima
aplecarea arborilor aSezali de fiecare pafte a unui drum). Copilul
cenzurii. Subiectul pourl.r.u poate
atunci un personaj din toate piesele, un nou_n6rcut, un sd includ6, de asemenea, elemente invizibire pentru ochi, cum
copil mai mare, ar fi
sau o dublurd care reprezintd
un fel de geaman. interiorul unei case. Tot astfel, cdnd ceea ce vrea sd reprezinte este
foarte important, el utilizeazd,mai multe puncte de vedeie, disociazd
detaliile, deseneazd in transparen [d, utirizeazl inclinarea. Aceasta
dureazd pdnd injurul vdrstei de zece ani. Gardner (r9s2) subriniazd,
de
asemenea, cd, de regul6, copilul deseneazh plecdnd de ia ceea
3. Aspectul dezvolttrrii ce
cunoagte gi nu de la ceea ce vede.

intre opt gi zece ani, copilul trece in mod progresiv de la

P..*u
Royer ,,realismul intelectual" la ,,realismul vintal". indatd ce deviie critic igi
^ indici asupra (19g4),
conferl
maturitatea sau imaturitatea intelectuali
maturitdlii ,uu imatu.itafii afective. dd searna de defectele desenului sdu, intre altele de imposibilitatea
ai

diversificdrii punctelor de vedere, se va rimita ra un punct de vecrere

Traube (r939) concruzionase d,in
anahzacleseneror copiilor de 6 unic. El va trebui s6 uite ceea ce gtie despre obiect, pe'tru a_l observa
ani gi jumdtate pAnd la l4 ani, cd
nu existd o leg.turd intre dinamica gi a-l reda aga cum se prezintI vederii sale.
desenului qi vivacitateu dar cf,;. p;;.^ stabili o relalie cu
.lr.i"r,
agilitatea interectual'. Astfel, probere a. aei* permit rearizarea intre 13 gi 15 ani, adorescentul are mai murte resurse srafice
evaludri a nivelului intejectual al unei pentru imitarea realit6iii, dar igi pierde dorinta de a se expriria
copiilor lCuilfarme, r lS:). prin
desen, de fricd sd nu se dezvIluie prea mult. poate este gi
Engerhart (lgg0) din cauz6 ca,
.- area,zatun tablou al dezvortdrii desenului
copil, continuAnd autoril....uT Luquet ra pentru a reprezenta ce este er, a inceput sd utirizeze in mod preferenlial
OSAil. Eanoteazdcd intenlia vorbirea sau scrierea. Putem avansa gi ipoteza cd tarentul grafic
reprezentativd apare rntre doi gi al
tiei ani. copirul conferd atunci o adolescentului nu este la inEl{imea aspiraliilor sale, a dorinteloi
semnificatie m^zg'lituriror indescifrabil. sale de
p. .a.. re deseneaz., face o reprezeniare.
analogie intre mAzgdlitura sa gi
un obiect real. Aceast procedeu se
nume$te ,,realism f"i_"ij" Engelhart precizeazd in lucrarea lui Guillaume (19g3), putem gdsi, la pagina g9, o
reprezentativd nu precedd desenul, .a i*."i" reproducere a grilei lui Rouma gi colaboratorii, aratdnJ evolulia
ci ii succede.
desenului in funclie de vArsta copiilor. Dar cotarea Iui Goodenough
cdtre trei ani gijumdtate, copirul vrea gi
^incearcd s6 respecte o anumitf, asemAnare,
sd reproducd un model. El etalonul sdu diferential pe sexe (Segers gi Lidgeois, 1974) seaouJ.sc
Ju, ii lipr.gr.capacitatea mai precise cdnd este vorba de detemrinarea nivelului intelectual.
mofrice de a o face. Este fazape
care Luquet o
de ,,realism deficitar,'.,Mai mult,
d.r.,rn.* sub numele
.opitut are o atenlle limitatd gi
discontinud, care se reflectb in desenul
sdu: daca se preocupd de un

68
 4. Aspect global

Anrylasue
Sensttlfoii de hdrtie
Pentru desenul familiei, foaia este prezentatd.pe orizontal. Dacd
subiectul rote$te uqor foaia, putem formula ipoteza c6, ad,apteazd
stimulul pentru a-i fi mai ugor. Dacd rotirea foii este de 90 de grade sau
mai mult, ne putem imagina c6 aceastd reacfie are o semnificatie de
opozilie fald de consemn.

Calitate
Dupd indica{iile analizei lui Bender, o dispunere foarte rigid6
corespunde unei functiondri intelectuale controlate, unui Eu compulsiv
qi unui Supra-Eu strict. Poate fi subiacent un conflict anal. O dispunere
metodicd sugereazd o funclionare normald, supld, o inteligentd bund.
Dac6 dispunerea este neregulath, ne putem gAndi la un Eu care se
i:
jr
rb
supune greu, la opozilie gi impulsivitate. O dispunere haoticd poate
t--

li
Ii
i\tt
j
1
--/ /' L
indica o deficien{d rnajori a Eului, uneori o psihozd, sau o anxietate
care coplegegte individul. in anumite cazuri, acesta poate fi indicele
!1
I \
{\r" unei deficien{e intelectuale. Din punctul s6u de vedere, Engelhart
ii
t"*"'
t . -.--'
\"*_...--.- (1913) concluzioneazl din studiul s6u asupra 180 de bdie{i de 9 pAn6 la
12 ani, din care 90 prezentau tulburdri de comporlament, c6 desenele
L-/
i acestora din unnd compoftau lacune in coerenld gi organizare.
f__*_
q
.\_'** o
Situarea desenului in cadrttl foii
Mai mulfi autori s-au aplecat asupra problemei amplasdrii
desenului in foaie. Printre ei, Koch (1969) se inspird din notiunile lui
. ll-* Gri.inrvald (1964, a se vedea Koch, I969) despre suprafafa de proieclie,
pentru a stabili schema interpretativd a spaliului grafic, din care am
re{inut lementele ilustrate in fisura 2.

Zona pasivitd;ii
Mamtr Zona inlruntlrii Tatd
-l Spagiu I
recu t actlve cu v jafa Virto r
spectatorului vietii
Debut, Ilegres ie
Pulsiuni, rrstincte
Fixalib la un stadiu
Introvers ic Confl ict Extravers ie
prirn itiv
Nostalgia mocirle i
Stare dcptr9 ittr

Figura 2: Schema spaliului grafic dup?i Koch (1969)

t0
1l
 La rdndul sdu, Kim Chi (19g9) se intereseazd
de maniera ilr care inteme multiple, in legdturd cu interacfiunile
subiectul utilizeaz' spafiul in desen, respectiv, cu Iumea exterioard.
.un-' unu*. i*;.,;, Subiectul poate avea sentim.entul ,".i
s6u int'rneqte realitatea exterioar,
reprezentatd de foaie. Er reia ,rapa"iri mai putemice ,uu ,nui
ideea slabe a.acestui spa{iu trdit.. e_u uOurgi.a
lui Abraham ( r nrrl individul isi va plasa a"r.*r i" locul in care se afl6
personajul pe foaie db seamd de
strdns legat de locul lol-:ire
pe care gi_l conferd in reatrtate. i"gi"a situalfa subiectivd pe care el gi_o
separ. tipurile de utilizare a spaliului Kim Chi (19g9) acordd in lume, qi de condiliile in
care ur. tol ."ufirurea sa personald:
in aoua, utilizareacentrului, gi respectiv, spaliul pe care Eul crede
amplasarnente (zone verticaie ji
,on. o.ironrutr;. El este de acord
Royer (i 984) qi Buck (194g) referitor
alte
cu angoasele rul.,. .onhi.t.re interne qi
ca_l are
ao.i"t.r.
^*l::8ffi;:#!fi:
ru in1.qpr.,u.ra amplasame'relor in pozifionarea personajelor ar putea ,.n'nin.u
sus-jos gi dreapta_sta19a, A.ar o imagine de sine
adugl o pond..u.., la nivelul alteratii sau defi citard.
axei
cf, desenatlruL Jri. sr6ngaci sau
:jl:i1l1iT"rta..,Faptul
rn.uen{eazd utilizarea acestei dreptaci
faptului cd un desen nu poate
axe. Kim Chi (19t9) inrlrta
urlrp* . .. .. Pentru Abraham, ca gi pentru Machover, axa verlicard conferd
indic ii.-asupra polarit,lii optimism-pesimism.
fi declarat ca situat sus saujos dec6t Abraham subriniazS c2i
dacd este prasat compr.ir.urupru aceasti ax6 dtr seamd d_e corpui trdit,
indicd faptul cb acelagi lrc.u
*"'iii*rorur linie mediene. EI in planul sentimentului de
ert, ,"f"Uff lej-eritate g.i de inilfare,. in cazul optimistului,
iif" situa{ia stdnga_dreapta. apdsare injos. la depresiv.
,u, A. greutate gi de
La rAndul sdu, Storr (1963) a
reluat teoria
se vedea Stora, 1963) asupra-construcliei lui Jompolsky (1940, e Axa orizontald manifestd aspectul relaliei
concepfie,
spa{iului. in u."urtJ subiectului cu
orice obiect desenit se situeaztrln anturajul sdu.
spatiul foii dupd o linie
orizontal' 9i una verricald. Aceasta
,. i;; uiruno. ,";;. ;;;;,;;
Durup ( 1956, a se vedea, Stora,
1963)
punctului situat in centrul c^mpului
. o rmportanld deosebitd e Centnt/
"_lUrf
uiruul. S*lrta o orientare a atenfiei
cdtre ceea ce constituie centrul
percepliei noastre vizuale. Kim Chi (19g9) s_a inspirat din diverse concepliidespre
spa{iul
Kos qi Biermann(1977)reamintesc, grafic pentru a extrage anumite puncte de concordaniI. pentru
de asemenea, cdAbraham el,
( 196.3) a pu-s accent pe localizarea desenului ?n cenhul paginii
semnificalia l0calizarii erementelor este primordiald; in fapt, este
spa{iul grafic. Dispunerea acestora desenului in
este in Iegdturi cu pozilia in care locul proiec{iei Eului. El noteazala, aaer"u,
se situeazb subiecftrl gi cu
centrul desenului nu
coincide.cu mijlocul geometric al foii.
Aiegerea amplasamenr"ll
I are in relafie cu ceilalfi.
cea pe care crede cd El este decalat pu{in la stdngagi
in sus Kim Chi (1989) r;113reaza conceplia,
y",! ,.-"1i".ii", i.nr.u situafia ?n care se deja avansata de alfi autori,
plaseazd subiecful. De altfel,.Ko, c6, de reguid, copilul
Bi;;;;;\rrrrys-au
$i
anumite criterii referitoare la juxiapunerea inreresar de
utilizeazd., p.l.aar.. mrllocul paginii,
9i cd
aceastd tedinld rdmAne generalh in
eLmentelor in spafiu in mdsura in care tofi copiii de l2 ani
funcfie de v6rsrd, de niveiul i;telec;u;i, iqi situeazI desenele in acest amplasament.
d;Juou.,ru,.u grafic. de Mu.hou". (1949) gi
diagnostic. Ei au rel 9i Abraham (1992) din experienla lor
clinictr, au aratat cd mijlocul
i ilq ;*f
j uxtapun ere a d,p;; i,; psihologic este cel care_ are importanfd, qi
jl
il repartizarea pe toatd foaia, d1j : :,1',il,X1"
dispun..ro in Jragonala, dispunerea
X'ii#[li; mr.1l_oc.se deplaseazd pe banda vlrticald in'n
nu cel geometric. Acest
de vArstd, conform
ii
pe doud r6nduri, lui Joltes qi Beck (1953). Sd notanl ".fl.
::'"T,tli:.- "r.lro.ntata, ^dispuneiea,riungurJ.,
olspunerea verticald, preferinfa laterald, prefe-rinfa
]t1:1tjilo,,
( 1963) observ. cd utilizarea
de atrfel, cd Abraham
inflexibird a centrarii gi a simeh-iei relevd
ii
ll in in6lgirne, $i, i;i;;, o
nu am personalitate rigida gi nesigurd.
I
1.-i-ilrtll.:.?eti aceste.crit.riiin'g.itu noastrd, ni Buck (194g) noteazd,de asemenea, cd
rmportant ltllizat se pare
sii le men{iondm
fr:a centrate pot fi asimilui. un.i f ersonalitali nesigure si
ll
tl cu scopul de_a ie virif.ica pertinenia,
pulin in analiza calitativh. cel -9:::1.1.
liglde, nrai ales in relatiile interpersonale.
I
i

Abraham scrie ci organizareaspa{iari

a desenului se referd Ia
tun intreg construcI interior. o srructurare
.orl,n,.gr.uzi senzaliire
/2
73
 .
^Sas

rcia interpretarea lui

0.,".r,I'il,u91:.:?Y'' Buck (re48) in ceea
ce
n
#ilfi #fr *#ilh{f ::T:l{#,li* j jHT; Stdnga
de
panea de sus. in:lll':'' asemcnea, ar
^^^^^^^^^^^^^^^{n;ft
PentruAbraham (1963), stAnga are o conotafie mai personald.
c o res p u n ci e 0.,.., ji i j ;ilfl;*,.1,fl1{ j
j
Tjii ::' 'Jj' ;: l* Ea reflectd trecutul, Sinele gisensibilitatea. Kim Chi(19g9) isimileazl
poate reprezenta sa mai intelectuald. Ea stdnga afectivitatii gi trecutului. Stanga evoc6 via{a interioard,
ceea .. ;":;j:'j'lit:u
:l:",,, ;;;;;;';T;: ";;"
prezent, evadarea
j:
;;::,17:#l J: ::'"1,1
., *, r, l'' r' *,
",r
intimitatea, amintirile gi visele, dar gi fuga fa{d de mediul inconjurdtor,
de ac{iune, de celdlalt qide viitor (Muchielli, 1960). Dupd Stora (1975)

:":j: i *'"lo" u
tmagtnatiei, idealizlrii
cd
l'i,' o*. nr:l*t
si al ,,;",,r,,,-.1]r
q P4SrIrll
J ca locul dezvoltdri'[ #fr : il'Ti;, i;
utilizarea vdditd a stAngii relevd
ambivalent fafd de mamd.
o dependenld gi un atagament

,tirilu..uf a.i;;ffi iil.l;l* j,:'"','.HlfJJi.Ii"":[L:;iilfi ]

o Alte ipoteze
Or
J O.l
Penh'u Alschuler gi Hathvick (1943), faptul de-a umple intreaga
foaie poate fi asimilat imaturitalii, in timp ce utilizarea unei pIr{i
-
:::l'"T:.:,;1,^!f ,?1.iil: 1f
ca ei Royer
* :TL j: ) i
8
up n e c d n

ltis+;,., ,,ir.rlr,'o.'ulll1 :"o., o tendinfd

p re s u u
neobignuite exprimd un dezechilibru. Royer (1984) noteazd cd incepand
de la7 ani, este o anomalie dac6 centrul desenului este plasat in zonele
l.l,:::j:t exterioare. Din punctul nostru de vedere formuldm ipoteza cd dacd
;:"ff H'iHlll;'iil',T,il::i1'rrt1il#,":J"il'iTi;il;f
y realizdrii, precun, :',lff [' centrul foii este l6sat gol, trebuie s6 ne gAndim la o problematicl
activitdfii ," r.".'..'.lYt gr proximittrlii,
rimitdrii serioasd la nivelul Eului.

;t:nl ;: Hy,,; mfipartea; de::l,:*millt,

,:,: in fine, dupd Reynolds (1978), aliniamentul desenului pebaza
l:ru n* *: foii conferd subiectului o formd de securitate, fa{d de tensiunea gi
instinctetor jos ar fi mai degrabr
b ;;^i;,";:::::et0)' rocul instabilitatea pe care o trdiegte in sdnul familiei. Alungirea
:; # f'l"i#:T :T : ^"*L{" a' "'" Jn. I : ;; ; ; u

urn ::jl r :ffi

fll1'jpunctul
I
lor de veder
personajelor spre partea superioard a foii indicd anxietatea, angoasa
difuzd, dispunerea personajelor in p6rlile din lateral ale foii poate
p'rrii de jos a roii de ,,;,i1;:iiifl;'*,lil?li'Till'il:;ffil:'; indica o rezistenld putemicd din partea copilului; de acord, infre allii,
cu Buck (1948), Reynolds crede ci aceasti trdsdturd evoci, de
asemenea, dependen{a gi cdutarea structurii, fafd de insecuritate gi fatd
DreaDta de o slabh incredcre in sine.

liJliffi.{,'ifl
intelectului. ' l, .sr\\'tttEctz.l
tutu.tri"tiil' 1'i:i' f ::, ji.li i
partea dreaptd cu
9i..prd dominarea
d om in area iniit(imea
xreapta evocd expanrrr,lilol"Iil:']i (teBe)
eul) .a ,a
lt,t:olt gi expanrrr"..i.,r"Jffii:t srrsere azd
sugerea cd partea
purt")
Dimensiuni
celdlalt catre viiior. r" spre ac!iune, spre
r- ^-^^, ,tl'
il,ff ;1[:J""
ll,'.] intime.
96ndurile
Ea se ret;-rx cii *
"'.r.." ff"ffi li[o,: ii, ili ff T: Irentru ce i mai mulli autori, indlfimea fiecdrui personaj este
legatl de importanla investirii de c6tre subiect. Ea indic6, de
asemenea, pentru unii, trdsdturi de personalitate particulare.
 fapt, Koppitz A964) vede in crerterea progresivd
. _In
desenului, in testul Bender Gestart, indicii
a indl{imii
unui prag scdzut de torerantd precum sex, vdrstzl, gi indl!inrea personajelor. Lungiruea
f1
frustrare, 9i impulsivitate. Desenete
lipsa de control gi cu transpunerea in
.u.i,uniuririiil"";;;*:; desenului poate fi interpretati ref'eritol la imaginea corporald gi de
act, ?n timp ce desenele mici fac sine, la icieaiul Eului, la narcisism gi la ansoasi. .,Ansanrblul
trimitere Ia anxietate, timiditate gi la replierea
in sine inrrgi prin conceptelor se invirle in.lurul axei e.xpansiune-retrasere, reac{iile
constricfie' c6nd desenele ocup6 maipuiin
de jurndtate ar,,"p.":r"i" rrrnarle caLe coloreazh toate experiente lc de viaia" (p. 157). irraltirnea
foii de hdrtie, acest factor este legat de Oepresie,
de retragere. in ceea desenului poate fl pLrs[ ilr leghturd cu ceea ce Abraham numegte
ce privegte desenul familiei, cregterea progresiv6
personajeror
a indl{imii ..evaluarea de sine" 9i .^expansivitate". Ea df, ca exenrph-r dcsenele ntult
in mod nejustificat (prin vdrstd sau in.r{imea
realS)'face nrlrite ale paranoiacilor', gi cele foarte utici ale schizofienilor regresagi.
trimitere la o lipsl de control.
Asttbl de desene rnari pot fi semnLrl Lrnei infiagii a Eului relevdnd ilLrzia,
. Porot (1965) stabilegte o relalie intre varorizarea iu timp cr: desencle rnici reflecti afe cte de iuadecvare gi tendinla spre
sau
devalorizarea unui personaj gi anumite intfol,ersie. O cet'cetare a iui l-.udrvis ( 1969) ilListleazf, aceasti alii"rnatie :
calitdti are desenurui, intr. uri.r.
indllimea fiecdrui personaj. El crede cd adolescenlii care au fost evalua{i uegariv privind calititjle ioi. f'izice au
inrrlimea ri or..a,
totodatd, informafii asupra semnificaliei "utou."u desenat prin unnale persona,je mai tnici dccif gnrpul corespunzdtor cle
acestul pcrsonaj pentru
subiect. colegi care au prinrit evalrril'i pozitivc. Din punctrrl sdu dc veclcrc.
Koppitz (196{i) a indicat cd, in gencral, copiii tirnizi gi anxiogi clcseneazd
Osterrieth gi Cambier (1969) au arf,tat prin
analiza desenelor a figuri nrai rnici declit copiii nonnali.
1363 de copii cu vArste intre 4
Si 17 ani, cd inallimea p..ronu;",o. tina.
sdcre.ascd in funciie de vdrstd. La
rAndul sdu, Anzieu (lgl3)afirmd cd Abrahanr {1q9U lace un avcrlisurent pcntru cci cc vor sd
valorizarea sexului unui personaj este Lrtilizcze pentru analiza desenului nunrai un element. clllt.t ar fi ?niltinrea
adesea pusd in eviclenlX prin
intrlfimea maimare a aceshria. Acesia
reia concruziie rui Grimard persona.jului. La afirnrd itr aceastf, privintir cf, un sitrsur aspect al
in acord ctr Morval (1973), care noteazdc. iisiii, clcscnului. pfecunl inll{imea, nu estc legat in ntod specific de r.rn aspcct
indicii A" uolo.i.o.. foif;
dedugi plecdnd de la indllimea primului anuire al persclnaiit[qii. Putenr gisi sensLrr"i dil'elite la {erc ai Ia b6ie!i.
personaJ.
SLrbiecfii pot utiliza dimensiuni diltrite^ elctnente di{trirc. ale dcscnului
Kos gi Biermann(1977) au remarcat, ca gi
alli autori, cd adesea, pcnlrlr a-;i proiecta dorinlclc ;i
conflictele. Izolarca unr-ri singr-rr
copilul se identific6 cu personajul cel mai
inart. Dacd tat6l este desenat elernent, scric ca. ugureazf, foat'te tnult cercctarc;1, dar risc:il sit
foarte mare, in27o/o din cazuri este vorba
de identificarea cu agresomr. denaluleze analiza clinica. iri accastii situa{ic. cloar ,.analiza globalii
Desenul unui tatd de talie redusd poate
semnifica dorinfa ;pilrili poale irsigura cliagnosticriI irrtrrgii pcrsonalitirii'' (p. 156).
de-a inlocui un tatr absent. in..
p.iu.gt. personajur matern, dac6 este
desenat mare, in 42% dn cazuri este 13ur:ns (1990; relev:i prinh'e indicii clinici dt: obse rvat in descnLri
uo.Uu O. identificarea .u u..*u.
familiei in cadnri lrnui cerc, in5llinrea relativa a fieci"rrui personaj ca
Dimensiunile
mari evocd pentru Royer (19g4) increderea
in sine, evocand m;isura psiholoeica gi niveiLrl de investiiie al fieciruia. lll reia.
siguran{a, dar qi absen{a sau deficienga
l-nnluitiei gi a, controlului de intre alteie. enunturile autorilcir precedenti ;i care au subliniat cii un
sine, invaziunea, adesea. compensatorie,
celdlalt' Personajele mici, adesea sit;aie
;i o lipsA de respect pentru dcsetr neobi;nLrit de lltare este un semn c1e tendinge atrcsive (Ilirck.
iir regiunire exterioare, i9ti4: Macht-rver. 1949)" de expansiune, cie laniasme de grandoare. de
sugereazd timiditate qi tearnd.
tfi,{ituri de hiperactivitate qi poate ntaniacale. in timp ce desenele
Abraham semnaleazd o cercetare realjzatd tbalte rnicisugereazir sentitnente cie inferioritate. de inadecvare qi de
in. 1959 cle Starr qi
Marcuse, care au demonstrat fidelitatea ineiicienla (i\4achover. i949), o pcrsonalitate cLrprinsir cle riuriditate gi
variabilei ,,indltime,, pe o
populalie de 193 de studen{i. La fel de tenciinie la constringele, de seirtirnenter de insecuritate (lJLrck, 1948;
este cazul gi pentru Gunde.ron
Lehner (1953). S-a demonstrat astfer 9i
c6 existd o reratie i'tre variabile Alschrrir'r ;i liattivick. l().i-j.;. in llnc. ace art.r poate denorit tenclinte
depresivc;i leglesive (Machovcr, 194!)). Re;.'nolds (1978) srabile5te o

76

71
 regilLu'd int'e- iniltirnea unui perso'ai
qi sentl'entur de putere
qi de donri'are. o initfirne mici face tri'ritere Pentru La{iar.rcc (1979), inspir6ndu-se din lucrf,rilc lui Schachtcr
la ,u se'ti'reut cle
itraclecvare. gi Cotte (l953). linia exprirni in nrod deoscbil ernotia, intelectul gi
?n;iltinrca prca ntaturitatea psihotizicd. Autorii care au stucliat linia s-au intrcbat asupra
. n)afe a persona.jelor poate duce la
o clepigire a valorii diagnoslice a acestili criteriu. I-a{iance lnrparle acest aspect in
nrargirilor paginii. Dcp[girea cacrruriri
scrirrifici. clupl Arschurer gi trei elerne nte: ibrta qi caracteristicile trtrsitLu'ii, apoi tipul de linic,.
Ilattrvick (1943), lendinta spre pier<Jcrca
forrtrol,lui 5i poatc releva
irl;rtrrrillrl,.. ;i ollozit ion isrrr.

Tr as a_f c o nl i r tut t,S i d is t' onl i t tt.rt t

P rts7.t orlii Alschirl0r;i I-Iattwicl' (1S.13), reluali de llurrts ( 1990). au sugerat

Kirn Chi {l9g9) reicv6 cir trls[tLrri]e continuc pot indica ul1 cotnportament controlat. adesca
dt_ruii genLrri cic proporgii: inlrc
paginir' si intre descn ca i'treg qi clcsen pi pini la inhihitic. in tirnp cc liniilc scuflc evoci mai ciegrabf, tendintc
cretaiiLr lcrctarri). r-.r rur.nizcaz;i
Lrrnrirtr:rarc: pcnt.r dc,sen- ci il
rrSsurir,. irnpulsive. l.a {'cl ca ;;r I}uclt (1948)' ei au notat cii liniile loartc scurtc-
consicrerf, nric dacir ocupii nraxinrLrnr
lloua pafr. ciir pagini. fircvarucazii a rotLrnjite 5i schilatc pot semnific,a anxielate, inccilitudinc 1;i clcpresic.
crcscnuica Iiinci'rarrc cracii;;;,; liniilc cotrlinuc ai
nrai tttult d.' c.lrrrri-i tre inr.i clirr suprafuta. l,aliarrce (1S79) vorbc;le clc discontinLre ,si
i1 pr-rr irita l.ri\flt.ltrlLri rlcscp- rearrinteyte ci in stucliilc ILri ilucli (1948)^ Corman ( 1965) ;i iloltzbcrg ;i
clctaliLr. cl indici {iptul cii clispxrporgia
r,rr...u carc vil rcleva u' Wcxler" ( 1950), simbolismul linici discontirluc estc asintilal cu angoasa.
clunrcnt nrai ntult sau ntai pLrLin pat.il,rgic.
nteticuiozitatea. ambi{ia. sau cu pLrlsiLrnile agresivc. Pcnlt'tr Re1'nolds
(1978). o linic disconiinLri indicd insccuritatea ;i teitnta. Instabiii ,si
Porlind de la aceasti indicalic. pulent vagf,. ca lloate surrera 5i o disfunclic ccrebrald.
torntula itrtolcza cI
elcnrentLrl carc va 1i
pr.;roriio'ar .cse'ar rbartc rnic saLr roarle Kinr C'hi (1989) clistinge;i el liniile cotrtitrttr- qi sigult - crire
rnarc irr
fapoft cr ansarubr'r pcrsona-jului va constituie un scllul al bunei lirnclioniri - de liniile discontinirc. r:Lr;lte.
intiica o zorri cu'*ict'ari. sau, rrc
ascmeltea. devaiorizari sau supr"avalor.izat5 care tlebuie analizate nrai nrinulios. Kopizz (196:l) sprrne. dirl pr.rnciLrl
in plarr sirnbolic.
sdLr cle veders" ci o linie tremurXtoare este asoc;aid lipsei de stabilitate.

f ro,uoj Irsntr'u Aubin (1970), arnplitttdinca trasa.iului se rcierd la ttn

c.tractcr dr- tip priirrar-, la expansiutre, la extraversic. Trisiiturile rnai
l:lv,lua'ca tr.;isitr-:r^ii t'cbLlie si ia in c,nsicicrare scrirte ;i haSuratt suttl rcalizate niai aies de pcr:ortttc irttLorcrtitt,
pc de o p.rrc:
prczcnfa c,aract*.isiticilor stucliate seclrnclare ql care sc contlo]eazit excesirr.
rrrai sus. 5i pc ic alrd par.tc
rnstcnsitarca acest.ra. I)cntru
Ro,l'er'(rgg4), rniina c''lucazi dupir o 'l .li tt;"''
t'aiectoric, intr'-o t'tr.,ujttI a1t[t.trtl
carc cstc Iegati <ie *orricitatc^
'r'ga'iz.lrc
spr'uilrl. dc t.iilitai,,l 1i" i'
lri.t,:t..i.r. l:a r.e Ir\i li.rrc!ir,l:r,e,r r,,ui,,1,,!i,-lj Aubin 11970) allrniir ci petsoane le ettergicc-. a':rcsive;i sigLrrc
sau'aroro*icii' sc lroatc, cic cxcr.1rlu" racc pc ele air un trasa.j nrai apitsal. Subiec{ii carc au un intelect slab au
'ornrala o regiituri intr.c
-sriingiiciu
'ri cjificLrrtatea srrpanirii ri'iiri:rrr dr.cprc ;i c*rbc- sau a tendin{a de -a execula liuii nra.i greoaie, t}ri raiinatrct-tt. Pr'rsoanele care
sinrctriei' Auto.ur ac.raugi ci existii
si . reratie intrc ripLrl dc Ii'ie surrL inlriba'ic. iirirj,"ir 1i ricsigiire au tin lr'asaj lcjer, ctr cleionul a[-.ia
liurclitina'ca arccrivii. De alt{ir, o liri;e 1i
ae"trogirir crd sca'rii apdsat pe fbaie. Kopizz 1i964) identiflcd liniile flnc la ccpii, cLr
buni adaptar.c la reguliic gi conventiilc 1:cntr.ir ir
socialc. $ii,sau o bunil timiditatea ;i cLr letragele a.
clcxle.itate a nr'tr.icititii {inc. t.in ,rorr,,
,;,.,l.rrosil. pr)aic inclica o i{ovcr (198:tr) idcntific[ ]inia groasi 1i suslinutit, cu ccc?t cc cslc
dilicrrltatc psirronr.t.icir. sii'sau o tc'irinri
spr.e.pozrtic. t.',tilizarca instinclLral^ scnzu;rl, clacli c-clc lugacc, ci1 ult scst der nlazgdlituri. poatc
cclor douii scnsrrri altern;.iliv pLratc
1-rcnnj1tr ilfosuplncrera dillculLitilor indica agrcsivitaicri;i insatis{ac{ia. Lla inciici dc altiol cd atunci cAnd
clc organizarc. irr plan cogniliv. sa,,'psil,omotr.r,,
7S
v)
 cstc rc-ier',, rinia evo.c, ciericate{e.
sesibiritare; ir anLrnritc cazurr gi liniile intirite, sau.elem.entele umbrite, de exemplu, pot evoca un
*
:ffi ji;;#; 1; :jf ;- ;;;;;" oi_ o_
u- s guran {}i. i n ;Jc;;; i c,.,i,,,,ri
i
conflict in jurul sernnifica{iei afective a pdrtii puse
astfel in evidenlil.
li ; ; ;;;;:-.:'::.X3:fi
( 1 e s e),,,."
puternicir' evoci o tensiLrnc 5:.H::' ffi ;l*
interioard. in trmp cc tr.f,irea "[.?
clcpresivi
*l : I
pentru Royer (1994), liniile
intdrite, umbrite evocd o tensiune
interioarfl. Ea indicd faptul c[ dungile, umbrele gi
caroiajul sunt legate
Iipsa dc.siguranH pol fi exprinate, de anxietate, in timp ce cr-rlorile indulcite, stinse (mai
p;;r;, .'; linie slab apdsati. penrr.u'i ales J6nd
Rcyrolcls (l97S)^ o linie ujoard subiectul revine asupra desenului sdu) reflectd clepresia,
,.,r,,nii;.i'i,rrccurita,:a,
in timp ce o Ea noteaza,
linie, puternjci gi cu reveniri de asemenea, ci perplexitatea, nentultumirea fala de
inciici an.x;ctai. irnpulsivitare.
i;i .i". i"G;
sentimentul de neputinfd, se remarcd prin corecturi, p.in g.stu.il.
t,a il ca ;i Buck_( l94g) Ei. i\4achover. (1949).
t3urns ( 1990) inciic[ gterge' Eanoteaz-d c6 sentimentur de curpabilitate poate
de a
faptur cii rinia ap'satS in rno<J fi relevat prin
n"ouig,*,)t drnotd o pers.naritare addugiri gi umbriri. Reynolds (197g) sugereazd c6 gtersdturile.u
purer,rcii. arnbi{i.asi. af'irrrmrivi, gu-u
exrrem d.;";;';;,;;-".::'"]::il]ll:."1 indicd ambivalen{a, conflictul, sau compulsivitatea, n.rigu,:un1..
inpursivd; in anLrnrite cazuri
exrrern.. Acesta poate fi gi un semn de rezisten{d sau c deficienld"vizual_
cJeosebit"r".r,,i-Jilii'lti;Jr1ii,lifi,l)r1;i
de organicitute' 0 pr:e'siune
.r" lLu, a trasajrrrui poate {i motrice. Umbririle sau liniile hagurate pot indica preocupdri, anxietate,
asimilatii cu un indivicl inadaptar,
,, f.r"r"l;"te czifantii. incjecisd. sau inhibilie sau o fixalie fala de personajul respectiv.
rirnidS gi f icoasir. sau.cu-tendi'te depicsive.
F3unrs (lgg0) ii citeazir'c
t' IJattrvick ( I e43) t-t. u..rr tip cie rinie cu rip.sa
#:::,'tf "r"ii"t, Liniile curbc.sau drepre, riniirefrdnte, tmghiurare satt bucrctte
Lafrance aratd, cd, Freud afirmase c6 existd o legdturd sinrbolicd
'l
rosaj sigur, rlirect .rott t.eluttf intre fo'na obiectelor gi organele sexuale masculine fenlinine.
si l_essler
gi Erikson (1968) au semnarat studiire care au anarizatgi
au confirmat
Rover (i9g4) srrbliniazi cI un trasaj sigLir qi fbrm clenofi concep{iile freudiene. Alschuler gi Hattwick (i943) au fXcut gi ei
incredere in sinc' spirit cre.ecizie. p",.tr ,i..-r" yi o ripsi legitura intre apartenenta la un sex gi tipul de linie.
deschiderii gi al i'tuilici,.co,trar in prarur
fr ct;i| is:r. i'tLri1ie, i'derenn
fata ,r. ..^ili"i"i reruate. care deuorl Lucrf,rile lui Ludholm ( l 92 l; a se vedea Gilbert gi Kirkland, l
f.f l
|cluate
ina fe. ;;,, Ropiz.z( 1 96.1). I inii le aLr
977)
stabilit o legdturd intre furie, agresivitate gi utirizarea riniilor drepte
5i iirtarite itrcJici inrnrrl.ivir"ro., .,..- -',.'
p gnrrl .0 u,,,,'o'Ji:J ; :'#
exe cu {o,

ilurns (1990, ,gl]lirrr_.2i, un

:::#ff
:';?i: i
"?
rrasa-j {.ernr, sigur, clucrnrinar,
ff lm: in formd de pdtrate (atribuite subiectilormasculi), pe de o parte, qi intre
liniiie curbe 9i senindtate gi grafie (reprezent6ncl rnai tipic feminitatea).
pe de altd parte. Alschurer gi Hattr.vick (1943), au notat cd
cle'otir o ircrsonal'itatc ambilioasd, subieclii care
dovccrrncr .securilate. in rirnp erau in primul rAnd realigti, afirntativi, nrai degrabd agresivi gi
t.r-sc:il3n1;1. in vaJuri" esle ce linia opozanti,
un surin c.ic insecLrrital.e. aveau trasaje cu precddere rectilinii. Subiec{ii delica{i, sensibiri,
dependenli, nesigu.i gi care caut6 confinrarea di'partea celorlarti,
sau
care au tendin!e feminine, au mai multe Iinii curbe. Subiectii
,Slrittt-i, tunbre, c.cu.r.tiaje, tdietut.i, mai
e.;lornlt{u.i ,ti griuri echilibrati utilizeazd, doud tipuri de linii. Unghiurile fac trimitere la
(hoSt.u.i)
Aubin.970) agresivitate, liniile iiante la instabilitate.
asirnircazir Lrnrbrere
r'Azgilirui'ire sau innegri.ire 5i striurile cir anxictatea,
cu 1.:rotrlenratica anara. Irenrru Royer (l 984) subliniazI cd trasajele rectilinii denotd ponderare.
p.n una sau rnai rnLrrte iinri por cr, tiieturirc
srgcra . insatisric{ie rctbrifoar.e Ia sirre
rigiditate, in tirnp ce curbiliniaritatea estc prirrriiir..i. Ea scric ce
insu5i. I"il aiiaLrgi cr crr:r.irc p.r f , I-sinriia,;;;;;" liniile disjuncte, piine de Lrnghiuri subliniazi "li
dinamismul, agresivitatea,
cu acrere rarare.
Ander.son nervozitatea gi masculinitatea; liniile curbe, pe care autoarea le calificd
;i Anderson (196-5) sLrbliniazi gi
ei ca ariuntite drept pri.'iti'e, evocd leminitatea. s'punerea, bu'6voinfa, inlelegerea,
caracterisriciare cies*ruiuisrrir
rr'\eiaroa;;.,;;;;, dillcurtiri. TdietLuirc
80
81
 dar gi rendint.'" qi nongalanfa. Dacd
T::]:l"e
tendinld puternicd de liniite curbe au o
rotire in.jurul unri u^. , Porliuni ldsate albe
4 ani, ele ,ug...ura aupa ur..u ce este normal p6nd Ia
,.,rtr"i.."t.itt Royer (1984) subliniazd cd zonele goale sugereazd interdicfiile
Burns (l .:,i]:^..: Buck (1e48) dupi care
nn1)o gi{inerea la distan{d. Kim chi(1989) adaugd cd zonele albe ale
naeinii
curbiliniu sugereaza o personalitate
l1i trasajul sunt la fel de semnificative ca gi cele desenate; dupa parer-ea nturtra,
sdne
i
con form i sm u i",;n.o
ce preferi n ra 0."u"'ll.lr?. ::::
ii
putdnd dovedi afecte clivate.
personalitate mai degrabd rigidd gi ugr.rlua. "li;.*.;
Bogiilie sau sdrdcie in reelizareo des,enului
Accentttarea liniei centrale
t,erticale satr orizontale Royer (1984) scrie c6 nivelul de finisare a desenului este
Royer (1e84):111:? influentat de inten{ionalitatea copilului, de ?nclinatia sa, care poate fi
de reguli, copilulincepe
controrul asupra tendinfei "oil,cd, sr aiba temporard, de-a rdspunde atenfiei adultului care ii adreseazr solicitarea.
verticare inain"tea cerui asupra
orizontale. Orientarea descendent6 tendintei
r,g..."r, clepresia, obos.ala, Aceasta conduce la ,,gregirea" sau ,,rafi'area" lucrului, gi proclusul
fi'al va fi afectat de aceasta intr-un mod sau altul. porot (1965) inclicd
liliiijilj,.il;:fl::,ascencrenrd eioci bucLur, .r. ._iJ...qi faptul cd un subiect poate valoriza sau devaloriza u'personaj prin
modul in care il deseneazd. o linie imperfectd, plasatd in lateral poate
Daci subiectul p.une irr evidenti
Utria centr-ali verticald, aceasta indica devalorizalea.
poare denota un efort de
echilibrare a unei afectivitali ;"d;;;;;
alti parte, punerea in evicrentd o in ceea ce privegte bogdtia qi sdricia desenului, Kos
orironinlJ subriniazd varorizarea qi
contactelor relationale. Alschuler Biermann (1977) tfimit cititorul la schema propusd de Buhler, in teshrl
qi If artwick
(1990) au observat' de asemenea, 1f 943), reluafi de Burns
cd riniire verticare doniinante satului (Muchielli, 1960). Ea distingc: lumi goale, care arat6 dificultatea
spccifice subieoilor-u.li:i $i *r;il;li,t,' era, afectivd care coplegegte persoana; lumi confuze gi haotice, care indicd
nranifestdnd o anumitd viriritaie. un.o.i hiperacrivi, si
ou.a aon'ina liniire orizontare. o pcrtu'bare a legdturii cu realitatea; in fine, lumi rigide, in care o
semnul unei sldbiciuni, al este disp,nere foarte schematic6 s*bliniaz6 trdsdturile obsesionale gi
unei temcri, .l ;;
qi de conflinr. i;;;;;. Aceasra p"r,. ";;i
r, n.t;i'lni:i[:ffi1:::: r igidc.
femininc orientate de o manierd
coerenti, riniii. euo.a subiecli Autorii, ca gi alti cercetf,tori, noteaz6, c6 spafiul este
in tinrp ce dacd acestea n, au crecigi, in
rmpulsivitdgii.
o orientare constituie indicii 'tilizat
nrod dilerit dupd viirsta subiectului. Ei citeazd lucrdrile lui Koch (1969),
care a rel.narcat ch, plind la 12 ani, copiii deseneazi in cele mai multe
cazu'i pe marginea foii. Ei pun problerna lumilor goale gi precizeazd cd
acei copii rnai mici de 6 ani sLr't, in general, saraci din acest punct de
Pete Siinnegriri, asftcct t,ttrc/ctr,
ciot.nci.\ott erces rle precizie vedere,
in detal li, pc.tintil i.s nt

faptul cd acei copii af'ecrati

p,"bl..L:i.t"t",,tj,?T].,re'arcd de I)ispu nereo
;;
rb a r te o rd o n. ;;,
( 1943), rnLrliimea cle
;;,'.' iill, i:::',{ ; iff lii:;,il::.;J?l;:,ili; Aliniantentul global al clesenului
puncie e vocd rrreticulozitatca.
Analiza probei Bender Gestalt a inspirat acest plrnct de studiu.
Se i'dicd faptul ci rotirea
gerrerald a desenului dd indicatii asupra
perturbirilor cu care arc de-a lace subiectul. o rotire clcxtrogird, in
lir'ctie de amploarea sa, sugereazi tendinle depresive ugoare, medii
82

--,-'diK.ffi
 sau majore' o rotire sinistrogird, in
func{ie de amproare, indicd tendinte
de opozilionism - de intensitaie .o..rpunra,oare sau, cu al{i termeni, repetarea sistematica
a mai multor elemente; in al
ampritudinii .oti.iirl doilea r6nd, stereotipia minorS, diferen{iat6,
dacd subiecrul manifesrd
^o
cd este ."";l;;; a. u..url.-a,O",,^;;;;, care este reproducerea
suspecta o organicitate. La ufor diferentiatE in pranul formei, direcliei sau ar
copii, o rotrre ugoard spre dreapta distan!.i 1s.rrn-,iat-
sugereazd ci afectele gi pulsiunile waehner, 1942). copiii normali utirizeazaa doua formd
sunt diminuate. Spre st6nga, a. .t...otipi., iu,
face trimitere la afecte crescute rotirea psihoticii au o preferinldpentru forma majo16 (Borelli_Vinc.nr,
9i tu oporifionirrn. iS6Sj.
Pentru Aubin (1970), dacit stereotipia este majord,
trdsAturd de schizollenie.
ea poate fi |
Distanla
Distanla exprimd dorin{a sutriectului
sau respingerile acestuia Fttctori regresivi
(Aubin, 1970). Acesta are.tendin{u
ra pu,,a in apropiere ceea ce ii
conferi sigurantd 9i sr clepdrt eze ce^ea ce-l angoaseazd. Aubin Regresia-s implificare
vorbegte de spalii care evocd
fuga fald de ceea ce sperie. perspectiva Trei concepte au fost evidenfiate de cdtre Aubin (1970):
pc cai'e o are in raport cu desenur lipsa
sdu ne perrnire si euaruam aaci de finisaj, regresia gi primitivismul, sdu recurgerea
subiectul sinlte cd stdpdnegte sau la magie. Lipsade
domind situalia, sau dach este strivit finisaj se referd la producliile care dau o impiesie de dizirmonie;
de aceasta. pentru Corman (1970),;i;;;",.. ele
esre o expresie cle displac, cum scrie Aubin. Reg6sim in trasaj grosolinie, ne?ndemAnare
ostilitate sau de apf,rare. O distanfi
rnl.loruij poute dovedi preocupdri evidentd gi adesea o banalitate totala. Regiesia este mai
degrabd o
oedipiene, cofuzia intre generafi
i. modalitate defensivd prirnitivd. Este vorba de o retrogradare
ra practica
sau cornportamentul dintr-o perioadd anterioard. in sfarqit,
primitivismul, sau recursul la magie semnaleazd
utilizarea pe ca.e o'da
C / as ar e a pers onctj e/ or copilul fantasmei gi magiei pentru a rezolva o problemd, pentru
a
Studiul tipului.de clasare a personajelor in{elege o realitate care il preocup6.
permite relevarea
organizdrii pe care subiectur o
confer. famiriei, grupdrire sau cranurire Dupd Abraham (1971), se intAmpld ca acei copii cu pdrinli
din s6nul acesteia, separdrile lnt..g.nr.ulionale anxioqi fa{d de performanfele lor motrice, sa execute desene
conflictele, alian{ere' aranjamentere sau de alt fel, cu
o.iipi.n.. eorot (r g65) sLrbriniaz6 personaje care au membre primitive, slab realizate.
cd pozitia personajului care
reprezinta subiectul poate trdda
anumite Bender (195i) crede cd Ia schizofreni existd o tendinfd spre
de.exemplu, un copil temdtor
::llli.:1.,
desena intre cei doi pdrinfi. Absenta totard
fard de fratele tui se poate
distorsiunea formei gi spre dezorganizarea structurii. Ea
a constatat. de
a o.ornii in desen sugereazi
o dificultate sau o fi,agilitate la asemenea, o tendinfi de aglomerare a formelor. Ujterior.
nivelul .r.ror.ii grfrl. Kopizz (1g64)
a afirmat cd punctele in locul cercurilor, in Bender
Gestait ta uautti.
evocd o perturbare gravi; la copii, este mai degrabh in
relatie cu o lipsa
Perseverarea de interes gi de ateniie, precum gi cu impursiviLtea. in desenul
famiiei,
recurgerea la forme simplificate sau regresate, in absen!a
Morval (1973) a constatat cd existd deficien!e i
sterectipie sau spre pel'sev€rare.la
o propensiune spre intelectuale sau a { ganicitalii, ar constitui - atunci cdnd este
copiii c1e 5 p6nd ra7 anigi aceast6 confirmatd gi de alli indici clinici - un indice al tulburdrilor
tendint6 diminueazd de la 7 srave ale
Ia i I ani. Scirldkrout, Shenker gi personalitd!ii, poate al psihozei.
Sonnenblick (1972) au concluzionat
in Iucrdrile lor cd stereotipia
dirninueazd intr-un protocol, oclatd cu kinestezia
Aga cum s_a ntentionat in partea
referitoare la cotare, existd
doud forme de perseverare:
stereotipia rnajori, ritrnici, rigidd
9i masivi.
84
 pozilia membrelor
Dac6 brafele sunt foarte aproape
de corp, respectiv aproape
incluse in acesta, aceasta poate
semnifica dupiAnderson
$i Anderson
(1965) 9i Royer (r994), ca
energia.tt. rraiita sau cr nu este
spre anturaj' Atunci c6nd orientatd
bra{ele sunt intinse, se face
tensiune fafi de anturaj. Bralele trimitere la'
i,-r ,,V]l-rrnt pentru Royer
indiciul unei emofii intense, ar (i9g4)
bucuriei sau chemdrii in ajutor. poziliain
este.dupd ea o pozilie no.rnula.
:U=
ml$careilt".::
siluetei. pe
e.utele rotunjite conferd
i,
"i., *xili, ;l r,-tr 3 ::
ta b rat
s iri i
:,,,iV;
" " J ;i
Burns (1990) re.ia afirmafiile
lui Machove r (1949)asupra pozitiei
gambelor. Larg deschise, aceastd
porig. f indica, mai ales dacd
personalul este centrat,.agresivitate "ut.
.u porib;tirurea transpunerii in act,
neufrarizati de insecuritate. DacS
gururr. uta-a in spafiu firS contact
::-r:lr' $_r gifisura
rmportantA
esre inclinatd, ;r.u.;;;;;re
dependen{d, ca la alcoolici.
indica o insecuritate
Postura Si miscarea
Anderson gi And.erson (1965)
scriu cd postura personajului
permite decelarea atitudinii
,ut. in .""u .. int.rp.lna": siguranfi sau
* regrrurd qi .u *ir.u..u,
ff :f,ffiJ:" :: :il:
Postura, scrie Royer (19g4)
dd indicalii asupra dispozigiei
a subiectului. Rigidd, ea exprimd inteme
uneori anxietatea gi inhibitia fata
migcdrile pulsionale, alteori de
nesatisfacerea nevoiror gi adesea
agresivitatea. Fermd gi solidd,
,.rnnifi.a echilibrul gi siguran!a.
"u
Aplecati' ea poate indica anxietatea
de a se sim{i dezechilibrat. pentru
,Kim.
cll (1989), o migcare prezentatd,cu
inrensitate este un indice al
tensiunii.
Simelrie
Royer ( I gg4) indicd faptul cd
abia la g ani este capabil copiiul
simefria ceior doud pdr{i ale de
corpului gi de la 9 anr penfru cea
menfroneazd cd trebuie sd descrimindm a fe1ei. Ea
intre dissimetriile datorate
efectelor de perspectivd gi dificurtd{ir.
.ura.nt. in pranul simetriei care
88
sunt semnificative pentru perturbdri
de ordin afectiv gi frecvent
neurologic. Ea a remarcat.cd, in aes"n, copiii
traduc particularitalile
handicapului 1or. Dimpotriva, exagerareu
,i..t.i.i poate fi asimilatd
ungi control obsesional gi compulsiv (Anderson
gi anaerson, tlOS;
- -'
A,bin, 1970) sau problemelor cle tensiune psihicd gi
de inhibitie.
Culoarea
n i i na i o,
ir
fi :.* "ui Coloritul ne oferd informalii asupra semnificaliei personajuui
:
pentru subiect (Porot, 1965). Alegerea culorilor va fi indicatorul
afectivitdfii, intense sau delicate, dup[ cum culorile sunt dure sau
dulci
(Ki'r Chi,
1989), Van'Krevelen (1975) arati cd, de regul6, culoarea ofer6
indicafii pentru intelegerea sentimentelor. A se colora pe sine gi a_gi
colora pd.infi utilizand aceleagi culori denotr o identificare calduioasa.
Widlcjcher (1965) indicd faptul c6 orice culoare are o valoare
ex.presiva: tonalitdlile' gpace evoca materia solidd, in timp ce tonalitalile
vll au o conota{ie aeribndi Pe de alt6 parte, organizarea culorilor lasa,
dupd caz, o impresie.de armonie sau cle dizarmonie. Se pot citi emotiile
reflectate de un desen prin culorile care sunt inch.rse in acesta.
Pentru Royer (1984), utilizarea creionului negru pentru contururi
cu dinamism-ur,;;"r;; poate indica prioritatea formei asupra culorii, gi, deci, a rationalitAtii
asupra emofiei. Aceasta din urm6 este tradusd prin utilizarea unei
palete restrdnse de culori. Royer reia categoriile lui Minkowsk a (1952)
i' ceea ce priveqte utilizarea unui numdr mai mare sau mai restrAns de
culori, dupd tipul de personaritate. schizoidul este reticent in utilizarea
culorilor, in timp ce epileptoidul le utilizeazd pe scard largd.
lntensitatea culorilor relevd o afectivitate bogatd, dar timidd gi
nuantatd dacd sunt culori dulci, sau o afectivitate intensd dacr sunt
culori vii. Royer descrie culoriie cu simbolistica asociatd acestora in
general. Astfel, albastrul evocd tandre{ea, candoarea, senin6tatea.
dar
qi intelectualismul rece gi pur. Rogul este asimirat intensitalii, pasiunii,
iubirii, agresivitd{ii gi dinamismului. Galbenul reflectd veselia,
intelepciunea, superioritatea, dar gi senzitivitatea gi trddarea. Verclele
este culoarea speran{ei gi a re'agterii; este o tonalitate relaxantd dar
poate evoca gi arnrrdciunea, m6nia. violetul este senrnul doiiului,
al
tristetii, dar gi al misterului qi imaginatiei aberante. Maronul este
indicatorul constrdngerii, inhibiliei, seriozitbtii, dar qi al rebutului.
Negrul face trimitere la anxietate, la doliu, la culpabilitate, in timp ce
89
 olfyl..rl: semnulabsolurului, alpurirdtiiEi alrdcelii,
sau al indice al
sollclunll.
curoarea permite.gi manifestarea emoliilor
contrastante la
acelagi personaj. Desenul lui pierre-Luc, l0 ani, oferd un ;_;;i;;;
utilizare a culorii-pentru a exprima un conflict int..n intrJ
stari
emofionale opuse. in fapt, cl a colorat hainele ultirnului p..ronuiJin
dreapta, care il reprezintf,, in doud culori. Er exterioriz.ora urtr.t
o
dualitate intre dorin!a de-a desena un copir iubit gi satisr.cdtor, gi
cea
trrt de a se opLrne gi de a se emancipa (desenul 9).

t*
tr

.,i:"J
t &

ol
Exp res iu

Burns (i990) menlioneazd cd expresia chipului fiecdrui personaj

t
f;' prezintd o semnifica{ie clinicE: are un aer surdzdtor sau trisi
dezaprobator? Cum are privirea?
{
.,,3 DLrpd Royer (1984), psihologii sunt de acord in a afirma
.,j cd
expresia personajelor desenate reprezintii propriilc sentimente ale
"d4 celui
1
.it Y i ce deseneazi. Ea evoc6 atitudinea afectivd a clesenatorului. cel
outin
';1
.irio
aI
\L sentimentele cele mai intense.

nra
$
d-
q
-*J 5. Aspect detaliat

$ Tilturi de detqlii
b
i-'13
Lucrd.ile lui Ferraris (r9r3) pun in evidenfd faptur cd mullimea
de detalii adbugate pentrll a pune in valoare un porsonaj cregte
o datd
cu vdrsta subiectului. Dar, dup6 Reynolcls (197g), o atentie
exageratd
fafd de detalii poate semnifica insecuritate, compulsivitate gi
utilizarea
intelectualizdrii in scop defensiv.

La fel ca qi Buck (1948), Kim Chi (1989) distinge parru tipuri de

detalii: esenliale, accesorii, adilionale gi patologice. prin detalii
esentiale, el intelege pe cele care sunt necesare pentrll ca forma
clesenului sd fie recumoscutd. Dacd unul din aceste eien.rente esentiale
lipsegte, aceasta trebuie interpretat in mod scrupulos de cdtre
clinician;
in fapt, cdnd lipsesc mai rnulte elemente, putern blnui prezenfa unei
90

9l
 patorogii' Supravarorizarea unuia
sau arrr-ria dintre personaje prin
esenliare este gi ea semnificativd. cietarii
Elementele accesorii, care sunt
legate de tema desenului, au o fun.1i. strans
a. imbogdlire, ;.;;;;;,,
detaliur unei irnbrdcdminfi. Detariile
uailionut., cum ar fi norii, piehere,
mun{ii sunt indepf,rtate fa{d de tema
desenului. Numdrul mare al
acestora, lipsa ror de c.oere115
cu tema pot avea o sem'ificatie
sau mai putin patologic6. Ultimul mai murt
tip de detali'prezentat a. r,*'ii,
(1989), este detaliul neobignuit
,ou purotog,.. El nur,egte printre
altele
dou6: desenarea in transparentd
a o.gaido, interne, gi desenarea
organelor sexuale. El o citeazi p.
noyJ, ( I 9g4) .u.. lnal"a A;;;, ;,
acestea din urmd sunt reprezentate
docdtre r ...
sexuale majore, de cdtre schizofreni
acestea'-Royer mentioneaz..o
u, o" :;L:'ot;;,lXit:::ii;;
cre$tere a reprezentdrii organeror
care ar fi datoratd liberaliz6rii sexuare
moravurilor.
Majoritatea subiecfilor igi executd
desenele, in general, intr_o
ordine datd, respectdnd o anumitd
continuitate lKim Chi, l9g9). in
contrar Ei dacd subie*ur rrece caz
de la un detariu la artul
ar.a a n ilibt,;
decelarea r"rnei rogici oarecare,
trebuie s5 ne intreb.m asupra a ce
poate semnifica aceasta: crezordine sau
confuzie. Ansambrul finar ne va
permite sd evaludm cum anulne
face faf6 subiectul
ajunge la ntascarea confuzie i sau
aceasta premminaZ "..rr;i;r;;;;
Simbolurile er
indiciicrinici,i,,;;;;;';;l',:i:T j,HHl,ffi1!?:,".jffi;illTl;
sau iubire (Burns, 1990). La fel
este gi in cazul nasturilor evocAncr
atagamentur penfru un,l sau aitul
dintre perso'aje. Burns subriniazd
importa'{a califi cdrii simboluritor
din jr.ii;;;.rona.;elor: sunr acesrea
pozitive sau negative?
personalitAgile narcisice
ar avea tendinfa sd deseneze coafuri
buclate (Aubin, 1970). Royer (19g4) remarcd
faprul cd fetele le
rearizeaz, cu rnai nrultd minufiozitate dec6t bdiefii, gi
aceasta r'ai ales ra
adolescenti. Aceasla simbolizeazd trebuinfele senzuale
9i se referd ra
aspecte primitive. Coafurile lucrate, cu bucle, pot
denota ,""Jrt.
narcisice Ia adolcscen{i, gi, posibil, o orientare cdtre delicvenld
(Bunrs,
1990). Aceastd trds6tLrr6 poate fi in relalie
psihosomatice sau mai specific cu probremele de astm.
9i cu turburdrile
Machover
indicase ch absenfa reprezentrrii pirului poate fi un semn
al iipsei de
lortd fizici.
Capul
PentruAubin (1970) gipentru Abraham {1911), capul semnificl
in ge.eral sediul Eului, locul intelecturui, al stdpanirii. prea valorizat,
senrnaleazd o problemI narcisicx. Anzieu (1973) afirmd cd la niverui
capului se reglsesc tendinfele de control, de intelectLralizare, cdtre
imaginar, dar gi nevoile sociale. Royer (19g4) concepe, de asemerrea,
capul ca locul unde este situat simbolic de cdtr.e subiect Eul. Aici rezidd
aspiraliile intelectuale, voin!a gi stdpdnirea pulsiunilor. Dacd este
accentuat, poate indica, dupd aceastd autoare, o tendintd narcisicd sau
poate fi indicele unei supravalorizdri a inteligenlei de cdtre in
individ
afectat de retard sau de probleme cognitive. Anderson gi Anderson
(1965) considerd, gi ei, capul drept locul proiecliei aspiraliilor
intelectuale, al voinfei qi al imaginarului. Ei remarcd faptul cd, adesea,
capul este desenat cu o grij6 speciald, probabil pentru cd el este
reprezentarea Eului.

Detalii corporale Propo4iile cap/indl{ime varjazd in functie de vArsta subiectului:

diarnetrul capului trebuie analizat tin6nd cont de aceastd variabild
1-ttrul (t{oycr, 1984). Ea are o semnificafie speciald: sentn de valorizare a
inteligenfei, din cauza unui retard sau a unei educatii inadecvate
. Aubin (1970), c.are reia in mare interpretirile forrnulatc clc
Maclrover (1949), subliniazi leg.tura pentru buna funclionare cognitivd (Anderson
9i Anderson, 1965).
clintre'coaiurd, pilozitate gi Aceastd trdsdturd poate
sexuaritate, ele constit'ind atiibutere _indica gi o disfunclie organicd, sau, o
secundare ale acesteia. valorizare a imaginarului. in anumite cazuri de dependentd, capul este
tia,nler3.o1 (1965) mentio neazd cd.c.r"nor.u parului
111.-i:"1
race trimitere poare mdrit pentru ci este semnul comunicdrii sociale. o frunte subliniatd
ra indicii trebuinfelor senzuare
prirnitive decdt in cazul desendiii ;i ra proreclii sexuare rrai poate evoca accentul pus pe poten{ialul intelectuai. Burns (1990)
nasului. Ilr;";l 1990) reia en'ntririre citeazd, afirmaliile lui Buck, dup6 care un cap anonnal dc mare poate
autorilor precum Buck (l4g) gi Macirover
(lg4g),dupa carc un accent denota o supraevaluare a inteligenfei qi a aspira{iilor intelectuale inalte.
prLrs pe coafurd poate
indica tendinte virile sau pr-eocupari
sexuare. Aceastd trdsiturd poate indica, cle asemenea, gi o insatisfac{ie fa{d de
92

93
 corp. El reia enungurile rui Machover (r g4g) care sugereaza
ca aceasta
poate indica o deficien{d intelectuald, in timp ce un cap
desenat
anormal de mic ar putea indica sentimente de inadecvare, de neputinfd,
gi de inferioritate.

Expresia felei

Expresia felei traduce configurafia emolionald a persoanei in

momentul desendrii (Aubin, 1970). Royer (19g4) crede cd trdsdturile
fe{ei denotd indicalii asupra modului de comunicare a subiecfului cu
celdlalt. Aceste trdsdfuri in cazul psihoticilor pot ii deformate, absente
sau stranii.

\w Burns (1990) este de acord cu Machover (1949) in a sublinia cd

absenla trdsdturilor fefei, atunci c6nd restul clesenului este executat
normal, face trimitere la un contact inadecvat cu mediul gi la
superfi cialitate. Aceastr caracteristicd agraveazd prognosticul. Desenul
ot Iui Damien, 29 de ani, reprezintd o familie ai c6ror pdrinli nu au fele
(desenul 10). EI explicd absenla trdsdturilor prin incapacitatea sa de a
reda personajelor frumuselea pe care Ie-o atribuie. ori, Damien nu arc,
ca sd spunem aga, familie, el a fost plasat succesiv in mai multe familii
O de adoptie qi in centre de primire pentru adolescenli cu tulburdri. El
q dovedegte o ostilitate accentuatd fald de societate qi are o mare
dificultate in a-qi gdsi locul in aceasta. El se irnagineazd trdind intr-un
loc indeptrrtat, depafte de infreaga societate, lalard, fbrd constrAngeri,
ceea ce este subliniat prin debordarea pulsionala ce reiese din
desenarea arborelui, gi prin titlul pe care in d6 desenului sdu: ..Cu
exceplia omului, totul este sinonim cu libertateal,,. Reprezentarea
lnternA personalizatd ii Iipsegte in mod tragic, qi el nu poate decAt s6 o
-ry'
idealizeze, reprezentAnd-o ca impersonald (desenul I0).

,{r u \.
I 1l (!:>
\q;:*)". 1 i Sprdncene
:ili. Trasate cu grij5, sprAncenele pot reprezenta, pentru Machover
(1949), Aubin (1970), Royer (1984) qi I3urns (1990), gustul pentru
estetic, probabil pentru a preintdmpina tendinlele refulate.

Desenate grosolan, ele semnaleazd o anumitd asprime. Royer

indicd faptul ca indlfimea sprdncenelor semnificd le dispretul.

94

95
 UCNII
Ochii dezviluie suflerul (Aubin, 1970),
emotionala a subiectului (Royer,
ei exprimd starea
I984). pentruAnderson giAnclers'n
(1965)' ochii mari absorb rnecliur
inconjuratoi ochii mici il reruzd.
exprima' dupi forma lor, tot ferur Ei pot
de sentimente; de exemprLr,
frica sau
curiozitatea dacd sunt rotLrnjiti.
Royer (r9g4) pune in regdturd
mirimea ror cu caritdlire de
extraversie qi introversie. Accentuarea
evocd fie agresivitate, fie
severitate Anxietatea gi culpabilitatea
pot determina desenatorul s6
accentueze sau sd ornitd aceastd
parte a felei.
Desenali;;;;;;; ;"
func{ie de expresia generarS, pot
reflecta voarorisrnul sau frica
psihoticd. Ca qiMachover (t'SiO),,i_Ji^.ri,
Abrahani (1971),
Anderson qi Anderson (1965)
noteazd, ci ochii pot exterioriza
ncincrederea pzrranoidi, ciacd pupila
.rt. ,rttiniutd in mod deosebit
de a se pune in utd..L, au.a
ornii sunt nrarginrtr;;;";;
iLlr9ot"tt"
Machover (1949) a incjicat cd ochii
mari crenot6 neincredere,
trdsdturi paranoide pitendinte agresive,
,nuiur.s ao.a runilaa;;][;i
au un aer amenin{dtor. Ei pot
indica gi anxietatea, dactr sunt
hipersensibilitate fali d3. oRinia ,"rb;iii;
,,i tendinle de voaiorism.
Ochii desena{i ""rr."irfri
mici indica, dirpofi;;, ;;n'Orn1. O.
rntrospectie' Dacd ochiur este inrroversie, de
foarte mic, in contrast cu o orbitd
0., r.u:.:, aceasta poate denotu destur
o put..ni.a curiozitate vizuard
culpabilizantd. C6nd se omit pupilele,
aceasra poate indica un
dezinteres sau o conft,:l: il
;.;.;;;.;-;nectiului
(Machover, 1949; Burns qiKaufmann, ' inconjuritor
f bZOl.
Privirea
Kos gi Biermann (1977).fonnuleaz6
ipoteza cd acei copii care nu
gi-au dezvortat o identitate
sorid, au o tendinla mai crescutA
desene cu personaje u .1r:: privire de-a iace
fald de 61%o ctinrre copiii birie
.*g. ,n"ri.,
-'""''" in procentaj de j7%,
identificuji
CAnd in desenul iamiliei p.ersoanele
se pnvesc, aceasta implicd
relafii semnificative in acegti
membri ai familiei.
96
Nasul
Pentru Machover (1949), un nas subliniat in mod
deosebit
poate semnifica dificurthli sexuale sau temeri
de castrare. La bdrbatii
mai in vdrstd aceast6 trdsdturd poate indica sentimente
a. n.putinfa.
cdnd ndrile sunt desenate gi accentuate, aceasta poate indica
tendinle
agresive sau tulburiri de ordin psihosomatic sau, mai
ales, astmatice.
Nasul este un simbol sexual qi va fi subliniat ?ntr-o rnanierd
particulard cAnd sugereazd o clificultate la acest nivel (Anderson
gi
Anderson, 1965; Aubin, 1970; Royer, 19g4). Royer adaugd
ca bXielii ii
conferd adesea o fo'nd mai evohratd, uneori umoristiculAnderson
gi
Anderson (1965) preeizeaz.d, cd trdsdturile umbrite sau anuiarea
nasului
cu creionul pot evoca conflicte de ordin sexuar. in tirnp ce
o tdietu16
poate indica o fantasmd de castrare, accentuarea
acestui organ poate
releva o credintd exageratd intr-o putere virild.
Pomeyii
Pentru ltoyer (1984), pomefii sunt un semn de sinitate si de
bucurie de viatd.
Gtra
Irentru ivlachover (1949), accer.Ituarea gurii poate denota
tendinte regresi.''e sa. primitive, o personaritate cu tenclinle orale
problente de limbaj. Dac6 gura este omisd (9), aceasta poate
sau
indica
tendinle depresive sau problernc psihosomatice. Buck (194g) a
ernis
ipotez-a cd aceasta sugereazd o rezistent6 lafd de comunrcare.
Aubin (l 970) noteazd cd <jac,I gura este apirsatd, sr.rbjiniata in
vreun fel, sau este omisd, ea sugereazd o suprainvestire a sferei orale,
in special a crotisnrului orai, qi, in anumite cazuri, a sadisn.rului oral.
Royer (1984) vede in aceasta o senrnificafie deosebitd, in legdturd cu
experienlele prinritive are oralitatii. Ea scrie cd forrna gurii variazi dupd
anumite problematici: ea e ste rlicii sau absentd la anorexici sau la
cei
9. Semnaldm, ia nive l crin ic, ica dezvo Irat6 de Shapiro gi stine ( l 965), care
te hn
oferr copiilor nrici din srLrdrul lor (clc 3 ani, pdnd la 5 ani gi 3 lLrni) care omir
sa
deseneze gura personajului lor, o gumd de mestecat sau o bomboand pentru
a
stimLrla in manicrd kinestezicA sau tactild zona care Jipscate.
91
 ce lncearcd o curpabilitate
orartr, sau creose bit mare ra burimici.
Anderson qi Anderson (1965)
inOi.a sl jl cre
(1949) vede in aceasta gi indicele unei vointe puternice
9i posibira
compensafie pent.u senrimente de srdbiciune. pentru
:ffi l:#ffi i,liiX'q'l:'";;;;il;"i.i':,"i'fi:Tff
ul?nl Ei aclaugtr ::tffi'.?:::,i.1 Aubin tis?o) $r
Royer (i984), bdrbia este asimilat[ cu o atitudine virild
ftasaturilor r.nruu,lt^t^ll cd ea poate fi reprezentarea sau uorunr^.a.
e sau erotice, uneori Ea face trimitere la afirmarea de sine,
perverse.
Royer subliniazdfrecven\aaccentudrii
grrrii n"i. culoare -, r.
dublii a buzel*, ." r" indice ^,,r^^-^ Ei linra
de feminitare. u: lT]1fl
tndtcd. de asemenea. Gdtul
,1?.Ti:i,.:',r,i
arc gurii: sr16nsa.;;;;;;;;;. arre

.' i l' e'l;; Aubin (1970) indicd cA gatul, care se afld intre corp gi cap,
#::H:iffiil: ;i ;1"',. ?: : : "'"
; : [',iff , T*1 i;: r;; selve$te drept legdturd intre viafa instinctuald gi cea rilionati.
d es ena,6 ;;;;il il' ;ffix* f*il,i* Anderson gi Anderson (1965) subliniazd qi ei c6 gAtul reprezintd
:i:::t": puternice, ?nsofite iliTiq#
:ff a. o t.ora ry a. trecerea intre capul care controleazd gi corpul pulsional. Aceastd
p.,n-itivd) in nne, de
acord .u nu.r
liois;"J:H:1,J.11jfi,"fiTi:
(1e70), Royer (t sao)-;"i..7j
regiune poate exterioriza conflictul intre aceste doud zone.
l',5ilor-".
adesea agres vitare e i n"n1iu )u
., pr.e7'enIa dinli l or ind
icd Prea lung, gAtul poate semnifica lipsa de control. Royer (19g4)
i
# i;;,;1; ;1 noteazd cd aceastd particularitate poate semnifica gi ambigia. Scurt qi
gros, poate evoca o personalitate posomorAti gi primard. Royer (19g4)
Urechi/e subliniaz[, de asenrenea, cd la copiii astmatici, poate fi clesenat ingusi
ddnd o impresie de strangulare. o linie tdind gatul poate face trimitere
_Urechile
mari, puternic accentu.lte la castrarea simbolicd. in fine, orice artificiu particular in.iurul gAturui
'^-:_pdr
prin pot indica un sar
handicap
sau idei de ref.erin!i (Machovcri
il;;;;.;;;;il1iil:J?.,,T:..r:fiij; reprezintd o tentativi de a deturna atentia de la un conflict.
r;;;, ;;;"r;; Kaufmann, e70). r
Itoyer (1948) - ca giAubin
(1970) giAnclerson qiAnderson
( 1965) - sernnareazd Trunchiul (uneri, piept, bttric)
s;;r';;*"i"t
ca urectriLe
Ia diverse tipuri
ffd?i::;il','ii'"ii,,i:::::i *o'iu' "idenfd
ar"r..it., ra
1'"sete de cunoa'slere, paranoici, ra
Royer (1984) vede in truchi zona simbolicd a instinctelor. Dupd
u"ot" cu Aubin (1970), trunchiul este reprezentat cliferit dacd este vorba cle u'
Oslo4 n"1'.^tLr"to.a 9i li surzi. arrr;" bdiat sau de o latd care deseneazd: linii curbe la fete, linii mai
. r i" i' i".a, [.;; :;Tffi: J#1";:'-
ma i s enrn i n cari
"a
i; ;;; unghiulare la biiefi. Dacd este desenat cu doui paralele qi gol, poate
indica o regresie, o disociere gi arhaism. Foarte subtire, face trimitere la
o stare de slSbiciune, la nemulqumire fafd de corp, la teama de sarcinb,
Barba Si mustala
sau Ia dorinla de-a rdmAne copil.
Dupd Royer (i9g4)1,?Tbu
.
unur personaj qi preocuparle
gimustata subliniazd
masculiniratea
Pieptul qi Lrmerii semnific5, la biieli, for{a (Aubin, 1970). pentru
sexuaie. Buck (1948), unrerii pdtrafi pot denota tendinfe ostile, in timp ce dac6
sunt mici, aceasta poate fi semnul unui sentiment de inferioritate.
Machover (1949) a remarcat cd gtersdturile gi intdririle la nivelul
DArDta
urnerilor pot indica un interes pentru musculatura corpului gi
O bdrbie accentu masculinitate. Acegti indici pot fi girsili la persoanele tensionate sau
(1 s4B)$, M;;;;ii ;ffffii: ::ffilJ:3,,l :::;j,T.il::ff: suferind de probleme psihosornatice.

98

99

l
I
 La fete, pieptul sugereaza preocuoari
. ^_^
70) or:tc.",, .6r,..^r^ , r !

d;; ;';*5; #;il,:H:.. ::,'.T#*

re Roye r ri +i deplasatd asupra unei alte pdrti a corpului sau asupra unui detaliu
adesea conflicte
ss
orale importa"t. ,..,. .,
lf;i:t vestimentar.

;::lT'# l: + tEil; !? ::n'i::'.' t;ff fi;ti

,.r:*
."
"
"
l#riiiT***r##1{r
Buck ( r e 84) semnare-,
* ;:ru* i:*:
.r r"-i.r";;: ;:"":i:: li"dil:
consritui un ind ice
masculine.
Brale Si ntdini
Mdinile qi bratele trebuie interpretate simbolic ca organe de
contact cu anfurajul gi de stdpAnire a mediului (Anderson gi Anderson,
inferioritate' pentru Au * :,:*f |il;;ffi,';l*"Xl"fiff
biri r r szo) ,i";-;;^)e Hl;,::T: 1965). Forma brafelor indicd aspiraliile subiectului, increderea,
este un indice de. dependenu, iiil"y.i'i, nsor, desenarea buricu I
u i
siguran{a, sau, pe de altd parte, insecuritatea, agresivitatea,
preocupdrilor referitoare obsesionatirate sau al culpabilitatea. Pentru Buck (1948) 9i Machover (1949), bralele
tu nugi..*.
inlepenite sugereazi rigiditatea gi o personaiitate compulsivd gi
inlribatd. Machover (1949) face observaf ia cI bralele moi denotd o
Ihl i a (b az i nut,
personalitate in general ineficace, in timp ce pumnii in golduri
fes e I e)
semnaleazf, tendin{e narcisice sau dontinatoare bine dezvoltate. Ea
Aubin (1970) n.oteaz6 c6 indicd faphrl cd bra{ele in unghi drept in raport cu corpr"rl sugereazd o
fesele gr coapsele sunt
subliniate la homosexuali. adesea personalitate simplS, regresatd, cu un contact superficial gi lipsitd de
fecunditarea. o tatie
n,
"a"r*, ., ,oj,n",, la femeie, semnificd
ii,1111q9..".;; ;;;ffi,* fragild afectivitate fa![ de anturaj. La fel ca gi Buck (1948), ea crede c6 bralele
a sexuaritdtii.
f":*.:X:j; tiX"rff1
(r soi) ffi;;;;ili
cd o tarie roarte str6nsi,
pl6pdnde, ugoare, reflectd sldbiciune fizicd gi un sentiment cle
inadecvare, bralele lungi gi puternice indic6 ambitie compensatorie,
La.uo,ur,,i,,u-uffi nevoia de forjb fizicd;i de contact activ cu mediul. Aubin (1970)
semnificd un conflict. [.:iil,,,"rt:"r:'#fl :,,;:._ilfi']JXi:.":;
-"un'pEi uu inai.at .a;;;.t; considerd, de asemenea, cI bra{ele deschise denotd sociabilitate. Dacd
t'
p tln ute n f a in ., p.. r. n
:iffi? : ffi::til: sunt cdzute fdrd tonus, pot indica o atitudine de renuntare. O linie
: il:ili tu..oJ
simpld sugereazd infantilism. Royer (1984) adaugi cd directia gi forma
bralelor evocd intensitatea energiei. Ambilia poate fi simbolizattr prin
brafe lungi qi solide. Aspectul slibiciunii bra{e1or poate evoca
Organele interne imposibilitatea realizdrii personale. Reynolds (1giB) vedc in bralele
intinse o nevoie de control al mediului. Buck (1948) 9i Burns Ei
au o semnifica,tie patorogics
rnror, ffil:fi:'ff,l:"t't""le (Royer, Kaufmann (1970) noteazd cd bra{ele scurte sugereazd lipsa de ambilie,

l**i ; F ffi # i,l;.*

jn :ll*j j absen{a voin}ei. Machover (1949) sentnaleazd ci absenfa bra{elor gi a
iF i,ffi ;,,*i;:i
j
ii
lnsrsta tasupra m6inilor poate indica sentimente de culpabilitate, sau depresia exfi-em6.
detariiror :articurafiiror,
penrru a se proteja
tno. urt.r,
outorit, imaturitdfii sau Orniterea braielor in desenarea personajelor de sex opus sugereazd c6
de o angoasi d. drro.gunirare
(Aubin, 1970). subiectul se sirnte respins de cdtre pdrintele de sex opus. Burns (1990)
subliniazd cd uitarea sau suprainvestirca unei pdrli a corpului este o
Organe/e sexuale trdsdturd clinicd semnificativd in desenul familiei in migcare.

la organele sexuale, Royer

Aubin (1970) scrie, de acord cu predecesorii sdi, cd m6inile gi
(19g4) indicd laptul cd bra{ele sunt membre de contact cu ccilalti gi cu mediul. Acestea sunt
aesenate de cdtre corr
^^^^..^l.r:.ttor sunr
sc h i z o rre nl ;;' ;, #;' .i.i'!,^'i ;? lll' : :* ;. iil i;, JJ,,
j...
Tj i
j I
organe de explorale a luurii exterioare. Uitate sau frasate intr-o manierd
vagd, nrAinile indicd o lipsd de siguranfd in contactele sociale. Ele pot fi
I
umbrite, sau ascunse in buzunare in caz de culpabilitate sexuald sau de
I

100 I

I 10r
I
I

I
I
 delicven{i. C6t despre degete,
dactr sunt desenate sub
gheare, simbolizeazd agresivitatea formd de
ruu o-r.ArArrrd caracteriald ai fricii gi angoasei de culpabilitate fa{d de anturaj (Royer, 1984). Ele
paranoicd. in fine, .:."^"lT sau
,r,. oa..* Jxirimati prin pumnul inchis. constituie simboluri falice qi Buck (1948) noteazd cd lungimea lor poate
Burns gi Kauflnann (1g10)
not.ura .a ,iiTnif. n.oUignuit fi asociatd cu nevoia de securitate gi, in anumite cazuri, cu temerile de
semnifica agresivitate. M6inile de mari pot
a.r*nut, castrare. De acord cu Machover (1949), ea semnaleazd cI picioarele
Magfovgr (t"g+g)o ripsa ae in.reae.e;;
sociale' Ea este de acord cu ffir:?iffffii',ffii1: mici pot indica insecuritatea, constrAngerea, dependen{a sau tulburdri
Buck (r 948t;;; afirrna c6 de ordin psihosomatic. Machover noteazd c6 reticen{a in a desena
pot denota sentimente de m6in,e umbrjte
culpabiiita,"i"..f picioarele poate indica tendinle depresive, de tescurajare. Pentru
sau masturbatorii. De asemenea, agresive
au.a,nain;?ii::^llri:r.
acoperd zona genitald, Aubin (1970) degetele picioarelor in formd de gheare fac trimitere la
aceasta poate semnifica practici
,urrrrbutori]'e agresivitate.
raptu r ca main le umnui.
go1
semnaleazd cd omiterea.m6inilor
d;";;;i;r il,Hnl:: ffl;i ffiti
poate n un.o.i
indicele sentimentelor
de inadecvare, al temerilor
de casfta;;,'dJ curpauiritute Sexu alizsre
sau de organicitare. Ea indic' masturbatorie
gi f.ptrl ;t;;;"ile desenare
sentimente la spate por Valorizarea sexului unui personaj este adesea pusi in eviden!6,
de inadecvare gi o reticenti
;t5ffi in a lua confact cu intre altele, prin addugarea de detalii atribuite acestui sex (Anzieu,
1973). Unele detalii, cum ar fi musta{a, barba, cravata, cureaua, traduc,
dupd Porot (1965), la bdiefi, o dorinld de manifestare a identificdrii sale
Gambe Si picioare sexuale. Pentru fatd, feminitatea poate fi reprezentattr prin bijuterii,
rochii. linia sAnilor. tocuri inalte.
Aubin (1970) este de acord cuAndersc
ceea ce priveete sensu r c,o1fer1t
*"ili;;"u',"ft11j.ffi:ji :::ii;
semnificaliei patorogice a deformdrio.
gr u...itra.iror acestor Adtiugiri
Pentru ei, picioarele au implicalii membre.
o are I e p o un a .*0",
,*r"f. A..
p i ci

Aubin noteaz[ c[ peisoanele

; ;.::iff
e i p erm i t ." i $ ; ;i::rT;T:.* :]
f mbrdcdmintea
deprimate ,u,
*,rur. tind sd deseneze Anderson gi Anderson (1965) vdd in imbrdcdminte aspectul
personaje agezate' sau au
o rezistenfd in a desena gambele.
a,indicar asupra acesrui pun* Machover superficial gi conven!ional al personalitalii. Hainele sunt gi
l:?!n) cd..trrut cle-a desena gambele reprezentarea a ceea ce persoana vrea sd arate sau sd disimuleze.
ratie sugereazd o perrurbare
::::fL1Ol"de constr6ngere
sexuatd importantd sau un
Davido (1976) subliniazd cd prezentarea vestimenlarl a
patoiogicd. Royer (te84)
::iiT:"i evoc, leg,fura cu
gambele indicd faptul cd personajelor exprimd sentimentele desenatorului. Pentru Royer (1 984),
mediul,securitatea personard gi
In.l{imea lor evoc6 dinamismul activitatea. hainele au funclia de-a proteja corpul. Ea ie considerd ca ,,o a doua piele
d;r.";;;;;;;il ere sunt mai scurte Ia
subiecfii pasivi gi mai rungi ra carc pf,streazd ceva din corpul pe care-l acoperd" (p. 173). Ea indicd
cei ce tr.i Asupra acestui punct,
ea confirmd remarcile lui Buck (194g). ".,i"i
pre;;; faptul cd ele subliniazd sexul personajului gi cd au o valoare narcisicl
o.l:,i. ."r"^. i,ip" condriace. A,
goldurile.desenate in transparenta
;i"
ii;;; j" ,lll::Xt"fi
fac referire adesea la o anxietate
lii; inrportantd. Ea reia ideea lui Machover (1949) dupd care existd doud
tipuri de narcisislrr legat de imbrdcbminte: un narcisism vestimentar, la
legatd de homosexualitate. subieclii care solicitd o aprobare sociald, gi un narcisism coporal, la
subieclii care neglijeazi hainele pentru a nu se preocupa decdt de ei
jn privinla picioarelor, dacd acestea
,^^". cu sexualitatea
reg.turd
sunt evidentiate, sunt in ingiqi.
s.ubiecfurui, .u t.-..ri. ,ure
preocupErile masturbatorii. de castrare sau cu
Ele pot fi, d* ur.rn.n.a, rndicii imbrdcdmintea cdlduroasd reprezintd pentru Royer dorinla de
insecurititii. I

I
cdldurd afectivh, mai ales din partea mamei. Pdldria reprezintd adesea

102
I
t03

l
I
 mesena sau rolul. Ea poate avea uneori
o semnificafie sexuald, in cdutdrii reasigurdrii. Un mediu decorativ, scrie ea, poate semnifica
funcfie de formd. pantalonLrl este mai
mult sau mai pufin uro.iui nevoia de securitate sau lipsa imaginii paterne de sprijin.
sexualitilii. Fusta, dacd este impodobitd,
poate indica tendinte
narcisice. Hainele cr
p e n rr u a p.,, onu r i,"Til',.ffi ',.:;:|..i ili.H lil I i,"fl, #,,] i'".;.
_Pentru Royer, buzunarele semnificl secretul Ei posesiunea. 6. Aspect clinic
Dupd locul in care sunt situate, pot
avea o valoare orard sau sexuard.
Nasturii sunt asocia{i cu supunerea, cu
dependen!a infantil6 (Aubin,
1970); cravata este un atribut fblic (adaptatl
la societate, ;;;;; r;; Vzlorizure gu
pugca); cureaua marcheaz,a constrangerile s d ev alo r izsre
in plan ,.^uui, i".ri"rp ..
mdnugile, nodurile, baretere gi qireturiie Osterrieth gi Cambier (1969) au concluzionat in lucrdrile lor cd
exprirnd reli'erea, i'hibifa sau
stdpAnirea (dupd Anderso' qi Anderson, subiec{ii care deseneazd au tendinfa de-a valoriza personajul de acelagi
ilo-l;. rncrlftrmintea arc un
sens falic' i' fine, bijuteriire pot sex cu ei gi de-a devaloriza pe cel de sex opus, utilizdncl i'dlfimea
fi se'rnur cocrretdi.ie i gi al narcisism,lui.
acestora. Davido (1915) subliniazd cd un personaj poate fi valorizat in
diferite feluri, intre altele prin addugarea de detalii pe inibrdcImintea
Mediul inconjurdtor acestuia. Kirn Chi (1989) citeazd, diverse elemente de vaiorizare:
Lafiance (1919) ava.nseazd doud ipoteze abundenfa elententelor neesenliale, intdrirea sau perseverarea asupra
de interpretare a acestora, ordinea executdrii acestora, sernnificalia traumaticb a unui
addugdrii peisajului in completare
la desenrii familiei: subiectur are o
congtiintd sociald mai crescutd, sa, detaliu. Kim Chi dd ca exemplu prezenta unui nod pe un arbore, liniile
are nevoie cle a se inconjura, de
a-gi face rnediul inconjurdtor securizant. relicute gi transparen{a. Aceasti ultimd caracteristicd nu este valabi16
Richards ;;i Ros-s (1967.) atr dec6t pentru desenele adullilor. Se gtie, de fapt, cd transparen{a este
ob.selvatcd bdiegii de pdnd Ia I I ani
clcsene azl. ntajputine peisaje,
diferentele nu sunt semnirrcative inlre dar ,,normald" pdnd in juml vdrstei de 10 ani (Engelhart, 1973).
fetele gi bdielii de pdnd ra7 ani.
Dirnpotrivh, Morval (1g73) a relevat i. Valorizarea are loc dupd Corman (1970) asupra personajului
cercetarile sale c6 b'ielii
deseneazd n.rai des un peisaj, dar principal, cel ce are pentru copil o importan{d particularb gi cel ce este
c6 fetele deseneazi mai multe
elemente. special investit in plan afectiv. Connan observd c6 acest personaj are
Anderson gi Anderson ( l 965) ind icd caractere distincte: el este adesea executat prirnul, este desenat cu mai
faptur cd atunci cand sunt rrrrrlti minuliozitate, are mai multe elemente gi ocupd mai mult spaliu in
prea multe elemente ?n fundalul
desenelor oduttlto., u..urru poui.
semnifica o vial5 imaginard prea absorbanrd. foaie, adesea in centru. cdnd desenr-rl unui pdrinte este prirnul executat,
Royer (19g4) nAica
cd umplerea unui desen cu eremente ffiuf
reflectd o frica de vii gi cie izor'are.
aceasta semnificd faptul c[ aceast6 figur6 parentalI este conformtr cu
Dupd vArsta de l0 ani, aceasta poate aspiratiile copilLrlui. Dacd subiectul se deseneazd primul, trebuie s6
insenna insecuritatea gi o via{d punem aceastd orientare pe seama unei problerne narcisice legatd de
iniaginar' prea intensd' Daci subiectul
igi incorl0arS desenur cu un fel dificultatea de-a investi figurile parentale.
de,,mandal6', (diagrarnh geoinetrici
utilizand
avand o conotaiie ,imuori.a;, aceasta
gi,nevoia de a se proteja. Ea reia
pout. rnai.tu lt;ffiitT['|i":i Devalorizare a, pr e cize azd, C orman, v izeazd esc
realitali inacceptabile qi dureroase. Ea se poate efectua prin oyniterea
amotarea une i
ideea lui AbrJam (1963) dupd care
addugarea unui rnediu i.jurur unui unui personaj sau a unei pirti a acestuia, ceea- ce corespunde
personaj ar fi caracteristic copirului
cu randament gcolar bun. Royer c.edc ,,scotonrizdrii" pe care o gdsim in testul Patte-Noire (Corman, 1961).
Ai cd prezenta sinrbolurilor
materne sau paterne inir*un desen Altidat6, a se manifestd prin alli indici: desenul
al unui coptl poate semnifica devalorizare
rnlpoftanla pdri'1iror pentru copir, personajului devalorizat este mai mic, este situat mai in spate, executat
datorita af'ectiunii sale sau datofitd
ultimr-rl, mai rdu lIcut, ridiculizat, nepersonalizat sau personajul

r04
i05
,-@,, I

t
 d,evarorizat este pur qi
simpru
tdiat cu o linie. corman
qrn urmS caz' crede cd in acest
existd un conflict int..'Joua Davido (1976) indic' faptul cd, dacd in desenul familiei, copilul
personajul barat: este- tendinle referitoare ra
exprimatd rnui inrai se identifici cu un personaj de aceeagi vArstd gi de acelagi ,.*, prr.,n
una din ele,
ud.r.u ,u oljgin. in Supra_Eu. apoi este
conrracarata prin cealalta,
concluziona cd identificarea este nomald. Dac6 se identificd .,
,in.uo
Grimard (19g2) reia teza mai t6ndr, putem decela in aceasta o nostalgie a unei vdrste ideale,
rormulat ipoteza.r.:1::O,r:,
lui Dennis 9i Uras (1965) de
care au exempJu vdrsta pe care o avea inainte de nagterea unui rival.
personaj va desena
.ur.l.Ir.r,.
consemn sd deseneze
in qeneral un
p..in"uo pJ care ir admirS Kos qi Biermann (1977) au indicat cd personajul cel mai mare
au demonstrat aceasra=inrr_" personal. Ei
;il;;;;; li catuga.i. Din acesr studru
reiese cd desenur este_influenfaf
reprezintd figura cu care se identificd copilul. c6nd tat6r este desenat
a.r",".iil"oersonare gi de deosebit de mare, este vorba de o ide'tificare cu agresorul in o pdtrime
G^aldctic_prrofte (1971) sentimente.
,i", *".f rrirt din cazuri.
doudzeci "
de copi) cu^va.r,.,inu.-?-rl; jiTT"Jll,l':
semnificativd intre reugita
gcolard gi valo.izar.u
figurii pateme.
ffi:J; Din punctul sdu de vedere, Abraham (lgg2) a analizat
diversitatea identificdrilor precoce ale copilului gi a studiat-o dintr-o
0."",".1111j, o relarieinrre valorizarea sau perspectivd relalionald. Ea s-a interesat de diferenlierea sexuald care
tif,tl^::lbileste , , indich, dup6 ea, gradul de integrare a personalitdlii, mai degrabd decAt
o rd n a, r" aii,.
i e
J,...T,",i# il ff :11 J Xf
".
furnizeazd, $i informatii i; fl ['1T ti . _ *, idenl.i fi carea scxuald.
ur,upfo ,.r"a,.rt,., "
rn,subiecr poare valoriza i..roon.l pentru subiect,
lrlli ,., ;.;;;;; Ea crede cd identificarea sexuald poate fi dedusd di'mai multe
elemente, pentru cd este vorba de un fenomen complex. Ea se intreabd
;H[if ;J",TilJ,]1'.'';;*,;,;il#:il'iil?lffi:|:;:i.1 despre natura elementelor de identificare despre care este vorba gi

:r::il!l*"i;;",111i1.)
jlX.#:3.f..#:'*mtfiTg::,7 concluzioneazd cd, aceasta este legatd de imaginea corporald gi de
ferraris (1973) a notat proieclia acesteia in desen. Ea men{ioneazd supracompensarea
cd personajuf $l
cenhu sau in parfea stdngi, ""[rir", este adesea plasat in
ca poseddrn.i ;;l;
accentul prea lnare pus pe accentuarea diferen{ierii.
sunt intoarse,o..
vestrnrentari a "l;^,?:i;;"
personajeror exprim,
d;;r)'ril;:?"il ilJ#::; Ea a analizat maniera in care se arliculeazd procesul identificator:
,.nir,n.nt.t. ceiui ce deseneazd.
alegerea sexului primului personaj desenat, maniera specific6 in care
trateazd pers'najele masculine qi feminine, postura acestora,
proporiiile membrelor corpului la unul gi Ia celdlalt sex, grafismul ca
klentificirile
atare, situarea personajelor gi a diferen!ierii sexuale prezentd la
Corman (19j0\ sugereazd personajele din desen. intre altele, ea relevd cr identificdrile defensive,
in testul siu sd intrebdm
stirpirui desenutui, cu cine,. subiectul, la mai precis identificdrile cu agresoru l, genereazl, o mai mare
ia.",lnirlii'
idenf i fi cbri te in trei
form e.: identifi c6ri ;;;;rl;"H; t,: distructivitate a subiectului, care se va imprin.ra in imaginea corporald.
deseneazd in manierd
realistd; iA.ntin.a.i"ule
::;:J,fi Regdsim aici resentimentele in ilustrarea graficd, qi aceasta la diferite
proiecteazl rendinfele dorinfei, c6nd isi niveluri. Abraharn le descrie intr-o manierd detaliatA (p.32): din factura
ale Supra-Eului, care_i
intr_un uf t p..r*uj;iiinr,rr.r.i cle dcfensd, sau desenului se degajeazi o impresie de agresivitate, sau de putere, fie in
",.-T]jir1l,"i* lrio.iii,**u, pundnd in scend alura generald, fie la nivelul phrtilor corpului (degetele, picioarele, gura,
e i id enti fi can du -r, ;;';;;'.,
s d,
:,:::l:i,. l'",erzi
punrrrva. Corman adaugd cd existd r epr ezint.in stan ra expresia fe!ei). Ori anumite pdrfi ale corpului vor fi scotomizate, sau
iar"rin.i.i mai profunde, p. .ur.
priir analizd, arp, deformate, sau diminuate sau mdrite, in orice caz, rezultatul va fi o
ltfi:::jTvaludm "ri"ri."..u rnri anumir eremenr figurd dezechilibratd.

r06

tw

l
 O rg an iza re a p e rs o n al it dy ii (1984), poate avea o legdturd cu o funclionare
Anumili autori, precum Machover (19a9) qiAbraham intelectuald deficientd,
(1977), au dar gi cu caracteristici are Eului, in termeni
subli'iat valoarea expresivh a desenulLri, in calitate de imaturitate arect;va, Je
de realizare a reorcc ip
gestului personal, prin ritm, linie, expresia
datA personajelor, utilizarea penh.u Corman (1910),
spafiului qi dispunerea personajelor, fala gi este posibil sd deducem din producfiile
expresia acesteia, finuta, grafice ale unui subiect poziyia Eului sdu, referitor
gesturile, simetria qi m6rimea. Expresia la principiul pl;;;;;:
faie trimitere fu ,tlf uf p.opri,,
nepldcere, in raport cu principiul realitalii cdruia i
subiectului, la ceea ce-l definegte it arstinge
9i c6nd rearizeazd diverse ; ,rpi,"".i;;;;;,
sarcini Aceasta reflectd maniera ru p.rronol' Eul trebuie sd combine exigen{ere lumii sare interne pursionale,
de-a face lucrurire. gi cele
ale realitdtii exterioare. Er trebuie sd creeze cel mai
bun ,orpro*ir,gi
Referindu-se la Frangoise Minkowska, Corman (1970) aceasta devine foarte dificil dacd exigenlere inteme
sunt prea mari, sau
reamintegte cd ea a relevat cloub tipuri
de produc!ii, una nurnlta dacd realitatea este prea neprdcutd. Eul face atunci
ajustdri, creaz|
,,senzoriald", in care caracteristicd este nu execulia, ci defense pentru a-$i prstra echilibrul. Desenele subiectului
mai degrabd
dinamismul desenului gi aspectul sdu viu, gi cealalt6, numitd exteriorizeazd, cate ceva din aceste mecanisme. corman
afirmr c6 unele
,,ra{ionali", in care rea.lizareaeste definitd, rigLrroasi, ..;;_;;1" din aceste
dar imobild, 9i ale cdrei elemente rdm6n -
.;;;l;; del'ense, care incearcd sd rdspundd unei angoase
uirer! nai mult iec6t ceteiatt. intolerabile, sunt prea masive gi dduneaz6 astfel adaptdrii
- separate i'tre ele. con'an scrie cr subiectur copiiului;
senzoriar este recunoscut negarea, care se poate manifesta prin uitarea unui rnembru
pentru sensibilitatea sa fald de atmosferi, prin al finriliei.
spontaneitatea sa, prin este un exemplu de acest fel. Er d6 alte exemple de
defense ale Eurui ale
interesul pentru ceea ce este viu, ceea ce cdror ma'ifestdri se regf,sesc in desen. El evoc6 intre altele
mirscA, ceea ce deia;a pe cele care
cdldurd. Senzorialul privilegiazafrisdturire curbirinii. sunt Iegate de angoasele a cdror provenien{d pare sd emane
Ralionarul .u."n.ui din
inhibat. Cdndirea sa este mai pulin flexibild, exterior: inversiunea rolurilor, sau identificarea cu rivarur,
nai disciplinatd, mai in cazul
orrentatS, mai ordonatd. Rearizdrile sare geloziei ffaterne, de exempr,, regresia sau deprasarea, in
se caracterizeazi pri'izorare, anumite cazuri
mobilitate redusd, profunzintea detaliilor, liniile de angoasd de pedepsire (Connan, 1970).
drepte gi unghiulare.
Aubin (1970) a reluat lucrdrile luiMinkowska,
.
tipuri de subiec{i. Tipul senzorial, concret, foarte
distingAnd doud in alte cazuri, defensa vine s6 rdspundi angoaselor de origine
senzitiv, adeziv, la internd: reg6sim aici negarea afectului sau a p,lsiunii, refurarel
care culoarea gi migcarea abundd in clesenul in
sdu. Dimpotrivb, tipul incongtient prin deplasare gi proiec!ie. in sfdrqit, existd
reactii de
:"li:iil se caracterizeaz6prin echilibru, rigoare, abstraclie qi o ou...ur"
rmoDtlltate.
apdrare in fata angoasei suscitatd de Supra-Eu: este vorba,
in principal,
cle culpabilitate. r)efensa ia adesea arura formafiuniror reaclionare.
Royer ( 1984) dA indicatii asupra anumrtor trhsdturi Autorul concluzioneazd cd, gi dacd aceste forma{iuni defensive
ale
personalitdlii in raport cu factura de_a desena. nu par la prima vedere sd se conformcze pri'cipiurui pldcerii,
Ea asimileazd din cauza
emotivitatea unei rinii ugoare gi ezitante, unor personaje culpabilitdfii care este adesea prezentd gi care antreneazd mecanisme
descentrate,
membrelor inferioare scurte, cdutdrii cle sprijin,
culorilor dulci de auto-pedepsire, aceasta din unnd permite
$tergerea gregelii gi, astfel,
estompate, fe{elor exprimAnd nelinigte. Subiectii anularea angoasei.
rnai pu{in emotivi
deseneazd cu linii regulate, desenul fiind
centrat gr culorile
intermediare. Dupd Corntan (1970) o tendin{d incongtienta se va exteriorjza
adesea cu un anumit grad de deghizare, pentru ingerarea
cenzurii:
Factura personajelor - impresia de forl[, de deplasarea poate fi utilizatd atunci pentru rearizatea unei dorinte
^ ... pe care o degajd - pot soliditate sau de
fragilitate f,rpuse in raport cu fr.dirile subiectului interzise fatd de r-rn alt personaj care are un corespondent in rearitate.
faja de mediul s6u gi fald de realitaie. personajeie
imateriale sugereazl
o legdturd deficientd cu realitatea. Imaturitatea Royer (1984) indicd faptul cd se intAmpld adesea si regdsim in
lor, senrnaleazi Royer
desen efecte ale deplasdrii unei probleme, asociate irnplicit
rn.i pa,ti u

r08
t@
 corpulur, asupra unei alte pdrti a corpului.
De exemplu, dificultA{ile
sexuare pot fi deplasate gi exteriorizate
prin accentuarea unei arte pd4i
a corpului cum ar fi nasul sau cravata.
AttnIiza reIo1iiIor dintrn prrsonoin
Corma n (1970)afrlm6 cf distanfa
-
intre diverse personaje, mai precis
pe care subiecful o interpune
intre peisonajele care li;;;;;;;
gi celelalte, este semnificaiiv6
pentru r.Luliu p. care ",
o intreline
ace$tia in lumea sa internd, crl
Si pentru dorinfa sa inconqtientd f"fil; ;i
Proximitatea relevA o dorinld de
intlmitate, un atagament crescut;
depdrtarea reflectd conflicte, respingere.
C6nJ subiectul se reprezintd la
girt3ti' aceasta poate fi interpretat"ca o arn.uttut. in relafiire
familiei (10). Davido (1976) reiaun,-u1iu cu restur
irr--orman.Ea scrie ctr pozigia
copilului in raport cu,fiecare din pdrinlii
s6i poate reflecta situalia sa
oedipiana gi conflicteie cu care se
confruntd.
Dupd porot (1965), analiza compoziliei
familiei ne va da
inforrlalii asupra relafiilor intre membrii
famitiei, a$a cum sunt
interpretate de cdtre subiect. omisiunea
unri membru indicd un afect
de respingere fald de^aceastd persoand,
respectiv un sentiment de
excludere din propria familie, dacd
este suUieitut i"rr.,$i. U"
addugat poate face trimitere ra o reprezentare ;;;;;;
arteLata a subiecturui.
Burns (1990) a observat, la subieclii
ale cdror figuri parentale
introiectate sunt rere, cd personajere
sunt cresenate cu trdsdturi sau
par{i ale corpului omise.. Tatdl, mama
gi personajele reprezentAnd
subiectul sunt de indlrimi dispropor{ion*riiuUi..rl
reprezint'
fefe
neprietenoase, membrii familiei
sunt iipili sau prea depdrtali. Limbajul
corporal in desen indici faptul ca
paiingii .uu ..p..rrn,area proprie
sunt detaqate sau controlante. p,rinlii
pot, ae asemenea, sd-gi intoarcd
privirea de la subiect. Adesea, simboluriie
negative' in alte cazuri mijlocur este
.. ?n.onlou.d desenul sunt
gol. in .on.ruri.,desenul prezinti
atunci o lume in care personajelor
nJ le_ar pldcea sa trdiascd.
Distanla sugereazd respingerea gi
izolarea, in timp ce
proximitatea face trimitere Ia acJepta.e'gi
(Reynolds, 1978). Dac6 in_tre personaj.
lu suslinere afectivd
,un, desenate obstacole,
aceasta semnificd o dorinfd de protejare
sau o defensd ,uu un .onRi.i.
10. corman consacr' o intrcagd parte
interpretdrii relaf iilor
dinrucrarea sa,.Dcsenur ro-iriJ{ffi
lt0
Incercuirea unui personaj prin
contur poate indica
suprimarea personaielor ameninfdtoar., p.*"".;.r. respingerea sau
lips6 sunt asociate
cu respingerea, cu afecte de izorare
,u, a. n.g-u... cere desenate pe
dosul paginii pot semnifica faptul ci
.*itta un ionflict intre subiect si
persoana reprezentatd prin acest
reprezentdnd subiectur poate semnifica
desen. Izola*"
;.;;;;;;;;i
depresia, sentimentul de-a
fi acceptat. Compartimentarea foii, .u p.rronul.ie nu
diferite, semnificd, penhu Reynolds (197g),
desenate in secfiuni
u*i.tut.u legatd de relaliile
perturbate din cadrur familiei. Er
a indlcat ca acesra trdsdtur6 este
puternic semnifi cativ6.
7.Ipoteze diagnostice in lcgtrturd cu celelalte
clate
Aspectulclinic constituie pentru noi o pnmd sintezd
a analizei
testului, gi o^elabor,m plecdnd de la
datele culese in p6r{ile precedente
ale testului. in aceastl privinld, am ardtat
itemii testului care ni se par a
fi cei mai legali de fiecare parte a aspectului
clinic. De exemplu, pentru
a distinge mai bine organizarea personalitdlii,
ne inspirdm din toatd
grila, dar mai ales din analiza comparativd
gi conjugatd a anumitor
puncte din aceasta, cele care ni se par
c6 dau cele mai multe indicatii
asupra acestei teme. Iat[ schema de
referinli pe care o utilizam; '
a - Pentru tema Valorizere sou devalorizore. ne
servim de
elernentele urmdtoare:
,
Itemul I.: Observ-area subiectului pe timpul silualiei cle
restore: punctul ,7" (derurarea testului ra nlvelur secventei
verbale gi non-verbale).
- Itemul 3. : Aspectul tlezvoltirii.
- Itemul 4.4: Dispuneret, punctul
,,c,, (clasamentul
personajelor).
- Itemul 4.7: Dispunerea fiecdrui personaj, punctul
,,d,,
(echilibrul personajelor),,,b,' (prezentarea
siluetei) $i,,€,,
(simefria).
Ill
 - Itemul 5.2: Detaliile corporale, punctul
specific). ,,0,, (nivelul d _ pentru tema Analiza relaliilor tlintre personoje,
ne inspirtrm
mai ales din:

- Itemul I.: observaree subiecturui pe rimpur situayiei de

b - Pentru tema ldentificere, neservim de: testare: punctul ,,c" (atitudinea subiectului),
Si ,,d,, (maniera de
- Itemul l.: Ob rela{ionare).
testore:0""","iii,.'[i!,:i^i:::i::i,:,X,,,,::::::r:i,:!!!,f"'"{J, - Itemul 2.: Contpozilia fantiliei in raport cu familia reolii.
verbale gi non_verbale).
- Itemul 4.2: inriQinrca.
- Itemul 2.: Con
u m i t i a r e a I d'
:::' {':,*f,' !: i :: fa - Itemul 4.4: Dispunerea, ntai ales punctele ,,0', (distanla) gi
"i:i:;;)c
punctu I,, c " (c L,
,,c " (clasamentul personajelor).
- Itemul 4.5: Perseveroren.
c - Pentru tema Orgoniloreq personatitdlii,
ne inspir6m din
urmdtoarele date: - Itemul 4.7.: Dispunereafiecrirui personuj.
- itemul I.: Obs - itemul 5.1: Tigsuri de detalii.
tesrare:puncrurl':,:'(4ltr!^i,Jr,'i:::,i:^i::r:,r:::r::"r;,,'J:,
(gradul de atenfie),
,g,, (nivelul de an,rietate gi reacfia la
dificultali)' ,,rt" (arte emolii observate pe Kim Chi (1989) sugereaz6 o analizl care fine coni de faprul cl
timpur administrdrii
testului), ,,j,' (derularea testului la niveiul personalitatea are o dimensiune spaliald, in sensul in care diferitele
secven{ei verbale gi
non-verbale). pdrli sunt in relalic continud unele cu celelalte, gi o dimensiune
temporald, care face frimitere la faptul cd persoana este reprezantatd cu
- Iternul 4.1: Aspectul
ales punctele,,6,,(calitate) gi trecutul gi cu viitorul sdu. Analiza desenului, spune el, ,,cautd mai ales
,,c" (situarea desenului*bol:mai
in cadrul foii). sd inteleagd diferitele problematici care animd individul cum ar fi
- Itemul 4.3: Trasoj. mecanismele de degajare, de acomodare gi de adaptare la situa{ii
dificile" (Kim Chi, 1989;p.76).
- Itemul 4.4: Dispunereu.
Debienne (1968) reia ideea lui Buck (1948) asupra a trei principii
- itenrul 4.5: perseverarea. de interpretare care rdm6n importante:
- Itemul 4.G: Factori regresivi.
c Interpretarea trebuie sd se refere atAt la elementele desenului,
- Itemul 4.2.: Dispunerea pesonojelor.
cAt qi la asocia{iile subiectului. Acestea sunt necesare;
- Itenul 4.8. Culorile.
- Itemul 4.8: Expresia. Fiecare element trebuie sd fie studiat in relatie cu structura
globald a desenului;
- Itemul 5.: Aspect detaliat, ntai ales punctele
5.? (detalii
corporale) gi .i.J (sexualizare).
Rezultatele analizei trebuie puse in raport cu datele istorice
sau anamnestice ale subiectului.
 Wallon, a.T^Ol:: Engelhart (1990)
U, sugereazi qi ei analizarea
desenur,i f,c,nd regdtu.a i,rt..
et.m.nt.r. ,or. gi organizarea
globard. Anderson sa
irrrre altele omisiuni .qi
Andersorr (r t;;;^;;;;, cd
erenientere expresive,
le, distorsiunile
accentudrire, trebuie anariz.ate
rr;*;;,"r,
efbctele de perspecriva Ednr€ httuEd d#eftii
?n func{ie de Iocarizarea trtilri
corpurui personajelor qi a ror in ."dJii
simborismrrria. care sunt Trni dei{uduhifiilI
poate reprezenta dorinfere.nrirturisite regate. Desenur Derllyrisrea
gi nernarturisite ale fig'niipdzut
subiecturui, Tari dti*ratnd:nir
f:r.,H Lj'B,,rJ,l; ,'
stabiciunilc, sa, .fo,tu.ile
."r;;;;;;; .i. C,euttrjirE6tire deTm
"
n*:f; I I
r' ;; : :: :J,,.JI,TI iil: fl rT' T:::i:il:x.
: ***: Llti
}{ixai fuisrd.iltri!.t

Osterrieth qi Carnbier (1969) Irtrni drsn*; curuj hEcrnarFtg;i !*rnuui

au relevat dificultatea uu}iertri pr*Imrr
confruntd cei ce doresc realizarea cu care se nuft{ne
oedi:i*n
i,n.l u,rut irfimi desel,nindrlur
su nr prczenrare doui
orientiri : n. ."i*."^ at::iiffil,:.1H'H
fiecare din elementeie-sale,
n-,
i: Sriiec ine mi;i n,rr,i Sqrrelirtre
acestui fapt elabora "r"i "ri"rflor, ou. pierz^nd datoritd h;rihri

1'::.
r'" ;; ;
lnterpretare
;;;
care
;J'i":Ttil' :li, ii, il:' ::["i J j.;T*^
m* Di*lnra sr-t,is d-mrmi n;:.i
nici. decfr di.tait clbfuc-
]4rrylrrl dl
poate plrca lipsitd de urri.
s u biectiv irateu trii rn

aza;;;il ;; ft".il:o,uuH i,ln ilt:

ru. E i fouo, )ize
cumura elementele, ei.incearcd
rtuoiur rr.u.rr*drii variabileror
Mai mult, ei consicieri ca pri'J;;;;; prezente.
variab'erc i' disculie 9i axere cre direrenfiere
cunoagrc
J:-,i,r.',,1,.i:.a Iigura 3: Scherna intcrprctativ?1 a datelor obJinute cu aiutorLrl descnulLri thnriliei
"
(1914) distinge,trei etape
,,^,,',^Y.:.:ul in procesut de inrerprerare
ffi i:i::? ji:ff|ji ra1d, ar desenu t ui amit,i.i Ea identinca il;r ;;;^l
a

sensurmanire,,,,;,;J#t::t;'il1;';;;,:."1:,,:.:,:;::;"^;:::ili,7
ascuns, ,,scmnificafia latentd,,.
al ticilca niu.i ,
t'_. E o n; u,,g. I u u... ta,.i
l::fll ::,
Nor sugerdm adoptare a unui as.,ne.eo
; ;;r;;i ; ;T,'#l*.,#:J[Ti]f ]
d.r.., de sintezd
j:::1trt explorator gi inrerprerariv aqa cum esre prczenrat la finalul
crarc.
JI t
in aceasrd

Inserdm un exentplu al unei

elaboriri interpretative. in Figura
citdm textual lucrarea lui 3,
Morval (19?;, ;.;;;;.'
Aceastd muncd dc sillczl
a descnLrlui farrniliei se iuscrie
srfucturarea unui exanren'si'ologic. in
i,-, n..n.ia opticd, subriniem
scrierile tui Corrnan (1e72) cir
psiholcgice pot fi deosebit
$i i."y;; i;;;:; a.supra exanrenutui
'f
de u;ile .f ,,l.iJril". srudenrilor. ir

114

ll5
 BIBLIOGRAFIE
Bene, E., Anthony, J. (19g5). Famiry Reration
Abate, M.A. (1994). Kinetic resr. Nfer. windsor;
Farnily Nelson Publishing co.
Internat "t uDrara.
t av{trl$' D iss ertat iott Abs trqcts
io)al, -t-t (iB), I i;."
oo,
Berger, R. (1994). ahildTl draw their stepfamily. Journat of Famity
0 , o ti o ns P sy cho t her apy, 5 (4), 33 -49.
;!:#; +",!:i?3] rl :;u,, ",,,fr
d e t, e nfa n t d t r av e r s s o n
Borelli-Vincent, M. (1965). L'expresion des conflicts
dans Ie dessin de
Le ttes.sin tl,une personne _ la famille. Reyue de Neuropsychiatrie Infantile,
^t;l;f,;}r|1977). te test dn Morhor|r. I 3, (l_2), 45_65.
Borges, L.A., I oureiro, S.R. (1990). O desenho
OOK'iJ#;O (1963). Le test da familia commo
ct,une personne. Neuch'tet: instrumento de avaliacao clinica de um grupo
Delacheux er de criancas
encaminhadas para atendimento psicopedagogico
(Testul
Acosta' M L
(i gg0)' nre Kinetic famiry desenului farniriei ca instrument crinic de evaruare
a unui grup de
Drawi'g: A deveropmentar copii refera!i pentru consiliere psiiropedago gicd). A"rqu'ivos
11]iaitV J u,srcrturtun
stuciy. Drsse rtation ,Urtro"i
Aostracts Internationat,
and
36g0. 50 (g_ts), Brasileiros de psicologia, 42, (2), i06-l 14.

Alschuler, R.FI., Hanrvick, Boulanger, N. (1990). Etttcle comparatiye entre

L-.A. (1943). painting les clessins cle la
as an index of. maison, de I'arbre et du chemin d'enfants cle fantilles
N;;:;:i,o,,,;; i;," ;iZ:::, . r,' a,",i Am e r it a n r,;,,i Zt traditionnel/es, dgds entre g et r3 ans. Mdmoires cre maitrise.
Trois-Rividres; Universitd du
Alves' K A , Loureiro, eudbec d Trois- I{ividres.
s.R. (1994). Representacao
um grupo de pacientes. grafica da familia anr Bourgds, S. (i984). Approche gdndticlue et psycl.tanalytique
esquizolienico, cle
fO.r.nuf familiei la un gruo I'enfant. Tome I . Neuchatel: Delache
de pacienfi schozo&enici).' pri;;,;;i;)7r rn
tx et Niestld.
onl.:::n, IJ., Anderson, r. (1965). Boutonnier, J.F. (1959). La signification du complexe
d,oedipe.
Tecltnit ues projectives. paris:
Editions universitaires Evoltttion Psychiatrique, 2, j gj -202.

Anderson, S.B. (t ee5)._s?::1lr:"1]", Brakarsh, J. (1989). The chikl's family drawing as

in children,s famity clrawjngs; a measur.e of
stressfull fami Iy environment. D i s s e r t ar i o n
study in three culruies
;l::i.r^r,", . child snriy
A j;;;;;,";;ir;, 49 (t-B),2844.
A b.s t r a c t I,t erna tio nal,

(1 91 3). Brewer, F. (1980). Childrenb interaction patterns in

Les m dthocles Kinetic Fantily
""i..,]rD proj ectives.paris: p.U.F.,
Coltection Drawing. Tez,6, de doctorat nepublicatd. Uniteci States Intemational
University.
Aubin' H (1970)' Le dessi, de
r'ery'ant inacraptd.lburouse: privat.
Bristow, K.I. (1994). The impact of malkeatme't and sexual
Aulagnier, P. ( I 975). abuse on
L a v io Ie n c e cle l, in terp re t at p children's drarvings, Mas t er Abs tr acts International, 3 2,(3),
io n. ar ts: P.rJ .F. 1 070.
u"rl,::"!.:. l) The.per.ception of eight rype of Brofenbrenner,U. (1979). The Echology of F[ttman Development;
Itgf american mic,cJle
those cLirtrhoo'i d.t*,.*i.h Experiments b1, nature and des,ign. Ca'-ibridge, Mass.: Flarclvard
,.riil: ;:ou'Jilf#'.l mosr innuencecj
Disserta|ion Univerity
t (a ;;, l;;';."""'1ivoiren)' Abstract rr,;;;;;;:;;; Press.

Brofenbrenner, U. (I 996). I_e moddle,,processus_personne_Contexte_

Bender, L. (1g75). (Jrt
test vr:jlto_moteur.paris: p.U.F. Temps" dans la recherche en p.sychologie du ddveloppement:
principes, applications et implications. in R. Tessier et
G. M.
116

n]

Tarabulsy (Editori), Le modile dcologiqtte dans I'dtucle du
ddveloppement de I'enfant. Collection D,enfance. Sainte-Foy,
Qudbec: Les Presses de I'Univdrsitd du eudbec.
Brul6, D. (in pregdtire). Les manifestations comportamentale
d'internalisation et d'externalisation chez les enfants malhaitds.
Buck, J.N. (1948). The FITP Test. Journalof Ctinical psychologt, 4,
1 5 t-1 59.
Buck, J.N. (1964). The House-Tree-Person (HTp) lulanttal supplement.
Los Angeles: Western Psychological Services.
Burns, R. C. (1990). A guide to Family-Centered Circle Dratvings
(F C. C. D.) . Ne''v York: Brunner/MazeI publishers.
Burns, R.C., Kaufmann, FI. (170). Kinetic Famillt Drtwings. New york:
Brunner Mazel.
Cain, J., Gomila, J. (1953). Le dessin de la famille chez l,enfant, critdrcs
de classification. Annales Mddico-Psychologiques, 4 (I), 502-506.
Canibier, A., Pham Hoang Quoc Vu (1935). probldrnatique oedipienne et
reprdsentation de la famille. Billetin de psychologie, 38,21j-229.
Cargo, A.P. (1990). Children's concept of family: early latency aged
childrerr in divorced and intact farnilies. Dissertatio, Abstract.s
International, 2B (l), 162.
Carneiro, F. (1986). A simbolizacao no tcste do Desenho da Familia.
Jornalde Psicologia, J (l), l3-17.
Carneiro, F. (1988). O desenho da familia de aclolescentes psicoticos
(Desenul familiei la aclolescenti psihotici). Jornal cle psico/ogia, 7
(4),8-12.
Chuah, V.N.-F. (1993). Kinetic Family l)ralvings of chinese-american
children. Dissertation Abstracts International, jJ
(7-B), 3S3 1.
Cobia, D.C., Brazelton, E.W. (1994). The application of Family Dr.arving
Test with children in renrariege families: Understancling fanilial
roles. Elementary School Guidance and Coun.seling, 29 (2), 12()-
136.
Comunian, A.t,. (1984). lVard the validation of the Kinetic Farnily
Drarving. Dissertation Abstracts Internationol, 5A e-B), 743.
118
I
g:'
?-i
ill,
cook, M.S. (199 l). Integrating kinetic family drawing into Adlerian life-
stile interviews. Individual Psycholgt; Journal of Adlerion
Theory, Research and Practice, 47 (4),521-526.
Corman, L. (1961). Le test PN. Paris: P.U.F.
Corman, I-. (1965). Le test du dessin de la famille, Signification des
personnages surajoutds. Revue de lt{euro-Psychiatrie Infantile, I 3
(1-2),6s-61.
Corman, L. (1970). L'e test du dessirt de lafamille. Paris: P.U.F.
Corman, L. (1912). L'examen psychologiqtte d'un enfant. Bruxelles: G.
Dessart.
Cornman, B,J. (1993). Childhood cancer: differential effects on the
family memb ers. Oncologt I',lursit'tg Forum, 20 (10), 1559- 1566.
Davido, R. (1976). Le langage du des.sin chez I'enfant. Paris: P.U F'
Debienne, M.C. (1968). Le dessin chez I'enfunt. Paris: P.U F.
Decobert, S., Sacco, F. ( 1995). Le dessin dans le travail
psy cha n alyt iqtt e av e c I' e nfant. Ramonville Saint-Agne: Ed ition
l,,res.
Dennis, W., Uras, A. (1965). The religious content of human figure
drar.vings made by nuns. Journal of PsvcholoCy, 61,263-266.
DeOrnellas, K., Kottman, T., Millican, V. (1997). Draiving a family:
Family art assessment in Adlerian therapy. InclividLtal Psycholog,'"
Jotu'nal ofAdlerian Theory, Research and Praclice, 53 (4),451-
460.
Deren, S. (1975). An empilical evaluation of the validity of the Draw-A-
Faniily Test. .lournal of Clinical Psycholou^, 31 , (3)' 542-546.
Diclillon, H., Vandenviele, M. (1988). Le test du dessin de la famille
chez les dcoliers congolais. Revue Belge de Psychologie et de
P ddagogie, 5 0 (201), 1 -16.
Dolto, F. (1979). L'image inconsciente clu corp- Paris: Seuil.
Dubuc, B., Duclek, S. (1984). Le ddveloppement de production d'un
dessin chez les enfants de I'dcole dlimentaire. Enfance, 2,189 200'
il9
 o1';1, La mdthode desfabtes en psychanatyse infantite
i1:;i) Goidschmidt, H.L. (1991). Mother's psychological responses to the
Engerhart, D. (1973). Etude
dimensionere des indices
kinetic family.drawings of conduct-disordered adolescents
de t,enfanf. Revue de cre personnaritd (projective drawings). D iss ert at ion A bstracts I nternat ional, 5 2 (3 _
rryrnobgi, ilpiqrde, 23 (2)
9t-104. B), t717.
Engelhart, D. (19g0).
.Dess_in
et personnalitd chez l,enfant Goodenough, F. (1957). L'intelligence d'aprds le dessin. paris: p.U.F.
Monographies
franqaises a" pry"nilo[iJ, pu.tu CNRs
a..T.H.l,t",.r?1rr]. Grimard, L. (1982). Le contentt du dessin de la famitte aupris
L s ct e s s i n s t
e ct, e nfa n t s e Ie u r s i g n ifi catio n. d'adolescents, garQons etfilles dgds de 12 d l7 ars. Memoires de
maitrise. Trois-fuvidres: Universitd du Qudbec d Trois- Rividres.
Feuer, M. (19g9).,,Elrontott,, csalad,rajzoc szerepe
pszichodiagnostikabzan (semnifi a gyermek_ Grzyva, A., Kucharska-Piefura, K. (1998). Dynamika obrazu rodziny w
calia-Jlr."rrri familiei,,r6sfbfate,, pracach graficznich chorych na schizofrenie paranoidalna
cu I copil u lu i). il
s, *" i,,, c ho t o g i a i s z e t n e, 4 5 (Dinamica in-raginii familiei in lucrdrile grafice ale pacienlilor cu
A:;;fr*:"osti
schizofrenie paranoidd). Psychiatria Polska, 32 (1), 47 -57.
Fleuridas, c'L' (1988).
Tre.atment component anarysis i
sysremic model: A faTilf of the Milan Gtrillarmd, J.J. (1983). Psychologie et dducation, Tbme 3: l'examen
Abstracts Internationql,
therapy sndy. Dissertation ;;;;;;. I psychologique de l'enfant et de I'adolescent, Paris: Fernand
+t q: ji."" el-n\, Nathan.
I
Forest, M., Thomas, Gy I
An explorarory srudy of clrawinqs {
Hackbarth, S.G., Murphy, H.D., McQuary, J.P. (1991). tdentifying
dren. a r t!19.911
\;;T;i^
ch iI i.t h .L,,, i'ii ii bv
; ;;;,;;;;;' ii rll, sexually abused children by using kinetic family drawings.
"
",' "; I
i
Elementary School Guidance and Cottnseling, 25 (4),255-260.
i
FLuy, G., Carlson, E.A., Sroufe, L.A. (lggl).Children,s i
representation of Halvorsen, M. (1996). Children's drawings and loneliness: The concept
in famiiv a,u*',1gr. Chitct Devetpmenr, I
j of loneliness in middle childhood. Master Ahstract.s International.
;$?;liffi],relationships I
I
34 (t),421.
Galdtic-Piroft e' M' (1g7 r).Image j
pateme'e et rdussite scolaire. Hamilton, L.S. (1984). Fiuman figure drawings as measure of self-
de Psychologie Scolaire Bur/etin
et cl,Orientatior, jO(3),
120-13g. concept development in bilingual children. Journal oi'
o"T,1i.::1":: Instructional Psychologt, I (1), 28-36.
(1.?88). ,:"ring method for kinetic famiry I
orawlngs and its aonlication tl:.yl,jl
to the evaluation of family
with an emphasis #chitdren structure Handler, L., Flabenicht, D. (i994). The kinetic family drarving
f.";
Abstracls International, 49 (4_B), "'^" ' .t;;;;.lurtti.r.
Dissertation technique: A review of the literature. Journal of Personality
tt;;. Ass essment, 62 (3), 44A-464.
Gardner, H. (19g2).
el dessins cl,enfant,s, /eur
s i gn ..Gribouittages
rfi c a t i o n. Bruxelles: Harris, D.B. (1963). Goodenough-I-Iarris Drawing lest. Nerv York:
p. Mard'aga.
Harcourt, Brace & World inc.
U.ljj:: F., Kirkla,nd, K.D. (1g77).
Unobtrusrve assessment of Harsanyi, L (1965). School children's drawing in which is represented
rnterpersonal affect throug
.*p.rrriu. iin. drawings. perceptual as a mean for reve aling farlily relation and self-concept.
and Motor Skills, 44,423_42g.
P sy chol og i c ol A bstr act.
O,ut:l:.:. J,A- (1994). projective
drarvings. : helping survivors
childhood abuse recog.rise of
boudaries:-lou,unt of p,sychosctciaI
and Nursing Mental flialth
Srrrirnr,-Ji1r11, rU ,0.
120
t2l
l

I
I
_i
 Holty, R., Moran,-p[, Brannigan, G. (19g6) Socialschemas
in the Kaplan, N., Main, M.^(19g6). A sy.stem
f iiii,'J',H,\iir,?,:,^{r;tnJ"";';oour,,r.,,,),")t"i),,,, for cla.ssifuing childrenb
drawings in ternt of th_e representation of attachmen!.
Manuscris
Holtzberg, J.D., Wexle4 nepublicat: Berkeley University.
M. (1950). The validity
o-f hurnan form drawings
as a measure of personality Kidd, A.H., Kidd, It M. (r995). chilclren's drawings and
deviation' .";"',,,;::i:;,:l**tl
Jotrrnal of Proiectne auachnent ro
Techniques, li,1+7,343-361 pets. Psychological Reports, 77 (l),235_241.
Flurse' w'c' (lg5l)"The,emotionar disturbed Kim, chi, N. (1989). La personaritd et r'6preuve de cressin mtitipre.
chircl draws his famiry.
euartety Journal of Chittt nrnrr"i'r'\," tSZ. Paris: P.U.F.
Ionescu, S., Lhote,, C Kuofl H.M., Prour, H.T. (1985). The Kinetic Drawing System: A revier.v
, Jacquet, M .._M. (1997). Les
ddfence; thiorie et crinique.paris; ntticanismes cle
Nathan Universitd. an integration of the kinetic farnily and school drawing techniques.
,u.\r::, L. (1950). A study ofsado_masochir Psychologt in the School, 22 (l), 50-59.
de rin qu anr
(Fanrily Attiruae _uy
giii' ;.,"; ;; ;il;T'Hlfi T j;:f::,,i":i Koch, C. (1969). Le test de I'arbre.l.yon: Vitte dd., Collection animus et
'- fest).
\er')' rn" nririrt",i"i*i
I rrc ,'rlllsll
'Journal of Medicat Psychotg,,,
anima.
22,53-65.
I(oenigh, F. (1979). Dominant parent as projected by hon.rosexual a'd
Jacobson, A, (1973). heterosexual males. Journal ofSex Research, I 5 (4),316_320.
A ,stttcly of Kinelic Family
school chilclren, ages Drawings of pubtlc
six trough nine. -I.ezdde
' rzd uc uoctoraf
doctorat ineditd. Kopizz, E. (1964). 7'he Bender Gestalt testfor young chilclren. London:
Cincinnati University. lneditd
Grune & Stratton inc.
Jolies, L., Beck, H.S. (1953).
A srucly of the validiry of Kopizz, E.M. (1968). Psychological evaluation of chilclrens httmon
for the quaritative some hypothesis
interpretatio' of the HTp
for children of figure drmuings. New York: Grune & Stratton.
i ;:;W'ni\"uX' 12i' "
n i' i pl * ;
"
r #;,
o u r n a r o7 ct i,^
i
Kos, M., Biermann, G. (19i1). Lafantille enchant\e. paris: Centre de
"-,i
Jourdan-Ionescu, C., palacio_euintin, Psychologie Appliquie.
E. (1995). Etude de l,interaction
des facteurs de ris.que Lafrance, D. (1919). Etude cles caracldristiEte.s gdnirares dtt dessin
et de protection .1r., les jeunes
fi.dquentanr un service.d,i"**i"ir" enfants de la.fantille chez les odolescents cle I2 d l7 ans. Mdmoires de
carre Co'siliul din eudbec pentru i;;;... cerere de sLrbventie
maitrise. Trois-Rividres: tJniversitd clu eudbec d rrois- Rividres.
C;;;;ar". Sociata.
Jourdan-Ionescu, c., palacio-euintin, E, Desauiniers, Lara, A., Garcia, T., Acevedo, M. (1995). Evaluacion de kas
R., couture, G.
i n t''') c ;;;;' ;;:'"; reoresebtatuibes de las petas de apedo en ninos Mexicanos por
;"
!"'z?!);' i"' !; !' "u "'t' t
r i s u e e t ct e c1
medio de dibLrjo de la farnilial Seguimento a un ano (Evaluarea
r/,, i n t e e n t iin
"!e,
i, i,i!!il.,{{i,:; u en tan n ser vice u
pattern-urilor de atagament la copii mexicani cu ajutorul desenului
i' ^,
n
"7, "{:::
d eui b e c
entm cercet"
Qudbec d Trois_ Rividres.
p
. s
".i",
r. r.",, _i.ffi;:lii"?l'# :l' familiei: Studiu pe durata unui an). Salud Mental, IB (1), 56-60.
Lehner, GF., Gunderson, E.K. (1953). Heigh relationships in the D.A.p.
-"r'#;.?;i Grafic indicators of sexual,ab,us1in.drawings test. Jottrnal of Personality, 21,392-399.
:ffi:); of
Lessler,i(., Erikson, M.T. (1968). Response to sexual symbols by
nondisturbed.n,,o..l'rl',]lr.J:ff
lnternational, -tZ (2_B),
:1'L:r:";,:,\i,:,1:r:,;;";i:,
- ---/' ) elementary school children. Journal of Cottnsulting ancl Clinical
1065. PsycfiploO, 3 2, 473-41i,

122

t23

I
t
 i
$
Lieberman, F.R. Baer (199
2). validity of rhe Kinetic Family
a measurement of the perception Drawings as Morval, M. (1975). Le dessin de la famille d'enfants prives de pdrc.
of family,relari""rfup,
cire). b,rr"riii"r',qbstracts ""ji"il;ry Enfunce, 1,31-45.
rnterationar,
ffil:n*.rental 53
Morval, M. (1986). Stress et famille.- vulnirabilitd, adaptatior.
Linciquisr, N.C. (1992) Montrdal: PU.M.
Fleurl ya family drawings of earing
females. Master Abstracts disordered
Internationi, SO, (20),3g4. I Morval, M., Laroche, J.-L. (1976). Constance du dessin de famille.
Longmaid, K.J. (1994). I
Represenration of rerationships i Revtte de Psychologie App/iqude, 26 (2), 47 5-481.
family drawings in chirdren,s
and prediction
oi .u.ty school outcomes. i Moetkoff, D., Lazarus, P. (1983). l'he Kinetic Farnily Drawing: The
Dissertation Ab.stracts Jnternational,-
il (S_S), OZSr. I reliabilty of an objective scoring system. Fsychologt in the
Ludwig' D J' (1969). self perception Schools, 20,16-20.
and the draw-a-person j
:lournal of projectittes fechniqtre,s, test.
S i,"iSl_ZSZ. lluchielli, R. (1960). Le jeu du ntonde. Paris: P.U.F.
t",il;:,*GU (1967). Le ctessin enfantin.lJeuchArel: Detacheux
& Muchiclli, R. (1963). La notion de projection. Bulletin de P,rychologie,
xt/rr (221),2-1.
Machover, K. (l 949). pcrsonaliry,
projection in the tlrawing Muller, P. (1958). Rechcrches sur le dynomi.sme ertfantin Berne: Ed.
fgirrr. Springficid: .fhomas prif of hurnan
iJ,,*_""' lians Fluber.
Maggi, A. (1910). k,ste clo,e
senho enl cores clafamilia.sao paulo: Myers, D.V (1978).'lbwards an objective evaluation procedure of the
fii:ifli: ::'#;f ::: " ""' io'r' 0,, p., ; Kinetic Family Drawings (KFD). Journal of Personality
un i ; uo r
ir;;;;;, Ass ess nt ent, 42 (4), 3 5 B-3 65.
Matejcek, 2., Strochbac.hl*,,
(l93l). Kresba zacarovane rodiny Nanpon, P. (1986). Les parents et les grand-parents dans le dessin de la
(DoesenLrl famil ie i
vrbj ire). C * i"r U, Jr, il"_ p s.y c h o t g r e, 2 5 (4), fanrille. Statttt.fantilictl et stcttttt linguistique. Enfance, 39 (4),361-
3 16 -
317.
McPhee, J.p., Wegner, K W.
(1976). I(inetic family drawing Nuttal, E,.V., Chieh, L., Nuttal, R.L. (1988). Viervs of the fainily by
emotionaly disturbecl childhood sfyles and
U.frouio. tournat of pesonalig, Chinese and U.S. children: A conrparativc study of kinetic family
Arrur'nrn't, ii ri), no, orr. Drawings. Journal of School Psycltology,, 26 (2),191-194.
Minkowska, F. (1952). La typologie
constitutionelle vue d travers O'Brien, R.P., Patton, W.F'. (l974). Development of an objective scoring
le
f,i;::1,2:"r,':iesdessinsd''"ri"".1i"",,)"aono,phophysiotogie rrretlrod for Kinetic Family Drawings (KFD). Journal of Personality
A.s.g e.s s m ent, 3 8 (2), I 5 6-1 64.

Morgenstern, s. (1937). La
psychanalyse inJ.antire.paris: Oftega, A.C., Pereira dos Santos, M.P. (1987). O desenho sa familia
Denoer.
Morval, M. (lgl3). Etucle du como tecnica de investigacao psicologica: Influencias da idade,
dessin de la f.amille des
montrdalais. Reyue psychologie dcoliers scxo e ordem de nascimento (Desenul larniliei ca tehnicd de
cle et des palptiqude, 23 (2),
6l_ evaluare psihologic6: Influenfa varstei, sexului gi ordinii na$terii).
Psicologia Teoria e Pescluisa, 3 (3),239-249.
Morval, M..(1974).Apropos
rle I,intcipretation ciu dessin
O, psychologie et cles Sciencn, jr-t,'na,,rotion, de famille. Osterrieih, P.A., Cambier, A. (i969). Essai d'investigation rigoureuse du
f;rrtn 9 (4),457_ dcssin chez l'enfant. llet,ue cle Neurop.sychiatrie InJ'antile, l7 (6-
1),393409.

125
 Oullette, F.-R,, Charbonneait, J., Jourdan_Ionescu,
C., palacio_euintin,
E., Nadeau, p, Mdthot, C., Moore,
J., patenaude, C., Streit, (1999). y Reynolds, c.R. (1978). A quick-scoring guide to the interpretation of
Tra'iectoires d'intervention et lien children's Kinetic Family Drawings (KFD). psychologt in the
familiar dans des situations de
pracement en farnille d'accueir:
les points de vue des diffdrents Schools, I 5 (4), 489-492.
acteurs. Laborator prezentat la
al5-lea Simpozion d;A;;;;;;;
cercetdri asupra familiei. Trois_Rividres. Reznikoff, M., Reznikoff, H.R. (1956). The Family Drawing test: A
comparative Study of Children's Drawings. Journal of Clinical
Paynl, _\4 A (1996). Some effects
of sex, age, and household struchrre Psychologt, 37 (1), 73-80.
of family drawings of Barbadian .fritJr.n
Journal of Social Rodgers, P. (1992). A correlational developmental study ofsexual
Psycholog,,, I36 (5), 567_568.
.symbols, actions, and themes in children's Kinetic Family and
Peganha, D.L. (1991). A reciprodidacle
cle desevolvintental entre a L[ttman Figure Drawings. Tezd de doctorat ineditd: Universitatea
crianqa cont ctma e siafamilia. Sao pauio:
Instituto A" pry.fr"i"gi. Andrews.
de Universidade de Sao paulo (IpUSp),TezFtde
doctorat. Royer, J. (1984). La personnalitd de I'enfant d travers le dessin du
Pelletieri, A.J. (1971). Family in
action drer.vrngs of poor readers. honhomme. Bruxelles: Editest, 2enrc ddition.
pr ezentatd. l a Congresu l Nali
ffffiff :r
on a l de Lectura, T;;;;, Royer, J. (i993). L'dxamen psychologique de I'enfanl. Marseille:
I-lommes et Perspectives.
Pianta, R.C., Longmuid,. Ferguson, J.E. (l 999). Aftachrnent_based
classification f.:
of childreni family i.awings: psychometric Royer, J. (1995). Thdorie et pratiques psychologiques concernant le
properties relations with children,s dessin d'enfant. Psychologie et Psychomitrie, I6 (4),19-91 .
adjusnnent in kindergarten.
,lourna/ of Clinical Child psychotog/, Sami-Ali, M. (1974). L'espace immaginaire. Paris: Gallimard.
iS (2),244_255.
Porot, M. (1965). Le dessin cle la
famille. Revtt.e cle pqtcfu6l6gis Sattler, J. (1990). Assessment of children. San Diego: Jerome M. Sattler,
Appliquie, t 5 (3), llg_192. Publisher.
Rabinowitz, A. (19g2).Acceptance_rejection Schachter, J., Cotte, S. (1953). Les divers tests de dessin. Sauvgarde
and height of parental
figures on the Kinetic Family Orawings- de I'enfance, 8, 620-633.
l, ercepttral oncl Motor
Skil/s, 7 4 (1), 329_330.
Sclrilder, P. (l 968). L'irnage du corps. Paris: Galiimard.
Rambert, M. (i969). Das puppen,spiel
incler kincler psychoterapie,in
Kos, M., Biermann, G (1971) Lafantille Schildkrout, M., Shenker, R., Sonnenblik, M. (1972). Human figure
entcjhorter.paris: Centre de
Psychologie Appliqee. drawings in adolescence. Australian Psychologist, B, 1l-18.

Raskin, T,.M., Bloom, A.S. (1979). Schmidl-Waehner, T. (1942). Formal criteria for the analysis of
Kinetic Farnily Drarvings by children
ctisabiliries. Journat of pediairic psychotos,,,
children's Drarvings. American Journal of Ortopsychiatry, 12,95-
iifrrlr"*^t 4 (3), 103.

Itaskin, L.M., pircher-Backer, M. (1914). Application du ,,Goodenough-

Segers, J.-E., Lidogeois,
G. (1g17). Kinetic family drawings
children, rvith percep^tual_moior by Flarris Drawing Test". Revue Be/ge de Psycho/ogie et de
aetayr. ,lourrol of Learning
D is a b i / it ies, I 0 (6), 37 0_37 4. P ddagogie, 3 6 (1 45-146), 1-20.

Shapiro, T., Stine, J. (1965). The figure drarvings ofthree-years-old

children. A contribution to the eraly development of body image. in
R.S. Eissler, A. Freud, lI. Hartmenn qi M. Kris (editori), The

126
t27

j
1
i
,-i
 f;*:l?:;,!J{;::, {(""r, r, c h i t d, xx Ne w yo rk : rn tern a ri onal Sulestrowska, H., Bienicka,.A., Arendarska, B. (19S7). projeckjia
wlasnej rodzinnej wychowankow domu dziecka
Shaw, J.C. (1990). A
developmental study w tes;ie
ro. non.rini., uracr chiiJ on rhe kino+i^ €^*:,,. , rysrrnkowim,,Zacharowana rodzina,, (proiec{ia
unei situalii
rhe Unired States.
f"r,,",,"i iJ;Tffi1:,Hll.iXXT? familiale prin intermediul membrilor din casa in care locuiegie
4797.
_". Dr.sser,r,,J,
u.nicttuuun Aostracts
International, iiri,r', J, (10_B),
copilul pebaza unui test de desen: Familia vrbjite). psychiatria-
Polska, 2l (2), 103-109.
Sindou, G. (1ggl_g2).
Images de soi et ad Tharinger, D.J., Stark, K.D. (1990). A qualitative versus quantitative
j

t
en ton ts e p aren ts a ;
" "i"
i,.- i, i i il r:;i:,::,;; ":::;::: i: f .. approach to evaluating the Draw A person and Kinetic Family
"T;i t3J*,ff,' Kinetic ram i lv Drar.vingl restens,
Drawing: A study of mood and anxiety disorder children.
anve tde rse, Psychological A.ssessment, 2 (4), 365-37
Miqcare"; u,i,ulli*,ll'og'
nrtrligfieder (.Desenul
ir,,'iriri "i" 5.
arr, rrmrre qi posibititdri) a

450465. Skotnprl,koto],..):)ii
,). j Thompson, L. (1975). Kinetic Family Drawing;s of adolescents. Tez6
, de doctorat ineditd: San Francisco, $coala Californiand de
Sourkes, B.M. (1991). j
Truth to life; Arftherar Psihologie Profesionald.
patlents and thei r siblings
8t'e6. i;;'''';;;'; ;:':;::'::i:itt:,::;:#', f 'lra,be, T. (1938). I-a valeur diagnostique
des dessins des enfants
Q),
difficiles. Archives de psychologie, 26, 295_309.
tt';:Hil;:,
'
Engerson, IL (tss2)Anarvsis orramily Van Krevele', D.A. (i 975). Onihe use of the family drawin gtest. Acta

il;.?;,i,::',:';:::,W::,:!ii;;:;::;!:;;{;;'i*
^t::*tJ:l* Paedopsychiatrica, 4 I (3), 104-109.

Wallon, P., Cambier, A. Engelhart, D. (1990). Le dessin de I'enfant.

Spizer, R.L., Williamr Paris: PU.lj., Paideia.
(strttctttral ctirt,'^I^P ',Gibbon' M' (1990) sCID ,-ersions I et II widloclrer, D. (1965). L'interprdtation des dessins d'enfant. Bruxelles:
D s M r il o i
D i s o r rt e r s
)
^;;1,
; ;:: rg:7,::l J::;
s "i:
#,i, i Dessart et Mardaga, collection psychorgie et sciences rrumaines.
Spotts, J., Brooks, J (lgg:) Wilner, R.S., Rau, G.H. (1976). Family systems drawings. Family
Oh no, not againl in
Nor,uvood (ed itori), C i, n r, L.B. Golclen 9i N{.L. Tylterapy, 3 (3), 24 5-261
Men'il-Macmillan publishin
r, i i' r",'r"i-"'lLot
u i,, r, cotlt'ts€lrg' New York: .

s. Winnicott, D.W. (1969). De la pddiatrie d la psychanalyse. paris:

Standard, H.C.ItL (tr?:) Payot.
An investigarion of normarive
separation-individuation actotescenr
features i" rrr. iii".rt. Winnicott, D.W (1971). Lo consultation thirapeutique de t,edant.
adolescents. D iss e r t Farniry Drawings of
at i o n A bs tr ac ts t,
t Jl,)-n,, o, o t,
5 4 (g _B), 4405. Paris: Gallirnard.
starr' S Marcuse, F.L (195g).
' Reriabirty in the drarv-a-person Worden, M. (1985). A case study comparison of the Draw_A_person
Jo u r n a / of p r oj e test.
c t i v e.s Te c h n iq u e s,-; t:: 8:; ;,6 _ and Kinetic Fanlily Drawing. Journal of personality Assessment,
Stora, R. (1963). Enrcje 49 (4),421-433.
historique sur le d,
d' in ves
266-307).
ri gati o n psvc
-D'r!'v'
h o ro g iq s,, ),', r' ue
r,".' uL'Llvrtil i
) rill lj i ^ :^"i: "' : ^':
t's)'cllologie, 225
g-v-' n
(11),
Wright, J.H., Mclnryre, M.p. (1982). The Family Drawing Depression
Scale. Journal of Clinical Psychology, 3S (4), g53-962.
stora' I{' (1975) Le te'st cru clessin tre,at'bre.pari.s; Jcan-piere
Derarge.

128
 Anexd:
GRTLADE COTARE Sarcina qi nagterea au decurs in bune condilir.rni (exceptdnd
grefurile clin prime le cinci luni de sarcintr, la fel ca gi in celelalte sarcini).
Francis a awt o dezvoltare fdrd probleme, a vorbit devreme, a mers la
EXEMPLU DE COTAREA aproxin-rativ un an, qi atunci 9i-a insuqit controlul sfincterian intr-o
LINUI DESBN AL LI-NLI
COPTL FAR,{ s6pt[mAnd. Doarme gi m6ndnc6 foarte bine. Este sdndtos gi n-a avut
PROBLEMB
decAt de doud sau trei ori otitA, cand era mai mic (in timpul primilor doi
prezentdm
un exernplu de desen
al familiei realizatde cltre ani de via{d). Frarrcis n-a alut vreo reaclie anume la nagterea fratelui
copil de gapte ani un s[u; de obicei adopti fa!6 de el o atitudine protectivd.
,,normal,l. f__urn uf., autol
cotare iri rapt, "?ij"i"",.i;,',9,0'ff,,,;i::;
neconventional, casa sa
pentru cotare,
}ii.i, f,i;:i;,
ocupAnd o mare parte
fald de familia sa.
Familia s-a mutat de doud ori de la na$terea lui Francis' Ultima
rnutare s-a datorat achiziliondrii casei socrilor', casi in care Francis 9i
am inclus li pu.t.u.,
(desenur I1 bis)' Fratere
a.rf,,ir, Ar,,,.i in mdrime ffatele sdu impart aceea;i camerd.
ta, r"i -i. irn-,"" ani g reald
tu Ei runi) a fhcur un
desen care prezintS'aceeagi
structura rr.r.".r. au Francis este in clasa intAi (echivalentul anului pregtrtitor) 9i
cei doi copii sr vadd desener. fost rearizaterdr.
,;;r;.]"r;rt) 9i acesta este rnorivurca invEldtoarea a remarcat cd la inceputul anului, era lipsit de incredere in
penrru care l_am addugar
desenului lri F;;;;;r, sine. Marna a remarcat qi ea c6 este speriat adesea de necesitatea
anatiza (desenut tZ) rotu$i, {Ara a_l cora sau
e*""r, .* tizatd cuajurorul mamei acomociirii qi nu este atent la $coald' Dirnpotrivd, unul din punctele
!ylmn;7f,;i
este incrusi in prima parte.
Grila de cotare co-;pretd gi fortc ale lui Francis este de a-qi face prieteni cu uqurinld 9i de a fi
decurg din aceasta formeazd interpretdrile ce
partea a doua a exemplului. foarle sociabil.
Acest exemplu va permite
lbrd indoiarr i'teregerea Francis are o pisici, ffatele s[u are 9i el una, dar atitudinea lor
modurui cum
se coteazd un desen al farniliei, ao. gi ,..i.o.., . fatd de aniniale este total diferitd. Francis, cAnd nu poate adormi,
pe'rru i nrerpretarea dare lor preferd sd-gi strAngd pisica in brale; la fel curn a rhmas atagat 9i de ursul
a.r.n u i,, i. n*1,',ffiXJJli:
fost conceputd pentru a perrnite
o r-rtilizare re
i::H::: de plug pe care-l poartl peste tot. Dimpotrivd, fratele sdu rnai mic este

: :m
se, poare *."u' I lu i .r"".,r,
f llriri::i:i ;::.r;il?l mai pu{in ataqat de ursul sdu gi rar i;i {ine mult timp in brale pisica'
desenului familiei, de adaptarea
^oi:-lesenulu n...rlia1i., Cdnd se joacli, Francis poate rinAne absorbit de acelaqijoc muit timp'
Poate cd ar fi interesant Juciriile sale prcfcrate sunt rnaginu{cle, jocurile tip lego ,si nintendo. Ii
. pentru sesizar,
I'egate place, cle asenlcnea, sd unlf,reascd docttmentare la'IV' In geileral, este
f^e1-r'oltlre
si a ceror froiective, evicrentiare
,,1i 1tl^til"l":familiei, de tun copil cdruia ii place s[-qi piar"dd timpul, s6 pund intrebdri 5i care este
compardm desenur tiri r-rancis ;,, si
.;;;;;.".',1^it:t"ll capabil s6 facS compromisuri. Dup6 mama sa. Francis este foarte
ffi::ff
de vdrsti, care i lust'azd
rr."# a.' il;' iffi:::i,l.ff;:j] apropiat de pdrinlii sdi. Mama face o paralel6 intre propria sa situalia
fanriliald (a doua ndscutS, dintre cei trei fra!i), caracteml sdu de cdnd era
Provenind dintr-o familie
biparentald intactd, de copil, pe cle o parte, gi cel de-ai doilea copil al sdu, pe care-l descrie ca
nivel socio-
7 ani qi z i'"i flind mai dihcil ciecdt lirancis (liatele sdu manifestAnd ugoare tulburari
ffi"r:i'-1'#;i'ff''' fi'ate de o,ni, srl""
'..'r" cregte
ot:jt::a-qi a1e somnului, de alimetitalie, suferind de astm, instabil, etc')
prezent insdrcinatd copiii, este in
t"',,::i itit^1
::t; t';* i: ; i:; H:ff*a
L
::g :,:. il ::: 4 I\otil prelirrrinarti la cotaree desenului familiei
y patern [r'.* ""iliffiJft
i,'.
Famiiia ldrgitd se reunegte ;fi: j:,T:lii:; ?::.:,#Hii
=I.idry in general. etapa finali a cotdrii este ttrmatd de o analizd vizAnd
cel pu{in a.r, i"'i",,a
" sdptdmAni. stabilirea cle legdtr.rri intre informaliile din anamnezd, observarea
copihllui in nrccliul sdu de via{6, rezultatele altor probe proiective 9i
130
 t' -.:.&*l
^"..Jr
.'.11,

''
I',t ., {+'' I

rs' ''
i
j

i{
I

I
...

Desenul I 1: Francis, 7 ani gi 7 luni

,+ r.l!
;.;:'6t? ;i ftr,
dL
H*
wsffi
wat
ffiffi ff
,.', f- ',,+i\*r+n
Jr

Desenrr I 11 bis

132
 !

ffi
I

Desenul familiei :$
n
s
Co/ette Jourdan-Ionescu
si
Joan lachanie

Grild de cotare

Anul Luna
aa ewinirii t997 05 03
Dab na$tsii lg98 l0 03
Varsta z 7 a0

Nunte gi prenure:...

Numirul subiecului
[] m_l
Examimlor: ...........
Tirnp de execufc r-
| 7ilh35" I

a. I)e talic nEdie, Iratcis pare

,Aparen(aj sdndtos. [:rte inhrdcat ddLtvat pulin timid,
,::::::.,:r" sa privea$d ptcu illult 6amitkttdtrco i,, ,rrprt $t stmpht. hil
p*r"i,iii,-"iir' o ,*ora brcuros ttt sata

b. Limbajfrt: Cu c.tit1:,a hi ,,t , puschrntlar h..$ , vatbr)te clarSiurtt,ttt.treasuesre

ruin. Ate o t.ii t t.,t,., y i Sr,,n,npru
htnl tste lnJ

c. Atirudiner subiectului, sl,ntamits,tm

$i inilintiv^i Fate uD copil.i@i(rl,-sociobit, sililor. yorbeSle
n u, tplt, apoi te tuncettEa-d atuDra Krciilii
dd. d p(Ete sd admlge eva (pi.ricile
sale il
ilccpe sli ;or;;o;;r, nou pentu a bttreba
wle). id"rrul"ro_,rir'ir;;;":;;:;; ",r,
doteste, itJace sd
*:':
se sintd mai h taritt ."i,,. d",i,"'*o'i-l*";;'i;,"::;::':,';:':::,'::_1.i:"::i"."''"
;:;:;;|: ::-:r:: "
:"'::-:

a\lAbiera de relrfionarr: Unneud qdil.!:rt:u

tir:idl!ate-: ddrfird {eand, este .\atsJdcilt
, ::e.cdrc
ohicctulale4ieiaceshtia. se asea.d g a;tettptd fi dea
it*ruc1inile. ie ,oii,nsi *r" odulhthJi ceea ce
foak,ttrri-tlacdpct,l.r rotdrtFricuilaJcculurtsiVLtrccretaneLitt,fii "o
inrtfartdulryutilt:apa
hr'1. Itavl,l'Ste, Je ct.,,n,itt.a. ilevot .1. trpr,,",o.c.

Desenul familiei * 1

134

I lJ)
I
:L
 tr#;!iitri;!#f#irylrfiffi
b. Cradul de !tentiei Are leildittla sd
ta<fl pcn!ru a luqa
,i lnrc fqrrte corertra!
r. Fanlilir dercniil:

:,Iii,i:i:,il,:x:,;n::,;i:,[:&x,,,,:;i.l-:,;,1;):[:,#:1;::;::i,,i,,::,;:i!,1,:#ili;!::, se inrriu in taber persofrjere desnate in adines &sentrriir.

se indici v'rsta
ti rorur fiecirui pssonrj
;,i;t;|.t:, ;'i:,:,,,::,,t;J::,
r::;n;:,#i:,ifi:!i!:2,,;i,;!;\1'ru
o.!!arc r, eil;uf i,,

d,. Altermo tii obstnate:A odr ut o.

I' n *:i;, w : XiX,:"" . -iii: tt {i: i i ti i' #i

: ",,
W
fiT#si1;dfiii:i:if:"r,,,ilr^iiiiln":i!i;,:;li_'i:!,li
J;,:.;:;: ;::,:,(::ii,;J"l:,::;,;",;:;i;;:;'iiili:;:iilr;ii:.;",x,ft,:,:,iil:i,,r,,;

rr*** gWIf,r:t*,, etn :r, r lrr

f,l,,rm
:, i i iiff
i,
: n: :,: :;i:i : i ii : i,,,:* i! i li :T tj, ::; rru:;!;.;!.,: i i;

h I'amilh reril:
seindici subiecur-1inti incercuind numere ees[ria
ordoncazimorbrii fmririci dupi virst6 in scns
gi se

ji,:i;,,;;ii;,,;::;i;:,:x:;:/;v#i descen&nt Se precia3al dacd este vorba de hti

r:i,tr'l:,,1:i;i.:;ffiiiiyi corespunzltor.
sau de so, (sau de marn6/sope) incercuind
shtutul

itif,|l;i,#i,:.1;yilly,;11ig,;;;1;[1;r*,1,:iiiii
Roi Nunr eL Virsh Difclrnle ftF Pers@na adiugad
j
i :: ;: ;::'i:,ir:: !ii,:i
S€xul
",:
:;:: : ;,1:,: ; :,i;.:, : x:; : :: l: :i de desen (A) - @is, (O)

b Marlrd / sope 3
o idil,ri ii @m cnrtuii
l.:]j-i:ll"', Ll

,i;,:,:;!",::::,,::,'i:,,;',';'i|j,',,,,i,|,,i,ii'i,i,';i;!,:i;|,|,:i::",;,',,:'::,i:':,:-":"I:|nn/)e|a|tle|c||4{I(eadul| Loprlul I
7

;;:i);:|:.:::i,i,;1;'::f:.:i:;:;iii:.,:',|iii,i,.,ji',','11,iil:.;;,;|;|:iiii d Copilul 2 6

i;,rlrl J )' 1,dtu|

i]t Niltecele
nanei vle (O)
Copilul 4

8 Altul I

Altul ?

Desenul ihmi/iei * )
Desenul lfamiliei * 3

rJo

t37

I
 a. cu ce penonrj re identifici rubiectur? La in@put d el ins(,i, dar dacd mmtnarmrea
plasue ih a/drdJlamiliei, se qcl,tde. oentru ct, piobabil, no i',,1"ti i'icd ,dse
irir"tor*. Se identfct apoi-ir
/r.1lelc sdt, pentru a-$i put@/ol6i di; ,oil jilcdriile sale, opoi p"rt, o pui* ,d se trcze*cd Mi
tLirziu {.1 intltimr

Fagte iegite in widmf i 9i 6mdtuii crinice: Absenra iibrilrui

arald,cA.sarcina m@ei ku este, probabil,.izi.hile (Jar
tpt*dtdtt (di, d6en fi comentarii) e DiwNiuni (in centirelri)
{i relalia nai semniJtietird in ploh olrrti, i,
Jt.arele' dccdr.d iln @pirirhnr' ordiDea,Lritt.^eren indta.faptt)r ai poztln sL inlamitie
esre wrorizatd
(identtf qrc huild). El dr |rea sd je
Jrurcte :6r_ pentu cd icesta dt n' urna ai f siigt, a""a a *lifii,'qi
pertru a se piltea jil@ ii @htinil@e u prcpiile sale jildtrii. Apoi,
ar@d priilegiul opilutui nii nic:
{a6 ?
f:rd y).alA, rdn.indild mai apr@pe de sa. Aceailo p@te iNedna cd_Si itbelre loal itt O O O
.nuya-
dar cd ircearcd o ambiwlu\d: a oea locvlfratelui /milie, E
sdu, moi aprape de nnt,d, ;i fud sd.'i
pferog4ttw. llrdd din

J,O 1,6 2.7 t./

intrl!m a totald
3. Aspcctul dsvolblrii 0,9 0,7 0,9 0,J
Cap (izre plr)

Nvdul gnfc al pmonajului ruqit cel mai bine: t.8 t.2 0,8
'lrunchi (m6i- intre gmbe)
Fapte ietite in widold gi ommtrii clinie:
stnl Ifurte iDwtite. Ele sunt lurte 0,6 0,7 0,6 0,5
apropi.tte, @ Jornd, de onulelii<hibrit. I*tr dilerenla Bral (umtrr - &gel)t
fald de ||irsta ruld 6te 0.7 L0 0.6
sennirt@tiwi.
1,2 0,6 0,5
Gambc (inm gambe- picior)*

t'-"*'-,*;l b. Ptoporlii lrutuhj $i cah brole si gdntbe

Se incercubsc valaile in ahra ncmelor gi se indicI prin ,'+" uu ',-" dieclia exesului
4. I Amplernrsl
,,+" =maimaa,9i ,,-" =maimic decitnorma.

a. Seuulfoii t Cd sug@t de qmrinator ( FI

I]
)
Rotie 6ii (xr ) g I a e
O O a a
E

b, Calitdei + Dstdbufie regular5 (ehilibru,

. Distribufie nqegulad (un

rlspunzind unei munite orgmizAn
) l-;l L67 | 1l 2
mumit d@hilibru in onrpoilie)

E
1,5 ? Trunchi/Cap ? 2,4 cm
. Distributie h@ticn (mjmmr
bia) 0,13 0,17 u.6:
c Sittarea laqufui in calrulloii (st t,25 ? Bral/fmnchi ? 2,0 cm'*
0,8 0,67 0,t 0.63
'Utiliruq spaliului global dse, 0,75 ? Gambe/Irunchi ? 1,25 on*'
'Sus-Stanga

'Sus-C6tru
F
'Sus-Dr6pta
* Cmtru-Stanga
F
E
fapte iegite 'in evidenp 5i comenlarii cli^ice: Proporliile slnl inhilile, Yb ni'ehtl sdu de vArsli- '*)eskt
D@te fr un indice de imahdtate. Dimerciltnile reduse alle persoDajelor refeclir, podle, i].lici de
'dcprc;ie,.le de rePlie' h sit', Ace6b p@le iildica sentimenle (L itfeiorilale' c1 irta4ecvan
at'ielale,
$i scnlintefite de con.thdDgere.
Fapte i*ite ?n widsftr gi *mflldi clini@: Adoptd sqsltl prosnls,
dar itmrce f*ie pentru a colora un
element. Dtsputerea ste citatd @ regtlard, cleSi asa,
Ia'sAiga, ai oi.p,:"ri" de dezechilibru. Ac6l
@p,t pare sa at bd o Junclionue a .. Euha'.,
i o inteligehld narnale, dt subzistd o Mreerc fragililote a
'*i,::::::,?:1l.,:ry 1.71",1.;c"r,at..aiir*r nt o,pi,i" ai-j*,,io
u o7a jos in.lredpta
rot Jt tue ddtd inluprettlri: urlrzoeafatt a!, @pe iil inr.gthe."poji,i,i.
d\entaazd (
,, in i-gort"rr i,r'iJi1i ,V*',''i iL," I o anilmild m,htritatc. 1".,t Jr,;i7;"::;i#':T;:;:::
'xhil:::;Ji,ffh,ioix'",l,ilil#';,i,,?i,tdrij.sisu'/atei fi sabitit4ii' Prca'!m ii a aTtuNiuniL a r-ta e66ribmle stu cdedNlsmbc $1tdc lnginidifcritq $notcencelcdouS!qrm'
'a C&d gmbelcsa bmlelcsmtdelqimidifaile,3e cdold ntdjs Lryiunbrebrdoi rm*re

Desenul familiei * 4 *
Desenul familiei 5

138
t39

I
 4. I Tmsrjut.
Se in(:@ie$tc tipul de truqj cind se rcpda pentru aesJi linie
r Truaj ontinuu e Distuqa
. Linii dreptc (mo&l: lungimea traplui celmai
lung)
. Truaj disontinuu
o Linii finre, unghiulre . I{cgula6 Normaltr (aproxhr ativ o lungim
. Truaj aptuat
r Bucie
e & bn1)
tt
ll
o Truaj lcjer

o Truqj sigur, dim

. A€mtue€
. A€entuua
liniei entraie venicale
Excesivi (nai mult de o lungire)

Rcdusz (spafiul inrrior al unui bml ctre fire ua uqghi itq 45)
tt
n
. Truqj
ori&nfaiei tl
reluar
. Ne regrhti Excesivtr (nai m uh de o lungh
Pde fi
. Poinrilism
. Aspd
po4iuni innegrite

murdtr, mazgrit Redusi (spaf u rui

e)

nt b daAt al unui bGl la un unglri

FI
. Strjuri, wbre miaj
de 45)
FI
r
r
Estonrpue, griuri

Td:'euri o eionaul_
r Ere

',
:,7"1,'i::;,1"'
dc preciz.:e in detalii

"
pl F ar 7'] ctrr
l
inctrlor, sc prcciaaztr: Centl tee peste oopcrisul casej
tr
ttstrluri a guma . (Iuiftuea penomjelor
Af eruituluiuli, se prNia.uA @
r nt.ntdrca i,ilft e
o Linii orbc lvtrn Je sn SiJtint t
Critcrii _

a)
pe vArsrtr
: lig geL-rafr
Orjqttrq truaiuluil
_ inillime
r^\
pc
- copii in ccntru

\ DexrrogirrJ sini.trog;,
- pe scx
-/ I ce]edoud sosuri altmativ
- alte 6iierii
f - pe hmilii
- rara stterru

Bogtrtia $i siricia deoului din punc

de vedse al smplditudin,,
**r,"
[-T.fT--] /ri,ic\a e'k rr.4aaq o,e,r e u!tl((i
:,:,i:,,;:i";",':*:;:;;,1,)j.;il;,T;j,.:'lli.ce o r!,cua,il,,r
fff"i,?:!:;:ii:i:J,,,,i,ff:E:"1;.;,:,"!:!,;:,:,;:,;,,,,;,f;,:i:::;;,,.
,,1;Xi:ilirarxf :ij::':;ii;[,j;i,.i[:i!!iii.!::!:ti::":.:!:,'l:ffi
i*:iii:,,,i,,ti:t::;iii,i:i*# |1;1:i;;|,;,:i;i,

f:;iiif S*,r1,,,,,1p1n,,,;.*fifi-if ::ffi*

{.1 I'ers€Erree (Shrotipir
4.2 DiJptnerea ele nrettelor)

n Alinimtulu! guta! d duenulurlseutllize2i Niciuna

un ry,odor.)
lvinord (p6sevsaE la un personaj
sur€!6GNa unura
'Drepta: ? t5" [-8 8au a catoryaclmente b mai
multe perrcnaje)
Maj orl (mdifcenlierc inre person{
e)

'O*u"n,rQ 'S,r;.r.ogi,
{)
Mino. : (16. la 80) Fapte iegire in eviden;i qi comenarii
Minor: (l6.la 80.) , oceiltd v.irst;t, persetvrareu ru esta cu o(Lydrat iltl
"!r.,:r::,
M4or: (8t. ia i80") il'ii,itri'ilf,f;IIi"#:i::i":l;:;:';t,:"0,,*."*orlJ,l,)"i"il'"i""),, u,,.^,,ccea,itornd
lv{ajor: (8i" ta l8oo)

-AiiildiGllli,rc i.rprsu dup{ Royc. (rr&)

Desenul
"*
fafiillgj * g
-_
Desenul futniliei * 7

r41

{
 4. I -l'rctori regr6ivi
h. l)qcillnrdt siludei

Maior; Minod : .l:,,.:tt,'ri:*

Ni ci una
t R egrs i e-s i mp I iJicue (la en e si npt ijca t e) . .;. ,.t
X

f;:|,:r,:,;,,'Kf,T::,!i:,y,";f;:,i;:;,,,;:;:;:;:L:::,1;,,,,r., fiu .E
a o 8
a a
a
{ ?
i.f:r.i:J
,,,iiii
x x x
IfJi"iiild

t--lrl
X
Din frlI
Fr apncn lare (p r4en la el em u t cl or d s oci nte)
Dacd ia: Din profl
. Minod:
At%tl

Llaj ori
- PI4i disjunde

- Sp4iu fipst tr
L-J
Alungitl

Din spate

- Pd,1i bme fngment ate

Di
n c Ib;i1ia ntettfirelor

l--f--l
N,, irlenti 6mru pozilici nrcmbrelor f ec"trui pmonaj (*: ,, I l" - bqe lili te de corp; ,,--" = braf c'intinse)
c Scotoniiare (elenente Iipsti in ciurlu spapiuLti
d:poniEI)

Fapte ieSite in evidmli qi mmentuii clinice: 1,4rr-rc h a

Dftiinila picioarcle. Slinliliftcarn lajrrd
scotoni.drii reJqechj hni .jegrahli ittuttrit(te Si
Sifetrt 6 ? ?
tleait o pvttologie spccttrcn. . .-.
F I U O

l Llizarerii
B ralc
Explialie: .. .... ......

Cambe II tl tl
'l
4.2 Dispuncrea fi€.iroi penoilaj
a Echilihrulptsuajelor
I lbshlra ,i niscarco

a O O ? ? ; h ? ?
z
F U O
a

D.ept ? I i" X X x X

Cu nriEwe
- DqtroSirA
_ lv{inori: I 6" _ 45"
F dri m iqurr x X X
_ N{ajorir > 45"

- Sinistrogire Explielii Drnr pa:ilid hr.lt)lot,

_ Minor[] I6" _ 45. esle de.\trl de sta!!ic.

- M4jortri > 45.

Desenul faniliei * B
Desenul familiei * 9

143

t
 e Simdia

n
I
F
a O O O o ? ?
E
F E U I O 3
a
? =

Ncj o probleml X x X Suradtoare X x

pmblme minorc
(uEore ncegulariri;i) Trist"t

(di io*'" bi.oLT,?JEttTijj: Ne linigtittr

pl4i ale @rpului)

Agresivl

Deaprobotorc

Placidt

Sfanie
;1,B. Culonrca

e Uti[trr@ cftloii Alta (se preciaaze)

o Monocromie

. Poliwmie (numtrr de @lori utilide)

b. Tipul lc culori

Culori calde{mqu, galbd, portocajiu,

etc.)

Culori ei (a]bmtru, ajb, g4 etc.)

Ameste din dol tipuri de olori 5.1 Tip de detalii

a Esenliale (necesue pentru r€unoaltd6 fomei)

b. Accesorii (legae de tm a &*nului, detalii vestimenare)

. Culori putmj@ (intmse) c. Atliyiowle @.eptrtarc & tuni, & exm plu, norii)

. Culori dulci, douale (p6rd)

d Neob$wite (de exm plu, orgare intenE vtr4te in aansprenp 9i orgne sxrrareT
tl*'^F::"
. .

Fapte iqite in wid sli i @m 6tuii

FI
f
bogatd lii ntrcul{d httrnsitatea
dilice:, Ut.ili:1reo unei gatne largi dc tutori
anunitd.ltlori reJlectd o ift;tri,*" J,"/,"iroh
rdlectd a
.................
L:]
Desenul familiei * 10

145

l-
 e Nirul tp@ifc
5.3 SsuCiare
Se not€ztr pmtru 6ewe peonaj aJ bmiliei tipul de dda.lii dup6 umltoi@ sGl[:
0 = Omitdq unu' d6@t
I = Nici un daaliu subliniatin vron H
2 = Elmate lude @ minuliozitde
3 = Detalyu l!:@tud io mod speial (prin linie, fimr, oiode, eic.) O a ? ?
F O
4 = Daaliu bde bia a

x X X

P'r X

l. PAr Mustaltr ti/sau barbl

2. Cap
A@6orii
3. Exp6ia frlei
4. Spdnqe inl b dc trm i nte

5. Ochi

6. Dirwlia privirii*

7. No

8. Pmqi seale tutll ineislenle' mai pltlin bt ceea ce

Fapte ielile in wideillii ti comentlrii clinicx" DiJercillele
9. ClrI pnvltepatrulnlamei,atrtoutsstatseirrt<lu Pirsonajutfeninin'\dznldinacutldPrivittltl'6lecew
t0. U€hi
I l. BarbL mu$ali

I2. Btubie

lt. Car

I4. Trunchi (umri, piepq buric)

5.4 Adtugiri
15. Taliq buin, Ese

. i^b.trctr.int" . Elflmte ale ndurii

16. Orgme intmre** lXl
I7. Orgue s*ua)e** o Aesotii (bijuterii' etc ) . Altele [mri, obiete. .)
| |

18. Bml . Animare . Nciunul

19. Mdini
Ll
Cee sunti 1'r.tl.d, PdrbI, cer' so| 6d' kbliorccrt' '
20. Degde

21. cmbe

22. Co^pst

2l picioare
dovlittd utt uilvers bogal'
iEite 1^n did enil f i mmsteii clini@: Flislii o nilltillldiile
dc
24. Altele (se praiaztr) Fapte 'letalii in tdiile rel(4ionalc - '
\dil o tsxlinld dt4 tnpla tili|et'\ilt, "";;;p'n;; ;"i"ura o isearitate
nd'cd kNll grvatr (Jor, sdnga, ck
" Aceib &bliiau o smdfbatic clinica

Fapte iEite'in widdl6 qi rcmmtrii clinie: Puline detalii al. persoilajelor su,t stbltDi.re in mo<j
.leosebi!; e:lc ca $i tun @rpurile dtJeritelor prsonaje ar f nai pulih iryeslite, in gcilere, fu priiilla
Jornei, mai pillin wk)rizote ti dJere4iate, j ind inwtite ntui mult prin alure. Snptrele onti.sitrni cat:e ,
pol f h@le iil con-ritlcrue, la acertd *irstd, suDt ce le ale mdiililor Si LiciMrclor.
Desenul familiei
* l3
Desenul familiei * I2

t+t
146

- rHu
 {;;;t-
a

6 a rel4iitor_diilrc
mdn1n:lT _pertoujc: poriliit.
d-fi icl, ht[{u, ta6-fi ictr, fratosori, efc)
,."p."tirl tl in{crrctillitc
f,u...t (.*pf*r,
i
6.1 Vstorizrre rsu doynloriarc
i
.l lvldma este deettri c" Dt vLatJr t:utu.ItDclta ailmenttd a mane
s
{ ,drdguld" penb! cd ea kphtl clt Frorcb are dori,le Ia acest nivet.
i;;;;;n
rsoua)llt J1ilt n,oi iil
mat puloi bhe reali:ate,
*-, tI preJNd mAncdrea.
tJo
ntatno e.tte nai mdre Tatdl este vdzilt ca d istAtklu-Je
st.t.ttrta cah' i esE Tatdl este itvestit ca cel ce e jrncr\ cu el, h$?i
nunrai
I,orcdd pdr. inpfeu)d cil el, dar nt otilmilc nomente, cq $ cun capilltl ar trebui sd,Si mdsuie'ih
t't.trcrtu .fitDt obect
ilariu.enhlzk$t diD pttteq
<Jt i!#r|i!::,!i:::i^l*:,ri[":l:,ftly,';!ii, .lorittlele ludice, lituittd conl de dirlhtibilikrted Iakilui
sdu.
fo:f
I : ;,i:: :: :i; il !,iii:!i": "i,, ii ! I !.Xii,,,,i i oi,ii,
:, ;,
I/orbette .le biblioteca mdipi
vle cu pl<1cee, ca desprc un
SAbileSte o legdturil a/Lrnvd intre nnhd
Si pisici. A.tjeitdtea
mamei, hdteriold Si itilelechnld, estr eaiDwstitd.
St
""'' elentchl pe care ea l-a insfullat
;i lx c ure pot rdri ail int dle le.
6.2 ldcntific:Iri P;oitllii slDt desenaf Existd la |-iancis o bxnd integrare d.liJtreilplor trltre
tatpreund, usor depdrk4i & generalii. Iji ueepti birc pa.iltu tle copil. pldsea:d hmtQ
copit, ntdma este pltLtatd ldilgd aldhd de lrate, ceeq @ trebuie sd core.rpundd ilEi ariltmita
:alildli, ti p&te uilei anuilite noskilgii diil pailed hti
::;:r::y:,,:",w;,:!lii;i:,"i;:o::,;':?':':,,":,!: J;ralele este .le'eildt chior Re!,,r|tu esp iil nul ctrt crrt.tuu,t.\\ ,Ir parc )i
.cu Jt,!tclt
ki,tgd el, li brolele lq se dting. ahtorvdh ilt,i. ceeu a eLo",i utt conlli( I r)ilit il I,c et.r.tki t.,rld.
]tl este vdztt co cel cav il djutii
Ia iliiltckdo d$ Si cu cel cdre il

*fi Irffi r*:#[{ii*$#.i,{,i.r

#fJ",:li*{i: T:l;i;r f ir"T,iiirs.?r
,tuhertx)se culori, 1f:! o.,,"*,, D;iA;iiA;i,1"
;; 7, lpotea diagnosficein Iegituri cu celelslte datc
detalii, lii ie .)krtult,
{i::i';:,#!!;i;:;,,:::,i:l*,:;;[::!iii::i:j:,i"1 (Conhct cu realitatea, niwl grati, grad
palologlce, conhtranslca. etc.)
6 investire, relapilaniliale, dinmric6 afotivl, a;iriri, elanent
Raalrn al conunteiilor
coprt.lthtr. Pe$ona|e bine b uI t c on Lt t c il re a t i I a k q ti Ana:,D.er: relerd denolwea limpuie a fui Fr@rcis r-a reahzat
amfktvtt. hnie JErhJ, ::"":i:,!i;:i,::., a f,, tc tioLq re c.d
frrd .hjcukate: o.fos, sd|dtos, n-a
puliDe moton!. a hnhtjutui w coinitivd. a pie:enur u rto p.
ttcrtr'ilt rcgfestw. ".,,i,.,.:,:,:,,i:
trae cvdu u :.^,!,t:
:r.t.r,e.,e .;i +:y:ttde.
Jrate hli fru. In jne, d in spr.tele mamei, reiue cd I;rttncis
Mltcfta rt" opr4rint
alec tiv "it" 1oo
Plirinlii sdi. D h @Elie d. vtuhtiju iie i re ie se ta liranc is ul nive I al rLe zvoti\ri i Stteiu i i,y,r
9^t! iillxtrt,td, desenalij Acra\tu- clt,ot, p@!e Evoia
'le
mai nilc, iN atitudoted kld .le ,atel4 hi este inpil,gildtd Jc ahrbivaht4.i,
DwDttca persondiek)f. ceeit e E alturc ca Jin](l i)l
ilntt cotU+rnniLTte cu ide ea F cte o am de spre wt copii normal
r:r"'i::: I::'::;::ii "' i''i' i"| |t!'l''llf iii* !')i;:;; 1; Jn ananrrezd eile vorba despre afecliunea apaila e lui fiatcis
h stntalia iivaltulii yatcrne.

Se uetL co un copil cdre Jttld de p i.tica sa fi Ja lA de urst I de pluf.

nu es, Posedll un Supro,fst efcce, pularilic, d:
A,imdful li lts1ll cot'tihlie penttu elobiecte recot,"t'orfuilte, fu, ion"ri!" de v! a.e lrailzilie.
h)tJcctuna cilnlhilc,t rexPrT nu prea erer. ln desen si in verbalizdri obrendn cd pbica eupd o pozire privilegiatd peilrnr "r,grratuk
(vue s.JrtLl cjnJ copt!: ea esl ,*i.atd ca
o aJlrhi). u,il tltbstitut htatern {lisponibi!, cue ueasn neoidilional,
:ceryd.
Iilp lege m cd rclaria cu n^a rdmdne f(urre i, diil .lcest motiv, rcarigilrator.
Pehofidjele stnt ntici, mai itnprllnrd, cenrfard h viara a-fe ctivd a copituhli. pe (re .trki
Drlth parrc, el se tdenrrtcd cu pisica, c@ @e @es p bibliorecd mamei
tuil ntai lurDt bttt 4"r",,u,". u;erd inlatoritete, plqte Egaid iL, ,o* o cudr! -sthtcdflLl
i::..r:.::,:
h.t(Luritute pmalionJlJ. de o anumit,j dceastd reprezenhne a cunntteii. E! se idcntilcd
JArd ivloidtd Si cu pisicile ctirora nu le lnle
'\,uttl,tlc\etuk rnull mat micr (,an coiliadngerile (af litnne), dar se abi;nuicsc cu eeerkl lafel ca
aecat carc, Si dupd tlsenarea Si et.
;;f,,:li:;i,l;;i':'"""Ji'*u'i"|)';'::=;,;::T:,,: R4cnkt h latd, re,mdrcdm- cd synsele lui Frarcis core-rpnrl (bscrierii prezeilkile
de cdtre mamat
dts?onlbit pcntu y'yiba s, litxiild coilt & ohligapilc hri proJrsionale.
De:cnt crya c! lFr,*: "-r*.lnlilt !,.rarcis a
Idce, retritar ir.NApt sd P)d cont dr ae6k\ ti, dilli.niilea hi de copil, sd nu_i i'eard prca il1ttL /r:ea:tA diq)ozifie
td atcgerea cutontoi, o probd a re'iirdlii adecvati ra acest copir- perceT*m
<!e iu conlet;turtut copi!1thli fi dorinra uhe i
'laredesre
i:,r,,;;i".::;l:i:,;I]I|,i',,i",ii,rii!.;i,,:.1"1,,i;.i,,7.:,,
.\tak tranbi adu Ituh t. A pr..etle Si a trxi tltsponibrlitif mai pregncute a taldii, penha a rdtpunic unei
nece.r'irrip dc
;,.,i i
c ! d\td.!e til )td I idenliicare, b act a.\td e taLi d! viatd-
::i:';i:,";: ;:::x":;, i"','!:) :,':: :,' i,:::,':;:::,::,.:"
Existd un gol h parteo dot De altJcl,,muma tui l,ron"i, a oherrarca a@ga are o buD!,calNcitlre
c e nh t4rc apta a
tL cotteilrare fthn.i c.ir./ e
de e, nil lui. i,i,,""ii'#ii,iii;',.t.t'.i''j:!c:"'|'I t" lar(";,n,d rrr\\ ,,,j, t,.r latcd; el preferd j.tilrile cue ,E.vsit' caTxrc,itdli de ngori*u" spaliala, alenljc, itilaginlie :;i
!;;:;:,i:,i:::':: :,,:i ; ;;;;'i::, :;'' :'.i #:; ",:';;! :,i,
o
dextcritdtc natrice. l/t ajrnd cd erk ctrios, rdb{1dtor ,a"f,",,
Si p"orti"i'rr' ,ilne iileriurd boga!i,,i
Desenu/ dezroltalitiuilSilpru-ltrefcace,firdd,fp/!asstr.
/atniliei Drrrrrt fantiliei r l5

14E
 r**lotf*:lwt#grg,t it
6.1 Val

sittg
Yggo;r;;*1i55eyyiffi,':m;n

6.7 ldl {#rw.{M/Frrrr#rffi

Ie

itrrtwvx*t.r.Xxuffi
:::x;/;';,!'::;,,:",';,i:,::,i":,::i:,i:i,

y*frrfttnrli*tti
ri*yM.rrttW#:*
tlt

II

(.
D
-rl*re*w*Wni**r;;'ffi
r;ir,i;,#rr###i,{rrffi
{ff

rrn,;f[r,!: u',t'*rt:,,, r
,,r'*r**rrr/n:,r;rrft[j:|';ffi
Desenu/ +
faniliei l6

150
t48