You are on page 1of 9

Prezentare activitate practica la SC Prodman SRL Roman

Student: Ignat Roxana-Elena

1. Prezentarea unitatii economice.


SC Prodman este o societate comerciala cu raspundere limitata infiintata in anul 1994 avand ca
obiect de activitate comercializarea de produse alimentare. In prezent societatea are un numar de 20 de
angajati si o cifra de afaceri anuala de aproximativ 70.000.000 lei. Firma dispune de 6 puncte de lucru,
3 in orasul Roman, un punct de lucru in orasul Bacau si unul la Pascani.
Pana la inceputul anului 2008 activitatea societatii se axa intr-o proprotie de 80% pe distributie
in regim engross de marfuri alimentare in pricipal congelate, dar incepand cu anul 2008 in contextul
crizei economice conducerea firmei a hotarat o schimbare de atitudine prin axarea pe vanzarea de tip
endetail, motiv pentru care s-au facut investitii in crearea de magazine proprii astfel limitand
substantial riscul privind incasarea creantelor, dar in acelasi timp desi intr-o proportie mult mai mica
au desfasurat si activitate de tip engross.
Avand in vedere preocuparile firmei in adaptarea organizarii activitatii de la un comert de tip
engross la cel de tip endetail voi face o scurta prezentare teoretica privind specificul formelor de
comert cu amanuntul.

2. Scurta prezentare teoretica a activitatii de comert cu amanuntul.


Intr-o forma clasica, dictionarele de specialitate definesc comertul cu amanuntul ca o
forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a le revinde
consumatorilor sau utilizatorilor finali, in general in cantitati mici si in stare de a fi
intrebuintate.
Comertul cu amanuntul este infaptuit de societati comerciale cu capital public sau privat, regii
autonome, cooperative, unitati proprii ale producatorilor, diverse organizatii . Pentru a asigura oferta
de marfuri in cadrul pietei, intreprinderile comerciale cu amanuntul, indiferent de forma de proprietate,
apartenenta, tipul, structura si marimea lor, se aprovizioneaza cu marfuri de la comerciantii cu ridicata
sau de la producatori, constituie in unitatile lor stocuri de marfuri si apoi le vand catre consumatori.
Aceasta face ca sub aspect logistic comertul cu amanuntul sa reprezinte o unitate a trei procese:
aprovizionare-stocare-vanzare, unitate in cadrul careia vanzarile de marfuri constituie activitatea
esentiala, specifica relatiilor de schimb din cadrul respectivei forme de comert.
Faptul ca prin activitatea desfasurata comertul cu amanuntul reprezinta o legatura intre
consumator s i producator, fie in calitate de veriga intermediara independenta, fie impreuna cu
comertul cu ridicata, genereaza o serie de functii specifice acestuia in cadrul circulatiei marfurilor.
Intre acestea, trei prezinta o importanta mai deosebita:
 Prima dintre cele trei functii mai importante ale comertului cu amanuntul se refera la faptul ca
acesta cumpara marfuri pe care apoi le revinde in cantitati mici. In virtutea acestei functii,
comertul cu amanuntul cumpara marfuri in partizi care sa corespunda capacitatii de stocare a
fiecarei unitati din reteaua de distributie, partizi care apoi sunt descompuse, marfurile respective
fiind puse la dispozitia diferitelor categorii de clienti in cantitati mici si foarte mici, uneori chiar
in limite inferioare etalonului de vanzare (de pilda, vanzari comensurabile prin intermediul
submultiplilor metrului, litrului sau kilogramului).
 Cea de-a doua functie a comertului cu amanuntul are in vedere asigurarea prezentei unitatilor sale
in toate zonele, localitatile si punctele populate. Omniprezenta unitatilor comerciale cu
amanuntul presupune atat o amplasare a acestora in toate punctele de consum, indiferent de
conditiile de acces specifice localitatilor sau zonelor geografice in care sunt amplasate, cat si
deschiderea acestora in toate zilele anului potrivit unui program corespunzator solicitarii
segmentelor de consumatori aprovizionati.

1
 • In sfarsit, cea de-a treia functie considerata de noi importanta pentru comertul cu amanuntul are
in vedere asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex, punand la dispozitia
populatiei absolut toate produsele realizate de producatorii industriali sau agricoli.
Tinand seama de caracteristicile merceologice ale grupelor de marfuri care formeaza obiectul
activitatii comertului cu amanuntul, literatura de specialitate grupeaza activitatea sectorului respectiv
in trei domenii distincte: comert alimentar, alimentatie publica si comert nealimentar, din care comert
nealimentar specializat. Comertul alimentar are ca obiect vanzarea marfurilor a caror cerere este
curenta, a caror cumparare se realizeaza de catre consumatori cu o frecventa relativ constanta pe tot
parcursul anului. De asemenea, mai trebuie avut in vedere ca, in general, marfurile din aceasta
categorie se asociaza in consum, iar majoritatea dintre ele sunt usor alterabile sau implica existenta
unor termene de garantie.

3. Explicarea si descrierea structurii organizationale a societatii Prodman


Trasaturile specifice comertului cu amanuntul fac ca sectorul marfurilor alimentare sa se
caracterizeze printr-o larga varietate de forme de distributie, fiecare dintre ele prezentand caracteristici
specifice. Urmare a acestui aspect pot exista: comert alimentar general si comert alimentar specializat
pe vanzarea anumitor produse care necesita, prin natura lor, conditii speciale de vanzare, fie in ceea ce
priveste tehnologiile de comercializare, fie cu privire la personalul folosit si la formele de distributie.
De pilda, vanzarile de peste, carne specifica societatii analizate necesita un lant frigorific complet.
Vanzarea pentru care societatea a optat se realizata prin intermediul unei retele de magazine
proprii dotate cu spatii frigorifice specifice comercializarii produselor congelate.
In continuarea lucrarii voi prezenta modul de organizare la nivel de gestiuni si voi incerca o
creionare a fluxului operational la nivelul acestora precum si reflectarea in contabilitate a acestor
fluxuri.

Organigrama organizare gestiuni


facturi facturi
FURNIZORI DEPOZIT CENTRAL
(GESTIUNE DCV) CLIENTI
engross

GESTIUNEA MCV

Bo
Bonuri (Magazin Cuza Voda nr.64)
transfer endetail

C
GESTIUNEA T
(Magazin Cuza Voda nr.1)
endetail Fi
Bo
L
I
E
N

Fi
T
GESTIUNEA FAV I

Bo
(Magazin Roman Musat nr.17)
endetail

Fi
GESTIUNEA PP

Bo
(Magazin Pascani)
endetail

Fi
GESTIUNEA PB

Bo
(Magazin Bacau)
endetail
2
1. Depozit Central (gestiunea DCV) – gestiune engross prin intermediul careia se realizeaza toate
intrarile de marfa in cadrul unitatii si prin care se efectueaza vanzarile de tip engross. Evidenta
marfurilor se tine cantitativ-valoric. Scaderea de gestiune se face pe baza CMP (cost mediu ponderat )
care se calculeaza la sfarsitul lunii pentru toata luna (nu dupa fiecare intrare).
Conturi specifice acestei gestiuni :
- 371.1.1 – Marfuri DCV
- 707.1.1 – Venituri din vanzarea marfurilor DCV
- 607.1.1 – Cheltuieli cu Marfurile DCV
Monografie:
Nr. Crt Explicatie Nota contabila Sursa sume
1. Aprovizionare marfa % = 401.1 Dosar
371.1.1 Facturi Furnizori Marfuri
4426 DCV
767(-)
2. Vanzare marfa 4111.1 = % Dosar
707.1.1 Facturi Clienti DCV
4427 (I,II,III)
667 (-)
3. Scadere de gestiune 607.1.1 = 371.1.1 Scadere automata program
contabilitate (Contab SQL)
folosind metoda CMP

2. Gestiunea MCV (Magazin Cuza-Voda) –gestiune endetail – gestiune prin intermediul careia se tine
evidenta marfurilor din magazinul aflat in Cuza-Voda 64. Intrarile in cadrul acestei gestiuni se fac
zilnic prin intermediul bonurilor de trasnfer din gestiunea DCV (Depozitul Central) si din gestiunea I
(Inghetata). Evidenta marfurilor se tine cantitativ-valoric la pret de vanzare inclusiv TVA. Specific
acestei gestiuni este faptul ca la sfarsitul fiecarei zile si fiecarei luni stocul de marfuri este 0. Bonurile
de transfer a marfii din DCV se fac automat la emiterea bonului fiscal astfel ca gestiunea MCV
prezinta intodeauna stoc 0 deoarece intrarea marfii in gestiune coincide cu vanzarea ei. Motivul acestei
particularitati fiind modificari numeroase de pret pentru marfurile comercializate cu mentiunea ca in
cadrul aceleiasi zile pretul de vanzare ramane acelasi dar de la o zi la alta acesta poate varia in functie
de preturile de aprovizionare.
Vanzarea marfurilor se face pe baza casei de marcat. Facturile emise pe aceasta gestiune sunt facturi de
corectie a bonurilor fiscale emise si eventual marfuri pentru care clientii au solicitat expres factura
fiscala.
Scaderea de gestiune se face in mod automat de catre aplicatia de contabilitate, pe fiecare produs in
parte in functie de pretul la intrare si cel de iesire din gestiune.
Conturi specifice acestei gestiuni :
- 371.2.1 – Marfuri MCV
- 707.2.1 – Venituri din vanzarea marfurilor MCV
- 607.2.1 – Cheltuieli cu Marfurile MCV
- 378.2.1 – Adaos comercial Marfuri MCV
- 4428.2.1 – TVA neexigibil marfa MCV
Monografie:
Nr. Crt Explicatie Nota contabila Sursa sume
1. Aprovizionare marfa 371.2.1 = 371.1.1 Dosar Bonuri Transfer
DCV catre MCV
2. Adaugare adaos comercial si TVA 371.2.1 = % Dosar
378.2.1 Note receptie MCV
4428.2.1

3
3. Vanzare marfa cu bon fical 5311 = % Registru de casa
707.2.1 (Raport zilnic casa marcat)
4427
3. Vanzare marfa cu factura insotita 4111.1(2) = % Dosar Facturi Clienti (DCV)
de bon fiscal 707.2.1 din septembrie 2009 s-a
4427 introdus un nou analitic 4111.4
4. Scadere de gestiune 378.2.1 = 371.2.1 Scadere automata program
4428.2.1 = 371.2.1 contabilitate (Contab SQL)
607.2.1 = 371.2.1 folosind metoda CMP
(la sf. lunii stocul va fi
intotdeauna 0)

3. Gestiunea T (Magazin vis-à-vis de Romtelecom (Telefoane) ) –gestiune endetail gestiune prin


intermediul careia se tine evidenta marfurilor din magazinul aflat in Cuza-Voda nr 1. Intrarile in cadrul
acestei gestiuni se fac prin intermediul bonurilor de trasnfer din gestiunea DCV (Depozitul Central) ori
de cate ori este nevoie. Evidenta marfurilor se tine global-valoric la pret de vanzare inclusiv TVA.
Vanzarea marfurilor se face pe baza casei de marcat. Nu se emit facturi decat in masura in care
trebuiesc corectate bonuri fiscale. Scaderea de gestiune se face prin calcule specifice.
Conturi specifice acestei gestiuni :
- 371.2.2 – Marfuri Inghetata
- 707.2.2 – Venituri din vanzarea marfurilor Inghetata
- 607.2.2 – Cheltuieli cu Marfurile Inghetata
- 378.2.2 – Adaos comercial Marfuri MCV
- 4428.2.2 – TVA neexigibil marfa MCV
Monografie:
Nr. Crt Explicatie Nota contabila Sursa sume
1. Aprovizionare marfa 371.2.2 = 371.1.1 Dosar
Bonuri Transfer-Note receptie T
2. Adaugare adaos comercial si TVA 371.2.2 = % Dosar
378.2.2 Bonuri Transfer-Note receptie T
4428.2.2
3. Vanzare marfa cu bon fical 5311 = % Registru de casa
707.2.2 (Raport zilnic casa marcat)
4427
4. Scadere de gestiune 378.2.2 = 371.2.2 Dosar
4428.2.2 = 371.2.2 Bonuri transfer-Note receptie T
607.2.2 = 371.2.2 (Foaie calcul)

4. Gestiunea FAV (Magazin Favorit ) –gestiune endetail – gestiune prin intermediul careia se tine
evidenta marfurilor din magazinul aflat in Roman Musat 17. Intrarile in cadrul acestei gestiuni se fac
prin intermediul bonurilor de trasnfer din gestiunea DCV (Depozitul Central) ori de cate ori este
nevoie. Evidenta marfurilor se tine global-valoric la pret de vanzare inclusiv TVA. Vanzarea
marfurilor se face pe baza casei de marcat si emitere de facturi in mod curent fata de celelalte gestiuni
endetail.
Scaderea de gestiune se face prin calcule specifice.
Conturi specifice acestei gestiuni :
- 371.2.3 – Marfuri FAV
- 707.2.3 – Venituri din vanzarea marfurilor FAV
- 607.2.3 – Cheltuieli cu Marfurile FAV
- 378.2.3 – Adaos comercial Marfuri FAV
- 4428.2.3 – TVA neexigibil marfa FAV
Monografie:
Nr. Crt Explicatie Nota contabila Sursa sume

4
1. Aprovizionare marfa 371.2.3 = 371.1.1 Dosar
Bonuri Transfer-Note receptie
FAV
2. Adaugare adaos comercial si TVA 371.2.3 = % Dosar
378.2.3 Bonuri Transfer-Note receptie
4428.2.1 FAV
3. Vanzare marfa cu bon fical 5311 = % Registru de casa
707.2.3 (Raport zilnic casa marcat)
4427
3. Vanzare marfa cu factura insotita 4111.3 = % Dosar Facturi Clienti FAV
de bon fiscal. 707.2.3
4427
4. Scadere de gestiune 378.2.3 = 371.2.3 Dosar
4428.2.3 = 371.2.3 Bonuri transfer-Note receptie T
607.2.3 = 371.2.3 (Foaie calcul)

5. Gestiunea PP (Magazin Pascani ) –gestiune endetail – gestiune prin intermediul careia se tine
evidenta marfurilor din magazinul aflat in Pascani, str. Garii nr.1. Intrarile in cadrul acestei gestiuni se
fac prin intermediul bonurilor de trasnfer din gestiunea DCV (Depozitul Central) ori de cate ori este
nevoie. Evidenta marfurilor se tine global-valoric la pret de vanzare inclusiv TVA.
Vanzarea marfurilor se face pe baza casei de marcat.
Scaderea de gestiune se face prin calcule specifice.
Conturi specifice acestei gestiuni :
- 371.2.4 – Marfuri PP
- 707.2.4 – Venituri din vanzarea marfurilor PP
- 607.2.4 – Cheltuieli cu Marfurile PP
- 378.2.4 – Adaos comercial Marfuri PP
- 4428.2.4 – TVA neexigibil marfa PP
Monografie:
Nr. Crt Explicatie Nota contabila Sursa sume
1. Aprovizionare marfa 371.2.4 = 371.1.1 Dosar
Bonuri Transfer-NIR –uri FAV
2. Adaugare adaos comercial si TVA 371.2.4 = % Dosar
378.2.4 Bonuri Transfer-Note receptie
4428.2.4 FAV
3. Vanzare marfa cu bon fical 5311 = % Registru de casa
707.2.4 (Raport zilnic casa marcat)
4427
3. Vanzare marfa cu factura 4111.4 = % Dosar Facturi Clienti FAV
707.2.4
4427
4. Scadere de gestiune 378.2.4 = 371.2.4 Dosar
4428.2.4 = 371.2.4 Bonuri transfer-Note receptie T
607.2.4 = 371.2.4 (Foaie calcul)

6. Gestiunea PB (Magazin Bacau) –gestiune endetail – gestiune prin intermediul careia se tine
evidenta marfurilor din magazinul aflat in Bacau, str. Republicii nr.157. Intrarile in cadrul acestei
gestiuni se fac prin intermediul bonurilor de trasnfer din gestiunea DCV (Depozitul Central) ori de cate
ori este nevoie. Evidenta marfurilor se tine global-valoric la pret de vanzare inclusiv TVA.
Vanzarea marfurilor se face pe baza casei de marcat
Scaderea de gestiune se face prin calcule specifice.
Conturi specifice acestei gestiuni :
- 371.2.5 – Marfuri PP
5
- 707.2.5 – Venituri din vanzarea marfurilor PP
- 607.2.5 – Cheltuieli cu Marfurile PP
- 378.2.5 – Adaos comercial Marfuri PP
- 4428.2.5 – TVA neexigibil marfa PP
Monografie:
Nr. Crt Explicatie Nota contabila Sursa sume
1. Aprovizionare marfa 371.2.5 = 371.1.1 Dosar
Bonuri Transfer-Note receptie
FAV
2. Adaugare adaos comercial si TVA 371.2.5 = % Dosar
378.2.5 Bonuri Transfer-Note receptie
4428.2.5 FAV
3. Vanzare marfa cu bon fical 5311 = % Registru de casa
707.2.5 (Raport zilnic casa marcat)
4427
3. Vanzare marfa cu factura insotita 4111.4 = % Dosar Facturi Clienti FAV
de bon fiscal 707.2.5
4427
4. Scadere de gestiune 378.2.5 = 371.2.5 Dosar
4428.2.5 = 371.2.5 Bonuri transfer-Note receptie T
607.2.5 = 371.2.5 (Foaie calcul)

4. Prezentare a documentelor financiar contabile analizate in cadrul activitatii de


practica
In cadrul acestei unitati pe langa analiza societatii realizata impreuna cu departamnetul financiar
contabil, in prioada de practica am desfasurat activitate in cadrul gestiunii DCV (Depozit central), timp
in care m-am familiarizat cu modul de emitere, fluxul si arhivarea documentelor : factura fiscala si
chitanta fiscala, motiv pentru care voi incerca prezentarea acestor documente.

1. FACTURA FISCALA

1.1. Instructiuni cu privire la completarea facturii:

Factura se emite in 2 exemplare :


- exemplarul 1 se inmaneaza clietului stampilat si semnat
- exemplarul 2 se preda la contabilitate in baza unui borderou de predare-primire
Facturile emise de SC Prodman SRL vor cuprinde conform reglementarilor financiar contabile
in mod obligatoriu urmatoarele date :
a. datele de identificare ale firmei
Furnizor : SC Prodman SRL
Nr. Reg. Com : J27/1565/1994
Cod Fiscal (CUI/CIF): RO6233293
Sediul : Roman, str. Cuza Voda nr.64
Cont : RO24BRDE280SV12989002800
Banca: BRD Suc. Roman
Capital Social (CSSV): 200 lei
b. numarul data facturii si cota TVA 19%.
c. datele de identificare ale cumparatorului
 Denumirea sau numele complet inclusiv forma de organizare (SRL, SA, SNC, PF , IF,etc)
6
 Numarul de inregistrare la registrul comertului de forma J(F)xx/xxxx/xxxx
 Codul fiscal in cazul persoanelor juridice si CNP-ul in cazul persoanelor .
 Mentionarea atributului fiscal : cu mentiunea RO sau fara.
 Adresa completa a sediului cumparatorului.
 Contul bancar si banca unde este cazul.
d. date privind produsele facturate
Nr.crt.
Denumirea produselor cat mai exacta
Unitatea de masura
Cantitatea
Pretul unitar (fara TVA)
Valoarea fara TVA (Cantitatea * Pret unitar fara TVA)
Valoarea TVA (19%) = Valoarea fara TVA x 19% - pentru fiecare produs in parte.
Total valoare fara TVA (total valori fara TVA ptr toate articolele din factura)
Total valoare TVA (Suma TVA-ului pentru toate articolele din factura)
Total Factura (Total valoare fara TVA +Total Valoare TVA)
In cazul in care pretul cunoscut este cel cu TVA pentru aflarea pretului fara TVA se va impartii
pretul cu TVA la 1,19. Ex. 5/1,19= 4.20
Valorile din cadrul facturii se rotunjesc la 2 zecimale astfel
- daca cea de a treia zecimala este mai mare decat 5 :
- ex . 1,216 = 1,22
- daca cea de a treia zecimala este mai mica decat 5
1.342 = 1.34
e. datele celui care emite factura
De forma : Emis de <<Numele emitentului>>, CI :<<seria de buletin>>, nr.<<numarul buletinului>>,
emis de : <<institutia care a emis buletinul>> CNP: <<cnp-ul emitentului>>.
Ex. Emis de Radu D. Florentina BI :NT, Nr.167479, emis de Pol. Neamt, CNP: 2510217272640
f. Date privind exepditia :
Numele delegatului/agentului
Seria ,numarul si emitentul buletinului, CNP-ul
Tipul mijlocului de transport si numarul de inmatriculare
Data si ora la care se face predarea bunurilor inscrise in factura.
Semnaturile : a celui care preda si a celui care primeste marfa .
g. Semnatura si stampila emitentului SC Prodman SRL.
i . semnatura de primire a clientului si unde este cazul si stampila.

1.2. Instructiuni cu privire la arhivarea facturilor:


Exemplarul 2 al facturilor se vor indosaria, distinct pe fiecare serie alocata si pe fiecare
gestiune, ordonate dupa numar. Dosarul va contine pe langa facturi un centralizator al facturilor
emise si al facturilor anulate.

Cazuri particulare :

 Facturile de retur sau minus.


Facturile de retur sau minus vor cuprinde pe langa datele de mai sus in mod obligatoriu :
- numarul si data facturii pentru care se face returul de forma :
Ex. Retur pentru marfa livrata in baza facturii nr.xxxxx din data xxxxx avand nr. Crt : X, X
- motivul returului :

7
Ex. Motiv retur : confundare produse, refuz client, marfa necorespunzatoare calitativ, etc. Atentie
in cadrul facturilor de retur/minus cantitatea va fi cea trecuta cu minus si nu pretul.

 Facturile de avans.
Facturile de avans: vor avea inscrise la :
o Denumire produse/servicii : Avans contravaloare marfa (tipul marfii)
o Mentiune : documentul de incasare a avansului, numarul si data chitantei sau a OP-
ului.
Facturile de avans se vor emite cel tarziu la 15 zile de la incasarea avansului dar nu mai tarziu
de sfarsitul lunii.

 Facturile anulate
Facturile anulate in toate cele 2 exemplare (inclusiv exemplarul de la client) se vor taia cu o
linie pe diagonala facturii, se va inscrie mentiunea „Anulat”, data anularii si motivul anularii, se va
semna si stampila.
Se va deschide un registru pentru facturile anulate de forma :
Nr.crt Numar factura Data factura Data anulare Motivul anularii

Nota. In acest registru se vor trece si numere de factura nealocate (omise din greseala la
numerotarea facturilor) cu motivul : Numar factura nealocat – eroare alocare.
Registrul se poate tine si electronic si va fi listat la sfarsitul fiecarei luni si atasat dosarului continand
facturile emise.

 Facturile de reglare pret.


In cazul facturilor in care s-a gresit pretul, se va emite o noua factura care va contine
inregistrarea cu minus a articolului cu pretul gresit si pe aceiasi factura inregistrarea corecta;
Ex.
1. Salam Victoria - 5buc x 5.50 lei = -27.50
2. Salam Victoria 5buc x 6.00 lei = 30.00
Total = 2.50 lei

 Corectii: modificari, adaugiri.


Corectiile aduse facturilor se vor executa astfel:
- se va taia cu o linie inregistrarea eronata astfel incat continutul datelor taiate sa poata fi citite.
- se va adauga fie in dreapta fie ca un rand nou valoarea corecta
-se va stampila si semna de cel care face corectia.
-se va semna de catre client de luare la cunostinta pe ex.2
Important. Facturile nu trebuie sa contina stersaturi sau acoperiri ale datelor eronate. In cazul in
care acest lucru se intampla se va anula factura si emite una noua.

2. CHITANTA

2.1 Instructiuni cu privire la completarea chitantei :


Chitanta se emite in 3 exemplare :
- exemplarul 1 se inmaneaza clietului stampilat
- exemplarul 2 se preda la contabilitate in baza unui borderou de predare primire.

8
- exemplarul 3 se pastreaza la cotor care va fi predat la terminare in baza unui borderou de
predare primire.
Chitantele emise de SC Prodman SRL vor cuprinde conform reglementarilor financiar
contabile in mod obligatoriu urmatoarele date :
a. datele de identificare ale firmei
Furnizor : SC Prodman SRL
Nr. Reg. Com : J27/1565/1994
Cod Fiscal (CUI/CIF): RO6233293
Sediul : Roman, str. Cuza Voda nr.64
Cont : RO24BRDE280SV12989002800
Banca: BRD Suc. Roman
Capital Social (CSSV): 200 lei

b. numarul si data chitantei


c. datele de identificare ale cumparatorului
 Denumirea sau numele complet inclusiv forma de organizare (SRL, SA, SNC, PF , IF,etc)
 Numarul de inregistrare la registrul comertului de forma J(F)xx/xxxx/xxxx.
 Codul fiscal in cazul persoanelor juridice si CNP-ul in cazul persoanelor .
 Mentionarea atributului fiscal : cu mentiunea RO sau fara.
 Adresa completa a sediului cumparatorului.
d. suma incasata atat in cifre cat si in litere.
e. Reprezentand : se va completa cu numarul facturii sau al facturilor care se incaseaza sau cu
mentiunea Avans in cazul in care factura de avans se va emite ulterior.
f. se va scrie numele in clar a emitentului/casier si semnatura acestuia.

2.2 Instructiuni cu privire la arhivarea chitantelor:


Exemplarul 2 (rosu) al chitantelor se vor preda la contabilitate impreuna cu carnetul chitantier.
Casierul central este obligat sa verifice concordanta dintre exemplarul 2 si 3 al chitantelor, semnand pe
exemplarul 3 al fiecarei chitante, atat pentru a certifica corectitudinea datelor inscrise cat si pentru ca a
primit exemplarul 2. Chitantele se vor indosaria la registrul de casa zilnic.
In cazul chitantelor nu se admit corectii. Chitantele eronate se vor anula prin prinderea tututor
celor 3 exemplare la carnet si bararea acestora cu o linie in diagonala si inscrierea mentiunii anulat se
semneaza si stampileaza.