ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

RECENZIE

“SOCIETATEA PERFECTA”- JOHN KENNETH GALBRAITH

MOCANU ANDREI-VALENTIN
GRUPA 1711
 - BUCURESTI 2009 -

Societatea perfecta
John Kenneth Galbraith

Kenneth Galbraith s-a nascut pe 15 octombrie 190 la o fermã din Ontario,

Canada. A obtinut o diploma la Univeristatea din Toronto în anul 1931 si dupa 3 ani
doctoratul în economie la Universitatea din California.
Activitatea sa la Harvard a inceput ca tutore in anul 1934, apoi, dupa trei ani, s-a
mutat la Universitatea Cambridge din Anglia. In anul 1937 a devenit cetatean american.
A predat economia la Universitatea Princeton in anul 1939, iar în anii ’40-’41 a
lucrat la Oficiul de Control al Preturilor. In 1949 Galbraith primeste onoarea de a fi
profesor la Universitatea Harvard,unde a predat mai bine de jumatate de secol. A fost
prieten apropiat si sustinator al presedintelui Kennedy, cel care l-a numit ambasador in
India din anul 1961 pana in 1963, singurii ani pe care nu i-apetrecut la Harvard.
Kenneth a fost puternic influentat de economistul britanic John Maynard Keynes,
care a introdus idea cheltuielilor guvernamentale pentru a se reduce somajul. Galbraith,
adesea, se descria ca fiind un „keynesian evanghelic”. Tema majora a lucrarilor sale
a fost cea a societatilor industriale si, in special, a celei americane, pentru care,
sustinea el, nu mai este adecvat modelul descriptiv al teoriei economice conventionale,
denumit modelul pietei concurentiale,cu firme care urmaresc maximizarea cu orice pret
a profitului si consumatori care cauta maximizarea utilitatii. Sistemul economic capitalist,
afirma el, a inceput sa produca risipa si marfuri inutile. Mai mult, Galbraith a vazut
decalajul progresiv dintre clasa bogata si cea saraca drept o amenintare la stabilitatea
economica si ca o „crima morala” (Richard Parker,John Kenneth Galbraith: His Life, His
Politics, His Economics). La toate acestea Kenneth vine cu solutii, solutii ce alcatuiesc
o “societate perfecta”. Cartea se refera la o societate perfecta ca la o societate
realizabila. Scopul cartii este de a spune cum este bine, dar inainte de aceasta trebuie
sa reflectezi si sa cercetezi pentru a putea definii binele asa cum ar trebui sa arate el.

2
Inainte de a sti ce este bine, trebuie sa cunosti ce este rau. Autorul sustine ca nu exista
sanse pentru o societate perfecta si realizabila atata timp cat nu exista o definire clara a
ei.
Galbraith expune în mod alternativ realitatea în care trăieşte la momentul
respectiv, cum aceasta a evoluat pe parcursul trecerii anilor şi mai apoi propune metode
de tranziţie la idealul necesar. El crede cu tărie că ideile sale sunt realizabile, şi
demonstrează pe parcursul celor 18 capitole că diferenţa dintre societatea în care
trăieşte şi perfecţiunea spre care tinde, poate fi redusă prin strategii reale, nu utopice.
Capitolele cărţii sunt:
1. Societatea perfectă
2. O privire generală
3. Era judecăţii generale
4. Argumentul social
5. O economie sănătoasă
6. Inflaţia
7. Deficitul
8. Distribuirea veniturilor şi a puterii
9. Rolul decisiv al educaţiei
10. Controlul: Principii de bază
11. Mediul
12. Migraţia
13. Autonomia puterii militare
14. Sindromul birocratic
15. Politica externă: Dimensiunea economică şi socială a acesteia
16. Săracii planetei I: Rolul modelator al istoriei
17. Săracii planetei II: Ce trebuie să facă o societate perfectă
18. Contextul politic.

Capitolul 1
In primul capitol autorul vorbeste despre scopul cartii mentionat mai sus si
contureaza cateva idei de ameliorare si imbunatatire a societatii, cum ar fi:

3
-angajamentul ferm fata de economia de consum (bunuri si servicii) ca prima sursa a
satisfacerii nevoilor oamenilor;
-pentru a fi utila, societatea trebuie sa ia in considerare structura institutionala si
trasaturile umane ;
-a reclama o anumita actiune de care este urgent nevoie, imposibila din punct de
vedere politic sau social, este principala (si uneori singura) strategie de aparare
impotriva schimbarilor nedorite;
-perspectiva recompenei pecuminare incita cel mai mult la un efort util societatii;
-intr-o societate perfecta fiecare cetatean trebuie sa se bucure de: libertate individuala,
bunastare, egalitate rasiala si etnica, de sansa unei existente care sa-i ofere satisfactii.

Capitolul 2
Capitolul prezinta “o privire generala” asupra scenei politice americane
impartita intre liberali si conservatori si asupra dialecticii politice moderne-este vorba
despre o competitie inegala: cei bogati si prosperi au bani si influenta si voteaza. Cei cu
grija zilei de maine si cei saraci sunt in numar mare, dar multi dintre ei, din pacate, nu
voteaza. Exista o democratie, dar nu in mica masura este o democratie a celor bogati.
Solutia este reprezantata de guvern, el este cel care separa cele doua tabere: pentru
cei saraci este un factor fundamental de care depinde bunastarea sau chiar
supravetuirea lor; pentru cei bogati este o necesitate sociala, un bun social.
De asemenea autorul da si o solutie ca trebuie adoptata intr-o societate perfecta –
stabilirea in termeni cat mai clari cu putinta care ar trebui sa fie telul nu doar pentru cei
bogati, ci al tuturor.

Capitolul 3
In “Era judecatii practice” economia este definita din punc de vedere
ideologic: exista liberalism, socialism sau capitalism, ea sustine fie proprietatea comuna
fie privatizarea. In timp ce socialismul a disparut a aparut o ideologie opusa-
privatizarea, reintoarcerea generalizata a intreprinderilor si activitatilor publice la
sistemul privat si la economia de piata. Privatizarea nu este cu nimic mai buna ca
orientarea modelatoare a activitatii publice decat socialismul, ambele avand ca regula

4
de baza impiedicarea de a gandi. Nu parcurgem o era a doctrinei ci o era a judecatii
practice.
Metoda de succes a sistemului economic si social actual este de a se sprijini pe politica
da stat si pe nevoia de actiune publica, totul pentru reintoarcerea intr-un tump re;ativ
scurt a profitului.
Intr-o societate sanatoasa si rationala strategia si actiunea nu se subordoneaza
ideologiei, doctrinei ci regulilor ce guverneaza fiecare caz in parte.

Capitolul 4
In acest capitolul , Galbraith prezinta importanta argumentului social in
edificarea societatii perfecte si rolul esential al determinismului economic. El ajunge la
concluzia ca: sistemul economic trebuie sa actioneze perfect pentru fiecare, deoarece
numai
atunci oportunitatile vor întâlni aspiratiile, indiferent de nivelul lor. O societate ideala va
trebui sa beneficieze de o dezvoltare economica substantiala si in acelasi timp
constanta – de o crestere de la an la an a productiei si a fortei de munca. Galbraith
sustine ca: atat timp cat exista oportunitati exista si liniste sociala; stagnarea economicã
si privatiunile au consecinte sociale multiple si nefaste. Tot el sustine ca: o economie
puternica si stabila, impreuna cu oportunitatile pe care le ofera devine astfel obiectivul
principal al unei societati mai bune, al societatii ideale. Este bine spus ca:intr-o
societate echitabila
nimanui nu-i este permis sa sufere de foame sau de lipsa unui adapost.
Autorul nu omite faptul ca: o societate idealã trebuie sa aiba o dimensiune
internationala puternic conturata. Statul trebuie sa adopte o atitudine pacifista si de
colaborare reciproc avantajoasa cu partenerii sai de afaceri din toata lumea, de
asemenea, trebuie sa existe intelegere si sprijin efectiv pentru nevoile si sperantele
celor mai putin favorizati de soarta, membri ai comunittaii mondiale.

5
Capitolul 5
Galbraith abordeaza problema unei economii sanatoase. Principala
problema a societatii ideale este tendinta suparatoare a economiei moderne de a
ingloba si perioade, uneori prelungite, de recesine si stagnare ce duc la marirea
numarului de someri.Societatea perfecta este cea care trebuie sa combata aceste
aspecte. Exista trei masuri corective ce duc la cresterea fluxului cererii globale:
scaderea impozitelor, scaderearatei dobanzii si contributia guvernului la cererea
agregata printr-un surplus de cheltuieli din plata impozitelor- printr-o acceptare
deliberata a cresterii deficitului bugetar. Intr-o perioada de crestere negativa sau de
stagnare, pentru a crea locuri de munca statul trebuie sa se imprumute si sa accepte
realitatea unui deficit bugetar, deficit ce poate constitui o data cu trecerea timpului
conservarea, pastrarea averii statului.

Capitolul 6
Ocuparea intregii forte de munca si la o rata corespunzatoare a dezvoltarii
economice duce la inflatie.Fluxul cererii ingaduie o crestere inevitabila a preturilor.
Curba Phillips alcatuita de A.W.Phillips profesor la London School of Economics si la
Australian National University identifica compromisul intre gradul inalt de ocupare si
inflatie pe de-o parte si stabilitatea preturilor insotita de somaj pe de alta parte.
Pentru atenuarea efectelor negative ale inflatiei este necesara o indexare generala atat
a veniturilor fixe cat si a celor contractuale, a pensiilor, a salariilor profesorilor si al
functionarilor publici si a nivelului de baza al alocatiilor de sprijin al, ajutorului social.

Capitolul 7
In acest capitol autorul vorbeste despre cele trei mari categorii de cheltuieli
publice: cele care nu servesc nici unui scop vizibil prezent sau viitor (excesul de
personal, cheltuielile ce raspund unor interese politice sau economice restranse si nu
nevoilor si aspiratiilor largi ale multimii), cele ce sustin sau dezvolta conditiile economice
si sociale curente (aplicarea legilor, strategia de rutina din domeniul politicii externe,
sprijinul dat de guvern industriei si agriculturii, sustinerea pe timp de pace a fortelor
armate etc.- ar trebui sustinute financiar doar prin impozite si alte venituri curente), cele

6
ce-si aduc contributia sau permit o crestere in viitor a veniturilor, a productiei si a
bunastarii generale (imprumutul). Srategia economica de baza a unei societati mai bune
este promovarea unei cheltuieli publice aflate in pas cu viitoare crestere economica si
bunastarea viitoare. Cea mai puternica influenta benefica asupra productivitatii
economice o au educatia si calificarea dobandita de catre cetateni.

Capitolul 8
Galbraith revine asupra unui aspect prezentat in primele capitole- existenata
unei “clase de mijloc” in spatele careaia se ascund cei bogati si propune masuri privind
distribuirea veniturilor si a puterii:
-promovarea unui sistem de ajutorare a celor saraci;
-masuri ce asigura o elementara onestitate in tranzactiile financiare si o mai buna
intelegere a fenomenelor speculative;
-o mai mare atentie acordata de actionari si de opinia publica informata, maximizarii de
catre conducerile corporatiilor a veniturilor personale;
-impozitarea progresiva;
-statul trebuie sa renunte la actualele concesii privind impozitele si cheltuielile facute
celor bogati.
Societatea perfecta trebuie sa aiba in vedere atat salariul de baza net cat si veniturile
obtinute prin munca de cei mai putin favorizati.

Capitolul 9
Desi rolul educatiei a fost amintit pe parcursul capitolelor anterioare acum
este abordat din perspectiva societatii perfecte.societatea perfecta nu poate accepta
ideea ca educatia este factorul esential in dezvoltarea economica, ci considera ca ea
are un rol mai degraba politic si social, chiar o mai puternica implicare intrinseca.
Educatia face ca democratia sa devina posibila, si impreuna cu dezvoltarea economica,
sa devina necesara, inevitabilachiar.Educatia se va bucura intotdeauna de o rasplata in
viitor.

7
Capitolul 10
Autorul surprinde in acest capitol cei patru factori ce duc la interventia si la
controlul statului,acestia sunt:
1.Nevoia de a proteja acum si in viitor planeta;
2.Necesitatea de a-i proteja pe cei mai vulnerabili dintre angajati fata de efectele
negative ale mecanismului economic;
3.Tendinta economiei de a produce si vinde bunuri si servicii de larg consum cu
deficiente tehnice;
4.Inglobarea de catre sistem a unor tendinte cu caracter de auto-distrugere a propriilor
functii ce au o oarecare eficienta.

Capitolul 11
Galbraith analizeaza problemele mediului, probleme ce rezulta din impactul
productiei si al consumului asupra sanatatii, confortului si bunastarii intregii comunitati,
analizeaza efectele actuale ,cele pe termen lung ale daunelor asupra mediului si vine cu
solutii:
-preocuparea intensa si evoluata a cetatenilor;
-contextul economic si politic trebuie bine cunoscut si inteles;
-intr-o societate ideala preocuparea fata de mediu trebuie sa beneficieze de o
constituenta puternic motivata, bazata pe resursele financiare necesare provenite din
randul membrilor sai.

Capitolul 12
In acest capitol este dezbatuta cea mai controversata problema a societatii
moderne alaturi de cea a ajutorarii saracilor-migratia. Aceasta se manifesta in SUA,
Canada, tarile Vest- Europene si in viitor in J`aponia. Exemplul cel mai edificator este
Europa de Vest care depinde de forta de munca imigrata: Germani, Franta, Italia,
Spania,Marea Britanie.
Reactia fata de imigrantii straini, ca si fata de migratia din interior provine din faptul ca
noii veniti iau slujbele ce apartin muncitorilor deja stabiliti fara a se tine cont ca ei ocupa

8
locurile de munca disponibilizate de muncitorii localnici sau preiau slujbele de care
acestia nu mai sunt deloc interesati.
O comunitate nationala se imbogateste prin aplicarea unei politici liberale a imigrantilor.

Capitolul 13
Autorul analizeaza problema serioasa a societatii exemplificand-o pe
sistemul american. Aceasta se refera la satisfacerea diferentiata a nevoilor militare si a
celor civile, o lacuna in cadrul procesului democratic.
Societatea perfecta nu recunoaste autoritatea puterii militare, putere ce deriva din forta
ei de organizare, din organizarea colectiva.

Capitolul 14
Kenneth gaseste cele doua puncte nevralgice ale sistemului birocratic si le
gaseste solutia de rezolvare. Punctele nevralgice sunt:
1.Substituirea gandirii cu disciplina;
2.O dinamica interna care duce la o continua proliferare a personalului managerial.
Solutia, aceata se afla in mainile unor buni leaderi prevazatori atat in cadrul
executivului cat si in cadrul legislativului, iar rezolvarea acestor plobleme este esentiala
pentru bunul mers al societatii perfecte.

Capitolul 15
Acest capitol desemneza obiectivul final al societtii perfecte –politica
externa. Un efect benefic asupra societatii il are dezvoltarea parteneriatului intre state.
Pentru a se mentine o stabilitate in relatiile monetare internationale s-au constituit
Banca Mondiala (isi asuma responsabilitatea asupra fluxului si directionarii sondurilor
de investitii mai presus de autoritatea unui stat) si Fondul Monetar International-F.M.I.-
(desemneaza bugetele interne si politicile de consum).
Societatea perfecta nu-si poate permite sa fie identificata cu un singur stat, ea trebuie
sa recunoasca si sa sprijine amplele forte internationale in mijlocul carora se afla o tara
sau alta,luate in parte.Acesta este un imperativ actual, nu o problema de alegere.

9
Capitolul 16
Capitolul prezinta o scurta istorie a tarilor cu nivel economic scazut, in
special fostele colonii si tarile aflate sub influenta sovietica si relatiile acestora cu tarile
dezvoltate .
Imperialismul,colonialismul si-a gasit sfarsitul in a doua jumatate a secolului XX, dar
actul final al decolonizarii a avut loc dupa 1989 cand Uniunea Sovietica s-a prabusit.
Cauzele prabusirii sistemului colonial:
-popoarele si-au dorit independenta ;
-popoarele au incetat a mai fi conduse deoarece devenisera neguvernabile de catre
autoritatea din exterior;
-autoafirmarea,autodeternimarea au fost prea puternice.
Politica externa a societatii ideale trebuie sa tina cont de trecut si sa fie atenta la orice
poate sugera renasterea unor practici colonialiste.

Capitolul 17
Acest capitol este o continuare a primului si expune ce trebuie sa faca o tara
saraca pentru a devenii o societate ideala: necesita o structura guvernamentala stabila,
eficienta, si activa care sa-i acorde sprijinul necesar si s-a indrume; necesita pace si
educatie.O populatie educata duce inevitabil la progres economic.

Capitolul 18
Autorul lucrarii accentuiaza ca pasul decisiv spre o societate ideala este
acela care va face ca democratia sa devina autentica, cuprinzatoare. Beneficiind de o
democratie reala, societatea perfecta va izbuti in tot ceea ce va intreprinde, va capata
chiar acel aspect al inevitabilitatii.
Societatea Perfecta” de John Kenneth Galbraith este una dintre cele mai valoroase
lucrari de profil economic si este un eseu ce propune o noua si incitanta perspectiva
pentru intelegerea relatiilor sociale, economice si politice actuale si in acelasi timp
prezinta o sursa de informare destul de ampla pentru viitorii economisti de valoare.

10
Ministrul de finante englez, Gordon Brown a declarat: ‘’ John Kenneth Galbraith a fost
un economist si un scriitor stralucit, un mare prieten al Regatului Unit, iar cartile sale vor
fi citite de multe generatii viitoare”.

11