Professional Documents
Culture Documents
Elena Morariu
Cuprins
1.Cuprins
2.Introducere
3.Teorie
4.Concluzii finale
5.Anexe
6.Bibliografie generala
Introducere
• Tema
• Perioada practicii
• Instituţia
Definitia magiei. Dupa Marcel Mauss si Henri Hubert, magia cuprinde „orice rit
care nu face parte dintr-un cult organizat, orice rit privat, secret, misterios si tinzand spre
ritul prohibit”.1
Marcel Mauss si Hubert disting magia de religie tocmai pentru a releva unitatea
lor tainica, nevazuta. Aceasta ar consta intr-o forta impersonala numita mana. Aceasta
forta este posedata de anumiti membri ai comunitatii: in genere o detin sufletele mortilor
si toate spiritele.2
In principiu, magia este o stiinta a imaginarului. Magia este o metoda de control al
individului si al maselor bazata pe o cunoastere profunda a pulsiunilor erotice personale
si colective. Nu doar stramosul indepartat al psihanalizei poate fi recunoscut in ea, ci si,
in primul rand, acela al psihologiei aplicate si al psihologiei maselor.
Magicianul renasterii este psihanalist si profet.
Operatiunile fantastice cunoscute in Renastere sunt mai mult ori mai putin
complexe: cea dintai este erosul, care se manifesta deja in natura, fara interventia vointei
umane. Magia nu este decat un eros aplicat, dirijat, provocat de operator. 3
Magia este o operatiune fantastica ce trage folosinta din continuitatea dintre
pneuma individuala si pneuma universala.4
Magia cuprinde agenti, acte si reprezentari: numim magician individul care
indeplineste acte magice, chiar daca nu este un profesionist; numim reprezentari magice
ideile si credintele corespunzatoare actelor magice; cat despre actele in functie de care
definim celelalte elemente ale magiei, pe acestea le numim rituri magice.
Riturile magice si intreaga magie tin inainte de orice, de traditie. Actele in a caror
eficacitate nu crede intregul grup nu sunt nici ele magice. Forma riturilor este
eminamente transmisibila si confirmata de opinia publica. De obicei ritul magic
actioneaza prin el insusi si constrange, in vreme ce ritul religios adora si conciliaza;
primul are o actiune mecanica imediata, celalat actioneaza indirect, printr-un soi de
persuasiune respectuoasa; agentul sau este un mijlocitor spiritual.5
Supozitia comuna a textelor de sociologie a religiilor care descriu actul magic este
urmatoarea: magia este un fenomen social. Pentru ca se constituie in relatie intima cu
stadiul social al societatii. Magia este proprie doar anumitor grupuri, si prin urmare, nu se
poate extrapola la intregul societatii. Studiile si cercetarile sociologice dovedescv ca
magia este disciplina spirituala cu totul aparte.
1
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 6
2
Ibidem, p. 7
3
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 21
4
Ibidem, p 127
5
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 26
Pentru Durkheim, Mauss si Hubert, religia este asociata unor activitati publice si
solemne, iar magia unora private si secrete. Cea dintai se exprima pe deplin in sacrificiu,
cea de-a doua in maleficiu.6
Termenul envoutement „vrajitorie, fermecare” a aparut in limba franceza in plin
Ev Mediu, spre anul 1200, pornind de la cuvantul vout, ce provenea din latinescul vultus,
„chip”. Vraja consta in a reprezenta o persoana printr-o figurina asupra careia se arunca
blesteme, pe baza principiului analogiei care afirma ca tot ce i se va face figurinei i se va
intampla cu adevarat persoanei. Facatorul de farmece mai este numit vrajitor, mag sau
magician.7
6
Ibidem, p. 9
7
Jacques Mandorla, Dezvoltati-va puterile paranormale, traducere din limba franceza de Liviu Radu,
Bucuresti, ed. Nemira, 1999, p. 19
Scurt istoric al magiei
8
Jacques Mandorla, Dezvoltati-va puterile paranormale, traducere din limba franceza de Liviu Radu,
Bucuresti, ed. Nemira, 1999, p. 20
9
Ibidem, p. 21
10
Ibidem, p. 21
interiorul cercului, despre care se spunea ca-i protejeaza, alcatuind un soi de bariera
spirituala ce impiedica raul sa intre.
Tot in Evul Mediu au aparut numeroase superstitii care mai dainuiesc si azi.
Aceste superstitii se bazeaza pe trei mari principii: forte invizibile actioneaza prin
intermediul evenimentelor din lumea vizibila; aceste forte invizibile pot perturba viata
oamenilor; oamenii se pot apara incercand sa-si faca aceste forte favorabile.
Probabil ca superstitia ce consta in a bate in lemn provine de la gestul pe care-l
faceau primii crestini de a atinge lemnul crucii lui Cristos, considerat cea mai pretioasa
relicva a crestinatatii.11
La fel, potcoava a fost considerata ca aducatoare de noroc, pentru ca era facuta
din fier, metal sacru, si pentru ca avea forma, si ea sacra, a semilunii.
Superstitia ca o oglinda sparta aduce sapte ani de nenorociri provine de la faptul
ca oglinda infatiseaza imaginea celui care o detine, si deci tot ce i se va intampla acelei
imagini reflectate in ea anunta ce i se va intampla in realitate persoanei.
A trece pe sub o scara este o superstitie ce provine, probabil, de pe vremea cand
executiile se faceau prin spanzurrare: condamnatii urcau pe esafod pe o scara.
Superstitia legata de vineri 13 este de doua ori mai puternica, pentru ca ea
combina vineri, ziua mortii lui Iisus, cu numarul 13, care corespunde lui Iuda, cel care a
fost al treisprezecelea comesean la Cina ce de Taina. De retinut ca, in Evul Mediu,
condamnatii erau executati doar vinerea.12
11
Ibidem, p. 22
12
Ibidem, p. 23
Tipuri de magie
Exista rituri care au intodeauna caracter magic: maleficiile. Asa sunt ele
caracterizate in religie si drept. Fiind ilicite, sunt interzise si pedepsite in mod expres. In
acest caz, interdictia evidentiaza formal antagonismul dintre ritul magic si cel religios. Ea
confera maleficiului caracterul magic, deoarece si unele rituri religioase sunt la fel de
daunatoare; asa sunt cazurile de devotio, imprecatiile impotriva dusmanilor cetatii,
impotriva celor ce incalca un juramant sau jefuiesc mormintele, in fine tooate riturile
referitoare la moarte, continand interdictii rituale. Cele doua extreme formeaza cei doi
poli ai magiei si religiei: polul sacrificiului si cel al maleficiului. Magia tinde catre
maleficiu si grupeaza in jurul lui rituri magice, alcatiund imaginea cea mai comuna pe
care oamenii si-au facut-o despre magie.13
Gradul zero al magiei este reprezentat de eros, care prilejuieste constituirea unei
magii erotice.
Chiar in cadrele institutionale existente, principiile psihosociologiei au patruns de
multa vreme. Strabuna acestei discipline a prezentului si a viitorului este, dupa toate
probabilitaile, magia erotica a lui Giordano Bruno.14
Cercetatorul englez D.P. Walker a propus sa se clasifice magia in „subiectiva”
(care opereaza asupra obiectului insusi) si „tranzitiva” (operand asupra lumii
inconjuratoare)15
Ajungem sa conchidem ca exista mai multe forme de magie ce pot fi spirituale si
demonice in acelasi timp, ceea ce lispseste de orice pertinenta aceasta dihotomie.
Intre clasificarile magiei din Renastere, ce mai interesanta este, neindoielnic,
aceea a lui Giordano Bruno. El desprinde nou acategorii: sapientia, magia naturalis
(medicina, chymia), praestdigitatoria, o a doua forma de magie anturala, mathematica
sau occulta si transnaturalis seu metaphysica sau inca theourgia, necromantia,
maleficium (din care veneficium este o subclasa) si divinatio sau prophetia (De Magia,
III, pp. 397-400). Desi criteriile acestei clasificari nu sunt totdeauna limpezi, se pare ca
Bruno a avut mai intai in vedere tipul de auxiliare pe care amgicianul sconteaza sa si le
procure si metoda pe care-o utilizeaza intru aceasta. Schema poate fi, de altfel,
simplificata: primele patru feluri de magie se slujesc de mijloace naturale, magia
matematica – aceea preferat de Bruno – este intermediara, ultimele patru feluri se slujesc
de extra, supra sau transnaturale:
Procedeele celui de-al cincilea fel de magie sunt cuvintele, farmecele, ratiunile
numerelor si ale timpilor, imaginile, figurile, pecetile, simbolurile sau literele. Aceasta
magie este intermediara intre magia naturala si amgia extra sau supranaturala. Numele ce
i se potriveste este acela de magie matematica sau mai curand de filosofie oculta.
Al saselea fel se obtine prin cultul sau invocarea inteligentelor sau a agentilor
externi ori superiori, prin oratii, conjurari, fumigatii, sacrificii, ca si prin alte obiceiuri si
ceremonii care se adreseaza zeilor, demonilor si eroilor. Rezultatul lor este contractia
spiritului in sine insusi, incat spiritul s e transforma in recipient si in instrument si apare
13
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 29
14
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 148
15
Ibidem, p. 150
in posesia intelepciunii lucrurilor; dar aceasta intelepciune poate fi lesne evacuata, in
acelasi timp cu spiritul, de altfel, prin leacuri adecvate. Aceasta este magia disperatilor,
caer devin recipienti ai demonilor rai captati cu ajutorul Artei notorii [Ars notoria].
Scopul ei este de a comanda demonilor inferiori prin autoritatea demonilor superiori; cei
din urma sunt cultivati si atrasi; cei dintai sunt conjurati si constransi. Aceasta forma de
magie este transnaturala sau metafizica si numele ei propriu este theourgia (ibid., p.
398).16
Exista, asadar, doua feluri de categorii fenomenologice care li se aplica
Vrajitoarelor: constante si variabile. Categoriile constante privesc capacitatea
vrajitoarelor de a extrage si de a prepara droguri, sub influenta carora indeplinesc anumite
actiuni fantastice:zboara prin aer, pot sa se preschimbe in alte fiinte si sunt socotite a avea
anumite puteri asupra oamenilor si asupra naturii. Categoriile variabile constau intr-o
anumita ideologie pe care vrajitoarele insesi si-o atribuie sauc are le este atribuita de
contemporanii si de judecatorii lor.
Marele savant Henry Charles Lea a trasat o deosebire – inca valabila, in stadiul
cercetarilo recente – intre sorcery, fenomen care se manifesta in Europa intre secolul al
X-lea si prima jumatate al celui de-al XV-lea, si witchcraft, sau vrajitoria asa cum a fost
considerata si combatuta de Inchizitie in epoca de witchcraze. Sorcery era un fenomen
fara consecinta, pe care contemporanii il interpretau ca fantezie a unor bolnavi si care nu
comporta vreo pedeapsa – cu exceptia unor cazuri izolate. Recunoscand existenta unor
persoane care se credeau vrajitori, autoritatea le nega orice capacitate de a le dauna
apropiatilor lor. Dimpotriva, witchcraft are de-a face cu arsenalul clasic, comportand
prezenta diavolului, a blasfemiei, a sabatului, a liturghiei diabolice. Sorcery era atribuita
ignorantei poporului; witchcraft e transfoormat in erezieinspirata de diavol. Farmacologii
au constatat inca de acum cincizeci de ani ca vrajitoarele stiau sa se slujeasca de mai
multe halucinogene extrase din plante.17
Exista acte religioase individulale si facultative; exista acte magice ilicite. Sunt
actele ocazionale din cultul individual, pe de o parte, si practicile magice asociate
tehnicii, madicinei de pilda, pe de alta parte.18
L –am numit magician peagentul riturilor magice fie el un profesionist sau nu.
Unele rituri magice pot fi savarsite si de nespecialisti. Asa sunt leacurile babesti din
medicina magica si toate practicile rurale indeplinite de mai multe ori pe parcursul vietii
agricole.19
Vraja si descantecele fac parte, ambele, din acelasi domeniu misterios si atragator:
magia.
Prin magie se intelege atat magia alba, care este benefica, cat si magia neagra,
care este malefica.
Unii specialisti au creat chiar cate doua familii in sanul fiecarei magii: magia
inalta si cea joasa. Magia inalta foloseste un cetemonial tip foarte complicat, menit a
16
Ibidem, p. 202
17
Ibidem, p.317, 318
18
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 30
19
Ibidem, p.33
trezi constiinta unei intregi comunitati. Magia joasa reprezinta un ritual individual, pe
care-l executa vrajitorul pentru a obtine un rezultat precis.
20
Jacques Mandorla, Dezvoltati-va puterile paranormale, traducere din limba franceza de Liviu Radu,
Bucuresti, ed. Nemira, 1999, p. 20
Teorii
Ideea pe care omul modern si-o face despre magie e foarte stranie: el nu vede in
magie decat o ingramadire rizibila de retete si de metode ce tin de o conceptie primitiva,
nestiintifica, despre natura.
Ar fi dificil de sustinut ca metoda magiei are ceva de-a face cu metoda stiintelor
naturii din zilele noastre. Structura materiei este complet ignorata, iar fenomenele fizico-
chimice sunt atribuite unor forte ostile activand in cosmos. Ceea ce magia are in comun
cu tehnologia moderna este faptul ca pretinde sa parvina, cu alte mijloace, la aceleasi
rezultate
Stiintele psihologice si sociale de astazi sunt cele ce deriva direct din ea.21
De cele mai multe ori, riturile magice si cele religioase au egenti diferiti, nefiind
savarsire de aceeasi indivizi. Mai exista si alte semne pe care trebuie sa le grupam. Mai
intai alegerea locului de desfasurare a ceremoniei magice. In mod obisnuit, ea nu se
desfasoara intr-un templu sau pe altarul casnic, ci in padure, departe de locuinte, la vreme
de noapte sau pe semiintuneric, ori in cine stie in ce cotlon al casei. In timp ce ritul
religios se desfasoara in public, la lumina zilei, cel magic, nu. Chiar atunci cand este
ilicit, ritul magic se savarseste pe ascuns, ca un maleficiu. Obligat sa actioneze in public
magicianul cauta sa-i scape: el face gesturi pe furis, iar cuvintele ii devin de neinteles.
Ca si secretul, izolarea este un semn aproape perfect al naturii intime al ritului magic.22
Max Weber, caruia i s-a incercat sa i se atribuie un spirit antipuritan (prin
compensatie fata de exagerarile inverse ale familiei sale), a afirmat cel dintai necesitatea
ca observatiile de ordin sociologic si istoric sa fie wertfrei, lipsite de orice judecata de
valoare.23
Magia si stiinta reprezinta in ultima instanta niste nevoi imaginare, iar trecerea
unei societati cu dominanta magica inspre o societate cu dominanta stiintifica se explica
in primul rand printr-o schimbare a imaginarului.
Daca ne putem astazi lauda ca avem la dispozitie cunostiintele stiintifice si
tehnologice care nu existau decat in fantezia magicienilor, trebuie sa recunostem ca, de la
Renastere incoace, facultatile noastre de a opera direct cu propriile noastre fantasme, daca
nu si cu cele ale altora, s-au micsorat. Raportul dintre constient si inconstient s-a
modificat profund, iar capacitatea noastra de a ne domina propriile procese imaginare s-
au redus la zero.24
21
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 21
22
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 31
23
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 23
24
Ibidem, p. 24
Daca exista rituri aflate la indemana turor si a caror practica nu cere o iscusinta
deosebita, aceasta se intampla, de cele mai multe ori, pentru ca s-au vulgarizat prin
repetitie, s-au simplificat prin uzura sau fiindca sunt vulgare prin natura lor.25
Platon, fara indoiala filosoful cu cea mai mare influenta din istoria gandirii
occidentale, desparte sfera iubirii autentice de sferele respective (si care nu se suprapun)
ale sexualitatii si ale reproducerii, dandu-i erosului statutul – foarte important, desi fara
definitie in ordinea ideeala – de legatura intre ceea ce fiinteaza si fiinta in esenta ei, ta
onta ontos. Iubitorul prin excelenta este philosophos, cel ce iubeste intelepciunea, adica
arta de a se ridica pana la Adevarul care este totodata Bunatate si Frumusete, ppracticand
detasarea de lume.
Trupul e numai un instrument, in vreme ce iubirea, chiar aceea cu finalitate
sexuala, tine de puterile sufletului.
Aparatul care serveste ca intermediar intre trup si suflet este alcatuit din aceeasi
substanta – spiritul (pneuma) – din care sunt facute stelele si indeplineste functia de prim
instrument al sufletului in relatia cu trupul intru rezolvarea contradictiei dintre corporal si
incorporal: el este atat de subtil, incat se apropie de natura imateriala a sufletului; si totusi
este corp care poate intra ca atare in contact cu lumea sensibila. Fara aceasta pneuma
astrala, sufletul si trupul ar fi complet inconstiente unul fata de altul, oarbe cum sunt,
fiecare, la domeniul celuilalt. Caci sufletul nu poseda nici-cum vreo deschidere
ontologica ce i-ar ingadui sa priveasca in jos, in vreme ce trupul nu-i decat o forma de
organizare a elementelor naturale, o forma ce s-ar dezgrega imediat fara vitalitatea ce-i
este asigurata de suflet.
Pe de alta parte, trupul ii deschidesufletului o fereastra inspre lume prin cele cinci
organe de simt.
Sub numele de phantasia sau simt intern, spiritul sideral transforma mesajele
celor cinci simturi in fantasme perceptibile sufletului. Caci aceasta nu poate sesiza nimic
care sa nu fi fost convertit intr-o secventa de fantasme; pe scurt, el nu poate intelege
nimic fara fantasme.26
Detinerea anumitor calitati il deosebeste pe magician de ceilalti indivizi. Unele
sunt dobandite altele sunt mostenite; unel ii sunt imprumutate altele le poseda efectiv. Se
sustine ca magicianul ar putea fi recunoscut dupa unele insusiri fizice care il reprezinta si
il descopera daca se ascunde.exista unel credinte despre privirea lui nefireasca care se
intemeiaza in parte pe fapte reale. Oriunde, indivizii cu o privire patrunzatoare, stranie,
echivoca si stralucitoare, „privire de deochi” cum i se spune produc teama si sunt rau
vazuti. Aceasta deja ii recomanda ca magicieni. Asemenea persoane sunt vesnic furioase
si agitate, au o inteligenta anormala fata de mediile mediocre in care se crede in magie.27
Totodata sunt destinati sa devina magicieni, indivizii spre care se indreapta
atentia, teama sau rea-vointa publicului, datorita unor particularitati fizice sau unor
abilitati extraordinare; este suficienta orice infirmitate.
In realitate trebuie sa remarcam ca toti acesti indivizi infirmi si extatici, furiosi
sau comedianti, formeaza un fel de clase sociale. Iar ceea ce le confera virtuti magice nu
25
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 34
26
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 30
27
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 35
este o anumita insusire fizica individuala, ci atitudinea societatii fata de genul caruia ii
apartin. La fel stau lucrurile si cu femeile. Ele nu sunt recunoscute a fi mai apte pentru
magie decat barbatii datorita insusirilor fizice ci, mai curand datorita sentimentelor
sociale determinate de calitatile lor. Perioadele critice din viata lor starnesc uimire si
teama, conferidu-le o pozitie aparte. Ele sunt considerate cu mult mai deosebite fata de
barbati decat sunt in realitate; ele ar reprezenta o buna gazda pentru actiunile magice si,
astfel ar fi inrudite cu puterile magice. Pe de alta parte, femeile fiind excluse de la
majoritatea ceremoniilor de cult sau avand un rol cu totul pasiv atunci cand sunt admise,
singurele practici lasate pe seama lor sunt cele ce aprtin magiei.28
Cand vedem ca magia este pusa pe seama exercitarii unor anumite meserii cum ar
fi cea de medic, frizer, fierar, cioban, actor sau gropar, nu mai incape nici o indoiala ca
puterile magice sunt atribuite nu indivizilor ci unor corporatii. Toti medicii, toti ciobanii,
toti groparii sunt, macar virtual, magicieni.29
Initierea, societatea magica. Cum devine cineva magician pentru ceilalti si pentru
el insusi? Prin revelatie, consacrare si traditie. Toate cele trei moduri de atestare au fost
semnalate de de catre observatori, cat si de magicienii insisi si, de multe ori, ele
determina o diferentiere intre diversele tipuri de vrajitori. Sutra din Patanjali spune ca
„puterile magice provin din nastere, din plante, din formule, din ardoare ascetica sau din
extaz.”30
Puterile magice se dobandesc pe parcursul dedublarii dar, spre deosebire de
samanism unde posedarile si dedublarile trebuiesc reinoite, in cazul magicianului
dedublarile initierii au loc o singura data in viata, castigul fiind de durata.31
Initierea magica produce o schimare de personalitate care, la nevoie, se traduce
prin schimbarea numelui. Ea stabileste un contact intim intre individ si aliatii lui
supranaturali, de fapt o posedare virtuala si permanenta. Adeptul este si se crede un ales.32
De aceea, nu e o mirare ca vocabula care desemneaza vrajitoarea in romaneste
este chiar cuvantul latin: striga. E drept ce el nu mai este un cuvant curent (acesta fiind
vrajitoare); dar, in credintele populare, realitatea vrajitoriei este concentrata in jurul
strigoilor, care sunt niste vrajitori (sau nsite spectre) de ambele sexe.Cuvantul strigoi,
care, in limba moderna, nu mai inseamna decat „fantoma, spirit al unui defunct”, provine,
la masculin singular, din femininul striga, plus sufixul masculin –oi. La plural este
invariabil, dar vrajitoarele sau spectrelefeminime sunt desemnate cateodata ca strigoaica
(singular) si strigoaice (plural), dupa flexiune anormala a sufixului.
In folclorul romanesc exista doua categorii de strigoi: „strigoi vii” – care sunt pur
si simplu niste vrajitori de ambele sexe – si „strigoi morti” – care sunt vampiri, precum
legendarul Dracula.
Strigoii vii sunt barbati si femei nascuti in imprejurari speciale, ale caror
particularitati variaza dupa regiune. Astfel, de pilda, al saptelea sau al doisprezecelea
copil ai carui frati mai mari sunt de acelasi sex – masculin sau feminin – va fi un strigoi.
Dar, in general, ii este suficient sa aiba anumite semne speciale la nastere: un os sacral
asemanator unui rest de coada, par pe corp, sau, indeosebi, sa se fi nascut „cu scufa” sau
„caita”, adica avand capul invelit intr-o portiune din membrana foetala. In anumite
28
Ibidem, p. 35, 36
29
Ibidem, p. 38
30
Ibidem, p. 52
31
Ibidem, p. 54
32
Ibidem, p. 55
cazuri, copilul nu devine strigoi decat daca inghite „scufa”. „Coada” si „scufa” continua
sa formeze una din partile cele mai importante din arsenalul viitorului vrajitor: mai ales in
”coada” inmagazineaza el puterile-i oculte si punandu-si pe cap „scufa” (pe care mama a
pastrat-o, desigur, dupa ce a uscat-o) poate sa se faca nevazut si sa treaca prin usile
inchise. In principiu, strigoii sunt mai degraba rai – mai ales cei morti -, desi nici
unsentiment de oroare nu se desprinde din materialele romanesti pe care le-am consultat.
Ei pot deochea, pot aduce boli oamenilor si animalelor, pot sa inchege laptele vacilor si
au, in general, putere asupra fenomenelor meteorologice. Acestea sunt trasaturi generale
atribuite vrajitoarelor in Europa apuseana inainte ca persecutiile sa inceapa. In cele din
urma, e vorba de niste personaje destul de nelinistitoare, dar spaima colectiva nu trebuie
sa fi depasit niciodata in Romania proprortii foarte rezonabile, de vreme ce nicio urmarire
judiciara nu este inregistrata in afara teritoriului provinciei Transilvania, care a fost, pana
in 1918, sub administratie austro-ungara.
Strigoii romanesti, precum latinele strigae si vrajitoarele din Europa occindentala,
se pot transforma, folosind anumite unsori, in felurite animale sau insecte. Probabil ca
nici de droguri nu se abuza, caci, in majoritatea cazurilor, ”zborul magic” nu este atestat
decat de doua ori pe an, in noaptea de Sfantul Gheorghe (23 aprilie) si in aceea de Sfantul
Andrei (30 noiembrie). Strigoii romanesti erau de asemenea convinsi ca era vorba doar de
o calatorie in spirit si ca trupul le ramanea cuminte acasa pana cand se intorceau. Nu
foloseau mai putin, ca sa zboare, bete de matura, butoaie si alte instrumente prevazute cu
coada usor de calarit: se stie ca aceasta permitea componentilor activi din unsori sa
patrunda in corp prin pielea deosebit de sensibila a vaginului, in cazul femeilor, a
ascrotului si a anusului, in cazul barbatilor. Spiritul astfel eliberat de trup iesea din casa
pe horn sau pe gaura cheii, sau prin crapaturile de la usa si ferestre. Calare pe coada de
matura sau pe cele asemanatoare, se duceau la un loc de intrunire dinainte fixat, unde isi
recapatau forma omeneasca si porneau intre ei lupte – adesea sangeroase – care durau
pana la primul cantat al cocosului. Atunci se retrageau din nou la ei acasa si intrau la loc
in trupuri. Unii informatori adauga chiar ca, daca cineva deplasa in acest rastimp trupul in
stare de catalepsie, spiritul ambulant nu mai putea sa-l gaseasca. Trupul se descompunea,
iar spiritul ramanea in starea de strigoi ratacit. El nu uita sa se razbune pe cei raspunzatori
de aceasta farsa atroce.
In mod special interesant in toate acestea este ca Pliniu si Plutarh inregistraza o
intamplare asemanatoare privindu-l pe medium-ul grec Hermotim (sau Hermodor) din
Clazomene, a carui nevasta i-a incredintat trupul neinsufletit dusmanilor, Cantharizii,
care l-au ars. Spiritul lui Hermotim n-a mai putut sa intre in „teaca” – cum se exprima
Pliniu. Or, caeasta istorie apartine Greciei arhaice, in care Cantharizii erau reprezentanti
ai unei confrerii dionisiace, invidioase pe ispravile extatice ale lui Hermotim. Motiv in
plus ca sa ne miram de trasaturile foarte vechi pe care inca le ami pastreaza credintele
populare romanesti.
Sunt si alte informatii culese in Romania care ne indica faptul ca vrajitoarele – de
asta data, numai femei – nu actioneaza izolat, ci alcatuiesc confrerii. Si nu e greu deloc sa
deducem ca era vorba de confrerii initiatice, de vreme ce numarul vrajitoarelor era redus
fata de numarul de femei dintr-un sat sau un judet; mai mult, suntem asigurati ca anumite
actiuni nu erau indeplinite decat de vrajitoare si se stie de asemenea ca secretul unsorilor
nu era cunoscut decat de ele. Nu-l foloseau decat de doua ori pe an: prima data, in
noaptea de Sfantul Gheorghe, se credea nu numai ca zburau si se duceau la locul de
intrunire generala, ci si ca efectuau anumite practici magice care trebuie sa fi avut un
substrat ritual cu totul real. Se credea indeosebi ca se duceau goale pe camp, cu intentia
de a inmagazina „puterea” semanaturilor vecinilor si a o transfera asupra propriilor lor
semanaturi. Recoltele acestora din urma erau abundente; ale celorlalti ramaneau slabe.
Mai mult decat atat, ele efectuau aceeasi operatiune si in staulele vecinilor, transferand
„puterea” vacilor la propria lor cireada, care producea mai mult lapte si de o calitate ami
buna. Toate acestea seamana mai mult cu un ritual decat cu o activitate ce are loc numai
„in spirit”. Si totusi, exista izvoare care ne informeaza ca vrajitoarele indeplinind aceste
operatiuni asociate in noaptea de Sfantul Gheorghe nu sunt vizibile cu ochiul liber: pentru
a le vedea, trebuie recurs la un procedeu destuld e complicat. Trebuie, anume, sa prinzi
un sarpe si sa-i tai capul cu o moneda de argint; trebuie apoi sa bagi un catel de usturoi in
gura sarepelui si sa-i ingropi capul astfel pregatit sub pragul usii. Acela sau aceea care
mananca sau ia cu sine catelul de usturoi in noaptea de Sfantul Gheorghe va putea sa
vada vrajitoarele in actiune. Nu e de mirare ca strigoii, vii sau morti, au o mare aversiune
fata de usturoi: este o trasatura comuna povestilor cu vampiri.
Corpusul de informatii cu privire la strigoi se opreste aici. Dar exista si alte
credinte care ne arata ca, pe terenul vrajitoriei, romanii au mult mai multe in comun decat
simplul nume de strigae. Intr-adevar, creaturile miraculoase numite zane sunt deosebit de
populare la roamni: or, numele lor deriva de la teonimul latin Diana; la fel ca napolitanul
janara (vrajitoare), sardul jarra, dzana (vrajitoare), albanezul zane (zana) si sarbul yana
(zana), v. prov. Jana si v. prov. fr. Jene. La fel ca Diana, stapana vrajitoarelor din Evul
Mediu, zanele romanesti au o stransa legatura cu o Mesnie Sauvage.33
In societate, exista doua categorii de care este apropiata magia. Pe de o parte
avem tehnicile si stiinta, pe de alta, religia. Magia reprezinta un fel de arta universala sau
o clasa de fenomene analoge religiei? Intr-o arta sau stiinta, principiile si mijloacele de
actiunese elaboreaza colectiv si se transmit prin traditie.34
Prin definitie, magia este obiect al credintei. Nefiind separabile unele de altele si
confundandu-se chiar, elementele magiei nu pot constitui obiectul unor credinte
distincte.35
Asa cum magia este mai reala decat partile ei, tot astfel credinta universala in
magie este mai puternica decat cea ale carei elemente il formeaza obiectul. Magia, la fel
ca religia, reprezinta un bloc, credem in ea sau nu credem deloc.
Credinta intr-un fapt de magie atrage dupa sine credinta in toate faptele posibile.
Invers, o simpla negatie duce la prabusirea intregului edificiu. Prin urmare, este pusa in
discutie insasi existenta magiei. Exista cazuri de necredinta incapatanata sau de credinta
inradacinata care se naruie brusc in cursul unei experiente unice.36
Iata ce se intampla in orice experimentare magica: coincidentele intamplatoare
sunt luate drept fapte normalem iar faptele contradictorii sunt negate.37
33
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 319 - 322
34
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 112
35
Ibidem, p. 115
36
Ibidem, p. 116
37
Ibidem, p. 117
Vrajitorii, acesti oameni inculti, nervosi, inteligenti si usor pervertiti, au dat
dovada de o credinta sincera, foarte perseverenta si de o incredibila fermitate.38
Intotdeauna, iluziile sincere ale magicianului au fost, intr-o oarecare masura,
involuntare.
Magicianul simuleaza pentru ca asta i se cere, pentru ca va fi cautat si i se impune
sa actioneze: nu este liber, ci obligat sa joace fie un rol traditional, fie un rol pe masura
asteptarilor publicului.39
Magicianul era desemnat de catre societate sau initiat de catre un grup restrans,
caruia societatea i-a acordat puterea de a crea magicieni.
Credinta magicianului si ce a publicului nu reprezinta doua lucruri diferite; prima
este reflexul celei de-a doua, de vreme ce stimularea magicianului isi gaseste o ratiune de
a fi numai in increderea publicului. Datorita credintei impartasite de toti ai sai,
magicianul nu se indoieste de magie, in ciuda propriei sale prestidigitatii si a
experientelor nereusite.40
38
Ibidem, p. 120
39
Ibidem, p. 121
40
Ibidem, p. 122
Practici magice
Iubire este numele dat fortei ce asigura continuitatea lantului neintrerupt de fiinte;
pneuma este numele dat substantei comune si unice care pune aceste fiinte in relatie
mutuala. Datorita erosului si prin el, natura intreaga se transforma intr-un mare
magician.41
Magia este o operatiune fantastica ce trage folosinta din continuitatea dintre
pneuma individuala si pneuma universala.
Cunoasterea „legaturilor” (vincula) potrivite ii ingaduie magicianului sa-si
realizeze visul de Stapan universal: va putea dispune dupa plac de natura si de societatea
umana. Operatiune care, totusi, se dovedeste expusa unor dificultati aproape de netrecut.42
Printul lui Machiavelli era stramosul aventurierului politic, a carui figura e pe cale
de disparitie. Dimpotriva, magicianul din De vinculis este prototipul sistemelor
impersonale de mass-media, al cenzurii indirecte, al manipularii globale si al brain-
trusturilor ce-si exercita controlul ocult asupra maselor occidentale. El nu este, fara
indoiala, modelul urmat de propaganda sovietica: caci nu-i lipseste nicidecum
subtilitatea, asa cum se intampla cu aceasta din urma.
Spre a-si atasa un individ, magicianul lui Bruno trebuie sa se tina seama de
complexitatea asteptarilor subiectilor. De aceea manipularea bruniana necesita o
cunoastere perfecta a subiectului si a dorintelor sale, fara de care nu poate exista
„legatura”, vinculum.
Se vede ca magia erotica bruniana isi propune propriul scop sa-i permita unui
manipulator sa controleze indivizi izolati si mase.43
Actiunea magica are loc printr-un contact indirect, prin sunete si figuri care-si
exercita puterea asupra simturilor vazului si auzului. Trecand prin deschizaturile
simturilor, ele imprima imaginatiei anumite efecte de atractie sau de repulsie, de placere
sau de dezgust.
Sunetele si figurile nu sunt alese la intamplare; provin din limbajul ocult al
spiritului universal (De Magia, III, p. 411). Dintre sunete, manipulatorul trebuie sa stie
ca armoniile tragice provoaca mai multe pasiuni decat celle comice (ibid., p. 433), fiind
capabile de a actiona asupra sufletelor bantuite de indoiala (ibid., p. 411). Si de aici,
trebuie tinut cont de personalitatea subiectului, caci acolo unde exista oameni usor de
influentat, exista si altii care reactioneaza in mod neasteptat la magia sunetului, precum
acel imparat barbar care, ascultand o muzica instrumentala foarte sofisticata, a inteles ca
este vorba de nechezaturi de cai (ibid., p. 33).
La randul lor, figurile sunt capabile sa provoace prietenia sau ura,
41
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 126
42
Ibidem, p. 127
43
Ibidem, p. 129
pierzania ori disolutia (ibid., p. 411).
Vazul si auzul nu sunt decat portile secundare prin care „vanatorul de
suflete” (animum venator), magicianul, isi poate introduce „legaturile” („inlantuirile”) si
momelile (De vinculis in genere, III, p.669).44
Intrarea principala a tuturor operatiunilor magice este fantezia (De Magia, III, p.
452), singura poarta a tuturor efectelor interne si „legatura a legaturilor” (ibid. p. 453).
Puterea imaginarului este dublata de interventia facultatii cognitive: ea este capabila sa
subjuge sufletul (ibid.). Ramane totusi absolut obligatoriu ca legatura sa treaca prin
fantezie, caci „nu exista nimic in ratiune care sa nu fi fost in prealabil perceput de simturi
si nu exista nimic care, plecand de la simturi, sa poata ajunge la ratiune fara mijlocirea
fanteziei” (Theses de Magia, XLIII, vol. III, p. 48).
Adevaratul manipulator magic trebuie sa fie capabil „de a ordona, a indrepta si a
randui fantezia, de a-i alcatui felurile dupa voia sa”. (Theses de Magia, XLVIII, vol. III,
p. 485)45
Ca sa exerciti controlul asupra altora, trebuie mai intai sa fii la adapost de orice
control provenind de la altii (Theses de Magia, XLVIII).
Totul este manipulabil, nu exista absolut nimeni care sa poata scapa raporturilor
intersubiective, fie ca-i vorba de un manipulator, de un manipulat ori de un instrument
(De vinculis, III, p. 654). Teologia insasi, credinta crestina si orice alta credinta nu sunt
decat niste convingeri de masa instaurate prin operatiuni de magie.
Credinta este conditiaprealabila a magiei
„Credinta este legatura majora, legatura legaturilor [vinculum vinculorum], careia
toate celelalte ii sunt, ca sa zicem asa, progenituri: speranta, iubirea, religia, evlavia,
teama, rabdarea, placerea [...], indignarea, ura, mania, dispretul si asa mai departe [...].”
(Theses de Magia, LIII, vol. II, p. 490). „Este necesar ca operatorul sa posede o credinta
activa, iar pacientul operatiunii – o credinta pasiva. Indeosebi cea din urma e necesara
oricarui subiect, caci fara ea nici un operator, ca-i antural, ratonal ori divin, nu poate
savarsi nimic [...]” (ibid.).46
Consecinta cea mai evidenta a speculatiilor lui Bruno este ca orice religie e o
forma de manipulare a maselor. Folosind tehnici eficace, intemeietorii de religii au stiut
sa influenteze intr-un mod durabil imaginatia maselor ignorante, sa le canalizeze
emotiile, sa se slujeasca de ele provocand sentimente de abnegatie si de autosacrificiu pe
care ele nu le-ar fi manifestat in mod natural.
Totul este manipulabil, invata Bruno; Insa manipualtorul nu are dreptul sa se
slujeasca de puterea sa asupra maselor in scopuri egoiste.47
Actele. Toate actele magicianului sunt rituri.48
Este determinat cu precizie momentul in care ritul trebuie indeplinit. Unele
ceremonii trebuie sa se desfasoare noaptea sau la anumite ore din noapte, la miezul
noptii, de exemplu; altele la anumite ore din zi, la asfintitul sau la rasaritul soarelui,
momante cu semnificatie magica. Nici zilele din saptamana nu sunt indiferente, de
44
Ibidem, p. 130
45
Ibidem, p. 131
46
Ibidem, p. 132
47
Ibidem, p. 133
48
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 57
exemplu vinerea, in ziua de sabat, sau in alte zile. I s-a rezervat ritului si o anumita zi din
luna, de preferinta in functie de fazele lunii.
Locuri predilecte pentru magie sunt cimitirile, raspantiile situate in padure, mlastinile si
grotele cu detritus, locurile bantuite de demoni si strigoi. Magia se practica la hotarul
dintre sat si ogor, pe pragul casei, langa camin, pe acoperis, pe grinda, strazi, drumuri,
ruine, in orice alt loc avand o determinare oarecare. Minima conditie e ca respectivul loc
sa aiba cat de cat legatura cu ritul; in lipsa oricarei alte determinari, magicianul traseaza
in jurul lui un cerc sau un patrat magic, un templum, si isi desfasoara activitatea acolo. Pe
terenul magiei, substantele si instrumentele folosite nu sunt nici ele alese la intamplare.
Alegerea si prepararea lor fac obiectul unor rituri fiind in mod special supuse unor
conditionari de timp si spatiu.49
In ceea ce-i priveste pe magician si pe clientul sau, ei se situeaza fata de ritul
magic in aceeasi pozitie pe care o au sacrificatorul si cel ce aduce jertfa fata de sacrificiu:
trebuie sa se supuna unor rituri preliminarii referitoare fie la ei fie la familia sau grupul
din care fac parte. Printre alte prescriptii, trebuie sa ramana casti, puri, sa faca ablutiuni
prealabile, sa posteasca, sa se imbrace cu un vestmant special etc. Sunt necesare credinta
si seriozitatea.50
Rituri manuale. Cel dintai grup de rituri cu un pronuntat caracter magic este cel al
riturilor de tip simpatic sau simbolic. (...) procedeul simpatiei este folosit in toate
sistemele magice si de intreaga omenire si daca exista chiar si adevarate rituri simpatice,
in general, magicienii nu le-au speculat, ei preocupandu-se mai putin de mecanismul
riturilor decat de traditia care a transmis respectivele mituri si de caracterul lor formal sau
de exceptie.51
Dar in magie nu exista doar rituri simpatice. Exista in primul rand o intreaga clasa
de rituri echivalente, celor de sacralizare si de desacralizare religioase. Sistemul
purificarilor este atat de important incat experienta la hindusi pare sa fi constituit
specialitatea brahmanilor. (...) Purificarile sunt realizate prin fumigatii, bai de abur,
treceri prin foc, apa, etc. O parte importanta din riturile curative si de implorare sunt
alcatuite din asemenea practici.
Apoi, exista riturile de sacrificiu. (...) astfel, descantecul impotriva sagetii se
executa pe un rug din lemn pentru sageti, considerat sacrificial (...). Imaginea sacrificiului
s-a impus intr-atata in magie, incat a devenit o directie dupa care se ordoneaza mental
toate operatiile; astfel, in cartile grecesti de alchimie, vom intalni in mai multe randuri
explicata transmutarea corpului in aur printr-o alegorie de tip sacrificial.52
In cazul riturilor magice, se intampla ca substantele tratate sa se transforme si sa
fie divinizate cu adevarat.53
Ne aflam in prezenta unei mari clase de practici definite necorespunzator, dar care
ocupa un loc foarte important atat in magie, cat si i doctrinele sale; ele se apropie de
folosirea unor substante ale caror virtuti se transmit prin contact; cu alte cuvinte,
practicile respective ne ofera un mijloc de a intrebuinta asociatiile cu caracter simpatic
sau de a utiliza pe cale simpatica diferitele obiecte. Foarte ciudate si totodata de folosinta
49
Ibidem, p. 59, 60
50
Ibidem, p. 62
51
Ibidem, p. 65
52
Ibidem, p. 66
53
Ibidem, p. 67
universala, bizareria lor confera culoare magiei in ansamblu si defineste una dintrasaturile
esentiale ale imaginii ei populare. Altarul magicianului este un ceaun magic. Arta
magicianului consta din a potrivi, a prepara amestecuri si a le face sa fermenteze.
Produsele sunt zdrobite, mjacintae, malaxate, diluate, transformate in parfumuri, bauturi,
infuzii, coca, in diferite forme curioase de prajituri, figurine, fiind apoi afumate, baute,
ingurgitate sau pastrate ca amulete. Aceasta bucatarie, chimie sau farmacie, nu serveste
doar la a face utilizabile diferitele lucruri magice, ea le da si forma rituala care sa le
asigure eficacitatea. Prepararea devine ea insasi rit, unul formal si traditional; actele din
care este alcatuita sunt ritualice.
Prepararea substantelor si confectionarea altor produse constituie obiectul
principal si central al unor ceremonii complete, incluzand si riturile de intrare si iesire.54
Arareori ni se ofera o idee suficienta referitoare la proportia celor doua mari clase
de rituri, asa cum procedeaza Skeat pentru magia din Malaezia sau Mooney pentru ce a
indienilor cherokee.
Ritualurile sau cartile magicienilor ne arata ca, de obicei, unele au valoare doar
laolalta cu celelalte. Ele sunt asociate intr-o asemenaea masura, incat, pentru a ne forma o
parere corecta asupra ceremoniilor magice, ar rtebui sa le studiem concomitent. Daca una
dintre cele doua clase tinde sa aiba o pozitie dominanta, aceasta este cea a incantatiilor.
Ne putem indoi ca ar fi existat rituri cu adevarat mute, dar este sigur ca un mare numar de
rituri au fost exclusiv orale.
In magie, intalnim aproapetoate formele de rituri orale cunoscute de religie:
juraminte, legaminte, urari, rugi, imnuri, interjectii, formule simple.55
Exista un grup de incantatii ce corespund la ceea ce am numit ritualuri simpatice.
Unele actioneaza ele insele prin simpatie. Anumite acte sau lucruri sunt numite,
suscitandu-le astfel prin simpatie.
Pe langa sacrificii, magia mai contine rugaciuni, imnuri si, in mod special,
rugaciuni adresate zeilor.56
Faptul ca sistemul riturilor orale cu caracter religios s-a raspandit intr-atat in
magia moderna nu trebuie sa ne mire.
Ceea ce ritualurile manuale nu pot realiza in mod obisnuit in magie, este sa evoce
miturile.
Dimpotriva, exista un al treilea grup de ritualuri magice, al incantatiilor mitice.57
Vrajile mitice se marginesc la simpla pronuntare a unui nume propriu sau
comun.58
Faptul ca orice incantatie reprezinta o formula si ca orice rit manual contine o
formula virtuala demonstreaza deja caracterul formalist al oricarei magii. In ceea ce
priveste incantatiile, nimeni nu apus vreodata la indoiala ca ele au fost rituri, fiind
traditionale, formale si investite cu o putere sui generis.
54
Ibidem, p. 68
55
Ibidem, p. 69
56
Ibidem, p. 70
57
Ibidem, p. 71
58
Ibidem, p. 72
In realitate insa, cele doua serii de rituri au aceleasi caracteristici si dau loc
acelorasi observatii. Ambele se petrec intr-o lume anormala.
Incantatiile sunt rostite intr-un limbaj special, un limbaj al zeilor si al spiritelor,
adica al magiei.
Peste tot au figurat arhaismele, termenii bizari sau de neintaeles. Inca de la
inceput, magia mormaie formule ca abracadabra, asa cum vedem in Australia, in zilele
noastre.59
Ciudatenia si bizareria riturilor manuale corespund enigmelor si bolboroselilor din
riturile orale. Departe de a fi o simpla exprimare a emotiei individuale, magia obliga in
fiecare clipa la efectuarea unor gesturi si pronuntarea anumitor locutiuni.
Atat in Satapatha brahmana cat si la Origene, vedem ca vedem ca intonatia poate
deveni mai importanta decat cuvantul propriu-zis. Nici gestul nu este fixat cu mai putina
precizie. Magicianul il executa ritmic, ca pe un dans: ritualul ii spune cu ce mana si cu
care deget trebuie sa-l savarseasca, ce picior trebuie miscat mai intai; (...). Nu avem de-a
face cu numere oarecare, ci cu acelea magice sau sacre: 3, 4, 5, 7, 9, 11, 13, 20, etc.60
Practicile magice nu sunt lipsite de sens. Ele corespund unor reprezentari, adesea
foarte bogate, care formeaza cel de-al treilea element al magiei. Orice ritual constituie un
fel de limbaj; prin urmare, el traduce o idee.
Orice act magic comporta o reprezentare minima si anume, cea a propriului
61
efect.
Magia este arta schimbarilor, cum spun hindusii.
In afara de o asemenea conceptie cu totul formala, in ideea unui ritual magic
exista deja elemente concrete. Lucrurile vin si pleaca: sufletul revine, febra este alungata.
Cel vrajit este un bolnav, un mutialat sau un prizonier. I s-au zdrobit oasele, maduva i-a
disparut sau a fost jupuit. Imaginea preferata este cea a legaturii pe care o facem sau o
desfacem: <<legatura de deochi aducatoare de rau s-a innodat>>, <<legatura desenata pe
pamant>>, etc.62
Clasificarea acestor reprezentari este in personale si impersonale, dupa cum ele
includ sau nu ideea de fiinte individuale. Cele din urma pot fi abstracte sau concrete,
celelalte fiind, fireste, doar concrete.
59
Ibidem, p. 73
60
Ibidem, p. 74
61
Ibidem, p. 77
62
Ibidem, p. 78
63
Ibidem, p. 80
sau raman unite, asemanatorul produce asemanator, contrarul actioneaza asupra
contrarului.64
In magie, esenta unui obiect apartine si in egala masura partilor si intregului.
Mai mult, fiecare obiect contine in totalitate principiul esential al speciei careia ii
apartine: orice flacara contine focul, etc.
Legea contiguitatii comporta si alte dezvoltari. Orice vine in contac nemijlocit cu
persoana, vesmintele, urma pasilor, urma corpului pe iarba sau in pat, scaunul, etc., sunt
asimilate cu parti separate ale copilului.
Exercitata asupra resturilor de alimente, magia porneste de la ideea ca exista
continuitate, identiaite absoluta intre ceea ce ramane de la masa, alimentele ingerate si cel
ce mananca devenind astfel de aceeasi substanta cu alimentele. Intre individ si familie
exista o relatie asemanatoare de continuitate; actionand asupra rudelor, se actioneaza cu
siguranta si asupra individului.65
Ideea continuitatii magice, realizata fie printr-o relatie prealabila a partii cu
intregul, fie printr-un contact accidental, implica ideea de contagiune. Insusirile, bolile,
viata, soarta, orice influx magic sunt concepute ca putandu-se transmite prin lanturi de tip
simpatic.66
Ori de cate ori functioneaza notiunea abstracta de contiguitate magica, asociatiile
de idei sunt dublate de transferuri de sentimente, de fenomene de abstractizare si de
concentrari exclusive, de dirijare a intentiei, fenomene ce se petrec in constiinta,
obiectivate insa din acelasi motiv ca insesi asociatiile de idei.67
Iata o clasificare sumara a spiritelor, care sa ne arate cum si-a recrutat magia
armatele sale de spirite.
In India antica si moderna sunt invocati stramosii divinizati; dar, in maleficii, sunt
74
Ibidem, p. 100, 101
75
Ibidem, p. 101
76
Ibidem, p. 102
77
Ibidem, p. 103
invocate mai ales spiritele defunctilor pentru care nu au fost indeplinite toate riturile
funerare, ale celor neinhumati, ale celor decedati in urma unei morti violente, spiritele
femeilor care au decedat la nastere, ale copiilor nascuti morti.
Bineinteles ca demon nu este pentru noi sinonim cu diavol, ci cu geniu, djinn, etc.
Demonii sunt spirite, usor deosebite de sufletele mortilor, pe de o parte, iar pe de alta,
care nu au fost divinizate ca zei. Desi personalitatea lor este destul de terna, demonii
reprezinta deja ceva in plus fata de simpla personificare a unor ritualuri magice, a unor
insusiri sau obiecte.
Exista demoni de ambele sexe, de diverse tipuri si consistente, unii fiind
localizati, altii populand atmosfera.
Magia greaca are o preferinta deosebita pentru ingerii vechilor evrei.78
Ea cuprinde arhangheli, ingeri, arhontii, demonii si eonii, alcatuind un adevarat
panteon magic ierarhizat. El a fost mostenit de magia medievala, asa dupa cum Extremul
Orient a mostenit panteonul magic hindus. Demonii au devenit insa diavoli.
Rezumand, functiile demonice nu sunt incompatibile cu cele divine; de altfel,
existenta unor demoni specializati nu interzice magiei sa recurga la alte spirite, facandu-
le sa detina momentan un rol demonic. Astfel ca, in orice sistem magic, vom observa zei,
si sfinti in cazul magiei crestinje, figurand ca auxiliare spirituale.79
In Europa, intr-un numar mare de incantatii, in farmece mitice in particular,
figureaza numai Fecioara, Hristos si sfintii.80
Caracterul nedefinit si multiform al puterilor spirituale, cu care magicienii intra in
relatie, apartine intregii magii. Unii confunda magia cu tehnicile si stiintele, altii o
asimileaza cu religiile. Ea se afla undeva la mijloc si nu se defineste nici prin scopuri, nici
prin procedee, nici prin notiuni. In urma analizei, ea apare mai ambigua si mai
nedeterminata ca niciodata. Seamana cu tehnicile laice din finalitatile ei practice, din
caracterul mecanic al unui mare numar din aplicatiile ei, prin aerul fals experimental al
catorva din notiunile ei principale.81
Se deosebeste profund de tehnici cand recurge la agenti speciali, la intermediari
spirituali, cand se implica in acte de cult82 si se apropie de religie prin imprumuturile pe
care i le face. Aproape ca nu exista rit religios fara echivalent in magie; gasim chiar si
notiunea de ortodoxie, asa cum dovedesc acuzatiile magice de rituri impure ale magiei
greco-egiptene.
Exista motive pentru a afirma ca magia formeaza un intreg real. Magicienii
prezinta caracteristici comune; in ciuda diversitatii nelimitate, efectele produse prin
operatiile magice au intotdeauna ceva in comun.
Nu exista magician onorific si inactiv. Pentru a fi magician, trebuie sa faci magie;
invers, oricine indeplineste un act magic devine, chiar in momentul respectiv, magician.83
78
Ibidem, p. 105
79
Ibidem, p. 106
80
Ibidem, p. 107
81
Ibidem, p. 108
82
Ibidem, p. 108
83
Ibidem, p. 109
Diversele elemente ale magiei sunt create si calificate de catre colectivitate.
Astfel, inregistram un al doilea folos real. Magicianul este acreditat deseori de catre
societatea magica din care face parte si intotdeauna de catre societate in ansamblu.
Nu este absurd si contradictoriu sa se presupuna ca magia este prin esenta ei, un
fenomen colectiv, in timp ce, pentru a o opune religiei, au fost alese tocmai aceste
trasaturi care o proiecteaza in afara vietii normale a societatilor. Ea pare prea putin
sociala, daca fenomenul social se recunoaste prin caracterul general, obligatoriu si
restrictiv.84
Mai ramane sa aprofundam definitia magiei ca fiind o operatiune spirituala. Este
vorba, in orice caz, de un postulat tranzitiv, ceea ce ne ingaduie sa spunem ca orice alta
operatiune spirituala este, in acelasi timp, magica.
Toate fenomenele erotice sunt in acelasi timpfenomene magice in caer individul
joaca fie rolul de manipulator, fie pe acela de manipulat, fie de instrument de manipualre.
Ca un subiect sa participe la operatiuni magice, nu e nevoie ca ideea insasi de
magie sa depaseasca pragul constiintei sale. In fond, de vreme ce nu exista act care sa nu
implice, intr-un fel sau altul, o miscare a pneumei, se poate spune chiar ca intreaga
existenta a unui individ se oranduieste in sfera magiei naturale
Societatea umana, la toate nivelurile sale, nu este ea insasi decat magie in actiune.
Chiar fara a fi constienta, fiecare fiinta care, datorita alcatuirii lumii, este inserata intr-un
releu intersubeictiv, participa la un proces magic. Operatorul este singurul care, avand
constiinta ansamblului acestui mecanism, se constituie mai intai ca observator al relatiilor
intersubiective, ralizand simultan o cunoastere din care intelege mai apoi sa traga profit.
„Procesul de transfer” insemna pentru Jacques Lacan ca lumea insasi nu e decat
un imens aparat de schimburi intersubiective.85
Odata cu specializarea si cu delimitarea competentelor, am tinde sa spunem ca
ceilalti doi practicieni ai magiei bruniene, magicianul propriu-zis si profetul, au disparut
in zilele noastre. Este insa mai probabil ca ei s-au camuflat pur si simplu sub niste
aparente sobre si legale, dintre care aceea de analist nu este decat una si, pana la urma, nu
cea mai importanta. Magicianuls e ocupa astazi de relatii publice, de propaganda, de
prospectarea pietei, de anchete sociologice, de publicitate, informatie, contra-informatie
si dez-informatie, de cenzura, de operatiuni de spionaj si chiar de criptografie, aceasta
stiinta fiind, in veacul al XVI-lea, o ramura a magiei.
Pe nedrept istoricii au tras concluzia disparitiei magiei o data cu aparitia „stiintei
cantitative”. Aceasta n-a facut decat sa se substituie unei aprti amagiei, prelungindu-i de
altfel visurile si scopurile prin mijlocirea televiziunii.86
Dimpotriva, nimic n-a inlocuit magia pe terenul ce-i era propriu, acela al relatiilor
intersubiective. In masura in care au intotdeauna o parte operationala, sociologia,
psihologia si psihosocilogia aplicate reprezinta, in zilele noastre, prelungiri directe ale
magiei renascentiste.87
84
Ibidem, p. 111
85
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 143
86
Iidem, p. 144
87
Ibidem, p. 145
Divinatia
Henri al II-lea, fiul lui Francois I, a fost grav ranit in data de 28 iunie 1559, in
cursul unui duel cu contele de Montgomery, a carui lance i-a gaurit viziera si i-aspart un
ochi. Regele a murit pe 10 iulie. Nostradamus nu se inselase. Aceasta prezicere i-a
asigurat un renume exceptional in tot regatul.
Cele doua preziceri importante ale lui Nostradamus referitoare la sfarsitul acestui
secol arata ca: 1) papa Ioan Paul al II-lea va muri in 1995 (afirmatie falsa); 2) ii vor
succeda doar alti doi papi, inainte de prabusirea definitiva a Bisericii de la Roma (gasim,
in mod ciudat, aceeasi profetie emisa de sfantul Malachie, din care s-a inspirat cu
96
Ibidem, p. 202
97
Ibidem, p. 203
certitudine Nostradamus). Acest eveniment va avea loc in 1999, anul celui de-al treilea
razboi mondial si al Anticristului, dupa cum prezice clarvazatorul in catrenul urmator:
Anul o mie noua sute nouazeci si noua, luna sapte
Din cer va veni un Mare Rege al groazei
Inviat Marele Rege d’Angolmais
Inainte ca, dupa Marte, sa domneasca in fericire.
Principalul repros adus lui Nostradamus se refera la multitudinea interpretarilor
posibile ale Centuriilor sale, care pot fi citite efectiv in moduri diferite.
Dar Nostradamus a fost atat de popular incat, la scurt timp dupa moartea
clarvazatorului, Biserica s-a speriat. La Conciliul din Bourges, din 1584, ea a emis o lege
ce interzicea consultara clarvazatorilor, pedeapsa incalcarii fiind moartea: Orice
persoana care va consulta un ghicitor va fi pedepsita cu moartea.
Mai aproape de noi, in secolul al XVIII-lea, clarvazatorul cel mai celebru a fost o
femeie, domnisoara Lenormand. Printre clientii ei s-au aflat personalitati precum
Robespierre, despre care a scris: L-am facut sa tremure pe monstru, dar putin a lipsit sa
nu devin victima lui. Sau Napoleon Bonaparte, care a relatat: Mi-a desenat insula Sfanta
Elena pe lemnaria din apartamentul ei, pe cand eram in culmea puterii. Se mai vorbeste
si azi despre domnisoara Lenormand, datorita cartilor sale de tarot, foarte utilizate de
clarvazatorii profesionisti.98
Prin observarea si descrierea unor evenimente care s-au intamplat de atatea ori la
fel, de aceleasi semne fiind ele precedate, s-a nascut stiinta divinatiei.99(p. 57) – istoric
101
Ibidem, p. 205
102
Marcus Tullius Cicero, Despre divinatie, editie bilingva, traducere de Gabriela Haja si Mihaela
Paraschiv, Iasi, ed. Polirom, 1998, p. 55
103
Ibidem, p. 59
104
Ibidem, p. 81
Concepte
Art.1 – Astrologul este o persoana fizica sau juridica autorizata, care isi cunoaste foarte
bine profesia dobandita prin studii.
Art.2 – El are obligatia de a nu pricinui sub nici o forma si in nici un mod, vreun rau
persoanelor care se prezinta la el.
Art.3 – Are obligatia de a-si pune in slujba individului si a comunitatii toate cunostintele
de specialitate.
Art.6 – Are indatorirea de a evita sa induca celui consultat teama de viitor, de persoane
sau de situatii si, de asemenea, are indatorirea de a nu crea o situatie de dependenta a
acestuia fata de el.
Art.8 – Astrologul isi cunoaste limitele profesionale in asemenea masura, incat poate sa-
si evalueze corect capacitatile, iar in cazul in care crede ca nu poate sa acorde consultatia,
sa-l indrepte pe acesta catre un alt coleg.
Art.9 – Isi alege acele metode, tehnici si procedee de lucru care sa-i faciliteteze
ascultarea, chestionarea, evaluarea corecta a cazurilor si luarea deciziilor potrivite. In
toata acestea se aplica principiul propriei autonomii.
Art.10 – Va dovedi respect fata de cel consultat, delimitand viata personala de cea
profesionala.
Cap.2 – Relatiile cu cei consultati
Art.11 – Astrologul nu foloseste in scopuri personale, informatiile sau datele celor pe
care-i consulta sau altele despre care ia cunostinta in cursul consultatiei.
Art.14 – In relatia cu subiectii nu face discriminari directe sau subantelese vi-a-vis de:
religie, etnie, nationalitate, sex, aparteneta sau stare social – economica.
Art.18 – Consultatia are caracter de transparenta prin factori favorizanti : atentie, reactii
de confirmare, intrebari dezinhibatoare, cum si prin evitarea factorilor perturbatori: ton
ridicat, persiflare, lipsa de intelegere s.a.m.d.
Art.21 - Pe astrolog, trebuie sa-l caracterizeze recpectul si solidaritatea fata de colegii sai.
Art.22 – Nu isi denigreaza colegii: nici in mod public, nici in fata celor consultati.
Art.23 – Va evita eventualele polemici care pot afecta imaginea astrologului, respectiv
astrologia.
Cap.4 – Conduita in societate
Art.29 – Astrologul respecta legile Statului Roman. Are bune relatii cu organismele
administratiei locale si centrale.
Art. 30 – Respecta Biserica Ortodoxa Romana si, in acelasi timp, respecta apartenenta
subiectilor la alte culte, dupa cum si traditiile si obiceiurile lor.
Art.31 – Aderand la Codul Deontologic al Astrologului din Romania, acesta isi face o
datorie de onoare din a-l respecta intru totul.105
105
Cod autentificat la data de 11.05.2005, in temeiul art.8, litera b din Legea nr. 36/1995.
Autor: Astrologul Radu Botez, Presedintele Asociatiei de Astrologie si
Parapsihologie "Ely Star"
Concluzii finale
Nivelul de credinta in magie cel mai ridicat se intalneste la clasa mijlocie si la cei
cu grad de scolarizare mediu;
Interesul este foarte puternic la tineri.
Ipoteze
In ciuda faptului ca societatea zilelor noastre a atins un nivel de dezvoltare
stiintific si tehnologic inalt, totusi practicarea magiei reprezinta o reminiscenta a
practicilor oculte din vechime
Datorita dorintei de a afla si a fi pregatiti pentru surprizele rezervate de viitor,
oamenii recurg la practicile divinatorii (ori apeland la prezicatori, ori practicand singuri
divinatia).
De mai mult timp, interesul oamenilor pentru magie este in continua crestere, in
masura in care posibilitatile de a actiona in diferite campuri de activitate sunt diminuate,
magia reprezentand pentru unii un mod optim de a manipula anumite situatii.
Universitatea “Al. I. Cuza”
Departamentul: Sociologie
Chestionar de opinie
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
12. (Daca la 11. si la12. s-a raspuns cu 1) Ati incercat sa luati masuri in privinta
asta?
1.da; 2.nu; 3.ns./nr.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
14.Va place sa vizionati la televizor (sau altundeva) spectacole de magie date de
acei magicieni ce fac fel de fel de trucuri?
1. intodeauna;
2. uneori;
3. rareori;
4. niciodata;
5. ns./nr.
………………………………………………………………………………………………
19.Sex:
1. masculin
2. feminine
20.Varsta:…………………………..
21.Status principal:
1.elev/student 6.lucreaza cu carte de munca
2.casnic(a) 7.persoana in incapacitate de munca
3.somer inregistrat 8.lucreaza cu carte de munca
4.somer neinregistrat 9.patron cu angajati
5.pensionar(a) 10.lucreaza cu ziua sau la negru
Q Strada Nr. Bl. Sc. Et. Ap. Vizita Vizita Telefon Motivul
1 2 neaplicarii
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
Q Strada Nr. Bl. Sc. Et. Ap. Vizita Vizita Telefon Motivul
1 2 neaplicarii
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
Q Strada Nr. Bl. Sc. Et. Ap. Vizita Vizita Telefon Motivul
1 2 neaplicarii
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
Anexa 2
Ce este magia?
"Orice act intentionat este un act magic" - spunea odata Aleister Crowley. In sensul
sau cel mai exact, cuvantul "magie" desemneaza o serie de actiuni destinate sa exploateze
puterile naturale, mentale si psihice ale unei persoane pentru indeplinirea unui scop
anume.
Magia isi propune sa ofere omului o stare mai buna, nu una mai rea.
Magia nu poate fi alba sau neagra (gri etc.). Ea este doar MAGIE.
Adresa Utila: http://www.astromagie.com/ce este magia.html
Oamenii fac rau din gelozie, invidie, ura, din orice motiv, intemeiat sau nu.
Simptomele unei persoane care are farmece, vraji, deochi sau blesteme, sunt:
- o stare de nervozitate si profunde dureri de cap
- somn agitat, plin de cosmaruri
- stare de confuzie si deprimare
- caderea parului
- banii vin dar nu stau la dumneavoastra
- sunteti o persoana deosebita dar de mult timp fara partener de viata
- nimic nu va iese si aveti senzatia ca sunteti urmariti de ghinioane
Daca aveti cel putin doua simptome din cele descrise mai sus atunci puteti fi siguri ca
aveti niste farmece care le-ati contactat pe parcursul vietii, intrand in conflict cu cineva
sau le-ati mostenit de la parintii dumneavoastra sau de la ai partenerului de viata,
deoarece se transmit pana la al saptelea neam, din generatie in generatie.
Foarte multi din oameni sunt de parere ca: "Eu nu am facut rau la nimeni". Nimic mai
fals! O persoana care s-a razbunat astfel s-a simtit ofensata si a platit pe cineva sa faca
rau.
Foarte multi spun: "Am fost la Biserici si Manastiri, dar fara rezultate...". Este normal: o
paine nu se face doar cu faina, mai trebuie apa, drojdie, sare, cartofi pentru a iesi painea.
Asa stau lucrurile si cu dezlegarile, trebuie sa mergeti intai la preot si la Biserica. Daca
farmecele sunt minore se vor dezlega, daca insa nu se intampla nimic dupa slujbe, aveti
nevoie de mai mult, adica "cu o mana de femeie s-au facut farmecele si tot asa vor fi
dezlegate" - mai trebuie ca si dumneavoastra sa faceti un ritual la o anumita ora, intr-o
anumita zi.
O alta intrebare pusa frecvent este: "Cine mi-a facut rau?". De obicei, cine va asteptati
mai putin, insa nu are mare importanta cine v-a facut rau... Important este sa
constientizati ce vi se intampla si sa va eliberati pentru totdeauna de aceste lucruri
malefice care va blocheaza viata, fericirea, prosperitatea, linistea etc.
Dupa dezlegari va veti simti din nou cu adevart puternici, plini de energie, va va reveni
increderea in dumneavoastra si in oameni, va va disparea frica si teama de orice si
oricine.
Rupeti cercul negativ din jurul dumneavoastra si efectele nu vor intarzia sa apara... Curaj!
Adresa Utila: http://www.astromagia.com/ce sunt farmecele.html
Ritualuri
Dorim sa va expunem in continuare mai multe ritualuri care au fost experimentate si care
au dat rezultate surprinzatoare. Cele mai importante elemente pentru realizarea dorintelor
sunt urmatoarele:
1- Credinta nelimitata ca Dumnezeu va va ajuta sa duceti la bun sfarsit ceea ce incepeti
acum.
2- Un rol deosebit de important il joaca autosugestia.
3- Concentrarea si respectarea riguroasa a ritualului.
4- Gandul este cea mai puternica forta existenta pe aceasta planeta, el este impulsul care
pune totul in miscare, creeaza si anihileaza. Se spune ca "esti ceea ce gandesti"; deci
ATENTIE! la gandurile pe care le emiteti.
Daca v-ati inarmat cu credinta, curaj si aveti sufletul curat este timpul sa vizualizati
elementul dorintei dumneavoastra si sa va apucati de lucru. Succes! Trebuie sa stiti ca
aceste ritualuri cu lumanari au o insemnatate deosebita si este foarte important sa
cunoasteti semnificatia culorilor pentru fiecare lumanare.
Lumanarea galbena - poate fi folosita pentru toate domeniile sau sectoarele profesionale
si stimuleaza creativitatea.
Lumanarea aurie - este ideala pentru cei care folosesc energia pozitiva si doresc
influente benefice in viata lor.
Lumanarea verde - este foarte utila in ritualurile legate de bani este culoarea vietii si
este recomandata pentru toate problemele legate de sanatate si bani.
Lumanarea alba - este simbolul pacii si o puteti utiliza atunci cand v-ati certat cu o
persoana si doriti sa va impacati.
Lumanarea rosie - se foloseste in cazuri urgente in care trebuie luata o decizie imediata
de care va este teama.
Pentru a fi siguri ca energiile negative sau alte neajunsuri nu vor impiedica succesul
ritualului pe care vreti sa-l incepeti, faceti mai intai o baie reconfortanta, abia apoi
asezati-va comod.
Etapa urmatoare consta in aceea ca trebuie sa va concentrati asupra propriei energii, a
vointei si a dorintei dumneavoastra; asta este esential pentru a obtine ceea ce va doriti
imediat.
Aprindeti apoi lumanarea care trebuie sa aiba o culoare apropiata dorintei dumneavoastra
(vedeti culorile de mai sus) si invocati-l pe Dumnezeu, pe ingerul dumneavoastra pazitor,
precum si fortele naturii.
Pentru a va reusi aceste ritualuri este neaparata nevoie de liniste, importanta pentru
concentrarea dumneavoastra.
Precizari
Stiati ca felul in care arde o lumanare va poate spune foarte multe si va poate oferi un
raspuns precis?
Flacara lumanarii va poate spune multe secrete din domeniul sentimental si profesional.
Pentru a obtine o anumita informatie, trebuie sa aprindeti o lumanare (vezi culoarea
adecvata) puneti lumanarea jos intre un pahar cu apa si o gramajoara de tamaie; apoi
concentati-va cateva minute asupra intrebarii; daca vreti sa puneti o a doua intrebare
trebuie sa aprindeti o alta lumanare. In cazul in care raspunsul este pozitiv lasati
lumanarea sa arda complet. In cazul in care raspunsul este negativ stingeti lumanarea si
aruncati-o pe o apa curgatoare din apropiere.
b) Flacara lumanarii mica si care se stinge frecvent spune sa fiti atenti la incurcaturile
amoroase; datorii si incertitudini sau anturajul nu va acorda atentia cuvenita.
c) Flacara lumanarii care se prelinge vorbeste despre decizii care sunt sortite esecului,
atentie la infidelitati; abandonati orice proiect pentru mai tarziu.
d) Flacara lumanarii clara si stralucitoare care creste in inaltime spune ca vor veni multe
bucurii si ca este timpul sa luati decizii importante; posibile angajamente serioase.
f) Flacara lumanarii cu tente albastrui, va puteti baza pe ajutorul celor din jur;va veti
atinge scopul propus
Sfaturi de baza:
- Nu faceti acest ritual intr-o zi de duminica, este de preferat sa alegeti zilele de luni si joi.
- Trei zile inainte de ritual nu dormiti cu nici un chip in timpul zilei.
- La inceputul si la sfarsitul ritualului spuneti "Tatal nostru"
Exemplu: "Ca sa-mi platesc toate datoriile as avea nevoie de zece milioane de lei".
Veti vizualiza aceasta suma cum o numarati, fiecare hartie in parte, cum ii faceti pachete
de cate 1.000.000 lei, si repetati urmatoarea formula:
"Doamne, Dumnezeul meu, fii alaturi de mine
Si ajuta-ma sa ies din impasul financiar in care am intrat
Doamne, Dumnezeul meu chem asupra mea binecuvantarea ta
Si te rog ajuta-ma ca norocul sa mi se schimbe, sa se ridice greutatea care ma apasa,
Si norocul sa se intoarca din nou la mine"
Precizare!
Acest ritual are efect foarte mare cand este luna plina sau cand luna se afla in berbec, rac,
leu, varsator si pesti.
Exemplu: In Decembrie luna se afla in berbec in 6 si 7; luna se afla in rac in 12 si 13,
luna se afla in varsator in 28 si 29 iar in pesti in 30 si 31. SUCCES!
VII : Ritual pentru a intoarce acasa un barbat care v-a parasit pentru o alta femeie
Se intampla deseori ca un barbat casatorit de multi ani sa se indragosteasca de o alta
femeie si sa se indeparteze de familie. Daca doriti sa-l aduceti acasa aveti de efectuat
acest ritual.
SARBATORI OCULTE
Arte divinatorii
"[...] orice lucru de pe fata pamantului poate povesti istoria tuturor lucrurilor. Daca
deschidea o carte la orice pagina, sau privea mainile oamenilor, sau carti de ghicit,
sau zbor de pasare sau orice altceva, orice om avea sa descopere o legatura cu lucrul
pe care tocmai il traia. In realitate, nu lucrurile aratau ceva: oamenii erau aceia care,
daca priveau spre lucruri, descopereau felul in care se patrundea in Sufletul Lumii."
(Paulo Coelho, Alchimistul)
CEFALOMANTIE - Forma a divinatiei ce folsea craniul sau capul unui magar sau al
unei capre.
CRITOMANTIE - Forma a divinatiei ce avea la baza studiul placintelor din orz. Aluatul
placintelor ce erau oferite ca ofranda era examinat cu multa atentie, zicandu-se ca
raspunsurile erau date prin decifrarea semnelor care erau trase pe faina care era
imprastiata deasupra.
HIDROMANTIA - ghicirea in apa, dupa cercuri, valuri, limpezime, colorit. Una din
tehnici avea la baza utilizarea unui bazin plin cu apa care, la comanda divinatorului, era
activat de spirite, intrand in vibratie si scotand anumite sunete. Divinatorul descria
formele ce se reflectau pe suprafata apei, interpreta culoarea apei, miscarile apei intr-o
fantana sau valurile create de aruncarea unui obiect intr-o apa.
PIROMANTIE - Forma a divinatiei in foc. Mesajul era bun daca flacarile erau viguroase
si ardeau repede ofranda oferita ca sacrificiu, dar daca erau lente si ofranda ardea incet,
mesajul era de rau augur. Acest tip de divinatie era practicat in templul Minervei din
Atena. O alta metoda se refera la observarea modului in care ard tortele. Daca flacara
froma un singur varf, era un semn bun, daca se formau doua varfuri, era semn rau. Daca
se stingeau brusc, prevesteau dezastre.
STIHOMANTIE - prezicerea viitorului prin interpretarea unor pasaje aleatorii din mari
carti ale literaturii universale.
Exista nenumarate tipuri de tarot (cel putin 250 studiate pana in prezent), printre care
amintim: Arista, Balbi, Basc, Belline Grand, al Bisericii Luminii, Comas, Dante,
Egiptean, Exotic, Tartul de la Marsilia, Picini, Palladini, Tarotul lui Morgan Robbins,
Angel, Simplificat, Arborele vietii, Mayas, medieval Scapini, tarotul Vrajitoarelor, al
Varsatorului (Aquarian), Karmic, Ermetic, al Renasterii, Rider-Waite etc.
Tarotul Rider-Waite - Acesta este pachetul clasic de carti, mult mai cunoscut si mai
raspandit in toata lumea. Contine 22 de arcane majore si 56 de arcane minore si carti de
curte, un total de 78 de carti. Este potrivit oricarui tip de divinatie, mai ales pentru
intrebari in domenii necunocute sau de natura mistica, potrivit oricarui domeniu al vietii
cotidiene. Dr. Arthur Edward Waite (1857-1942) a studiat ocultismul. A scris prima
carte despre simbolismul tarotului in 1910. Tarotul Waite provine de la inceputul
secolului 20.
Tarotul Palladini - A fost creat de David Palladini, un proiect ce a durat 25 de ani pana
a fost dus la indeplinire. Palladini a creat acest pachet de carti ca "o punte intre timpurile
stravechi si viitor", folosind elemente medievale, egiptene si moderne deopotriva cu
intentia de a da nastere unui instrument de introspectie, "o oglinda a evolutiei fiecaruia
dintre noi". Contine 22 arcane majore si 58 arcane minore, un total de 80 de carti.
Tarotul Cat People - Acest tip de tarot a fost creat de Karen Kuykendall, avand la baza
o viziune picturala avangardista si fantastica. Acest pachet de carti este instrumentul
perfect pentru visatori si idealisti, un mod aparte de a diviniza creativitatea si imaginatia
umana.
NUMEROLOGIA, sau magia numerelor, este o stiinta straveche care se ocupa cu analiza
numerica a vietii - a vietii dumneavoastra si a celor din jurul dumneavoastra. Fiind o
stiinta bazata pe calcule matematice este deci o cale mai buna de cunoastere.
Ce este Numerologia?
Numerologia este de fapt "sora mai mica a astrologiei". Ea va ajuta sa stiti care sunt
punctele forte si cele slabe; sa va imbogatiti cunostintele despre oamenii cu care veniti in
contact! De exemplu numarul destinului stabileste predispozitiile dumneavoastra, in timp
ce analiza numelui evalueaza ceea ce persoana respectiva a realizat pornind de le genetic.
Studiile numerologice au ca baza raportarea fiecarei litere la un numar, iar aceste numere
vorbesc despre dvs. Cifrele au putere asupra intregului univers, tot ce exista pe pamant, in
cosmos si in om, se raporteaza la un numar. Numerologia accepta ca fiecare din fortele
naturii se manifesta intr-un mod miraculos daca sunt trezite nu numai de conditiile fizice
dar si de actiunile favorabile ale pozitiilor corpurilor ceresti. Din acest motiv
numerologia a colaborat tot timpul cu astrologia.
Am stabilit mai sus ca numerele ne informeaza cu precizie asupra personalitatii celui sau
celei care il poarta. Numerele ne permit sa ne descoperim punctele slabe si forte si in
felul acesta sa cunoastem aspectele asupra carora trebuie sa intervenim pentru a ne
influenta destinului.
Studiul complet al graficelor destinului poate constitui obiectul unei ample lucrari.
Drumul vietii este stabilit de la nastere si nimeni nu se poate sustrage influentei sale. Nu
puteti evita parcursul care va fost harazit. In schimb modul de deplasare pe acest drum
poate fi schimbat. In consecinta aspectele negative ale unui numar pot fi foarte mult
atenuate sau contracarate, multumita unei schimbari de atitudine. Un studiu numerologic
face lumina in toate aspectele din destinul dumneavoastra.
1. Culianu, Ioan Petru, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de
Dan Petrescu, Iasi, ed. Polirom, 2003
2. Mandorla, Jacques, Dezvoltati-va puterile paranormale, traducere din limba
franceza de Liviu Radu, Bucuresti, ed. Nemira, 1999
3. Mauss, Marcel si Schubert, Henry, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid
Lupescu, Ilinca si Silviu, prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996
4. Tullius, Marcus Cicero, Despre divinatie, editie bilingva, traducere de Gabriela
Haja si Mihaela Paraschiv, Iasi, ed. Polirom, 1998