You are on page 1of 24

·OTIAWA

• ACONCAGUA

D COREEA DE NORD

• AFGANISTAN 2

AT~AS

INTREAGA LUME LA DISPOZITIA TA

TN NUMARUL 20:

Cairo .

Centrul lumii arabe

EGY5

Croatia .

Peisaj postbelic pe coastele insorite

Ottawa , .

HRV1

•••••••••• L- .....

CAN 5

....................... ..J

Sora mai tanara a Londrei

Aconcagua .... Colosul din Anzi

MUN 1

...... .....

Coreea de Nord

·1~I~f~?~.T, -I ,1..:"'"'!!4·~; •

Dincolo de Cortina de Fier

AFG3

Afganistan (2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Razboiul tara sfarslt de la poalele Muntilor Hindukush

Stima1i clien1i,

in semn de rnultumire pentru prirrurea catduroasa de care s-a bucurat seria "Atlas, intreaga lume la dlspozltia ta", va oferim bibliorafturile GRATUIT trnpreuna cu numerele 20,40 §i 60 ale revistei.

ReVlst8 saptamanalil

EDITURA; De ft$OSTINI HELLAS SRL 6DITOR; i='e1rul> I<a!-mlslos

MANAGER ECONOMIC: Faful Fullou MANAGER DE REDACTIE 1;11 PRODUCT IE. Vi rgiM i a Ko utrnIJ mba"

ADRESA Vullsgrnenis 44-46 16613 AlEna MARKETING MANAGER Mlchalill Kou~kul> PRODUCT MANAGER; Cleo Pam

SENIOR COORDONATOR DE PRODUCTIE. K.~lerrna Galanl

MANAGER D1STRIBUTIE Evi BDZa MANAGER LOGISTICA ~I OPERATlI' OJmilns f>asakalil;fis

COORDONATOR LOG1STIcA ~I OPERATJI. Anlonls Uoumls

Gf~AF I C ~. Duran 8C1O a A5Cl1liadIl5

FOTQGRAFli: Mu""" Naval" (MadJ1<l), Teresa Estrao;la, Alel; AGE Fplosto<:k AISA, 1[11:1">;, IODA. I"llSma

AOAI"TA~SP.ECIALA PENTRl.I LlMBA ~oMANA. AR.CHETYPON

TIPARIRE ~I LEGARE DEAPRlNTING. Novara DIRECTOR TIPOGRAF1E. FRANCO PASQUINO IMPORTATOR; Med", &trvl..., zawada S RL Country Manager Manana Mihallan

MarkEiling Manager; Adtnli BoJi~

AORESA. Rd. Nil\lunlla. Unite nLS, bL 104. sc.c, al6 . ap.58, sector 5, Buo::lJr8OlU RomanIa

T-elefon t+4Q1 21 31 a 139a

DISTRIBUITOR Hlparron SA

M ark.aU n g Director Roxana U rilis

FOTOGRARE' EGY· DeAgoaliTli P,cluraLibrary (oamila p1l fundslul plramfdelor - copeftol. AnubiS): H. SilionIHo3ql,I C WalleIFotogmm.sltme.

HRV DeAgoS1int P'clure Lib"'ry. (etaSC<!d£l.Pntvica); Ph. J01fveUHO-"qul, Hi'logrom.SttlnG. CAN: DeAgos1lnf Pic:tUrn Ubrary. (Can<lIUI Rideau]: Maxima. 21mbeliHoa!IIli, P. HamsonIFotogram-5tone. MUj\I. DeAgOslinf Picture Ubrory, (AconooguaJ. H. Rui7JHoaqlll. PRK. OeAgostin; PlcwreoUbrary. (Ten'lplul, Kim I, Sen); H. KubotSiMagnum PhOlOs AFG

rl:i 2006 De Agostini Hell". LIp

© 1995-2003 Literal)' R,ghts InlemallOnBI, InC. @ 1994--1996 EdlUo ns A nas

ISSN 1841- 4860

Panlru arlee "*,"na~,, ""u IamUfln3. COmunlca1l Ql no1la Ijllefgn~1 (021)4G.10.ll88 sau 1rim11Eji "" """alils l~nl.lll

SelvIClI IJ;fnlnJ cliCnIr cia lunl ~ 'linen Intre orele 10'00-15.00

Pentru e mal bUMlIllServrrn .,"Jcrta!f into!deauna publiCalla d" lEI a~ p!iII1OI ole Wn<aro '" lnfgrm"~ v5_torul asupr;! inlen!Jm de a ~ 0:0 apaf1!il1El ulll1i'l!oor8

P!!f11nJ orIce W"rmaVe lamuom. inlodJlr'e de wmmptate sau comenzl 00 nurnore anlDrlQiare. S1Jll61H-.e In

l.el (021)40 10 aall

Pm1Ut numaralor

?relul prrmLJlul numar 1.99 LEI fIlOI I 19,900 LEI V£CHI PraM celu] de-al DOIlea l'IumAr $1 al !ulufOr oelorlaJle f'lUmeRr 4,99 LEI N01149,000 LEI VECHI

Dreplur11e lutu,ot Illxllllor m; aile sun copyngl1l

Este Inte(ZlSa reprcoucerea dapozilarea. transmlL9fBil seu utlUzarea comefCIala a ma!anBlelor, sub "'It;fI formli, fi}n!I aaordul scns al edl!orul",

w"Ww. deagostini.ro

Peniru 0 rna; buna desetvue, solieifIJI; revisla de la acela~i punct de v§nzare ~i informali vanzalorul despre intentia dumneavoastr!J de a cumparB urmatoareJe numere.

EGY 5

CAIRO

Centrullumii arabe

Pist« Salah el- Din $i Moscheea Sultanului Hassan (consttuitii intre anii 1356-1363), vedere dinspte citsdelii. In pertee (h-eapta, Moscheea Al Rifai din anul 1869.

"

Intre islamism si societatea de consum

EGY 6

Importanta ~i bunistarea orasului Cairo au fost determinate de asezarea sa strategica la tiscrucea unor importante drumuri comerciale, in injrna lumii arabe.

CE MERITA VAzUT

Cairo musulman eu Citadela sa, Cairo crestin cu bisericile copte, Muzeul Egiptean care ascunde cornorile lui Tutankamon, Piramidele din Giza aflate in apropiere, Memphis.

PESCURT

• Capitals Egiptului

• L imbi: ambii (limM ofici ala). englezii, dialecte locale

• Moreda: liraegipteans

• Re1igie: islamism (92%), cre~tinism

de orientare copta

• Fluviu: Nil

• Metrou

• Aeroport international: Heliopolis

ECONOMIA

Industria: metalurgica, de masin: electrice (rnijloacc de transport), chimica (productia de cauciuc), alirnentara (tutun). Servicii (cornell. adrninistrarie, finanje).

CLIMA

Tropicala. Veri fierbinti si seccioase, ell tompcraturi care variaza in iulic Intro 24"C 1.'1 41 °C. lerni blaade si insorite ell precipitatii reduse. Temperatura medie in ianuarie variazf

intre 9"C si 19"C.

Cairo nu a fost construit din intampLare pe malul Nilului, locul pe care 11 ocupa astazi, la ina.lpmea insuielor Gezira si Roda, faciliteaza traversarea Tara probleme a fluviului. Conducarorul arab Arnr Ibn-el-As a cucerit cetatea bizantina ridicata aici in anul 642. Tabara sa militarii S-8 transformat treptat in noua capitals a~iirii deja arabizate ~i a primit numele de Al-Fustat (in prezent Vechiul Cairo). Cuceritorul a construit aici prima moschee din Egipt. In secolele care au urmat, autoritatile din Cairo, in frunte ell dinastiile Ayyubizilar ~i MarneI ucil or, au acordat a deosebita atenpe dezvoltarii ~i infloririi orasului, in secolul XIV, Cairo em ana 0 frumusete irezistibila pen-

in bezeru! din Cairo poti cumpia« cele msi exotice fruete $i legume.

CitadeJa of em 0 vedere idealii asupr8 VechiuJui $i Nouiui Cairo.

tru intelectualii ~i pe artistii din lumea intreaga. inca de peatunci, acesta era un mare oras, imbogatit de pe urma comertului eu mirodenii si presarat eu moschei ~i palate opulente ..

Islamul continua sa joace un rol decisiv 'in Egipt, dar tara si capitala sa se deschid tot mai mult catre Vest. Calarorul nu poate sa TIU observe imediat contrastele puter[llcecare domoesc In Cairo: aici lumea arabii se iutalre~te cu influentele apusere,

_~E TRE~U_IE sA ~IlTI _

1. In antichitate .. eel mal important ora'i din Egiptul de Jos era Memphis. infiintat in milcniul rn LCh, Ruirele sale traosformate in mnzeu ill aer tiber se aHa Ia nuinai 24 de kilometri la sud de Cairo.

2. Pontru a obtire 0 diploma cliberata de Universitatea lslamica de pe langa Moscheea Al-Azhar trebuie sa studiezi 17 ani.

3. La lnfiintare, Caito a primit numele de , .. AI .. Qahieah", adidi "fnvingiitorul".

4. Descoperirile arheologice din 1980 au demonstrat faptul ca cgiptenii eunosteau tehnica tiparului inca de pe vremea Dinastiei Fatimizilor; ell 4000 de ani inaintea europenilor.

EGY 7

I

CAIRO



PLANUL ORASULUI

Desi treditiil« sale nu dateazii din antichitatea ale ciirei vestigii sunt onmiprezente in Egipt, cea mai mere meuopol« a Africii $i a Orientului Apropiat riimane, de secole, centruJ cultural, si nu numai,allumii srebe. Pirsmidele din Giza, care, impteunii Cll ora$uJ Cairo, fonneazii. un uries organism urban, exponatele din Muzeul Cairo $i statuia lui Rsmses din lata Garij Centrale stau tniitturie a striilucirii vrcmurilor demult apuse. In schimb, tnoscbcilc, bazarele $1 zgarie-norii moderni de pe iuelul Nilului slcstuiesc Jumea arabii contemporanii.

CAIRO

EGY-8 ~~ ~

eel mai islamic dintre orssele arabe

Frumusetea orasului Cairo a atras laudele dilatorilor de cateva seeole, eand acestia il numeau ,,mama lumii". De atunci, el a suferit numeroase sehimbari: suprapopularea, poluarea ~i constructiile haotice au marcat profund orasul. Din fericire, stralucirea timpurilor trecute nu a disparut eu totul,

Cairo este eel mai mare oras a1 Africii, Potrivit estimarilor, aici loeuiesc peste 16 milioare de locuitori, iar numarul acestora se dubleaza la fiecare 10 ani. Sa nu uitam: Cairo au este numai un "colos a1 Lu.mii a Treia' , ci si orasul in care au luat nastere, intre 1382- 1517, celebrele povesti ,,1001 de nopti",

incepand din ecolul X, Cairo a fost principalul centro al islarnului. in 972 a fost construita moscheea AlAzhar, iar in 988, Universitatea care apartire de aceasta. Moscheea este de peste 1000 de ani, centrul spiritual pentru studiul si interpretarea islamului precum ~i eel rnai important Iocas de invatamant al lurnii arabe,

In Cairo exists pe te 500 de moschei. Cele mai remarcabile dintre acestea unt Moscbeea AIAzhar, AI Rifai, Moscheea Sultanului Hassan preeum si cea a lui Mehmet Ali (supranumita Moscheea de Alaba stru) din

itadela, Poposind in Cairo, au este

STATISTICA

Suprafa:ta: 453 krn

Populatia: 8.1 mil. lee, (aglornerapa urbana numara j 6.2 mil. loc.)

Sporul natural: 1,880;0 Densitatea populatiei:

Ii _ 80 loe.tkm (nurnui in ras) Distants fap de Marea Mediterana: 200 km

suficient sa vizi ezi rnonumentele. Turistul rrebuie sa se lase patruns de atmosfera orasului si sa-si petreaca noaptea prin bazarul din cartierul

han al-Chalili. Aici vizitatorii se

pot relaxa in fata urei cafele si a urei narghilele, in cafereaua At Fisha, al carui oa pete constant a fost scriitorul egiptean, Naguib Mahfouz, distins cu premiul Nobel.

Anubis, exponst in forma de acaJ, apar{inand tezmuului lui Tutankamon din Valea Regilot - civilizetie egipteana din secolul Xlll.

EUROPA CENTRALA ~I DE SUD

CROATIA

,

Peisaj postbelic pe coastele insotitc

ParcuJ Netionel Plitvice, Croatia.

Fratricid sub privirile lumii

Dupa moartea dictatorului Tito, in anul1980, a inceput dezintegrarea statului multinational iugoslav, care a culminat cu eel mai mare razboi din Europa de dupa 1945.

Majoritatea statelor lumii si-au obtinut independenta in urma unor lupte indelungate purtate impotriva ocupantilor sau a puterilor coloniale. Croatia face exceptie de la regula: conflictul annat a inceput eli adevarat de abia dupa declararea independentei, La sfarsitul lui iunie 1991 Croatia i Slovenia au anuntat ca se separa de fedcratie. La SCUlt timp dupf aceea Armata Federala Iugoslava dominats de sarbi Impreuna cu unirntile sarbe de voluntari au ocupat 0 parte din t ritoriul Croatiei de est. La fel ca in alte regiuni afectate de acest sangeros razboi ba1canic ~i aici, oamenii care ani lntregi convietuisera in armonie au inceput a se lupte intre ei. ONU a trimis in regiure "ca~tile albastre ' si a format 0 zona de protectie pentru a apara populatia croata ramasa 'in zona de ocupatie sarba. Soldatii au avut insa doar rol de observatori. La 21 noiembrie 1995 a fast semnat Tratatul de Pace de 1a Dayton (SUA). Mentirerea pacii a fast mai

LacuJ Mic cu ap/i sarata situet intte deehsrile din Percul National de pe I11su1a Mljet

usor de asigurat in roatia, deoarece spre deosebire de Macedonia si Kosovo, populatia locala era fermata In majoritate din croati. in prezent, locuitorii acestei frumoase tari incearca sa uite de razboi si sa mearga mai departe. in 2003, Croatia a depus 0 cerere de aderare 1a Un iurea Europeana, iar in 2005 au fost dernarate regocierile de aderare la VE.

PE SCURT

• Denumirea ofieiala: Republica

Croatia

• Denumirea locala: Rrvatska <Sistem politic: republica

• Capitala: Zagreb (783.000 IDe.) -Limha: eroata

• Moreda; kuna

• Religie: ortodoxism, islamism, carolicisrn

• Cele mai mari erase: plit Rijeka, Osijek Zadar, lavonski Brad

• Aerop rturi: Pie 0 (Zagreb), alona

( pJit) .. Duhrovnik

• Lungimca drumunlor: 23.792 km

• Lungimea dlilor ferate: 2.296 km

• Porturi: Rijeka, Sibenik. Split.

Dubn vnlk

STATISTICA

Suprafata: "i6.600 km Populatia;

4.49 mil. [90'~U croati, 4.5"0 sarbi) Densitatea populatiei: 79 I c. 'km Speranta medie de viata: 7'2 de ani Cel mai 1nalt van:

Dinara ( 1.830 m I

CLIMA

Ternpcrata. iar in Dalmatia, mediterarcana. Temperatura medic pe coasta: +9DC ill ianuarie si +25"( In iulie, In Zagreb. O"C ill ianuarie si +24DC in iulie.

CE TREBUIE SA ~TITI

1. Ctitnrullugoslaviei, croatul Josip Broz, supranumit Tito, s-a nascut in oraselul Knmrovec,

2. Franjo Tudjman, fost presedinte a] Croatiei $i tnvingatoru! sangerosulni razboi civil a condu lara eu 0 mana de fier, Observatorii extemi l-an acuzat cit a introdus forme de guvern.funint aproape dictatoriale,

3. Orasul-cetate Karlovae a fost Infiintat de Habsburgi ca punct de aparare impotriva turcilor,

4. in preajrna orasului Osijek, din estul Croatiei, s-a purtat una dinrre cele mai sangeroase baWli din istoria razboiului civil iugoslav,

EUROPA CENTRALA $1 DE SUD

CROATIA

!J

HARTA FIZIcA

UNGARIA

SLOVENIA

BOSNIA ';;1

Localftli~

., pas1e500.000 tee,

• Intra 100.000 - soo.ooo toe,

_, Ihlre 30.000· 100.000 iee,

~ sub 30.000 lac.

_ drum~rl prirn:lpa!e

MAREA

ADRlATICA

LI'1s

1. KQtTU

SERBIA

9,1 MUNTENEGRU

IIi'

111'

ITALIA

Croatia lneonjo81-a ca un clesto teritotiul Bosniei $1 Hettegovinei. in prezent, 8-81- paTea ea vreznea tiizboiului din Belceni a trecut, desi enimozitstee dintre locuitorii musulmani, eatoliei $i ottodocsi persistii Cu toate ecestee; este putiu probabil ca Crostie sa devinii in viitor arena unor lupte fratricide din cauza marii sale diversitiiti

. ,

CROATIA

,

Aeolo unde Europa se intiilnestc eu Orientul

Farmecul specific al Croatiei este efectul imbinarii romantismului central-european cu ospitalitatea orientala,

Agricultura: culturi de porurnb, sfcclii de zahar, cartofi, vitii de \ ie.Jndustria: usoara (texliliO. alimentara, metalurgica, erergcticd (petrochimica). de

rna ini clectrice (nave), chimica.

CE MERITA VAzUT

Arnfiteatrul roman ~i Areul de Triumf din Pula, catedraln ~i ora ul vechi din Rijeka, lacurile din Parcul National Plitvice. ruinele bizantine din Zadar,

ora iele i .torice Trogir ~i Sibenik. lantu! de cetati de apararc dintrc Trogir si pllt, Palatul lui Diocletian din Split. orasul vechi din Dubrov nik, Insulele Dalmatiei, Zagreb.

In Pe:DiI:uIuIa lBtria, turismul J'CIUIItC diD c:caup ~ rIzboiuIui civiL PifDrest:ul odfel Rovbi ~lI~ tfestinaIie do WICIIfIII.

Croatia, a carei intindere si forma sunt rezultatul riizboiului civil din ani.i '90, este alciituiUi din doua pmti distincte: in est, Siavonia cea deluroasa eu capitala la Zagreb, iar in vest, Dalmatia cu Muntii Dinarici, a carer lnalpme atinge aproap 2.000 de metri. ulmile calcaroase ale acestui lant rnunto de pe f8rmul Marii Adriatice coboara abrupt spre apa unde se transforma in renumarate insulite care prelungesc linia tfumului acestei til; eu peste 4.000 de kilometri. Aceasta regiure a fast, pfulli la sfarsitul anilor '80 una dintre cele mai populare destinati i turistice ale Europei. In fiecare an soseau aici zeci de mi i de turisti, mai ales din Germania ~i Italia, ~i vizitau celebre asezari locale precum Rijeka, Zadar, Split si Dubrovruk, Razboiul a sees-

Striidllta patriarbaJii pe lnsuls Korculs

tuit msii acea ta sursa irnportanta de venituri a Croatiei, Dupa incheierea pacii, turistii au inceput, meet-meet sa revina, in special italienii soot foarte legati sufleteste de aeeastii tara ~i multi dintre ei poseda ease de vacanta in Peninsula Istria,

Inainte de razboi econornia Croatiei putea f calificata din punet de vedere structural ca 0 economic relativ dezvo 1 tarn.. Tara i~i asigura din productie proprie cele mai importante produse alimentare, iar extractia de petrol acoperea, in parte, revoile erergetice,

Dupa razb i, economia si-a revenit in deems de cativa ani dar nu au fast incii rezolvate problema lipsei unor reforme economice structurale ~i a somajului, a carui rata depaseste 20%.

CANS @

OTTAWA

Sora mai tiiniu» a Londrei

Dncii nu et ti lslelele §i micile diiereate de forma ale ecoperisului, S-8r putea crede ca privim faimosul tWD ell cess din Londra, Big Ben ...

Atmosfera londoncza a capitalei canadiene

CAN

Traditia britanica si-a lasat amprenta in mod foarte vizibil asupra capitalei Canadei .

• CLIMA

Temperate. Temperaturi medii: _lOoe in ianuaric ~i +2 I "C in iulie, Zapada cade 121 de zi Ie pe an,

"Ottawa, trecatorul, af,l at pe

ada Wellington, privind cladi-

in stil victorian a

Parlamentului, lnconjurata de 0 vegetatie luxurianta, are impresia di se afta ln "batraoa Anglie", Peace Tower, turnul cu ceas at Parlamentului, malt de 89 de metri, seamana foarte bire eu londorezul Big Ben. Nu este deloc surprinzator, deoarece cladirea a fost construita in 1869 dupa modelul Westminster Abbey. Mai mult, si in fata cladirii Parlamentului are lac in fiecare zi, la om zece dimireata, schimbarea solenma a gaTZij (Changing of the Guard). Bireinteles, soldatii sunt imbracali in uniforme TO!?!i si poarta palarii din blana de urs. Daca in Quebec domioacultura franceza, caracterul orasului Ottawa a fost determiner de traditia britanica,

Ottawa datoreaza avansarea la rang de capitalii a Canadei in special localizarii sale strategice la confluenta niurilor Rideau, Gatireau si Ottawa. Colonizarea acestor terenuri a inceput in anul 1810.

CE MERITA VAzUT

Galena Nationela, Centrul National de ArtS. (Art Center, Opera, Sala de concerte, Teatrul). Muzeul Bytown (c:oleclii dedicate istoriei orasului), cladirea Parlamentului (schirnbarea garzii. Peace Tower), Catedrala NotreDame.

ln11uenta brjtanicii este omniprezentii In Ottawa.

Orasul s-a numit mai inHii Bytown, de la numele guvematorului britanic John By, jar in 1854 a preluat nurnele de Ottawa. In 1812, cand a izbucnit razboiul dintre Marea Britanie si Statele Unite, Canada s-a aft at de partea britanicilor, Dupa incheierea ostilitatilor, intre anii 1826-1832 a fast construit Canalul Rideau, la ordinul guvematorului de la acea vreme, A fest creata astfel 0 cale sigura de transport pe apa, care ta.cea ca lara sa nu mai fie dependenta, in caz de razboi, de fluviul Sfiintul Laurentiu, situat la sud de

Ottawa ~i constitumd granita cu Statele Unite.

La mijlocul secolului XIX, in Canada a izbucnit conflictul legat de alegerea orasului care urma sa devina capitala tani. Cele mai importante candidate erau centrele urbare Montreal, Quebec ~i Kingston. Deeizia arbitrala a Regirei Victoria a pus capat reintelegeriJor in 1857: dupa parerea acesteia, nurnai Ottawa putea fi luata in considerare, datorita excelentei sale pozitii strategiee,

CE TREBUIE sA $TITI

I. in Ottawa, eel ~i in New York. exista cartierele Chinatown $1 Little Italy, ell numeroase restaurante ~i magazine ell produse alimentare locale.

2. Lebedele, care plutesc tara grija pe apele raului Rideau, sunt darujte orasului de carre Regina Elisabeta a IT-a a Marii Britanii,

3. Reprezentatiile politi§tilor canadleni cslare, nillnlt1 ,,mounties", suru 0 etraetie turisticii deosebita in Ottawa.

4 .. Peace Tower oferii eea mai frumoasa panorama a orasului,

-- .. ~~....... -

- - ~ ~

CAN 7

OITAWA

PLANUL ORA~ULUI

SIr. St,.£atrtd,

SfT. M~ ... y

a·dur
~
... f:
~ ~ g
~
"'"
sr,.
,jj ~ eli
III '"
!l.o.l
!; • :S~liirt
S ~ w._
~du' ~U.""re;
!
0 __ Ottawa nu este 0 metropolii la fel de mere ca Montreal sau Toronto. Din punct de vedere al numiitului de locuitori aceasta se situeazii fn urma altor otese canadiene, precum Vancouver seu CaJgary. Ea formeazii fmpreunii cu Carleton 0 singuri: eglomoretie urbanii, a patra ca miirimc din Canada, numiirand peste un milion de locuitori. in Ottawa, doar un sfert din populetie este francofonii. Aici suprema,tia limbii engleze este de netiigiiduit.

OTTAWA

"Cei ce fae nego; eu striiinii"

Capitala Canadei i$i datoreaza denumirea unui trib de indieni care a adoptat 0 atitudine pacifism fata de albi. in prezent, orasul are un caracter pronuntat britanic, dar intemeietorul sau a fost un francez.

PESCURT

• Capitala Canadei iii ediul

guvemului canadian

• Riiuri: Gatireau, Rideau. Ottawa

• Limbi: engleza, france,7~

• Religie: crestinism (anglicani rn, catolici m).

3 iguran, viate culturalj').

Indus tria: ternnulul ~i a hartrei, de masini electrice, chimi a (farrnaceutica).

A est francez a fost Samuel de Champlain, care a trait intre anii 1567 si L635. EI a ajuns pentru prima data pe teritoriile Canadei acoperite de padurii desein anul 1613. Aiei a lnfiintat orasul Quebec, precum si renumarate alte centre comerciale, in apropiere de Manic Lacuri, Champlain a dat peste triburi de indieni care populau padurile locale ~i ell care a iegat rapid cootaete eomerciale intense. Aceste

amerindisnului din tribul Ottawa este un omegiu adus Iocuitorilor origintui ai acestor teritorii.

triburi au fo t poreclite de restul triburilor indiere .Ottawa", adica "eei ee fac regot eu strainii",

Tn prezent, Ottawa numara un milion de locuitori.. imeni nu i-a uitat pe primii locuitori ai arealului actualei capitale, datorita carora a luat nastere orasul, 10 semn de respect fata de acestia a fast ridicata statuia indianului care priveste de pc postarnentul sau la Ottawa cea acoperita de verdeata,

nunte despre trecutul Canadei in muzeele din Ottawa, precum ~i in timpul numeroaselor sarbatori organizate de oras. Centrul i toric al orasului se afla la confluenta dilllui Ottawa eu Canalul Rideau pe care plutesc vase de croaziers, Plimbarile de-a lungul canalului sum foarte placute. lama, apa ingheata, iar Rideau se transforma intr-unul dintre cele mal lungi pationare din lume.

(in aglomeraua urbana)

Distanj:e: 192 km falii de Montreal, 399 km far5 de Toronto

MUNTI$I VULCAN]

ACONCAGUA

Colosul din Anzi

iIl mod obisnuit, piscurile muatelui sunt inviiluite intr-a ceata groesi: Cand setul este curat, pilotii evioenelor pot admira 0 priveliste care ~ti tsie tiisuileres.

1"\

n vizita la hotelul situat la cea mai

mare altitudine din lume

Cei care doresc sa cucereasca Aconcagua trebuie sa dedice mult timp aclimatizarii in acest teritoriu in care domneste 0 atmosfera rarefiata, De aceea, eel mai indicat ar fi sa locuiasca 0 perioada intr-un hotel constmit la mare altitudine.

ViirfuJ Aconcagua din Cardiliete Anzi/or, pe tentorial Argentinei.

A-gentinianul Fernando Grajales este un personaj birecuno cut n Parcul Provincial Aconcagua, unde se bucura de reputatia de eel mai bun ghid man tan din regiure. Din noiembrie pana in martie, el nu j~j vede capul de treaba: atunci i~j fac apariria amatorii de drumetii si de alpinism, atrasi de fannecul celui mai inalt munte al Americii. Tn ciuda parerii gererale di varful e te usor de cueerit, expeditia pe Aconcagua recesita echipament adecvat: corturi si saci de donn it (temperatura scade pami la- 30°C), precum si bete de schi, indispensabile pentru cine vrea sa strabata

CE MERIT A V AzUT

Priveli tea de pe Varful

Ac n agua catre Valca Los

l lorcores, Pucnta del Inca, eel mai inalt hotel din lume, Anzii in apropiere de Villa Vicencio (terrnele), San Felipe, Portillo, Farellores, La Parva (teleschiurile).

partia, La dispozitia turistilor care nu doresc sa care rue acuri grele sunt pusi 20 de catan de povara,

Ascensiurea dnreaza cateva zile si incepe de obicei la Puente del Inca, situata la 0 altitudire de 3.000 de metri. Este indicat ca turistii sa mmana aici aproximativ doua zile pentru a se obisnui ell noile conditii climaterice. Mai departe, drurnul i'i poarta spre baza Plaza de Mulas, 1a 0 altitudire de 4.200 de metri. Aici Ii asteapta pe alpinisti 0 mare atractie: Refugio Plaza

CLIMA

Montana. Temperatura medie la poalele rnuntelui: + lOoe in ianuarie, + 3°e in august, La altitudirea de 5.000 de metri temperatura cade pana la -30oe.

II : - ECONOMIA .

I .•

Turism (alpinism, drumetii montane. schi alpin). Agricultura (Ill vail: culturi de legume; cresterea anirnalelor,

Mesivul Aooncagua v,izut din zbor

de Mulas, hotelul situat la cea mai mare tniiltime din lume, eu specialitati sud-americare care ii ajuta sa I!?i refaca puterile.

CE TREBUIE sA $TITI

1. Granita dirrtrc Argentina §i Chile e aila la 15 ki lornetri vest de Aconcagua.

2. Arborele conifer numit araukaria este 0 planta caraeteri tiC2 Munjilor Anzi ~i e te foarte des intaln)t in Chile ~i in Argenrina.

3. Di tanja dintre Aconcagua capitals Argentinei, Bueno Aires, este de L200 de kilometri.

4. Amerindienii din regiurea Aconcagua traiesc din agriculture ~i din vanzarea de eovoare ~i resaturi din bumbac viu colorate.

ACONCAGUA

HARTA FIZICA.

ARGENTINA

• sal

drumurl pnnci~ale clIrari de rmmte I--+--+-> Onie ferata

- gan ferolliare

Dghejar

3.2" 6D'

Ptimul roman care a atins V§.rful Aconcagua a fost Dan Zimcenco in 1987. In ami '90 mai multi rotnsni au cucerit scest varf, piiutrc care Constantin Leciitusu fn 1996. La 2 iebrustie 2003, Dana Griidinaru a de venit prima romancii cere a cucetit Aconcagua.

ACONCAGUA

eel mai vestit munte a1 Argentinei

Aconcagua este un munte de care se leaga multe recordurisi care se bucura de 0 mare popularitate in randul alpinistilor,

"

In partea centrala si de vest a

Argentirei, la sud de orasul San Miguel de Tucuman se intinde Cordiliera Anzilor. Aici se afia mandria argentinienilor, irnpunatorul Van Aconcagua, Faptele vorbesc de la sire: muntelecu inaltimea de 6.979 de metri nu este numai eel mai malt de pe contirentul american, ei si cel mai inalt van din lume cu exceptia Asiei.

Anual sosesc aiei alpinisti din lumea intreaga (aproxirnativ 2.000 de persoare in timpu] sezonului). eel rnai inalt varf al semicercului sudic se af1a pe terenul pareului national infiintat in 1983, Parcu] Provincial Aconcagua, !;Ii este considerat de alpinisti drept un pisc relativ usor de cucerit, Elvetianul Matthias Zurbriggena fost primul care a ajuns pe Varful Aconcagua, la 18 ianuarie 1897. La scurt timp dupa aceea, el a

fost unnat de altii, Muntele eu nurne misterios i-a fascinat, mai ales, pe reprezentantii elitei europere. Aconcagna nu are varful aeoperit de gheata dar pe coastele lui se gasesc cinei ghetari,care coboara abrupt catre vat. Ascensiurea nu este una dintre cele mai placute: aiel bale permarent un vaot lnghetat care atinge viteza de 250 doe kilometri pe ora.

Numele rnuntelui starreste centroverse pfulli in ziua de astazi printre specialisti: potrivir ureia dintre ipoteze, Aeoncagua provire din cuvantul "aekon-cauak" din Iimba quechua si inseamna "paznicul de pialra"; potrivit alter ipoteze, numele

provire din limba indienilor

mapuehe, unde "aeon-hue"

insearnnii "eel care vire din partea cealalta".

PESCURT

• Iniltime: 6.959 m

• Cele mai aprcpiate vad'iui (cerro): 19les.ia (5.567 m), La Tolcsa (5.385 m), Los Dedos (4.998 m), La Gloria (4.701 m), El Tordillo (4.69501)

• Amplasare geografica: la sud de San Miguel de Tucumen, in partea centrel-vestica a Argentioei -Izvoare: Rio Aeoncagua, Rio Maipo, Rio Salado, Rio Blanco

• Lac: Laguna de I'Inca (pe teritoriul statului Chile)

• Cele rnai mari aeroporturi:

Mendoza, Santiago de Chile

Zifpezi vesnice pe cossteie muntelui Aconcagua.

ORIENTUL TNDEPARTAT

COREEA DE NORD

PRK 1 @

Dincolo de Cortina de Fier

TempJul budist PuJguk-Sa, Coreea de Nord.

PRK2

Marele conducator iubit

Kim Ir Sen a condus necontestat Coreea de Nord timp de 50 de ani. El a implementat in mod consecvent 0 politics a izolatiei exteme ~i a cu1tului unitapi. Dupa moartea conducatorului, in 1994, fr3iele guvemului au fost preluate de flu! sau, Kim Jon-iI.

Cfuld 'in anii '50, s-a prsbusit coalitia dintre Coreea de Nord, China ~i URSS, Kim TT Sen s-a decis sa-si unneze propriul drum. A pus bazele ideologiei numite .ciece" i a izoJat tara de restul lumii, Baza autoritatii sale a constituit-o forta armata. in cadrul noului sistern, oamenilor le-au fo t garantate locuinte gratuite, scoli ~i asistenta medicala, Din 1974, cetatenii Coreei de Nord nu platesc taxe, Un timp indelnngat tara nu s-a confruntat en problemele cu care trebuie sa lupte alte state din Orientul Indepartat prostitntia ~i criminalitarea, AJte plagi tipice ale secolului XX, precum haosul tradal, nn afecteaza nici ele Coreea, Nu este de mirare din moment ce posesia de automobile este interzisa in acest stat. Pe strazile din Phenian, banda marcata en linii galbere este rezervata limuzirelor guvernamentale, Acea ta e te numai una dintre manifestarile ciudatului cult al unitatii, in care s-a invaluit timp de peste 10 ani Kim 1r Sen. Acesta revendica de la coreeni 0 adoratie recondirionata: chipul conducetorului adesea in marime supranaturala, facea parte din motivele obligatorii ale picturii nord-coreere. Pietrele pe care a stat candva rnarele conducator unt destinatia favorite a pelerinajelor nord-coreenilor, Acestia tree drept oameni credinciosi, mandri ~i sentimentali. Kim lr Sen s-a folosit en succes de aceste atribute ale

• CLIMA

Clirna temperatii rnusonicii, caldii la sud ~1 recc ta nord. in Pyongyang (Pheriian). temperatura medic atinge -8"'C in ianuarie si

-t J.4°(' in iulie.

Coreee de Nord este unul diutre uhiaiele state comuniste din lume.

poporului san. Dupa moartea CODducatorului au avut loc mati manifestatii furerare, Mii de oameni prada isteriei au iesit In strada, iar reporterii stanei de televiziure (de stat, bireinteles au avut, in sf'~it, ocazia sa ia cuvantul, Dupa moartea Condueatorului Iubit, lideml Coreei de Nord a devenit fiullui Kim lr Sen, Kim Jon-i1. Aschia nu a sarit departe

de trunchi. Kim Jon-il ale carui aparitii publiee sunt mai degraba rare, cere poporului sa il adore ca pe .Soarele Viitorului", Tn ultima vreme, Coreea de Nord e te suspectata di incearca sa produca anne atomice iar autoritatile refuza constant sa pennim accesuJ inspectorilor intemaponali la facilitatile sale nucleate.

CE TREBUIE sA ~TIT'

I. In lirnpul Razboiului Coreean, Pyoogyang (phenian) a fost aproape complet distru . In capitala recon truitii domina zgarie-norii ~i parourile intinse. Datorita acestora, Phenian a capatat porecla de "or~ul gradinilor",

2. Presedintele Statelor Unite, George W. Bush a inclns Coree-a de Nord

alaturi de Iran si Irak in • axa raului" filri care sprijina terorismnl ~i Inceerca sa produca anne nucleare.

3. Spre deosebire de vecina sa de la sud, Coreea de ord a mentinut vechiul alfabet coreean., hanja, format din 24 de Litere.

4. Lamijlocul anilor '90, Coreea de Nord a fost afectats de 0 foamete cumplita.

ORIENTUl TNOEPAATAT

t

PRK 3 @

COREEA DE NORD

HARTA FIZlCA

LocaIltti~

• peste 1.000.000 IOC.

• inlm 25().OOO "i 1 .000_000 loc.

19 Inlrs 1 00.000 ~I 250.000 Ioc.

sub , 00.000 100.

- drumml r>rinc\paJe

Golful

C oru; de Ves I

MAREA ALBEN!.

(

42"

Chongjln

GoJfuJ Career de Est

MAR E A JAPDNlfJ

COREEA DES U D

U!I'

De multi ani existii semnale ca in Coreea de Nord domnesc Ioemetee §i a saracie inimeginebilii, dar nu se stie eu siguranta dad! ajutorul international ajunge fa cei care au nevoie sau este aeaparat pentru neCeS8J111 arrnatei, una dintre cele mai putemice de pe eontinentuI asiatic. Se pare ea Muntii de Diamant, unii dintre cei mai irumosi muiui din Iume §i celelalte etrsctii turistice din nordul Peninsulei Coreea var mai estept» fuca mult timp vizitele oespetilot de peste botere.

PRK4

COREEA DE NORD

Riizboi 1a paralela 38

La cinci ani dupa ineheierea eelui de a1 Doilea Rizboi Mondial, in 1950, in Peninsula Coreea a reizbucnit conflictul militar. Asa-numitul Razboi Coreean s-a incheiat in 1953 eu tnfiintarea a doni state eoreene.

I ECONOMIA

Agriculture: culturi de orez si porumb; cresierea vierm i lor de rnatase: pe scuit, lndu tria: alimentara, de masini electrice, extracti a. ercrgctica,

Pe durata Conferintei de la la1ta si celei de la Pot dam, aliatii au cazut de acard sa Ii ia Japoni.ei Peninsula Coreea 9i sa Ii redea Coreei suve rani tatea. Dupa infrangerea Japoniei in 1945, Coreea si-a recastigat independenta, dar tara a fast divizata in doua parti: cea de nord, aflata sub ocupatie sovietica, ~i cea de sud, controlata de americani, Paralela de 38° reprezenta Linia de dernarcatie dintre cele doua pall1. S-a decis ca 'in 1947 sa se organizeze alegeri I ibere parlamentare in intreaga tara.

Din pacate, inainte de alegeri soviencn au creat, in Nord, un guvern comunist ~i i-au predat puterea, in 1950, Kim Ir Sen a cornandat armatei sa invadeze jumatatea sudica a tarii. EI a invins

Portul Cbongfin la Ma.rea Japonici.

Coreee de Nord in secolul XX: 18 so it. a a in capitaJa Pbenien (pyongyang)

(5 msi 1978). primul-tninistxu cbinez; Hua Kou-Feng. strange mana presediatelui coreesn, Kim I1 Sung.

In scurt timp trupele sud-coreere, bine pregatite, dar luate prin surprindere de atac. in numai cateva ziie, orasul Seul a fast eucerit,

STATISTICA

Suprafata: 120.54-0 km

Populatia: 2::'.9 rnilioarc locultori Densitatea populatiei:

19U loc .. 'km

eel mai malt van:

Paektu-san (2.744 ml

Popnlatia urbana: 61 %

Granite: cu Rusia ( 19 km I. ell China (1416 krn) ~ i ell C ureea do:

ud (::!3( kin)

ONU a reactionat foarte rapid, trimitand in areea forte militare rnultinationale, formate mai ales din soldati americani. In septembrie 1950, armatele nord-coreene au inceput sa se retraga ~i s-au oprit In apropiere de granita eu China care a venit in ajutorul .fratilor socialisti' ~i a preluar CO ntraofensi va. Forta sa de atae i-a tmpins din nou pe oporenti pana in dreptui paralelei 38. Negocierile dificile de pace s-au Incheiat CLi semnarea, in 1953, a Acordului de la Parununjon, prin care s-a infiintat 0 zona demilitarizata, de-a lungul acestei paraleie, controlata de fortele internationale de mentirere a pacii,

PESCURT

• Denumirea oficiala: Republica Popularii Dcmocrata Coreeana

• Capitala: Phenian (Pyongyang)

(3,13 mil.Ioc.)

• Limba: coreeana

• Moreda: woa-ul

• Cele rnai mari nrase: Hamhung, hongjin, Kae eng

AFG3

AFGANISTAN

HARTA FIZIcA

UZBEKISTAN

TU R K M EN IS TA N

3S·

AIHls/ada

PAKISTiAN

Jj'e.f~ffl'l Regl,~tall

"

LocaIitili

• poole 100,000 lee,

• Intra 30,000 • 100.000 loe.

• sub 30.000 loc.

!

200km

Cea mai mare parte a tetitotiului Afganistanului este ocupets de lsnturi muntoase impuniitoere si de deserturi intinse care slciituiesc peitea de nord-est a Podisului Iranian, Directis utmetii de dtumurile din Afganistanui contemporan corespunde In general vecbilor drumuri istotice. Calea care fncepe 1a granita cu Irenul, trecind prin Herat, Kendshsr, Kabul $i apoi continuiind cdtre Pakistan, face parte din soseeue penesieticii. Sosesue care uneste Mezer-i-Sbsrii de oresul Kabul treverseezii masivul Hindukush $i atinge altitudinea de 3.360 de metri in dteptul pesului Saiang.

AFG4

AFGANISTAN

Va domni oare pacea?

Dupa ani indelungap. de lupte, tara complet distrusa poate fi reconstruita numai datorita ajutorului oferit de comunitatea internationala,

La nord de Kabul se afla Munti i Hindukush care traver eaza deserturi si semideserturi ~i ating altitudini de peste 7.000 de metri, Putini sunt

STATISTICA

Suprafata: 647.500 km" Populatia; ~ I miL loco

H2°-u pastuni, 27"0 tadjicL 9U" uzbeci. 1211" hazarahi)

Densitatea populatiei: 48 loc. 'krn eel mai malt van:

owshak (7.4R5 01)

Granite: 'U 111111. Iurkmenisian. Uzbekistan, Tadjikistan. China, Pakistan

Analfabetism: 71 %

Speranfa medie de viatA:

4-l tie ani pentru femei ~i 42 de ani pentru barbnti

• Dcnumirea oficiala: Republica Is lamica Afganistan

• i tern politic: republica islamicd

• trucrura administrative: 31 de provineii

• apitala: Kabul

• Limba: pashtu (afgana) dati

(persana)

• Moreda: afgaui

• Religia: islamism

• ele mal man erase: Kandahar Herat, Mazar-i- harif Jalalabad. Qcnduz, Baghlan

• Cele mill lungi rauri: Ilelmand HarUud,AJnudaria,~urgab

• Aeroport: Knbul

nornazii care, impreuna cu turmele lor de camile san de oi se Incumeta sa puna piciorul in acest tinut neprimitor si secetos, In cautare de surse de apa, a13.t de rare aici.

Nornazii stapanesc la perfectie arta montarii ~i dernontarii cortnrilor intr-o fractiure de secunda. Viata le-a oferit cateva lectii va loroase, In Afganistan, luptele continua de peste 20 de ani. In astfel de conditii, supravietuirea depinde de capacitatea de a fi gata in orice moment de a fugi cat mai departe de conflictele militate.

Afganistan este tara tarii de urgenta, Acest stat muntos nu a mai cunoscut pacea de cand armatele sovietice i-au trecut granita in 1979,. in eiuda prolestelor internationale, Zece ani mai tarziu, cand invadatorii au trebuit sa se recunoasca tnvin~i si sa pliraseasdi aeest pamant inospitalier, rezistenta

ECONOMIA

Agricuhura: se eultiva graul. orezul, cartofii, porumbul, bumbaeul. fructclc, legumele. vita de vie; crestezea camilelor, caprelor, oi1or. Bogfitii naturale: carbure, g;JZC naturale, uraniu, OUf. cupru, fier, azbcst, lazurit, cront, A teliere de artizanat, bijuterii.

impotriva ocupantului s-a transfermat intr-un razboi sangeros intre clanurile de mujahedini. Din 1997, balanta a inceput sa e Incline 'in favoarea talibanilor care, pe Hlnga capitala Kabul, controlau intinse regiuni ale tarii. Militiile fundamentalistilor au reusit sa il infranga pe eel mai puternic adversar al lor, Gereralul Dostuma in 1997. La 0 luna dupa atacul terorist asupra World Trade Center din New York, care a avut loc 'in 11 eptembrie 2001 fortele ATO,. prijinite de americani si de britanici, au atacat pozitiile talibanilor, au cucerit Mazar-i-Sharif ~i apoi au intrat in Kabul. Istoria razboiului civil din Afganistan a inters 0 noua pagina. Insa, fortele guvernamentale controleaza numai capitala Kabul ~i orasele mai man, iar ill muntii inaccesibili continua luptele cu grupurile de talibani resupuse inca.