MINISTERUL SANATATIT AL REPUBLICH MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE, NICOLAE TESTEMITANU CONSTANTIN MATCOVSCHL, VICTOR GHICAVII, SAVA NICOLA, BORIS PARIT MANUAL DE RECEPTURA Editia a IIl-a, revazuta si completata CHISINAU 2003CZU 615.4 (075.8) M30 Aprobat de Consiliul metodic central al Universitatii de Stat de Medicina gi Farmacie Nicolae Testemizanu Recenzenti: Vasile I. PROCOPISIN — membru-cores- pondent al AS RM, profesor universitar Pavel S, BOTOLIN — conferentiar universitar Corector: Nicolae Batrému Machetare computerizata: Valentina Vlas Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cartii ‘Manual de recepturi/Constantin Matcovschi, Vic~ tor Ghicavai, Sava Nicolai, Boris Parti, ~ Ed. a Illa, re- viz, si compl. ~Ch.: Central Ed ;Poligr. Medicina, 2003 — 150 p. : ISBN 9975-9588-8-5°9 277 300 ex. 615.4 (075.8) © CEP Medicina, 2003 ISBN 9975-9588-8-5 © Procopisin V.. Bofolin P., 2003 PREFATA Progresul vertiginos al stiinfe si tehnicii din perioada postbelica s-a rasfrant pozitiv si asupra recepturii. Aparitia tehnologiilor de varfa fficut posibild renuntarea treptata la formele medicamentoase ‘magistrale de tipul pilulelor, pulberilor, solufilor sterile extemporale etc,, atat de rispandite odinioara si pentru a cAror preparare era nevoie de multé mune’ manual putin productiva. Formele ‘medicamentoase industriale, inclusiv comprimatele, capletele, fiolele sicapsulele, au devenit, in prezent, medicamentele cel mai frecvent ‘ntrebuintate si mai solicitate, fiind in acelasi timp gi mai convenabile, si mai accesibile realizare de ultima ori in domeniul farmaceuticit sunt formele retard, care au redus considerabil reacfiile adverse ale medicamentelor si au modificat in multe cazuri insisi tactica farmacoterapentica a medicilor. Drept exemplu graitor pot servi in acest sens comprimatele retard, la prepararea cdrora se utilizeaza substanfe si chiar albumine inventate de om, inexistente deocamdata in natura, deosebit de eficiente gi inofensive in multe boli ale secolului nostra, Aceste si multe alte inovafii din domeniul farmaceuticii au condifionat si schimbari in modul de prescriptie a medicamentelor, pe care antorii au tins si le reflecte in manualul de fat. Manuahil este adresat, in primul rnd, studenfilor care incep studiul far- macologiei; sperm insd ca va fi util $i medicilor practicieni Autorii vor fi receptivi la orice observatie gi propunere din partea cititorilor. Constantin Matcovschi Victor Ghicavii Sava Nicolai Boris PariiPARTEA INTRODUCTIVA. 1. RECEPTURA. RETETA Receptura este partea farmacologiei care se ocupi de studiul metodelor de prescriere a medicamentelor, adicd de completare corecta a refetei. Reteta, sau ordonanfa, este un document prin care medicul se adreseaz in scris la farmacist pentru a-l informa despre medicamentul recomandat pacientului sau, compozitia lui, modul de preparare si administrare. Za confine si indicafii pentru pacient, in limba cunoscuta de el, privitoare la utilizarea medicamentului prescris. Reteta este un document medico-legal si financiar im- portant, deoarece de continutul ei depinde sinatatea pacientului si cheltuielele institutiilor medicale, preconizate asistenfei cu medicamente, costul carora este compensat integral sau partial pentru anumite categorii de pacienfi. Refeta trebuie scrisi citet, fri greseli, cu stiloul sau pixul. in conformitate cu ordinul Ministerului Sanatatii al Republicii Moldova nr. 195 din 01.07.2000, se instituie 3 tipuri de formulare de reteta: nr. 1~ pentru prescrierea $i livrarea medicamentelor, w.2 pentru prescrierea si livrarea stupefiantelor si preparatelor psihotrope sinr, 3 - pentru prescrierea gi livrarea medicamentelor gratuite sau cu inlesniri. Formularul de refeté nr. 1 pentru prescrierea gi livrarea medicamentelor (dimensiuni 100 mm x 200 mm) Stampila de antet a institutiei medico-sanitare Medicul_ Data prescrierii refetei “ (aumele si prenumeie bolnavulai) Varsta ani Pret Semnitura si parafa medicului Reteta e valabil& 10 zile, 2 luni (specificare)VERSO formularului derefeta nr 1 CALAUZA MEDICULUL > Este obligatorie completarea tuturor datelor previzute in formular. > Amprenta stampilei de antet a institutiei medico-sanitare (persoana fizicd sau juridicd) trebuie si fie vizibila, pentruafi usor lecturati denumirea sinumérulinstitufiei, Dac denumirea unititii medioo-sanitare este aplicatd de tipar, atunci stampila de antet nu se aplica. > Denumirea medicamentului, continutul formei medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor), demersul catre farmacist privind prepararea formei medicamentoase $i eliberarea ei din farmacie se prescriu in limba romana sau latind, cite, clar, cu cemeala sau pix, suntinterzise corectirile. > Se admite numai prescrierea pe un formular doar a unui me- dicament din grupa toxicelor,stupefiantelor sau psihotropelor. (tab. 3, listanr. 1,2,3). > Se admit numai abrevierile specificate in “Regulile generale de prescriere amedicamentelor”. > Cantitatea substantelor lichide se prescrie in mililitri (Sol. bromuri de sodiu 3%-200 ml), grame (glicerol— 10,0) sau picdturi (Sol. epineffina clorhidrat 0,1% - gtts XX); a celor solide ~ in grame (bromura de sodiu ~ 3,0) sau unitai de aciune intemafionale (berzilpenicilin, sare de sodiu 1000000 UD. > Modul de administrare se prescrie in limba romani sau limba vorbiti de pacient, nu se admit indicatii de ordin general ““Intem”, “Cunoscut” etc. > Semnatura medicului se confirma cu parafa personala. > Specificarea termenului valabilitifii refetei se face prin bararea inutilului. Pret Formularul de refeti nr. 2 pentru prescrierea si livrarea stupefiantelor gi psihctropelor (dimensiuni 100 mmx 150 mm) IENT DE EVIDENTA STRICTA Data prescrierii retetei ” 200__ (aumele si prenumele bolnavului) Varsta___ani, @Fisa medicala nr Semnitura i parafa medicului 7 Semnatura medicului sef-adjunct in probleme curative_ Data | Areceptionat | A preparat | A verificat | A eliberat Refeta e valabiVERSO formularului de refeti nr.2 CALAUZA MEDICULUI > Este obligatorie completarea tuturor datelor prevazute in formular, > Amprenta stampilei de antet a institufiei medico-sanitare (persoana fizicd sau juridica) trebuie si fie vizibild, pentru afi usor lecturati denumirea si numérul institufiei. Dacd denumirea unitatii medico-sanitare este aplicati de tipar, atunci stampila de antet nu se aplic’ > Seria prezinti abrevierea municipiului Gudetului) in care este amplasati unitatea medicala gi se aplica in mod tipografic; numérul refetei confine sase semne. > Denumirea medicamentului industrial, confinutul forme’ medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor), demersul catre farmacist privind prepararea formei medicamentoase si eliberarea ei din farmacie se prescrie in limba roménd sau lating, citet, clar, cu cemeala sau pix; sunt interzise corectifile. > Se admite prescrierea pe un formularnumaiaunui_medi- cament din grupatoxicelor, stupefiantelor sau psihotropelor. > Se admit numai abrevierile specificate in “Regulile generale de prescriere a refetelor”” > Cantitatea substanfelor lichide se prescrie in mililitr, grame sau picaturi; acelor solide —in grame sau unitafi de actiune intemationale. > Modul de administrare se prescrie in limba romani sau limba vorbitd de pacient, nu se admit indicatii de ordin general: “Intern”, “Cunoscut” etc. > Semnatura medicului se adevereste cu parafa personal > Este obligatorie semnatura medicului geF-adjunctin probleme curative > Refeta se legifereazi obligatoriu cu stampila rotunda a unititii medico-sanitare, > Formularele de refeti se afla la evidenta cantitativa. 8 Acest formular serveste pentru prescrierea substantelor stupeiante dup normative speciale, care po fi sorte bolnaviiincurabil. Formularul de refet nr.3 pentru prescrierea si livrarea medicamentelor, costul cirora se compenseazi integral sau partial (@imensiuni 100 mmx 200 mm) ‘Stampila de antet a unitajii medico-sanitare pentru Semnitura si parafa medicului Refeta valabila 7 zile, 10 zile, 2 luni (specificare) Data prescrierii refetei “__’ 1. Gratuit 2, Cu pref redus 50% B oO Site si prenumele bolnavului) @) L N | Vérsta___ani @Fisa medicala Nr. __ © pAdresa domicilutui _ [Pret Rp.: LP.VERSO formularului de reteta nr.3 CALAUZA MEDICULUL > Este obligatorie completarea tuturor datelor prevazute in ar. > Amprenta stampilei de antet a unititii medico-sanitare trebuie si fie vizibild pentru a fi usor lecturati si numirul institutiei, Daca denumirea institufiei sanitare este aplicat& de tipar, atunci stampila de antet nu se aplica. Codul unitafii medico- sanitare se va aplica in cazul prelucrarii automatizate a refetelor. > Seria prezinti abrevierea municipiului (judefului) in care este amplasati unitatea medicalii si se aplicd in mod tipografic; ‘numérul refetei confine 6 semne. > Codul medicului (2) se va aplica‘in cazul analizei automatizate arefetelor. > Refeta gratuit’ se specifica prin incercuirea cifrei | sibararea cifrei 2 sia inscriptiei “cupret redus 50%”; refeta cu inlesniri de 50% din pret se specifica prin incercuirea cifrei 2 si bararea cifrei 1 si a inscriptiei “gratuit”, >Cagul grupei (3) prezinti numirul de ordine a categoriilor de.persoane si bolnavi care beneficiazi de gratuititi si {nlesniri in procurarea medicamentelor; codul grupei se va specifica de citre medicul ce prescrie refeta. > Data prescrierii refetei, numele, varsta, nr. fisei medicale, adresa domiciliului bolnavului si numele medicului sunt date obligatorii pentru retet. > Denumirea medicamentului, confinutul formei medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor), demersul c&tre farmacist privind prepararea formei medicamentoase si eliberarea ei din farmacie se prescrie in limba romAna sau latina, citef, clar, cu cereal sau pix; ‘sunt interzise corectarile. > Pe un formular se va prescrie numai un medicament. 10 > Se admit numai abrevierile specificate in “Regulile generale de prescriere a refetelor”. > Cantitatea substantelor lichide se prescrie in mililitri, grame sau picituri, a celor solide —in grame sau unitifi de acjiune intemationale. > Modul de administrare se scrie in limba romfni sau in limba vorbiti de pacient; nu se admit indicafii de ordin general: “Intern”, “Cunoscut” etc. > Semnitura medicului se confirma cu parafa personal. > Formularele de refeti se afla la evident cantitativa. Data | A recepfionat A prepaat | A vericat | A eliberat l l in mod gratuit medicamentele se elibereazA unor anumite categorii de pacienfi, concretizate prin hotirarile respective ale ‘guvernului (copiippénd la3 ani, copii handicapati, bolnavii cronici de tuberculozi, diabet zaharat si insipid, SIDA etc). O jumitate din costul remediilor medicamentoaseil plitesc persdanele specificate prin hotaréri guvernamentale speciale, cum sunt persoanele deco- rate, pensionate, invalide ete. Refeta are patru pirfi componente: superscriptia, inscriptia, subscripfia si instrucia. Formularele de refet au superscripfia deja imprimati. Superscripfia (superscriptio) consti din antet sau stampila de antetainstitufiei (intreprinderii) sanitare sau a medicului particular. ‘In cazul institutiei de stat, in superscriptie se mai indicd numele medicului care a prescris refeta gi telefonul lui, numarul si seria formularului, data prescrierii refetei, numele si prenumele bolnavului si varsta acestuia. Medicul particular isi pune in antet accleasi date ca yi in cartea de vizité (adresa, nt. licenfei, data de eliberare si termenul de ‘Valabilitateaei si denumirea institutei care a eiberat-o), Superscripfia setermind cu demersul citre farmacist cu cuvéntul Rp.: abreviatura lui Recipe — “ia” (de la verbul a lua), Aceasti adresare se mai numeste Invocatie (invocatio). n‘A doua parte a refetei, Inscripfia (inscriptio sau designatio materiarum), probabil cea mai important, confine denumirea ‘medicamentului in prescriptia oficinala sau industrial, denumirea forme’ farmaceutice, in unele cazuri dozele respective $i numsirul prizelor. in cazul medicamentelor magistrale se enumera toate ingredientele medicamentului solicitat, aranjate dup’ importanfa lor (substanja de baza, adjuvantul, corectivul, excipientul). Doza fiecdrei substanfe se indica din partea dreapté a formularulu, imediat dup denumirea substanfei, in acelasi rind cu ea sau, dacd nu ncape, in randul urmator, insi tot din partea dreapti. Inscripfia se serie in limba romana. Exemple de inscriptie: ‘a) spevialitagi Rp.: Comprimate euglucon N 30. Rp.: Comprimate maninil 0,00175 N 120. in.primul caz nu s-a indicat doza, deoarece eugluconul se livreag{.qumai in comprimate a5 mg. incazul maninilului, doza s-a inditat, fiindca exist comprimate maninil gi cu alte doze, si anume 3,5 mg gi 5 mg. ) forme niagistrale Rp.: Ac. salicilic Resorcina Metronidazol #213,0 Cloramphenicol 2,5 Ac boric 1,5 ‘Aleool etilic 96% ad 50 ml ‘Subseripfia (subscriptio) esteo indicafie succint’ privind forma farmaceutic’ a specialitifi sau modul de preparare amedicamentului, dac& acesta este unul magistral, caracteristic pentru fiecare din el (Misce fiat pulvis etc.) si numarul prizelor prin indicafia “Da tales doses numero 10”, deci elibereaz 10 asemenea doze. Subscripia sescriein limba latina, 2 Exemplu: Rp.: Diclotiazid 0,0125 ‘Triamteren 0,025 D.td. N 10n tab. 8. Cite un comprimat de 2 ori pe zi Formele magistrale sunt pe cale de disparitie, fiind aproape total inlocuite de specialitifi, Odatd cu aceasta sisubscripfia ocupa ‘in refetd un loc tot mai modest. Instrucfia sau signatura (instructio) este ultima parte a prescriptiei. De cele mai multe ori, instrucfia se reduce laD.S. (Da. ‘Signa ), cea ce inseamni “elibereazi”. “‘eticheteaza”. Dupaiaceasta urmeazi indicaiile date bolnavului, scrise in liniba cunoscut& de pacient. Indicatille incep cu calea de administrare a medicamentului prescris (inte, sublingul, intrarectal, intravaginal, extern, inhalatii, injectabil s.c.,im., iv, etc. ), modul de administrare, numArul prizelor pe parcursul zilei, momentul optim de administrare etc. Dupa prescriere, reteta urmeazé a fi recititd si redactat’, apoi medicul semneaza si isi aplicd parafa sau pecetea institutiei medicale. 2, MEDICAMENTUL Medicament se numeste orice substanti sau amestec de substante cu proprietafi curative sau preventivein privinga bolilor omului sau animalelor, precum si orice alt produs care poate fi administrat omului sau animalului pentru a’stabili un diagnostic medical sau a restabili, corija sau modifica finctille dereglate. Medicamente sunt si acele produse cosmetice sau pentru igiena corpului, care contin substanfe cu acfiune medicamentoasa si cele dietetice, care includ in componenga lor substanje chimice sau naturale, lipsite de efect nutritiv in cazul cénd acestea confer produsului unele proprietifi speciale folosite in terapeutic, dietetic& sau pentru unele probe. 1BOriginea medicamentelor este mineral, animal, vegetala sisintetica. Din regnul mineral provin preparatele de fier, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, iod, seleniu, cobalt, fosfati etc. Preparatele de provenient animala isi pistreaz valoarea siin zilele noastre, Ele includ hormoni (insulin), enzime (pepsin’, tripsing, hialuronidaza), anticoagulante (heparin, hirudind), acizi biliari, care servesc la sinteza hormonilor steroizi, untura de peste casursi de vitamine A gi D etc. fn ultimele decenii au fost elabo- rate tehnologii de objinere a polipeptidelor (insulina, hirudin’, interferoni, somatropini, eritropoietin’ etc.) pe cale recombinant’ (inginerie geneticd), care face posibila obfinerea unor preparate proteice identice celor umane (insulin umand, eritropoietina umand, interferoni umani obfinufi fri a folosi leucocite). Plantele medicinale se folosesc ca medicamente. Acestea sunt accesibile si ieftine, Se folosesc sub forma de ceaiuri medicinale (infuzii, decocturi, ceaiuri instant) sau forme galenice (tincturi si extracte), foarte comode gi adesea mai eficiente decét substanfa purd, Din regnul vegetal provin diverse substanfe active, ca alcaloizii (morfind, chinind, reserpina, ergotamini etc.), heterozidele (digoxina, rutozidul), antibioticele (penicilinele, cefalosporinele, tetraciclinele s.a.). Substantele de origine vegetal au servit ca sursi de inspiratie pentru obfinerea unor produse mai active, mai pufin toxice si mai accesibile decat cele naturale. Din punctul de vedere al evolutiei medicamentelor Comelius Heymans, ilustru farmacolog belgian al secolului XX, laureat Nobel, imparte istoria farmacologiei contemporane in trei etape. Laprima etapa, omul s-a deprins si obfini din plante principiile lor active in stare pura, de exemplu, salicina din coaja de salcie, chinina din coaja de cincona, Focaina din frunzele de coca ete. La etapa a doua, care incepe ta finele sec. XVIII, savanii, pomind dela substantele naturale, le modifica moleculele pentru a le face mai comode, mai active, mai putin toxice si mai accesibile. 14 in aga fel, de la salicind s-a ajuns la acidul salicilic si apoi la acidul acetilsalicilic, de la chinind la clorochin&, de la cocaina la procaini etc. Cu etapa a doua a disparut necesitatea intrefinerii intinselor plantatii de cincon’, coca etc. in fine, etapa a treia, dupa C. Heymans, debuteaza cu sinteza unor substante active noi, inexistente pnd atunci in natura, Sinteza chimica constituie a patra sursi de medicamente, Paul Ehrlich, ilustru savant german, laureat Nobel, parintele chimioterapiei, este primul care a introdus in terapeutica substanfe medicamentoase de sintez%, cum ar fi salvarsanul si neosalvarsanul, primele medicamente antisifilitice. Calea de sinteza chimica a condus la aparifia anumeroase grupe terapeutice noi, unele extrem de valoroase, ca beta-blocantele, antipsihoticele, antidepresivele simtulte altele, au facut posibila deschiderea unor capitole noi ale farmacologiei, cum este farmacocinetica etc. Rolul medicamentelor in lumea modem este enorm, ele contribuind la disparitia marilor epidemii si la controlul bolilor infectioase, ca difteria, febra tifoida, tuberculoza, sifilisul etc. Bolnavii de diabet zaharat sau boli cardiovasculare, dacd inci nu sunt instinatositi pe deplin, pot duce o viafi activa si productiva. Operatiile chirurgicale devin tot mai indriimefe si mai performante ‘grafie anestezicelor, analgezicelor, antibioticelor. Datorit in mare parte medicamentelor, mortaltatea infantil in file dezvoltatescade, iar speranta de viata a populatiei crete. in zilele noastre orice act, medical se termina cu prescrierea medicamentelor. Omul are dreptul la sinatate, iar medicamentul este unul din instrumentele eficiente, laindeména pacien{ilor. 3. COMPONENTA MEDICAMENTULUIL Medicamentul poate fi simplu sau compus. Medicamentul simplu consti dnt-o singur sybstanf, numitl substan principal sau de baz’, basis: 15Exemplu: Rp.:Cloxil2,0 Ditd.N5 S.Intern. Cate o pulbere la fiecari 10 minute. Medicamentul compus este constituit dintr-o serie de substante (din dou’ sau mai multe). Rolul principal iljoacd substanta activi, care senumeste substanti de baz, basis. Substanta de baz se scri¢'in refet& prima, deoarece ea determina actiunea terapeuticd propriu-zis% a medicamentului.Celelalte sunt auxiliare gi exercita anumite functii menite s& facd substanfa de baz& comoda pentru utilizare. Printre substanjele auxiliare un rol deosebit il joact adjuvantele, corectivele gi excipienti. Adjuvante se numesc compusii care inlesnesc actiunea substanfei de baz sau ii inlaturd vreun efect advers. Lata céteva exemple. Exemplul 1. Preparatul amoksiklav este constituit din doud substanfe - amoxicilina (substanfa de baz’, purtitoarea acfiunii terapeutice) si clavulanat de potasiu (substanfa adjuvanté). Amoxicilina este un antibiotic cu actiune antibacteriana. Ins unele bacteriielimin’ nigte enzime, numite penicilinaze, care inactiveazi amoxicilina, Asemenea bacterii se numesc penicilinorezistente. Numirul lor creste incontinuu si face amoxicilina tot mai putin eficienti. Pentru a depasi rezistenta lor, se utilizeaz’ clavulanatul de potasiu care inactiveaza penicilinazele. in rezultat, amoxicilina devine mai activa, incluzdnd in spectrul su antibacterian si bacteriile producatoare de penicilinaze (penicilinorezistente). Exemplul 2. Comprimatele nakom sunt un amestec din doua substante—levodopa (substanfa de baz) cuactiune antiparkinsoniana si carbidopa (substanta adjuvantd), inhibitor al decarboxilazelor periferice. Levodopain organism se transforma, prin decarboxilare, in dopamina, substanta necesara in encefal pentru functionarea normala a sistemului extrapiramidal. Daca administrim numai levodopa, circa 80-90% din doza administrata se inactiveazé de cltre decarboxilazele organelor si tesuturilor periferice si doar 0 16 rica parte ajunge in creier, acolo unde ea trebuie si-i faci efectul Daca sunt administrate impreuni, levodopa gi carbidopa, cficacitatea levodopei creste considerabil si permite micgorarea dozelor acesteia de aproximativ 8 ori, reducandu-i si intensitatea efectelor adverse, Exemphul 3. Rp.:Pepsina 2,0 Solutie acid clorhidric diluat de 2% -200 ml MDS. Cate o lingura de3 ori pe ziin timpul mesei Medicamentul prescris este destinat unei persoane cu insuficienf& gastricd. Pepsina, fiind enzima proteoliticd, are menirea si substituie insuficienta propriei enzime pacientului, pentru a-i normaliza digestia. Ins, dupa cum se stie, pepsina este activa doar ‘in mediul acid (pH=1-2). Acidul clorhidric, component al sucului gastric normal, creeaz un asemenea mediu, inlesnind actiunea proteoliticd a pepsinei Aceste trei exemple ne arati cum adjuvantul creaz condifii pentru cresterea efectului substantei de baz. Exemplul 4. Comprimatele moduretice sunt constituite din hidroclorotiazida gi amilorid. Hidroclorotiazida (substanga de baz) este un diuretic utilizat pe scaré larg’ in tratamentul hipertensiunii arteriale gi altor boli cronice. insi ea are gi un efect advers redutabil: in tratamentul de durat provoaca hipokaliemie, care Poate avea consecinfe grave pentru pacient. Amiloridul (substanfa adjuvant) este un antikaliuretic si previne.evolutia efectului advers amintit. Acestexemplu ilustreazd faptul inlaturarii unui effect advers al substantei de baz de catre adjuvant. Prin urmare, substanfele adjuvante potenteaza etectul terapeutic al substantei de bazi sau ii reduc efectele adverse. Coreetivele fac gustul, mirosul sau culoarea medicamentului mai agreabile. Din ele fac parte edulcorantele, aromatizantele, Coloranfii etc. De cele mai dese ori, in acest scop se folosesc Siropurile (siropul simply, siropul de zmeur& etc). 7Exemplu: Rp.: Infuzie de iarba termopsis 0,2- 100 ml Sirop de zmeura 10 ml MDS. Intem, Cate o linguriti de 3 ori pe zi. Siropul de zmeura din prescriptia de mai sus joacd rol de corectiv. Excipientul (excipiens) este ingredientul (ingredientele) care permite obfinerea formei farmaceutice respective (comprimate, unguente, supozitoare, solufii, sprey-uri s.a.). De exemplu, apa ppurificata confera substantei medicamentoase hidrosolubile forma de solutie, vaselina — de unguent, untul de cacao serveste la obfinerea supozitoarelor etc. Exemplul 1: Exemplul 2: Rp.: Acectidina 0,3 Rp.: Acectidina 0,3 ‘Ap’ putificati ad 10 ml Vaselina ad 10,0 MDS. Instilatii oftalmice Mung. DS Unguent oftalmic Snexemplele de mai sus apa purificati si vaselina sint excipiengi Una i aceeasi substanta medicamentoasé, aceclidina,fiind asociat cou diferiti excipienti, formeaza in primul caz —o solufie pentru instilafi, in cel de - al doilea caz un unguent. Exipientul atribuie substanifei active o anumiti form’ medicamentoasi comoda pentru utilizare, Excipientele sunt neutre din punct de vedere terapeutic. insd si substanfele inerte din punct de vedere chimic pot influenta cedarea principiilor active de citre forma medicamentoasi, adic pot refine oparte din substanta activi administrati. Astfel se explica activitatea diferité a unuia si aceluiasi medicament, produs de di- verse laboratoare farmaceutice. Proprietatea de a ceda substanta medicamentoasi se numeste disponibilitate farmaceutica. In medicamentul ideal aceasté disponibilitate se apropie de 100%. in realitate, eaeste mai mici. in afard de disponibilitatea farmaceuticd, exista si disponibilitatea biologic’, numita biodisponibilitate. 18 Biodisponibilitate se numeste partea din doza administrata per os, care ajunge in circuitul sistemic. Substanta activa poate fi inactivaté, partial sau total de sucurile digestive, enzimele mucoasei intestinale sau enzimele hepatice, 4. PASTRAREA MEDICAMENTELOR Calitatea medicamentelor depinde in mare misuri de condifile in care se pstreaz. Pentruo conservare mai buni fiecare preparat trebuie ambalat si etichetat: in acest scop se folosesc recipiente speciale —cuti, pungi, folii, blistere, plicur, fiole, flacoane, cartuse, tuburi, balonase etc., care trebuie si corespunda anumitor cerinfe. Formele parenterale, care trebuie si-si pistreze sterilitatea, se livreaza in fiole, flacoane, recipiente speciale, cartuse sau seringi preumplute. Orice substanti medicamentoas& poate suferi modificdri chimice, daca vine in contact cu oxigemul sau bioxidul de carbon din aer, cu vaporii de apa, daci este supusi actiunii razelor solare sau temperaturii ridicate. Din aceste considerente, medicamentele se {in intr-un loc ricoros, ferit de lumina si bine inchise. Pastrate chiar si in condifii ideale, medicamentele, in special antibioticele, organopreparatele, isi pierd cu timpul proprietatile curative. ‘Substantele medicamentoase se deosebesc si dupa activitatea lor. Astfel, dupa potenta lor farmacodinamica, ele pot fi imparfite in trei grupe: 1) substante foarte active, numite si toxice sau ‘Venena, care constituie fabelul A. Acestea, chiar siin doze infime, Pot declansa efecte farmacodinamice accentuate si prezinti Pericole de intoxicatie in orice caz de neglijent. Tot in tabelul A se inscriu si substantele stupefiante care, utilizate iri masurd, pot conduce la narcomanii; 2) compusi cu fort farmacodinamica medie, substante zise puternic active. sau Separanda, care constituie tabelul B; 3) in fine, substantele cu activitate farmacodinamica relativ slaba, care nu se inscritvin nici unui din ‘abelele mentionate.Preparatele din tabelul A in farmacii se pastreazi in dulapuri sau safeuri speciale, dotate cu dispozitive de semnalizare $i alarma. Pe partea interioard a usii dulapului sau safeului se face inscriptia “A”, “Venena” si se afigeaza lista preparatelor pastrate inel. Preparatele din tabelul B, destul denumeroase, se pisteaziin dulapuniincuiate, pe a ciror parte interioara a usii se face inscriptia “B”,“Separanda” silista preparatelor, uneori cu indicafia dozelor lor maxime. Preparatele din grupa atreia se pistreazi in dulapuri obisnuite 5. FARMACOPEEA Farmacopeea (din lat, Pharmacopoea, de la cuvintele gr. Pharmacon - medicament, si poiea ~ fac, prepar) este un cod legislativ medico-farmaceutic privind remediile, preparatele si materialele utilizate in medicind in scopuri curative, profilactice sau diagnostice, autorizate de organele de resort. Fiecare remedi este descris intr-o monografie aparte, farmacopeea constituind, in fond, o culegere de monografii aranjate in.ordine alfabetica. Tmportanga farmacopeei rezida in faptul cé ea stabileste standardele si etaloanele necesare pentru prepararea sipistrarea medicamentelor {naga fe, incdt medicul si bolnavul sa poata beneficia intotdeauna de medicamente de cea mai buni calitate, in acest scop ea confine descrierea medicamentului; formula lui chimica, reactiile analitice, constantele fizice, principalele proprietafi chimice necesare pentru identificarea lor, iar in cazul medicamentelor compuse sau formelor medicamentoase - formula si modul de preparare. De asemenea, se descriu metodele de control al puritafii, analizelor calitative si cantitative a principiilor active, pastrarii lor in conditii optime gi, daci e nevoie, activitatea (standardizarea) biologica. Primul pas spre aparifia farmacopeilor, in sensul lor actual, a fost publicarea lucrari lui Valerius Cordusin 1546 la Niimberg, numit Dispensatorium, tradusa si introdus& caobligatoriein Venefia (1558), Amsterdam (1592)si multe ate orase. In 1564 apare prima farmacopee 20 oficiala publicata la Augsburg, care devine, in 1573, un ghid farmaceutic pentru farmacistii $i medicii acestei cetifi, Dupa ea apar multe crfifarmaceutice in numeroase orase, mai departe sub denumirea de “Antidotarium” sau “Pharmacopoeia”. Aceasté din rma denumire devine predominant pela sfargitul sec. XVI si capat, treptat, calitatea de termen oficial i confirm’ legal denumirea de carte farmaceutica. ‘up’ farmacopeile oraselor sau districtelor vin farmacopeile {rilor: Pharmacopoeia Austriaco-Viennensis (1729), Pharma- ‘copoeia Dannica (1772), Pharmacopoeia Svecica (1775) si multe altele, Au fost ficute incerciiri de a edita farmacope internationale: Pharmacopée Universelle de Lemery in 1697, Pharmacopoeia Generalis de Spielman in 1783 si Pharmacopoeia Universalis de Geiger-Mohrin 1835-1845, in 1951 apare primul volum al Phar- macopoeia Internationalis, elaborat de un Comitet special, numit de O.M.S. Ea nu are statut legislativ gi este o lucrare de referinf4 pentru farmacopeile nationale. in Farmacopeea In- ‘temafionala sunt incluse Denumirile Comune Intemationale (DCI) ale substanjelor medicamentoase, care trebuie si figureze aléturi de cele nationale sau comerciale ale diferitelor firme gi labora- toare farmaceutice. Farmacopeea trebuie si facd astfel, ca unul siacelasi medicament, pregitit de diverse laboratoare farmaceutice, Siaiba acelasi efect la una si aceeasi doz’. Ficare stat igi editeaza farmacopeea lui in limba respectiva, Modificarile dinamice ale listei medicamentelor, conditionate de aparitia unor de noi pre- Parate si disparifia unora din cele ineficiente, explic& reinnoirea Periodica a farmacopeilor. Prima farmacopee roména apare in 1863, iar cea de stat, civil Tus in 1866. in prezent este in curs de pregatire prima Farmacopee @ Republicii Moldova, iar temporar aderém la Farmacopeea Romana. a6. CUVINTE SI SEMNE AUXILIARE IN RETETE Abrevieri conventionale in afari de denumirile substantelor medicamentoase $i indicafiile adresate farmacistului, medicul foloseste in retete gi unele ccuvinte si semne conventionale, indeosebi, in prescriptille magistrale, folosite de altfel din ce in ce mai rar, dat fiind extinderea imperioasa pe piata farmaceutic& a formelor medicamentoase industriale (specialitéti). Reproducem unele din ele. 1) Ana (abreviat aa) inseamna “cate” sau “in parfi egale” si se folosesté atunci cand dozele a dou sau mai multor substanfe coincid: Luaim exemplul care a figurat deja: Rp.: Acssalicilic Resorcina Metronidazol 3,0 Aici se are in vedere, c& acidul salicilic, resorcina si metronidazolul se iau in doze egale a cite 3 grame. De menfionat c&.aa urmeaza dupa ultimul ingredient luat in aceeasi doza. 2) Ad—pand (la): Rp.: Oxidde zinc 1,0 Vaselin’ ad 10,0 in medicamentul prescris vaselina ocup4 9 grame, deoarece oxidului de zinc ti revine 1 g, iar vaselinei ~ ce mai riméne pin la 10g. 3) Git sau gtts (abreviatura cuvintelor guttam sau guttas ~ pictur, picdturi, ambele la acuzativ): Numirul picdturilor se noteaza cu cifte latine, deci in retet vom scrie~in loc de Ulei de minté guttam unam Rp.: Ulei de minti gtt1 sau in loc de ulei de minta guttas duas Rp.: Ulei de minta gtts 1 2 4)! (semnul exclamativ) urmeazé dupa doza egal cu ceamaxima_ pentruo dati, in cazul cdnd medicul o prescrie constient: Rp.: Fenobarbital 0,2! Dtd.N6 S. Intem. Cite o dozi inainte de somn. {in cazul depasirii dozei maxime, regula cere si o scriem cu cuvinte Rp.: Fenobarbital 0,3 (trei decigrame) sau Rp.: Fenobarbital 0,3 (sic volo) CCuvintele “sic volo” inseamna “asa vreau” si este 0 corifirmatie a faptului c& medicul prescrie doz mare in mod constient. 5) Cum ~cu (cere cazul ablativ) Exemplu:in locul prescriptiei greoaie Rp. Metronidazol 0,5 Unt de cacao 4,0 Mf. suppositorium vaginale Did. N10 s Putem folosi unamai simp’, cu cuvantul “cum”, ceea ce'inseamni.— cu Rp.: Supositoare vaginale cum metronidazolo 0,5 Dtd N10 S. Céte un globul in vagin de 2 ori pe zi 6) # semnul “diez” serveste pentru a delimita doua prescriptii Pe un singur formular: Rp.: Comprimate atenolol 0.05 N 50 D.S. Intem. Cte un comprimat o dati pe zi # Rp. Comprimate ednit 0,0025 N20 D.S. Intem. Cate un comprimat o data pe zi. 2B7) Pro me (pentru mine), pro autore (pentru autor), pro usu pee. decoctum, 4 decoct proprio (pentru uzul propriu) se scrie in cazul cdnd medicul igi dil dilutus, -i, dilute | diluat, dilueazi prescrie medicamentul lui insusi. Aceste cuvinte se scritvin locul div. divide imparte nmumelui bolnavului. pid Datales doses _| elibereaz_asemenea | 8) Cito! ~ repede! Se scrie in colful drept de sus al_refetei, ae eet a elixir elixir pentru ca medicamentul si fe eliberat fir intrziere in cuz de Empl emplastrum, i | emplastr, plasture urgent. Em, Emuls, | emulsum, -i emulsie 9) Cand medicamentul confine un numar mare de ingredienti, ext. extractum, «i extract carenu pot fi enumerafi in formularul de refeti, atunci acestea pot £ fiat, fiant si fie ficontinuafi pe verso, Pentru atenfiona farmacistul, se foloseste a a floris floare cuvantul verte ~ intoarce (formularul), scris in partea de jos din ote ne ie dreapta a formularului eal selatingss, 2, -um | gelatinos sta princi i folositet iptii: git, gtts. gutta, -ae, picituri, picdturi Lista principalelor abrevieri folositein prescripii: ergy ‘Abrevierea | Cuvantul, expresia | Echivalentul roman hb., herb. herba, -ae iarbi, herb (partea latina aeriand a plantei ) aa ana cate, in pari egale im. intramuscularis, | intramuscular Ac,, acid, ‘Acidum, -i acid -is,-e ac. ‘Ante cibum inainte de mese iv, intravenosus, -a, - | intravenos ad lib, ‘Ad libitum dupa voie, dupa do- um rina in amp. in ampullis in fiole amp. Ampulla, -ae fiola inf, infusum infuzie aq. Aqua, -ae apa Lin. | linimentum, -i linimeat aq. dest. Aqua destillata apa distilata Liq. liquor, -is lichid, licoare aq. purif, aqua purificata apa purificata M. misce amestecd asp. aspersio, -onis | pudra meg microgrammata | micrograme bid bis in die de dou ori pe zi | mg milligrammata | miligrame Cap., caps. capsula, -ae capsula, | mixt. mixtura, -ae mixtura Comp. compositus, -i compus (8) ml miillilitrum, -i mililitra Cort. cortex, -icis coaja, scoarta Mucil, mucilago, -inis mucilagiu Cr. crema, -atis crema N numero numar, in numar de 4 dies, -ei zi non rep. non repetatur amu serepeta D, da, dentur, detur | elibereaza, ase Ol oleum, -i ulei 2 _ elibera _ Bo. peros intern, peroral 24 25ro inj ro injectione injectabil pulv. pulvis, -eris pulbere ad. quotidie, quque die | in fiecare zi, zilnic qid. quater in die de patru ori pe zi as ‘quantum satis cat trebuie qs.ad quantum satis ad | cét trebuie pana la rad. radix, -icis ridacina Rep. repetatur ase repeta thiz, thizoma, -atis rizom Rp. Recipe ia S. Signa eticheteaz s. Seu sau sem. semen, -inis simanti sice. siccus, -a,-um —_| uscat (3) simpl. simplex, -icis simplu sl sub lingua sub limba Sol. solutio, -onis solutie Sp. species, -ei specie Steril sterilisetur sterilizeazd stigm, stigmatum, -i stigmat subt. subtilis, ‘subtil (a), fin, extrafin (4) subtilissimus, -a, supp. suppositorium, -i | supozitor Susp. suspensio, -onis | suspensie Sir sirupus, -i sirop Tabl. tabuletta, -ac tablet, comprimat tid ter in die de trei ori pe zi Tinct, T-a, | tinctura, -ae tinctura Tet. Ung, unguentum, -i unguent V. Verte intoarce (pe verso) vitr. vitrum stich 26 7. PRESCRIPTII DE MEDICAMENTE Dispozitile medicului privitoare la substantele medicamentoase preconizate pentru tratamentul pacientului sau la modul de preparare side intrebuintare amedicamentului se numeste prescriptie. In alti termeni, prescripfia este confinutul propriu-zis al retetei Deosebim prescriptii magistrale, oficinale i industriale Prescripfia magistrali (din lat. magister, invafator) se numeste astfel, deoarece medicul isi asuma rolul de invatator al farmacistului, indicandu-i toate ingredientele medicamentului, dozele acestora si chiar modul de preparare in unele cazuri, Ease mai numeste prescripfie extemporanee. Exemplu de prescriptie magistralé (extemporanee) Rp.: Oxid galben de mercur 0,1 Ulei de vaselina 0,1 ml Lanolind anhidra 0,8 Vaselina ad 5,0 M£ung. D'S. Extem. Unguent oftalmic. in aceasté prescriptie medicul, dup cum vedem, indic& toate amanuntele privind componenta si prepararea medicamentului recomandat pacientului sdu. Prescriptiile magistrale sunt, in prezent, utlizate foarte rar. Prescriptiile oficinale sau farmacopeice (din lat. officina, farmacie, institutie unde, pe vremuri, se preparau in exctusivitate medicamentele) sunt de provenienfa mai recent, Compozitiile medicamentoase cele mai solicitate de medici si pacienti erau Pregatite la farmacii in cantitati suficiente pentru a putea deservi bolnavii prompt. O data cu aparitia laboratoarelor si fabricilor farmaceutice, prescriptiile oficinale au devenit obisnuite. Spre deosebire de cele magistrale, prescriptile oficinale sunt fixe, Standarde, calculate pentru bolnavul “mediu”, ins& disponibile in orice moment si mult mai ieftine. in prescriptia oficinalé se 27indicd numai denumirea farmacopeica a medicamentului. De exemplu, unguentul prescris mai sus poate primi o denumire coarecare, cum ar fi “Unguent oftalmic” si prescris mai simplu: Rp.: Unguent oftalmic 5,0 DS. Extem. Unguent oftalmic. Dupii cum observm, in prescripta oficinala nu se d compozitia medicamentului, nici modul de preparare, Pentru a deveni prescriptie oficinal, medicamentul trebuie inregistratin mod legal siinclus in farmacopee. Prescripfiile industriale sau specialitifile se prescriu ca si cele oficinale. Componenta preparatelor este determinati de firma producitoare. Rp.: Comprimate materna N 100. DS. Intern. Céte un comprimat o dati pe zi. Preparatul matemna confine 12 vitamine si 9 minerale si microelemente. Laboratorul Wyeth-Lederle din SUA si-ainregistrat medicamentul sub acest nume. 8.DOZA Posologie — cunostine despre dozele medicamentelor sau unitafile de masura, Doza este cantitatea medicamentului care este administrata la o prizd sau pentru o perioada de timp gi provoacd,o anumitA reactie din partea organismului. Doza medicamentelor solide sau semisolide se exprima, de obicei, in grame, miligrame sau micrograme (g, mg, mcg), pentru substantele si formele medicamentoase lichide—in miliitr sauin picdturi (pentru anumite lichide). Unele substanje medicamen- toase se dozeazi in unititi de actiune sau unitai internationale (U), sau unitafi speciale. in refeta, gramele se exprima dupa cum urmeaza: 100g = 100,0; 10g = 10,0; 1g= 1,0; 1g = 1,0; Idg=0,1; leg=0,01; Img (miligram)=0,001; Imeg (microgram) =0,000001 28 Stabilirea dozelor este important’ la redactarea unei prescripti, Ja aplicarea unui tratament, la experimentarea unei substante medicamentoase. Stabilirea valorii dozelor depinde de mulfifactori: varsta, masa corpului, sexul bolnavului, proprietafile farmacocinetice ale medicamentului, natura boli, ritmurile biologice, stari de tolerant, dependenta ete. in functie de situatie, deosebim mai multe tipuri de doze: 1. in functie de efectul terapeutic Doza inifiala se administreaza la inceputul tratamentului, find ulterior marita pana la atingerea dozei de intretinere. * Doza wzuali sau terapeuticd este cea obisnuit, neprecedati de una inifiala sau de atac. Ba este egal cu 1/2- 1/3 din doza maximé, dar poate fi si mai mare ‘in cazul administririi dozelor de atac sau in toleranta pacientului la preparat. . Doza terapeutica minima — cea mai mica cantitate de medi- cament, care provoaca efect terapeutic. Doza terapeuticd maximi — cantitatea cea mai mare de medicament, care poate da efect terapeutic ffiri a provoca efecte toxice. Eanu poate fi depasiti fri riscul de a provocao supradozare imediata sau prin acumulare. Farmacopeea stabileste pentru fiecare Preparat doua doze terapeutice maxime: doza maxima pentru o data (dosis pro dosi) si doza maxima pentru 24 ore (dosis pro die). Doza toxic’ minimi — cantitatea de medicament ce depaseste efectul terapeutic sila care apar fenomene secundare ce pericliteaz functile diverselor organe sauale organismului intreg, Doza letala minim’ ~.cantitatea de medicament, care Provoacd moartea individului cdruia i s-a administrat Doza optima — cantitatea de medicament, care provoaca cele mai favorabile efecte terapeutice. Intervalul dintre doza terapeuticd si cea toxic minima se Dumeste margine (marja) de siguranfi, iar raportul dintre doza ‘oxicd minima si cea terapeutica se numeste indice terapeutic. 29Cu cat acesti parametri sunt mai mari, cu atét preparatul este ‘mai inofensiv. Marja de siguranta restréns& a glicozidelor cardiace, spre exemplu, impune o deosebiti prudenfi in administrarea lor, dar si suscitd interesul cercettorilor pentru prospectarea altor grupe de medicamente cu proprietafi similare, ins mai sigure. Astfel s-a descoperit efectul cardiostimulator al vasodilatatoarelor sistemice. IL. in functie de modul de administrare Doza partial —cantitatea de medicament administrati pentru o data. Doza pe zi (nictimerala (pro die) — suma dozelor partiale din 24 ore. Doza total —reprezint& suma dozelor partiale de pe durata unui intreg tratament. Doza de atac — doza administrati la inceputul unui tratament pentru. objine o concentrafie mai rapids si mai mare. Reprezinté, de fapt, 1/3 sau I din doza total. Ea se administreaza in starile acute si este de obicei mai mare decét cea terapeuticd, pentru a stopa cit mai rapid evolufia bolii. Dupa trecerea fazei acute tratamentul poate fi prelungit ctr doza de intrefinere, mai mica. Doza de intrefinere ~ doza administrati pentru mentinerea ‘unui efect terapeutic sia unei concentrafiieficiente a medicamentului in organism. Ea se foloseste dupa doza initial sau cea de atac. Unele forme farmaceutice sunt destinate tratamentului de intrejinere, Pentru pacientii cu insuficient& renala sau varstnicii trecuti de 60-65 ani, cArora li se administreazi substante medicamentoase cu clearance predominant sau exclusi renal, doza, acestor substante se reduce proportional cu clearance-ul creatinine. Doza unica! tratamentul Doza de depozit - doza unica, dar cu efect prelungit (zile, ‘s&ptiméni sau luni). Dozele maxime pentru o data si pentru 24 de ore pentru medicamentele admise oficial sunt previzute in farmacopee. doza administrata o singuri dati in tot 30 IIL. in functie de etate Dozele maxime recomandate de Farmacopee sunt optime pentru persoanele adulte (practic intre 16 si 60 ani). O chestiune dificil’, dar si foarte importanti, este determinarea dozelor pentru copii, persoanele varstnice si cu unele afectiuni (renale, hepatice), Dozele pediatrice se indica, de obicei, de producator sau in {indreptarele speciale pentru fiecare grup de varsti, ins& poate fi calculatd si dupa unele ecuati, dupa varsta in ani, masa corporal sau suprafata corpului, Dupit varsidi. Cea mai simpla dintre ele este formula lui Dilling, conform careia doza pentru un copil (d) este egal cu 1/20 parte din doza pentru adult (D) pentru fiecare an de viafi: d=nxD/20, unde neste varsta copilului in ani. Pentru sugari se foloseste formula lui Fried: d=varsta (in luni)»D/150, Dupd masa corporala. Dupa masa corporal (M, m) doza poate fi determinaté prin formula lui Hamburger: d=mD/70, unde meste masa corporal exprimata in kg. Dupé suprafata corpului. Mai exacti se considers doza calculata in functie de suprafafa corpului S=M™515x0,007184, sau log8=0,425logM+0, 725logT-2,1436337, unde S noteaz’ suprafata corpului in m?, MM — masa corporalé in kg $i 7"~talia Gnalfimea) in cm. Pentru persoanele varstnice doza multor medicamente, indeosebi a celor eliminate preponderent pe cale renalé, dupa Cum s-a menfionat mai sus, se micsoreaz proportional cu clear- ance-ul creatininei, La persoanele adulte siniitoase concentratia Serica a creatininei este mai mic& sau egal’ cu | mg%, Pe misura imbatranirii (varsta peste 60-65 ani), nivelul seric al creatininei Creste, ceea ce inseamna ca clearance-ul ei scade. Acesta este Lunindiciu c& excretia renala a substantelor medicamentoase elimi- ate preponderent sau exclusiy pe cale renala este incetinita dozele lor trebuies reduse, pentru a evita acumularea lor in organism gi apariia efectelor toxice. 31Doza poate fi ajustatd lanivelul seric al creatininei, dupa cum urmeaza ‘Concentrafia serica a Procentul dozei uzale | |___creatininei, mg% | _ 1,0 100 11-13 80 1,4-1,6 65 1,7-1,9 55 2,0-2,2, 50 23-05 40 2,6-3,0 35 3,1-3,5 30 3,6-4,0 25 20 15 _ 10 CLEARANCE-UL CREATININEI (CC barbafi, ml/min) poate ficalculat dup ecuatia CC barbati= (140-V)(Mid): 72Cser unde V este varstain ani, Mid—masa corporald ideal (in cazurile obisnuite se ia masa corporal reali) exprimati in kg, Cser ~ creatinina sericd in mg”. CC femei = 0,85 x CC barbati MASA CORPORALA IDEALA, Barbati = 50 ke+{2,3(H-152,5):2,54] Femei =45 kg+{2,3(H-152,5):2,54] De obicei, dozele pentru batrani urmeazi a fi micyorate pa- nd la?/,- 2/3 -'/, din dozele pentru adult. La varsta senila ca- ‘menii sunt deosebit de sensibili la medicamentele deprimante ale SNC. 32 Exercitii: 1) Determinati doza acidului acetilsalicilic pentru un copil de 10 ani, daca doza pentru adult este de 250 mg, 2) Calculafi doza paracetamolului pentru un copil cu masa corporal de 12 kg, daci doza pentru adult este de 350mg. 3) Care este doza vinblastinei, calculaté la suprafata corporal, pentru un copil curmasa corporal de 20 kg sitalia (indltimea) de 75cm? 4) fla masa corporal ideal pentru un tinar cutalia de 182.cm, 5) Calculafi masa corporala ideal pentru o tandra cu talia de 1640m 6) Care este doza gentamicinei pentru un pacient cu concentratia creatininei serice de 2,0 mg%, daca doza ei pentru un adult cu functia renala normal este de 3 mg/ke/ 2idivizati in trei administrariim.? 9. DENUMIREA $I NOMENCLATUR: MEDICAMENTELOR Substantele medicamentoase au céteva denumiri a) chimice (rationale), b) comune internationale, c) comerciale gi d) oficinale. Denumirile chimice sunt, fir indoiald, cele mai reale gi corecte, deoarece descriu structura substanfei intr-un limbaj la- Conic si precis. Aceste denumiri sunt in acelasi timp gi cele mai incomode si mai greu de utilizat. Ele se folosesc numai in cazul compusilor anorganici: clorura de sodiu, sulfat de magneziu etc. in ceea ce priveste substanfele oraganice, denumirile lor chimice sunt dificil de memorizat. Hustrim cele spuse cu un exemplu: Ben- zenacetonitril, a-[3-[2-(3,4-dimetoxifenil)etil] metilaminopropil]- 3,4-dimetoxi-(-a-I-metiletil) clorhidrat este denumirea rational verapamilului. Verapamil este denumirea comun’ international Aacestei substante. Denumirile oficinale — sunt cele prevazute pentru medica- ™ent in farmacopeea in vigoare in fiecare tard, Denumirite comune internationale (DCI, Dénominations Communes Internationales, sau, in englezi, INN-Intemational 33Nonproprietary Names), numite si originale (nepatentate), stabilite de Organizatia Mondial’ a Sanatapii (O,M.S.), incepand cuanul 1953, suntnumeleoficiale unice ale substan! medicamentoase active, acceptate in farmacopeele diferitor tari si servesc pentru depiisirea confuziei, produse de multitudinea denumirilor comerciale, rnumnite gi specialititi sau sinonime, atribuite produselor lor de c&tre firmele sau laboratoarele farmaceutice, pentru a putea fi recunoscute de citre consumator si concura intre ele pe piata farmaceutica Denumirile nepatentate ale Medicamentelor sunt intocmite in baza 3 principii - claritatea pronuntirii si prescrieri; = deosebirea de alte denumiri de “firma” si “nu de firme” deja existente; - apartenenta la preparatele, asemnitoare dupa structurd sau 2 3d lovastatin, Hipol | - statin Peay ae pravastatin, | im simvastatin - formin Hiposlicemice buformin, metformin: |__| a sulfamide sliclazid, glipizid | - metronidazol - nidazol Antiprotozoice | i . ¥ propranolol, alel B-adrenoblocante | Penola mecanism deactine adic&apartinatoarelaacelasigrupde | a | nidepresante | ®/omipramin, _medicamente. | melipramin fn formarea denumirilor comune internationale O.M.S. prost Prostaglandine | dinoprost. alprostadil i -cheie, lata ct r recomanda utilizarea unor segmente-cheie. lati citeva exemple nite as z allen | Segmente- Grupa Medicamente = _ terol ronhodilatatoare | fenoterol, clenbuterol | cheie farmacologica — TGS |_ : . é ciclometiazid, | = arol ‘Anticoagulante | acenocumarol | _tiazid | Diureticele (tiazide) | ji drocloriiazid | azepam | Benzodiazepine _| diazepam, oxazepam [2 __verin Spasmolitice drotaverin, papaverin | cain Anestezice Tidocain, progain a 7 cal filer, cafool Specialitiiile sunt denumiri comerciale sau de marc, marca cel _Cefalosporine | cefalexin, cefazolin Sau proprietatea comerciala inregistrata (Registered Trade Mark) = cilin Peniciline amoxicilin, oxacilin sau nume depuse (engl. Brand names). Ele poarti semnul ®, de la -_ciclin Teracicline doxiciclin, metaciclin Salen englez Registered, inregistrat. Fiecare firma farmaceutic = “ si inregistreazd denumirea preparatelor ei, Sub denumirea « I, gestri "i este _ Estrogent megestrol, gestanon comercial se recomanda si fie indicat si denumirea comuna _ fibrat ae ciprofibrat, fenofibrat international. Denumirile comerciale sunt cele mai raspandite, (fibratii) ‘™mai variate si mai usor de memorizat, Una si aceeasi substan ‘™medicamentoas poate si apari sub diverse denumiri, care nu Sunt altceva decét sinonime. Luim drept exemplu denumirile Comerciale ale unei singure substante, cfreia i s-a conferit DCI de 34 35acid acetisalicilic (Acidum acetylsalicylicum), inregistrate in fara noastra: acetysal, acid acetilsalicilic, activ tablets, acyipyrin, alka-selt- zer“N", anopyrin, asprin, aspirin protect, aspisol, children’s aspirin, colfart, europirin, europirin T, new-asper, plidol, therapin, therapin chewable, Deseori la denumirile acestea se anexeaz anumite Plrti ce indica apartenenta preparatului la o anumitd firma ~ de obicei, la sfargitul denumiri “ket” sau “mak” ete. Exemplu: izosorbid dinitrat-izoket, izomak. 10. FORMA MEDICAMENTOASA SAU FARMACEUTICA Pentru aputea fi utilizati, substanta medicamentoasi trebuie supusd unor procese tehnologice, in urma cirora ea capati 0 anumité forma, numita forma medicamentoas& sau forma farmaceuticd. Unul gi acelasi principiu activ poate aparea sub di- verse forme medicamentoase in functie de destinatia lor, roprietitile farmacologice, chimice si fizico-chimice ale substanjei si tactica terapeuticd a medicului, De exemplu, hidrocortisonul se intélneste sub forma de comprimate, solutie injectabila, unguent oftalmic, unguent dermatologic. Cele spuse pot fi ilustrate prin schema: Substanfa medicamentoas’ + Substante auxiliar medicamentoasa Formele medicamentoase se subdivid in 1) solide, 2) semisolide sau moi, 3)lichide si 4) gazoase. L. Forme medicamentoase solide ~ Pulberi (nedozate, efervescente, dozate in plic, pentru prepararea siropului, pentru prepararea suspensiei buvabile, pentru prepararea picéturilor buvabile, pentru uz extem sau pudre); ~ Granulate sau Granule (nedozate, efervescente, dozate in plic, pentru prepararea suspensiei buvabile), 36 ~ Capsule (capsule dure sau gelule, capsule retard, capsule enterosolubile, capsule vaginale, capsule elastice sau perle); ~ Comprimate sau Tablete (comprimate, comprimate filmate, comprimate retard, rapid-retard, comprimate _pentrusupt, comprimate masticabile, comprimate efervescente, comprimate enterosolubile, comprimate pediatrice, comprimate vaginale, implanturi, comprimate pentru prepararea solutiilor); ~ Drajeuri (obisnuite, retard, enterosolubile, in ambalaj calendaristic); -Pilule; -Pelicule, filmele sau placutele; -Specii; -Caramele; ~Creioane; -Brichete Il, Forme medicamentoase semisolide sau moi ~ Unguente (dermice, oftalmice, nazale, vaginale, rectale) Paste (dermice, stomatologice) ~ Supozitoare (rectale, vaginale sau ovule) - Emplastre sau plasturi ~ Sisteme terapeutice (dispozitive transdermale sau timbre, intrauterine sau pesare) II, Forme medicamentoase lichide Solutii Suspensii Picdturi Forme parenterale Soluti extractive (apoase, alcoolice, uleioase) Soluii extractive maxim purificate Emulsit Linimente (dermice, oftalmice) 37 PNRM sUNe10. u 12, 1B. 14. 15, 16, 17, Siropun Ape aromatice Sucuri medicamentoase ‘Mioxturi Spirturi ‘Sapunuti Blixire Oreturile Vinurile medicinale IV. Forme medicamentoase gazoase Aerosoli (bucali,nazali, pentru inhalaii, dermici, vaginali) 38 PARTEA SPECIALA FORME MEDICAMENTOASE SOLIDE, 1, PULBERI (Pulveres) Lat, Pulvis, -eris Rus, Poroski Pulberile sunt forme farmaceutice solide cu aspect pulveru- lent, alcdtuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substanfe active, asociate sau nu cu substanfe auxiliare. Ele sunt destinate pentru uzul inter, exter sau parenterale (dupa dizolvare in vehiculul respectiv), pot fi simple si compuse. Pulberile constituite dintr-o singurd substanfa (substanfa activa) se iumesc simple, Pulberile care contin dou sau mai multe substanfe ac- tive sau cel putin o substantd activa gi substanfe auxiliare se numesc compuse. Pulberile pentru uz intern se beau cu api sau alt lichid convenabil (lapte, sucuri, ap minerala), Ele pot fi simple si compuse, Pulberea simpla consti dintr-o singura substanga. Pulberea compusa confine dou sau mai multe substante. Ele se clasificd in nedivizate sau nedozate si divizate sau dozate Pulberile nedivizate. Substantele relativ inofensive si cu ‘marja mare de siguranti (hidrocarbonatul dé sodiu, cirbunele medicinal) pot fi propuse pacienfilor in cantitafi suficienté pentru intreaga cura de tratament, nedivizate in doze separate, pacientul urménd si-si ia din pachet cantitatea necesara. Pulberile nedivizate simple constau dints-v singura substanta, eliberata bolnavului in cantititi suficiente pentru intreaga cura de tratament. Pacientul si-o dozeazi el insusi cu mijloacele disponibile la el acasa (varful de cufit, ingurifa,lingura, in unele cazuri pulberea se completeazs cu lingurite dozatoare) 39Exemplu. Rp.: Hidrocarbonat de sodiu 50,0 D.S. Intern. Cate '/, lingurita de 3 ori pe zi Aceasti pulbere este simpla, deoarece const dintr-o singura substanté si este nedivizata, deoarece nu imparfiti in doze separa- te Pulberile nedivicate compuse constau din cateva substante active, in unele cazuri si substanfe auxiliare, care se prescriu pentru curd de tratament, faird a fi divizate in doze pentru o priza. in cazul cdind medicul isi prescrie compozitia lui proprie, atunci refeta poate avea urmitoarea forma: Rp.: Carbune medicinal 20,0 (Oxid de magneziu Tanina aa 10,0 Mfpulv. DSS. Intem. Cate o lingurifé la un pahar de apa de 3 ori pe zi. Pentru pulberile compuse este necesari indicafia “Misce ut fiat pulvis” (M.fpulv.) Pulberile divizate se livreaz pacientului in doze ambalate aparte, fiecare pentru o singura priz. Pulberile divizate se clasific& si ele in simple si compuse. Pulberi divizate simple, Sub form’ de pulbere divizatl simpli se poate prescrie orice substanta solid acirei dozi se afld in limitele 0,1-1 g (in unele cazuri gi mai mult), Exemplu Rp.: Metionina 1,0 Did. N10 S. Intem, Cate o doz de 3 ori Laora actuala aproape toate pulberile divizate sunt compuse, deoarece contin, pe ling substanfa activa, edulcoranfi aromatizanti, coloranfi ete. 40 Pulberea divizata compusé. in cazul cand doza substantei active este mai mici de 0,1 g, laea se adaug’ substante indiferente, pentrua face normal masa pulberii divizate, Masa pulberii divizate compuse se aduce astfel pana la asa-zisa masa medie sau optim’, care este de 0,3-0,5 g, Substantele auxiliare folosite in acest scop joaci rolul de excipient (constituens). in calitate de excipient pentru pulberile divizate compuse se utilizeazi: zahirul, lactoza, glucoza, hidrocarbonatul de sodiu. Exemplu: Rp.: Acnnicotinic 0,05 Zahir 0,3 Mfpulv D.td.N30 S. Inte. Céte o pulbere de 3 ori pe zi. Doza acidului nicotinic (substanti activa) din reteta de mai sus este inferioara masei normale a pulberii divizate 0,1), de aceeas-a adaugat zahdr, pulberea devenind compusi. in majoritatea cazurilor, pulberile divizate se impacheteazi in plicuri. Plicurile sau pachetele (fe Sachets, engl. Packets) de polietilend, staniol sau hirtie speciala, inchise ermetic, sunto forma foarte comodi de ambalaj pentru pulberi, dar si pentru alte forme medicamentoase (de ex. granulate, geluri). Sunt numeroase cazurile cénd pulberile sunt efervescente. Ele, dizolvate in apa, produc gaz carbonic si fac produsul mai placut la gust, Acest gaz rezulti din reactia dintre hidrocarbonatul de sodiu gi acidul citric sau acidul tartric, care intr’ in componenta pulberii ca excipienfi, Pe lingé ei se mai utilizeazi zah3rul sau alt edulcorant, substante aromatizante, coloranti etc. De regula, aceste pulberi se livreaza, de asemenea, in plicuri pentru a le pizi de actiunea factorilor atmosferici. Laboratoarele farmaceutice prepara pulberi pentru prepararea siropurilor, suspensiei buvabile sau apic&turilor buvabile. Toate se prescriu ca pulberile divizate simple. 4)Rp.: Andrews answer N. 6. DSS. Intem, confinutul unui plic se va dizolva la un pahar de api de 4 ori pe zi Daca substanfa activa este insolubila in apa, atunci ea va formain eao suspensie buvabilé. Rp.: SmectaN, 10. DS. Intern, Confinutul unui plic se va dizolva la '/,pahar de apa de 3 ori pe zi 2, PUDRE SAU PULBERI PENTRU UZ EXTERN (Pulveres subtilissimi, aspersiones) Pulberile pentru uz extem sunt extrafine (subtilissimus) pentru ‘o mai bun’ aderare la piele. in calitate de constituent contin talc, amidon sau alt produs indiferent. Se aplicd exter prin pudrare pe suprafefele lezate ale pielii. Ele adera ugor la piele, ii maresc suprafata de evaporare, 0 usucd. Deosebim pudre simple si compuse, Cele simple constau dintr-o singura substanfi, iar cele compuse din dou sau mai multe substanfe. Pudrele simple nu sunt altceva decit o substanti medicamentoasa bine maruntiti pani la starea extrafini, destinat uzului extem pentru tratamentul Ieziunilor pieli. Rp.: Pudri streptocid 20,0 DS. Pentru uz exter sau Rp.: Streptocid extrafin 20,0 DS. Pentru uz exter. Pure oficinale simplesau compuse sunt preparate la fabricile farmaceutice si livrate sub denumiri comerciale. Se prescriu ca pudrele simple Rp.: Pudra “galanin” 50,0 DSS. Pentru pudrarea picioarelor. Galmaninaeste o pudri compusi care, dupa forma magistrala, 42 g-arpreserie‘in felul urmator: ‘pxemplul 1: Rp. Acid salicilie 2,0 Oxid dezine 10,0 Tale Amidon aad 100,0 Mt. puly subt. DS. Pudra antiseptic’ si desicanta, Exemplul 2: Rp.: Pudr& pentru copii 50,0 D\S. Extemn, Pentru pudrarea suprafetelor intertriginoase ale piel Dupa cum vedem, prescripfia oficinali este mai simpl&. Pudrele compuse. Cénd substanta activa trebuie folositi in cantitifi mici sau infime, aceasta se amestect cu pulberi indiferente cattalcul, caolinul, amidonul, oxidul de zinc, formand cu ele o pudra, ‘compusd. Aceste substante joacd rolul de excipient, ele modificdnd concentratia principiului activ, deci si efectul pudrei. Concentraia optima o gisimin indreptarele de specialitate. Exemplu: A se prescrie 50,0 pudra 5% de anestezina. Metodéi oficinalé Rp.: Pudra anestezin’ 5% — 50,0 DS, Pentru uz extern Metodé magistrala Rp.: Anestezini 2,5 Talcad 50,0 Mf£asp DS. Pentruuz extern sau Rp.: Anestezin& 2,5 Talc ad 50,0 M fpulv. subt DS pentru uzextem 4BCalculul dozei substanfei active in prescrierea magistrali se face tinfindu-se cont de concentratia recomandata a pudrei (in cazul anestezinei 5%). Procentul indic& céte grame de substan: activ se gisescin 100 g de pudra. Deci 100 g de pudra ar confine 5 g de anestezina (5 g — 100 g), iar 50 g de pudra contin x g de anestezina, Dei 5g 100 g xg— 50g SE Exereiti: Prescriefiin refete urmitoarele preparate sub forma de pulberi. Folositi-va de indreptar. Pulberi nedivizate: 1, Acemin 50 g 2. Bilignina 75 g — cate 1-2 lingurite de 3 ori pe zi inajnte de masa 3. Oxid de magneziu 50 g ~ cate o lingurifa de 3 ori pe zi. Pulberi divizate: 1. Acid aminocapronic ~ cate 2 g de 3 ori pe zi 2. Salicilat de sodiu— cate | g de 6 oi pe zi 3, Pentoxil - cate 0,2 g de3 ori pe zi 4. Acid acetilsalicilic - 25 centigrame de 2 ori pe sptimana timp de3 tuni 5. Bendazol, fenobarbital, papaverini clorhidrat si teobromingin doze egale a2 centigrame. Cate 0 doza de 3 ori pe zi, timp de 2 siptimani ; 6. Fenobarbital —2 centigrame. Cate o dazii de 3 ori pei timp de 2 siptimani 7. Pulberi in plic: gelusil lac, enterol, tri-om, magurlit(pachete a2), fosfalugel (pachete a 16 g) 44 3, Pulberi pentru prepararea siropului:ampicilind, ibiamox, sumamed 9, Pulberi pentru prepararea suspensiei buvabile: amoxicilina 10. Pulberi pentru uz extern (pudre): galmanin, baneocin (in pulverizator), bivacin, dermatol, sulfacil, pudré pentru copii 75g, ciminal 5g; acid salicilic2%-20 g; chiniofon 10%-50 g, cetacridind lactat 2,5%~30 g; acid boric 5%-10 g; chinosol 2%-15 g; sulfprecipitat 20%-15 g 3. GRANULATE SAU GRANULE (Granulata) Lat. Granulum, «i Rus. Granuli Granulatele sunt preparate farmaceutice solide, constituite din particule de forma neregulata, vermiculara, cilindrica sau sferica. Contin substante active si substanfe auxiliare si sunt destinate administrarii pe calg oral, Printre substantele auxiliare se numiri abiul, glucoza, lactoza, amidonul, dextranul, substanje aromatizante, coloranti s.a. Ele sunt una din formele cele mai potrivite pentru copii, deoarece permit dozarea cu precizie, au biodisponibilitate inalté si Proprietiti organoleptice excelente. Ca si pulberile, granulatele pot finedozate si dozate. Se.intalnesc granulate efervescente@Toate se Prescriu ca pulberile nedivizate simple. {nainte de intrebuintare Sranulatele se dizolva in apa, in care formeazi soluti simple, inclusiv efervescente sau suspensii buvabile. Exemplu: Rp.: Granulate mucofalk aple 150,0 D.S. Intern, Céte o lingurité la 1 pahar de apa de 6 ofi pe zi. Rb-: Granulate in plicuri mucofalk orang N20. D.S. Intern. Cite 1 plic la 1 pahar de apa de 6 ori pe zi ‘n uttina timp, tot mai multse produc preparate medicamentoase Sub forma de granule, destinate copiilor. Aceste granulate se livreaz flacoane speciale, pe care este marcat nivelul volumului de 60 sau 45100 ml cuun semn. Anume pnd la acest semn se toama apa pentru adizolva granulele si aobjine solufia sau suspensia ce va fiingerata culingurita: acid glutamic 10 g, prozerin& 60 g, furazolidon~ 50 g, ete Rp.:Granulate ospamox 0,25 N. 5 DS. Inter. Pentruprepararea suspensiei buvabile250 mg/5 mln flacoane a 60 ml, Cate 5 ml suspensie reconstituita de 3 ori pezi Exercitii: Prescriefi granulate in rejete, folosindu-va de indreptar: blemaren 200 g, venter, uricol, cimalon, plantaglucid 50 g, urodan 100 g, fusidind 70 g 4, CAPSULE (Capsulae) Lat. Capsula, -ae Rus. Kapsuli : Capsulele sunt forme farmaceutice constituite din invelisuri solubile, care contin doze unitare de substante active asociate saumt, cusubstanfe auxiliare. Majoritatea capsulelor se administreaza p@ cale orala, ins exist capsule retard si capsule vaginalé Capsulele sunt 0 forma medicamentoasd convenabil’d deoarece protejeazi substanfele medicamentoase de aer, umiditate lumina sile ascund gustul sau mirosul neplicut. De cele mai dese ori capsulele sunt confectionate din gelatin — capsule Capsulae gelatinosae). Exista doua tipuri de capsule gelatinoase: Capsulele operculate (operculum inseamni capac) sai sgelulele const din 2 cApcele cilindrice care intr unul natal formnd un invelis pentru pulberi, granule, microgranule sau microcapsule. Extremititile capsulelor sunt rotunjite pentru a putea fi ugor de ‘nghitite. De obicei ele se inghit intregi,insi in rare cazuri se permite deschiderea lor si fractionarea dozei. Gelulele se dizolvii usor in mediul gastric (5-15 min), elibernd confinutul 46 prescrierea. A se prescrie 20 capsule cu ulcoran’in doz de 150mg Rp. Ulcoran 0,15 D.t.d.N. 20%n caps. gel S, Intern. Cate o capsuli pe zi Sau Rp. Capsule ulcoran 0,15 N. 20. DSS. Intem. Cate 0 capsula de 2 ori pe zi. # Rp.: Capsule andriol 0,04 N. 60. DSS. Intern. Cate o capsuldio dati pe zi Substantele active, care se inactiveazé in mediul acid al stomacului (hormoni polipeptidici, enzime s.a), selivreaza ineap- sule enterosoliibile. Acestea sunt confectionate din gelatind prelucrati cu acid tanic sau acoperite cu un strat subfire de substante speciale acidorezistente, pentru a rezista actiunii sucului gastric si aconduce substantele active in duoden. Rp.: Capsule digestin N. 20. . D'S. Intem, Cate o capsula de’3 ori pe 2i dup mese. ___Capsulele retard cedeazi principiul activ incet, timp indelungat (12-24 ore) si pot fi uate o dati sau de 2 ori pe zi Rp.: Capsule retard cardisorb 0,04N. 26. DSS. Intem, Cate o capsuld o data pe zi. Capsulele vaginale se introduc profund in vagin unde, dupa dezintegrare, cedeazi substantele active, de regula, cu actiune antibacteriana si antimicoticd. Rb.: Capsule vaginale poliginax N. 6. D'S. Intravaginal. Cate o capsuld, o data pe zi, rol aPstlee elastice sunt deform ovoida (capsule gelatinase es) sau sfericd, numite perle (Perlae gelatinosae), Ele contin, de cei, substanfe lichide cu gust neplicut. 47Exemplu: Rp.: Capsule unturd de peste 0,5 N. 100. DS. Intern, Cate 1-2 capsule de 3 ori pe zi. Exercifii, Prescriefiin capsule urmitoarele preparate a) Capsule elastice 1. Nitroglicerina 0,005. Cate o capsula sub limba (capsula sp va strivi‘intre dinfi) in accesul anginos; 2. Olimetina 0,5 g. Cate 2 capsule de 3 ori pe zi dupa masa; 3. Ulei de ricin I g, Cate 15 capsule ca purgativ, 4, Extract de ferigi 0,5 g, A se ingera 14 capsule ca anthelmintic 'b) Capsule operculate: 1; Piracetam 0,4 g, Cate 0 capsula de 3 ori pe zi; 2. Ritmilen 0,1 g. Cate capsuli de3 ori pei; 3. Palind 0,2 g. Cate 2 capsule de 2 ori pe zi; 4, Metaciclin& 0,15 g. Cate o capsula de 3 ori pe zi 5.“Madopar-250”, Cate o capsula de 2 ori pe zi Microcapsule si nanocapsule. Microcapsulele au in diametru 100-500 micrometri, iar nanocapsulele sunt mai mici de 1 mem, adica se masoar’ in nanometri. Ele congin cantitifiinfime de substanfe medicamentoase, pe care le apd de actiunea agentilor externi si le mascheaz gustul neplcut. Prin microcapsulare se urmireste scopul crearii acfiunii retard, adic a prelunginii actiunii medicamentelor, datorita eliminarii lente a principiilor active Microcapsulele si microdrajeurile pot fi incluse in capsule opercu- late obisnuite, numite in acest caz spansule sau capsult retard. De asemeni, ele pot fi incorporate in comprimate, numite prin analogie comprimate retard. Diferenta dintre comprimatele obignuite si cele retard ne-o ilustreaza pregnant exemplul comprimatelor Nitroglicerin& si Sustac, Ambele tipuri contin unul si acelagi preparat — nitroglicerina. In primul caz ea este liberd si isi exercit actiunea imediat, timp de numai cateva minute, iar in cel de-al doilea caz.ea este microcapsulata, efectul fiind lent, insd de lung durata (4-5 ore). 48 5. COMPRIMATE SAU TABLETE (Comprim _tabulettae) Lat Comprimatum, -i sau Tabuletta, -ae Rus, Tabletki Comprimatele sunt forme faramaceutice solide, care contin doze unitare din una sau mai multe substanfe active; se obfin prin comprimarea unui volum constant de substante active, asociate saunucu substante auxiliare, Aparute un secol si jumatte in urma, jn zilele noastre comprimatele au devenit forma medicamentoasa cea mai réspandit’ (cca 40% din solicitiri), datorit% numeroaselor Jor avantaje. Printre ele un loc deosebit il ocupa posibilitatea automatizirii productiei, comoditatea transportirii, stoclri, eliberdrii siadministrani, aspectul gi gustul agreabile, posibiltatea obfinerii unor preparate cu destinatie diversa (enterosolubile, retard, implantabile, vvaginale§.a.), eventualitatea modificari parametrilor farmacocinetici ete. Comprimatele se prepara la fabricile sau laboratoarele farmaceutice prin tehnologii speciale. in afara de substanta activa (Substanfele active), in componenta lor mai potintra, dup’ cum s-a pus, unele substanfe auxiliare, printre care diluante, liane, lubrfiante, dezintegrante. Substanjele diluante servesc la diluarea substanfei active in cazul cand doza acesteia este foarte mica, Liantele cimenteaza comprimatul, redandu-i forma si taria necesara, Substanfele lubrifiante si glisante usureaz procesul tehnologic de lunecare a comprimatului prin masina de comprimare. Substanfele dezintegrante — comprimatul, in mediul lichid, la starea de pulbere. Se mai pot 1osi substante colorante, conservante, inveliguri etc Prescrierea comprimatelor. Exist céteva forme de prescriere Rp. Amoxicilind 0,5 Did.N. 10intabl S Inter, Cate un comprimat o data pe zi. 49Rp.: Comprimate amoxicilina 0,5 D.td. N. 10 S. Intern, Cate un comprimat o dat pe zi Rp.: Comprimate amoxicilina 0,5'N. 10 DS. Intern, Cate un comprimat o data pe zi. Comprimatele compuse se prescriu la fel Rp.: Acid acetilsalicilic 0,25 Cafein 0,05 Ditd. N. 10in tabl S. Intem, Céte un comprimatin cefalee Rp.: Comprimate acid acetilsalicilic 0,25 cucafeina 0,05 D.td.N.10 S. Intern, Cate un comprimat in cefalee Rp.: Comprimate acid acetilsalicilic 0,25 cu cafeina 0,05 N. 10 DSS. Intem. Céte un comprimat in cefalee Pentru a simplifica prescrierea comprimatelor compuse, acestora Ii se atribuie denumiri speciale comerciale sau brevetate (nume depuse), Exemplu: Rp.: Bismut subnitrat 0,35 Magnesiu carbonat 0,4 Natriu hidrocarbonat 0,2 Pulbere de rizom calami Pulbere de scoarfa frangula aa 0,025 Kelina Rutind 440,005 Dd. N 10intabl. S. Intern. Cate un comprimat de 3 ori pe zi. 50 pentru simpifica preserirea g pentruo mai bundmemorizare acomporitiei medicamentoase, comprimatul de mai sus a primit ‘tenumirea de “vicalina” (“vealinam”) Rp.: Comprimate “vicalina” N. 100 DS. Intem, Cte un comprimat de 3 ori pe zi \Vaatragem atenfia asupra faptului cd denumirea comerciala “vicalind” (luatd intre ghilimele) raméne la nominativ. ‘Observati, c& in exemplele de mai sus nu au fost indicafi excipientii comprimatelor, cu toate csi intr componenta lor, acest lucru find inutil. Dozele principiilor active din comprimate sunt standarde, fixe, calculate pentru bolnavul adult mediu, de aceea individualizarea strict adozei este un lucru necesar. De multe ori medicul este nevoit si recomande un fragment de comprimat sau, din contra, céteva comprimate ao prizi. Unele comprimate sunt prevazute cu santulefe speciale pentru a putea fi frénte in dowd sau in patru fragmente relativ egale (comprimate secabile, respectiv bisecabile sau cvadrisecabile), Jaté cateva exemple 1. Enevoie de administrat paraaminosalicilat de sodiu céte3 g, de 3 ori pe zi. Din indreptare aflém c& preparatul se livreazi in comprimate a 0,5 g. Rp.: Comprimate paraaminosalicilat de sodiu 0,5 N. 100 D.S. Inter, Céte 6 comprimate de 3 ori pe zi. 2. Aseadministra0,1 g acid acetilsalicilic. Aflam c& substanta selivreaz4in comprimate a 0,25 si 0,5 g. Prin urmare, recomandam bolnavului fie o jumatate de comprimat a 0.25 g, fie un sfert de comprimat a 0,5 g. in ambele cazuri, bolnavul va primi 0,125 g, Ceea ce se apropie de doza necesara. Rp.: Comprimate acid acetilsalicilic 0,25 N. 10 D.S. Intern. Cate 0 jumitate de comprimat de 3 ori pe zi. 51Astfel se procedeaz de cele mai multe ori la administrarea tabletelor copiilor de diferite varste si varstnicilor. Avaind in vedere c&aceste grupe de pacienti inghit comprimatele cu greu, ele pot fi férdmitate in prealabil ‘Comprimatele orale sau obignuite se inghit intregi sau crocate. in mediul lichid al stomacului se dezintegreaz in c&teva minute si elibereazi substantele active, care se absorb in circuitul sistemic sauisi exercit& actiunea in tractul gastrointestinal. Varietiti de comprimate Comprimatele filmate sau peliculate (drajefiate) sunt acoperite cu pelicula subfire constituitd din rezine naturale sau sintetice, gume, ceruri etc. Uneori li se mai adauga substanfe aromatizante, zaharuri, Filmul este neted, adesea strilucitor, colorat Comprimatele efervescente se dizolva in api, in care formeazii bioxid de carbon datoriti incorpordrii in ele a unui acid organic (de obice’ citric sau tartric) si unui bicarbonat sau carbonat (de sodiu sau potasiu) in proportie potrivita. Ele se beau numai dupa dizolvarea lor complet&in apa (50-150 ml). Exemple: supradin (muttivitamine), plusssz.(multivitamine), redoxon (acid ascorbic, 50 mg), efferalgan (paracetamol, 500 mg), acilpirin (acid acetilsalicilic, 500 mg). Exemple de comprimate efervescente pe- diatrice: antigripin (paracetamol 250 mg, chlorfenamin 3 mg, acid ascorbic 50 mg). Comprimatele masticabile contin gume speciale de mestecat si sunt destinate mestec&rii in cavitatea bucala. Substantele active fie c¥-si exerciti actiunea in cavitatea bucala sau orofaringe, fie c& se‘inghit cu saliva sau se absorb prin mucoasa bucald. Se folosesc mai mult de copii si persoane tinere. ‘Comprimatele perlinguale sau sublinguale se fin sub limb& pana la absorbfia totalé a substantei active, care se produce destul de repede, datoriti vascularizarii bogate a acestei regiuni, Vasele sangvine sublingvale se varsi in sistemul venei cave superioare si preparatul nimereste direct in circuitul sistemic $i nu in cel portal, cum se intampl cu cele inghitite. Acestea din urma sunt supuse 52 fenomenului de prim pasaj (are loc la trecerea substanfei smedicamentoase prin mucoasa intestinal& gi ficat), unde o bund parte din doza administrati poate fi inactivatd Exemple: Nitroglicerina 0,0005. «Comprimatele solubile pentru prepararea solutiei buvabile sinainte de intrebuinfare se dizolva in apa, Exemplu: Rp.: Comprimate solubile solpadein N. 12. DS. Intern. Cate un comprimatla 1, pahar de apa de 4 ori pezi. Comprimatele enterosolubile sunt o varietate de compri- mate filmate, cu deosebirea ca inveligul lor este acidorezistent (gastrorezistent), constituit din unul sau céteva straturi de substante rezistente la actiunea sucului gastric (acetilfalat de celulozi, glu- ten, copotimeri anionici ai acidului metacrilic si esterilor lui etc.) pentru a putea trece comprimatul intreg, nedezagregat, prin sucul Béstric. Se recurge la asemenea forma pentru a proteja fie substanfa activa, labild in mediul acid, de actiunea sucului gastric (de pild, enzimele pancreatice), fie mucoasa gastrica de actiunea iritant sau ulcerigend\a substanfei active (indometacina, spre exemplu) Comprimatele enterosolubilenu trebuiesc frante sau crocate Exemple. 1) Substange instabile in sucul gastric Rp. Comprimate /pancreatina 0,25 N.30 S. Inter, Cate un comprimat de 3 ori pe zi in timpul meselor. me 2) Substante care iritd mucoasa gastrica: RP. Comprimate diclofenac 0,05 N. 30 D.S. Intern. Cate un comprimat de 3 ori pe zi 53Comprimatele retard elibereaz4 incet si timp mai indelungat substanta activa, datorité incorporarii acesteia in microcapsule cu vitezd diferita de cedare sau altor metode, mai sofisticate. Sunt convenabile din mai multe considerente: reduc numiirul prizelor la 2sau I pe zi, mentin concentrafia plasmaticd a substanfei active la un nivel relativ constant etc. Multe specialitati poarta indicele R (retard), SR (slow release) sau calificativele Long, Retard, Chrono, etc. care subliniaza actiunea indelungati a comprimatelor respec- tive. Exemple: Rp: Comprimate feloran 0,1 N. 30 D.S. Intem. Cate un comprimat o data pe zi. Noté. Feloranul este o specialitate a diclofenacului, prescris mai sus, in comprimate obisnuite. Observati c&i comprimatele re- tard se administreazi mai rar. ‘Comprimate pentru supt (susetele) se fin in cavitatea bucal paniila resorbfia deplina. Substanta lor activa, fie cd este un anti- septic cu actiune topic’, fie c& excitd receptorii nervosi sensitivi si actioneazi in mod reflex. 1) Preparat cu acfiune topica (antiseptic oro-faringean) Rp.: Comprimate antiangin 2,5 N. 12 DS. Perlingual. Cate un comprimat la fiecare 2-3 ore. 2) Preparat cu acfiune reflex Rp. Comprimate validol 0,06 N. 10. D.S. Perlingual, Cate un comprimat in accesele de spasm coronarian. Comprimatele pentru prepararea solufiilor sunt o forma convenabila de substanga dozati, care permite obfinerea solutiilor pentru uz.exter. Exemplu. Rp.: Comprimate hidroperit 1,5 N. 6 DS. Extern. Cate un comprimat la o lingura de ap pentru prepararea apei oxigenate. 54 Comprimatele implantabile (implanturile) sau peletele se snore subcutanat prin incizie sauprin intermedi nor seringi “ale. Raman in locul administrarii pentru un timp anumit, de Specs, edteva luni sau ani, de unde substanta activa se absoarbe feet gi iform in asa fel, inet nivelul ei in snge si efectul se menfin constante. n Comprimatele vaginale se introducin vagin, unde igi exercita actiunea local, ‘Unele contin si substante spumigene pentru a ugura total a mucoasei. De obicei, contin principii antibacteriene, ‘antifungice, antiprotozoare, hormoni, Pentru introducerea mai convenabili, unele se livreaza direct in aplicatoare. Aplicatorul reprezinté un tub de 5-8 mm grosime si cca 12 em lungime cu comprimatul la un capat si un propulsor la celalalt. Extremitatea cucomprimatul se introduce profund in vagin, in poziia culcata, se apasi pe propulsorul de la extremitatea de dinafar’, dupa care aplicatorul se scoate si se arunca. Exemplu: Rp. Comprimate vagifem N. 15 DS. Intravaginal. Cate un comprimat in vagin o data pe zi timp de 15 zile Ambalarea comprimatelor. Comprimatele se ambaleaza in fol, blistere, borcinage, cutiuf, flacoane ete. Mai convenabile par a fiblisterele sau alveolele termoformate, in care fiece tablet se plstreazi aparte in condifi ermetice, pacientul Putind desprinde o tablet fara a le atinge pe celelalte Exercitit 1. Prescriefiin comprimate preparatele enumerate mai jos, in dozele indicate 8) Comprimate obignuite (simple): | Nitrazepam a 0,005 (N. 10). Intern. Cate un comprimat ina- inte de somn. 352. Furosemid a 0,04 (N.20). Inte. Cate un comprimat dimineaya inainte de masa. 3. Verapamil a 0,08 (N40). Intem. Cte un comprimat de 3 ori pezi. 4. Sulfadimetoxind a 0,5 (N.60). Intern. Cate 2 comprimate de2 ori pe zi 5. Metronidazol a 0,25 (N.20), Intern, Cate un comprimat de 3 ori pezi. b) Comprimate compuse (cu denumiri comerciale). 1, Nacom N.100. Inte. Cate un comprimat de 2 ori pe zi. 2. Co-trimoxazol N.40. Intem. Cate 2 comprimate de 2 ori pe zi. 3, Adelfan N.30. Intem, Cate un comprimat de 3 ori pe zi. 4, Sedalgin N.20. intern. Cte un comprimat in cefalee. 5. Saridon N.40. Inter. Céte un comprimat in dureri dentare acute. Ce substante medicamentoase intra in componenta comprimatelor compuse, enumerate mai sus. Prescrieti-le in mod desfigurat (magistral), folosindu-va de indreptare. c) Comprimate sublinguale: 1. Metiltestosteron a 0,005 (N.20). Sublingual. Céte un com- primat sub limba de 3 ori pe zi. 2. Metilandrostendiol a 0,01 (N20). Sublingual. Cite un com- primat sub limba de 3 oni pe zi. 3, Btisterona0,01 (N.30). Sublingual. Céte un comprimat sub limba de 2 ori pe zi 4, Dezoxicorticosteron acetat a 0,005 (N.50). Sublingual. Cate un comprimat sub limba. data in 2 zile. d) Comprimate enterosolubile: 1. Diclofenac a 0,025 N.30. Intern. Cte un comprimat de 3 ori pe zi. 2. Triferment N.20. Intern, Cate 2 comprimate de 3 ori pe zi, 3. Nigedaz a 0,15 N.30. Inte. Cate un comprimat de 3 ori pezi. 56 4, Acid glutamic a 0,25 N.40, Intern. Cte un comprimat de 3 oni pezi, 5. Ademetionind a 0,4. Intem. Cate 2 comprimate de3 ori pe zi. 2. Prescriefi comprimate, folosindu-va de indreptar. 1.Cimetidin, rantac. 2.Comprimate filmate~ dormicum, diclofenac, ranital, ulceran. 3.Comprimate retard — nitrong, isodinit retard, lekoptin, chinidin-R, dalat long, almiral SR, depakin. 4,Comprimate rapid-retard — adalat SL. 5.Comprimate masticabile — plenil, maalox. 6.Comprimate enterosolubile —ipertrofan, orfiril. 7,Comprimate pentru supt— antiangin, salbei, voseptol. 8. Comprimate pentru prepararea solutiilor-furacilini, neomag- nol 9,Comprimate implantabile — esperal, implanon, 10.Comprimate vaginale — nistatin, canesten, betadin. 3. Care sunt substanfele active din comprimatele antacidin, normatens, helicocin, beloid. 6, DRAJEURI Fr. Dragee Rus. Draje Drajeurile (din fr. Dragée) sunt o forma medicamentoas’ solidi ‘cuaspectsferic sau lenticular, consttuité din doug straturi—unul intern, nucleul, care confine substanfa sau substanfele active, si altul ex- tem, invelis din zahar $i alti excipienfi. Drajeurile se inghit, numai unele se sug. Instomac se dezagregheaz’ in aproximativ 30 minute, iar altele sunt enterosolubile, dizolvandu-se in intestin, protejand astfel preparatul de actiunea sucului gastric. Drajeurile au avantajul c& mascheza gustul gi mirosul preparatului, i pazesc de actiunea agengilor exter. Prescrierea. Aseprescrie 30 drajeuri cu clorpromazind a 25 mg. Cel mai frecvent se foloseste metoda prescurtati de 37prescriere, deoarece sunt forme oficinale pregatite la fabricile farmaceutice se recomanda, si mai rar, forma magistrali MetodaI Rp.: Drajée clorpromazini 0,025 N.30 D.S.Intern, Cate un drajeu de 2 ori pe zi. Metodaa Il-a Rp.: Clorpromazina 0,025 D.td.N.30 in dragée $ Intern. Cate un drajeu de 2 ori pe zi. Drajeurile ce confin 2 sau mai multi ingredienti activi poartd denumiri comerciale si se prescriu numai prin metoda prescurtati, fird a se indiea dozele ingredientilor. Exercifii. A se prescrie in drajeuri urmatoarele préparate Drajeuri simple 1. 50 drajeuri cu bromhexinaa4 mg. Intern, Cate un drajeu de 3 oripezi. 2. 20 drajeuri cu indapamid a 25 mg. Intem, Cate un drajeu dimineaa 3, 100 drajeuri cusilibinind a 70 mg, Intem, Cate 2 drajeuri de 4 ori pezi. 4,20 drajeuri cu amitriptilind a 10 mg. Intern. Cte un drajeu de 2 ori pe zi 5, 50 drajeuri cu pentoxifiling a 100 mg, Intem, Cate 4 drajeuri de3 ori pezi Drajeuri compuse 1, 50 drajeuri “adelfan-ezidrex". Intern, Cate un drajeu de 2 eloid”, Intern. Cate un drajeu de 6 ori pe zi 3.21 drajeuri “nonovlon”. Intern. Cte un drajeuo dati pe zi. Drajeuri enterosolubile 1. 30 drajeuri “panzinorm forte”. Intern. Cate 2 drajeuri de 3 ori pe zi 38 2, 20 drajeuri “mezim forte”. Intern. Cate un drajeu de 3 ort pezi 3, 40 drajeuri cu diclofenac a 50 mg. Inte, Cate un drajeu de 3 ori pezi. 7. PILULE (PILULA,-AE) Lat. Pilula, -ae Rus. Piliuli Pilulele sunt o form’ medicamentoasa dozati, magistrala, constituita din principiul activ si masa pilularé. Pentru prepararea pilulelor este nevoie de munci manual, din care cauza ele sunt tot mai pufin utilizate, find ta prezent pe cale de disparitie. ‘Sub forma de pilule poate fi prescrisa orice substan{a medicamentoas’. Practica aratl insi cd unele forme oficinale si industriale, ca de exemplu comprimatele, capsulele sau drajeurile, sunt mai convenabile. Doar in virtutea tradifiei unii compusi mai ‘continua si fie prescrisiin pilule. Din ei fac parte nitratul de argint, iodul, anhidrida arsenioasi, unii alcaloizi. Excipientul pilulelor se mai numeste mas& pilulari si const’ dintr-un amestec de extract moale din radacinile unor plante, ca odoleanul (Valeriana officinalis L.), ghinfura (Gehtiana lutea L.), lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra L.) si pulberea obisnuité din aceleasi radacini in asemenea proportie, incat masa pilulari cApitatd si aibi o consistenté elastica. Pilulele se prepara dup cum urmeaza. Mai inti de toate, seia substan{a medicamentoasi recomandata de medic in cantitatea corespunzitoare numarului de doze prescrise. De obicei, se prescriu 25 sau30 pilule, Se au, deci, 25 sau 30 doze de substanfl activi gise ‘amestec’ uniform cu pulberea din ridicina respectiv. Apoila pulbere se adauga extractul moale din cantitatea necesara gi se amestec’. bine cu pulberea pani la obfinerea unei mase elastice, care se Subdivizeaza in 25 sau 30 parti egale, carora li se da forma sferica. Anumite substanfe necesita folosirea, in calitate de mas’ Pilular, a unorexcipienf ier} din punct de vedere chimic cu care Si nu intre ‘in reactie. in asemenea cazuri se utilizeazA caolinul hus alba) 59Pentru a simplifica munca medicului in prescrierea pilulelor, excipientul ll vom numi masa pilulara, iar cantitatea ei o vom lisa pe seama farmacistului, indicénd doar céttrebuie (quantum satis), dat find faptul cd masa unei pilule trebuie si fie de 0,5~0,6 &. Prescrierea. Ase prescrie 30 pilule cu nitrat de argint in doza pentru o priz de un centigram. Rp.: Nitrat de argint 0,3 Massae pilularum g's, utfpil. N. 30 DSS. Intem. Cate o pilula de 3 ori pe zi {in cazul dat s-au luat 3@doze de nitrat de argint (0,01x30= 0,3), adic& cite o doz pentru fiecare piluld. Am spus cA pilulele sunt o forma medicamentoasi prescri rar, deoarece prezinté anumite dezavaritaje. Primul consti in necesitatea lucrului manual pentru prepararea lor. Alt neajuns il prezinti dezagregarea lor lenti in tubul digestiv, ceea ce inseamna operioad& de latent mai indelungati a aciunii principiului activ gi chiar o biodisponibilitate mai redusi in cazul usciiiipilulelor. Exerciii. Prescrieti sub forma de pilule urmatoarele substante in dozele indicate pentru o priza. 1. 25 pilule lactat de fier a cate 2 centigrame, Cate o pilula de 2ori pe zi 2, 30 pilule ce contin 5 decimiligrame iod gi 5 miligrameiodur de potasiu la o priza. Cate o pilula de 3 ori pe zi 3. 25 pilule cu anhidrida arsenioas& un miligram la o priza. Cite o pilula de 2 oi pe zi. 8. PELICULE, FILME SAU PLACUTE (MEMBRANULLAE) Lat. Membranulla, -ae Rus Pleonca Peliculele sunt o form medicamentoasi solida, relativ recent introdusa in practica medical, constituite din principiul activ si excipient (un polimer special). Peliculele pot fi considerate sisteme retard, deoarece elibereaza lent substanta medicamentoasi si au 60 fixfindu-se pe locul unde au fost aplicate. Existi pelicule pentru adminstrarea intrabucala siretropalpebrala (pelicule oftalmice). Peliculele pentru administrarea intrabucala se aplica pe gingie. {in practica medicala se cunosc peliculele cu nitroglicerina (Trinitrolong) ce contin 1 sau2 mg substan activa. Nitroglicerina eliberati se absoarbe incet prin mucoasa bucala direct in sistemul venei cave superioare. Exercita atit actiune imediata, cit gi durabili (3-4 ore) si poate fi folositi atat pentru abolirea accesului anginos, cét si pentru profilaxia lui, Un avantaj al peliculelor consta in posibilitatea inlaturdrii acestora de pe gingie, in cazul unui efectma- jor cuconsecinte nedorite. ins& ele trebuie si fie aplicate in asa fel, neat s nu facd dificil digestia. In acest caz, peliculele se pot desprinde si pot fi inghifite, cu aderarea pe mucoasa esofagiand, cu absorbfie sistemic’ si posibilitatea unor efecte adverse. Peliculele oftalmice se aplic’ retropalpebral $i substanfele ac- tive se dizolvaincet in lichidul lacrimal, exercitind o acfiune asupra ochiului (miotic8, midriaticé, antiseptica). Prescrierea Deoarece sunt forme medicamentoase oficinale, se foloseste forma prescurtati de prescriere cu specificare, in cazul peliculelor oftalmice, a tipului de pelicule. 1. Aseprescrie 50 pelicule cu trinitrolong a céte I mg Rp.: Pelicule trinitrolong 0,001 N.50 DS. Intrabucal. Cate o pelicula de 3 ori pe zi, aplicatd pe gingia maxilara. 2. Aseprescrie 30 pelicule oftalmice cu pilocarpina clorhidrat Rp. Pelicule oftalmice pilocarpind clo DS. Retropalpebral. Cate o peliculd in sacul conjunctival pe seara. Exercifii. Prescrieti pelicule oftalimice cu urmatoarele substanje 1, 30 pelicule cu atropina a 0,001. Cate o peliculd retropalpebral o data pe zi. 612. 20pelicule oftalmice cu sulfapridazina sodica. Cate opoiculd in sacul conjunctival de2 ori pe zi 9. CARAMELE (CARAMEL) Lat. Caramel,-is Rus. Carameli __ Caramelele sunt o forma medicamentoasi solida preparat din zahir, melasd si o suhstanfé medicamentoasa. De obicei, ele se finn cavitatea bugal, unde se dizolva, eiberind principiul activ, care exerciti acfiune topic’. Deoarece caramelele sunt oficinale, ele se prescriu in forma Prescurtata. A se prescrie 100 caramele cu decamina a 15 centimiligrame. ‘ Rp: Caramele decamin& 0,00015 N.100 DS. Intrabucal. C&te’o caranielfi la fiecare 2 ore. A se tine ‘in cavitatea bucald pant la resorbfie completa. 10. CREIOANE (STIL), Lat Stilus, -i Rus, Karandasi Creioanele sunt forme farmaceutice solide, de forma cilindric&, terminate cu un con sau cu 0 caloti ovoidal’. Reprezinti niste bastonase cu lungimea de 5 cm, un diametru de 3-5 mm gio greutate de 4-8 g. Sunt objinute din unele substanfe compresate sau din amestecul lor cu parafina gi alti compusi solizi. Au intrebuinfare topicd. Se preseriu in forma prescurtati, deoarece sunt preparate oficinale. Rp.: Creioane mentol N.3 DSS. Topic. A frictiona timplele in migrend. Exercitii: Prescriefi urmitoarele creioane 1.10 creioane hemostatice, 62 11. BRICHETE (BRIKETA) Lat. Briketum. -i Rus. Briketi Brichete se numesc produsele obfinute prin presarea sau brichetarea unor pulberi capatate din plante medicinale. De cele ‘mai multe ori brichetele sunt div:zate prin sanfulefe sau crestturi in 10 parti egale. Fiecare parte poate fi rupté aparte si folosita pentru prepararea infuziei sau decoctului, de obicei, in volum de un pahar. Solutia extractiva obfinut’ sefolosesteintem sau local (spaléturi etc.) peparcursul unei zile sau lao baie. Brichetele se prescriu in forma prescurtati. A se prescrie brichete cu dentita. Rp.: Brichete iarb& dentit& 75,0 DS. O diviziune ase fine inapi clocotiti timp de 10 minute, a se filtra si folosi pentru pregitirea unei bai pentru copil. Exemple de brichete. Brichete frunze eucalipt 100,0 Brichete nervoflux 37,5 12. SPECI (SPECIES) Lat. Species, -ei Rus. Sbord Speciile sunt amestecuri uniforme de plante sau parti din plante medicinale, transformate in pulbere grosiera si folosite pentru pre- pararea ceaiurilor medicinale. in unele cazuri, in specii se introduc Uleiuri esentiale gi alte substante, Este forma medicamentoasé cea, ‘mai veche, ajunsa pana in zilele noastre, Plantele medicinale incluse jn componenta speciilor se aleg dup’ actiunea lor si se preparain prezent la fabricile farmaceutice. Speciile se aflé in vanzare liber’. Exist urmitoarele specii oficinale: Specie antiastmatic’ Specie polivitaminicd Specie expectoranti Specie sedativ Specie diuretica Specie colagoga 63FORMELE MEDICAMENTOASE SEMISOLIDE SAU MOI Formele medicamentouse semisolide, zise $i moi, sunt destinate uzului exter, administrri in cavitifile corpului, iarin unele cazuri aciunii resorbtive. Din ele fac parte unguentele si varietatile lor (balsamul, gelul, crema, pomada), pastele,linimentele, supozitoarele, emplastrele. 1, UNGUENTE (UNGUENTA) Lat. Unguentum, -i Rus. Mazi Unguentele (numite la noi uneori impropriu si unsori) sunt 0 form medicamentoasi de consistenti pistoasi, care se aplica pe piele sau mucoase pentru acfiune local sau resorbtiva. Ele sunt constituite din substanfe medicamentoase (substante de baz) si excipienfi, numifi in acest caz baze de unguent, care se inmoaie la temperatura corpului. In functie de sursa de obfinere, in calitate de baze de unguent se folosesc: 1, Grisimile animaliere 4) solide — grisimile pasarilor si animalelor terestre: lanolin (Lanolinum, Adeps lanae), untur’ de porc (Axungia porcina, Adeps suillus); b)lichide— grasintile din peste si alte specii marine: untura de peste (Oleum jecoris Aselli)). In unele tari (SUA, Marea Britanie) grisimile animaliere au fost excluse din lista oficinala a bazelor,de unguente. 2, Uleiurile minerale (grisimile lichide) eare sunt: a) ce se solidificd in prezenta aerului—uleful de in (Ol. Lini), uleiul de cacao (Ol. Cacao), uleiul denuci (OLNucis), uleiul de canepa (Ol. Cannabis); 64 b) ce nu se solidificd in prezenfa aerului ~ uleiul de persici (Ol persicorum), uleiul de msline (Ol.Olivarum), uleiul de ricin (OlLricinum), uleiul de arahis (Ol. Arachidis) ulieul de soia (Ol. Soae), uleiul de floarea-soarelui (Ol.Helianthi), uleiul de pipusoi (Ol.Maydis), uleiul de bumbac (O1Gossypum) 3. Grisimile minerale a) solide ~ vaselina galbena (Vaselinum flavum) si alba (Vaselinum album); ») lichide — uleiul de vaselina sau parafina lichida (Oleum vaselini s, Paraffinum ligiudum); ulieurle minerale si alcool ‘cumasi moleculard mica (polietilenglicolul). 4. Ceara sau produsele aseminiitoare —ceara albi sau galbena (Cere alba s. flava); spermacetul sau cetaceul (Cetaceum, Spermacetum); parafind solida (Paraffinum solidu); ozocherité (Ozocheritum medicinalis); laneta (Lanette). 5. Produse sintetice a) in baz’ de polietilenglicol (etilenoxid), b)inbaza de celuloza baza de siliconi; 4d) in bazA de fosfolipide (fosfatide) ‘Substanfele incorporate in unguent formeazi cu baza de un- guent 0 anumitd concentratie, care se exprima in procente. Actiunea terapeuticé a unguentului depinde de concentratia lui. ‘in prezent unguentele se produc la fabricile sau laboratoarele farmaceutice gi se livreazA in tuburi sau, mai rar, in borcanase, Ele poarti denumirea substanfei active sau au denumiri comerciale’ in functie de modul de administrare, se disting unguente pentru uzextem, unguente oftalmice si unguente nazale. Unguente pentru uz extern. Sunt destinaie preponderent pentru acfiunea topic’ (dermice, vaginale, rectale) si, mai rar, pentru efect sistemic (adicd dupa absorbtie). Preserierea Sunt2 forme de prescriere: oficinala si 65magistrald. La prescrierea unguentelor oficinale, mai intai se indic& denumirea formei medicamentoase (unguent), apoi denumirea, substanfei medicamentoase, concentratia si cantitatea de unguent. in cazul unor denumiri comerciale, dupa denumire urmeaza masa unguentului. In cazul prescrierii magistrale (preparati in farmacie), ‘mai intdi, se indica substanfa activa, apoi excipienti si dup’ aceea indicafia de a fi amestecate pentru a primi unguent. Exemple. 1. Sse prescrie 10 g unguent 0,1% gentamicing. Presciptia oficinal Preseiptia magistrali Rp.: Ung gentamicin Rp.: Gentamicina 0,01 0,1%-10.0 Vaselini ad 10,0 D'S.Extem. A se aplica pe Méung suprafata lezatl a pielii D.S.Extem.A se aplica e-suprafafa lezataapielii 2. Sse prescrie 30 g unguent “diprogent” Rp.: Ung. “diprogent” 30,0 D.S.Extem. A se aplica pe suprafafa lezati a piali Unguentul “diprogent” este compus (betametazon’ si gen- tamicina), din care cauza poarti o denumire comerciala si se va prescrie doar in forma oficinala 3, Sse prescrie 15 g unguent fluorocort. Rp.: Ung. “fluorocort” 15,0 D'S. Extern. A se aplica pe segmentele afectate ale pielii Denumirea “fluorocort” o poarté unguentul, dar nu si substanta activa. Dacd ar fi si prescriem acest unguent dupa metoda oficinal ‘sau magistrala, adicd dupa denumirea substanfei active, care in cazul de fafa este triamcinoloni acetonid in concentrafie de 0,1%, atunci refeta ar avea urmatoarele forme: Rp.: Ung. triamcinoloni acetonid 0,1%-15,0 D.S.Extem. A se aplica pe sectoarele afectate ale pielii, # 66 Rp. Tri ameinolond acetonid 0,015 Vaselind ad 15,0 fung. Mis Exter.A se aplica pe locurileafectate ale pili Exercitit urmatoarele preparate in unguente i eopra 2%~15 g. in afectiunile purulente ale pielii 2. “Bacitraciné” 28 g. In afectiunile purulente ale pielii 3. Betametazona 0,1%— 15 g. fhiafectiunile inflamatorii ale i 4, Bonafton 0,5% - 25 g. in afectiunile micotice ale pielii 5, Fenilbutazond 5% — 20 g. in tromboflebitele superficiale ale extremitifilor inferioare. 6, Indometacind 10% — 40 g. In artrite, poliartrite. 7 thtiol 10% —25 g. in combustii, nevralgii 8, Heliomicin’ 4% — 10 g. in piodermite, ulcere trofice. 9, Decamin’ 0,5% —30 g. inepidermofitie 10, Hidrocortizoni 1% — 10 g. in afectiunile inflamatorii ale ‘gel Prescriefi urmitoarele unguente cu denumiri comerciale, 1.“Apisartron” 20 g 4. “Micosolon” 15 2. “Viprosal” 50 g 5.“‘Dermosolon’” 5 g, 3. “Apilac” 50g 6.“Depersolon” 108 1.“Hioxison” 10g 8. “Irusol” 30g 9.“*Fastin” 50g Unguentele manifest, in general, o acfiune local, ins& exist probabilitatea absorbtici principiilor active in singe gi exercitirii unui efect sistemic cu atét mai exprimat, cu cat este mai mare suprafafa corpului pe care s-a aplicat unguentul. Pentru substanfele cuactivitate biologic puteica, cum ar fi preparatele hormonale (glucocorticoizii), acest lucru trebuie luat in considerafie. inacelagi 67timp, sunt elaborafi derivati care se absor aevita generalizarea actiunii a a ea Unguentele pot fi folosite, in unel i a le cazuri, in scopul actiunii resorbtive. in trecut se folosea, de exemplu, unguentul de miercur concentra, fn Sani sifilisului, Miercurul din unguent se absoarbe prin piele si manifest’ actiune t i pear tiune terapeutic’, iar in unele in prezent se utilizeazi a i unguentul cu nitroglicerina in tratamentul sistematic al boli ischemice, de exemplu, unguentul nitro (Nitro 2% woide-salva), care se aplici pe pielea partii superioare a pieptului de 2-3 ori pe zi, de unde ni superioare ap pe zi, de unde nitroglicerina se Unguente oftalmice. Unguentele folositein tratamentul bolilor de gchi se numesc oftalmice, Ele se prescriu in cantitafi relativ mic (2,5-10,0) sise introduc in sacul conjunctival. Unele laboratoare farmaceutice livreazi unguente oftalmice in tuburi speciale, convenabile pentru insertia direct a medicamentului. Se prescriu la fel ca si unguentele pentru uz extern. La dorinfa se poate in- cies - oftalm E Cel mai frecvent se foloseste metoda oficinala le prescriere, deoarece acestea sunt livrat A de preserir, deoare rate sub forma gata de Exemplu Sise prescrie 10 ic 1% pi a oe ‘gunguent oftalmic 1% pilocarpin’ Rp.: Ung, oftalmic pilocarpina clorhidrat 1%-10,0 D.S. Unguent oftalmic. A se aplica dupa pleoape de 2 ori pe zi ___{n signaturd este necesar de a specifica modul de utilizare indeosebi in situatiile céind substanfa activa poate fi folositl atat pentru uz extern, cat si in tratamentul maladiilor oftalmice. onset Prescriefi urmatoarele substante in unguente 1. Aveclidina 3%~ 20 g. Pentru tratamentul, ‘glaacomului, 2. Aciclovir 5%~5 g. Pentru tratamtentul conjunctivitelor: Viral 3, Bonaftond 0,05%-10 g fn keratitele herpetice. ° 68 4, Viosept 15g. in conjunetivite. 5, Ditetraciclina 1%~7 g, in trabom. 6 Tebrofen 0,5%-10 g. inkeratoconjunctivitele adenovirotice. 7, Hidrocortison 0,25 %-S g, in procese oftalmice inflamatoni, Unguente nazale. Se introdiic in meaturile nazale in tratamentul rinitelor. Sunt comparativ rar utilizate Exemple. 1. Sunoref 15 g. in rinite ca decongestionant. 2. Mupirociné 2%-3 g. in afecfiuni bacteriene. 3, Oxolina 0,25%-10 g. in afectiuni herpetice. 4, Mentol 0,5%-10 g, in rinite. Deoarece sunt preponderent livrate sub forme gata, la prescrierea lor se foloseste metoda oficinala. In caz.denecesitate, se poate subliniac& este unguentnazal, iar in signaturd obligatoriu se mengioneaz& modul de administrare. Varietiiti mai rare de unguente Dip grupul unguentelor fac parte balsamurile, pomezile, cremelé, gelurile. Balsamul (din lat. Balsamum) este un unguent consistent, care confine rigini, uleiuri esenfiale si acizi aromatici. Se cunose urmitoarele balsamuri: “steaua de aur”, “sanitas” ete. ‘fn unele cazuri sunt numite balsamuri, impropriu, de asemenea rasinile sintetice, de pilda, eterul polivinilbutiric, zis si Balsamul Sostakovski. Pomada (din fr. Pommade, care in traducere inseamna un- ‘guent) este constituitd dintr-o substanté activa si baza liposolubila. Formeazi pe suprafafa pielii un strat protector subtire, care cedeazA lent principiul activ. Pomezile au effect emolient, ocluziv si congestiv, find potrivite in dermatozele cronice sau subacute, $inu in cele acute sau in leziunile exudative. ‘Crema (din fr. Créme, smanténa, frigcd), spre deosebire de pomada, este un unguent ricoritor si decongestiv (prin evaporarea 69apei ceo confine). Crema se mai numeste gi unguent emulsionant. Ea reprezinti.o forma medicamentoasa semisolida sau lichida, in baza céreia sti un sistem bifazic ce consti din 2 componenti ce nu se amesteci ~ grisime (lipide, ulei) gi ap’. Consistenta fazeilichide a emulsiei poate varia de la apa pan’ la gel vascos, iar a celet lipidice— de fa lichida lasolida. Unul din componengi (faza dispersata) se aflé in altul (mediu de dispersie) sub form’ de picituri mici (diametru0,2-0,5 mem), din care cauza, datorit’ tensiunii superficiale mici dintre faze, nu va avea loc formarea de conglomerate. Astfel de emulsie va fi stabili timp indelungat, Daca dimensiunile picaturilor vor avea marimi sub 0,2 mem, se vor forma microemulsii (transparente sau putin opace) care vor avea proprietiti deosebite (absorb cantitéi mari de ap, solubilizain micropicéturi murdarile sau alte particule). Din aceasti cauzi, microemulsiile au proprietiti detergente si dezinfectante marcate si sunt o forma convenabila de dispersare a preparatelor medicamentoase, solventilor etc. In majoritatea cazurilor, pentru emulgarea fazelor descrise se folo- seste 0 faza intermediera — emulgator, care se mai numeste gi substanfi tensioactivi. Aceasta micsoreaz tensiunea superficiala si face ca emulsia si fie mai stabild. Se disting:’a) créme lichide sau tip “ulei in apa”, care se capata prin dispersia grasimii in ap, care se spal cu apa gi slab ingrasa pietea; b) creme grase sau coldcreme, sau de tip “apa inulei”, cate se obfin prin dispersarea apei in mediu lipidic si nu se pal cu apa. c) ambifile — ambele tipuri de emulsii intr-un sistem. Exemplu de crema tip” ulei in apa” serveste laptele, iar de ti‘ap3 in ulei”~ untul de vacd. Cremele se folosesc in tratamentul dermiatitelor, dérmatozelor, afectiunilor micotice etc. Dupi modul de administrare se deosebesc créme pentru uz extern termice, nasale, créme vaginale si créme pentru unghii Deoarece sunt forme oficinale, ele se prescriu prin metoda prescurtata, indicandu-se mai intai denumirea formei medicamemtoase, apoi a substansei active, concentratia si cantitatea~ 10 Exemplu. Sase prescrie 20 g crema 1% clotrimazol. Rp.: Crema clotrimazol 1%-20,0 D.S.Extern in tratamentul afectiunilor micotice. Exercifii, Si se prescrie sub forma de créme 1, 50 g crema 1% ciclopiroxolamina. In epidermofitie. 2. 15 g crema 0,1% gentamicina. in afectiuni bacteriene cutanate. 3. 15 g crema 1% terbinafina. in afectiuni micotice. 4.30 g crema diprogent. in afectiuni bacteriene cutanate 5. 20g cremé 2% clindamicina. A se aplicain vagin in afeciuni anaerobe 6. 15 gcrema 0,1% estriol. A se aplica in vagin pe sear 7. 10 g crema 1% bifonazol. Ase aplica pe unghiile lezate. Gelul (din lat. Gelum, inghef) confine baze de unguent hidrosolubile, miscibile cu apa, cucare formeaza solufi coloidale (polietilenglicoli, amidon, pectine, alginafi, metilceluloza, bentonite etc.), Gelul reprezinti o masi gelatinoasé, capabild si-si pistreze forma , care poseda elasticitate si plasticitate. Dac mediul de dispersare este apa, asemenea geluri se numesc: apoase sau hidrogeluri, iar in caz cd particulele de dispersie se disperseazd in hidrocarburi, acestea se numesc geluri organice. Mai frecvent se folosesc hidrogelurile, care sunt o forma medicamentoasa coloidi (solutii cu viscozitate inalté). Ele sunt preparate din substanfe hidrofile, care in apa se maresc im volum si formeaza coloid — gelatina, agar-agar, guma arabica, tragacont, amidonul, pectina etc. Gelurile hidro-glicerinice confin glicerind, oxid de zine etc. i reprezinti niste baze transparente, care se imbiba rapid si se usucd pepiele. De regula, acestea conjin 23% gelatin, 10-30% plice- rina gi 70-80 % apa. in ultimul timp, pentru fabricarea gelurilor se folosesc carboximetilceluloza, carboximetilenul si poliacrilatul. in aceste baze se pot suplimenta diferite preparate medicamentoas¢. Preponderent, gelurile sunt destinate pentru uzexter, insé in ultimul timp au aparut si geluri pentru wz inten, inhalatorii si orale Deoarece gelurile sunt formeoficinale, se recurge la metoda nPrescurtata de prescriere a lor, medicii conducdndu-se de aceleasi regul i uli 7 bres casi a unguente, cu specificarea modului de- administrare, Geluri le pentru uz intern, de regula, sunt livratein pachete ce contin 0 doza uni ce cont Aide ttebuie si figureze numarul de doos) carne en deen a imarul de doze) sau mai rarin ml, dozat cu Exemplu: Rp.: Gel “fuzidina” 2% — 15,0 DS. Pentru uz extem 1 2 8 el looses 20%. A se aplica pe plagile afectate 225g iclofenac 1%, A se aplica pe articulatile afectate. 350g gelheparind Ase utiliza in momboflbit é 508 gel mentoclar Pentru inhale. 8 gel metronidazol 1%. A se utiliza in play a 1%. Ase utiliza in plagi cu infectii 6. 10 pachete cu gel alumini inter ‘Spachetecugelahuniniufsfata 8.8 A se uiliza 7 " 3 SOeeel indometacina 1%, A se utiliza in miozite. gel anavenol. Cate 20 picdturi de 4 ori pe zi. 2. PASTE (PASTAE) Lat. Pasta,-ae os Rus. Pasta vices ( din nnscal Pasta ~aluat) este 0 varietate de unguent, hare substanfelepuiverulente ocupa cel putin 25% iar deeale multe on nila 65%, neind dizolvate in baza de unguent si ae nat Dsmpensi, Pe ling substanta activ, pastele 1 congin pulberiniferente— tal, agli ab, oxi de zine amide anifesti un fect protector, sicatv, adsorbant, calmant n Se aplica pe zonele lichenificate sau pe leziunile usor zemuinde. sete de unguent pot fi aceleasica sila unguente, Pastele pot fi Tpidice, uscate si crem-paste. Cele lipidice (grase) se obfin prin cresterea cantitifii de grisimi i sunt mai mult aseminatoare cu le, care exerciti o actiune mai profunda, nu usucd pielea si tau proprietafi de protectie. Ele mu sunt soluble in api si greu se jnlaturd de pe suprafata pielii Pastele uscate dup actiune se aseamina cu pudrele sau sus- pensile agitate, exerciti o acfiune mai superficial st usucipielea. Ble se inlatur ugor de pe tegumente. Casubstanfele medicamentoase din paste si exercite 0 acfiune mai profunda, enecesar ca acestea s& confind lanolind. Prescrierea. Pot i folosite ambele metode de prescriere. Pastele oficinale se prescriu prin metoda prescurtatl, iar cea magistrala se foloseste la preserierea unei paste in functie de consistenta necesar&, Si se prescrie 20 g de pasti 20% oxid de zinc, Dacd nu se indica consistenta pastei (procentul de substante pulverulente), atunci aceasta se pregiteste din calculul 50% substante pulverulente si 50% baz de unguent (vazelind). Rp.: Oxid de zine 4,0 Amidon 6,0 Vaselina ad 20,0 ME pasta DS. Extern. Ase aplica pe segmentele lezate ale pielit Dacé aceasti past& ar fi oficinala, atunci ea poate fi prescris& prin metoda prescurtata. Rp.: Pastii oxid de zinc 20%-20,0 DS. Extern. A se aplica pe segmentele lezate ale piel Exercipil, $&.se prescrie urmitoarele medicamente sub form=é de paste: 1, $0 g pasti nitrofural 0,2%. A se utiliza in piodermie 2.20 gpasta etacridind lactat 5% (substantele pulverulente s& constituie 40%). B3. 25 g pasti lasari. A se aplicain dermatite. 4. 15 g pasta dermatol 10%. A se aplica pe sectoarele lezate ale pielii 5. 25 g past clindamicina 2%. A se utiliza in plagi infectate Paste stomatologice. in stomatologie, pastele isi afl o vast {ntrebuintare si sunt extrem de variate. Ele reprezinta niste suspensii ‘concentrate, in care substanta activa pulverulenta formeaza faza solida (dispersata), iar faza lichida const de cele mai multe ori (cca 50% din cazuri) din glicerind. Afard de ea, se mai utilizeazi fenolul, vaselina, microcidul, uleiul camforat, apa distilata etc. Exemplu de pastt stomatologica. Rp.:Stronfiu clorid 15,0 Glicerind 5 ml M£pasta DSS. Pasta stomatologic’. De regulA, pastele stomatologice se prepara nemijlocit inainte de utilizare, de exemplu, ca material pentru plombe. 3. SUPOZITOARELE (SUPPOSITORIA) Lat. Suppositorium, «i Rus. Supozitorii ‘Supozitoarele servesc pentru introducerea substantelor me- dicamentoase, incorporate in ele, in cavitifile corpului. Latempera- tura ambianté ele au consistenta solid iar la temperatura coppului ‘se topesc, eliberdnd substanjele active, Dupi modul de intrebuingare, supszitoarle se subdivid in: 1, supozitoare rectale; 2. supozitoare vaginale, 3. byjiur. 14 in calitate de excipient pentru prepararea supozitoarelor se folosesc diverse grasimi sau amestecuri de substante grase, care imit& proprietafile untului de cacao (Butirumsau Oleum Cacao), care la temperatura ambianti este o masa solida, iar la cea corporala se lichefiazA (se topeste). Supozitoarele pot fi preparate si la farmacii, ins& in prezent ele sunt produse aproape in exclusivitate de industria farmaceutica. In unele cazuri, supozitoarele se coloreazi, de regula, in culori deschise. Supozitoare rectale Supozitoarele rectale sunt destinate pentru introducerea substanfelor medicamentoase in rect, in scopul tratamentului lo- cal al bolilorrectului sau actiunii resorbtive. Forma supozitoarelor rectale poate fi diferit&: conic, cilindro- conic sau, de cele mai multe ori, se aseamand cu torpila, Diametrul lor este de 8-15 mm, lungimea de 2-3 cm si masa de 1,4~4 g (in medie3 g). Prescrierea supozitoarelor. ‘Ase prescrie 10 supozitoare rectale cu extract de beladond in doz de un centigram. Metoda I Rp.: Extract de beladon’ 0,01 Unt de cacao 3,0 Mfsupp.rect. Dtd.N.10 S. Pe cale rectali cate un supozitor de 3 ori pei Metodaa II-a Kp.: Extract de beladona 0,01 Unt de cacao q.s.ut f supp.rect. DtdN.10 S. Pe cale rectala cate un supozitor de 3 ori pezi. 15Metoda a IlI-a (prescurtata) Rp.: Sup rectale cu extract de beladond 0,01 N.10 D.S.Pe cale rectal céte un supozitor de 3 ori pe zi Prescrierea supozitoarelor rectale oficinale. De regula, acestea poarti denumiri speciale (comerciale, nume depuse). Exemplu: A se prescrie 10 supozitoare “betiol” Rp.: Sup. “betiol” N.10 DSS. Pe cale rectali céte un supozitor de 2 ori pe zi. Exerciti. Sa se prescrie urmitoarele substante in supozitoare rectale in dozele indicate 1. 10 supozitoare cu indometacina a cate 5 centigrame. Pe cale rectal, Cate un supozitor pe seara, 2. 30 supozitoare cu benzocaind a cate 5 decigrame. Pe cale rectala. Cate un supozitor de 3 ofi pe zi 3. 15 supozitoare cu piroxicam a cate | centigram, Pe cale rectal. Cate un supozitor pe sear 4. 12 supozitoare cu mesalazina a cate 1g. Pe cale rectala, Cate un supozitor de 4 ori pe zi 5. 15 supozitoare cu ketoprofen a cite 1 decigram. Pe cale rectal. Cte un supozitorin dureri 6. 12 supozitoare cu procaind a cate 15 decigrame. Pe cale rectali, Cte un supozitor de 2 ori pe zi Prescriefi urmioarele supozioare rectale oficinale: 1.Anestezol 3. Cefecon 5. Pimafucin 2.Neo-anusol 4, Anusol ‘Supozitoare vaginale Supozitoarele vaginale servese pentru introducerea substangelor medicamentoase in vagin, in scopul tratamentului lo- cal al afectiunilor acestuia sau al efectului spermatocid. Dupa form ele pot fi globule (forma sferica), ovule (forma ovoid) sau pesari (forma plata cu o parte ascusit8). Masa supozitoarelor vaginale este de 35g (inmedie 4 g) 76 Prescrierea supozitoarelor vaginale Metoda I Rp.: Metronidazol 0,5 Unt de cacao 4,0 M fsupp.vaginale DtdN.10 .in vagin cate un supozitor o data pe zi. Metoda a II-a Rp.: Metronidazol 0,5 ; Unt de cacao q, s. ut fsupp.vaginale Dtd.N.10 S.in vagin cite un supozitor pe zi. ‘Metoda a Ill-a (prescurtata) Rp.: Sup. vaginale cu metronidazol 0,5.N.10 D.S in vagin cate un supozitor pe zi. Prescrierea supozitoarelor vaginale oficinale , {n prezent supozitoarele vaginale se prepara aproape a la intreprinderile farmaceutice pe scar industriala si poart denumirioficinale (comerciale, nume depuse), daca sunt compuse sau al substantei active. Exemplu, Sase prescrie 10 supozitoare vaginale “osarbon” e an Rp.: Sup. vaginale “osarbon”N. 1 - D.S in vagin cdte un supozitor o data pe zi. Exerciii: Prescriefi urmatoarele substanje medicamentoase in a) supozitoare vaginale: 1.7 supozitoare cu miconazol a cite 2 decigrame. Remedi antifungic. 2. 6 supozitoare cu natamicini a cate un decigram. Remediu antifungic. ; 3. 5 supozitoare cu acid pipemidic a 2 decigrame. Remediu antiinflamator. 74.5 supozitoare cu aminitrozol a céte 12 decigrame. Preparat antitricomonazic. 5. 6 supozitoare cu econazol S centigrame. Preparat antimicotc. 6. 5 supozitoare cu clotrimazol a 1 centigram. Preparat antimicotic 1, 10 supozitoare cu indometacina a cate 5 centigrame. Preparat antiinflamator. 2, Supozitoare “osarcid”. Preparat antiprotozoic. Bujiuri (Bacilli) Lat.Bacillus, -i Rus. Palociki Bujiurile sunt 0 forma de supozitoare care servesc la introducerea substantelor medicamentoase in unele cavititi natu- rale (uretra, canalul colului uterin) sau patologice (canalul fistular), Spre deosebire de supozitoarele rectale si vaginale, bujiurile trebuie sa corespunda dupa dimensiuni (grosime si lungime) canalului in care urmeazi si fie introduse, Din aceasti cauz, bujiurile se prepard numai la prescriptia medicului in conformitate cu marimile indicate de el. Bujiuri oficinale nu exist, Bujiurile au forma cilindric8, avand un cap3t ascutit, pentru aputea fi usor introduse in canal. Medicul va specifica lungimea si grosimea. in calitate de excipient se foloseste untul de cacao sau oricare substituient al lui. Bujiurile se folosesc rar. Prescrierea bujiurilor este magistrala: Metoda I Rp.:Sintomicing 0,1 Unt de cacao qs. ut f. bacillus lungitudinem 2 cm et crassitudinem 0,5 cm D.td.N.10 ? S. in canalul colului uterin cate un bujiu de 2 ori pe zi B Metodaa II-a itomicina 1,0 * a de cacao qs. ut fiant bacilli N, 10 lungitudinem 2 cm et crassitudinem 0,5 cm DS.incolul uterin cate un bujiu de 2 ori pe 21. Exercitii 1. Bujiuri cu xeroform a cde 15 centigrame. 2. Bujiuri cu colargol a céte un centigram. 4, EMPLASTRE sau PLASTURI (EMPLASTRA) Lat. Emplastrum, -i Rus. Plastari Emplastrul sau plasturile sunt o forma: medicamenteasiplastch inofensivd, care la temperatura pielii se inmoaie si adera la epider- ‘ma, Emplastrele se pot utiliza ca atare sau intinse pe hate (mate- rial), Ble sunt destnate pentru ocrotirea unor portiuni ale corpulut de influenfele nocive extere, la tratamentul unor boli (acfiune revulsiva}_fixarea pansamentelor etc. ; ‘Jn componenta emplastrelor intra sarurile metalice ale acizilor srasi sau asa-zisele sipunuri (emplastru simplu de plumb, emplastru compus de plumb ete.) sau cauciucurile (emplastru adeziv elastic, emplastru adeziv bactericid etc.) ; Prescrierea emplastrelor se efectueazi prin metoda prescurtati, deoarece ele sunt forme oficinale. ‘Ase prescrie un emplastru adeziv cu lungimea de 500 em $i latimea de 3 cm. Rp.: Emplastruadeziv 3x500 cm D.S. Pentru fixarea pansamentului. Panglicele de emplastru adeziv sunt de diverse dimensiuni~ 1, 2,3, 415 em gi lungimea de 5 m. 19Emplastre lichide Emplastrele lichide sau cleiurile dermice sunt preparate obtinute ‘cu ajutorul solutilor etero-alooolice de nitroceluloza care, dupa evaporarea solventului, formeaziio pelicula protectoare pe suprafata, Piclii, De exemplu, solutia etero-alcoolica 4% de nitroceluloza se numeste colodiu. Emplastrele dupa consistent pot fi lichide sau dense, in functie de raportul partilor componente. in afard de eter si alcool, ca excipienti se pot folosi apa, colagenul. in chirurgie se foloseste emplastru pentru pansamente ce confine oxid de zinc si gelatind a céte 15,0 glicerin& 25 ml, apa distilata 45 ml. Mowe Sistemele terapeutice transdermale sau Timbre Sistemele terapeutice transdermale (Transdermic Therapeutic Systems, TTS) sau timbre sunt o forma de emplastre mai recent introduse in practica, din care substanfa activa patrunde in piele. Aceste sisteme sunt constituite din urmatoarele parti: a) rezer- vorul cu substanfa activa sub forma de gel sau unguent; b) mem- brana (din polimer), care regleaza intensitatea difuziei principiului activ spre piele; c) stratul adeziv, care prinde sistemul de piele a, orisice alt plasture; d) folia protectoare extern, care apari sistemul de influenfele mediului ambiant, Exemple de sisteme terapeutice transdermale: deponit $/10, nitro-dur 10 si 15 mg/24 ore (20 si30 cm), nicotinel 10,20 si30 ¢nr?, estradiol 12,5 si 25 cm?. Frecvent la emplastrele cu acfiune Tesorbtiva in afara de dimensiunile lor se indic& si cantitatea de substansa activa destinata pentru actiunea sistemica, de regula, pentru un interval de timp (24 ore). Prioritatea acestor forme medicamentoase consti in realizarea unor concentratii stabile timp ‘ndelungat, in comoditatea administririi, posibilitatea respectirii regimului de dozare, iar, in caz.de supradozare, sistareaemplastrului sifntreruperea actiunii preparatului. 80 FORMELE MEDICAMENTOASE LICHIDE 1, SOLUTH (SOLUTIONES) Lat Solutio,-onis, Rus. Rastvori din dou’ faze: dispersatl $i Solutia este un sistem constituit 2 dispersant. Faza dispersata, sau substanfa dizolvata, estepingptl activ proprit-zis, substanta de bazii care , in stare purd, pos Z solid (de cele mai multe or), lichida sau gazoasé, Faza dispersant sau vehiculul, se mai numeste solvent sau dizolvant. Dupa compozitie, solufile se clasifica in simple si compuse. Solutile simple constau din una, iar cele compuse din c&tevasub- stante dizolvate. in receptur’ insa solutiile compuse poarta de multe denumirea de mixturi. . “ Dupi ‘modul de intrebuinfare, solutile se subdivid in : 1. Solutii pentru uz extern 2 Solutii pentru uz intern, numite gi solufii dozate sau solutit buvabile. Solufii pentru uz extern (Golutiones ad usum externum s. Solufiones ee pro usu externo) Solutiile pentru uz extern sunt destinate pentru dezinfectie si antisepsie, tratamentul leziunlor pieli si mucoaselor,rigarea pligilor, larea cavititilor corpului etc. ; “tn wattate de yehicul se foloses apa purificat,sleool etic, slicerolul, diverse uleiuri vegetale sau grase si minerale (de piersici, de amigdale, de floarea- soarelui sau untdelemnul de ricin, de vazelina sau parafina lichida etc.). Parametrul principal al solufilor pentru uz extern este con- centrata lor, de care depinde intenstatea actunit, Concentati eficienta a substanfei medicamentoase se indic& in manualle s#y indrumarele de specialitate. Scopul nostru insé este de a prezen 81metodele de prescriere a solufiilor si de indicare a concentrafiilor lorin refete. Exist doua forme de prescriere: magistrala si oficinala. In conformitate cu metoda magistrala, in refeta se enumera componentele solutiei si cantititile acestora. in prezent metoda magistrald este foarte putin utilizata, din motivul c& majoritatea solutiilor se produc la fabricile farmaceutice. Metoda oficinala este cea mai larg utilizati, in cazul ei se indicd substanta activa, tipul solu eu ceptia ccelor apoase), concentrafia si volumul sau a ei. Concentr i expr Srapentnast wale rafia poate fi exprimatd in procente, proportie Solutii apoase'iau hidrice in solutiile apoase vehiculul este apa purificata. Exemplu de solutie apoasi. A se prescrie 500 ml solutie 0,02% Metoda | (in procente) Procentul arati cate grame de sub: i si oo ‘grame de substan activa se afldin 100 Rp.: Sol nitrofural 0,02%-500 ml DS. Exter. Pentru spilarea pligilor. Metoda a II-a (in proportie) Proporfia arati in céti mililitri de solutie se afla Igram de substanf activa. in cazul nostru cunoastem 4 solujia este de 0,02%, ceea ce inseamna ci 0,02 g de nitrofural se gasesc in 100 0,02 g ——_—— 100 ml 1g-—————xml 14100 5000 mi 0,02 82 mil olutie. Prin urmare: Proportia va fi 1:5000, deci 1g de nitrofural se vaaflain 5000 ml solute. Rp.: Sol. nitrofural 1:5000-500 ml DS.Extem, Pentru prelucrarea plagilor ‘Aceasta metoda se foloseste pentru exprimarea concentrafilor infime (solutilor foarte diluate), mai mici de 1:1000. ‘Metoda a III-a (raport masd- volum) Raportul arati céte grame de substanfé se afl in volumul prescris de solutie. in cazul analizat aici: 0,028 100 mi xg 500 ml _ 500%0,02 ~ 100 Oly Rp.:Solnitrofural 0,1-500 ml DS Extem, Pentru prelucrarea pligilor. Observim cA in refetele de mai sus nu se indica solventul (vehiculul), in asemenea cazuri se subinteleg solufit apoase. Metoda a IV-a (magistraldi) Metoda magistrala presupune indicarea componentelor solutiei sidozelor acestora. Dup cum vedem din refeta precedent, 500 ml de solufie confin 0,1 g nitrofural, Deci prescriem: Rp.: Nitrofural 0,1 ‘Apa purificaté ad $00 ml M.DS. Extern. Pentru spalarea pligilor. Exercifii. Prescrieti in solufii apoase pentru uz extern urmatoarele substanfe in concentratiile gi cantitafile indicate. 831, Permanganat ¢ 9 " : wanat ce potasiu 0,05% - 500 ml. Pentru spalarea cid boric 2% - a a ee 50 ml, Pentru gargara cate o lingurité la un 3 Clorhexidina 0,05% — 100 ml, Pentru prelucrarea mainilor, . Resorciné 2% ~ 100 ml. Pengtru comprese 5. Clotrimazol 1% — 20 ml.in micoze. . Ciclopiroxolamina 1%—50 ml.in micoze cutanate, z Protargol 0,5%~200 ml. Pentru spalarea vezicii urinare. a sodicé 10% — $0 ml, Pentru aplicafii pe plaga. ichidele medicamentoase se mai numesc licori (din lat Lior sau fi. Liqueur, lichid cu concentratie stabiliti de Farmacopee Eanes ‘dupa consistent). Sub genericul Ligour seintrunese solute cu concentra stabilit (ichidacetat de potas lchid Ms amoniu caustic. Vascoase a Pree etc.) sau (lichid acid salicilic. Exemple de licori. Lichid de calozitate: Acid salicilic 10,0 Alcool etilic 10 ml Verde de briliant 0,1 Colodii ad 100 mi MDS. Exten Lichid de amoniu anisat: Ulei de anason 2,81 Sol. amoniu caustic 15 ml Alcool etilic 90%-100 ml , M.D.S. Extern, Lichid amoniu caustic 10% Lichid arsenic de potasiu 1% Lichid Burov sau sol. alumini 7 9 Lichid acetat de potasiu 71% ‘ubaceat 76 Lichid Novicov: Tanind 1,0 Verde de briliant 0,2 Alcool etilic 96%-0,2 ml 84 Ulei de ricin 0,5 ml Colodii ad 20 ml M.D.S. Extern. Preparat antiseptic. Sub forma de: solutii se pastreazi sarurile higroscopice | (acetatul depotasiu, subacetatul de aluminiu, arsenitul de potasiu), precum si gazele (amoniacul sub forma de solutie 107 ~ lichid amoniu xaustic). Lichidele vascoase se aplici direct pe pielea afectat’. Exemplul 1 Rp. Lichid amoniu anisat 15 ml DS. Extem. Cate 10 piciturila I pahar de apa de 3 ori pei Exemplul 2 Rp.: Lichid Novikov 20 ml DS. Extem, Pentru badijonarea porfiunii lezate apielt # Rp: Lichid de calozitate 15 ml DS. Extern. A se aplica pe calozitate. Solutii alcoolice (Solutiones spirituosae) Pentru abtinerea solutiloralcoclice in calitate de excipient se foloseste aledBlul etiic. Alcolul efile se intélneste tn diverse concentrafii 95%,90%,70% si 40%. Dacd medicul nu indica Goncentratia alcoolulieiicin eet, atunci farmacistul valua alcool 90%, Alcoolul etic se amestec& cuapa in orice proporfie, Exercitiu, Ase prescrie 10 mlsoluti alcoolick de 5% iod Metoda oficinalét Rp.:Solalcoolica iod 5%-10 ml DS. Pentru uz extern Metoda magistrala Rp.:lod0,5 ‘Alcooletilicad 10 ml MDS Pentruuzextem Lotiunile sunt solufit alcool 85 lice sau, de cele mai dese or,bfelcoolieflesiteextem capreparate cosmetic pntrungyijiee Peli sau pairuli, in unele cazuriins, ica preparate medicamentoase Pentru spalarea sau ingrijirea plagilor, precum si in calitate de antipruriginoase locale. Exempli: Formidon 50 ml Exercipt. Prescrietiin soluti alcootice: 1. Camfor 10% — 40 ml. Pentru frictiuni in scopul a iciuni in scopul profilaxiei 2. Mentol 2%~50 ml. Pentru frictiunea articulatil 3. Acid formic 1,4%—50 ml. Pentru fricfuni. “ue 4. Novoimaning 1%~ 10m. Ase aplicape plagi diluat de 10 ori cuapa. 5. Albastru de metilen 1% in alcool de 70% -10 ml. Preparat antiseptic. 6. Clorofilipt 1%~200 ma. in leziunile stafilococice ale pielii 7. Usninat de sodiu 1% ~50 ml, Pentru badijonari, 8 Salvind 1%—10 ml. A se diluainapaide 10 oc, Pentru badijonir Solufii glicerolice (Solutiones glycerinosae) Aceste solutii au ca excipient glicerolul, excelent dizolvant al diverselor substanfe. Casi alcoolul etilic, glicerolul se amestecd cu apin orice proporfii, Solutile medicamentoase preparate pe bazi de glicerol se mai numese $i glicerolate. Se dozeaza in grame, Prescripfia. A se prescrie 30 g solutie glicerolicA 20% tetrabo- rat de sodiu, Metoda oficinalei Rp.: Sol. glicerdlica tetraborat de sodiu 20% ~ 30,0 D.S. Pentru badijonati. Metoda magistrala Rp.: Tetraborat de sodiu 6,0 Glicerol ad30,0 M.D.S.Pentru badijonari - Solutiile gliceroase vascoase, cu consistenta siropoasa ca cele 86 de mai sus, sunt folosite pentru badijonarea gingiilor, faringelui, cavititii bucale gi se numesc colutori (de la fr, Collutoire) Fxercifii.Prescriefi urmitoarele soluti glicerolice: 1. Fenol 5%~ 10g. Instilafi auriculare 2. Ihtiol 10% - 25g, Pentru aplicafi Solutii uleioase (Solutiones oleosae) Exemplu. A se prescrie 20 ml solutie uleioasi 10% camfor. Metoda oficinala Rp.: Sol. uleioasa camfor 10%-20 ml D.S. Pentru uz exter. Metoda magistrald Rp.: Camfor 2,0 Ulei de piersici ad 20 ml MDS. pentru uz exter, Exercifii, Ase prescrie solufii uleioase 1. Vinilina 20% — 100 ml. Pentru pansament 2. Usninat de sodiu in ulei de ricin 0,5%~25 ml. Aplicatii in tratamentulplagilor. 3. Clorofilipt 1% ~200 ml, Pentru badijonarea erozitnilor colului uteri, Aplicarea solufiilor pentru uz extern Badijonarea (din fr. Badijeonner) — ungerea unei parti bolnave a corpului cuo solufie medicamentoasi cu ajutorul unei pensule. Sinonim —Pensulare. ‘Spilituri - curifire sau dezinfectare a unei cavitafi naturale din organism cu ajutorul unei soluti - Gargari — clatirea guri sia gétului (faringelui) cu un lichidt dezinfectant. Sinonim — Gargarism. Pansament (din fr Pansement) —aplicarea unor medicamente ne plagi, cu scopul protejirii ei de infectie $i acoperirea eu tifon $i 87vat sau aplicarea unui servetel de tifon imbibat cu solufia unei substanje medicamentoase, de cele mai dese ori dezinfectanta, Compresi ( din fr. Compresse si lat. Comprimere — a presa) bucati de panz& sau tifon, imbibati cu solutia unei substanfe medicamentoase $i aplicati pe regiunea bolnava. Clismi — solutie sau suspensie administrata pe cale rectala. Poate avea actiune local (antiinflamatoare, antispastica, antiparazitara) sau resorbtiva (medicamentoasa , nutritiva). Mai existd gi clisme evacuatoare. Tonoforezi (jon + gr. Pherein = a purta , a duce), numita gi electroforeza, cataforeza sau iontoforezi—_metoda de administrare a substantelor medicamentoase ionizate, in care ionii sunt propulsati in directia fesuturilor prin forte electrice. Solufii pentru uz intern (Solutiones ad usum internum s. Solutiones pro usu interno’ Sotutiile pentru uz inter sunto form medicamentoasi dozata, deoarece la prescripfia lor se fine cont de doza substantei active care trebuie introdusi in organism. Intensitatea actiunii acestei substanfe este funcfia dozei. Asemenea solufi se administreazi cu lingura sau cu paharute dozatoare speciale (menzure). Lingurile mai rispandite sunt cele de mas8, de desert si de ceai cu volumele de 15; 10 si 5 ml respectiv. De cele mai multe ori solutiile li se administreaza bolnavilor cu lingura de bucattirie (mai departe 0 vom numi lingura), iar copiilor — cu lingura de ceai (in continuare 0 von numi lingurita). Pentru a prescrie in refete solufii pentru uz intern, trebuie si cunoastem doza substanfei medicamentoase gi si decidem cu ce fel de lingura va fi ingerata. Doza substanfei prescrise o gisim in indreptarele de specialitate, Aceast doz trebuie s& 0 confina, deci, volumul unei linguri, Pentru prepararea solufiilor pentru uz intern mai frecvent este folosita apa. Concentratia solufiilor pentru uz intem se calculeaz dupa cum urmeazi: D (doza —— se dizolva in 88 15 (10 sau 5) ml jumiul unei linguri) “ C (concentratia solujiei %) ————100 ml Deunde jog reparatin anumite int Ferme medicamentoase injectable trebuie ses bie aprogene. Solu ebuie sfieizoenice lips deimpan eanice, Sole apoase injectate suboutan Sau inramuscist trcbuie sa fie izotone i s& aib& un pH apropiat de le Hpotone vor fi izatonizate. Soluilehiperosmotice, introdus aaa ‘moi, provoaci deshidratarea acestora, ‘nsofita de a Hea cama neerotzari lor in Jocul administrérii, Pe cal S wravenoasa se introduc numaisluie izotone sihipertone. potone provoaci hemoliza hematior. ee rtonizarea sotfilorse face cuajutorul deo desis ini simp pin czoarea substan aevein soning 99008 Se cae I ade clorurd sodic’. m cite foelormedicamentase injectable est realizts sieprin tetlizare, fie prin prepararetn condiiasepice, | +P intre formele injectabile in practica medicalé se folosesc onderent forme produselafabrici: file facomne, pie reparatleinjectabile magistrale se pregatesc innedmanad in farmaci, preponderetin famacilespshcs Decie ei " : , : ee a SI F000 im), Ele se supun sterilizasii si ane 7 femal de valabilitate cAteva zile, iar daca au fost +S ase hamal oi. La prescriereain inject a acestor forme oes entoace, care se prepara farmacie (de obice,in sci ee ‘se-vacerein mod obligatoriu sertizarea medicament, dearer dpa denumirea medicamentu, sescrie “Str 103(Sase sterilizeze!) ow Caleta concentratiei. SA dizolvim doza pentru o dati de activin 1 ml de vehicul, Concentratia solutiei obtim exprimati in procente, va fi urmatoarea: nei, D (dora) C(concentratia, %) 100-D unde C=*~* = 100-D Exemplu. Ase prescrie, sub formi de injex , sub for ir , Par injecfii, atropina sulfat, Concentratia solutiei va fi de ; 100 0,001 =0,1%. ‘Saprescriem 10 ml solutie injectabila, on Metoda 1 (concentratia exprimatd in procente) Rp.: Sol. atropind sulfat 0,1%— 10 mi Sterilisetur! DS. Céte 1 mililitra subcutanat. Metoda a II-a (concentratia exprimatés in proportie) Reamintim c& proporfia ar ati vol i i in ati pari a lumul solufiei, in care se afl 0,001 g 1g de unde x = Im! xml, doo1 * 1000 mt Concentrafia este de 1 : 1000-10 ml Rp.: Sol. atropina sulfat 1:1000— 10 ml \ Sterilisetur! D.S. Cate 1 ml subcutanat. 104 ‘Metoda a Ill-a (concentratia exprimata in raportul maséi-volum) Rp. Sol atropind sulfat 0,01 ~ 10m Sterilisetur! DSS. Cate | ml subcutanat. ‘Metoda a IV-a (magistrala) Rp.; Atropind sulfat 0,01 ‘Apiiinjectabil& ad 10 ml M Stetilisetur! DS. Cate unml subcutanat, Exercipil. Prescriefi sub forma de injects 1. Procaind 0,25% — 500 ml, Pentru anestezie prin infiltrate. 2 Todura sodicd 10% — 50 mi. Cate 10 ml intravenos in actinomicoza pulmonara. 43, Nucleinat sodic 5% ~ 25 ml. Cate 5 ml intramuscular in locitoza. 4 Salicilat sodic 15% ~50 ml, Cte 10 ml intravenos, Jent,in pleurezia exudativa fin. cazul cfnd medicamentul consti din cAteva ingrediente, atunci dup’ enumerarea lor se serie M.Steriisetur ‘Apoi urmeaz DS. sisignatura Exemplu ‘Aseprescrie 200 ml sols steril de 0,25% procaing insolutie de 0,6% clorurd sodica, Pentra anestezie prin infiltrate Procaind 0,5 Sol. clorura de sodiu 0,6% ~ 200 ml M Sterilisetur! D:S. Pentru anestezie prin infiltratic. Inconvenientele injectiilor 1. Solutile injectable preparae la farmaci ist pierd sterilitatea, chiar imediat dupa prima folosire. Din aceste considerente, ele vor fi folosite numa in instituile ‘medicale, 105unde, find administrate la mai mulfi bolnavi, pot fi consumate complet dup deschiderea flaconului, 2. Prepararea injectiilor in conditiile farmaciei este destul de costisitoare. ; 3. Injectile nu pot fi eliberateimediat (dizolvarea,filtrarea si sterilizarea necesita timp) si, deci, nu pot fiutilizatein cazurile deurgenta, Specialitatile injectable, laora actual, se prepara aproape exclusiv la fabricile i laboratoarele farmaceutice in condifi anumite siselivreaziin ambalaje corespunzatoare: fol, flacoane, seringi Preumplute, cartuse pentru seringi speciale (dozatoare), Fiolele, denumite si ampule, sunt confectionate din sticli neutr& ‘ncolord sau colorati, cu volurnl pana la50 mil, inchise ermetic prin sudare in flacira, in vederea mentineriistabilitai si sterilitaii sau dln potimeri special, dacd au un volum mai mare (100 —500 ml). in fiole se livreazi solutii, suspensii sau pulberi liofilizate, care se dlilueaza “ex tempore”. Apa, folositi pentru prepararea solatilor” injectabile, trebuie si fie proaspit purificata si apirogenh. | « Flacoanele, folosite pentru solutile injectabile, sunt nigte recipiente de sticlé inchise cu capacitate variatd gi se astupa cu dopuri de masé plastica special sau elastiomere, fixate cu garitur- ‘metalice, prin care se introduce acul sringii, Ele trebuie si asigure Ctansietatea, sé impiedice pitrunderea agentilor contaminafi, si ermita intrarea acului seringii fird a opune rezistentl gi fird ase fragmenta, Dupi scoaterea acului, trebuie sa se inchida ermetic. in flacoane se ambaleazA pulberi liofilizate, solutii sau suspensii injectabile sterile, Flacoanele pot cuprinde una sau mai multe doze de medicament, Flacoanele nu au inca denumire latina, de aceea ele nu se specifica in retete. Deobicei, fiolele si flacoanele contin adulfi) dintr-un medicament. Fiind forme medicamentoase ofitinale,fiolele si flacoanele se prescriu printr-o singuri metoda (abreviata), urmnd ca dozele necesare sile aflim din indreptarele de specialitate osinguré doa (pentru 106 La prescrierea solutiilor sau suspensiilor in fiole, mai intai, dicen forma meticamentoasisolue- sparse — 0 : 1 solutiei — uleioas’, alcoolicd (daca e nevoie), saan eepstantel medicamentoase, concentrafa solute smnsuspenss fh procente si cantitatea. Dupi aceasta urmeazi D.t Not rinpullis Elibereazl asemenea doze in numir de—— In ile), amp a. Pot exter demumie produ cones i diferite culor, solute. Literele sunt scrise cu’ e eased sau calea de administrare: medicament ne tvesi foarte active (‘recut categoria “separanda’ si venen’) se seriu cu ros administrarea intramuscular sau subcutanaté te semnalata prin culoarea albastra; admi inistrare eee ‘ntravenoasa— prin culoarea verde. Culoarea neagra est flit ia aa varatele de uz veterinar. Fiolele brune se scriu cu fe oak salbena sau albi, Dezavantajul fiolelor fabricate dn sti = ‘onstiin aceea c& solute ‘continute nu pot fi observate: aa pre a constata un eventual inceput de alterare, , 3 114 etc. . . ' oe Je preumplute sunt sterile si gata pentru inrebuingare Cartusele, spre deosebire de flacoane, se felosese penta into- ducerea in seringi speciale. Unelesunt bicameral ue a i lalalt — solven mente congine principiul activ, iar crise Gotqnebuinjare, solventul se trece in camera cu substanta activ pentruao dizolva Exemple. ; utie apoasi 0,1% atropin’ Sase prescrie 10 fiole a I ml solut Mearorink sult vA ce recomanda pentru administrarea subcutand cte 1 ml Rp.: Sol atropina sulfat 0,1%— I ml Dd. N. 10 inampull. S. Cate 1 ml subcutanat. BY Jon 2. Sse prescrie 6 fiole a 1 ml solutie uleioasé 1% nandro! fenilpropionat. 107Rp.: Sol. natriu clorid 0,9% — 500 ml Did. N.5 S. Perfuzabil. Cate 500 ml intr: a Zicu viteza 100 picdturi /min, mtinkavenosodatipe 2. Si se prescrie 5 fiole a3 ml d le sedacoron — pentru perfuziiintravenoase. orn concen Rp.: Sedacoron 3 ml D.td. N. 5 in ampull. S, Perfuzabil. Continutul fiolei s a . e dilueazi cu 250 ml ser fiziologic injectabil si se administreaza intraveno: viteza 50 picdturi /min. “et 3. Sis i 4 i . so prescre 6 flacoane a cite 500 ml de intralipid, emulsie Rp.: Em. intralipid 500 ml Did. N.S S. Perfuzabil. Cate 5 pe zi cu viteza 100 ml /ora. en 200 ml nimecnos 0 dats 4, Sise prescrie 6 fiole a 500 ml lipofundin’, i pentru perfuziiintravenoase. 7 maleic nurs Rp.: Em. “lipofundin” 500 ml D.td.N. 6 in ampull S. Pentru a eee perfuzii intravenoase cate 500 ml (3-5 ore) Pulberi parenterale. Pulberile ™ parenteral instabile in forma de solu. Seprepriinabrsarlefimereaie Pin tehnologii avansate, in condifi aseptice gi prin lofilizare (solute lor se evapora in vid la te i lor se evapordin vila femperatur forte svat). Sunt ambalate Laprescrierea in fiole a unei substan in fe uscate (pulb. liofilizate) se indica denumirea substantei si Saree fioli. Apoi urmeaziiD.t.d. N.__inampullis (Eibereazi ase a doze innumir de__ in fiole), si S. - signatura. in signaturé senda ick 10 ordinea dizolvirii (diludri) substantei, calea de administrare a solutiei (suspensiei), timpul injectarilor. Nii oindicatie despre sterilizarea substantei nu se di Exemple: 1 Sase prescrie 10 fiole cu acid etacrinic in doza de 5 cen- tigrame (0,05 g). A se administra intramuscular cite 0,05 8 o dat’ in zi, dizolvandu-se in prealabil ‘confinutul fiolei intr-un ml solutie salina izotona. Rp.: Acid etacrinic 0,05 Dtd.N. 10inampull. S. Confinutul fiolei se va dizolvain | ml solutie salina izotond si se va administra intramuscular. 2. Sase prescrie 10 fiole cu metrodin in doza de 75 U.Ase ‘administra intramuscular cate o dozAo data‘in zi, dizolvan- du-se‘n prealabil continutul fiolei in 1 ml solvent. Rp.: Metrodin 75 U D.td.N, 10inampull S. Injectabil, Conginutulfiolei se va dizolvain 1 ml solvent $1 se va administra intramuscular o dat pe zi. Lapreserierea flacoanelor, in refetd se respectA aceleagireguli, casilaprescrierea preparatelor in fiole. Deosebirea const numai Gn aceea c& dupa D.t.d, N,__nu se specifica cuvantul “flacon”. Exemple: 1. Sa se prescrie 10 flacoane de benzatin-benzilpentcilind a 600 000 UA. Rp.: Bezatin-benzilpenicilina 600 000 UA Ditd.N. 10 S. Confinutul flaconului se va amesteca cu 2 ml apa injectabila sterla si suspensia obfinutd se va introduce intramuscular o dati pe saptaménd. ut2. Sa se prescrie 12 flacoane de kefzol a cate 1000 mg. Rp.:Kefzol 1,0 Dtd.N. 10 S. Injectabil, Cate 1,0 intravenos de 3 ori pe zi Preparate injectabile cu denumiri speciale (denumiri comerciale, nume depuse) Solufiile oficinale ale unor co tile ofcin musi chimici poarti denumi speciale De pilda, solute citisina clorhidrat 0, 15% se numeste cititon. in loc de prescriptia greoaie: : ve Rp.: Sol. citizina clorhidrat 0,15%— ml D.td.N. 10 in ampull S. Cate 0,6 ml intravenos. Patem scrie: Rp: Cititona Imi Dd N. 10inampull S. Cate 0,6 ml intravenos. in toate aceste cazuri dupa zuri dupa Rp.: se men a pee eels ioneazi doar mire ‘$i cantitatea sa. A in ampullis, S. si signatura. an Exemplu. Ase prescrie 10 fiole a ca / plu. A iole a céte Im de niketamida ~ solutie 25% de dietilamida a acidului nicotinic. A se sama subcutanat céte Iml de 2 ori pe zi. = Rp: Niketamida Iml D.td.N. 10;n ampull S. Ase administra subcutanat cite Iml de2 ori pe zi in fiole se prescriu, de asemenea, unele_ PTeparate neogaleni alenice: Rp.: Digalen-neo ml D.td. N. 10 in ampull S. Ase administra subcutanat cate Iml 0 dati pe zi 112 siorgano-preparate lichide: Rp.: Pituitrina Iml (5 UA) Did N. 12inampull S. Ase administra subcutanat cate Imi o data pe zi Seringi preumplute: a) Seringi-tuburi, sau autoingectoare. O serie de soluti injectabile destinate combaterii stirilor de urgenti (intoxicafilor grave, gocului etc.) se livreaza in tuburi speciale de polietilend, dotate cu ace sterile, gata pentru inject Cu ele sunt inzestrate echipele de salvare, Seringele-tuburi sunt predestinate pentru o singurdinjectic. in refete nu se prescriu, deoarecenu sunt puse in vanzare. Mentionim céteva exemple. 1 Atropina sulfat 0,1% — 1 ml. inintoxicafille cu, anticolines- terazice (Inclusiv si unele gaze de lupta). 2, Trimeperidina 2% ~ 1 ml. Analgezic in profilaxia socului ‘traumatic. 3. Morfina clorhidrat 1% - 1 ml. Analgezic. fn infarctul miocardic, edemul pulmonar, traumatisme grave 4, Cafeind benzoat de sodiu 10% si 20% — I ml. Stimulator al sistemului nervos central. 5, Niketamida I ml. Analeptic. ) Seringi-fiole. Sunt o forma extrem de convenabile prin faptul c& pot fi administrate imediat, excluzéind posibilitatea transmiteriinfectilor. Exemplu: derostat2:ml, clexane 0,2 ml Rp.: Clexane 0,2 ml Dtd.N.2 §. Injectabil. Cate 0,2 ml subcutanat in regiunea abdominal, Janivelul centurii, 0 dati pe zi. 132. Sse prescrie 12 flacoane de kefzol a cate 1000 mg, Rp.: Kefzol 1,0 Dtd.N.10 S. Injectabil. Cate 1,0 intravenos de 3 ori pe zi. Preparate injectabile cu denumiri speciale (denumiri comerciale, nume depuse) spenilofcinae ale unor compu chimic pout enum speciale, De pilda, solutie citisind clorhidrat 0,15% se cititon, fn loc de prescriptia greoaie: nnn Rp.: Sol. citizina clorhidrat 0,15% — ml D.td.N. 10 inampull S. Cite 0,6 ml intravenos. Putem scrie: Rp: Cititond Im D.td.N. 10 in ampull S. Cate 0,6 ml intravenos. in toate aceste cazuri dupa : pa Rp.: se mentioneaza ddenumirea preparatului i cantitteasa, Apoi urmeaza D td ne in ampullis, S. si signatura. — Exemplu. A.se prescrie 10 fiole aca p jole a cate Iml de niketamida — soho 25% de distri acidlu ican. A se nt subcutanat céte Iml de2 ori pe zi soeesennitens Rp.:Niketamid Im ‘Dit. N. 10 in ampull S. Ase administra subcutanat cfte Iml de 2 or pe 7. In iole se prescriu, de asemenea, unele preparate neogaleni ice Rp.: Digalen-neo Iml Dtd.N. 10in ampull. S. Ase administra subcutanat céte Iml 0 dati pe zi 112, si organo-preparate lichide: Rp: Pituitrind Im! (5 UA) Dd N. 12inampull. §. Ase administra subcutanat céte Iml 0 dati pe zi Seringi preumplute: a) Seringi-tuburi, sau autoingectoare. O serie de solufiiinjectabile destinate combaterii starilor de urgenté (intoxicafillor grave, socului ete.) se livreaza fn tuburt speciale de polietilend, dotate cu ace sterile, gata pentru inject Cu ele sunt inzestrate echipele de salvare. Seringele-tuburi sunt predestinate pentru o singurd inject ‘in rejete nu se prescriu, deoarece mu sunt puse in vinzare Mentionam céteva exemple. 1. Atropina sulfat 0,1%— 1 ml. {in intoxicafiile cu anticolines- terazice (Inclusiv si unele gaze de lupt). 2, Trimeperidina 2% ~ 1 ml, Analgezic in profilaxia gocului ‘traumatic. 3, Morfind clorhidrat 1% ~ 1 ml. Analgezic. fn infarctul miocardic, edemul pulmonar, traumatisme grave. 4, Cafeind benzoat de sodiu 10% si 20% I ml. Stimulator al sistemuluinervos central. 5, Niketamida 1 ml. Analeptic. b) Seringi-fiole. Sunto forma extrem de convenabile prin faptul c& pot fi administrate imediat, excluzind posibilitatea transmiteriinfecfiilor. Exemplu: depostat 2 ml, clexane 0,2 ml. Rp. Clexane 0,2 ml Dtd.N.2 §: injectabil Cate 0,2 ml subcutanatin regiunea abdominals, Janivelul centurit, o dati pe zi. 13Exerciti A. Prescriefi in fiole: ) soluti apoase 1. Carbazocromé de 0,025% — Imi 2. Aceclidind de 0,2%—1 ml 3. Indigocarmin de 0,4%—5 ml 4. Metilergometriniide 0,2% — 1 ml 5. Adenozintrifosfat de sodiu 1% — 1 ml 6. Oxibutirat sodic de 20% —1 ml 7-Pentagastrini de 0,025% —2 ml 8. Platifilina hidrotartrat de 0,2%—1 ml 9. Neostigmind de 0,05% — I'ml 10. Trimeperidind de 2% —1 ml ») soluti uleioase 1. Chrizanol de 5% -2 ml 2. Medrosteroni propionat de 5% ~ 1 ml 3. Nandroloni fenilpropionat de 2,5%— 1 ml 4 Progesteron de 1% 1m Drostanolon de 35% — 1 ml, i a de 35% — 1 ml, intramuscular o dati pe 6. Desoxicorton acetat de 0,5%— I ml 7. Silabolin de2,5% — | mi intramuscular o dati pe siptimand ©) soluti sleoolice: 1. Gramicidind de2%— i a ey Sl. Ase dilua in 500 ml apa. Pentra 2. Clovoiiptde0.25%4—2 ml Ase dian 38 ml solu sa iz a a. link izoton injectable introdueinzavens de 4 4) suspensii apoase ~ "4 Triameinolon de 4% —1 ml. Ca Teameinolon de ite 1 ml intramuscular 0 2. Desoxicorton trimetilacetat de 2,5% — 1 ml. Ca tramuscular datiin 2 séptanaéni fe ee ai 14 3. Tetracosactid de 0,1%—1 ml, Cate 1 ml intramuscular de 2 ori pe siptiména, @) solutii compuse cu denumiti comerciale (nume depuse): 1. Baralgin& 5 mi. Cate 5 ml intravenos lentin colic 2. Doxafen 1 mi, Cate 1 ml intramuscular ca antivomitiv dupiradioterapie. 3, Duplex 1 ml. Cate 1 ml subcutanat o dati pe zi. 44, Esentiale 5 ml. Cate 5 ml intramuscular o dati pe zi 5. Soleoseril 2 ml. Céte 2 ml intramuscular o dati pe zi. ¢) pulberliofiizate: 1. Aloxim 0,075. Ase diluain 1 ml apd injectabila, Cate 1 ml intramuscular. 2. Nitroprusiat de sodiu 0,03. Ase dizolvain 5 ml solvent alaturat. Solufia obfinutase va dilua in 500 ml solugie salina izoton’ injectabila si se va perfuza intravenos in criza hipertensiva. 3. Dibrospidiu clorid 0,1. Asedizolvain | ml apd injectabila. Cite 1 ml intramuscular 0 data pe zi. 4, Fotretamind 0,01; 0,02. Ase dizolvain | ml apa injecta- bila. Cate 1 ml intramuscular o dati pe zi. 5, Prednisolon hemisuccinat 0,025. A se dizolvain 500 ml solufie salina izotond. Pentru perfuzii intravenoase. in flacoane: a) pulberilioflizate hidrosolubile: 1. Cefotaxima 1,0, A se introduce intramuscular de 2 ori pe zicite 1 g. 2. Oxacilina sodica 0,25. A se introduce intramuscular cate 0,25 de4 ori pe zi. 3, Gentamicina sulfat 0,08, A se introduce intramuscular cate 80 mg de 2 ori pezi. 4. Tobramicina 0,05. Cate 5 mg/kg de 2 ori pe zi intramus- cular. nsb) pulberiliofilizate insolubile (pentru suspensii): 1. Benzatin-benzilpenicilind 1 200 000 U. A sediluain 5 ml solvent: alaturat. Cate 1.200.000 U intramuscular o data in 2séptiméni (profilaxia reumatismului), " 2. Procain-benzily a ee Ipenicilind. Cate 600 000 U intramuscular ©) suspensi 1, Suspensie insulin’-long 5 ml te 40 UI mg, (200 UN). C: C. Preseriefi in fiole pentru perfuzii intravenoase: 1, Acid aminocapronic de 5% 0 f~ 100 ml. 2. Albumind de 5% - 100 iml " 3. Metronidazol de 0,5% — 100 ml. 4, Poliamini de 400 ml. 5. “Polifer” de 400 ml, A se int itroduce 12 6. Reogluman de 400 ml nee 200m 7, Para-aminosalicilat de sodiu de 3% ~ 250 si S00 ml 5.SOLUTIL EXTRACTIVE Solutiile extractive sunt forme farmaceutice obtin prin exragere din plantele medicinale sau, Pee scale cu diversi solvent, mai utlzatifiind apa purificata, c si uleiul vegetal, din care cauzi ele se clasificain a) solufii extractive apoase: b)solugi extractive alcoolice )solutiiextractive uleioase. - Pro vegetal confine numeroase substante, dintre care cel pus ma manifest arine farmacologic’. impreuna cu substanta irog trec in solutie si alfi compusi solubili, x lipsiti de activitate terapeuticd, ce se numesc iat eict 116 ‘A.SOLUTIL EXTRACTIVE APOASE Solusile extractive apoase se prepara din drogul vegetal prin dizolvarea compusilor continu in el, de cele mat multe ori, ta temperatura fierberi, Dupii modul de prepsratt (infuzarea, decoctia, macerarea), solutile extractive apoase seimpartin infizi, decocturi si mucilagii Modul de preparare: a) Infuzia. La drogul mirungitse adauga cantitatea necesar’ de apa la temperatura medivlui, se incdlzeste Pe aia de apa 15 nin s:se las pentru 45 min. sf se rAcoteasc&, Sp necesar pentru trecerea principiilor active din planti inapi Dup& aceasta cerrvaae atrecoara, drogulramas se stoarce, total se filtreaza si vrvfumul infuziei se completeazi cu api pusficatl. De regulé, ‘fuse se prepara din partite fine ale plantei (or, uns, herbi) din care component activ biologici se extrag mai for Dinpartile ‘mai dure ale plantelor infuziile se preparé mai rar i) Decocturile se prepard prin decoctie. SPre deosebire de snfusnre, decoctia prevedefierberea drogului vegetal HP de30 min., apoi rfcorirea in decurs de 10 min. gi filtrarea. {fn uncle razr decoctul se filtreazfierbinte, Decocturle se prepara din parle mai grosiereale plantelor (icin, 2pm, 228 jar uneori vin frunze (ex.-frunzele de strugurii-ursulu), Tafuaiile si decocturile se prepara, de obice, in farmach! mijlocitnainte de ale eliberapacientul. Blese descompun rapid, din care motiv se vor preserie numa pent 39 zile, cu reco- mandarea de afi pistrate la un le rcoros. Tnfuziile i decocturile sunt destinate, in special, pentru wz intern s:rar, BEnhY HE extern rare, elie ec.), Daca sunt destinate uzului intern, e008) oof dozate cu lingura de mas, de desert, de cea! sau cu pahirel gradat Se prescriu infuziile si decocturile prin metoda prescurtata cu indicarea cantitatii materiet prime medicamentoase $i @ canfitai totale a infuzietsi decoctului, Dup& densa formei ‘medicamentoase ~ infuzie sau decoct ~ in ‘mod obligator se 7indica parfile plantei (frunze, coaja, rizomi cu radcini ete ), denumirea plantei, cantitatea materiei prime in grame si prin {iniufa cantitatea totald a infuziei. La prescrierea unei infuzii Sau unui decoct se indic& doza pentru o dati a drogului veg- etal Existd insi si concentratii standarde: 1:10 ~ din orice plante, cu exceptia celor toxice si putemic active; * 1.30 ~ din ruscufé (herba Adonidis vernalis), licrimioar& herba Convallariae majalis), odolean sau valeriand (radix etrhizoma Valerianae), ergot (Secale comutum), amareala (radix Polygalae); * 1:400 ~ din diverse specii de degefe! (folium Digitalis), linte lanceolaté (herba Thermopsidis),ipecd (radix Ipecacuanhae) sialte plante toxice. Prescrierea infuziilor Exemplul 1. Medicul nu indic& doza plantei Rp.: Influsie de frunze degetel 150 ml DS. Inter. Cate o lingura de 3 ori pe zi. Deoarece frunzele de degetel sunt un drog toxic (tabelul A), farmacistul va pregiti infuzia in proportie de 1:400. Adic& 1g 400 mi xg———- -150 ml 150 de unde x = =0,37 400 Exemplul 2, Sasepresovie 150 ml infuzie din fuze de degetel ‘in doz pentru o data de 0,05 2 Rp. Inf. de frunze degetel ex 0,5 ~ 150 ml, DS. Intem. Cate o lingura de 3 ori pe zi S-au luat 10 doze de drog vegetal (0,05 x 10=0,5) 5110 linguri de apa (15 mlx 10 = 150 mb) 118 Prescrierea decocturilor Decocturile se preseriu, casi infuziile, exo Singur debe inscripfia incepe nu cu cuvantul “Infusie”, ci “Decos Exemplu. Sise preserie 150 ml decoct din ridacina de sorbestrea (radix Sanguisorbae), doza pentru o dati find de 0,5 g. Rp.: Decoct de radacina sorbestrea: ex 5,0- 150ml DS. Cate olinguri de3 oti pe zi i ive apoase se pot prepara si prin dizolvarea por ontto spel, prepaatela fabri farpaceuiceinacest scop. Exercitii. 2) Prescretiinfuzii din urmitoarele droguri vegetalein dozele pentru o data indicate: 1. Radcind gi rizom de odolean 0,5 g 2. Maitasa de porumb 0,75 g 3. larba de troscot 1,0 g 4. Flori de albastrita 0,5 8 5. Fructe de ienupar 0,7 g 6. Rédacina de nalba mare 0,5 g 7. Flori de musefel 0,75 g ) Prescrieti decocturi din drogurile vegetale ce urmeazi: 1. Flori deimortela 0,6 2, Frunze de merigor 1,5 8 3. Frunze de strugurii-ursului 0,75 g 4, Fructe de afin 1,0 g 5. Rizom deslipet 0,75 g, Lat, Mucilagio, nis Rus. Slizi ¢) Mucilagiile (Mucilagine) se objin prin dizolvarca substanjelor mucilaginoase de provenienti vegeta exe gumei — un suc uscatlaaer, care apare din crapaturile tulpi 119ramurilor unor plante~ caisul obisnuit, unor speci de saleém ete.) sau prin extragerea substanelor mucilaginoase din materia prima, vegetali prin metoda de macerare, exemplu —_mueilagiul din seminfe de in, din radacini de nalba mare, Solutia extractiva obtinutd fara incdlzire se numeste macerat. Mucilagiul se objine, de asemenea, din amidon la prelucrarea acestuia cu api fierbinte. Extragerea sub- stantelor mucilaginoase din plante se face la rece, mentinandu-se produsul marunfitin cantitatea necesara de apa timp de 30 min. la temperatura camerei, apoi se decanteazi si se filtreazd. Asemenea mucilagii se mai numesc latineste “infusa frigide parata”’ Mucilagiile sunt solutile coloidale apoase, vascoase si lipicioase ale unor substanfe macromoleculare (amidon, pectin’, metilcelulozi etc.) si se folosesc la prepararea altor forme medicamentoase (mixturi, clisme), pentru aneutraliza acfiunea iritanti a substantelor active asupra mucoasei tubului digestiv. Actiunea mucilagiilor se explicd prin absorbia moleculelor principiului activ si prin acoperirea mucoasei cu un strat protector, care apr’ terminatiunile nervoase senzitive din mucoasa tubului digestiv de actiunea iitant& Exemplu de rejetd Rp.: Cloralhidrat 1,0 Mucilagiu de amidon Apa purificati da 25 ml MDS. Pentruslisma, Unele substante mucilaginoase au actiune farmacologica gi se utilizeaza in terapeuticd. Asemenea substanfe se gasesc in unele plante medicinale si manifesta un efect antiinflamator, cicatrizant, expectorant etc Printre plantele bogate in materii mucilaginoase se numira semintele de in (semen Lini), frunzele de patlagina (folium Plantaginis), radicinile de nalba mare (radix Althaeae) etc Mai des sunt utile mucilagiul din guma de cais (Mucilago Gummi Armeniaca), mucilagiul de guma arabica (Mucilago Gummi arabici), mucilagiul de ridacinile nalba mare (Mucilago radicis Althaeae) si mucilagiul de amidon (Mucilago Amyli). Toate 120 fieckrui mucilagiu jile sunt oficinale, de aceea concentrafia a et inrejefamuse indica Seindicnuma denumiea mucilagiului si cantitatea lui Exemplu de refetd: Omi Mucilagiu de seminfe in 154 Ree S Intern. Cate lingura de3 ori pez fi separate si folosite ca stantele mucilaginoase pot fi re ars ‘medicamentoase. Din ridacinile nalbi ee pin se obtine extractul uscat (Extractum, ee aan $imucaltna (Wucatinum) livrattin comprimat 30,05 gi falas rele de patlagina s-au izolat caexpectorant, din frunzs a oe granule oh i se livreaza sub forma de g aa adept eagle (Plantaghucidum), utlizate inatamentl gastritelor hipoacide si boii ulceroase a stomacului cu hipo- sa jormaciditate etc. ro Gu mucilagile nu se vor administra concomitent preparatele alcoolice. acai sibazele, deoarece acestea modificd consistent gelor dintai B.SOLUTIL EXTRACTIVE ALCOOLICE Solutiile extractive alcoolice exista in doua forme: fnetut i extracte. Extracfia substantelor active se face prin aac sa : 3 la fabricile farmaceutice eae coe orme medicamentoase oficnale. Modul de ea a reel deosebirea cA tincturile ere a ambelor forme este acelasi, cu deos le set din drogul toxic sau uteri atv si gat ma iat ectiv 1:10 i 1:5), iar extractele fluide provin : oem concentrate (1:1). aamacerare produsul vegetal mini lichidulextractv se introduc intr-un vas, cae se inchide DINE = Jas& 10 zile la temperatura camerei, ce trebuie agitat Tcbidulu pe zi. Percolarea (“lixivierea”) consti din trecerea ICH ‘extractiv de sus in jos printr-un strat de produs veg marunt flat intr-un vas numit “percolator”. 121Tincturi (Tincturae) Lat. Tinctura, -ae Rus. Nastoiki Tincturile sunt forme farmaceutice lichide, sub form’ de solu alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice, obtinute prin extractia produselor vegetale, Tincturile in prezent se obfin aproape exclusiv cu ajutorul alcoolului de 70% (in unele cazuri 40%) si mai intotdeauna din drog uscat $i bine marunfit, iar unele tincturi se prepara din planta Proaspat colectat, in scopul sporirii randamentului extractiei gi economisirii etanolului (Tinctura Convallariae recens, Tinctura ‘Valerianae recens), Tincturile se administreaza intern in picdturi si se dozeaz’ in militei. Spre deosebire de infuzii si decocturi, tinctura este o forma. medicamentoas& mai stabil La temperatura obisnuit, in sticluj (flaconul) bine obturati, Ia locferit de lumina, tincturile se pistreazi ‘timp indelungat. Laprescrierea tincturilor in refeti nu se indica partea plantei din care se prepara, nici concentrafia tincturei. Prescriptia incepe cu denumirea formei medicamentoase — Tinctura, apoi urmeaz, denumirea plantei gi se indicd cantitatea tincturei. Se dozeazi tincturile in picdturi— de la 51a 30 picdturi lao priza in functie de activitatea tincturii, Corespunzator, cantitatea totala de tinctura. Prescrisd constituie 5~30 ml. De obicei, se prescriu atftea mililitri de tinctura cate picdturi se administreaza lao priza Prescrierea. Sse prescrie tinctura de Odolean (Vale- rian’), Cate 30 picdturi de 3 ori pe zi. Rp.: Tinctura de odolean 30 mi D.S. Intern. Cate 30 picdturi de 3 ori pe zi. Cénd sunt indicate concomitent cfteva tincturi (tineturd compusa), atunci ele se iau in aceleasi cantitafi, daca doza 122 itica a lor este egala. a sincturd de Licrimioare (Convallaria) Fxemplu: Sase preserie i) gi oct vateriana) ‘in cantitati egale. Se administreaza cate de picaturi de 3 ori pezi .: Tincturé de licrimioare Rp Tinctur’ deodolean aa 10 ml ; MDS. Intern. Cate 20icaruri de 3 ori pe i Dacd . . on ele tncturilorasoiete difer atunc o tincture jn cantitafi mai mici de atftea ori, cu. i oan ed devat doze unimomentand a celia tinct ; Exempla: Siseprescrie 20 m de incurs Oompa exo oons dino parte de tincturd de strofant (Strophanth mm) Fe — de odolean, S& se administreze cate 20 picatuni de 3 ori p .: Tincturd de strofant $ ml Rp Tncturd de odolean 15 ml ; MDS. Cate 20 picaturi de3 ori pez. Tincturile pot fi prescrise si in asociere cu alte medicamentoase in forma de mixtura. Prescr ‘in dozele indicate: efi urmatoarele tincturi in dozele indica ea dea Cate 25 picdturi de 3 ori pe zi 1, Tinctura de pelin alb, 25 ml nainte de masé. _ 2. Tincturd amar, 20 mi, Cate 20 pictur inaint de ae 3. Tincturd de matrgun’, 10 ml Cite pictur de 3 ripe 2 4. Tincturd de gilbenele, 40ml. Cte 20 picdtus de 5 or1Pe 5, Tincturé de piducel, 25 mi, Cate25 picdturi de ori pez. & Tineturd de pojamiti, 25 ml. Cate 25 picaturiin } pahar apa pentru, \pargare. 7. Tinctur’ de talpa-gistei 8, Tincturd deizma buna, 15 mi Céte 15 picitur lao priza, 9, Tinctrdde bujor, 200 ml. Cate 40 pcatur de3 on PA, 10. Tinctura de limai chinezesc, 50 ml. Céte 25 p ori pe zi, substante 25 ml. Cate 25 picdturi de 3 ori pe 123Extractele (Extracta) Lat, Extractum, ~i Rus. Axtracta Petersen ed solufii extractive concentrate, obtinute rea pana ii imi mo ntrarea pn aun anumit grad, dn materia prima ve- te uifinsio de consist, dosebim exracte Muide, moi siusca te Extactele fide (nomin sing, —Extractum fluidum; geneti se pect fluidi) reprezinti lichide colorate; extractele moi {eomin sing, xractum spissu; genet sing. Extract spss) ota © cu confinut de api sub de 25%; extracte us- soe Extractum siccum; genetiv sing. ~ Extracti mapa ‘masi pulverulenti, cu cel mult de 5% umeditate. saad fe cxssget Pent oben extractelor fluide se 0 zzual 70%), la objinerea extractelor moi- spe rept cu ads declorofon, oe deamon), alcokul ail leuscate se prepara prin desicarea extractelor Te ots etractee sunt oficiales preparsn mod industia e aceea la prescripfia extractelor nu se indicd nici natura mate Prime, nici concentratia extractelor. ne Extracte fluide (Extracta fuida) Lat. Extract: id, us. Jidkie &xtracta pannel des deossbere de tnt, dup cum s-a sp numai rn lt proporte de prepara sane | Concentraja in extractul fluid coincid. vegetal. Extractle fue se administreaz4 in picaton sa yee cazuri dozae de o lingurita. rsarinunele 124 Prescrierea: Dupa denumirea formei medicamentoase — Extract, urmeazi in mod obligatoriu, indicatia despre natura extractului~ fluid, moale, uscat, apoi se indica denumirea plantei si cantitatea extractului. Urmeazi DS. si signatura: ‘Ex.: Asse prescrie 15 ml extract fluid de traista-ciobanulu. A se lua cate 20 picdturi de 3 ofi pe zi Rp.: Extract fluid de traista ciobanului 15 ml D.S. Inter. Cate 15 picdturi de 3 ori pe zi. Exercitii. Prescrieti extracte fluide din. urmatoarele droguri -vegetale in dozele indicate: 1. Aloe, 100 ml, Cate o lingurifé de 3 ofi pe zi 2. Paducel, 25 ml. Cate 20 picdturi de3 ori pe zi. 3, Eleuterococ, 50 ml. Cate 20 picaturi de 3 ori pe zi 4, Talpa-gastei, 25 ml. Cate 20 picituri de 3 ori pe zi 5, Stege turceasca, 40 ml. Cate 30 picaturi de3 ori pezi. 6. Pasiflora, 25 ml. Cate 40 picdturt de 3 ori pezi. 7 Piperul balfii, 25 ml. Cate 50 picdturi de3 ori pe zi. 8, Sorbestrea, 30 ml, Cate 50 picaturi de 3 ori pe zi. 0. Matasd de porumb, 25 mil. Cate 30 picdturi de 3 ori pe zi. 10, Calin, 25 ml. Cate 25 picituri de3 ori pe zi. Din extractele fluide se prepara, prin evaporate, laintreprinderle farmaceutice, extractele moi si uscate. Ele sunt mai concentrate siseprescriuin capsule, pulberi, comprimate, supozitoare, pile Extractele moi (Extracta spissa) contin pand la 25% (in medie 20%) apa. Ele reprezinta o masa vascoasé densi. Unele din ele se utilizeaz pentru combaterea bolilor: Extract moale de matrgund, supozitoare rectale. Extract moale de odolean in comprimate drajeifiate 20,02 8 caremediu sedativ ‘Alte extracte moi se pot folosi, si se foloseau pe vremur, pentru prepararea masei pilulare si, deci apilulelor: Extract moale de lemn dulce. Extract moale de papadie. 125Extractele uscate (Extracta sicea) contin doar 5~-6% apa si au consistenfA solida, fiind usor pulverizabile. Ele se prescriu sub diverse forme medicamentoase: pulberi, comprimate, pilule, supozitoare rectale si vaginale. Extractul uscat de rugcuti de primavara este inclus in componenta comprimatelor drajeifiate “adonis-brom”, Exerciti Extract uscat de nalba mare—comprimate a 0,05 Extract uscat de mitrigund—comprimate a0,015 g (impreund cu Bicarbonatul de sodiu 0,25 2). Extract uscat de flori imortela — granulate in pachete a 10 g. Cte 1 g de3 ori pe zi Extract uscat de revent — pulberi, cate 1 g Extract uscat de roibi — comprimate a 0,25 g. Extract uscat de linte lanceolaté — comprimate a 0,05 g. Notié, La prescrierea extractelor moi si uscate se admite omiterea determinantelor moale -“spissum” sau uscat -“'siccum”” Exemplu: Rp.: Extract de linte lanceolata 0,05 Ditd.N. 12intabl S. Intem. Cate un comprimat de 3 ori pe zi. C. SOLUTH EXTRACTIVE ULEIOASE Solufifle extractive uleioase, numite uleiuri medicinale (Olea medicata), se prepara prin extragerea substantelor active (macerarea) din produsele vegetale marunfite sau din cele animale cu un ulei lichid (de ex. untdelemn) sau cu un solvent volatil miscibil cu uleiul, Uleiurile vegetale extrag usor alcaloizii, vitaminele liposolubile, uleiurile esentiale si alte substante Se folosesc urmitoarele uleiuri medicinale (solutii extractive uleioase): Extract de citing alb (Oleum Hippophaes) Extract de masalaritd (Oleum Hyoscyami) Extract de laur sau ciumafaie (Oleum Stramonii) 126 Extract de mices (Extractum Rosae oleosum) Extract de pojarniti sau sundtoare (Oleum Hyperici). Se elibereazd in flacoane sau capsule. Prescrierea Ase prescrie 100 ml ulei de catina alba (Blippophas). Rp. Ulei de citing alba 100 ml DSS. Intem. Cate o lingurifé de 3 oti pe zi. 6.SOLUTH EXTRACTIVE MAXIM PURIFICATE (neogalenice) Solufile extractive alcoolice se mai numese preparate galeni- ce! Ble contin, pe ling& principiile active, numeroase substante debalast (pigmenti vegetali etc), care de multe orisunt de prisos. Soluile extractive maxim purificate (neogalenice) sunt extracte hidroalcoolice sau cloroformoalcoolice din materie primi care contin suma substantelor active ale materiei prime vegetale in stare relativ purd. ; . Din aunty cones ‘se administreaza nu numat ‘inter, dar $i parenteral. Se prepara in mod industrial. Fiecare preparat peowalenic are denuimirea sa. Preparatele neogalenice se livreazt note pentru injecti gin flacoane pentru uzul inter, sub forma ide solufi apoase buvabile sau injectabile, sau de pulberi. ‘Enumerdm cateva dintre ele. Preparate contindnd glicozide cardiace eee (din degeel rosy), comprimate 20,0008, suppoztoare 0,0012; _-digalen-Neo degetel ruginiu L.) flacoane a 15 mi, daza 10-15 ictus , = Sgn (din lacrimioara: L,), fiole: 0,06%— 1 ml. Proparate conjinand alcaloizi ~ ergotal (din comul secdrifL.), comprimate 2 0,001, fiole 0,05%— 1 ml; "Dole Chadins Onlenus, medic gres, nist In Prgamo (anit 131, - 201% Din preparatele gaenice mai fac parte sprturile si siropunie 127~raunatina (din rauwolfia serpentina Benth.), comprimate a 0,002 , Preparate conjindnd glicozide triterpenice: ~ saparal (din aralie), comprimate a 0,05. Preparate continnd compusi fenolici: —avisan (din ammi visnaga L.), comprimate a 0,05; —beroxan (din pastinaca sativa L.), comprimate a 0,02, flacoane cu solutie 0,5% — 50 ml; flaming (din imortela), comprimate a0,05; ~licvriton (din lem dulce), comprimate 20,1 — psoralen (din psoralea drupacea bge.), comp , comprimate a0,01, solufie alcoolica 0,1% in alcool de 70%, pentru uz exter; ~ silibor (din armurariu), comprimate drajeifiate a 0,04 si altel. La prescrierea acestor preparate seindica ‘ oar d si cantitatea, deoarece ele sunt oficinale numer Ex.: Asse prescrie 15 ml adonizida. A. 3 se recot a picdturi de3 ori pe zi. mmandacdte IS Rp.: Adonizida 15 ml DS. Intern. Cate 15 picaturi de 3 ori pe zi 7. EMULSI (EMULSA) Lat, Emulsum, -i ssi Rus. Amulsii _ _ Emulsiile sunt sisteme disperse, form: i a insolubile unul in altul si care formeaci fod tessenehils on find dispersata in alta. in scopuri tetapeutice se folosesc emulsii de doua tipuni: ulei in apa (U/A) si apa in ulei (A/U). Primul tip de emulsie este larg raspandit in natura, un exemplu fiind laptele de la care provine denumirea insigi a emulsiilor (verbul latin “emulgere” inseamna a mulge). Laptele consti din picaturi mi- nuscule de grasime, inconjurate de molecule de cazeina, formand 128 mpreund micelille hidrofile dispersate in apa. ‘Asemenea emulsii semainumesc adevirate. Din ele fac parte si emulsile seminale, obtinute prin triturarea unor seminte cu apa Existd insa gi pseudoemulsii, in care picdturile microscopice doula sunt dispersate nun apa, finde asemenea dispersie ar fi instabila, ci ntr-o solufie apoasd vascoasé, formatd din dizolvarea ‘unor substanfe macromolecularein api. Asemenea compust poarti denumirea de pseudoemulgatori. Acestia mentin starea dispersal a.uleiului datorit’ viscozitifiilor inalte Emulsiile de tip U/A se administreazi pe cele bucald, de accea se numese emulsii pentru uz.intem (emulsi buvabile). E locul si tentionim c& emulsile penta zintem suntinsabile; prin urmare tle se vor prepara ex tempore, fiind pastrate la rece sau se vor Stabiliza prin adaos de antiseptice. Cat priveste emulsile de tip ‘A/U, acestea se uilizeaza in calitate de excipieni la prepararea Iinimentelor gi unguentelor, avand deci uz exter. ‘Mai jos vom analiza doar emulsile pentru uz inte. (Emulsa adusumintemum), care se subdivid, cups cums-aspus, in: emulsi seminale, sau adevarate; emulsii uleioase, sau pseudoemulsii Emulsii_ seminale (Emulsa_seminalia) Lat, Emulsum, -i seminale, -is Rus. Amulsii semennde Emulsiile seminale se prepara din seminjele unor plante, cum arfiamigdalele dulci,inul, macul, dovieacul et. fn aceste seminfe se confin uleiuri gi substanfe mucilaginoase de origin proteic8, ce posed proprietiti de emulgator. Din aceste motive, laprepararea ontlsilor seminale emolgatori specific muse adaugi. Semingele curdtite se ttureaza in apa in vederea obgnerii unui lichid ase- vgpator cu laptele. Concentrafia emulsilor seminale(raportl dinte rmontitatea de seminge la cantitatea total de emulsie) este de 7 10. Prin urmare, la | parte de seminte se iau 10 parti de apa, asadar, din 1 gdeseminte se obtin 10 ml de emulsie. Emulsia, astfel obsinut’, 129se filtreaza prin tifon dublu, reziduul se aruncé, iar lichidul laptos se foloseste ca vehicul pentru unele substanfe medicamentoase, pentru a le masca gustul neplicut. in cazul semintelor de dovleac (semen Cucurbitae), reziduul nu se separa de la emulsie, deoarece anume el confine principiul activ (antihelmintic). Emulsia din seminfele de dovleac, separati de reziduu, este recomandati de uni cosmetologi pentru ingrijirea pieli fefei, cAreia i red prospefime, Prescrierea Aseprescri i prescrie 150 ml emulsie seminala din seminfe de in, A se administra cate o lingura de 3 ori pe zi Metoda I (magistralé) Rp.: Seminte dein 15,0 Apa purificaté 150 ml Mf. emulsum D.S. Intern. Cate o lingur’ de 3 ori pe zi. Metodaa II-a (oficinalii) Rp.: Emulsie de seminfe de in 150 ml DSS. Cate o lingura de 3 ori pe zi. Emulsii uleioase (Emutsa oleosa) Emnulsiile uleioase se prepara din uleiurile lichide: uleiul de ri- cin (Oleum Ri a (cams y on Amygdalarum), untura de pues oe Titec d se meni apr ae til inalte a amestecului de emulgator (pseudoemnul- wiguon(Glamyf indepen guma (“cleiul”) de cais (Gummi Armeniacae vulgaris) guma tragacanti (Gummi Tragacanthae), ° 130 amidonul (Amylumn), metilcetuloza (Metylcelulosa) ete: Pentru a emulga 10 mi de ule, se ia rmitoarea canstate de emulgator: gelatoz’ 5,0 guma de cais 3,0 tragacanti 0,5 Galbenusul de ou (Vitellum ovi) este gi el un Dun emulgator: un galbemus serveste pentru emulgarea a 15 mal de ulei. Pentru o emulsionare calitativa se iau 2 parti de ulei, 0 parte de emulgator si 17 parti de apa. Dac’ cantitatea de ulei in refeta siueste indicat, atunci din 10,0 de lei seobfine, de regula, 100 ml de emulsie. Dacé cuntnecesare 200 mi de emulsie, atunci se ian 20 mi de lei, 10 gde gelatozi gi 170ml deapa 2° (i/F . ‘Prepararea, Uleiul se amestecé cu emulgatorul sipufind ap pénd la obfinerea unui lichid ca smantana Dupa asta se adaugit apa pand la masa cuvenité si emulsia obfinuta se filtreaz prin in dublu. Se prescriu emulsileuleioase‘n 2 ‘metode: magistrala sioficinala. in metoda magistrala (desfagurata) de, prescripfie se ¥ cd uleiul, emulgatorul si apa cu cantitile lor respective. Dup& sod vaurna Mf emulsum (Misce utfiatemulsum- Amestocs aioe abfin’ emulsie), ce indic la procesul specific de preparave a cemulsiei. Urmeazi apoi indicatiile D.S. Exemplu. Ase prescrie emulsie uleioasi din 10 guleidericin. : ‘Metoda I (magistrald) Rp. Uleidericin 10,0 Gelatoz’ 5,0 ‘Apa purificatd ad 100 ml Mf. emulsum D.S. Intern, Pentruo prizé —_—— TTeetatora — un produs al hidrolizei incomplete gelatine: Btin metoda oficinala (prescurtata) de prescriptie, dup’ denu- mirea formei medicamentoase urmeaza denumirea uleiului, can- titatea lui si prin liniugd (cratima) cantitatea totala de emulsie. Metoda a Il-a (oficinaléi) Rp.: Emulsie de untura de peste 30 ml 200 mi DS. Intern, Pentru o prizi. Daca raporturile ingredientelor emulsiei sunt standarde (2: 1 17), atunci concentratia ei poate si nu fie indicata (se indic’ numai cantitatea emulsiei): Rp.: Em’ de ulei de ricin 100,0 DS. Pentruoprizi in cazul dat uleiul de ricin, care este dezgustitor, s-a administrat sub forma de emulsie, care ii mascheaz gustul. Dupi cum s-aspus, emulsiile se intrebuinfeazi ca vehicul pentru substanfe medicamentoase. in emulsii pot fi incluse diverse substante medicamentoase. Aceste subst: emulsie, in care fie c& se dizolva, fie c& rman in suspensie. in acest caz obtinem o mixturd (potiune). in aceste cazuri, in forma prescurtata de prescriptie a emulsiilor substantele suplimentare se ‘nscriu dupa emulsie, arin forma desfigurati a prescriptiei ele se indicd dupa tofi ingredientii componenti ai emulsiei Exemplu: seincorporeaza in Se se prescrie 200 ml de emulsie de ulei de migdale (Oleum Amygdalarum) cu adaus de 0,2 codeina fosfat (Codeini phosphas). Sase administreze céte o lingura de 3 ori pe zi. Metoda prescurtata de prescriptie: Rp. Emulsie de ulei de migdale 200 ml Codeini fosfat 0,2 MDS. Intern. Cate o lingura de 3 ori pe zi 132 Metoda desfaisurati de prescriptie Rp.: Ulei de migdale 20 ml Gumi de cais 10,0 Api purificata ad 200 ml Codeind fosfat 0,2 M£ emulsum DS. Intern. Cate o lingura de 3 ori pe 21. {in prezent emulsiile se prescriu rar 8. LINIMENTE (LINIMENTA) Lat. Linimentum, -1 Rus. Liniment’ Linimentele sunt forme medicamentoase destinateapicirit exteme,Linimentul este un unguen ichid sau semisolid Ffest : i iment frictiuni sau aplicafii locale. Majoritatea lint os inta. Seestooatl ‘omogene cu aspect de lichide. dense. = oP cele mai multe of, inimentele sunt emulsi(inimentul de aloe, Hiimentul amoniacal, linimentul “naftalgind”), suspens Ginimentul balsamic A.V. Visnevschi), a spe enim al de sintomicind, streptocid), mixturi (linime mpus de ici iment comp die ‘maa ‘arin unele cazuri~ un simplu ame’ imiscibil, oe Find sztate inaintedentrebuintare, se transformin emulsi estabile. Datorita stiri lor lichide, linen sunt examinat intre formele medicamentoase ichide. Pr inimentele magistrale se prescrun forma desfagurat. Dupa enumerarea ingredientelor linimentului si cantitatilor St CALE linimentum” (Misce ut fiat linimentum — Amestecd ps aobfine liniment) si D-S. ; - xemplulcelmaisimpludetinimentpostefiurmétora Ase pescliniment compus di lroferm (Chloroform simmetilsalicilat a céte 25 ml fiecare, Pentru frctionarea eturii bolnave. 133Rp.: Metilsalicilat Cloroform aa 50 ml M6 lin, D.S, Intern, Pentru frictiuni (remediu analgezic gi antiinflamator). in cazul mentionat ambele substante sunt lichide, care nu se amesteci intre ele si fiecare din ele este principiu activ. Putem folosi gi una singurd, insi in acest caz, mai ales dack substantain cauza este iritanti, ea trebuie amestecati cu un ulei vegetal indiferent — ulei de floarea-soarelui (Oleum Helianthi) sau chiar activ — ulei de masdlarifa (Oleum Hyoscyami), ulei de (laur) ciumifae (Oleum Stramonii) Rp.: Cloroform Ulei de floarea-soarelui aa 50 ml. M. f lin, D.S. Extern, Pentru fricfiuni (actiune revulsiva). in prezeiit o serie de linimente se prepara in mod industrial gi se prescriu fn forma prescurtath. Exemplu. Ase prescrie 25 ml liniment oficinal de sintomicina de 5%. A se aplica pe segmentele lezate ale pieli Rp.: Liniment sintomicin’ de 5%~ 25 ml D.S. Extem. A se aplicape regiunile lezate ale pielii Emulsile si suspensiile stabile pentru uz extern, numite si ele linimente, sunt produse la intreprinderile farmaceutice. Ele se prescriu dupa cum urmeaza: Rp.: Lin, “naftalgin” 100 ml DS. Extem. Pentru fricfiuni (actiune analgezica), Aceste linimente, inainte de intrebuintare, trebuie agitate, fapt ce se va mentiona in signatura. Ele se elibereaza din farmacie cu eticheta “A se agita inainte de intrebuintare” 134 Dupa cum s-a mention, linimentele pot avea forma unor mase gelatinoase, care se topesc la temperatura corpului (Linimentele saponiforme). Asemenea linimente fac parte dintre formele medicamentoase moi Exercitii. rescriefi sub forma de linimente urmitoarele substantetichide: Metilsalicilat ; Ulei de terebentind esenta Prescriefi urmatoarele linimente oficinale (denumiri comerciale) 1. “Capsin” 50 ml (revulsiv), 2. Liniment piper — camforat 80 ml (revulsiv), 3. “Spedian” 100 ml (aplicati‘in arsuri); 4. Liniment aloe 50 ml (aplicafi‘ in radioterapie), . 5. Liniment sintomicina (1%, 5% si 10%) 25 ml (aplicati in tratamentul plagilor, trahomului etc); 6. Liniment tesan 30 mi (in decubitusuri, arsuri). 9. SIROPURI (SIROPI) Lat, Siropus, -i Rus. Siropa Siropurile sunt solujii concentrate (circa 64%) de zahis in apa, n sucuri vegetale fermentate sau in amestecurile lor cu tincturi, ‘extracte sau substante medicamentoase. Sunt destinate administra interne. Se folosesc pentru mascarea gustului neplacut al principiilor ‘active, cu preponderenta in pediatrie. Exemplu. Siropul de nalb& mare const din 2 parti de extract uscat din ridicina de nalba mare si 98 parti sirop de zahat. Dupa destinatia lor, siropunile pot fi substange corective sau preparate medicamentoase. {in calitate de vehicul si corective se folosesc: siropul de zahar sau siropul simplu (Sirupus Sacchasi s Sirupus simplex) ~ cu un continut de zahar de 64%; 135siropul de visine (Sirupus Cerasi); siropul de zmeura (Sirupus Rubi idaci). Siropurile aromatizate (sirop de portocale, sirop de limiie etc.) se folosesc drept corective pentru a masca gustul si mirosul dezagreabil al unor medicamente. Exemplu de repetd Rp.: Inf. de ridacind nalba mare 3,0 ~ 180 ml Sirop de visine ad 200 ml MLDS. Intem. Cate o linguriti de 5 ori pe zi (unui copil de2 ani). Exemple de siropuri medicamentoase. —siropul denalba mare; ~siropul de revent; ~siropul de lemn dulce; —siropul de maces; ~siropul de crusin. Exemple de refete: Rp.: Inf. de radicina nalb& mare 3,0- 100 ml Sirop de nalba mare 20 ml M_D.S. Intern, Cate o lingurita de 3 ori pe zi Rp.: Sir. demices 200 ml D'S. Intern, Cate” lingurité de 3 ori pe zi (cu apa). Unele siropuri se livreaz sub denumiri comerciale (nume depuse): ~pertusind (Pertussinum) — colosas (Cholossassum) —bronholitina (Broncholytinum) Exemplu de repetd Rp.: Pertusin& 100 ml D.S Intern, Cate o lingurita de 3 ori pe zi 136 O serie de substante medicamentoase destinate copiilor se prepara sub forma de siropuri: ‘ospen, bactrim, oxibutirat sodic, valproat sodic. Siropurile sunt livrate in flacoane de cel mult 1000 ml, bine ‘inchise si complet umplute, la loc racoros. Potiunile sunt forme farmaceutice apoase moderat zaharate, destinate administrarii inteme, care confin, in principal, substante medicamentoase dizolvate sau suspendate in ap sau intr-o solutie extractiva apoasi, folosindu-se drept corectiv sirop simplu sau sirop aromatizat, in concentratie de circa 20% (g/g). ‘Zahdrul diluat din componenta pofiunii reprezinta, spre deosebire de sirop, un mediu nutritiv favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor. Din aceast& cauzd, pofiunile se presoriu doar pentru 2-3 zile. "in functie de solubilitatea substanfelor, pofiunile pot fi solutii sau suspensii medicamentoase. in cazul in care se formeazi suspensii, pentru mentinerea stabilitafii lor se adaugé mucilag de gum arabica. Sunt prevazute doua forme ale acestui preparat: mucilag de gum arabica de 30% si mucilag de gumi arabic’ diluat (julep gu- mos, potiune gumoasa). Limonadele sunt solutii apoase indulcite, efervescente, con- {indind bioxid de carbon ce provine, in mod obigmuit, din neutralizarea unui acid (lactic, citric, tartric) cu bicarbonat de sodiu, de potasiu sau cu carbonat bazic de magneziu. Presiunea bioxidului de car- ‘ge in sticla astupata poate si ajunga pana la 3 atmosfere, de a este necesar si se foloseasca sticle cu perete gros, rezistent 1g presiune, iar dopul sa fie legat. Sunt prevazute solutii @fervescente (limonada gazoasé, potiunea Riviere), folosite ca nfivomnitive 51 solufia de magneziu (limonada de Roge) cuaciiune pusgativa. 13710. APE AROMATICE (AQUAE AROMATICAE) Lat, Aqua aromatica Rus. Aromatnée voda Apele aromatice, sau hidrolatele, sunt solutii apoase sau hidroalcoolice ale uleiurilor esentiale, Se obtin fie prin dntrenarga substantelor aromatice din materia vegetala cu Yaporiide apa, fie prin dizolvarea uleiurilor esentiale in apa, Moleculele substantei aromatice trec in apa, pe care o aromatizeazi, Hidrolatele servesc in calitate de corectiv la prepararea unor forme medicamentoase sau chiar ca remedii terapeutice. Prescrierea Aseprescrie 200 ml apa de fenicul (Aqua Foeniculi). Cate o lingurd de 3 ori pe zi in calitate de remedit carminativ. Rp.: Apade fenicul 200 ml DS. Intern, Cate o lingura 3 ori pe zi. Exercifii. Prescriefi urmitoarele ape aromatice 1. Api de izma buna 200 mi. Pentru gargara 2, pide ices 150 ml. Vehicul, 11, SUCURI MEDICAMENTOASE (succy Lat. Succus, -i Rus. Soki rastenii Pentru sucurile medicamentoase se folosesc plantele medicinale proaspat colectate, care sunt strivite si presate. Sucul obfinut se incAlzeste pana la 66~78°, timp de 30 minute, pentra inactivarea enzimelor si altor substante proteice, dupa ce se racoreste si se centrifugheazd pentru indepartarea precipitatului Se adaugi 1/5 de volum de alcool etilic 95% cu 0,3-0,5% clorbutanolhidrat sau 0,15% metabisulfit de sodiu, 138 Sueur medicaments se flsesc ers creme ts , suc de aloe) sau i r ent eng cra Sunt livrate in flacoane si capsule, Pentru uz intem se dozeazd.cu lingura, lingurita sau picdturi. Prescrierea A se prescrie 100 ml suc de calanhoe pentru tratamentul ulcerelortrofice. Rp.: Suc de calanhoe 100 ml ‘DS. Extern, Pansament pentru ulcerele trofice. Exercifii. Prescrieti urmitoarele sucuri medicamentoase: 1. Suc de patlagin’ 250 ml. Cate o lingura de 3 ori peziin gas- tritele anacide. - ; 2. Sue de aloe 100 mi. Cate o lingurita de 3 ori pe zi in ente- rocolit8, 12, MIXTURI (potiuni) (MIXTURAE) Lat. Mixtura, -ae Rus, Mixturé Mixturile sunt forme medicamentoase lichide compuse, obfinute dizolvarea a dui sau a mai multor substante solide in diverse Tichide (apa distilata, alcool, glicerina, uleiuri vegetale etc.), sau éntr-o solufie extractiva apoas’, intr-o apa aromatic’, sau este un ‘dmestec de dou’ sau mai mult forme medicamentoase fichide iferite (solufi, infuzii, decoctur,tincturi, extracte etc.) »@ Mixturile contin 3 si mai multe ingrediente. Ele pot fi transpa- rente, tulburi si cu precipitat. Acestea din urma inainte de utilizare ‘se agiti, Asemenea mixturi se numesc “Mixturae agitandae (Mixturi care trebuie agitate). De cele mai dese ori, mixturile Re administreaza intern si mai rar extern. Se prescriu mixturile, le obicei, dupa varianta desfagurati, adicd in refeti se emumerd toate componentele mixturii si cantitile lor. Apoi urmeazi M.D.S. 139Denumirea formei medicamentoase, adic cuvantul Mixturd, in reteti nu se foloseste. Deseori mixturile se prescrit: dup& forma semiprescurtata. in aceste cazuri o parte de ingrediente, cum sunt solutil, infuzile, decocturile, emulsiile, mucilagile etc, se prezint& in forma prescurtati, celelalte ingrediente se enumera dupa va~ rianta desfigurati. La prescriptia mixturilor pentru uz intern se recomanda de a pleca de la doza substanjelor medicamentoase pentru o priza sinumarul prizelor. Exemple. 1 Ase prescrie 150 ml mixtura, care s8 confina céte 0.25 g bromurd de potasiu si 0,15 g iodura de potasiu la o pri, A se administra céte o lingura de 3 ori pe zi. Forma magistralé Rp.: Bromura de potasiu 2,5 Todura de potasiu 1,5 Api purificatd ad 150 ml MDS. Intern. Céteo linguri de 3 ori pe zi. Forma oficinald sau semiprescurtatti Rp.: Bromuri de potasiu 2,5 Sol. iodura de potasiu 1% - 150ml MDS. Inte. Cate o linguri de 3 ori pe zi. IL Solutie extractiva apoasa, in care se dizolva substante medicamentoase. A se prescrie mixturd pentru 10 prize compusé din infuzie de iarba ruscufi de primavara (herba Adonidis Vernalis) 1:30 cu adaos de bromurd de sodiu (Natri bromidum) cate 0,5 8 $1 codeing fosfat (Codeini phosphas) cite 0,015 g lao priz&. A se administra céte | lingura de 3 ori pe zi. Rp.: Inf. de iarba ruscufa de primavara ex 5,0 150 ml Bromura de sodiu5,0 Codein’ fosfat 0,15 MDS. Intern, Cate o lingura de 3 ori pe zi (Mixtura Beh- terev). 140 Ill, Amestec a doua forme medicamentoase lichide (infuzie + tinctura): Rp.:Inf, de radacind odolean ex 20,0 -200 ml ‘T-r&talpa-gastei 20 ml MDS. Intern. Cate linguriti de 3 ori pe zi Alte forme medicamentoase lichide Dinele facparte spirturile, sépunurile, elixirele, ofeturile, vinurile medicinale ete. ; uy Spirturi se numesc solutile alcoolice utilizate pentru: frictiuni. Exemple: ; Spirt camforat (Spiritus camphoratus, Sol. Camphorae spi- rituosa de 10%), flacoane a 40 gi 80 ml. ; ; Spirt formic (Spiritus formicicus, Sol. acid formici spirituosa de 1,4%), flacoane a 50 ml. ; Spirt formic compus (Spiritus saponatus compositus), etc. Prescrierea. Sa se prescrie un flacon (40 ml) de spirt camforat. Pentru fricfiuni Rp.: Spirt camforat 40 ml. D.S. Extemn. Pentru frictiuni Sapunuri sunt forme farmaceutice de consistent moale sau golida, constitute din séruri ale acizilor grasi superiori, mai ales ale ‘fcidului stearic, palmitic, oleic, linoleic si arahidonic, cu hidroxid de “godiu, de potasiu, de amoniu, trietanolamind etc, Ele servesc c& éxcipienfi in anumite preparate de uz extern sau, datorité ‘proprietatilor lor tensioactive, ca emulgatori. Folosite pe larg in trecut, actualmente sunt reprezentate doar de sfipunul de potasiu (verde sau moale, Sapo viridis), obfinut din ulei dein sihidroxidul de potasiu si utilizat per se pentru curafirea pielii sau pentru prepararea spirtului saponat. 141Prescrierea. Ase prescrie 50 g de sipun verde pentru uz extem, Rp.: Sapun verde 50,0 D.S. Pentru uzextern. Elixire. Elixirele sunt solufiialcoolice compuse sau amestecuri de extracte, tincturi, uleiuri esenfiale si forme medicamentoase. Auculoare inchisd, consistent densi si miros aromat. Folosite pe larg in trecut, in prezent nu exist decat céteva, de exemplu, elixirul pectoral (lixir pectorale), utiizat in terapeutica incalitate de expectorant, si elixirul dentar, folosit ca remediu igienic. Blixirele se dozeazi‘in picaturi Exemplu. A se prescrie un flacon (25 ml) de elixir pectoral Rp.: Elixir pectoral 25 ml DS. Intern, Cate 30 picituri de3 oi pe zi. Ofeturile sunt forme farmaceutice care folosesc ca solvent ofetul. Acestea poseda aproape caracteristicele vinului; concen- trafia in acid acetic trebuie si fie cuprinsa intre 6— 9 g %. Este prevazut ofetul aromatic (oficinal), cu acfiune revulsiva, care confine ulei de limaie, de levantici, de menti, de tim si camfor. Vinurile medicinale sunt forme farmaceutice care folosesc ca solvent vinul. Acesta are aceleasi proprietifi dizolvante ca si apa confinutd, dar alcoolul siacidul tartric maresc capacitatea de dizolvare. Vinu, care se foloseste la prepararea medicamentelor, trebuie si aibi un confinut alcoolic de 12— 16 g%. Ca exemplu de vin medicinal este vinul tonic, unele balsamuri. 142 FORME MEDICAMENTOASE GAZOASE Aerosoli (aerosola, nebulogena, spray) Lat. Aerosolum, -i Rus. Aarozoli ‘Acrosolii sunt sisteme disperse eterogene, in care mediul dis- persant este aerul, un gaz sau un amestec de gaze, iar faza dispersati este constituit din particele microscopice ale substanfei medicamentoase in stare solidi pulverizati extrem de fin (fumuri, ‘aerosuspensii) sau lichida (cefuri, aeroemulsii). Dupi calea de administrare si scopul terapeutic urmirit se deosebesc aerosoli pentru inhalafie $i aerosoli pentru uz exter (bucali, nazali, dermici, -vaginali), aplicafi pe piele si mucoase. Exista flacoane presurizate dozate— pentru administrarea aerosolilor prin inhalafie in picdturi cu diametrul sub 5 mcm in doze bine determinate, si nedozate— pentru pulveriziiri locale (cutanate, nazale, orofaringiene, ‘vaginale). Primele se numesc aerosoli (propriu-zigi), iar ultimele — pulverizati ‘Aerosolii utilizai in terapeutic& sunt vapori ale lichidelor vola~ tile sau substantelor medicamentoase solide, Drept exemplu pot servi amestecurile de substanfe medicamentoase volatile, livrate jn inhalatoare personale de buzunar, de exemplu, “inhacamf” (utilizat in rinite), Propulsoni constituie faza gazoasi elastica a sistemului dispers, care este reprezentati de un amestec de gaze comprimate sau lichefiate, care exercitA asupra confimutului 0 presiune mai mare decét presiunea atmosferica. De cele mai dese ori in calitate de vehicul se foloseste un lichid propulsor, obfinut prin ichefierea prin presiune aunor hidrocarburi halogenate (freoni), nchis in balonase speciale, numite spreiuri (din engl. “spray”, se pronunfi sprei, spreiuri), atomizoare sau flacoane presurizate. Dintre gazcle comprimate celmai curent.utilizat este azotul. Gazele lichefiate cele mai intrebuintate sunt derivafii clorofluorurafi ai ‘metanului sietanului, cunoscufi sub numele comercial de freoni. in ultimii ani au obtinut o larga raspAndire flacoanele sprey, care reprezint& nigte balonase speciale cu supape dozatoare si dispozitiv pulverizator. In interiorul balonaselor se afl medicamentul (solufie, 143emulsie, suspensie etc.) si propelentul, adic& gazul evacuator (expulsator). Amestecul indicat se afla in balon sub presiune (de regula 2-3 atm.) sise elimina sub forma de aerosoli prin apasarea supapei. Avantajele flacoanelor spray consti in comoditatea utiliziri, portabilitatea si prezervarea medicamentului de evaporare si contaminare Pentru inhalatie se utilizeaz aerosolii cu dimensiunea pirticelelor dispersate de 0,510 microni. Particulele mai mari de 10 microni rman practic in totalitate pe mucoasa nazala. Mai rispanditi sunt aerosolii medicamentelor pentru tratamentul afectiunilor pulmonare $i ale cailor respiratorii superioare (astmul ronsic, brongitele etc.). Din asemenea preparate fac parte “nitromint”, “ipradol”, “efatin”, “camfomen’ etc. Spreiurile se livreazi sub denumiri comerciale. Prescrierea. Sase prescrie: I. Flacoane presurizate dozate Rp.: Aerosol “orciprenalina” N. 1 D'S. Cate o inhalafie in accesul de astm bronsic. Exerciii. Prescrief flacoane presurizate dozate pentru inhalati ‘nastmul bronsic: 1 Salbutamol, 2 Ipratropiu bromid; 3. Berodual; 4 Fenoterol hidrobromid,; 5.Beclometason’ dipropionat. Il, Flacoane presurizate pentru pulverizari locale. Rp.: Aerosol “vinisol” N. 1 D.S. Pentru pulveriziri cutanate. a Exercitii. Prescriefi flacoane presurizate pentru pulverizrilo- le 1, Levovinisol - pentru pulverizarea rinilor infectate, 2.-Livian — pentru pulverizarea arsurilor termice cutanate. 3. Lifusol ~ pentru pulverizarea postoperatorie a suturilor. 4, Oxiciclosol - pentru pulverizarea combustilor mici. 5. Inhalipt — pentru pulverizarea faringelui 6. Hiposol — pentru pulverizafii vaginale. 144 Cu ajutorul unor inhalatoare speciale stationare in institutiile curative substantele medicamentoase (de exemplu, antibioticele) se transforma in aerosoli prin dispersare cu vapori de apa sau aer comprimat, Pentru uzul exter se utilizeazd preparatele aerosolice sub forma de solufii, linimente, spumé, peliculd plastic& etc, Astfel de preparate se utlizeazil in dermatologie, chirurgie, ginecologie. De exemplu, in tratamentul arsurilor siranilor infectate se utlizeaz “egrasol”, “livian”, “levovinizol” (congin antibiotice, antiseptice etc). {in scopul profilaxiei bolilor cutanate supurative si in combustii se foloseste preparatul “neotiso!” (confine neomicing, etilcelulozé, ulei de ricin si alcool), care se transforma in pelicula. fn bolile inflamatorii bucale se utilizeaza aerosol “proposol”, “tantum verde”, “kamilosan mundsprei”. Unele substante medicamentoase se administreaz prin inhalafii, find dizolvate in apa fierbinte (circa 70° C), deasupra careia bolnavul respira, sau solutiile cirora sunt atomizate (pulverizate) de inhalatoare speciale, stafionare sau portative, se evapora usor din inhalatoarele portabile. 4 Exemplu. Si.se prescrie 25 ml solutie de 0,5% de izoprenalind (Loprenalinum) pentru inbalatii cate 0,1 ml Rp.: Sol. izoprenalina de 0,5% ~ 25 ml DS. Pentruinhalati Exercitii. Prescrieti solufii pentru inhalatit: 1, Acetilcisteind 20%-~5 ml (in fiole). Cate 5 ml lao inhalati. 2. Tripsina cristalind in solufie 0,5%. Sa se inhaleze céte 2 ml. Solutia se prepara ex tempore, dizolvandu-se 10 mg de trip- sind cristalin& in 2 ml solutie salina izotona. 3. Solutan 50 ml, Pentru inhalatii céte 1 ml ‘Anumite substante se inhaleaza in stare solid, sub forma de pulbere micronizaté (particule cu diametrul sub I micron), pentru interesarea eficace a bronsiolelor gi canalelor alveolare. Pentru inhalarea acestor pulberi, ele se disperseaz cu ajutorul unor tur- bine minuscule (spinhaler), propulsate de aerul inspirat. 145Exemplu. Rp.: Cromoglicat disodic 0,02 Ditd. N. 20%n caps S.Ase inhala cate o capsula de 3 ori pe zi prin spinhaler ORGANOPREPARATE Organopreparatele sunt extracte lichide oficinale din organele i fesuturile animalelor sacrificate sau hidrolizate, livrate in fiolé sau flacoane si administrate pe cale parenteralé. La reparate se referd, , wee 1. Insulind — extract pancreatic, 2, Parati a roi Paraireoidint extract din glandele paratiroide ale 3. Pituitring — extract din lobul P i posterior al hipofizei (neurohipofizei) animalelor sacrificate etc. Astfel de preparate sunt sure standardizirii biologice si se dozeazin unititi de actiune Exemple. 1. Extract de placenta, fiole a 1 ml 2. Prefizon — extract adenohipofizar, fiole a 1 ml (25 U). 3. Sirepar — extract hepatic, flacoane a 10 ml 4. Splenina — extract de splina, fiole a 1 ml 5 ‘iain —erract dens, flacoane cu pulbereliofilizati a & 6. Cerebrolisina — hidrolizat de mduva osoasa, fiole 5% — 1 mi. 7. Solcoseril — extract din sange de vitel, fiole a 2 ml. 146 BIBLIOGRAFIE 1. Breban V. Dicfionar general al limbii romane. Bucuresti “Editura Stiintific& gi enciclopedica”, 1987. 2, Dobrescu D. Farmacoterapie practic Bucuresti “Editura Medical”, Bucuresti, 1987. 3, Farmacoterapiea romana, Editia a X-a, “Editura Medica- 1a", 1998 4, Manuila A., ManuilaL., Nicole M., Lambert H. Dictionnaire francais de medecine et de biologie. Masson et C-ie, Paris 6,1971 5, Matcovschi C. Manual de receptura. Chisinau, “Universi- tas”, 192. 6. Micro Robert. Dictionaire du francais primordial. Paris 6, 1980. 7. Ordinul MS, RMIN&.195 din 10.07.2000. Cu privirela pres- crierea silivrarea medicamentelor. 8 Sinici P. (sub red.) Dictionar medical (2 vol.). Bucuresti, 1970, 9. Stroescu V. si al. indreptar pentru prescrierea medica- ‘mentelor. Editura ALL. Bucuresti, 1993 10. JJsopennati HX. Jlarvricxo-pyccxiii cnopaps. M., isn “Pycoxuit saetk”, 1986. 11, Kinoes M.A. /11om pea/ JleKapersermnte cpeacTea, RpuMensemme B MequmMHcKo# npaxruxe 8 CCCP Crpanosnnx, Visa, 2-c, 1989 12. Mauxoncksii M. JJ. Jlexapcrscnnuic epexcrsa, (Tom 1 2), Xappxos, “Topcunr”, 1998, 13. Mereamua B.M. Cnpasosaux no xmmmurrecKoit bapmaxonorun copactHo-cocyaeTHX s1eKapCTBeHHMN cpeacrs. Mocksa, “Meanpaxrura”, 1996. 14, Momaiinoe HB. 1 coast, Kmanieoras apwaxonoras. C-- T16.: “@oananr”, 1998. 14715, Mypanses HA. Texnionorns srexapcrnentenx cpopm. M., “Menmnyana”, 1989. 16. Cunes JLH., Typesus HA. Texnonorna # ananna nexapers. M., “Meamunna”, 1989, 17. Xapxesys JA. dapmaxonorna. M., “Meganana”, 1999. 18, Xoxopxoncxas B.B. YaeGumk sarmncxoro azirka. M., “Meguumna”, 1964. 19, Jarmo xsuncH ocho MexpmpcKo Tepsamoaormn, Hoa, Gui peaaramneti MH Yepraecroro, Munck ‘Berustimas nxona”, 1998 148 CUPRINS Prefata eas soo 3 Partea introductiv: 1, Receptura, Refeta 2. Medicamentul eo 3. Componenta medicamentului foe 1S 4, Pastrarea medicamentelor ... oo 19 5. Farmacopeea. : 020 6. Cuvinte gi semne auxiliare in rejeta vee DD 7. Prescriptii de medicamente NT 8. Doza.... z . seonnennene DB 9. Denumirea si nomenclatura medicamentelOr ........33 10. Forma medicamentoasa sau farmaceutica .. Partea special. Forme medicamentoase solide 1. Pulberi . 2. Pudre sau pulberi pentru uz extern 3. Gramulate sau granule .. 4. Capsule 5. Comprimate sau tablete ..... 6. Drajeuri 7. Pilule en a 8. Pelicule, filme sau plécufe 9, Caramele .. 10. Creioane. 11. Brichete .... 12, Specii : Forme medicamentoase semisolide sau moi LUnguente 2. Paste 3, Supozitoare. 4, Emplastre sau plasturi 149Forme medicamentoase lichide 1. Solutii .... 2. Suspensii 3. Picdturi.. 4. Forme parenterale . 5. Solutii extractive ........... A. Solutii extactive apoase B. Solutii extractive alcoolice C. Solutii extractive uleioase . 6. Solutii extractive maxim purificate 7. Emulsii ... 8. Linimente . 9. Siropuri .. 10. Ape aromatice 11. Sucuri medicamentoase 12. Mixturi ........ 13, Alte forme medicamentoase lichide .... Forme medicamentoase gazoase. Aerosoli. Organopreparate .. Bibliografie.... 150