Professional Documents
Culture Documents
ALFREDADLER
CUNOAŞTERE
A OMULUI
Traducere, studiu
introductiv şi note de dr.
LEONARD GAVRILIU
10 11
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
lui Ermin Wexberg, unul dintre discipolii de îi spune unui prinţ, personajul
marcă ai teoreticianului „complexului principal al romanului, pe un ton
de inferioritate", pe care îl citează cam răutăcios, să bage de seamă să
mult mai frecvent decât pe Adler, nu cumva să răstoarne vasul chine-
cu toate că se referă la opera zesc de valoare din apropierea sa;
acestuia din urmă. la care el dă asigurări că va fi
Dat fiind că în rândul adlerienilor atent. Câteva minute mai târziu
se vădea o flagrantă lipsă de însă vasul zăcea fărâme pe podea.
unanimitate în a-1 considera pe Adler un Nimeni din cei care au asistat la
psiholog abisal autentic scenă nu a văzut în ea un efect al
{„Tiefenpsychologe"), problema a
hazardului, ci un act absolut logic,
constituit tema generală de
generat de întregul caracter al
dezbatere a Conferinţei Uniunii
acestui om, care se simţise jignit
Internaţionale pentru Psihologic 19
de cuvintele doamnei" .
Individuală, ale cărei lucrări s-au
17 în Ober den Nervosen Character, atât
desfăşurat în Olanda în anul 1966 .
Abstracţie făcând de concluziile recunoaşterea ca atare, cât şi
acestei conferinţe, se cuvine să ponderea acordată inconştientului
arătăm că în Menschenkenntnis, carte în viaţa psihică sunt în afară de
alcătuită pe baza unei largi serii de orice îndoială. „Chiar omul sănătos
prelegeri ţinute după primul război — citim aici — ar trebui să renunţe Ia
mondial la Universitatea populară speranţa de a se orienta în lume,
din Viena, audiate nu numai de dacă nu ar introduce ficţiuni în
marele public, ci şi de studenţi, imaginea pe care şi-o face despre
prelegeri în care Adler urmărea să-şi lume şi propria viaţă. Am şi văzut
expună cât mai clar şi exact că aceste ficţiuni se sprijină pe
concepţia, el admite în mod experienţe vechi («regresiune»), în
explicit existenţa şi funcţiile momentele de nelinişte şi de
inconştientului, contestând chiar şi nesiguranţă ele se manifestă ca o
atenţiei (privită îndeobşte drept putere deosebită, devenind
expresia cea mai pură a actului imperative ale credinţei, idealului,
conştient) caracterul ei de proces libcruiui-arbitru. în afara acestor
psihic propriu conştiinţei. „Cu toate momente, ele acţionează în surdi-
că — scrie el — atenţia conştientă se nă, în inconştient, ca toate
obţine, într-o anumită măsură, prin mecanismele psihice pentru care
constrângere, forţa propulsivă a ele nu constituie decât imagini
atenţiei nu rezidă în conştiinţă, ci în 211
verbale" . în Praxis und Theorie der
interes, iar acesta ţine în cea mai
Individualpsychologie, referindu-se la
mare parte de sfera
inconştient şi într-un capitol distinct
inconştientului. Acesta este în
(„Zur Rollc des Unbewussten in der
întregul său un produs ai organului
Neurose"), Adler admite că numai
psihic, şi, totodată, cel mai
puternic factor al vieţii psihice. Aici existenţa dimensiunii abisale a
sunt de căutat şi de găsit forţele personalităţii face posibile
care configurează linia de mişcare a comportamentele nevrotice şi
omului, planul său (inconştient) de psihotice, „planul de viaţă" al
viaţă"'*, în conştiinţă — ne mai individului structurându-se în
spune Adler — astfel de forţe inconştientul acestuia. Prefaţând
motivaţionale nu sunt decât versiunea în limba engleză a
reflectarea inconştientului. acestei importante scrieri, el face
Vanitosul, frivolul, de cele mai relevanta precizare că inconştientul
multe ori habar n-au că sunt cum se manifestă în „neputinţa pacien-
sunt. Vanitatea, frivolitatea nu tului de a-şi înţelege impulsurile în
înseamnă şi conştiinţa vanităţii şi raport cu mediul social în care
1
frivolităţii. Există indivizi care nu-şi trăieşte'- . De unde şi cerinţa de
cunosc nici calităţile, nici defectele, bază a psihoterapiei (ca şi la Freud)
trăind într-o totală ignoranţă de de a aduce în conul de lumină al
sine. Cineva se poate crede un om conştiinţei „monştrii" generaţi de
brav, pe când tot ceea ce face el inconştient, pentru a-i anihila:
izvorăşte din egoism etc. „Aşadar „Psihoterapia poate să înceapă aici
— scrie Adler — mulţi oameni prin aducerea în conştiinţă a ideii
dezvoltă în ei forţe care intră în directoare de exagerare a propriei
acţiune fără ştirea lor. Aceste forţe
importanţe, făcând prin aceasta
ale inconştientului influenţează
imposibilă influenţa sa asupra vieţii
viaţa oamenilor şi, dacă nu vor fi 22
active" .
identificate, vor duce la urmări
grave. Un asemenea caz a fost Este limpede că Adler
descris de Dostoevski în romanul profesează o „Tiefenpsychologie",
său Idiotul, într-o manieră care nu fiind chiar încredinţat că a sa este
conteneşte să suscite admiraţia mai „profundă" decât altele, pe
psihologilor. Este episodul în care o care le cataloghează drept
23
doamnă, cu ocazia unei reuniuni de „superficiale" . Nefăcând paradă
societate, de termenul
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
14 15
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
16 17
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
20
LEONARD GAVRILIU
___________STUDIU INTRODUCTIV________________________
mai departe, datorăm simţului comun, întărit de
care pot să provină şi de la alte organe şi care sentimental comuniunii sociale, această
nu conduc în mod necesar la o structură psihică eliberare de sub tirania unor încercări exagerate
51
clară" . de securitate şi apărare, care sunt expresia unui
Critica absolutizării determinismului biochimic al penibil sentiment de inferioritate şi insecuritate.
vieţii psihice trebuie să aibă, bineînţeles, votul Cazul care urmează, destul de obişnuit, dovedeşte
nostru, dar Adler o face în favoarea monoideismului între altele că acelaşi proces eronat se produce şi la animale:
său absolutizant prin definiţie, punând la baza un căţeluş a fost dresat să-şi urmeze stăpânul pe
întregului comportament uman „complexul de stradă. Era destul de avansat în această deprindere,
inferioritate" şi adaptând, cu sadismul teoretic de rigoare, când, într-o zi, nu rezistă impulsului de a sări asupra
toate faptele la acest „pat alluiProcust". unui automobil în mers. Fu izbit lateral, fără a fi rănit.
Dacă Adler accentuează caracterul unitar şi de Era, desigur, o experienţă singulară, pentru care nu
unicat al fiecărei persoane umane, afirmând putea avea de-a gata un răspuns înnăscut. Nu s-ar
câteodată că diviziunea psihicului în conştient şi putea vorbi decât cu greu de un răspuns condiţionat,
52
inconştient este artificială şi încercând să estompeze dacă vom spune că acest câine a continuat să facă
colţurile şi scizurile structurii psihicului (mitica progrese în dresajul său, dar că era cu neputinţă să-1
indivizibilitate a personalităţii), el o face în semn de mai duci la locul accidentului. El nu se temea nici de
reacţie, adesea necontrolată logic, împotriva freudismului, stradă, nici de vehicule, ci de locul întâmplării, pentru
care legitimase o viziune structuralistă în psihologie; în că ajunsese la o concluzie generală, din acelea din
realitate însă Adler îşi subminează propria poziţie care trag uneori şi oamenii: locul este de vină, nu
teoretică (pentru care s-a propus denumirea de propria neatenţie şi lipsa de experienţă. Pericolul te
53
monism psihic , dar pentru care mai convenabil ar fi termenul pândeşte totdeauna din acelaşi loc. Mulţi oameni
monolilism psihic), făcând frecvent uz de sintagma procedează ca acest câine, întreţin prejudecăţi
„structură psihică" şi distingând un conştient şi un asemănătoare şi reuşesc cel puţin performanţa de a
inconştient, acesta din urmă incluzând „planul de nu mai putea fi prejudiciaţi «într-un anumit loc».
viaţă", „stilul de viaţă", „sentimentul de inferioritate", Structuri analoage găsim adesea în nevroză" .
54
nu este posibilă decât dacă dispune imagine care, conform principiului efortului
de limbaj, care, singur, permite formarea minim al lui Avenarius, rezultă din
56
noţiunilor" . tendinţa de economie a gândirii,
în Ober den Nervosen Character se nu este decât reziduul unui
trage o concluzie care calchiază eveniment psihic, prin
concepţia freudiană a filiaţiei intermediul căruia s-a realizat
materiale a psihicului: „ceea ce la un moment dat voinţa de
noi numim viaţă psihică, Psyche, putere. După Adler, dorinţa de
naşte din viaţa organică, dominaţie apare din cea mai
obiectivă, din reflex sau din fragedă copilărie, copiind un
57
instinct, din viaţa pulsională" . model indiscutabil, plasat la o
Principiul economic adlerian altitudine maximă, conceput din toate
(analog „libidoului") se numeşte perfecţiunile imaginabile, pe când
voinţă, iar uneori, după Henri individul îşi impune un efort voluntar
Bergson, elan vital. Psihonevrozele nu durabil „spre a urmări cu ochii închişi,
sunt decât un produs al amorului- cu o ascultare oarbă, ideea
propriu, al ambiţiei şi vanităţii, directoare reprezentată de voinţa
servind în ultimă analiză la 62
de putere" . O serie de „încercări
protejarea individului faţă de un de tatonare" au drept scop
contact prea dur cu viaţa şi realizarea compensării
exigenţele acesteia. Nevroticul, sentimentului de inferioritate primitiv.
care îşi structurează un „ideal de „într-o situaţie de inferioritate
personalitate" ca un complement psihică, ideea directoare,
al dorinţei de securitate şi la care personificată, divinizată — scrie
primează voinţa de putere, ca Adler —, apare adesea ca un al doilea
58
expresie a căutării perfecţiunii , Eu, ca o voce interioară care,
căutare mai febrilă decât la ceilalţi asemenea demonului lui Socrate,
indivizi, pune în evidenţă marcante avertizează, încurajează,
structuri specifice în acest sens, 63
pedepseşte, acuză" . Avem aici un
fapt care nu-i scapă lui Adlcr, calc cât se poate de străveziu al
care, la un moment dat, ne pune Supraeului definit de Freud, fiind vădit
chiar şi în faţa unei scheme grafice a faptul că Adler nu a putut evita
„idealului de personalitate ca scop" eşafodajul structural al aşa-nu-
59
(„Personlichkeitsideal als Zweck") , pe mitelor „instanţe ale psihicului"
care ne-o explică într-o descrise de părintele psihanalizei,
terminologie structuralistă pe care le combate pur şi simplu
(componente, asociaţii posibile formal, din raţiuni de polemică
între „elementele componente" programată afectiv, dar pe care,
etc). „Idealul de personalitate — scrie el pe de altă parte, le adoptă sub
— prezintă, fireşte, cel puţin în travestiri lesne de străpuns.
majoritatea cazurilor, un mare
număr de nuanţe, fiecare fiind 5. CAUZALITATE SAU
determinată de o inferioritate FINALISM? Opunându-se lui Freud —
organică distinctă, cei mai mulţi arată Ernest Aeppli —, acelui
indivizi având în general mai mult Freud care cercetează prin
decât o inferioritate. Iată aici o excelenţă cauzalitatea, motivaţia
schemă provizorie, cu siguranţă inconştientă a comportamentului,
incompletă, deoarece nu s-a ţinut atribuită îndeosebi refulării
seama de rectificările aduse de instinctelor, Adler, dimpotrivă,
sentimentele altruiste, schemă cercetează în primul rând
care se potriveşte mai mult finalitatea, scopul şi direcţia
psihicului abstract al individului 64
diferitelor acte ale individului . Aşa
nevrotic decât structurii concrete cum apar lucrurile din discursurile
şi reale a psihicului sănătos. sale teoretice, cel puţin, Adler se
Consultând această schemă, arată un adversar neîmpăcat al
destinată să ne ofere un mijloc de determinismului cauzal şi chiar al
orientare superficială, trebuie să determinismului în genere,
ne gândim la nenumăratele invocând în sprijinul atitudinii sale
asociaţii posibile între elementele care concepţiile indeterministe care
o compun"**'. aveau într-o vreme mare trecere
Fiecare vector al nevrozei, ca în fizica modernă. „întreaga
şi mecanismul psihic pe care cauzalitate aparentă din viaţa
acesta se sprijină, ne spune Adler, psihică — scrie el în Der Sinn des
poate deveni conştient sau poate Lebens — este rezultatul înclinaţiei a
fi făcut accesibil conştiinţei cu numeroşi psihologi de a-şi
ajutorul unei imagini-amintire prezenta dogma sub o înfăţişare
61
(„Erinnerungsbild") , care poate să- mecanică sau fizică... De când
şi aibă sursa în experienţa fizica însăşi le-a luat apa de la
infantilă sau poate fi doar un moara cauzalităţii, spre a da
produs al imaginaţiei, un simbol, cuvântul, în desfăşurarea eveni-
un fel de etichetă care mentelor, unei probabilităţi
desemnează un anumit mod de statistice, nu mai este cu putinţă
reacţie. Această să se ia
24 25
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
26 27
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
28 29
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
în realitate o psihologie împiedică dezvoltarea
centrată pe problematica sentimentului de comuniune
socială a omului, pe necesitatea socială. Luând în considerare aceste
integrării sociale a individului,
obstacole, trebuie, o dată mai mult,
pe linia de forţă a unui sănătos
să respingem orice principiu
„sentiment de comuniune socială".
fundamental, direcţional sau
„Adler simţea — remarcă pe bună
dreptate Harold H. Mosak — că omul cauzal, văzând în manifestarea lor
nu poate fi înţeles decât ca fiinţă numai un element înşelător care
socială. în consecinţă, de-a lungul poate fi exprimat în termenii unei
întregii sale cariere a privit probabilităţi statistice. Diversitatea
problemele omului în legătură cu şi singularitatea fiecărei
84
sarcinile vieţii" . manifestări individuale nu trebuie
Putem spune, în concluzie, că să ne scape. O manifestare de felul
punctele de maximă rezistenţă ale acesta este expresia puterii creatoare,
operei lui Alfred Adler sunt de fapt aproape arbitrare, a copilului în formarea
situate în afara psihologiei propriu- 87
legii sale dinamice" . Cu toate acestea,
zise, în etica sa socializantă şi în cauzalitatea este manifest
pedagogia sa. Dacă implicată, şi încă din exterior
„descoperirile" şi „inovaţiile" sale (răsfăţarea copilului de către
în psihologie nu sunt adesea
părinţi). Deşi se impune să nu
decât simple reformulări sau
confundăm noţiunea de
travestiri terminologice ale unor
probabilitate cu aceea de posibilitate, cu
idei ale lui Freud, ambiţia
originalităţii şi a surclasării toată marea asemănare dintre
88
adversarilor ducându-1 la unele ele , gradul de probabilitate fiind
incongruenţe şi inconsecvenţe în funcţie de realitate, nu riscăm
flagrante, în schimb el a avut atunci când admitem corelaţia
vocaţie de educator, soluţionând cauzalităţii cu statisticitatea,
cu succes numeroase cazuri dificile pentru că există realmente
(a se vedea, între altele, cele două raporturi cauzale statistice, cu
volume Heilen und Bilden, scrise în caracter probabilist. „Coeficientul mai
colaborare cu Cari Furtmiiller şi E. mare sau mai mic de certitudine în
Wexberg sau Individualpsychologie in cadrul probabilităţii — observă Ion
der Schule), pe linia integrării Tudosescu — variază direct
sociale, pe care o prescrie încă proporţional cu funcţia de
85
din prima copilărie . Centrele de distribuire a parametrilor cauzali şi
consultaţii psihopedagogice
condiţionali, necesari şi
înfiinţate de el la Viena şi acele
întâmplători, caracteristică stării
„Childhouses" organizate mai târziu în
iniţiale. Nu putem prevedea cu
S.U.A. urmăreau să imprime copiilor
un solid comportament social, punând certitudine absolută starea viitoare
accentul nu pe instruire, nu pe a sistemului, dar, o dată
informaţie („tete bien pleine"), ci desfăşurată (realizată) una din
pe formaţie C, tete bien faite'"), întocmai posibilităţile sale, această stare
ca Montaigne, Rousseau, Pestalozzi sau (finală) constituie efectul stării
Froebel. iniţiale cu care se găseşte într-un
Marile probleme ale vieţii sunt, raport cauzal (genetic) obiectiv. în
după Adler, trei: viaţa în acest raport cauzal, efectul nu a
societate, munca şi iubirea, depins numai de cauza iniţială care
deoarece — ne explică el — „fiinţa 1-a produs, deşi aceasta are un rol
umană privită ca produs al acestei primordial în producerea sa. într-o
planete nu şi-a putut menţine şi mai mare sau mai mică măsură (aici
dezvolta relaţiile cu restul lumii apare probabilitatea,
decât prin încorporarea în comu- necoincidenţa relativă a cauzei şi
nitate, prin aportul material şi
efectului), efectul este generat
spiritual pe care i-1 furnizează
deopotrivă atât de cercul iniţial de
acesteia, prin diviziunea muncii,
condiţii şi cauze, cât şi de
prin efort susţinut şiprintr-
opropagare suficientă a speciei" .
86 complexele ulterioare de
Ca şi pentru Pestalozzi, pentru interacţiune şi factorii aleatori care
89
Adler mama este aceea care are însoţesc procesul respectiv" .
datoria sacră de a-şi educa copiii în Oricum, Adler are meritul major de a fi luat
acest spirit. Este de remarcat că, mai în considerare problema legilor
evident decât în cazul probabiliste ale comportamentului
freudismului, Adler pune problema uman, depăşind din acest punct de
probabilităţii statistice a vedere determinismul de fapt
comportamentului uman, cu toate nestatistic al psihanalizei lui
că şi aici el opune în mod tranşant Sigmund Freud, în care totuşi
probabilitatea şi cauzalitatea, Norbert Wiener vedea un
găsindu-le incompatibile. „Aşa cum reprezentant al probabilismului
am arătat — scrie el —, există şi alte 90
modern , având pesemne în vedere
handicapuri care, ca şi faptul de a
imponderabilele pe care le-a
răsfăţa un copil,
introdus în analiza determinării
multiple („supra-determinare") a
comportamentului.
30 31
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
3
Unii exegeţi l-au comparat Alfred Adler a văzut lumina zilei
pe Alfred Adler cu Socrate, în Ia7 februarie 1870, într-o familie mic-
favoarea „socratismului" său burgheză, care locuia la periferia
fiind invocate, pe lângă Vienei. Tatăl său se ocupa cu comerţul
adoptarea imperativului de cereale, având de crescut patru
cunoaşterii de sine, unele băieţi şi două fete. între aceştia, Alfred
similitudini superficiale (pasiunea era al doilea născut, un copil foarte
cu care Adler dialoga în agora, lipsa sa de plăpând, rahitic. De mic l-au
entuziasm pentru exprimarea în scris etc). impresionat puternic boala şi moartea.
în realitate, „socratismul" său este unul Nu avea decât 4 ani când unul din
mai de adâncime, la Adler cunoscutul fraţii săi a murit lângă dânsul, în patul
precept Gnothi seauton (Cunoaşte-te pe în care dormeau împreună. Acest fapt,
tine însuţi!) căpătând pe parcurs ca şi sănătatea mereu şubredă a
dimensiuni de profundă şi amplă mamei sale, pe care el dorea din toată
rezonanţă socială: Cunoaşteţi-vă fiinţa s-o poată însănătoşi, i-au trezit de
unii pe alţii! Acesta este, la urma urmei, timpuriu interesul pentru medici şi
mesajul major al întregii sale opere. medicină. Chiar el afirmă că încă de pe
atunci a luat hotărârea de a deveni
„Oamenii — scrie Adler — ar duce o
medic, orientare care a rămas
viaţă în comun mult mai bună dacă
definitivă. în anul 1895 absolvea cu
cunoaşterea omului ar fi mai
succes facultatea de medicină din
profundă, deoarece anumite forme
Viena, specializându-se în
perturbatoare ale vieţii în comun ar
oftalmologie. în 1898, ca urmare a
fi suprimate, forme care sunt astăzi
preocupărilor sale de larg orizont
posibile pentru că nu ne
91 social, publică o broşură de sfaturi
cunoaştem unii pe alţii" . Preceptul
medicale pentru croitori (Gesundheisbuch fiir
adlerian înseamnă, desigur, mult
c/as Schneidergewebe), în care
mai mult decât acela al lui Socrate
semnificative sunt relaţia pe care o
în orizontul existenţei reale şi al
stabileşte între starea de sănătate şi
conduitei realiste, din moment ce
„starea economică" a populaţiei,
până şi simpla cunoaştere de sine
precum şi concepţia sa despre om ca
este, după cum o demonstrează
92 „produs social" („als Gcselschaftsprodukt").
studiile moderne , esenţialmente Un rol aparte în evoluţia pe plan
condiţionată de descifrarea profesional a tânărului oftalmolog
propriilor relaţii sociale vienez 1-a avut însă Freud, căruia, între
definitorii,ceea ce echivalează, în anii 1902-1908, i-a fost un discipol mai
definitiv, cu cunoaşterea semenilor mult sau mai puţin credincios şi de
cu care avem de-a face şi care au care, în 1911, s-a separat cu mare
de-a face cu noi. vâlvă, împreună cu adepţii săî,
Dincolo de teorie şi de respingând viziunea exagerat sexuali
„sistem", cititorul găseşte în cărţile stă a freudienilor „ortodocşi"şi
lui Alfred Adler extrem de trasând treptat coordonatele aşa-
penetrante şi exacte observaţii numitei „psihologii individuale", pe
caracterologicele o mare utilitate care Adler a propagat-o cu o rară râvnă
în orientarea practică pe planul până la sfârşitul vieţii. Din amul 1912
relaţiilor sociale concrete în care începe să organizeze în zeci de şcoli
fiecare om se află necesarmente vieneze centre de consultaţii
angajat, ca fiinţă prin excelenţă psihopedagogice, bazate pe propria
socială, după cum va găsi şi o sa concepţie asupra naturii umane şi a
sănătoasă pedagogie a integrării educabilităţii copiilor. După ce, ca
şi a colaborării, bazată pe etica reacţie imediată la rupturai cu
datoriei, de perpetuă actualitate. psihanaliza freudiană, constituise de
urgenţă mai întâi o „Asociaţie pentru
dr. LEONARD GAVRILIU psihanaliza liberă" (,, Verein fiir freie
Psychoanalyse"), ulterior creează
„Societatea de psihologie individuală"
NOTE
(1912), iar doi ani mai târziu (1914)
1
J. P. Chaplin,T. S. Krawiec, Systems Internationale Zeitschrift fiir
und Theories ofPsychology, IndividuaJpsychologie, puiblicaţie care a
Hoit, Rinehart & Winston, New York, 1968, p. contribuit asiduu la cristalizarea orientării
noii şcoli, adleriene. Punând apoi în
403.
2 practică planul „cuceririi Americii",
Sigmund Freud, Zur Geschichte
unde Freud căilcase victorios încă în
derpsychoalalitischen Bewegung, anul 1909, începând din 1925 Adler
Werner Fritsch, Miinchen, 1966, p. 61. întreprinde to>t mai frecvente călătorii
peste Atlantic, ţinând conferinţe în mai
multe orraşe din Statele Unite ale
Americii, unde în cele din urmă se şi
stabileşte. Din 1927 (anul apariţiei
cărţii Cunoaşterea omului) i se oferă
posibilittatea de a ţine un curs de
psihologie medicală la
32
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
14
Columbia University şi la New York Sigmund Freud, op. cit.,p. 59.
15
Medical Center, pentru ca în anul
1932 să ocupe un post de
„visitingprofessor" la Long Island College for Clifford
Medicine. Trei ani mai târziu, când devine Allen,
cetăţean american cu drepturi op.ctt.,
depline, fondează Journal oflndividual p. 22.
l6
Psychology. Moare la 28 mai 1937, la Ibide
Aberdeen, în Scoţia, unde venise să m,p.
conferenţieze pe teme de psihologie 138.
individuală. A decedat în plină stradă, 17
Oliver Brachfeld, op. cit., p. 7.
nu departe de hotelul la care trăsese, 18
Alfred Adler, Menschenkenntnis, Verlag
răpus de un fulgerător atac de von S. Hirzel, Leipzig,
apoplexie. Principalele sale scrieri 1927,pp.77-78.
sunt: Studiu asupra inferiorităţii 19
Ibidem,pp. 79-80.
organelor (1907), Cu privire la caracterul 20
Alfred Adler, Ober den Nervosen
nevroticilor (1912), A vindeca şi a educa Character,p. 16.
(1914, în colaborare cu Cari Furtmiiller), 21
Idem, 77ie Practice and Theory
Practica şi teoria psihologiei indi viduale oflndividual Prychology, Harcourt,
(1920), Cunoaşterea omului (1927), Brace and Company, New York, Kegan Paul,
Psihologia individuală în şcoală (1929), Trench, Trubner & Co Ltd.
Psihologia şcolarului greu educabil
London,1932,p.V.
(1930) şi Sensul vie(/i(1933). 22
4 Idem, Praxis und Theorie der
J. L. Moreno, Fondcments de la
Individualpsychologie, Verlag von
sociometrie, P.U.F., Paris, 1970,
J. F. Bergman, Miinchen, 1924, p. 164.
p.316. 23
Apud Paul Plottke, op. cit., p. 10.
5
Cf. Paul Plottke, Avant-propos la Alfred 24
Madelaine Ganz, La psychologie
Adler, Le temperament d'Alfred Adler et le develop-
nerveux, Payot, Paris, 1970, p. 7; vezi şi pement del'enfant, Delachaux et Niestle,
Oliver Brachfeld, Einleitung, în Neuchâtel, 1936, p. 11.
Alfred Adler, Menschenkenntnis, Fischer 25
Alfred Adler, Praxis und Theorie der
Biicherei, Frankfurt am Main, Individualpsychologie,
Hamburg, 1966, p. 9. Vorwort zur ersten Auflage, p. 15.
^ Ibidem,p.l. 26
Idem, Menschenkenninis, p. 8.
7
Manes Sperber crede că 27
Sigmund Freud, op. cit., p. 38.
„ruptura" cu Freud a fost determinată 28
Alfred Adler, Le sens de la vie, p. 193.
de 29
Idem, Menschenkenntnis, p. 32.
un „important element caracterologic": 30
Ibidem,pp. 32-33.
„Adler, cu 14 ani mai tânăr decât 31
Sigmund Freud, op. cit.,p. 66.
Freud, nu-1 putea recunoaşte pe acesta 32
Alfred Adler, Le sens de la vie, p. 61.
drept autoritate paternă. El era mai 33
Jbidem, p. 56.
degrabă înclinat... să vadă în el un frate 34
Genu valgum, diformitate constând
mai mare"(Manes Sperber, Alfred din devierea axei gambei în
Adler oder das Elend der Psychologie, afară faţă de axa femurului, în aşa fel
Fischer Taschenbuch Verlag, încât ele formează un unghi obtuz
Frankfurt am Main, 1971, p. 40). deschis în afară; în cazul că
8
Herbert Schaffer, Avertisment du diformitatea este bilaterală, bolnavul
traducteur, în Alfred Adler, are
Le sens de la vie, Payot, Paris, 1968, p. 9. picioarele în X, cu genunchii lipiţi. Genu
9 varum, diformitate în care
Clifford Allen, Les decouvertes
devierea este inversă faţă de genu valgum,
modernes de la psychiatrie, Payot,
bolnavul având picioarele în O,
Paris, 1951, p. 128. cu genunchii la distanţă unul de altul.
10
M. Laignel-Lavastine, Preface a Pes valgus, diformitate a piciorului
1'edition frangaise, în A. Adler, constând din deviaţia sa în afară faţă
Le sens de la vie, p. 6. de axa gambei, pe când pes varus
1! constă într-o deviaţie înăuntru a
Alfred Adler, Le sens de la vie, p. 108.
12
Alfred, Adler, Ober den Nervosen piciorului faţă de axa gambei.
35
„eine verstărkte
Character. Grundzuge einer
visuellePsyche",în textul original.
vergleichenden Individualpsychologie und
Psychotherapie, Verlag von
J. F. Bergmann, Wiesbaden, 1919, p. 5.
13
ibide/n, p. 40.
34 35
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
36 52
A lfred Ad ler, Ube rden Nc rvosen Alfred Adler, Social Interest, Faber B
Characte r,?. 13. Faber, 1938, p. 161.
37 53
Idem, Prax is und Theorie Alfred Farau, Herbert Schaffer, La
derIndividualpsy chologie,^. 9. psychologie des profondeurs
38
Idem, Le sens de la vie, p. 32. des origines a nosjours, Payot, Paris, 1960, p.
39
Idem, Die Technik der 104.
54
Individualpsychologie, Zweiter Teii. Die Alfred Adler, Le sens de la vie, pp. 22-
Seele des schwehrerziehbaren Schulkindes, 23.
Fischer Taschenbuch Verlag, 55
Idem. Menschenkenntnis, pp. 21 -22.
FrankfurtamMain, 1974, p. 16. 56
Ibidem, p. 22.
40
Idem, Le sens de la vie, p. 59. 57
41 Alfred Adler, Uberden Nervoscn
Idem, Menschenkenntnis, p. 21.
42 Character,p. 56.
Idem, Die Seelc des schwercziehbaren 58
Ibidem, p. 39.
Schulkindes, p. 17. 5
43
în mod greşit vorbeşte dr. 9
147. 3
50
îbidem.pp. 147-148. 7
51
Ibidem, p. 149. 5
j
d
e
m
,
p
.
5
0
.
64
Ernest Acppli, Psychologie du conscient
el de l'inconscicnt, Payot,
Paris, 1953, p. 194.
65
Alfred Adler, Le sens de la vie, p. 14.
6h
Ide m, Die Se ele des sch we rcrzi ehbaren
Schulkind es, p. 76 .
67
Io n Tud ose scu , D e te rm in i smu l şi
şti i n ţa , E di tu ra Ş ti in ţi f ic ă ,
Bucureşti, 197l , p . 97.
68
Madeleine Ganz, op. cit., p. 9.
69
Alfred Adler, Menschenkenntnis, p. 13.
70
Idem, Praxis und Theorie der
Individualpsychologie, p. 2.
7
,
1
p
.
I 4
b .
i 73
Alfred Adler, Menschenkenntnis, p. 14.
d 74
Sigmund Freud, Zur Geschichtc
e der Psychoanalytischen
m Benegung,p. 65.
. 75
Madeleine Ganz, op. cit., p. 12.
p 76
Alfred Adler, Die Seele des
. schwererziehbaren Schulkindes,p. 12.
3 77
Josef Rattner, op. cit.,p. 101.
. 78
Alfred Adler, Menschenkenntnis, pp.
1
18-19.
79
2
„Es gibt heine absolute Wahrheil, was
aber einer solchen noch am
I năchsten kommt, ist die
b Gemeinschaft" este, după Oliver
i Brachfeld
d (op. cit., p. 1), una din tezele adleriene
e cardinale, tipică pentru ansamblul
m concepţiei sale.
36 37
LEONARD GAVRILIU
80
81
Alfred Adler, Der Şina des Lebens, Wien, 1933, p. 19. CUVÂNT ÎNAINTE
Idem, Le sens de Va vie, p. 33.
82
Idem, Die Seele des schwererziehbaren Schulkindes, p. 24.
83
Jbidem,p.l82.
84
H a ro ld H . Mo sa k ( e d. ), A lf re d Ad le r: Hi s Inf lu e n c e o n
Psychology Today, Noyes Press,Park Ridgs,New Jersey, 1973,p. V.
85
Leonard Gavriliu, Alfred Adler şi problema integrării
precoce a
copilului, comunicare la Sesiunea de comunicări ştiinţifice a
Institutului
Pedagogic din Constanţa, 22-23 octombrie 1971.
86
Alfred Adler, Le sens de la vie, p. 36.
87
Ibidem, p. 39. Cartea de faţă încearcă să prezinte celor mai
88
Anton Dumitriu, Logica polivalentă, Editura largi cercuri de cititori bazele de nezdruncinat ale
Enciclopedică psihologiei individuale şi valoarea acestora pentru
Română, Bucureşti, 1971,p.276. cunoaşterea omului, ca şi însemnătatea pe care o au
89
Ion Tudosescu, op. cit., p. 53. pe planul relaţiilor interumane şi al organizării
90
Norbert Wiener, Cybemetique et societe. L'usage humain des propriei noastre vieţi. Am adunat aici prelegeri pe
autreshumaines, Union Generale d'editions, Paris, 1962,pp. 10-11. care le-am ţinut în faţa unui public de mai multe sute
91
Alfred Adler, Menschenkenntnis, p. 20. de persoane, într-un cămin cultural popular din Viena.
92
Vasile Pavelcu, Invitaţie la cunoaşterea de sine, Editura Principala sarcină a acestei cărţi constă în a ne face
Ştiinţifică, să înţelegem neajunsurile activităţii şi creaţiei noastre
Bucureşti, 1970, a se vedea paragraful „Paradoxul pe plan social, arătând cum decurg acestea din
cunoaşterii de sine", conduita eronată a individului; problema care se
pp.60-67. pune este ca acesta să-şi recunoască erorile şi să
obţină o mai bună integrare a sa în mediul social.
Fără îndoială, erorile sunt regretabile şi
dăunătoare în profesie şi în domeniul cercetării
ştiinţifice. în domeniul cunoaşterii omului, ele sunt
însă de-a dreptul periculoase. Sper că acei
conştiincioşi colaboratori care contribuie la
progresul ştiinţei noastre vor ţine seama câtuşi de
puţin de constatările şi experienţa prezentate aici,
cum au făcut-o şi în cazul lucrărilor mele anterioare.
Mă simt dator să aduc mulţumirile mele cele
mai profunde domnului doctor în ştiinţe juridice
Broser. Nu exagerez afirmând că, fără ajutorul său,
cartea aceasta numai cu greu ar fi putut vedea
lumina tiparului.
38
ALFRED ADLER ___________________________
său."
HERODOT
41
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
42 43
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
45
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
47
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
49
ALFRED ADLER
50 51
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
52 53
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
54 55
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
56 57
_______ ALFREDADLER
_____________
Capitolul II
Dacă reflectăm asupra scopului unui copil care nu se
crede capabil să-şi ducă la bun sfârşit sarcinile, ne
putem reprezenta în acelaşi timp ceea ce se petrece în
sufletul unui astfel de copil. Descoperim aici şovăiala, ESENŢA SOCIALĂ A VIEŢII
timiditatea, închiderea în sine, neîncrederea şi toate
celelalte trăsături prin care cel slab încearcă să se
PSIHICE
apere. Scopul său este în afara graniţelor posibilului,
departe în spatele frontului vieţii.
NOTE
1
„die Seele", în textul original. (Nota trad.)
2
„einer einheitlichen Richtung",în textul original.
(No
3
„Uberhebung", în textul original. (Nota trad.)
4
„die Seele sich ăngstigt",în original. (Nota
trad.)
59
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
60
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
62 63
ALFRED ADLER
65
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
66 67
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
68 69
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
70 71
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
72 73
CUNOAŞTEREA OMULUI
74 75
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
76 77
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
78 79
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
80 81
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
82 83
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
85
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
87
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
această privinţă intervin ascultă de oricine îi ia sub puterea
fenomenele de solidaritate. sa pot comite, la ordin, chiar crime. în
întreaga noastră viaţă se bandele de răufăcători ei
desfăşoară sub semnul îndeplinesc roluri sinistre, pe când
posibilităţii primordiale a capul bandei se ţine în general
influenţării reciproce. Aceasta de-o parte. în aproape toate ac-
este deosebit de accentuată în tele de pedepsire răsunătoare puse
anumite cazuri, cum sunt raporturile la cale de asemenea bande, astfel de
dintre profesor şi elev, părinţi şi indivizi sunt instrumentele de
copii, soţ şi soţie. Sub influenţa 7
execuţie . Asemenea oameni dau
sentimentului de comuniune dovadă de o ascultare
socială are loc, într-o anumită neverosimilă prin proporţiile ei şi
măsură, venirea în întâmpinarea pot simţi în aceasta chiar o
acţiunii exercitate de celălalt. satisfacere a propriei ambiţii.
Gradul acestei influenţabilităţi Dacă ne limităm însă numai la
depinde însă de măsura în care cazurile normale în care are loc
apare întemeiat dreptul celui care influenţa, putem stabili că indivizii
influenţează asupra celui cei mai dispuşi să se lase influ-
influenţat. Este exclusă o influenţă enţaţi şi să coopereze în acest
de durată asupra cuiva, în cazul în sens sunt cei al căror sentiment
care acesta este supus unui de comuniune socială a fost cel
prejudiciu. Influenţa va fi maximă mai puţin contrariat şi că, în
în cazul în care ne aflăm într-o stare schimb, refractari sunt cei la care
de spirit care ne dă sentimentul că înclinaţia de a parveni, aspiraţia la
propriul nostru drept este superioritate au atins cote
garantat. îndeosebi pentru deosebit de înalte. Observaţia ne
educaţie acest punct de vedere oferă zi de zi învăţăminte. Când
este important. Este posibil să se părinţii se plâng de un copil, o fac
propună sau chiar să se practice o extrem de rar pentru a-i reproşa
altă formă de educaţie. O educaţie ascultarea oarbă, pe ei
care ar ţine seama de acest punct neliniştindu-i neascultarea, iar
de vedere ar fi eficientă tocmai examinarea unor astfel de copii ne
pentru că s-ar conecta la ceea ce arată că ei cad pradă impulsului
este absolut fundamental, anume de a scăpa de chingile mediului lor
la sentimentul de comuniune şi că, dacă se străduiesc să frângă
socială. Ea nu ar da rezultate normele vieţii lor mărunte, este
decât în cazul în care un om ar pentru că un tratament eronat i-a
încerca să se sustragă în mod făcut inabordabili în ceea ce
deliberat influenţei societăţii. Iar priveşte intervenţiile pedagogice.
lucrul acesta nu se face fără Năzuinţa intensă spre putere (das
complicaţii; trebuie dusă în intensive Streben nach Macht) este
prealabil o luptă mai îndelungată, astfel invers proporţională cu
în cursul căreia să slăbească educabilitatea. în pofida acestui
legăturile sale cu mediul şi el să adevăr, educaţia noastră familială
se găsească într-o opoziţie totală tinde în principal să incite ambiţia
faţă de sentimentul de comuniune copilului şi să-i inculce idei de
socială. Atunci orice influenţă grandoare. Aceasta nu din nu ştiu
exercitată asupra sa întâmpină ce nechibzuinţă, ci pentru că
rezistenţă sau chiar devine întreaga noastră cultură şi
imposibilă şi avem în faţă civilizaţie, ele însele impregnate
priveliştea unui om care la orice de astfel de idei de grandoare,
tentativă de a se acţiona asupra lui generează asemenea impulsuri,
răspunde printr-o acţiune în sens încât în familie, ca şi în societate,
contrar (spirit de contradicţie). preocuparea primordială este
Avem deci toate motivele să aceea de a-1 face pe tânăr să
ne aşteptăm ca unii copii, care se păşească în viaţă cu o strălucire
simt mai mult sau mai puţin aparte, depăşindu-i pe toţi ceilalţi,
oprimaţi de mediul lor, să pe cât posibil în toate privinţele.
manifeste o slabă capacitate şi în capitolul în care vom trata
înclinaţie de a da ascultare despre infatuare vom arăta mai pe
educatorilor lor. Există, desigur, larg cât de necorespunzătoare
numeroase cazuri în care este această metodă educa-
presiunea din afară este atât de ţională bazată pe ambiţie şi cum,
puternică încât înlătură orice lovindu-se de asemenea dificultăţi,
rezistenţă, în aparenţă orice dezvoltarea vieţii psihice poate să
influenţă fiind acceptată şi eşueze.
urmată. Ne vom convinge însă în într-o situaţie similară cu a
scurt timp că această supunere nu acelora care, ca urmare a
are nici o valoare practică. Ne înclinaţiei lor de a se supune
aflăm uneori în faţa spectacolului necondiţionat, se conformează
unei fiinţe groteşti, făcută inaptă aproape fără excepţie cerinţelor
pentru viaţă (ascultarea oarbă), un mediului, se găseşte orice
om care pururea aşteaptă să-i mediu/n*. Acestuia trebuie doar
comanzi ce şi cum să facă. Marele să-i fie indusă intenţia de a face
pericol pe care îl aduce cu sine câtva timp tot ceea ce
această supunere dusă atât de
departe poate fi apreciat prin
faptul că acei copii care
89
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
i se cere. Iată procesul care stă la fluid misterios, unei puteri extraordinare,
baza predispoziţiei pentru hipnoză. care le-ar fi proprii. Aceasta duce la
în legătură cu aceasta sunt de nemaipomenite scandaluri, la abuzuri,
făcut, în general, următoarele îndeosebi la revoltătoare
observaţii: este posibil ca un om să excese din partea celor care
declare sau să creadă că poate fi practică telepatia şi hipnotismul.
hipnotizat, cu toate că lui îi lipseşte La drept vorbind, se poate afirma
starea de pregătire psihică că ei înjosesc în aşa măsură
favorabilă supunerii. După cum demnitatea umană încât nu
este posibil ca un altul să opună ocolesc nici o posibilitate de a
hipnozei o rezistenţă categorică şi, lucra clandestin. Nu trebuie să se
cu toate acestea, să fie sufleteşte înţeleagă de aici că fenomenele
pregătit la supunere. Hipnoza se pe care le prezintă au la bază
realizează exclusiv pe baza şarlatania. Nicidecum. Dar
atitudinii psihice a medi um-ului, nu creatura umană este atât de
pe baza spuselor sau credinţelor înclinată la îngenunchere încât
acestuia. Din greşita înţelegere a poate deveni victima unui individ
acestui fapt a rezultat multă care are tupeul să se prezinte
confuzie, pentru că în hipnoză drept unul care supralicitează, dat
avem cel mai adesea de-a face fiind că oamenii în majoritatea lor
cu oameni care se împotrivesc, pe sunt dispuşi să se supună, fără să
când, în definitiv, ei sunt înclinaţi verifice cum stau lucrurile,
să îndeplinească cerinţele plecându-se în faţa autorităţii,
hipnotizatorului. Această stare de lăsân-du-se intimidaţi şi captaţi,
disponibilitate (Bereits-wiiligkeit) subordonaţi fără crâcnire, ceea ce,
poate avea diferite grade, aşa fireşte, niciodată nu a putut să
încât rezultatele hipnozei diferă pună ordine în viaţa colectivă a
de la om la om. Dar în nici un caz oamenilor, ci a condus întotdeauna
disponibilitatea în faţa hipnozei la un supliment de revoltă din
nu depinde de voinţa partea celor supuşi. Nimeni până
hipnotizatorului, ci de dispoziţia astăzi nu a practicat telepatia sau
psihică a med/um-ului. hipnotismul cu bune rezultate pe termen
Cât priveşte natura hipnozei, mai lung. Foarte adesea s-a întâmplat ca
ea este înrudită cu starea de hipnotizatorul să dea peste un om,
somn. Enigmatic este doar faptul un aşa-numit medium, care pur şi
10
că pentru ca acest somn să se pro- simplu 1-a „interiorizat" . Acest
ducă este necesară o comandă lucru s-a petrecut şi cu oameni de
din partea altcuiva. Comandă ştiinţă importanţi, care au voit să-
care este eficientă numai dacă se şi exercita forţa asupra unor
adresează unui individ pregătit s- indivizi sugestionabili. De multe
o accepte. Decisive în privinţa ori survin eşecuri când medium-ul se
aceasta sunt, după cum s-a dovedeşte a fi, ca să spunem aşa,
menţionat, esenţa şi dezvoltarea un înşelat înşelător, pe de o parte
personalităţii medium-ului. Numai amăgit, pe de alta îngenuncheat
atunci când cineva este în aşa fel de sine însuşi. Dar puterea care ni
structurat încât să se conformeze se pare a intra în acţiune aici nu
fără spirit critic influenţei altora, este niciodată aceea a hipnotiza-
există posibilitatea de a provoca torului, ci totdeauna avem de-a
în el acest somn specific, care, mai mult face cu înclinaţia medium-ului de
decât somnul natural, este deconectat de a se supune; nu este vorba de nici o
capacitatea de acţiune voluntară putere magică, ci de extraordinara
proprie, în aşa măsură încât pricepere a hipnotizatorului de a
finalmente individul poate fi pus pune în scenă farsa. Dacă, în
în mişcare de centrii motori ai jchimb, cineva este obişnuit să
9
hipnotizatorului care dă comanda . ducă o viaţă întru totul după chib-
Din somnul normal rămâne doar zuinţă sa şi nu-şi însuşeşte fără
un fel de stare crepusculară, aşa discernământ concluziile altora,
încât medium-ul nu-şi poate aminti atunci în mod firesc un astfel de om
din cele ce se petrec în timpul hipnozei nu va putea fi hipnotizat şi nici nu
decât ceea ce vrea hipnotizatorul. Este va prezenta straniile fenomene
eliminat în primul rând spiritul critic, cea ale telepatiei. Deci toate aceste
mai importantă cucerire a organului fenomene nu sunt decât
psihic în condiţiile societăţii fenomene ale ascultării oarbe.
noastre. Un medium este, ca să în acest context este de
spunem aşa, o prelungire a menţionat şi sugestia. Putem
mâinii hipnotizatorului, un organ înţelege esenţa acesteia numai
care funcţionează la ordinul dacă o inserăm, în cel mai larg
acestuia. sens, în sfera impresiilor (Eindriicke).
Majoritatea oamenilor capabili Este de la sine înţeles că omul nu
să-i influenţeze pe alţii atribuie numai că primeşte la un moment
această capacitate şi, în general, dat impresii, ci că şi stă în
orice posibilitate de acest fel, unui permanenţă sub influenţa lor.
Receptarea de impresii nu este cu
totul insignifiantă,
90 91
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
92 93
ALFREDADLER
de pe cortex, rămase ca atare pe fondul inhibiţiei
Capitolul V
generalizate reprezentate de somn. Drumul până la centrii
motori este apoi mai lung sau mai scurt, în funcţie de
conţinutul „instrucţiei" date de hipnotizator. (Nota trad.)
10
Proces care, în esenţa sa, este de acelaşi ordin cu SENTIMENTUL DE INFERIORITATE
structurarea Supraeului, aşa cum o analizează Freud. (Nota
trad.)
SI TENDINŢA DE A SE IMPUNE
95
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
96 97
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
98 99
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
100
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
102 103
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
104 105
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
106 107
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
108 109
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
4
„d/e Eigenart derErzieher"',în textul original. (Nota trad.) ii"
Textul adlerian este mai laconic, dar şi mai confuz,
cel puţin dacă Capitolul VI
ar fi să-1 transpunem în româneşte în chip fidel: „ Wenn zwei
dasselbe tun,
is es nicht dasselbe; wenn aber zwei nicht dasselbe tun, so kann es doch
dasselbe sein". (Nota trad.) PREGĂTIREA PENTRU VIAŢĂ
5
„mitliebenswurdigenMitteln",m textul original. (Nota trad.)
113
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
115
I
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
117
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
putea interesa de alţii decât cu mare greutate,
pe când la un om cu un dezvoltat simţ colectiv „kw»; să fii conştient de aceasta şi să-ţi
acest lucru se va face fără efort. explici o asemenea trăsătură. Ba chiar nici nu
Delăsarea este, prin urmare, o deficienţă este în favoarea omului respectiv, pentru că altfel
a sentimentului de comuniune socială. Cu toate el nu ar putea acţiona în direcţia scopului său. Adesea el
acestea, o intoleranţă exagerată ar fi aici nelalocul îşi dobândeşte graţioasa sa certitudine teatrală
ei. Aşadar, totdeauna se impune să cercetăm de ce un atunci când nu vede nimic din infatuarea sa şi îşi
om nu are interesul pe care noi îl aşteptăm de la îndreaptă atenţia aiurea. Mare parte din acest
dânsul.
proces psihic se desfăşoară în obscuritate. Dacă
Uitarea, ca şi pierderea obiectelor mai importantele
încercăm să discutăm despre aceasta, observăm că
realizează printr-o reducere a atenţiei. Există,
discuţia lâncezeşte, pentru că respectivul înclină să
desigur, posibilitatea unei atenţii mai concentrate,
se fofileze, să eludeze tema abordată, ca şi cum ar
interesul, dar nu fără lacune, ci suferind perturbări
dori să nu fie deranjat. Acest comportament nu face
din partea unei anumite aversiuni care aduce,
favorizează sau produce pierderea sau uitarea. Acesta este, decât să confirme concepţia noastră. Un asemenea
de exemplu, cazul copiilor care îşi pierd manualele. De om vrea să-şi continue jocul şi pe oricine încearcă
cele mai multe ori este uşor să se stabilească să ridice vălul îl socoate un tulburător de linişte,
faptul că ei încă nu s-au adaptat cum se cuvine împotriva căruia trebuie să te pui în gardă.
cerinţelor vieţii şcolare. Există, de asemenea, Având în vedere modul lor de comportare, putem clasifica
menajere care mereu îşi rătăcesc sau îşi pierd oamenii după cum ştiu mai mult sau mai puţin, în
cheile. Şi în acest caz se va constata că este vorba raport cu media, despre procesele ce se petrec în
de femei care nu se pot împăca cu profesia de interiorul lor, sfera lor de conştiinţă fiind, deci, mai mare
menajeră. sau mai mică. Există, astfel, oameni care se
Uitucii sunt oameni care nu se revoltă făţiş, dar concentrează asupra unui sector mai restrâns al
care prin uitare vădesc o anumită lipsă de interes vieţii, pe când alţii au relaţii multiple, interesându-
pentru îndatoririle lor. sc de sectoare mai largi ale vieţii umane şi ale
lumii. De asemenea, putem înţelege că de obicei
4. INCONŞTIENTUL. Cititorul a şi fost frapat de cei care se simt asupriţi aparţin celei dintâi dintre
acele descrieri ale noastre în care adesea am aceste două categorii, limitându-se la un orizont
relatat despre procese şi fenomene asupra cărora îngust al vieţii; ci sunt atât de dezorientaţi încât nu
purtătorul lor de multe ori nu ne poate spune decât pot vedea cu aceeaşi claritate problemele vieţii ca
puţine lucruri. O persoană cu spirit de observaţie 4
ceilalţi, care se descurcă bine . Ei nu vor putea pricepe
rareori ne va putea, de exemplu,explica de ce vede subtilităţile şi, având un interes limitat, nu vor vedea
imediat totul. Există, prin urmare, capacităţi ale dintr-o chestiune vitală decât o mică parte; nu pot
organului psihic care nu sunt de găsit în domeniul
examina cum se cuvine ansamblul lucrurilor, pentru
conştiinţei. Cu toate că atenţia conştientă se obţine,
că evită să-şi irosească forţele în această direcţie.
într-o anumită măsură, prin constrângere, forţa
Referitor la aspectele particulare ale vieţii, adesea
propulsivă a atenţiei nu rezidă în conştiinţă, ci în
se poate observa că un individ nu ştie nimic despre
interes, iar acesta ţine în cea mai mare parte de
capacităţile sale, că le subestimează, după cum nu
sfera inconştientului. Acesta este în întregul său un
produs al organului psihic şi, totodată, cel mai este suficient edificat asupra defectelor sale, considerându-se
puternic factor al vieţii psihice. Aici sunt de căutat şi un om de ispravă, pe când în realitate pe toate le face
de găsit forţele care configurează linia de mişcare din egoism sau, dimpotrivă, se socoate un egoist,
a omului, planul său (inconştient) de viaţă. în pe când, dacă ajungi să ai de-a face cu dânsul mai
conştiinţă găsim doar o imagine palidă a acestora, îndeaproape, ţi se impune concluzia că este un om
uneori chiar contrariul lor. Un infatuat, de exemplu, de cu totul de înţeles. în general, nu contează ceea
cele mai multe ori nu are nici o bănuială despre infa- ce cineva gândeşte despre sine (sau ce gândesc
tuarea sa, comportamentul său exprimând, despre dânsul ceilalţi), ci poziţia de ansamblu pe
dimpotrivă, o modestie care sare tuturor în ochi. care şi-a cucerit-o în sânul societăţii umane,
Ca să fii înfumurat, nu este nicidecum îndeosebi
118 119
¥
ALFRED ADLER
120 121
ALFRED ADLER
i CUNOAŞTEREA
OMULUI
122 123
f
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
125
¥
ALFRED ADLER
126 127
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
128 129
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
130 131
I
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
Luând atitudine faţă de întrevadă linia sa de mişcare.
acest caz, trebuie în primul rând Este ca fumul care arată că
să arătăm că în acele timpuri undeva arde un foc. Un om
naufragiile erau extrem de experimentat va putea chiar să
frecvente şi că, în asemenea spună, după fumul pe care îl vede,
împrejurări, era posibil ca mulţi ce fel de esenţă lemnoasă
oameni să viseze că se impunea să arde.
renunţe la o călătorie şi ca printre Rezumând, putem spune
aceştia să se găsească unul al că visul arată că autorul său
cărui vis să fie confirmat de este preocupat de o problemă de
realitate şi care să fi transmis viaţă, cât şi ce atitudine ia el faţă
posterităţii această ciudăţenie. Se de aceasta. în vis intră în joc
înţelege că oamenii care sunt încli- îndeosebi cei doi factori care se
naţi să discearnă conexiuni lasă recunoscuţi fie şi numai prin
misterioase au o slăbiciune aparte urmele lor, factori care
pentru asemenea povestiri, pe influenţează atitudinea reală faţă
când noi interpretăm visul cu de mediul ambiant a autorului
luciditate: poetul nostru, grijuliu faţă visului: sentimentul de
de bunăstarea sa trupească, nu a comuniune socială şi aspiraţia sa
manifestat niciodată o plăcere către putere.
deosebită pentru călătorii, şi cum
ora deciziei se apropia, el s-a 6. APTITUDINI, TALENT. Dintre
agăţat de ceva ce putea să-i fenomenele psihice care ne dau
întărească pornirea spre posibilitatea să tragem concluzii
comoditate. A recurs la asupra firii unui om, să emitem
convocarea în vis a mortului care judecăţi cu privire la
trebuia să se arate recunoscător. personalitatea lui, le-am neglijat
Bineînţeles că nu s-a ostenit să pe cele care ţin de sfera gândirii
plece în călătorie. Iar dacă vasul umane, care se referă la
nu s-ar fi scufundat, probabil că capacitatea omului de a
niciodată lumea nu ar fi aflat nimic cunoaşte. Am atribuit o valoare
de toată această istorie. Căci noi minimă celor gândite sau
nu înregistrăm decât lucrurile care ne afirmate de cineva cu privire la
zguduie, care ne dau de înţeles că propria sa persoană, pentru că
între cer şi pământ se ascunde avem convingerea că fiecare se
mai multă înţelepciune decât am poate înşela şi că fiecare se simte
putea visa. Profeticul în vis este împins de diferite interese şi
de înţeles în măsura în care atât considerente egoiste de natură
visul cât şi realitatea includ morală etc. să retuşeze imaginea
aceeaşi atitudine a omului. sa în faţa celorlalţi. Cu toate
Ceea ce ne dă de gândit este acestea, ne este permis şi este
şi faptul că nu toate visele sunt atât de posibil, în anumite limite, să
uşor de înţeles, cele uşor de tragem concluzii cu privire la unele
explicat fiind extrem de puţine. Fie procese de gândire şi la expresia
că uităm imediat visul, fie că lor verbală. Dacă vrem să ne
atunci când a lăsat în mintea formăm o opinie judicioasă
noastră o anumită urmă de obicei despre un om, nu putem exclude
nu înţelegem ce se ascunde sub din cercetarea noastră domeniul
aceasta, în afară de cazul în care, gândirii şi limbajul.
întâmplător, am studiat Există în legătură cu
interpretarea viselor. Chiar şi capacitatea de judecată a omului
acestor vise li se aplică cele — ceea ce în general obişnuim să
spuse mai sus cu privire la numim „aptitudine" — o mulţime de
caracterul de parabolă al visului, observaţii, controverse, analize,
care reproduce în chip simbolic care sunt cunoscute în special din
linia de mişcare a unui om. Sensul încercările de a stabili ce este
fundamental al unei parabole este inteligenţa la copii şi la adulţi. Mă
acela că ne introduce într-o refer la testele de aptitudini. Până în
situaţie în care noi vibrăm la prezent aceste teste nu au
unison. Dacă ne preocupă corespuns aşteptărilor. Căci dacă
rezolvarea unei probleme şi dacă le aplicăm unui lot de şcolari
personalitatea noastră înclină într- constatăm că rezultatele obţinute
o direcţie determinată, atunci, sunt de regulă identice cu cele pe
potrivit experienţei, avem nevoie care educatorul le-a stabilit fără
de un impuls. Visul este cât se poate de ajutorul testelor, situaţie care la
apt să întărească afectivitatea, început a fost admisă cu multă
verva de care cineva are nevoie trufie de psihologii
pentru a rezolva o problemă într- experimentalişti, deşi de fapt
un sens determinat. Lucrul nu se aceasta dovedeşte că testele sunt,
schimbă cu nimic dacă autorul într-o anumită măsură, de prisos.
visului nu înţelege conexiunea. O altă obiecţie împotriva adoptării
Este suficient ca el să aibă acestor teste se referă la faptul că
materialul şi impulsul. Visul va gândirea logică nu se dezvoltă
înregistra într-un fel oarecare urma pe uniform, aşa încât la mulţi copii la
care o imprimă ideaţia autorului care testele de aptitudini au dat
visului, lăsând astfel să se rezultate proaste după câţiva
132 133
ALFREDADLER CUNOAŞTEREA OMULUI
ani se dovedeşte că aptitudinile lor s- 3
„derBeurteilung", în textul original.
au dezvoltat deodată extrem de (Nota trad.)
bine. Un alt factor demn de luat în 4
„wie andere, die gute Mitspieler sind",
considerare este acela că copiii din în textul original. (Nota
marile oraşe sau cei din anumite trad.)
medii, care duc o viaţă mai 5
Georg Cristoph Lichtenber
cuprinzătoare, prin reacţiile lor (1742-1799), fizician şi scriitor
prompte, determinate pur şi simplu german,
de o anumită exersare, dau iluzia profesor la Universitatea din Gottingen. A
unor aptitudini superioare, criticat fiziognomonia lui
punându-i în umbră pe copiii care J. C. Lavater, care susţinea că,
nu dispun de un asemenea fond de analizând trăsăturile feţei unui om,
pregătire. Este cunoscut că, de pot fi
regulă, copiii din mediile burgheze emise judecăţi valabile asupra
dispun de o promptitudine în caracterului acestuia. (Nota trad.)
6
răspunsuri mult mai mare decât „davonschwimmen",în textul original.
copiii din mediile proletare. (Nota trad.)
7
Aceasta nu pledează însă pentru „e/ne Stellungsnahme, die nach einer
aptitudini superioare la cei dintâi, cauza Hochzeit schreit", în textul
fiind doar antecedentele diferite. în felul original. (Nota trad.)
8
acesta, nu s-a ajuns prea departe'cu testele „dass es ein Geîiihl des Obenscins
de aptitudini, mai ales dacă ţinem iiberhaupl nicht konnte", în
seama de tristele rezultate textul original. (Nota trad.)
9
obţinute la Berlin şi Hamburg, unde Poet liric grec (556-467 î.Chr.), care a
copiii care au trecut cu succes aceste teste, scris, între altele, o faimoasă
ulterior, în mod surprinzător, cei elegie dedicată eroilor bătăliei de la
mai mulţi dintre ei nu au mai Maraton (490 î.Chr.), pentru care i s-a
corespuns evaluărilor făcute. acordat premiul la un concurs la
Aceasta ne arată că testele de care participa şi marele Eschil. La
aptitudini nu ne pot da nici o bătrâneţe a trăit în Sicilia, la curtea
garanţie sigură cu privire la buna tiranului de la Siracuza. Din opera sa,
dezvoltare a copilului. în schimb, foarte preţuită, s-au păstrat până
cercetările de psihologie individuală astăzi doar unele epigrame şi
îşi confirmă pe deplin valabilitatea, fragmente
pentru că ele nu urmăresc doar să din poemele lirice. (Nota trad.)
stabilească o concepţie despre
dezvoltare, ci să pună în evidenţă
temeiul, cauzele acesteia şi, atunci
când este necesar, să pună la
dispoziţie mijloace de îndreptare;
totodată, psihologia individuală
nu izolează capacitatea de
gândire logică a copilului de
ansamblul vieţii sale psihice, ci o
examinează în contextul acesteia.
NOTE
1
Filosof,
psihopedagog
şi estetician
german de
orientare
neokantiană,
Karl Groos
(1861-1946), al
cărui nume este
uneori grafiat
Gross, autor al unor
importante studii
asupra jocului la
animale (Die Spiele
der Tiere, 1896) şi
la om (Die Spiele
derMenschen, 1899),
considera acest
fenomen drept
un exerciţiu
fundamental de
dezvoltare a
instinctelor şi
predispoziţiilor
ereditare, în
sensul pregătirii
pentru existenţa
de mai târziu,
ca adult.
Influenţat de
psihanaliza
freudiană,
ulterior şi-a
revizuit teoria,
văzând în joc un
katharsis, un
mijloc de
„purificare" (Das
Spiel, Jena,
1922). (Nota trad.)
2
„das Ziel der Uberlegenheit", în textul original. (Nota trad.)
134 135
Capitolul VII
II CUNOAŞTEREA OMULUI
136 137
1
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
umane, diviziunea muncii s-a a ripostat prin accese de furie,
configurat în aşa fel, încât ceea ce arată clar ca lumina
femeia a preluat o parte din zilei că avem tot temeiul să
acele activităţi pe care de cercetăm aceste raporturi. Faptul ne
obicei le efectuau şi bărbaţii, readuce, pe o altă cale, la
pentru ca aceştia din urmă să problema aspiraţiei către
aibă posibilitatea să-şi valorifice putere.
forţele mai cu folos. Această Dacă tendinţa băiatului de a
diviziune a muncii nu poate fi numită se pune în valoare a atins un
neraţională atât timp cât nu lasă anumit grad, el va apuca de
neutilizate forţele de muncă şi nu predilecţie pe acel drum care i se
va conduce la folosirea abuzivă a pare că îi garantează privilegiile
forţelor spirituale şi fizice ale masculinităţii, pe care el le
omului. sesizează peste tot. După cum am
menţionat, educaţia care se
2. SUPREMAŢIA BĂRBATULUI practică azi în familie este axată pe
ÎN CIVILIZAŢIA ACTUALĂ. Dat fiind aspiraţia către putere şi pe
faptul că civilizaţia s-a dezvoltat în înclinaţia de a preţui privilegiile
direcţia aspiraţiei către putere, masculine şi de a le promova. Căci
îndeosebi datorită eforturilor unor de obicei copilul îl are în faţa
indivizi sau puteri sociale care au ochilor pe bărbat,pe tată, ca simbol
vrut să-şi asigure privilegii, al puterii. Al său enigmatic du-te-
diviziunea muncii a fost orientată vino stârneşte mult mai mult
pe căi specifice, care predomină interesul copilului decât mama. El
şi astăzi, făcând ca societatea remarcă repede rolul dominant
omenească să se caracterizeze pe care îl deţine tatăl, care dă
prin importanţa preponderentă tonul, face rânduială, conduce
acordată bărbatului. Diviziunea totul; vede că toţi se supun
muncii este de aşa natură, încât poruncilor sale şi că mama face
asigură prerogative grupului totdeauna referire la ele. Bărbatul
privilegiat al bărbaţilor, care, ca îi apare copilului, în toate
urmare a hegemoniei, stabilesc în privinţele, drept cel mare şi
propriul lor interes poziţia femeii puternic. Sunt copii cărora tatăl le
în procesul de producţie, pare atât de competent în toate,
prescnindu-i acesteia orizontul încât tot ce spune el trebuie să fie
vieţii şi fiind în măsură să impună sfânt, ei întărindu-şi adesea
forme de existenţă care corespund propriile afirmaţii doar cu preciza-
în primul rând viziunii masculine. rea că tata a spus-o. Chiar şi acolo
Aşa cum stau lucrurile în unde influenţa paternă nu iese clar
prezent, dăinuie o permanentă în evidenţă, copiii ajung la ideea
aspiraţie la superioritate a superiorităţii tatălui, pentru că în-
bărbaţilor faţă de femei şi, în mod treaga povară a casei pare a se
corespunzător, o permanentă sprijini pe umerii săi, pe când în
nemulţumire a femeii faţă de realitate numai diviziunea muncii
pnvilegiile bărbaţilor. Dincolo de îi dă bărbatului posibilitatea de a-
strânsa solidaritate dintre cele şi pune mai bine în valoare
două sexe, este evident că o forţele.
asemenea tensiune conduce la o Cât priveşte originile istorice
continuă subminare a armoniei lor ale poziţiei hegemonice a bărba-
psihice, la ample perturbaţii din tului, trebuie să arătăm că
1
care rezultă un climat psihic general aceasta nu a apărut ca un fapt
resimţit ca extrem de chinuitor natural. A fost necesar ca mai întâi să
pentru ambele părţi ale neamului se instituie o serie de legi, pentru
omenesc. ca dominaţia bărbatului sa fie
Toate instituţiile, ca şi toate asigurată. Aceasta înseamnă,
regulile tradiţionale, legile, mora- totodată, că, înainte de
vurile şi obiceiurile noastre legiferarea hegemoniei
depun mărturie cu privire la masculine, trebuie să fi fost o
poziţia privilegiată a bărbatului, vreme în care privilegiul masculin nu era un
pe care o ajustează şi o fac să lucru atât de sigur. Este vorba, de fapt.
dureze. Ele pătrund până în de o perioadă istoriceşte
camera copiilor şi exercită o atestată. A fost vremea
extraordinară influenţă asupra matriarhatului, când mama, femeia,
psihicului acestora. Desigur că nu îndeplinea în viaţă rolul principal,
putem arăta cu exactitate ce faţă de copil înainte de toate, faţă
înţelege copilul din aceste de care şi toţi bărbaţii tribului
raporturi, dar se impune să aveau o anumită datorie. Acest
simţim că fondul său afectiv este lucru îl sugerează şi unele
înrâurit în adâncime. Este moravuri şi datini de azi, ca, de
edificator, în acest sens, cazul exemplu, obiceiul nostim potrivit
bărbatului care, când i s-a cerut să căruia copilul se adresează cu
îmbrace haine de fată, „nene" fiecărui bărbat. Trecerea
de la matriarhat la patriarhat a fost
precedată de o straşnică luptă,
ceea ce dovedeşte că supremaţia
bărbatului, pe care el crede că o
deţine de la natură,
138 139
I
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
2
nu a avut-o de la început , ci a trebuit gândeşti tu despre copleşitorul
s-o cucerească. Victoria principiu al supremaţiei
bărbatului a echivalat cu masculine în societate,îndeosebi în
subjugarea femeii şi în special cadrul familiei. în unele cazuri urmarea va
înscrisurile făcute de legislaţie de- fi o manifestare mai puternică a
a lungul timpului aduc despre aspiraţiei către o poziţie de
acest proces de subjugare o egalitate cu bărbatul, în alte
mărturie elocventă. cazuri un soi de resemnare, mai
Aşadar, supremaţia mult sau mai puţin pronunţată.
masculină nu este un fapt natural. De cealaltă parte a baricadei stă
Există izvoare istorice care arată bărbatul, tatăl, care încă de copil
că ea a apărut în mod necesar a crescut cu convingerea că, în
abia în cursul luptelor calitatea sa de bărbat, are de jucat un
neîntrerupte între popoare rol mai însemnat şi, în virtutea
vecine, lupte în care bărbatului i- acestei convingeri, el simte ca un
a revenit un rol important, de fel de datorie, conform căreia, la
care la urma urmei el a profitat spre întrebările puse de viaţă şi de
a acapara definitiv conducerea. Mână societate, va răspunde totdeauna
în mână cu această evoluţie în favoarea privilegiilor masculine.
istorică a mers dezvoltarea Copilul trăieşte toate
3
proprietăţii private şi a dreptului situaţiile care rezultă din aceste
ereditar la moştenire, care până relaţii familiale. Se degajă pentru
într-atât a fost elaborat pe baza el o mulţime de imagini şi de
supremaţiei masculine, încât puncte de vedere asupra
partea care agoniseşte şi posedă existenţei femeii, din care, în
este de regulă bărbatul. general, femeia iese prost.
Copilul care creşte nu are Dezvoltarea psihică a bărbatului
nevoie să lectureze cărţi pe capătă în acest fel un caracter
această temă. Chiar dacă nu ştie masculin. Ceea ce, în aspiraţia sa
nimic despre aceste lucruri, el către putere, el poate percepe
sesizează din practica vieţii că drept ţel demn de a fi urmărit,
bărbatul este partea care constituie, aproape fără excepţie,
agoniseşte şi care este însuşiri şi atitudini masculine. Din
favorizată, fie şi atunci când nişte relaţiile de putere evocate se
părinţi cu judecată sunt gata să dezvoltă un fel de virtute virilă,
renunţe cu plăcere la privilegiile care ea însăşi îşi dezvăluie în
moştenite din vremuri vechi, în întregime originea. Anumite
favoarea egalităţii în drepturi. Este trăsături de caracter trec drept
foarte greu să-1 lămureşti pe copil „masculine", altele drept
că mama, care îndeplineşte „feminine", fără ca vreun fapt
treburile gospodăreşti, este fundamental să justifice aceste
partenera egală în drepturi a taxări. Căci, dacă comparăm
bărbatului. Să ne imaginăm ce starea psihică a băieţilor cu aceea
înseamnă aceasta pentru un băiat a fetelor şi găsim argumente în
căruia, începând din leagăn, favoarea acestei clasificări, nu vom
supremaţia bărbatului îi sare în putea totuşi vorbi de fapte
ochi. încă de la naştere el este naturale, de vreme ce aceste
primit cu mai multă bucurie decât fenomene le constatăm la oameni
o fată şi este sărbătorit ca un care sunt de-acum cuprinşi în
prinţ. Este un fapt arhicunoscut că cadre bine determinate şi ale
părinţii doresc să dea naştere mai căror plan de viaţă şi linie
degrabă la băieţi. Băiatul ajunge directoare sunt de-acum îngustate
să-şi dea seama la fiecare pas cât de judecăţile lor unilaterale cu
de avantajat este ca descendent privire la putere. Aceste relaţii de
masculin şi îşi supralicitează putere au fixat în mod imperios
valoarea. Diversele cuvinte care i spaţiul în care ei trebuie să
se adresează sau pe care încerce să se dezvolte. Distincţia
ocazional le prinde din zbor, cu între trăsături de caracter
privire la sine, îl fac să înţeleagă zi masculine şi feminine nu este deci
de zi importanţa mai mare a rolului îndreptăţită. Vom vedea cum
bărbatului. Superioritatea ambele categorii de trăsături pot
principiului masculin îi apare de satisface cerinţele aspiraţiei către
asemenea în situaţia femeilor din putere, cum şi cu mijloace
casă, care sunt folosite la munci „feminine", ca, de exemplu,
considerate ordinare, ca şi în ascultarea şi supunerea, cineva
faptul că,în definitiv,nici femeile din poate fi capabil să uzeze de
anturajul copilului nu nutresc putere. Datorită avantajelor de
totdeauna convingerea că sunt care se bucură un copil ascultător,
egale cu bărbaţii. Ele îndeplinesc el poate eventual să o ia mult
de cele mai multe ori un rol înaintea unuia neascultător, cu
subaltern şi inferior. în majoritatea toate că în ambele cazuri la lucru
cazurilor, va rămâne fără nici un este aceeaşi aspiraţie către
răspuns atât de importanta putere. Judecata noastră cu
întrebare pe care femeia o are de privire la viaţa psihică a unui
pus bărbatului înaintea individ este adesea complicată
căsătoriei: ce de faptul că, pentru a se impune,
140 141
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
142 143
f
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
„Uşurătatea feminină" a fost chiar luată ca
argument în fundamentarea unor legi. Tot aşa, femeia este faptul că — adesea pe baza unor mobiluri
a fost subapreciată în ceea ce priveşte rezistenţa, unilaterale, pur egoiste — apreciem valoarea
destoinicia şi randamentul ei. La toate popoarele, omului după propriile noastre performanţe, dintr-
zicalele, anecdotele, proverbele şi glumele sunt un punct de vedere comercial, punct de vedere din care,
saturate de critici înjositoare la adresa femeii, desigur, putem omite să ne punem întrebarea în ce
imputându-i-se arţagul, nepunctualitatea, măsură performanţele şi randamentul corelează cu
orizontul limitat, prostia („minte scurtă, haine dezvoltarea psihică. Dacă am acorda mai multă
lungi"). S-a făcut uz de o nemaipomenită atenţie acestui aspect, am distinge şi cealaltă cauză
ingeniozitate ca să se dovedească inferioritatea principală a concepţiei eronate potrivit căreia
femeii, iar rândurile misoginilor — ne gândim la randamentul mai redus al femeii s-ar datora în cea mai
7
Strindberg, Moebius, Schopenhauer, Weininger — mare parte naturii sale existenţiale . Pierdem adesea
au fost îngroşate de un număr deloc neglijabil de din vedere faptul că femeii, încă din copilărie,
femei care, în resemnarea lor, au împărtăşit întreaga lume îi împuiază urechile cu o prejudecată
concepţia despre inferioritatea femeii şi rolul care nu face decât să-i zdruncine încrederea în
secundar ce-i revine. Aceeaşi subestimare se sine şi să-i submineze speranţa că ar fi capabilă să
reflectă în retribuirea muncii femeii care, realizeze ceva. Când toţi şi toate îi întăresc
indiferent dacă este sau nu echivalentă cu aceea această prejudecată, când ea vede cum femeilor
a bărbatului, este mult mai slab plătită. le sunt distribuite doar roluri subordonate, atunci
Comparându-se rezultatele la testele de aptitudini, s-a este de înţeles că îşi pierde curajul, că nu mai vrea
constatat că pentru anumite materii, de exemplu, să muncească cumsecade şi că, în final, se retrage
matematica, mai dotaţi se dovedesc băieţii, pe înspăimântată din faţa îndatoririlor vieţii. Atunci, ce-i
când pentru altele, ca de exemplu studiul limbilor, drept, ea este inaptă şi nefolositoare. Dar când
mai apte se arată fetele. S-a demonstrat că de fapt înţelegem că noi suntem cei care am deformat o
băieţii au un plus de înzestrare, faţă de fete, la acele fiinţă omenească, insuflându-i respectul datorat vocii
8
obiecte de studiu care pregătesc pentru profesiunile colectivităţii , şi când îi răpim orice speranţă de a
masculine (Mănnerberufc). Dar faptul acesta numai în putea înfăptui ceva, când astfel îi nimicim cutezanţa,
aparenţă pledează pentru dotarea lor superioară. ca apoi să constatăm că această fiinţă omenească
Dacă examinăm mai îndeaproape situaţia fetelor, nu este bună de nimic, atunci să nu ne permitem să
rezultă că afirmaţiile privind slaba capacitate a spunem că dreptatea este de partea noastră, ci să
femeii sunt născociri, o minciună cu mască de recunoaştem că noi am provocat întregul dezastru.
adevăr. Aşadar, în societatea noastră nu este uşor
O fată aude zi de zi, la fiece pas, pe toate tonurile, pentru o fată să-şi menţină încrederea în sine şi
repetându-se că fiinţele de sexul ei sunt incapabile, îndrăzneala. De altfel, chiar cu prilejul aplicării unor
apte doar pentru munci mai uşoare, auxiliare. Este teste de aptitudini a ieşit în evidenţă un fapt
absolut clar că fetiţa, în imposibilitatea ei infantilă remarcabil: o grupă de fete, în vârstă de 14 până la
de a verifica adevărul unor asemenea judecăţi, va 18 ani, a obţinut rezultate superioare celor ale tuturor
socoti ca pe un destin implacabil incapacitatea celorlalte grupe, inclusiv cele de băieţi. Cercetări
feminină şi, în cele din urmă, se va supune ea ulterioare au arătat că toate acele fete erau din
însăşi acestui pretins destin. Demoralizată, dacă familii unde şi femeia, mama, sau numai ea
cumva abordează studii de specialitate — ceea ce, exercita o profesie în mod independent. înseamnă că
în general, nu se întâmplă —, încă de la început nu în acele familii prejudecata cu privire la
va manifesta interesul necesar, sau dacă manifestă un incapacitatea femeii nu avea trecere sau abia dacă
asemenea interes, îl pierde pe parcurs. Atât se făcea simţită, deoarece fetele vedeau cu ochii
motivaţia exterioară, cât şi cea interioară îi lipsesc. lor cum mama îşi câştiga existenţa prin propriile ei
în asemenea circumstanţe, fireşte, dovada strădanii. Prin urmare, ele se puteau dezvolta mult mai
incapacităţii feminine pare evidentă. Eroarea are liber şi mai independent, aproape neinfluenţate de
două cauze. Ceea ce o favorizează toate acele inhibiţii legate de prejudecata la care
ne referim.
144 145
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
148 149
¥
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
150 151
f
ALFRED ADLER
din pricina cugetului ei încărcat şi că într-o zi doua ediţie a tatălui ei, care îi făcea concesii
avea să se întâmple o nenorocire din cauza aceasta. totdeauna şi în toate privinţele.
Vedem cum copilul însuşi făcea eforturi să se elibe- în scurt timp a fost limpede că se înşelase. La numai
reze de ura împotriva mamei sale. Fata a continuat câteva zile după nuntă soţul putea fi văzut şezând în
să se dezvolte şi la un moment dat a părut să-i camera lui, cu pipa în gură şi citindu-şi confortabil
surâdă un viitor frumos. O impresie deosebită a făcut ziarul. Dimineaţa dispărea în biroul său, venind
asupra ei vorba unei învăţătoare care spusese: fata punctual la masă şi bombănind dacă nu era totul
asta va putea să reuşească în toate, numai să vrea. gata. Pretindea curăţenie, duioşie, punctualitate —
Asemenea cuvinte sunt în ele însele lipsite de lucruri exagerate, după cum gândea ea, lucruri care
importanţă, dar pentru dânsa însemnau: dacă vrei nu-i stăteau în obicei. Relaţiile nu erau nici pe
să-fi asumi ceva, e imposibil să nu ai succes. Această departe comparabile cu acelea care existaseră între
interpretare a avut drept urmare dorinţa de a ea şi tatăl ei. Visurile i se spulberaseră. Cu cât i-o
continua lupta împotriva mamei sale. cerea mai mult, cu atât mai puţin îi îndeplinea el
A venit vârsta pubertăţii şi ea s-a făcut o fată dorinţele şi, invers, cu cât mai mult îi atrăgea el
frumoasă, bună de măritat şi a avut mulţi atenţia asupra rolului ei de gospodină, cu atât mai
pretendenţi. Dar limba ei ascuţită tăia mereu orice puţin o vedea îndeplinindu-şi-1. De altfel nu
posibilitate de relaţie. Numai un bărbat mai în pierdea ocazia să-i amintească în permanenţă că
vârstă a izbutit să se apropie de dânsa şi ea se de fapt el nu are nici un drept la asemenea revendi-
simţea atât de atrasă de el, încât a existat temerea cări, din moment ce ea îi spusese categoric că nu-i
că s-ar fi putut căsători cu dânsul. Dar până şi acest este drag. Aceasta însă nu-1 impresiona. El îşi etala
bărbat s-a retras după câtva timp şi fata a rămas mai departe pretenţiile, cu o neîndu-plecare care ei îi
fără pretendent până la 26 de ani. în cercul de care deschidea o perspectivă foarte tulbure pentru viitor.
aparţinea ea faptul trecea drept surprinzător şi Cinstit, pătruns de sentimentul datoriei, bărbatul îi
nimeni nu şi-1 putea explica, deoarece nu se ceruse mâna într-un acces de uitare de sine, uitare de sine
cunoştea trecutul fetei. Lupta dură pe care o dusese care s-a risipit repede, de îndată ce s-a considerat
încă din copilărie împotriva mamei sale făcuse din ea stăpân pe o poziţie sigură.
o fiinţă gâlcevitoare, insuportabilă. Lupta era Discordia existentă între ei nu s-a atenuat când
comportarea ei de predilecţie, poziţia care o femeia a devenit mamă. Ea a trebuit să ia asupra-şi
avantaja: Purtările mamei o aţâţaseră şi o noi îndatoriri. Pe de altă parte, raporturile ei cu
orientaseră spre vânarea de noi şi noi triumfuri. propria-i mamă, care trecuse energic de partea gine-
Cearta la cuţite era domeniul ei preferat. Se reflecta relui, se înrăutăţeau continuu. Neîntreruptul război
aici vanitatea fetei. Atitudinea ei „masculină" se domestic se ducea cu arme de asemenea calibru
trăda în preferinţa pentru acele jocuri în care avea încât nu este de mirare că bărbatul se purta uneori
posibilitatea să înfrângă un adversar. urât şi fără menajamente, iar femeia avea în acest
La 26 de ani a făcut cunoştinţă cu un bărbat caz dreptatea de partea ei. Comportarea bărbatului
foarte onorabil, care nu s-a arătat deranjat de firea era o consecinţă a propriei ei inaccesibilităţi şi
ei arţăgoasă şi care i-a cerut în mod serios mâna. El neîmpăcări cu rolul de femeie. Iniţial ea îşi imaginase
s-a dat drept foarte modest şi supus. La presiunile că nu va fi greu să ocupe o poziţie de suverană şi că
rudelor ei de a-1 lua de bărbat, ea a explicat în va parcurge viaţa alături de un sclav care să-i
repetate rânduri că simte o mare aversiune îndeplinească toate dorinţele. Probabil că în acest
împotriva lui şi că o căsătorie cu dânsul nu ar putea caz acordul ar fi fost posibil.
ieşi bine. Dată fiind firea ei, o asemenea prezicere nu Dar ce era acum de făcut? Trebuia să divorţeze,
era, desigur, greu de făcut. După ce s-a opus timp să se întoarcă la mama sa şi să se declare învinsă.
de doi ani, a sfârşit prin a spune da, ferm convinsă Să trăiască singură şi independentă, nu se putea,
că în acest om dobândise un sclav, cu care va putea pentru că nu era pregătită în acest sens. Divorţul i-ar
face ce doreşte. în taină ea sperase să găsească fi rănit mândria, vanitatea. Viaţa îi era un chin. De-o
în el o a parte soţul
152 153
¥
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
care o boscorodea într-una, de alta mama cu artileria ei grea,
predicând fără încetare curăţenia şi spiritul de ordine. a o combate. Totul nu pentru o exagerată
Iat-o şi pe ea, dintr-o dată, adepta curăţeniei şi venerare maladivă a femeii, ci pentru că o atare
ordinii. S-a apucat să spele şi să cureţe, cât era ziua situaţie distruge viaţa noastră socială.
de lungă. Se pare că înţelesese, în sfârşit, lecţiile cu în această ordine de idei se cuvine menţionat
care mama îi împuiase urechile. La început mama încă un fenomen, întrucât prilejuieşte adesea o critică
desigur că a putut surâde binevoitor, iar bărbatul înjositoare a femeii, anume vârsta periculoasă, care
s-a bucurat întrucâtva văzându-şi soţia devenită se manifestă cam pe la 50 de ani, aducând cu sine
deodată atât de iubitoare de ordine, aranjând modificări ale psihicului, în sensul exacerbării
dulapurile, golind şi rânduind sertarele. Dar se poate anumitor trăsături de caracter. Sub influenţa
şi exagera; ceea ce s-a şi întâmplat în cazul nostru. decăderii fizice, femeia este persecutată de gândul
Ea spăla, freca, curăţa şi lustruia atât de stăruitor, că a venit timpul când ea va pierde şi ultimele resturi
până ce în întreaga casă n-a rămas fir de praf, şi de valoare, trudnic păstrate, care şi aşa sunt
depunea atâta zel încât fiecare era stânjenit de neînsemnate. Cu mare cheltuială de energie, ea
dereti-cările ei şi,de asemenea, ceilalţi o stânjeneau încearcă tot ce i-ar putea fi de folos în menţinerea
pe dânsa. Dacă spălase ceva şi cineva se şi poziţiei sale, în condiţii care de-acum se înăspresc.
atinsese de acel lucru trebuia să se apuce să-1 Dacă în societatea noastră de azi principiul dominant
spele din nou şi numai ea o putea face. al retribuirii după muncă lucrează în general în
Această aşa-numită manie a spălatului defavoarea oamenilor în vârstă, faptul este însă şi
(Waschkrankheit) este un fenomen extrem de mai alarmant în privinţa femeilor în vârstă.
frecvent. Toate aceste femei, care încearcă în felul Deteriorarea care survine la femeile în vârstă şi care
acesta să afişeze un soi de perfecţiune şi să le le subminează cu totul valoarea, într-o altă formă
privească de sus pe altele, care nu spală atât de atinge universalitatea, în aşa fel încât valoarea vieţii
des ca dânsele, în fiecare zi, sunt în război noastre nu este de apreciat după numărul zilelor
împotriva rolului lor de femeie. La urma urmelor trăite. Ceea ce cineva a realizat în deplinătatea
forţelor sale, va trebui trecut în contul său, pentru
însă rar se vede.la un om atâta murdărie ca la o
timpul în care forţele şi influenţa îi vor fi mult scă-
asemenea femeie. Ceea ce o interesează nu este
zute. Nu este admisibil ca un om, pentru că a
curăţenia, ci perturbarea pe care o poate determina
îmbătrânit, să fie de acum încolo pur şi simplu
pe această cale.
exclus de la beneficiile spirituale şi materiale, într-
Am putea demonstra, cu ajutorul a
o manieră care în cazul femeii bătrâne degenerează
numeroase cazuri, că o reconciliere reală cu rolul
de-a dreptul în batjocură. Se cuvine să ne
de femeie este cel mai adesea o simplă aparenţă.
reprezentăm cu ce anxietate se poate gândi o
Dacă auzim că o asemenea femeie nu are în
adolescentă la o asemenea perioadă a vieţii, care şi
general prietene, că nu se înţelege cu nimeni şi nu
pe ea o aşteaptă. Faptul de a fi femeie (das Weib-Sein)
are vreo consideraţie pentru careva, toate acestea
nu este mai puţin valabil la vârsta de 50 de ani,
decurg din firea ei. Ceea ce trebuie să ne dea
demnitatea umană persistă în toată deplinătatea ei
viitorul apropiat este o cale de educare a fetelor şi dincolo de acest moment şi ea trebuie păzită.
care să le conducă la o mai bună reconciliere cu
viaţa. Căci astăzi nu constatăm decât că, până şi în 5. TENSIUNEA DINTRE CELE DOUĂ SEXE. La
condiţiile cele mai favorabile, această reconciliere baza tuturor acestor fenomene, pe care le-am
de multe ori nu este obţinută. în societatea noastră examinat, se află distorsiuni ale civilizaţiei noastre.
inferioritatea femeii, deşi nu are o existenţă reală şi De îndată ce o prejudecată şi-a făcut drum aici, ea se
toţi oamenii cu judecată o tăgăduiesc, este sistematic extinde şi este de regăsit pretutindeni. Aşa stau
stabilită prin lege şi prin tradiţie. Motiv pentru care lucrurile cu prejudecata referitoare la inferioritatea
trebuie să fim mereu cu ochii deschişi şi să femeii, ca şi cu complementul acestei prejudecăţi,
identificăm întreaga tehnică a acestor conduite anume aroganţa bărbatului, care tulbură în
greşite ale orânduirii noastre sociale, spre permanenţă armonia sexelor. Urmarea este o
extraordinară
154 155
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
156 157
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
colaborarea viitoare a sexelor, în vederea comunismul" (August Bebel, Femeia şi
unor misiuni comune, oameni care socialismul. Editura Politică,
să pună această concepţie la Bucureşti, 1983, p. 67). (Nota trad .)
baza activităţii lor pedagogice, 4
„diemănnlickes Wesen",în
atunci încercările de educaţie textul original. (Nota trad.)
mixtă vor suferi întotdeauna 5
„femeia este motiv de
eşecuri. Adversarii nu vor tulburare pentru bărbat".
vedea în eşecuri decât (Nota trad.)
confirmarea faptului că luările 6
„Conciliul din Mâcon, care în
lor de poziţie sunt întemeiate. secolul al Vl-lea a pus în discuţie
Ar trebui să ai forţa creatoare a dacă femeia are sau nu suflet şi s-a
unui poet ca să zugrăveşti lucrurile pronunţat afirmativ cu o majoritate de
în toată complexitatea lor. Trebuie numai un vot, ceea ce dovedeşte...
să ne mulţumim cu indicarea că biserica nu prea a avut o atitudine
punctelor principale. Se poate favorabilă femeii. Introducerea
face legătura cu tipurile descrise celibatului pentru cler de către
mai sus şi unii îşi vor aminti cum Grigore
şi în acest caz ies la suprafaţă al VH-lea, prin care se urmărea
aceleaşi succesiuni de idei ca în crearea unei tagme preoţeşti pe care
descrierea acelor copii veniţi pe nici
lume cu organe deficiente. Fata un fel de interese familiale să nu o
aflată în plin proces de creştere sustragă de la slujirea bisericii, a fost
se comportă adesea ca şi cum ar posibilă numai fiindcă la temelia
fi handicapată şi în cazul ei este bisericii stătea concepţia despre
valabil ceea ce s-a spus despre păcătoşenia poftelor trupeşti"
compensarea sentimentului de (August Bebel, op. cit.,p. 94). (Nota trad.)
7
inferioritate. Deosebirea stă doar „seinen Dasein",m textul original.
în aceea că credinţa fetei în (Nota trad.)
8
„der Stimme der Gesamtheit", în textul
inferioritatea ei provine din afară.
original. (Nota trad.)
Viaţa ei este atât de canalizată în 9
Aluzie transparentă la
acest sens, încât până şi oameni
concepţia biologizantă a lui C. G.
de ştiinţă avizaţi au subscris
Jung
uneori la această prejudecată.
referitoare la „anima" şi „animus" ca
Efectul general al acestei
principii arhetipale, înnăscute,
prejudecăţi este, în cele din urmă,
inconştiente, care s-ar manifesta cu
atragerea celor două sexe în
o forţă de destin implacabil în viaţa
vâltoarea politicii prestigiului,
oamenilor, dincolo de orice
ambele părţi jucând un rol care nu
experienţă existenţială, de orice
convine nici uneia din ele şi care
amprentă
conduce la sofisticarea naivităţii
socioculturală. (Nota trad.)
lor, la risipirea spontaneităţii 10
Ripofobie — teamă de gunoaie,
relaţiilor reciproce, la satisfacerea cu
de murdărie. „Die Reinlichkeit der
idei preconcepute, care fac să piară
Mutter". în textul original. (Nota trad.)
orice perspectivă de fericire. 11
„Selbstbcreicherung", în textul
original. (Nota trad.)
NOTE
1
„eine allgemeine Psyche", în textul
original. (Nota trad.)
2
O bună descriere a acestui
proces de dezvoltare, cu detaliile de
rigoare, găsim în cartea lui August Bebel
Die Frâu und der Sozialismus.
3
„Prin instaurarea domniei
proprietăţii private — scrie acelaşi
August Bebel, citat şi de Adler mai
sus — a fost pecetluită subjugarea
femeii de către bărbat. A început
perioada în care femeia era
desconsiderată
şi chiar dispreţuită. Matriarhatul a
însemnat comunism, egalitatea tuturor;
apariţia patriarhatului a însemnat
domnia proprietăţii private şi, o dată
cu
aceasta, oprimarea şi înrobirea
femeii. De acest lucru şi-a dat seama
până
şi conservatorul Aristofan. în comedia sa
Adunarea populară a femeilor, el
arată că, atunci când femeile ajung
să deţină puterea în stat, ele introduc
158 159
CUNOAŞTEREA OMULUI
160 161
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
astfel de principiu face din copil Nici unul din aceste două
un unilateral şi, înainte de tipuri nu include de obicei
toate, îl împiedică să devină un oameni de nădejde. Ce-i drept,
bun semen. Prima consecinţă cei care constituie primul tip se
este, de cele mai multe ori, descurcă mai bine într-o
faptul că el se gândeşte numai perioadă în care concurenţa se
la sine şi cum să procedeze ca mai bucură de o oarecare
alţii să nu i-o ia înainte. El apreciere. Acest tip îşi va găsi
devine invidios, îl macină ura şi echilibrul doar în dauna celorlalţi,
teama de a nu fi întotdeauna cel dintâi. pe când cel de-al doilea va trăi toată
Prin însăşi poziţia sa, ultimul
viaţa sub apăsarea sentimentului
născut este înclinat să devină
de inferioritate şi va suferi de pe
recordman, să-i întreacă în
urma imposibilităţii de a se împăca
performanţe pe toţi ceilalţi.
cu viaţa.
Alergătorul de cursă se trădează în
întreaga sa conduită, adesea în Şi primul-născut are
aspecte insignifiante, care de caracteristicile sale. înainte de toate el are
obicei nu bat la ochi dacă nu avantajul unei poziţii excelente
cunoşti întregul angrenaj al pentru dezvoltarea sa psihică. Cu-
acestei vieţi psihice. Un noaştem din istorie că este o
asemenea copil se va sili, de poziţie aparte, favorizată. Această
exemplu, să meargă totdeauna în situaţie privilegiată s-a păstrat ca o
fruntea unui grup sau nu va putea tradiţie la multe popoare şi pături
suferi ca vreun altul să se aşeze în sociale. La ţărani, de exemplu, în
faţa sa. Spiritul de competiţie este mod indiscutabil primul-născut îşi
pe departe caracteristic pentru cunoaşte încă din copilărie
marea majoritate a mezinilor. chemarea, anume că într-o zi el va
Acest tip de mezin, care prelua gospodăria şi că, prin
uneori degenerează, poate fi de aceasta, va avea o situaţie mult
asemenea găsit în toată puritatea mai bună decât ceilalţi, care cresc
sa. Include adesea oameni cu sentimentul că va sosi şi ziua în
energici, socotiţi salvatorii întregii care vor trebui să părăsească casa
lor familii. Să privim în trecut şi să părintească. Şi în alte părţi, în
ne referim, bunăoară, la istoria multe familii se contează pe
biblică, la legenda lui Iosif; vom faptul că fiul cel mai mare va fi la
găsi toate acestea descrise într-un
un moment dat stăpânul casei.
mod absolut uimitor, cu o
Chiar şi acolo unde tradiţia
intenţionalitate şi o claritate de
aceasta nu are greutate, ca de
aşa natură încât s-ar spune că
exemplu în familiile burgheze modeste
autorul acelei legende dispunea
sau în cele proletare, primul-născut
de toate acele cunoştinţe pe care
noi, astăzi, le obţinem cu atâta este în orice caz cel căruia i se
osteneală. Cu siguranţă că în atribuie destulă putere şi
decursul secolelor s-a pierdut înţelepciune, încât să se facă din el
mult material valoros şi că acum un ajutor şi o persoană capabilă
trebuie găsite lucruri noi. să-i supravegheze pe cei mai mici.
Alături de acesta există încă Ne putem reprezenta ce înseamnă
un tip, ca o derivaţie a celui dintâi. pentru un copil să fie în
Imaginaţi-vă că alergătorul nostru permanenţă învestit cu întreaga
dă deodată peste un obstacol şi, încredere a celor din jurul său.
necrezându-se capabil să-1 Aceasta va genera în el o stare de
escaladeze,îl ocoleşte. Când un spirit care se va exprima
asemenea mezin îşi pierde aproximativ în gânduri de felul: tu
curajul, el devine cel mai mare eşti cel mai mare, cel mai tare, cel
laş. îl găsim totdeauna dând bir mai în vârstă, de aceea trebuie să
cu fugiţii, orice treabă este pentru fii mai deştept decât ceilalţi etc.
dânsul prea grea, are pentru toate Dacă dezvoltarea în această
scuze, nu îndrăzneşte să abordeze direcţie nu este stingherită, vom
nimic şi aşa îşi iroseşte timpul. De găsi la primul-născut trăsăturile
cele mai multe ori va da greş şi
caracteristice apărătorului ordinii
abia cu chiu cu vai va găsi el un
existente. Asemenea oameni
domeniu în care orice concurenţă
apreciază în mod cu totul
să fie dinainte exclusă. Pentru
deosebit puterea, atât puterea lor
insuccesele sale vor fi invocate tot
personală, cât şi ideea de putere
felul de pretexte, de pildă, că este
prea firav, că a fost neglijat sau ca atare. Pentru primii-născuţi
răsfăţat, că fraţii şi surorile nu i-au puterea este ceva de la sine
permis să se afirme şi altele de înţeles, ceva de maximă
felul acesta. Asemenea destine se importanţă şi de care trebuie să
pot complica atunci când se pătrundă. Nu este de trecut cu
respectivul are realmente o vederea faptul că, de regulă,
infirmitate. Pe tema aceasta el va asemenea oameni sunt con-
bate multă monedă pentru evazi- servatori.
unile sale.
162 163
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
164 165
ALFREDADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
ne amintim cât de uşor de interpretat sunt anumite
distorsiuni în dezvoltarea copilului care, de exemplu, vine
NOTE
pe lume cu deficienţe corporale, stare care determină o
tensiune între el şi cerinţele mediului, exact ca la tatăl 1
său, care şi el poate că a venit pe lume cu organe „wir brauchen keine Ersten",în textul original. (Nota trad.)
2
Fiul lui Isac şi al Rebecăi, fratele mai mare al lui
deficiente. Din acest punct de vedere, teoria transmiterii ereditare a
Iacob, care, după
trăsăturilor de caracter se dovedeşte lipsită de
cum spune Biblia, şi-a vândut pe un blid de linte dreptul de
întemeiere.
prim-născut.
Din expunerea de mai sus rezultă că dintre
(Nota trad.)
distorsiunile care intervin în dezvoltarea copilului cea
mai gravă priveşte aspiraţia sa de a se ridica deasupra
celorlalţi şi de a tinde la o poziţie de forţă, care să-i
aducă avantaje personale. Dacă această tendinţă
proprie societăţii noastre pune stăpânire pe sufletul
omului, dezvoltarea sa ia un curs obligatoriu. O
profilaxie pedagogică în acest domeniu întâmpină
dificultăţi care reclamă o înţelegere mai profundă a
situaţiilor. Şi dacă există un punct de vedere coerent,
care să ne ajute la înlăturarea tuturor dificultăţilor,
acesta se referă la cultivarea sentimentului de
comuniune umană. Dacă lucrul acesta reuşeşte, toate
dificultăţile devin insignifiante. Cum însă în vremea
noastră reuşitele în acest sens sunt relativ rare,
dificultăţile atârnă greu în balanţă. Recunoscând faptul
acesta, nu ne vom mai mira că întâlnim atâţia oameni
care se luptă de-a lungul vieţii să se menţină pe linia de
plutire, existenţa fiind dură pentru ei. Ştim că ei sunt
victimele unei dezvoltări greşite şi că, în consecinţă, şi
atitudinea lor faţă de viaţă este greşită. De aceea
judecata noastră referitoare la ei trebuie să fie foarte
reţinută şi, mai presus de orice, să nu fie o judecată
morală, o judecată asupra valorii (morale) a omului.
Mai degrabă se impune să încercăm să valorificăm
cunoştinţele pe care le-am dobândit, să abordăm altfel
omul, dat fiind că acum suntem în stare să ne facem o
imagine mult mai exactă despre viaţa sa interioară. Pentru
educaţie, de asemenea, rezultă importante puncte de
vedere, deoarece cunoaşterea surselor de eroare ne
oferă multiple posibilităţi de intervenţie. Având o
viziune cuprinzătoare şi profundă a dezvoltării psihice a
omului, în trăsăturile pe care le examinăm putem
discerne nu numai trecutul, ci, întrucâtva, şi viitorul
său. Numai aşa omul devine pentru noi cu adevărat viu.
El va fi pentru noi mai mult decât o simplă siluetă şi
vom obţine o altă idee despre valoarea sa decât ideea
care are adesea curs în societatea noastră.
166
CARACTEROLOGIE
Capitolul I
W CUNOAŞTEREA OMULUI
168 169
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
170 171
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
172 173
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
174 175
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
176 177
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
ignoră cu totul aceste procese calculată, pentru că mereu
psihice care au loc la copil, sau sunt adulmecate pericole.
nu le înţeleg. Somnul va fi agitat. în general,
Putem clasifica oamenii şi somnul este un excelent
altfel, adică potrivit modului în care instrument de măsurare a
înfruntă dificultăţile. Optimiştii gradului de dezvoltare psihică la
sunt acei oameni la care dezvoltarea om. Tulburările de somn sunt
caracterului urmează, în întotdeauna un semn de
ansamblu, o direcţie lipsită de prudenţă şi incertitudine
ocoluri. Ei înfruntă cu curaj toate exagerate. Este ca şi cum aceşti
greutăţile, fără a le lua în tragic. oameni ar sta tot timpul de pază,
Au o statornică încredere în sine ca să se apere cât mai bine
şi îşi formează cu uşurinţă o contra ostilităţilor vieţii. Se poate
atitudine favorabilă vieţii. Ei nu vedea de aici, de asemenea, cât de
sunt peste măsură de pretenţioşi, puţin stăpânesc pesimiştii arta de
pentru că se auto-estimează în a trăi, cât de puţin înţeleg ei viaţa
chip judicios şi nu se simt şi relaţiile ei, cât timp nu pot avea
frustraţi. Suportă mai uşor parte măcar de un somn bun.
necazurile decât ceilalţi, care Dacă ar avea realmente dreptate,
totdeauna găsesc motive să se atunci nu le-ar fi permis să doarmă.
considere slabi şi neputincioşi. Dacă viaţa ar fi într-adevăr atât
în situaţiile critice ei rămân de grea, atunci somnul ar fi de
fermi în convingerea că răul fapt un fenomen dăunător . în
4
179
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
ei nu este decât o construcţie societatea noastră favorizează nu
artificială, ridicată pe o de puţine ori această
temelie nesigură şi
atitudine şi cei care o adoptă
clătinătoare. Aşa se înfiripă
ajung să nu mai vadă însuşirile
atitudinea lor agresivă, care se
pozitive ale oamenilor şi nici
menţine câtva timp.
părţile luminoase ale vieţii. O
Dezvoltarea ulterioară a unor
trăsătură de caracter
asemenea oameni nu este lipsită
frecventă la aceşti oameni este
de asperităţi. Societatea
extraordinara dezvoltare a spiritului
omenească nu este favorabilă
critic, perspicacitatea cu care
unor astfel de fiinţe. Fie şi numai
sesizează imediat orice neajuns.
prin faptul că şochează, ei se fac
Ei se erijează în judecători, fără a
antipatici. Prin permanentele lor
fi contribuit cu ceva în folosul
strădanii de a obţine supremaţia,
colectivităţii. Sunt exclusiv
intră repede în conflict cu
critici, înveninând în permanenţă
ceilalţi, în special cu tovarăşii de
climatul social. Suspiciunea îi
idei, la care ei suscită spiritul de
constrânge la o atitudine de
concurenţă. Viaţa lor va fi un lanţ
expectativă, şovăitoare, înainte
neîntrerupt de lupte, iar când,
de a-şi asuma o sarcină, sunt
cum este aproape de neînlăturat,
bântuiţi de îndoială,
suferă înfrângeri, adesea linia lor
tergiversează, ca şi cum ar voi să
ofensivă se prăbuşeşte cu totul.
respingă luarea deciziei. Ca să ne
Bat atunci repede în retragere,
reprezentăm în chip simbolic
înspăimântaţi, îşi pierd
acest tip, ni-1 putem imagina ca
tenacitatea şi numai cu mare
pe un om care întinde în faţă mâinile
greutate pot depăşi stagnarea.
pentru a se apăra şi care uneori
De asemenea, le este greu să
îşi întoarce ochii, ca pentru a nu fi
mai revină în prim-plan. Eşecurile
obligat să privească în faţă
încep să-şi pună pecetea pe
primejdia. Asemenea oameni au
existenţa lor şi evoluţia lor
şi alte trăsături antipatice. De
sfârşeşte aproximativ acolo
regulă oamenii care nu au
unde începe aceea a celuilalt
încredere în ei înşişi înclină să nu
tip, acela al oamenilor care se
aibă încredere nici în ceilalţi.
simt totdeauna atacaţi.
Această atitudine se asociază
Acest al doilea tip, al
însă în mod inevitabil cu trăsături
„agresaţilor", include pe cei care,
ca invidia şi zgârcenia. Izolarea
pentru a-şi depăşi sentimentul de
în care adesea trăiesc arată că ei
slăbiciune, au adoptat nu linia
nu sunt dispuşi nici să facă, nici
atacului, ci pe aceea a anxietăţii, a
să împărtăşească altora bucurii.
precauţiei şi a laşităţii. Sigur că
Adesea bucuriile celorlalţi îi
această atitudine nu se instituie
îndurerează, ei simţindu-se de-a
fără ca mai întâi să fi fost
dreptul răniţi în amorul propriu.
urmată, fie şi pentru scurtă
Unora dintre ei le reuşeşte de
vreme, de linia primului tip, pe
obicei trucul de a se simţi
care am descris-o. „Agresaţii"
superiori altora, aşa încât este
sunt curând atât de zdrobiţi de
greu să le zdruncini acest
experienţe nefericite şi trag din
sentiment. în dorinţa lor de a se
acestea concluzii atât de sumbre, încât
arăta superiori pot interveni
iau lesne drumul fugii. Mulţi reuşesc
simţăminte atât de complicate
să-şi ascundă lor înşile aceste
încât, la o primă privire, să nu se
dezertări, procedând ca şi cum în
distingă nici urmă de ostilitate.
faţa lor s-ar fi deschis o nouă
perspectivă, deosebit de fecundă. 4. DELIMITĂRI FAŢĂ DE
Când ei se cufundă în trecut, VECHEA ŞCOALĂ PSIHOLOGICĂ.
evocând din belşug amintiri şi Nu se poate realiza şi exercita
dând frâu liber imaginaţiei, de cunoaşterea omului fără o
fapt nu fac decât să scape de o orientare conştientă clară. De
realitate care le apare obicei se ia un moment particular al
ameninţătoare. Dacă nu şi-au dezvoltării psihice şi, pornindu-se
pierdut orice spirit de iniţiativă, de aici, se încearcă stabilirea de
unii din aceşti oameni pot reuşi tipuri, în scop de orientare. în acest fel,
să realizeze în această situaţie de exemplu, oamenii ar putea fi
lucruri care nu sunt lipsite de clasificaţi, pe de o parte, în
utilitate pentru societate. Cei care categoria celor la care predomină
se interesează de psihologia gândirea sau imaginaţia,
artistului, vor găsi adesea acest tip oameni prea puţin înclinaţi să
printre artişti, care se desprind de intervină activ în viaţă şi care, de
realitate pentru a-şi clădi o a aceea, sunt greu de pus la treabă,
doua lume în imaginaţie, în iar, pe de altă parte, în
imperiul ideilor, unde nu există categoria celor activi prin
nici un obstacol. Dar aceste cazuri excelenţă, care meditează mai
ţin de sfera excepţiilor. Cei mai puţin şi fac mai puţin apel la
mulţi eşuează. Se tem de totul şi imaginaţie, dar care sunt mereu
de toţi, devin nespus de ocupaţi, laborioşi, angrenaţi în
suspicioşi şi se aşteaptă din viaţă. Aceste tipuri umane
partea celorlalţi doar la există
duşmănie. Din nefericire,
180 181
ALFRED ADLER
182 183
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
stea locului sau să se retragă,
problemele caracterului şi
decât să rişte. Este, aşadar, un
temperamentului la oameni,
om la care predomină îndoiala,
se impune să mai spunem
care de obicei înclină să se
câteva cuvinte.
gândească mai mult la sine
Este mai întâi necesar să
decât la alţii, aşa încât nici
exprimăm o temere serioasă.
acest tip nu are căi de acces la
Dacă ne aflăm în faţa unui caz
marile posibilităţi ale vieţii. îl
de îmbolnăvire reală, ca, de
împovărează propriile sale
griji, fiindu-i caracteristice exemplu, funcţionarea deficientă
retrospecţiile sau introspecţia. a tiroidei, este desigur exact că
Flegmaticul pare străin de întâlnim şi manifestări psihice care
viaţă, fără a trage concluzii par să ţină de temperamentul flegmatic.
deosebite din impresiile trăite, Bolnavii nu numai că au un aspect
fără a se lăsa prea impresionat de buhăială, pielea deosebit de
sau interesat, fără a depune nu aspră şi prezintă tulburări în
ştiu ce eforturi, pe scurt, este poate cel creşterea părului, ci sunt
mai departe de viaţă. extraordinar de lenţi în mişcări.
Prin urmare, numai sanguinul poate Sensibilitatea lor psihică este
fi considerat un om ideal. Trebuie puternic diminuată şi iniţiativa
arătat însă că temperamentele este slabă.
nu se întâlnesc decât extrem de Dacă comparăm
rar în formele pure descrise mai hipotiroidismul cu trăsăturile
sus: de cele mai multe ori întâl- temperamentului flegmatic, pe care
nim nişte mixturi, ceea ce face ca îl definim ca atare fără a putea
tipurile definite ca atare să-şi piar- spune că avem de-a face cu o
dă valoarea. Se întâmplă, de pierdere patologică de
asemenea, ca diferitele substanţă din partea glandei
temperamente să treacă unul în tiroide, vedem că aceste cazuri nu
altul, aşa încât, de exemplu, un sunt deloc asemănătoare, că
copil să fie la început coleric, mai avem în faţă tablouri total diferite.
târziu melancolic şi să sfârşească Deci s-ar putea spune: probabil că
prin a deveni flegmatic. Cât priveşte există în secreţiile pe care
sanguinul, trebuie arătat că în tiroida le varsă în sânge ceva
copilărie el a fost cel mai puţin care contribuie la o funcţionare
bântuit de sentimentul de psihică ireproşabilă. Nu putem
inferioritate, prea puţin afectat de însă merge atât de departe încât
deficienţe organice şi n-a fost să identificăm temperamentul
îngenuncheat de excitaţii flegmatic cu deficitul de secreţie
10
puternice, aşa încât s-a dezvoltat tiroidiană în sânge .
armonios, iubind viaţa şi păşind în Tipul patologic al flegmaticului
ea cu încredere. este deci cu totul diferit de acela pe
care îl considerăm flegmatic în
Aici intervine ştiinţa,
viaţa de toate zilele, ale cărui
lămurindu-ne că temperamentul
temperament şi caracter se
omului depinde de secreţiile
8 detaşează de fapt prin
glandelor endocrine . Noile
antecedentele psihologice. Aceşti
cercetări în domeniul medicinei se
flegmatici, care intră în discuţie
ocupă de aşa-zisele glande cu
pentru noi, ca psihologi, nu sunt
secreţie internă. Cele mai importante
tipuri imuabile şi adesea suntem
din acestea sunt tiroida, hipofiza,
surprinşi de reacţiile lor profunde
capsulele suprarenale, paratiroidele
şi vehemente. în general nu
şi glandele sexuale (gonadele).
există flegmatici care să nu-şi
Sunt glande lipsite de canal
dea în petic şi vom constata nu o
excretor, structuri tisulare care îşi
dată că acest temperament nu
varsă sucul direct în sânge.
este altceva decât o mască
Este astăzi unanim admisă
artificială, un dispozitiv de
concepţia potrivit căreia toate
siguranţă pe care şi 1-a făurit un
organele şi ţesuturile corpului
om extrem de impresionabil, inter-
sunt influenţate de aceste
calându-1 între dânsul şi lumea
secreţii care, prin sânge, ajung la
din afară, mod de a proceda
fiecare celulă, producând efecte
pentru care are, probabil, o
de stimulare şi dezintoxicare şi
înclinaţie originară, constitutivă.
fiind, deci, absolut necesare
Temperamentul flegmatic este un
întreţinerii vieţii. Rolul „glandelor
mecanism de siguranţă, o soluţie
endocrine" nu este complet
ingenioasă la problemele vieţii
elucidat. întreagă această ştiinţă
9 şi,în acest sens, fireşte, cu totul
este încă la începuturile sale şi
discrepantă faţă de lentoarea
nu dispunem de date absolut
fără rost, inerţia şi insuficienţa
pozitive în acest domeniu. Cum
unui om lipsit parţial sau în
însă se pretinde că pe baza
întregime de glanda tiroidă.
acestora se poate determina o
Nu putem trece uşor peste
orientare psihologică, putându-
această observaţie
se clarifica
semnificativă, chiar dacă s-ar
ajunge să se demonstreze că au
temperament fleg-
184 185
P
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
matic doar cei la care s-a dovedit o tulburare
patologică a secreţiei glandei tiroide. Nu nice, similar cu starea de beţie, sunt şi oameni
aceasta este esenţa fenomenului, ci avem aici care, pe lângă iritabi-litate, manifestă o
de-a face cu un întreg fascicul de cauze şi de scopuri, cu un nerăbdare specifică şi cad uşor pradă
întreg complex de funcţiuni organice şi de influenţe angoasei, aşa încât, situaţia fiind cu totul alta,
exterioare, care generează mai întâi un sentiment de putem developa antecedente psihice. Aşadar,
inferioritate organică, de unde pornesc apoi tentativele avem de-a face doar cu analogii, pe când elementele de
11
individului, dintre care una poate fi protejarea, cu ajutorul planificare , corespunzătoare caracterului şi
unui temperament flegmatic, a sentimentului temperamentului, lipsesc.
personalităţii, împotriva lezării acestuia. Cu alte Se cuvine să menţionăm şi alte glande cu
cuvinte, ne regăsim aici în faţa unui tip despre care secreţie internă. Caracteristice sunt raporturile
am mai discutat, numai că acum trebuie să dintre toate aceste evoluţii glandulare şi glandele
specificăm că pe primul plan trec inferioritatea sexuale. (A se vedea şi Adler, Studie iiber die Minder-
organică a glandei tiroide şi consecinţele sale, wertigkeit von Organen.) Această constatare reprezintă
inferioritate care determină situarea pe o poziţie astăzi un veritabil principiu al cercetării biologice, în
mai modestă în viaţă şi pe care acum încearcă să o aşa fel încât nu există anomalie a unei glande
compenseze printr-un artificiu psihic, cum este oarecare care să nu fie în acelaşi timp asociată cu
nepăsarea (das Phlegma). anomalii ale glandelor sexuale. încă nu s-a identificat
Concepţia noastră se consolidează dacă luăm în esenţa acestei interdependenţe, baza care corespunde
considerare şi alte anomalii ale secreţiei endocrine acestei inferiorităţi. Dar nici referitor la aceste
şi examinăm temperamentele „corespunzătoare". glande nu putem vorbi despre influenţe psihice,
Există şi oameni la care secreţia glandei tiroide se tabloul la care ajungem fiind acela pe care îl şi
dovedeşte în exces, ca în cazul bolii lui Basedow. cunoaştem, adică acela al unui om cu organe
Din punct de vedere corporal, la asemenea bolnavi se deficiente, care întâmpină greutăţi în ceea ce
observă o intensificare a activităţii cardiace, în priveşte orientarea sa în viaţă şi, în consecinţă, va
special o creştere a frecvenţei pulsului, ieşirea recurge la o mulţime de artificii psihice şi supape de
ochilor din orbite, hipertrofierea glandei tiroide, siguranţă.
precum şi tremură-turi mai mult sau mai puţin S-a crezut că secreţia endocrină a glandelor
permanente ale întregului corp, în special ale sexuale influenţează în special caracterul şi
mâinilor. Se transpiră cu uşurinţă şi adesea survin temperamentul. Constatându-se însă că anomaliile
tulburări digestive, probabil sub influenţa substanţei glandelor sexuale cu urmări mai
pancreasului. Bolnavii sunt agitaţi, nervoşi şi importante nu sunt, în general, frecvente la om, s-a tras în mod
suferă adesea de stări anxioase. Faţa unei necesar concluzia că, acolo unde există astfel de
persoane suferinde de boala lui Basedow oferă fenomene patologice, avem de-a face cu cazuri
aspectul neîndoielnic al unui om anxios în cel mai înalt grad. excepţionale. Dat fiind apoi faptul că suntem obligaţi
Cine va găsi însă aici o identitate cu aspectul să admitem că, în realitate, nu există nici un aspect
psihologic al anxietăţii va comite o gravă eroare. al vieţii psihice care să se poată raporta direct la
Faptele psihologice observate în asemenea cazuri funcţiile glandelor sexuale, că nu există aspecte
sunt, cum am şi menţionat, starea de agitaţie şi o care să rezulte dintr-o situaţie determinată de
anumită incapacitate privind activităţile spirituale raportul glande sexuale-boală, înseamnă că şi aici ne
sau corporale, o stare de slăbiciune, condiţionată lipseşte baza solidă pentru o fundamentare
atât pe plan organic, cât şi pe plan psihic. Dar psihologică. Ceea ce putem stabili este doar faptul
comparaţia cu oamenii care, în afară de agitaţie, că şi de la glandele sexuale emană anumite
suferă de o stare de excitaţie şi de anxietate, pune impulsuri necesare vieţii, impulsuri care pun bazele
în evidenţă o mare deosebire. Pe când despre poziţiei copilului în mediul său specific, dar care pot
hipertiroidieni, oameni cu o secreţie tiroidiană proveni şi de la alte organe şi care nu conduc în
excesivă, putem spune că prezintă fenomenul unei mod necesar la o structură psihică clară (Carlyle).
intoxicaţii cro- Cunoscând cât de delicată şi de dificilă sarcină
este evaluarea unui om, greşelile în această
privinţă putând avea consecinţe de-a
186 187
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
189
ALFRED ADLER
NOTE
Capitolul II
1
„etwas wie einen Schein des Gemeinschaftsgefuhl", în textul
original. (Nota trad.)
2
3
„seinem Machtziel", în textul original. (Nota trad.) TRĂSĂTURI DE CARACTER DE
„ Wenn zwei nicht dasselbe tun, so kann es doch dasselbe sein", în
textul original. (Nota trad.)
NATURĂ AGRESIVĂ
4
„eine schădliche Einrichtung", în textul original. (Nota
trad.)
5
„die tibrige Psychologie",în textul original. (Nota trad.)
6
„in den fruhesten Kindheitstagen",în textul original. (Nota trad.)
7
„Menschen, denen die «Galle iibeigeht»", în textul original,
adică
„oameni pe care îi podideşte fierea". (Nota trad.) 1. VANITATEA (AMBIŢIA). De îndată ce tendinţa
8
Vezi Kretschmer, Charakter und Temperament, Berlin, 1921. de a se pune în valoare devine predominantă,
9
După cum este cunoscut, prima carte de aceasta determină o tensiune crescută în viaţa
endocrinologie pe plan psihică, ceea ce face ca omul să-şi contureze mai
mondial a fost cea intitulată Secreţiile interne (1909), limpede scopul de a obţine putere şi superioritate,
scrisă de C. I. Parhon intensificându-şi totodată acţiunile în acest sens. Viaţa
în colaborare cu M. Goldstein. (Nota trad.) sa devine un fel de speranţă a marelui triumf. Un
10
Foarte departe în această direcţie merge L. Brucăr asemenea om devine în mod necesar neobiectiv, deoarece
care, în a sa îşi pierde legătura cu viaţa, fiind în permanenţă
Psihologie (Editura de Stat, 1947), susţine pur şi simplu preocupat de impresia produsă altora, de ceea ce
că „datorită gândesc ceilalţi despre dânsul. Libertatea sa de
funcţiilor glandelor sale endocrine, omul are o acţiune este astfel inhibată la maximum şi în
psihologie individuală, caracterul său îşi face loc cea mai răspândită
temperamentală. Datorită funcţiei glandelor endocrine trăsătură, vanitatea.
destinul fiecăruia Se poate afirma că nu există om la care vanitatea
nu se amestecă şi nu este identic cu destinul altuia. să nu fie prezentă, fie şi doar sub o formă puţin
Funcţiile sunt aceleaşi, pronunţată. Şi dat fiind faptul că nu te poţi impune
dar o dozare în plus sau în minus a secreţiilor creează o dacă îţi afişezi ostentativ vanitatea, de cele mai
individualitate multe ori aceasta se camuflează, luând diferite
aparte, cu un destin propriu... Aceasta înseamnă că omul se înfăţişări. Poţi fi vanitos şi sub masca unei anumite
naşte cu norocul modestii. Un om poate fi atât de vanitos încât să nu-i
sau nenorocul de a avea o funcţionare normală sau pese de felul în care îl judecă ceilalţi, sau, tocmai în
anormală a glandelor virtutea atitudinii sale, să-i captiveze şi să caute să-i
endocrine" (p. 40). Acelaşi autor, după ce citează folosească avid în profitul său.
cartea lui Gerhard Când vanitatea depăşeşte un anumit grad, ea
Wentzmer Deine Hormone, dein Schicksal, conchide speculativ: „Nu mai devine extrem de periculoasă. Făcând abstracţie de
spunem că stelele şi zeii pot să făurească destinul faptul că îl constrânge pe om la tot felul de demersuri
nostru, ci spunem că şi eforturi inutile, care vizează mai mult aparenţa decât
miracolul funcţiei glandelor endocrine făureşte acest fiinţarea autentică şi care îl face să se gândească mai
destin. Miracolul mult la sine şi să nu ţină seama decât, cel mult, de
acestor funcţii se aseamănă voinţei zeilor sau mersului felul în care este judecat
stelelor...,
făcându-ne fericiţi sau nefericiţi" (p. 41). (Nota trad.)
11
Este vorba de acea planificare în care se include
aşa-numitul „plan
al vieţii" (Lebensplan) invocat de teoria adleriană a psihicului.
(Nota trad.)
12
„seine Mitmenschilchkeit", în textul original. (Nota trad.)
190 191
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
192 193
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
194 195
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
196 197
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
Aşa se face că dorinţele fetiţei, Astfel, tânăra noastră femeie
care era şi foarte plăpândă, declara că de multe ori o apuca
luară proporţii nemăsurate. în aşa hal frica, „de parcă în
într-o zi ea a descoperit că clipa următoare ar fi trebuit să
puterea pe care o exercita fie victima unui atac
asupra celor din jur creştea apoplectic". Există oameni care
atunci când se întâmpla să cadă îşi pot reprezenta atât de viu
bolnavă. Curând boala a început să i aceste stări încât să-şi piardă cu
se pară un lucru cât se poate de bun. Ea adevărat echilibrul, fără a li se
n-a mai simţit faţă de boală putea imputa că simulează. Dacă
aversiunea pe care o au oamenii cineva reuşeşte pe această cale să
sănătoşi şi nu-i era deloc reproducă simptome de boală sau
dezagreabil ca, din când în când, cel puţin de dereglare psihică,
să se îmbolnăvească. în scurt ceilalţi se vor vedea obligaţi să nu-
timp a căpătat atâta experienţă 1 piardă din vedere, să fie atenţi
în această privinţă încât se putea cu el, să-i intre în voie. Va să zică
îmbolnăvi ori de câte ori o dorea, se face apel la sentimentul lor de
îndeosebi atunci când voia să comuniune socială. Iar cu aceasta
obţină ceva. Dar cum totdeauna avea se întemeiază poziţia de forţă a
ceva de obţinut, pentru ceilalţi ea unui asemenea bolnav.
era de fapt mereu bolnavă. Aceste în aceste împrejurări se
forme ale sentimentului bolii reliefează clar opoziţia faţă de
(Krankheitsgefuhl) sunt foarte frecvente legea existenţei în comun, care
la copii şi la adulţi, care, în felul pretinde o deplină consideraţie
acesta, simt cum le creşte faţă de semeni. Vom constata că,
influenţa, situându-se în prim- de regulă, aceşti oameni numai
planul familiei, de unde exercită o cu greu pot lua parte la bucuriile
dominaţie' nelimitată asupra şi necazurile semenilor, că nu le
celorlalţi. Când are de-a face cu este greu să le aducă prejudicii, şi
oameni slabi, impresionabili, cu atât mai puţin le pot fi de folos.
acest procedeu cucereşte un Poate că, cu preţul unor eforturi
câmp larg şi, fireşte, vanitosul maxime, mobilizându-şi toate
învaţă numaidecât să facă din resursele culturii şi educaţiei în
grija celorlalţi pentru propria-i comun primite, vor reuşi turul de
persoană un motiv de savuroasă forţă de a fi întrucâtva utili, sau,
satisfacţie. Procedeul poate fi cum se întâmplă cel mai adesea,
potenţat în fel şi chip, ca de să lase cel puţin impresia că se
exemplu atunci când începi să faci interesează în mod cu totul
nazuri la mâncare, ceea ce îţi special de vreunul dintre semeni.
poate aduce destule profituri: lipsa Altminteri comportamentul lor nu
de poftă de mâncare te face să are la bază altceva decât egoism şi
slăbeşti, iar ceilalţi trebuie să-ţi vanitate. Aşa stăteau lucrurile şi în
ofere tot soiul de delicatese. Ţi se cazul pacientei noastre. Grija ei
deschide astfel pofta de a avea pentru ai săi depăşea, în
mereu pe cineva care să-ţi stea la aparenţă, orice limită. A fost de
dispoziţie. Asemenea oameni nu ajuns ca mama să-i aducă într-o zi
suferă să fie lăsaţi singuri. O atare micul dejun la pat cu o jumătate
poziţie se cucereşte uşor dacă te de oră întârziere, pentru ca ea să
declari bolnav sau ţinta unei fie cuprinsă de cea mai mare îngri-
ameninţări oarecare, ceea ce pe jorare. Nu s-a putut linişti fără ca
ceilalţi îi impresionează, ca şi cum soţul ei să coboare să vadă dacă
chiar ei s-ar afla într-o situaţie nu cumva mamei i s-a întâmplat ceva
periculoasă, pândiţi de o boală rău. Aceasta s-a obişnuit, cu
sau de nu ştiu ce altă nenorocire. timpul, să fie de o punctualitate
Cât de capabil este omul de o ireproşabilă. Cam la fel s-au
asemenea transpunere empatică, petrecut lucrurile şi cu soţul ei,
ne-o arată visele, unde ai care, ca om de afaceri, trebuia să
impresia că trăieşti aievea o ţină seama de clienţi, de prieteni
anumită situaţie. şi care, ori de câte ori venea
Asemenea oameni reuşesc să acasă mai târziu de ora stabilită,
invoce atât de bine sentimentul îşi găsea femeia abătută, de
bolii, încât nici vorbă nu poate fi multe ori moartă de frică, într-o
să-i acuzi de minciună, de prefăcă- stare de-a dreptul lamentabilă,
torie sau de iluzie. După cum am plângându-se că a îndurat cele
şi arătat, din transpunerea într-o mai îngrozitoare chinuri. în
situaţie poate rezulta un efect asemenea situaţie, el însuşi n-a
echivalent cu acela obţinut în putut face altceva decât să
cazul trăirii în realitate a situaţiei devină punctual.
cu pricina. Aceşti oameni sunt în Poate că mulţi vor obiecta că,
stare să vomite cu adevărat sau procedând aşa, femeia aceasta
să manifeste în aşa măsură frica, nu obţine triumfuri prea mari.
de parcă ar suferi realmente de Dar să avem în vedere că
greaţă sau, respectiv, s-ar găsi procedeul ei constituie doar o mică
realmente în pericol. De obicei însă parte dintr-un întreg, un „Ia
ei se dau de gol, trădându-şi seama !"
procedeele.
198 199
t
ALFRED ADLER
200 201
f
ALFRED ADLER
202 203
ALFRED ADLER
204 205
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
206 207
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
208 209
f
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
dorinţele ajung să se îndeplinească. Desigur,
copiii nu cred aproape niciodată că asemenea propriei sale dimensiuni magice. Pentru că el
imagini de poveste ar reprezenta realitatea. Dar crede că de fapt a reuşit să împiedice în timp util
dacă ne gândim la interesul nemărginit al copiilor o nenorocire care îl pândea pe cineva! Se poate
pentru magie, este în afară de orice îndoială că ei constata că şi în reveriile lor asemenea oameni
vor fi cel puţin ispitiţi să exploreze mai profund în această depăşesc orice limită umană. Ni se dezvăluie
direcţie. Ideea magiei şi a influenţelor magice asupra gesturi inutile, acţiuni care nu determină nici o
altora este foarte puternică şi adesea nu e schimbare în natura lucrurilor, ci se constituie doar în planul
abandonată nici la adânci bătrâneţe. într-un fel, imaginaţiei, împiedicându-1 pe autorul lor să se
poate că nici un om nu este scutit de asemenea idei. Mă acomodeze cu realitatea.
gândesc, de pildă, la credinţa unora că femeia ar în civilizaţia noastră un lucru îndeplineşte un
exercita o influenţă magică asupra bărbatului. Se rol pe care, desigur, nu de puţine ori îl putem
mai găsesc încă destui bărbaţi care se comportă în percepe ca magic. Este vorba de bani. Mulţi cred că
aşa fel de parcă s-ar afla sub înrâurirea puterilor având bani poţi face totul şi nu este de mirare că
1
magice ale partenerei lor de viaţă . Aceasta ne ambiţioşii şi vanitoşii sunt preocupaţi, într-un fel sau
aminteşte de vremea când această credinţă era încă altul, de bani şi avere. Aproape că s-ar putea crede
mult mai răspândită, când, sub cele mai că setea de proprietate se întemeiază pe factori
neînsemnate pretexte, o femeie risca să fie acuzată patologici sau rasiali. în realitate nu avem de-a face
că este vrăjitoare sau zripţuroaică, ceea ce a făcut ca decât cu fenomenul vanităţii, care îl face pe un
Europa întreagă să trăiască un coşmar ce a lăsat individ să adune tot mai mult, pentru a avea în mână
urme adânci în istoria sa. Căci dacă ne gândim că ceva din acea mult dorită putere magică şi, prin
un milion de femei au căzut jertfă acestei iluzii, aceasta, să se simtă superior. Unul din acei bogătaşi
atunci nu putem vorbi pur şi simplu de rătăciri care, deşi dispunea, propriu-zis, de destulă avere,
lipsite de importanţă, ci le putem compara doar cu continua să alerge după bani, după un început de
procesele Inchiziţiei sau cu războiul mondial. confuzie mentală a sfârşit prin a mărturisi: „Da,
Pe urmele aspiraţiei de a fi asemenea lui ştiţi, aceasta este tocmai puterea, care ne
Dumnezeu, întâlnim fenomenul satisfacerii ademeneşte fără încetare". Omul acesta a reuşit să-
şi conştientizeze comportamentul, dar mulţi nici nu
trebuinţeireligioaseîntr-un mod abuziv, prin care se
îndrăznesc să privească înăuntrul lor. Posesiunea
caută mulţumirea propriei vanităţi. Să ne gândim
puterii este azi atât de strâns legată de bani şi avere,
cât de important este, de exemplu, pentru un om care a suferit
încât multora setea de bogăţie şi de proprietate li se
un dezastru sufletescsă se poată izola, situându-se
pare naturală, neobservând că o mulţime din cei
deasupra celorlalţi, luând contact cu Dumnezeul
care vânează banii nu sunt puşi în mişcare de nimic
său, dialogând cu el, capabil fiind ca, prin acte
altceva decât de vanitatea lor.
pioase şi prin rugăciuni, să orienteze voinţa divină
Să prezentăm, în încheiere, încă un caz, în care
pe căile dictate de propria necesitate, putând sta cu Dumnezeu
vom reîntâlni toate acele detalii care ne sunt
între patru ochi şi simţindu-se astfel în intimitatea
cunoscute şi care, în acelaşi timp, ne va permite să
lui. Uneori asemenea manifestări se află foarte examinăm mai îndeaproape şi să înţelegem un alt
departe de ceea ce putem numi religiozitate fenomen care joacă un rol important în ceea ce
autentică, producând o impresie de patologic. Aşa priveşte vanitatea, anume starea de decădere. Este
sunt cei care, de exemplu, declară că nu pot vorba de o pereche de fraţi; fratele mai mic trecea
adormi dacă nu au rostit o rugăciune oarecare; căci drept incapabil, pe când sora sa avea faima unei dotări
dacă n-ar face-o, s-ar putea întâmpla ca pe unul de- dintre cele mai strălucite. Cum fratele nu a mai
ai săi aflat departe să-1 pască o nenorocire. putut susţine concurenţa cu ea, a abandonat cursa.
înţelegem sensul acestei pălăvrăgeli goale numai încă de la început el a fost desconsiderat şi, deşi
dacă avem în vedere negativul unei atare comunicări: dacă acum se încerca să i se netezească drumul, asupra
îmi rostesc formula, nimic nu i se poate întâmpla. sa apăsa greaua povară de a şti că probabil este un
Este calea pe care un individ poate ajunge lesne să incapabil. Din copilărie i se tot repetase că sora sa
aibă sentimentul putea învinge cu uşurinţă dificultăţile vieţii, în timp
ce el era sortit să facă doar lucruri neîn-
210 211
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
212 213
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
214 215
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
nu poate favoriza posibilităţile
tiv, să formulăm o axiomă a
de a fi fericit. Dar oricât de
societăţii omeneşti, care nu
respingătoare sunt
poate fi ştirbită fără ca
manifestările de invidie dacă
altundeva să se pună imediat în
le privim prin prisma sentimentului
mişcare forţe contrare. Această
de comuniune socială, oricât de axiomă este: să fie lege egalitatea a
antipatică este în general tot ce poartă chip omenesc.
invidia, sunt puţini oamenii Expresia invidiei este uşor de
capabili să nu o manifeste într-un fel recunoscut în mimică şi îndeo-
oarecare. Trebuie să recunoaştem sebi în privire. Manifestările
că nimeni dintre noi nu este scutit individiei îşi găsesc de
de atari manifestări. Sigur că în asemenea o expresie pe plan
şuvoiul vieţii lucrul acesta nu fiziologic, fapt care se traduce
transpare în chip desluşit. Dar prin anumite locuţiuni. Se
când omul suferă şi se simte vorbeşte despre tenul galben sau
asuprit, când vede că îi lipsesc despre paloarea invidiei, ceea ce
banii, alimentele, înseamnă că sentimentul
îmbrăcămintea, căldura, când invidiei influenţează circulaţia
perspectiva sa asupra viitorului noastră sanguină. Din punct de
se îngustează şi nu vede nici o vedere organic aceasta corespunde
ieşire din situaţia sa critică, unei contracţii periferice a
atunci este de înţeles că vaselor capilare.
omenirea de azi, care se află Pe plan pedagogic, dat fiind
abia la începutul unei civilizaţii că nu putem extirpa invidia din
veritabile, dă curs unor manifestări lumea aceasta, trebuie cel puţin
de invidie, chiar dacă morala şi să ne străduim să o facem utilă
religia le interzic. Aşa interpretăm din punct de vedere general, să
invidia celor neavuţi. Pentru a o încercăm să o canalizăm în aşa fel
considera de neînţeles, ar trebui încât, fără ca viaţa psihică să
să se demonstreze că alţi sufere mari zguduiri, ea să poată
oameni, puşi în aceeaşi situaţie, deveni rodnică. Lucrul acesta
nu ar manifesta invidie. Deci se reuşeşte atât pentru indivizi cât şi
impune să conchidem că, dată pentru mase. Pe plan individual,
fiind structura psihică actuală a va trebui să căutăm să le oferim
omului, trebuie să ţinem seama copiilor posibilitatea unor activităţi
de acest factor. Este inevitabil ca care să Ic determine ridicarea
invidia să izbucnească, fie la conştiinţei de sine. în viaţa
indivizi, fie la mase, din moment popoarelor cu greu se poate face
ce ea este determinată de altceva decât în cazul celor ce se
sărăcie. Cu toate că nu putem simt umiliţi şi care poate, de
încuviinţa formele respingătoare asemenea, privesc cu
ale invidiei, trebuie să spunem că infructuoasă invidie cum îşi ridică
nu cunoaştem nici un mijloc de a bunăstarea alte popoare, calea de
elimina, în asemenea cazuri, invidia şi urmat fiind aceea de a facilita
ura care adesea i se asociază. Se valorificarea forţelor neutilizate.
Un om veşnic invidios este
cuvine să fie absolut clar pentru
nefolositor pentru viaţa în comun.
oricine trăieşte în societatea
El se va arăta mereu dornic să
noastră că asemenea impulsuri nu
pună mâna pe ce este al altuia,
trebuie puse la încercare, că nu
să-1 denigreze într-un fel
trebuie provocate, că se impune
oarecare, să-i pună beţe în
să avem destul tact pentru a nu le
roate, după cum va înclina să
întărâta şi accentua atunci când
invoce pretexte pentru reuşitele
îşi fac apariţia. Deşi acest mod
sale şi să aducă altora acuzaţii. El
de a proceda nu înseamnă o
ne oferă imaginea unui luptător, a
îmbunătăţire a stării de lucruri unui stricător de chef, a unui om
existente, este minimum pe care îl prea puţin apt să întreţină relaţii
putem cere unui om: să nu facă cu semenii şi care nu este
paradă de superioritatea sa pregătit să se facă util pentru
momentană faţă de ceilalţi, viaţa în comun. Cum nu-şi dă
deoarece lucrul acesta ar putea osteneala să se transpună în
să-i lezeze. sufletul altora, el nu este
Această trăsătură de caracter niciodată un bun cunoscător de
ne face să vedem legătura indiso- oameni şi îi va jigni pe aceştia cu
lubilă dintre individ şi judecăţile sale. Nu se va arăta
colectivitate. Nimeni nu se poate mişcat când un altul suferă de pe
evidenţia în afara societăţii şi urma felului său de a acţiona.
nimeni nu-şi poate extinde Invidia îl poate duce până acolo
puterea asupra altora fără ca în pe un om încât să simtă o
acelaşi timp, de partea opusă, să anumită satisfacţie în cazul că
nu se trezească forţe care să-i aproapele său este în suferinţă.
contracareze iniţiativele. Invidia
ne împinge la acţiuni şi la 4. AVARIŢIA. înrudită strâns
măsuri care ţintesc la stabilirea cu invidia şi de cele mai multe ori
egalităţii, a echivalenţei între oa- asociată cu ea este avariţia. Nu
meni. Suntem astfel în măsură ca, ne gândim doar la acele forme de
pe cale raţională, precum şi intui-
216
217
ALFRED ADLER
218 219
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
220 221
ALFREDADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
aparatului psihic care-şi aduce nuanţe contradictorii: „Eu însumi nu
contribuţia sa în acest domeniu, eram duşman al francezilor în mai
în sensul de a şti ce putem în mică măsură decât tata, cu toate
general pretinde şi la ce ne putem astea, Napoleon mă atrăgea cu o
aştepta din partea indivizilor sau a forţă magică. Cu sufletul cuprins de
colectivităţilor. ură şi fără să fi fost vreodată amator
Imprundenţa este larg de parăzi militare fastuoase, nu
răspândită în familie, în şcoală şi în pierdeam nici una din inspecţiile sale
viaţă în general. O putem găsi de la Schonbrunn sau de pe câmpia
peste tot. Mereu apare undeva în aşa-zisei Schmelz. Parcă-1 mai văd şi
prim-plan un tip care nu arată nici astăzi coborând scara exterioară a
o consideraţie pentru semenul castelului Schonbrunn, mai mult
său. Fireşte că faptul nu rămâne alergând decât mergând" (întâmplări
nesancţionat, modul de a proceda din vremea mea. Editura Univers,
al unui om lipsit de menajamente Bucureşti, 1976, p. 59). (Nota trad.)
5
având de cele mai multe ori drept „sie nicht die besseren Menchenfreunde
urmare o schimbare sind", în textul original. (Nota trad.)
neîmbucurătoare pentru dânsul.
Câteodată acest proces durează
mult timp — morile Domnului
macină încet —, atât de mult încât
legătura între fapte nu poate fi
sesizată, pentru că respectivul le
ignoră, nu le supune controlului şi,
prin urmare, de cele mai multe ori
nu le înţelege. Se vor auzi
tânguieli pe tema unui destin
nemeritat, insuccesele fiind puse
adesea pe seama împrejurării că
celălalt, partenerul ale cărui
brutalităţi a trebuit să le suporte,
după câtva timp a abandonat
orice efort personal, aşa că a rupt-
o cu el.
Deşi actele comise din
imprudenţă îşi găsesc câteodată o
aparentă justificare, dacă le
examinăm mai îndeaproape,
putem sesiza întregul lor conţinut
de ostilitate faţă de ceilalţi. Este,
oarecum, cazul şoferului care,
conducând nebuneşte
autovehiculul, striveşte pe
cineva, susţinând apoi, în apărarea
sa, că se grăbea la o întâlnire pe
care o fixase şi de la care nu putea
întârzia. După cum putem vedea,
există oameni care pun micile lor
interese personale atât de sus
deasupra vieţii şi binelui celorlalţi
oameni, încât neglijează perico-
lele la care îi expun pe aceştia
datorită comportamentului lor.
După distanţa care desparte
propriile lor interese de binele
colectivităţii, se poate recunoaşte
lămurit gradul lor de duşmănie
faţă de ceilalţi.
NOTE
1
„ihres Geschlechtspartners", în textul
original. (Nota trad.)
2
„einesimmer-mehr-haben-WiUens,
einesAlles-haben-Willens", în
textul original. (Nota trad.)
3
„aufgewisse Formen des Lebens", în
textul original. (Nota trad.)
4
Tot Franz Grillparzer, în
Autobiografia sa, evocând intrarea
francezilor în Viena în anul 1809,
descrie şi un sentiment de ură încărcat
de
222
t
Capitolul III
CUNOAŞTEREA OMULUI
224 225
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
226 227
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
228
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
230 231
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
232 233
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
234 235
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
236 237
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI
238 239
CUNOAŞTEREA OMULUI
240 241
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
3.ATITUDINEA
ŞCOLĂREASCĂ. Foarte des
întâlnim
oameni care ne lasă impresia
că s-au oprit la un anumit
punct al
dezvoltării lor, neputând
depăşi stadiul şcolarităţii.
Acasă, în viaţă,
în societate, în profesia lor
ei sunt mereu ca nişte
şcolari, trag
într-una cu urechea, stau la
pândă, ca să vadă dacă au
voie să spună
ceva. îi vedem silindu-se
totdeauna să aibă prompt un
răspuns la
orice problemă care se pune
undeva în societate, ca şi
cum ar vrea
să devanseze pe cineva, să
arate că ei sunt informaţi în
toate, ca şi
cum ar aştepta să li se dea o
notă bună pentru aceasta.
Stă în firea
unor asemenea oameni să se
simtă în siguranţă numai dacă
viaţa li
se prezintă în forme familiare,
fiind derutaţi de îndată ce
sunt puşi
într-o situaţie în care nu mai
pot folosi şablonul şcolar. Şi în
limitele
acestui tip există mai multe
niveluri de diferenţiere. în
cazurile mai
puţin simpatice întâlnim
oameni seci, prozaici, puţin
sociabili, sau
oameni care vor să treacă
drept erudiţi, care fie că ştiu
totul, fie
încearcă să clasifice toate
lucrurile după reguli şi
formule.
4.OAMENI CU PRINCIPII ŞI
PEDANŢI. Un tip de om care
de fapt nu are totdeauna
ceva şcolăresc în sine, dar
care aminteşte
de atitudinea şcolărească,
este acela care încearcă să
subsumeze
unui principiu oarecare toate
manifestările vieţii, dând în
orice
situaţie prioritate principiului
pe care 1-a pus la punct odată
pentru
totdeauna şi de la care nu se
justă. De cele mai multe ori astfel se va lăsa convins s-o ia pe alt
de oameni sunt şi pedanţi. Ei ne drum decât pe cel pe care merge de
lasă impresia că sunt nişte oameni obicei. Acest tip de oameni nu au nici o
care se simt atât de nesiguri încât disponibilitate pentru viaţa largă cu
încearcă să încorseteze viaţa, în neprevăzutul ei. în demersurile lor
toată nemărginirea ei, în câteva ei risipesc adesea o groază de
reguli şi formule, pur şi simplu timp, punându-se în dezacord atât
pentru că altfel, cuprinşi de cu ei înşişi cât şi cu cei din jur. în
anxietate, nu pot merge mai momentul în care au a se
departe. Ei sunt gata să intre în confrunta cu o situaţie nouă,
joc numai dacă regulile le sunt neobişnuită pentru dânşii, refuză
cunoscute dinainte, dând bir cu s-o accepte, invocând lipsa de
fugiţii din faţa unei situaţii în care pregătire, crezând că nu-i pot da
nu pot să aplice reguli bine de capăt fără vreo regulă, fără o
cunoscute. Se simt jigniţi dacă sunt formulă magică. De aceea ei vor
puşi într-o situaţie nefamiliară căuta să evite, pe cât posibil, orice
pentru dânşii. Se înţelege că schimbare. Unor asemenea oameni
metoda aceasta le dă posibilitatea venirea primăverii, de pildă, le va
de a-şi exercita din plin puterea. Să provoca dificultăţi, deoarece au
ne gândim, de exemplu, la avut destul timp să se acomodeze
numeroasele cazuri de scrupulozitate cu iarna. îi înspăimântă şi îi
nesocială. Nu ne va fi greu să indispune circulaţia în aer liber,
descoperim că aceşti oameni sunt favorizată de vremea frumoasă,
animaţi de o neînfrânată sete de care face să se amplifice relaţiile
dominaţie şi de vanitate. umane. Sunt oamenii care se
Chiar dacă asemenea plâng că primăvara niciodată nu
oameni sunt muncitori se simt în apele lor. Neputându-se
sârguincioşi, caracteristice rămân adapta decât cu mare greutate la
pentru ei pedanteria şi uscăciunea o situaţie nouă, ei vor fi de găsit,
sufletească. Adesea aceste de cele mai multe ori, în posturi
trăsături inhibă în ei orice iniţiativă, care nu le cer prea multă iniţiativă
făcând dintr-înşii fiinţe lipsite de şi tocmai aici şi este locul lor, atâta
orizont, pradă capriciilor. Unii dintre vreme cât nu se pot schimba. Căci
ei vor contracta mania de a merge trebuie să luăm bine aminte că nu
totdeauna pe marginea trotuarului sau de avem de-a face cu însuşiri
a nu pune piciorul decât pe anumite înnăscute, că aceste însuşiri
pavele. Un altul numai cu mare greutate nu sunt
242 243
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
244 245
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
246 247
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
248 249
f
ALFRED ADLER
250 251
____________ALFRED ADLER___________________________ CUNOAŞTEREA OMULUI
mult mai puţine, dacă nu ar exista posibilitatea de a se impune degenerează uneori într-un fel de
de a te impune pe această cale. beţie a puterii (Machtrausch), vădită în cazul în care
Aşadar, la cei care nu se cred destul de capabili să- asemenea oameni răspund, la cea mai mică lezare
şi atingă ţelul obţinerii superiorităţii şi care simt că le a sentimentului puterii, printr-un acces de furie. Ei
fuge pământul de sub picioare, vom constata că de au impresia că prin această conduită, probabil
fapt nu renunţă la ţelul lor, ci vor să-1 atingă prin probată adesea de dânşii, ajung cel mai uşor să-şi
mijloace forte, cu ajutorul afectelor. Este o metodă domine adversarul şi să-şi impună voinţa. Aceasta nu
generată de sentimentul de inferioritate, care îl este, desigur, o metodă elevată, dar în cele mai multe
determină în mod imperios pe om să-şi adune puterile cazuri are efect şi cine nu-şi poate aminti cum, printr-
şi să caute să se impună într-o manieră brutală şi un acces de furie, a putut ieşi dintr-o situaţie dificilă.
necivilizată. Există, fără îndoială, situaţii în care un acces de
Afectele sunt şi ele strâns legate de esenţa mânie este în bună măsură îndreptăţit. Nu ne
personalităţii şi nu sunt caracteristice pentru individul ocupăm aici de asemenea cazuri. Avem în vedere o
izolat, ci sunt de găsit, cu o anumită regularitate, la afectivitate care se afişează nestăvilit, persoane la
mulţi oameni. Fiecare individ intră în aceeaşi care mânia se declanşează în mod obişnuit. Există
categorie în măsura în care el se implică în situaţia la oameni care îşi fac din aceasta un sistem de reacţie
care participă ceilalţi. Numim aceasta starea de şi care se caracterizează prin faptul că, în general, nu
alarmă afectivă a organului psihic. Sunt fenomene adânc recurg la altă metodă. Sunt oameni aroganţi, extrem
înrădăcinate în firea omului şi fiecare din noi poate de susceptibili, care nu suportă ca nimeni să fie mai
dispune de ele. Iar dacă cunoaştem întrucâtva un om, sus ca ei, ori la nivelul lor, care au mereu nevoie să se
ne putem reprezenta ce afecte ţin de natura sa, fără simtă superiori, care mereu stau la pândă să vadă
să le fi sesizat pe viu. dacă nu cumva cineva le impietează domeniul, dacă
Dată fiind perfecta fuziune dintre psihic şi corp, în nu cumva cineva nu le cântă îndeajuns în strună. La
mod necesar un atât de zguduitor proces psihic, cum aceasta se asociază o doză maximă de suspiciune,
este afectul, îşi exteriorizează efectele asupra care îi determină să nu se încreadă în nimeni. Cel
corpului. Afectele sunt însoţite de fenomene fizice mai adesea la astfel de oameni găsim şi alte
secundare, adică de efecte asupra circulaţiei sanguine trăsături de caracter, indicate mai sus ca limitrofe. în
şi organelor respiraţiei (accelerarea pulsului, roşire, cazurile mai grave, un om atât de ambiţios se va
paloare, modificări funcţionale în respiraţie). retrage înspăimântat din faţa unor îndatoriri serioase
şi se va integra greu în societate. Dacă i se refuză
ceva, el nu cunoaşte de fapt decât un singur mod de
a proceda: să facă scandal, într-o manieră de obicei
dintre cele mai dureroase pentru persoanele care îi sunt apropiate.
A. AFECTE DISOCIANTE Va sparge o oglindă, bunăoară, sau va deteriora
obiecte de valoare. Nu este cu putinţă să i se dea
dreptate dacă, după aceea, încearcă în mod serios să
1. MANIA. Un afect care simbolizează clar se dezvinovăţească, susţinând că nu ştie ce a făcut.
aspiraţia către putere şi setea de dominaţie a omului Căci intenţia de a fi vrut să lovească în cei apropiaţi
este mânia. Această formă de manifestare trădează
era prea evidentă. Acest afect va viza întotdeauna
desluşit scopul de a înfrânge rapid, cu ajutorul forţei, orice
ceva de valoare, nu lucruri fără importanţă. Deducem
rezistenţă. Pe baza cunoştinţelor dobândite până
din aceasta că asemenea procedee sunt în mod necesar
acum, recunoaştem în persoana mâniosului un
rezultatul unui plan premeditat.
individ care, desfăşurân-du-şi întreaga forţă, se
într-un cerc restrâns această metodă duce,
străduieşte să obţină superioritatea. Strădania
desigur, la anumite rezultate, dar care se pierd de
îndată ce se iese din cercul respectiv. Căci un asemenea
om va intra în mod fatal cu uşurinţă în conflict cu toată
lumea.
252 253
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
254 255
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
256 257
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
258 259
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
260 261
CUNOAŞTEREA OMULUI
262 263
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
265
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI
mereu sentimentul fie că vina pentru aceasta o dezvoltări psihice avantajoase pentru copil şi
poartă alţii, fie că nu poate să facă altfel. Rareori societate. Va fi posibil să vorbim de o şcoală bună
este de găsit cineva care să se fi poticnit în viaţă doar atunci când ea va fi în concordanţă cu
şi care să se oprească asupra greşelii sale, imperativele dezvoltării organului psihic. Numai o
reflectând la ce este de făcut. (Să ne amintim şi asemenea şcoală o vom putea noi numi şcoală socială.
de expunerea noastră cu privire la valorificarea celor
trăite.) NOTE
Viaţa, prin urmare, nu poate determina schimbări 1
„unterrichtigerFuhrung",în textul original. (Nota trad.)
esenţiale, iar din punct de vedere psihologic faptul 2
dcrFunktion derMutter", în textul original. (Nota trad.)
este de înţeles, pentru că viaţa ia în primire oameni
3"mit einer tropischcn Wârme", în textul original. (Nota trad.)
gata formaţi (schon fertige Menscheri). Oameni care au
viziunea lor bine consolidată şi care sunt puşi în
mişcare de ţelul obţinerii superiorităţii. Dimpotrivă,
viaţa este chiar un rău dascăl, deoarece nu este
deloc dispusă la toleranţă, nu ne avertizează, nu are
răbdare să ne înveţe de două ori unul şi acelaşi lucru,
ci ne respinge cu răceală, lăsându-ne să ne
prăbuşim.
Examinând acum ansamblul problemei, nu ne
rămâne decât să formulăm următoarea concluzie:
singura instanţă capabilă să ne ajute este şcoala. Ea
ar fi capabilă de aceasta, dacă nu ar avea greşelile şi
practicile ei abuzive. Căci până în prezent acela care
ajunge să conducă şcoala face din ea un instrument
pentru realizarea propriilor sale planuri, de obicei
vanitoase, ambiţioase. Aceasta nu poate duce în
continuare la rezultate pozitive. Iar când, în timpurile mai noi, se
cere restabilirea în şcoală a autorităţii de altădată,
trebuie să ne întrebăm ce a realizat bun, de fapt, acea
autoritate. La ce va sluji o autoritate care, după cum
am văzut, a fost nocivă chiar şi în familie, unde
condiţiile sunt mai favorabile educaţiei judicioase şi
unde, totuşi, nu se ajunge în cele din urmă decât la
revolta tuturor împotriva ei? în afară de aceasta, deşi
ea va fi nu o dată recunoscută de la sine, o autoritate
trebuie impusă prin constrângere. Până şi în şcoală
autoritatea, când în general ea există, rareori va fi
recunoscută fără rezerve. Şi, oricum, copilul vine la
şcoală cu conştiinţa clară a faptului că dascălul este
un slujbaş al statului. Este imposibil să-i impui
copilului o autoritate fără ca aceasta să aibă
consecinţe păgubitoare pentru dezvoltarea sa psihică.
Nu este permis ca sentimentul autorităţii să se bazeze
pe constrângere, ci trebuie să se întemeieze pe
sentimentul de comuniune socială.
în şcoală fiecare copil este pus într-o situaţie
care urmăreşte dezvoltarea sa psihică. De aceea ea
trebuie să satisfacă cerinţele unei
266
CUNOAŞTEREA OMULUI
268
INDICE DE NUME
BACH,JohannSebastian:9 ENGELS,Fr.:60
BEBEL.August: 158,159 ESAU: 164
BEETHOVEN, Ludwig van: 9,75 ESCHIL: 135
BERGSON, Henri: 24
BIRNBAUM,Ferdinand:8
BRACHFELD,Oliver: 34,35 FARAU, Alfred: 37
BROSER:36,39 BRUCĂR,L.: FERE, Charles: 10
190 FREUD,Sigmund: 7,8,9,11,13, 16,
17,18,23,25,26,28,30,32,33,34,
35,37,73,94
CAPONE,AL.:93 FROEBEL,F.W.A.:30
CARLYLE.Thomas: 187 FURTMULLER.Carl: 8,30,34,64
271
GANZ.Madeleine: 14,26,27,35,37 LA ROCHEFOUCAULD: 196,260, SHAKESPEARE.William: 28 TODORANU.Dimitrie: 36
GAVRILIU, Leonard: 5,38 261 SIMONIDEdinChios:131 TUDOSESCU, Ion: 31,37,38
GOETHE, Johann Wolfgang von: 28, LAVATER.J.C: 135 SMETANA,Bedrich:9
31,125,128,207 LICHTENBERG,G.C: 125,135 SOCRATE: 25,32,194
GOLDSTEIN,M.:190 GORGOS, LOWY, Ida: 8 SPERBER,Manes:34 VAIHINGER,Hans:10,ll
Constantin: 36 GRIGOREalVII-lea: SPRANGER,Eduard:26
159 GRILLPARZER, Franz: M STERN, William: 26 W
219,222 GROOS.Karl: 114,134 MARX,Karl:60 STRINDBERG, August: 144 WEXBERG,Ermin: 8,12,30,64
MILTON,John:9 WIENER, Norbert: 31,38
H WEININGER: 144
MOEBIUS, August Ferdinand: 144
HERODOT: 41 TITA, Aurel: 262 WENTZMER.Gerhard: 190
MONTAIGNE, Michel Eyquem de:
HIPPOCRATE: 183
30
HIRZEL,S.:40
MORENO, JacobL.: 8,34
HOLUB,Arthur:8
MOSAK,HaroldH.:30,38
HOMER: 9
MUCCHIELLI,Roger:8
N
IACOB: 164,167
NAPOLEON 1:223
IBSEN,Henrik::28
NIELSEN,Enne:131
IOSIF: 126, 162
NIETZSCHE.Friedrich: 10,246,263
ISAC: 167
NURMI, Paavo: 9
K
KAUS,Otto:8 KELLERMANN, Anette: 9 KRAW1EC,T.S.:7,32 RATTNER,J.: 20,28,36 REBECA: 167 ROUSSEAU,J.J.:30
KRETSCHMER,Ernst:21
272 273
LA EDITURILE IRI ŞI UNIVERS
ENCICLOPEDIC AU
APĂRUT:
Bujor T. Rîpeanu, Cristina Corciovescu - Dicţionar de cinema 47.500 lei
îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie 16.000 lei
Larousse - Dicţionar de psihiatrie 46.900 lei
Larousse - Dicţionar de filosofie 32.900 lei
Larousse - Dicţionar de civilizaţie musulmană 24.900 lei
Larousse - Dicţionar de civilizaţie egipteană 22.500 lei
Larousse-Dicţionar de psihanaliză 24.900 lei
Larousse - Dicţionarul spaţiului 32.000 lei
Jacques Derrida - Diseminarea 26.900 lei
Brice Parain - Logosul platonician 19.900 lei
Marcel Gauchet - Inconştientul cerebral 14.900 lei
Matila Ghyka - Filosofia şi mistica numărului 27.900 lei
Jeanne Ancelet-Hustache - Meister Eckhart şi mistica renană 17.900 lei
Patricia Hidiroglu - Apa divină . 16.900 lei
Franţois Brune - Hristos şi Karma 17.000 lei
Georges Dumezil - Uitarea omului şi onoarea zeilor 26.900 lei
G. Dumezil - Zeii suverani ai indo-europenilor 24.900 lei
Rudolf Steiner - Mistica. Gând uman, gând cosmic 14.900 lei
Rudolf Steiner - Evanghelia după Luca 16.900 lei
Rudolf Steiner - Omul suprasensibil in concepţia antroposofică 18.900 lei
Jeanne Guesne - Corpul spiritual 18.900 lei
W. Shakespeare - Regele Lear 16.900 Ici
Platon - Dialoguri (tiraj nou) 32.900 lei
Aristotel - Organon (voi. 1) 26.900 lei
Aristotel-Organon (voi. I!) 43.000 lei
Th. Ribot - Voinţa şi patologia ei 11.900 lei
Th. Ribot - Logica sentimentelor 7.000 lei
Karen Horney - Personalitatea nevrotică a epocii noastre 22.900 lei
Frieda Fordham - Introducere în psihologia lui C.G. Jung 19.900 Ici
Leonard Gavriliu - Inconştientul în viziunea lui Lucian Blaga 14.900 lei
Vasile Tonoiu - în căutarea unei paradigme a complexităţii 11.900 lei
William Golding - Oameni de hârtie 15.900 Ici
Ir i s Murdoch- Dilema iui Jackson ■ 24.%()lei
Eugen Simion - Dimineaţa poeţilor 30.00!! ,ci
Petru Creţia- Norii 7.500 lei
Tudor Opriş - Zoologia 14.900 lei
Copacul fermecat - Poveşti 3.500 lei
Florin Constantinii] - O istorie sinceră a poporului român (tiraj nou)44.900 lei
Mihai Retegan, Cornel Lungu - 1956 - Explozia 13.900 lei
Mircea Rebreanu - Optimismul nostru 3.900 lei
Mircea Rebreanu - Semnificaţia secolului nostru 9.900 lei
Mircea Rebreanu -în spaţiul cultura] al Carpaţilor 9.900 lei
Mircea Rebreanu - Gândirea filosofică română 8.900 lei
Album - Berthelot şi România 27.000 lei
15%
Pentru comenzi cu o valoare mai mare de 60 000 lei obţineţi o
reducere de:
20%
Costul expedierii prin poştă e suportat de
edituri.