Sint prezentate celor ce octlveorc in domeniul drumurilor, ingineri, tehnicieni, studenti, cercetdtorl ~i prolectontl, unele probleme menite sa asigute

o orientore moi buna in ceeo ce priveste odoptoreo corocteristic:ilor geometrice ole drurnurilor ~i a metodelor de caleul 10 necesitotile troficului rutier.

Fiecore capitol 01 lucrcrll cuprlnde (] scurtn prezentare (] ipotezelor ~i bazelor de cclcul ~i de proiectare, jnsolitii de tabele, oboce ~i nomograme, urmato de numeroase exemple de cclcul,

lucrareo trotealo pe p0rti. urrnctcorele capitale :

Portea lntil, Elemente geometrice : elemente geometriee in plan; cclculul ~i omenajarea supralargirii; cclculul ~i arnenajarea rornpel suprainiillarii; profilul longitudinal; colculul ~i amenajarea vizibilitojii ;praiectcrea drumurilar pe bozo criteriului decanfar! optic.

Partea a douo. lnfrcstructurc : dispazitive de evacuore a apelor de suprofalo ~i a apelar subtercne ; lucrcr] de sprijinire (ziduri de sprljin, boltt cu pilcstrl, sprijiniri ancorate, sprijinir! pe piloti, colaane ~i borete).

Partea a treia. Suprastructure: olcctulreo sistemelar rutiere; incarcoriJe date de vehlcule : starea de eforturi ~i deforrnotll ; dirnensianarea sistemelor rutiere nerigide; calculul sistemelor rutiere rigide ; consolidarea soselelor in exploctare:

Portea a patra. Alte probleme de calcul ~i prclectore a drumurilor. Problemele din ccecsto parte sint door enuntote, servind co bozo pentru a largo prezentare bibliogtafice celor intereseti : capacitatea de circulotie a drumutiler; intersec!ii ; procedee moderne de proiectare o drumurilor folosind colculatoorele eleclronice: probleme speciole de infrastructure; eficiento econornicd 0 investltlilor rutiere.

DRUMURI Calcul ~i proiectare

Lucrare

elaboratii de sub

un colectiv coordonarea

Prof. dr. ing. Stelian Dorobantu

Dr. ing. Stan Jerean Ing. Carmen pauca.

Ing. Constantin Romanescu Ing. Ion Racanel Ing. Elena $ovarel

..

~
Ed i t u r a t e h n c a
B u 0 u r e :;I t i - 1 9 S 0 CUViNT INAINTE

COLECTIVUL DE ELABORARE:

Dr. ing. Stelian Dorobantu (coordonator}

*

Dr. in'J. Stan Jercan _ __ ,_,

(partea a treia, capitolele(5t,'gUXii) XIU)X1V~~i XV:,

.' "_.cO' - • '.,~

Activitatea de mode1 nizare a drumurilOT $i de constructie a unor drumw"i noi esie bine evidentiatii in tara noastra prin. coniribuiule aduse programului de imbuniitatire $i dezvo1tGre a transporturilo1' rutiere.

Parte integml1tii a dezvolUirii compZexe $i multilcterale a Republieii Socicliste Romania, drumurile asigw·ii intr-o masmii importantu infiiptuirea obiecticelor poliiicii partidului in domeniul transportudlor.

Prin speciiicui lor, transporturiie rutiere sprijina dcsj{:$urarea actioiuitii fUturo)" comportimentetor socieiiitii, dez1.;oWndu-se legic, odatii cu viata social-economicii a tii)"ii. Dezcoltarec drumm·tzor trebuie eleci sii concorde Crt cerinia obicctiva a c]"e.~terii troiicuiui rutier, sii prejiqureze irasee $i capaciUiti pentru nevoile viitO[(1'c.

o retea rutierii mtionalii $i moderna care sa nsigu;'e desfil$Urarea transporturiZor economic $i in sigUl-an!d 1W sc poate realiza nici de la sine $i nici La intimplw·e, ci ca TczU[iot OL Jolosirii armonioase a leqiior obiective ale dczvoltarii sodetatii noastre socialiste.

Experienia romaneasca in realiza1'ea drumurilo]' constituie 0 bazu solidu pentm etapa actualii_ Conform tuturO]' inciicntiiLol' conducerii de partid $I de stat, este necesadi ]-ezolvarc([ ,mar noi probleme, corespunziit01- cerintelor $i sttuliului de dczvoltw·e a stiiniei si teiinicii noastre.

Se impune adaptarea mai precisii a caracteJ'isticilor geometrice ale drutnurilor La necesitiipile circulatiei, utilizarea m?ionali! a resurselor materiale existente, 0 [uruiameniore mni bine sustinut6 a aC(.iunilor reciproce om-vetiicul-drum-mecni fnconjurator, precura $i a meiodelor de calclll $i a tehnologii!or- folosite, 0 reconsiderare hotaritii a ejicieniei $i calitiitii tn pJ·oiectele noilor inuestiiii.

*

Ing_ Oarmen Pauca

(par~a a doun, capitolele VII, vrn ~i IX)

*

lng. Constantin Romanescu

(partea intil, capitolele II, 111. IV ~i V; purten a doua, cnpitolul IX; partea a troia, c'!litolele(1f.)

'illxm xli!) ii\t: ~iXVi) '../

., _, '--~.___' '-..,__ . -,,_- .,,- ..... ~

*

lng, Ion RacEmel

(partea intiJ, copitolele 1, 11. 111, IV, V ~i VI ; partea a doua, copitolele VIl1 ~i IX; partea a treio, cepitolul XIV ; partea a patra)

*

lng. Elena $ovarel

(partea a doun, copitolul IX; porteo a treia, cupltolul XU)

Contro I ~tii n lific :

dr, ing. Constantin Marinescu Redoctor: in;!. Emilia llie

Tehneredcetor . Valeriu Morarescu Coperta: Mihnea Dorobantu

Bun de tipar: 30.05.1980_ Coli de tipar ; 31,51)_

C,Z_ 625.71.8

Intreprinderea pOligrafica "Oltenia'Str-, M. Viteazul, nr, 4 - Craiova

LUCl'Clrea de fata $i-a propus sa. sintetizeze 0 parle din experi.enta ci;;tigat(i in activitatea de studiu. $i proiectcre a dnmmrilor pentru fixarea unei concepti[ ce va fi design)' continuu imbogatitii, dar care este astiizi suiicient de bine confirrnatii aW pe plan mondiai cit $i pc planul particulariiiuilor proprii larii. nocsrre, peritru a constitui un indreptar in materializ[l!'ca pmgramului de proiectare de drumw'z din anii urmatori.

Prof. dr. in-g. Stelian Dorobantu

CUPRINS

Cuvint. inCiinte .

Farica lnW ELEMENTE GEOMETRICE

CapitOl1tl 1

Amcnajarea curbetor in plan. 9

1. Racordarca aliniamentelor

eu arc de cere .

2. Racordarea aliniamentelor

ell arc de cere slaree de clotoida ,

3. Racordari speclale ale alinlamentelor ~i virajelor arce de cere eu arce de clotoida

4. Racortlarea cu arc de cere de raza dubla

5. Calculul nlemeritelor geometricc ale scrpentinelcr

Capitolul II

SupraIiirgirca diii in eurba . 100

1. Caleulul supralargirf] cuil in curba pentru diferite tlpuri

de autovehlcule . 100

2. Amenajarea suprnliirgirii.. 104

Capitolu! J II

Amenaj:zrca rarnpel supruinal-

W~ . 1U

1. Relati! de oalcul , 113

2. Amenajarea rampei suprainaltarii la eurbele izolate. 114

3. Amenajarea rampei Suprainiilturii la curbele apropiate 121

Capito1ttl. lV

l'rnfi lui Jongitudinnj 129

1 r-alC1>lul razelcr pcntru ra-

cordiirile convexe 129

2. Caleulul razejor pentru ra-

cordarlle concave . 133

2

Capitolul V

Asigurarea vizibilitatii .

136

I, Relatii de cal cul . 136

2, Distanta de vizibi litate ~i

restrictia de vi teza . 139

3. Veriflcarea vizib:Jitatii unui

sector de drum . 141

9

Capitolul V 1

Confortul optic. 148

10

1. Consideratil privind proiec-

trlfea drumurilor pe baza crlteriulul de contort optic. H8 " Intocmirea tabloului perspectlv prin metoda COOl'CIO-

natelar relative . 149

3. Regull pentru asigurarea

confortului optic 157

44

91

Partea Q dOUQ INFRASTRUCTURA

Capitolu! VlI

Generalitiiti. Parametri de eajeut ]61

1. Identiticarea paminturilor. 161

2. mdici fizici geotehnici . 164 3, Proprietatile mecanice ale

paminturflor 168

Capitolul VIII

Colectarea ~i evacuarea apclor. 175

1. Ape de suprafata . 175

2. Ape subterane, Calculu1 dre-

nurIlor .

2]2

Capitolui IX

Lucriiri de sprijinire 225

1. Simboluri ~i notatlt 225

2. Capacitatsa portanta a tere-

nului de fundare . 235

8

3. Calculu l zidurilor de sprijin 241

4. Calculul bolt.ilor cu pi lastri 257

5. Sprijiniri cu gri nz! vcrtfcale Incasti-ato, ncancol"ate ~i an-

corate . 264

6. Spr'l jinirt discontinue cu

rnnf'orti 2BO

7. Sprijiniri fundate pe pilotl ~

coloane 283

Pattee a trela ALCATUIREA ~I CALCULUL SISTEMELOR RUTIERE

Capi101ul X.

AlciiluircH sistemelor- rutiere 323

1. Principii de alcatuire a sis-

ternelor rutiere . .323

2. Tipizarca sistemelor rutiere 325 Capitolu/ Xl

Indird'b'ile date de vehicule . 328

1. Caracterlaticile truf'ioului ;128

2. Efectul rcpetfir-ii incarcar+Ior- 331

3. Echivalarea vehlculelor . 333

Capitolzd XII

Starea de efnrturi ~i deformntii 339

1. Calcu lul placllor rezemate

pe mediu clastic . 341

!. Ptaci rezcrnate pe mediu

clastic din doua st.raturi . 347

3. Sisicme alcatuitc din trci

straturi elastice . 350

4. Calculul clastic prin metoda

elementului finit . 355

Capitolu! :([II

Dirnensionaren slstemeto- rutiere

nerigide . 367

1. Metoda deforma~iei critice. 367

2. Metoda deflcxiunii adrnisi-

bile. 385

Capitolu: XIV

Calcuful sistemelor rutiere rigide 391

1. Consideratti generale . 391

2. Calculul solicitar-ilor placii

sub inciirc5rile utile .

3. Calculul soficitari lor p lzici i

la variattl de tempcratura . 415

4. Dimensionarea dalclor la 50- licitar! combinate prin rno-

toda rczistenjelcr admisibilc 418

5. Verificarca groslml! dale lor dupii metoda expertmentala

AA.S.H.O. . 444

6. Calculul stratulu! de funcla-

tie din be-ton. 447

7. Imbrar-arntntl din beton ar-

mate contlnuu . 454

CapitollLl XV

Consoll dareu sosetctor ill exptna-

tare . 460

1. Verificaroa portnntoi drurnurllor sub [raGe prin deflec-

tometrie . 460

2. Consolidarca sosetelor in ex-

ploatare . 464

Partea a patm ALTE PROBLElI--IE DE CALCUL ~I pnOIECTARE A DRUMURlLOR

Capito lui XVI

Capacitatea de circula~ie a dru-

murilor .

469

Capitolu.! XV II In tersectli .

l. General! tati

2. In tersectii In nivel .

3. In tersectii denivelnte .

Capitolul X\'/J I

Prncedee moderne de prolectare a drurnurrlor folosind culculatorul electronic .

474 474 474 4B2

484

Capitolul XIX

Problema sneclate de mfrastructurn .

486

396

Capitolu.l XX

Elernente de eficientii economlca

a investltlltor rutiere 493

1. Indleatori telmici !1i valorici 493

2. Lungimca virtuala a drurnu-

lui . 495

BibliograJie 502

Partea intli

ELEMENTE GEOMETRICE

Capilolu I 1

Al\JENAL\HEA cunnsr.ou IN PLAN

in :

Amcnaj"re<) curhelr.r in plan se face in Iunc]!e de rn.irirue« ruzci ~i COBSt5.

l'1lcordarca aliniamcntclor; sllpra]{U'glrca ctlii ~i a platfonnei; asigurarca "izibilit.:ll.ii;

suprn inidl.eren prof ilului transversal si racordarca In spa tin.

Racordarea aliniamentelor adiaceute se ponte ef'ectua, Iu lunette de conditille locale, vitcz a de proiectarc ~i marimea razei R, prin [191 ;

~ arc de cere de ruzii R tangent celor douii aliniamentc pc care lc racordeaza :

~ arc de cere de rnzh R racordat In ce lc doua alinia mcu ~r. prin in rermediu! u n u i arc de cl o l.oi dii, de regula simetrie la intrnrea si iesirca dill curba. La uncle lucrtiri de modernizare a drumurilor, in cazuri hinc j ustifica te, arcul de clutoidii poate fi apruxirnat prin folosirea unui arc de cere de r::zi\. duhla 2R;

~ arce de c1ot-eiMI complete. de regula de accc'l.,;>i Iungi me, dispnse simetrie in raport ell hisccton rua unghiului aiiniamcntelor,

~ racorddri speciale c u arce de clotoida.

1. H/\f,OJUlAREJ'I. .~\U:\'J.'l.J\mNTm.OR [1' AUt DE CEItC

Racordarca aliniu nu-n rr-lnr ndiacente printr-un arc d.' cere de rHzfl R se face ori de cite ori sc u ti liz enz ii raze mari, care llU ncc('sit:l sl!pr'aitliil~~rca proj il u lui ira nsv c rsal.

Cunosc iud u nghiul U dint1"(' aliniamente si suplumr nt.u l 0:, (care esto egal cu uughiul la cell!'il), pre cu m ;;i raz a de racordure H (r;g. Ll) se deturrnin a tele]:,!(e t1"(,1 elc rne n lc pri ncipalu ale unci l"<lcurd,;!i ~,l c de cerc :

T =~ Rtg «(1../2)

JJ ,- Rleo« «(1.,./2) ~ FI. ~= Rr~ce «(1.</2) - 1 I c "'oc arc TIE'!', = 7C/?O:c/!80°.

Pentru pnncte interrnediarc pl' arcul de cere se proccdcazu astlel ;

~ se Irnparte lungimca arcului C Intr-un nu miir 11 de arce egale S astfel IncH arcul S Sfl poatii fi asimilat cu suficicnt5. precizie eorzii ce-i corespunde ;;i totodat.a sa nu depiiseasca 50 m lungirne ;

S 0;; RIIO; S 0;; 50 m;

Elemente geometrice

Amenajareo ourbelor in pion

11

10

l.t. Elcm~ntclc principale ale ra<:ordarii ell arc de cere.

Fig.

- pune mal bine in evidenta drumul, eliminlnd aspectul de frintul'a aJ ineeputului ~i sf irsrtului de arc de cere acceutuat de suprainaltare. Arcul de clotoidii faee en lnscnerea curbei in relief sa apara naturale, corespunzator at it aliniarnentului cit ~i arcului de cere;

- este curha mecanica prin excelenta, deoarece corespunde traieetoriei unui autovehicul care se deplaseaza eu viteza constanta l}i rotire a volanului uniformii, Ia treccrea de pc aliniament pe arcul de cere sau invers j

- permite conducatorilor auto sa urmareasca fildi dificultate banda de eirculatie Ia mtrarea sau iesirea din curba, astfel Inclt cresterea sau descresterea progrestva a 1'01'1.ci centrifuge asigura pastrarea unci viteze uniforme, marind sigurantu circulatiei j

- asigura a menujarea in bune co nditii atlt a rampei supralnaltdrii cit 9i a supralargirii simplificind at it proiectarea cit l}i executia lor;

- cste U curha omotetica, ceea ce permite tabelarea tuturor elementelor unci clo toide de ],l'fcrinju ~i deterrninarea, cu ajutorul unui coeficient de omotetie, a tuturor etomcntelor oricarei clotoide reale, care urrneazii a fj folosita.

Lungirnen de racordare progresivii ce corespunde Iunglrnii rninime a arcului de radioidu (clotolda) care urrneazf a fi folosit la racordarea arcului de cere ell aliniarnentele, astfel incit sa se asigurc avantajele de rnai Inainte, se poate deterrnina din mal multe criterii [15, 76J :

Criteriul empiric. Autovehiculele sa parcurgii arcul de clotoida in minimum doua secunde :

• . Ill. centru ce corespunde aredor S I' S. etc., ca

cunoscmd UllgJlIUl t I C ')c( In pcntru p un ct.u! C. etc., se

. ! pentru pune U 'I' - r. \' • T 0

Iilnd, sUCCeS1Y, etc n I telor in -aport en axcle 1',0, 1'; . sau e'

pot detcrmina eoordonatc e punc

T~V :

L = 2 /I = 2 V /3,6 = 0,55 V

(1.2)

Xc1 = R sin «(l.r/n)

Yr, = Rll ~ cos ((I.e' n)1 Sl = Cin

x~ = Rsin (2C1.o/n)

Y<z = J?[l ~ 2 CUS (lXc'I1)] Se = 251 = 2C!n

(I.1)

uncle: L este Jungimeu arcului de clotoida, In m, iar V, viteza de proiectare, in km/h.

Criteriul oariaiiei acceleratiei normale (utilizat de W. H. Shortt in anul 1909 pent.ru cai Ierate). Arcul de clotoida parcurs de autovehicule cu viteza constantii trebuie sa asigure aparitia treptata a acceleratiei normale, deci 3 Iortei centrifuge, I;'i anurne proportional ell timpul. Aceasta conditie si IUngimea de arc de c1otoidii care rezulta conduc la un grad sporit de siguranla a circulatiei vehieulelor ,I la un conf'ort bun al caliitorilor.

L = ( 3~: r· l~j ~ 4::j (1.3)

) , csac Sl il.RCE DE CI,OTOlDA . ALI"·I'\'II'~TI'1 DR eu ARC IE .• , . '.' .

2. i\.\CORl1!UlEA , •• ,..' • . .

• I: C ba rOlJ"fcsivii sau radioida aste once

a. Lunoimea nrcuJui de clOtOld_lt. ~r ~ ~e l~ infiuit 13 0 valoare oarecare curba plana a carei raza de e~lrb~ra ~a({~~a ime 'tilUP ctc.) si este folosita la R proPQr~ional eu u.n anumlt .~~ct~reptati a f~rtei eentrifuge la trecerea vedrumun pentru a ~s~gura ~pan !~eul de cere de raza R.

hiculului de pc ahntament pe . 1 1· Euler este 0 radioidii folositii.

Clotoida, splrala lui Cornl~ ~au SP~fo: C~I arcul de cere deoaroce; cu preca.dere in raeordarea a IUlamen

unde : R este razn curhei arc de cere, In m, iar j variatia acceleratiei normale, ill m/53.

Coeficientul variatiei a cceleratiei norrnale are valori curcntc :

j =, 0,5 ... 0,6 misS pentru dru muri obisnnite ;

.i = 0,:3 .. ' 0,4 m/s3 pentru autostriizi.

Din relatia de mai inainte se constata ca pentru 0 aceeasi vitez a de proiectare V, lungimea curbei progresive L descreste cu raza R ceea ce constituie un dezavantaj pentru eurbcle cu raze mario Nomograma din fig. I.2 este solutia grafid a relntie i (1.3).

----_;....------------------------------------~=~"~"""''''''''"'_",., .""""-.--'-'-,""'- .. "._""- ... -""_-""_ ...... ""_~_

12

Elemente geometrice

Amenajarea curbelor in plan

13

Crileriul £tlngimii rampei de suprainiiliare. Trecerea de la sectiunea acoperis, ell doua pante transversale, din alirriament de Ia inceputul areului de clotoida, Ia sectiunea ell panta unica supra inaltata de pe arcul de cere de la sffrsitul arcului de clotoida se face pe lungimea arcului de clotoida. Pentru a asigura schimharea treptata si uniforma a pantei sectiunii transversale astfel inc it supraiata ciiii sil apara fara distorsionari, ceea ee mareste siguranta ~i confortul circulatiei, este necesar ca marginea exterioara a ddi sa aibe 0 anumita declivitate i r- Cunosclnd panta de supra inaltare in profilul transversal p.(%) si latimea caii B (rn), rezulta lungimea pe care trebuie sa 0 aihe ra mpa de supra inaltare :

(IA)

Declivitatea marginii exterioare a cali pe rampa de supra lnhltnre are valori curente pentru dru muri obisnuite :

ir = 1,5% pentru viteza de proiectare V ~ 60 kmjh ; i, = 1 % pentru viteza de proiectare V ): 80 krn/h,

iar penirn autostrazi ;

iT = 0,75% pentru viteza de proiectare V = 80 kmJh; " i. = 0,5% pentru v iteza de proiectare V "" 100 km/h.

~i in cazul acestui criteriu se constata ca lungimea arcului de clotoida L descreste en cresterea razei R,

Relatia (IA) a fast transpusa sub forma unei nomograme prez erita Ui in fig. 1.3.

Csiteriul conjortului optic. Pentrn a se asigura trecerea lina de la aliniament printr-o curha perceptibil a care elimina Ia arcul de cere efectul de frintnril si pentru a se Inscrie arrnonios in formele de relief, este necesar ca areul de clotoida sa marcheze 0 schi mhare de directie mal mare de 3°

A' 1

" = -- ): - rad

2R' 18

unde A este modulul clotoidei.

Cunoscind ca : L

din conditia

A

R

V ~'= ~

L -:

R

(1.5)

rezulta

9

In uuele tiir! (Italia, Franta. U. FLS.S. etc.) condit!a de confort optic este pusa strarnutarii virajului - adica marirnii ell care trebuie deplasat areul de cere fata. de alinia mente psntru 8 se putea introduce arcul de radioida - care

trebuic sa fie 6. = _,,£_ ): 0,5 m si deci :

24 n

L =~ J 12 R.

(1.6)

14

Elemente geometrice

Amenajorea curbelor in plan

15

6,00

I I / 1

I

/

I

Ps I

(%) I

6,00{

5.5ff

5.00 I

/'1;50 /

/

I If,OO

I

I 3,5

I

B [m} 5,50

6,50

3,00

7,00

7.50

NoM Nomo,gramo esfe. so/vtio graficd a C'C'{/[]!Ie/ ;

L" B·ps

lr

Fadori de scard : 8 - 37,"981787 lr --- 31,'t385'f911 Ps- I.9,HOSI973 L - 77,7G802't.5¥e

In arnbele cazuri lungirnea arcului de clotoida creste eu marrmea razei :

Din celc patru criterii aratate, se alege lungimea L a arcului de cIotoidi.i eel mai mare.

h. Elementcle clotoidci de baza, Clotoida este curba plana pentru care produsul dintre raza de curhura p in orice punct :;;i arcu! corespunzatcr s este constant :

Lime p/w;/

\ L

\\ (fil)

\ :r9o,oa

\ tao,oo

\\ -+ 70.00 :;:

\ 1:

\ T 6'0.00

\ ~

\ +50.00

\ i lt5.00

\ t' '10.00

\

\ t 35,00 \ '

'130.00

ps = A2.

La limits, adica la puuctul de tangents al arcului de clotolda en areul de cere, proprietatea de del'initie devine:

A 2 = ps = R· L (1. 7)

Ecuatiile parametriee ce definesc coordcnatele oricarui punct de pc clotoida slnt :

(%) 10,5"0

ta55 to.50

ass

0.70 0.75 0,80

t

X = A J2 J cos I~ dl o

t

Y = A J2 J sin 12 dl

o

unde variahila indepeudeuta 0:, adica unghiul pe care-I face tangenta Ia clotoid5. in punetul considerat eu sensul pozrtiv al axei ahsciselor, a fost inlocuita : 0: = [2.

Dezvolttnd in serie cos [2 si sin [2 ~i integrind termen eu termen, se obtin coordonatele punctului de pe clotoida :

x = A V2(1 ~ [5/2115 + [9/4 119 ~ [13/5 !/13 + U7/81/17 ~ ... )

y = A y2(e/3 ~ 17/3117 + [11/5 JIll ~ [15/71/15 + [19/9 !/i9 - .•. ).

25.00 0.85

\ It 0.90

\ 0.95

20.00, 1,09

\

\ J,OS

\ -! 1.10

15;00 \ t T.15

\JJJ:

\ l.35

1.'rO 1,'rS

1,50

Cunoscind coordonatele cartezienc ale unui punct de pc clotoida se pot detcrmina celelalte elerneute ale clotoidei (fig. 1.4) :

!I

t10,OO T 9.00 1 8,00 ! 7,50

7.33

~------------x ------------

Fig. I.a. Lunglmea necesara a arculul de clotoldil (crlteriul lunglmj] rampci de supratnnltare),

~------------------n

Fig. IA. Elementele clotoidel de bnza.

16

Elemente geometrice

Amenajorea curbelor in plan

17

- coordonatelc polare ale punctului considerat: r = Jx2 + y~;

'P = arctg (y/x) ;

deplasarea arcului de cere (strarnutarea virajului) :

D. = y + R cos 0: - R = Y - R(l - cos 0:) ; - abscisa centrului de curhura :

(1.8)

0,002 o.COiS

0.001

x' = x - R sin 0: ;

- lungimea arcului :

s = A /2· I = 2po: ;

- raw de curbura a clotoidei in punctul consider-at:

s

p=-; 20:

- dilerenta dintre abscisa punctului ~i cea a centrului :

x" = R sin IX ;

- normals :

b=yJcoso:; - ahscisa piciorului normalai :

n = x' + (R + ll.)tg 0:.

Aceste elemente pot fi calculate pcntru 0 clotoidii de referinta sau de baza, al carei modul san pararnetru A = 1.

Folosind relatiile de mai inainte, stabilite pentru clotoida de haza, au fost intocmite abacele reprezentate in fig. I.5-1.lO, care permit determinarea elementelor principale corespunzjitoare oricarui punct al clotoidei pentru valori ale variabilei ajutatoare i cuprinse intre 0 si 1,5157.

Abacele Jntocmite of era avantajul corrtinurtatii, eliminind calculele de interpolare, ~i asigurii 0 precizie de citire corespunzatoare unui numar cu trei cifre sernnificative, suficientii pentru faze de proiectare premergatoars proiectelor de executie. Pentru proiecte de executie urrneaza a fi folosite tabele de trasare care dau 0 prccizie de 5 -8 cifre semnificative [25, 69J.

c. ModuInl clotoidei reale, Pornind de la relatia de definitie a c1otoidei ca radioida (1. 7) ~i tlnind sea rna de relatia (1.3) se obtine ;

'A":~BV (3~B r· 7 .

Conform relatiei (1.8), Iieciirei viteze de proiectare ii corespunde 0 a~~iitm clotoida caracterizata de modulul A si reciproc.

Fig. Lb. Clotoicla de b~7.ii: determlnnrea vartabllet njutatoare I ~i a stramutnrl! viraj ulul I),.

2 - Drumurt, caicut ~I proteetare - cd. l3

18

Elemente geometriee

(tlraoe cedi) 1't8.25JO 1'tO

730 120 110


/

I
I I IT
1/
II

I i0
l- I-- r-
1<1. - - ~. - "_ t..., ~ ~ y
I .... ~~
/1
f'.
I i' I I
I V r- !--
_
I I'-. II ~ I
'J -L_
I
I I
V I
I V r'.!
I V T - 1-'"
I V , w--
I
I ·_.t·-H , \
I V -+-t .. ~t=r \
~ - - - 1-- b>I ! I I 1\
L> i
I-' I -.;;
1:::1 100

80 80

70

80

50 Ito 30 20

10

o

Fig, 1.6, Clotolda : varlahlla Independenta cr..

Amenojorea curbelor in plan

19

XI

7,382328 1,3

~O 0.9 0,8

0,7 a6

0.5 0.*

!h !lI7J57 a

50

'to

3D

20

IS

10

0,3 0,25

0.2

!=::: I--.J.-' ~ - ~ ~
1= ../ V I-- ~ a
»>
~ V = 0.
- V »: ~ 17.
- /' V 0,
;;::: ./ ~ ~
/ I ::: a
- /' t> ~
::::: 7
:::= -5>\ I~ {l,
= 17 ~ -f-- -- I-- 1-- - 1-- ~ 0,
V:,\/ Ll = 0.
= ~
!= 7 g 0.
t==:: / j ::0 0.
E - a
1= /1 I ~
r- II I ~ ~
f-- ::
t--
F II I - ;
E~ '0.
!= 1 a
~ ~ a
1= II ! ~
t= ~ ~
I-- I
I- ==
7 ~ (7,.
'/ I ~ ~
~
l Faclor/ dlJ scard . ~
x, -8. 72931595" ~ ~
=
!if -3.306773355 = Iti.
-, 1--=
~ a-
It I-- ~
--I- - .. _ ~ 0.
-
I ::
I It =~
- II
I I I I I I I I I I I I In 050 0"0 030

020 015

010

OOStlOO '!JOMOI) 003000 002000 001500 W[!IO(JO

000500 (JOO't(J!J IJ(}[/;OO

00020!} OO!J150 1ltl0!!JO

omoso 0000*0 o.OtJQ30

ooo.(}20 OO/J01S (JO(}OIO

000005 OOOOfJIf o.000{73

0000!J2

000001 ~... ~ s. -...~~ t

....... ~ . ...._ -...~

..... -

0,!5

OJ 0.09 0.08 0,07

0.06

0.05 0.0'1

0.03 0.025

0.02

0.015

Fjg. I.7. Clotnida de haza : courdonat e earteztene.

20

Elernente geornetrice

21

Arnenajarea curbelor in plan

1,000 0.800 0,700

4800

30,0

25,0

20,0

,S,O

10,0 9,0 8,0 7,0 6,0

5,0

4;0

3,0 2,5

2,0

1,5

Fig, LS. Clotoida de bazll; coordonat e polare.

FIg. J.9. Clotolda de bazii : IUllglmea arcului ~i raw de curhurlL

x; 0,907918 {7,8

0.7

ati

0.5

fl,?

as 0.25

0.2

0.1 0.09 0.08 0.07 (J.!lC

0.05 aOt,<.

0,03 0.025 0,02

0,015

22

Elemente geometrice

23

Amenalorea curbelor in plan

Foc/gri dO' scard :

V -24,*!51y.&0J J -Y3,lt810O.J8 A -15,G5&Ofi!79 P, -- II, y!i4fififi8

25 R -- B,fi/82ld51J FIg. 1.11. Modulul clotoldel reale. RaUl de curburi In orlce punct al elotoldel r~9.IIl.

V (km/h) 1Zo-r

0,0' 0.009 0.008 rJ,tJ07 o.OOS ({O~S

400ft O,OO:J5JS

%. ~ ~

~ I I I I ! I I I I J_ u. i--~ l-r I~
t= 1=
!- -- I-
f- V I-
i- .......
~
F ~'}.- /- ...
1= i=
r= t> I-
e -: ~
z...,_ - - 1
;= '? I
~ // ==
-'
== I ~
=
~ / I :::
:= I ==
~ / - It,
f§ / 1/ ~
1= I
1= / ==
~ 11 I -
f= »> §
'- ~ 7 -=
t == ~
V ;;7 ~
- ./ ~
~< - -- -_ -- ~- --
-
- / ==
~ / I =
==
a / I ~
! :::::
Foeluri de scor(j: ==
.:1:; -8,299935747 ~
n, -'1.847832125 ==
==
- 0,
I"§
:= a
== a
§
!~ 0.
T == n
I I II I I I I ! I , I ~zt 50.0 'ftJ,t!

JO,O

20.0 5;0

10,0

80 \

85

80

75

5,0 o

3.0

2,0 15

o

70

60

as 0,11-

0.3

0.2 0.15

0.1

501

45

±

t

*Of ~

t

35

0)}5 Olr

OJ

02 015

'8.58

B ;:to !:8. ~. ~. ~. Q:, 0;::, :::-.. ~ ~ .::)- ._JJ007071

...... ..., ..... ...., ...., "". ...... .~ - .... - ...... ....""t

~

FIg. 1.10. Clotolda de bazu : ahsclsa centrulul de curburli x~ ~i ahsclsa piclorulul normalel nt•

A 230 2f,0

~WO

'!?~

IBO 150 FrO 130

120 /000

110 800

:;Z~----1!

70 "" 300

<, -250

60 "-" 200

30

-- __

--

R{m} $265 ISOOO

10000 9000 8000 7000 f}OOO

5000

MOO 3000 2500 2000

J500

8,&5 'it, 0.7

80 "

~~ -,

50 ItO

30 25

.f. 20

r. 16 .±.'J,59

P,

~:78

150.0

~ 't5;0

'10.0 JS,O

30.0 25,0

2/1,0

15,0 I'll

/0.3 ~2~

11.0 laO 9,0

0.35 f'~O

-t 7,0 0,'1 f To,o

0,'tS 15.5 5,0

as ft.5

, 4,0

0.55 3,5

AS 3,0

2,5 2,17

ts I.lt J...1.3 ie 1,1

1.0 0.8 0,8

0.7 afi

$V

0,4G6522

24

Elements geometrice

Amenajorea curbelor in plan

25

Relatia (T.S) a stat la haza intocmirii nomogramei pentru deterrninarca modulului elotoidei reale, reprczcntata In fig. 1.11. Noruograma a fost extima in scopul determiuarii razei de curbura III orice punct al cJotoidei reale, pc baza modululni accstr-Ia si a razei de curbura a clotoidei de bazii detcrminatii din abaca reprezr-nta tn in fig. 1.9, corespunzator reln tiei :

N omograma din fig. 1.11 per mite de ascmeneu dcterminarea modulului clotoidci reule clnd se cunoaste raza de curbura intr-un punct al clo toidei de haz a ~i raza de curbura in acelasi punct, dar pentru clotoida real a. Acest Iucru este posihil ill bazu proprietatii fundamentale a clotoidei, ~i a nurne pruprietatca de ornotetie.

Modulul clodoitei reale mai poate fi deterrninat, in baza propriet atii de omotetie, ea raportul dintre un clement cunoscut 31 clot.oidei rcale ~i o mologul siiu pentru clotoidu de haz a.

d. Elemeutele clotoidci r eale, In baza pr oprie tiitii de omotctie a clotoldci, elerneutcle clotoidei reale (notate Cll iudirclc zero) se obtin prin inmultirea elementelor dotoidei de haz a (notate ell in dicelc unu) en modulul clotoide i reale determinat asa cum s-a aratat mai inainte :

R = A'Pl

(L!J)

f'ig. 1.12. Racorriarca propriu·zisii ell arce de clotoldii intrc allnlamente ~i vlrajul arc de cere.

Yo = AYl; 1"0 = Arl; So = Asl;

:r~ = A:r~ ;

(UO)

Pentru raportul :

~ == Lot' = ~ = 0,,105

R 150,{)O

R = PH = 150,00 m ;

rezulta, din abaca reprezentata in fig_ 1.4, valoarea yuriaililei aj utatoare

f = 0.4 5 care determinii c1otoida rea Iii. _

Se qetermina elcmel:lte~e prin~ipaIe ale clot_oid~i de !Juzi\ cO~'espunzatoarc pu nutujui final al clotoidei, Iolosind aha cell' dill fIg. 1.;) -1.10 .

31 = 0,0108; 0:0 = 12g90c ; 10 = 91 g25C

55 0042 r 0635' (j>o= 4g25C

Xl = 0, 2; Yl =, ; 1 =, ,

1'1 = 1,56; 81 = 0,644 ; x~ = 0,32; 111 = 0,650.

Din nomogramu rsprezentata in fig. 1.11 rezulta modulul c1otoidei reale eu valoar ea :

Exemplul I.I. Hacordarea propriu-zisa cu arce de clotoidil intre alinia-

mente ;;i virajul arc de cere pentru V = 60 km/h, cind se cunosc (fig. L12) :

U = 133g33c33CC (unghiul dintre aliniamente); R = PH = 150,00 m (raza curhei circulare). Elernentele care determine cIotoida realji :

- raza minima a arcului de clotolda (raza ln punctul de tallgen~a a a rcului de clutoidii eu arcul de cere) :

- lungimea mini mii a arcului de clotoida, care se deterrni na corespunz ator criteriilor prezentate. Conform criteriului de variatie a accetcratiei nor male ca parcurgerea arcului de clotoida rezulta (din nornogram a reprezeutata in fig. 1-2): Ln<c = 60,80 ill; conform criteriului lungimii rarnp ei de supra lntiltare rez ulta (din nomograms reprezeutata in fig. 1.3, pentru 13 = 7,00 m, fl. = 6 % si ir = 1,5 %): Lnoc = 28,00 m, iar corespunzator critcriulul de confort optic rezult a : Lnu = 16,67 m; se adopta valoarea :

A. = 94,35 m.

I id - reale coresplluziltoare punctului final Il rezultti:

Elementele c ctoi el

tlo = ],05 m ;

Xo = 58,05 m;

Yo = 3,85 m; no = 58,70 Ill.

1"0 = 58,95 m

Ln« = 60,80 m.

So == L = 60,80 m ;

;r~ = 30,45 ill ;

26

Elemente geometrice

Amenojarea curbelor in plan

27

Origi~ea arcului de clotoida (O~ respectiv 0.) se gaseste, iata de v irful de unghi V, Ia distanta :

iar miiri mea hiscctoarei raFt de v irful V rezulta :

O,V = O.V =:r~ + (R + .6.o}tgIT ~ U = 11766 rn.

:2 '

Pozi tla punctulul de tangenta teoretica (Tb T.) al arcnIui de cere de raza R' = R + .6.0' rata de v irful V este :

Lungime a arcului de cere UH' rezulta :

T = TjV = T.V = (R + Llo)tg~ = 87,21 m. 2

.!",elltru trasarea arcului de clotoida se considera cinci puncte, conform criten!lo~' eUUl.ltate Ia para~:aful 1 pentru arcul de cere, coordonatele lor prec.urn ~l ]ungl~ne~ arcelor fund determinate III acelasi mod ca ~i pentru punctul final a] clotoidei. Rezultatele slnt trecute in tabelul 1.1 ~i au fost determinate pentru A = 94,35 m.

C' = 7.Ra:~ = 08,41 rn. 200

Trasarea arcului de cere se poate face fie In raport cu tangeutele In punctele H si H' comune clotoidelor :,;i arcului de cerc, fie in raport cu aliniamentele init.iale Iolosind relatiile ;

x' = .Tu + (x cos au - y sin 0(0)

y' = !)o + (x sin au + y cos aD)

Tabcl!ll J 1

untie; x', y' sint coordonatele fatii de sisternul de axe Cll originea in originea arcului de clotoida (0,., 0,);

Io, Yo coordonatele fata de acelasl sistem corespunzatoare punct» lui Ii;

:r, !f coordonatele punctelor de pe arcul de cere rata de slste mul de axe cu origiuea in punctul H. respectiv in II' ;

au este variabila independenta a clotoidei corespunzfitoui e punctu-

lui sliu final.

Abscisele x trebuie astfel determinate Inclt distante le miisurate pc arcul de cere intre punctele succesive sa nu depaseasca vatoarea RllO = l5,OO m ; aint neeesare deci patru puncte interrnediare, care determinii cinci arce egale avtnd unghinl la centru a:~/I0 = 4g17c67cc• Coordonatele punctelor pentru trasarea ar cului de cere. fatii de' cele doua sisteme de axe slut cuprinse in tabelul 1.2.

I Luonlona te polaro Coortlonat« car tezk-nc Lungtnu- arc
Punctul t I r I (g,.c~ cc) I I j I "(
I :t II s (g, c.ccj
r, (m) 'C, (m) y, (Ill) s, em)
u 0,110 O. t56 14.73 0.26.50 0,156 14,73 0.0006 0,06 0,156 14.73 99.00.00
b (),210 0,292 27,55 0.93.00 0,291 27,45 0,0042 0,S9 0,292 27,55 98.10.00
c 0,250 0,353 :l3.30 1.32.00 0,350 33,00 0,0075 0,70 0.354 33,40 97.12.00
d 0,320 0,442 41.70 2.15.00 0.440 41,50 0,0150 1,41 0.443 41,75 95.30.00
e 0,385 0,548 51.70 3.25.00 .0,545 51,<10 0,0270 2~55 0.549 51,80 93.60.00
1i 0.450 0,635 58,95 4.25.00 0,625 58,05 0,0420 3,85 0,640 60,80 91.25.00 Arcul de cere cuprins intre punctele H ~i H' este earacterizat de urrnatoarcle clemente principale :

Tube/HI I. ~

R = 150,00 m

U' = 41 g76cG7cc; ao = T: - U = fi6g()6C67cc•

Punctul I

X (m)

11 (111)

x: cos Q:{I

(m)

y stn IXo (Ill)

.:r sin (X~ (in)

u cos ~(I (Ill)

:1"'

(Ill)

y'

(m)

T' = R tg"::!" = 51.60 m.

2 .

If 0.00 0,00 0,00 0.00 0,00 0,00 f,8,O;; 3,85
r 9,93 0,33 9,72 0,07 2.02 0,32 07,70 6,19
o 19,82 1,32 19,·11 0,27 4,03 1,29 77.19 \l.17
11 29,G3 2,96 29.01 O,GO 6,02 2,!lO 86..16 1'2.77
j :l9.30 5.2,1 :18.48 1.07 7.!l9 5.1:l U~.·j(; lG.!l7
u 48,80 8,16 47,78 1,66 (l.!l2 7.!l!l 11) 1.1 i 21,76 Marimea tangcntei miisuruta pe tangenta cornu nfi ill punctul 11 ;

l\liirimen bisectoareifat5 de v Irful V' este :

B' = BV' = R (sec ~ - 1) = 8 63 m

2 ~,

Detal iul de trasare pentru j II malate din racord area calculata e ste preze ntnt in fig. 1.]3.

28

Elemente geometrice

6B
~'"
~
'<.> £::!.
~ 0
~ ~
&
~ e
co\ ~ %
150.00 A' ~-1 saz
*
It
'"
~\ L6'.9/
\\ Lt'Zi
~
cr;
<":l
~\ \ Lt'6
<,._
If9 ~" '
'-<>
~ t--.:
~om It-- ~
-. §8l: <,
-:!'
'"' ""~
:::.~ ~ <u S!/Z .j..
'" L,-,-
~-... ~~
u t--- <.C
ti" ". ",too
1: <,
1;'7 t-<
S? t-,
::>:i ~
c.r; t.l ~ ""
11 :g '-<>
\-.,.'" OUf ::>t,
<:::.~ I.()
SOlS! = '17+0' '" ~ ~
~ -<:> 'st{J ;t II r:::'"
." l<)f?
-=I-
II"" ~
~-- i-- ~ ,-
.;)-
..,., ~- %
~BOi~ "5 e.,-
" ..,
~ ~'"
.j-
"-
__, SOl = 0[7 <:S~
~ .., d •
.~ 1:
~ ~
'<l: ....;

Amenojarea curbelor in pion

29

~
C\J'
<:::,
"':>
I.
'"
":::l
g i-
Ii 0::.::
~ Arc de
<;J'"
Of :c'
0
:Co Fig. 1.1,1. Rncotdare progresiva tntre alintnmente nurnal ell arce de clotoioj'\.

Excmplu] 1.2. Racordarea progrcsiv a tutre aljniarnente numai cu arce de clotoida (fig. I.14).

rl U= 169g44"44C"; R = 300.00 m (raz a cercului osculator).

EJementele care determina clotoida reala :

_ raza minima de cnrbura in punctul H " Pu = R = 300,00 m ;

_ valoarea variabilei independente 0:0 corespunziltoare pnnctului H :

pentru care rezultji din abaca reprezentata in fig. 1.6 valoarea variabilei ajutatoare : t = 0.495.

Pentru t astlel ohtinut se determina, In acelasi mod en eel ararat in exe mpIn I Ll , elementele principale ale clotoidei de baz a corespunzatcare punctului H, pr intre care ~i PI = 1,443.

Modulul clotoidei Teale se determin5 din nomograma din fig. 1.11 lji are v aloarea A = 207,90 m.

Elementelc principale ale clotoidei reale :

ll.o ~= 2,90 m ; Yo = g9g

:ro = 143,20 m; Yo = 11,50 m; 1'0 = 143,60 m; ?n = 5£10" ."0 == L = 144,00 m; :1';= 71,90 m; no = 146,00 m .

Originea arcului de cIotoid5 (Oi rcspectiv 0,) se gaseste, fala de v irful V, In distanta

0\/ = Jl~ = 146.00 Ill.

30

Elernente geometrice

Pozttia originii arcului de clotoldii se mai poate determine ell relajia :

OV = 110 = x~ + (R + do) eotg'!!"" = 146,02 m, :2

Pentru trasarea arcului de clotoidii. se deterrnina coordonutele si celelalte elemente necesare trasarii pentru cinci puucte intermediare cuprinse in tabellll 1.3.

Tabclul 1..1

Coordo n.it e polar e Cnordonu l e cnrt eztenc Ll1n~LIlW arc
Punc, I I ! (g,(~cc) I I I I y
'tul ,. I 1J s (g,c, ec;
r, (111) ,1'1 (m) I/, (m) s, (Ill)
a O,OSO 0,116 2e1.10 0.14.00 0,115 23,91 0,00025 0,05 0,116 24,10 !J9.50.00
b 0,170 0,231 48,00 0.60.00 0,230 17,80 0,0022 0,45 0,232 '18,25 98.75eOI)
c 0,246 0,345 71,70 1.28.00 0,3·12 71,10 0,007 1,45 0,348 72,35 97.30eOO
d 0,3:10 0.463 96,25 2.28.00 0,460 95,60 0,0165 3,42 0,464 (16,45 95.25.00
e 0,.120 (l,575 119,5:1 3.53.00 0,570 118,50 0,033 6,85 0.580 120,60 92.50.00
1l 0,·195 O,6!lO H3,GO 5.lOeOO 0,688 I 1013,20 0,056 11.50 0,696 141.00 8(J.OO.OO DetaliuI de trasure este prezcntat in fig. 1. V).

Racordarea poate fi ~i nesimetrica (fig. 1.16); In acest caz estc necesar 55 se calculeze elemcntele necesare pentru trasarea a doua arce de clotoida ; " intre variahilele independente ale acestor c1otoide ~i unghiul Ia v irf al alinia-

rnentelor trcbuie sa existe relatia

0:01 +- 0:02 = 7t" - V,

uude ceo 1 si 0:02 slnt respectiv variahllele independente all' celor doua arce de clotoida ; este suficient sa se determine, conform conditiilor locale, una din variabilele independente pentru nn are, deoarece cealalta se ohtine din rclutia de mai Inainte.]

Exemplul 1.3. Hacordarea in "boltli" cu arce simetrice de clntoidii Intre dona aliniamente paralele aflate Ia distnnta D = 70,00 m (fig. 1.17).

Elementele care determin:l elotoida reala s int :

- ordonata punctului H, egaHi eu jumatatea distanjei dintrc cell' dona aliniameute :

Yo = D/2 = 35,00 m ;

variabila indepcndenta 0:0 = IOOff.

Pentru 0:0 = 100&" rezulta 1=1,253 si, cu aceasta valoare a variabilei aj utiitoare, se pot deterrniua toate elernentelc clotoidei de haza, printre care ~i !ft = 0,777. Hezulta modulnl clotoidei reale : A = 45,00 m,

Amertojoreo curbelor in plan

31

-----~

32

Elements geometrice

Amenaiareo curbelor ''1 plan

33

Elcrnentele principale all.' clotoidci reale corespunzutoare punctului H 51.' deterrnina asa cum s-a aratat ill cxernplele 1.1 si 1.2:;;i au valorile :

L1n = 9,GO m;

.'1'0 == 52,30 m ;

To = 71,45 m :

90 = 32g60e x~ = 36,90 m,

So =: L = 79,90 rn ; R = 25.40 m ;

Elcrncntc le necesare trusarii arcului de clotoidii srnt cuprinse in tabelul 1.4, pentru 12 puncte intermedlare.

Tabclul 1.1

l:"(}nlon~ 1"1 putm-c I Cnardonnto curtvalene Lunuuue .u-c
Pnnc- ) I I j "(
t ul ! I (l~') I (g, c~ cc) I :t !I .< (g, u, cc)
r .1', (m) nl (m) 8, (m)
10,250 I
a 0,33:~ 15,90 1 .3:UlO O,:H(J 15,70 1),007·[ 0,33 0.:1:;:1 15.90 \17.33.00
b 0.5:,5 0.740 :13,:,0 5.8~.OO 0,7~() 33,75 0,()[;8 3.0G 0.742 :1:1,40 88.30.00
c n 0.1l70 O,~17 4 [.28 8.05.00 0.91;; H,:W 0.138 6,20 0,920 ·11,.10 82.0;;.()0
d 0,780 1,065 '17,D:' 12.20.00 I.O·1O 47,20 0.215 o; Gil I.Cl70 '18.15 7;;.45.00
r (l,850 1.160 52,20 14.55.00 1,120 50AH 0,270 12.1.'j 1,170 ,~2.[)5 7n.7n.On
f 0.9:10 1,270 57,15 17.65.00 1,220 54.'.)0 0,:150 16,75 1.290 58.05 GU5.00
(I 0,996 1,350 (l0,75 20.02.00 1,2iiO fill.70 0.420 18,90 1.330 G2.10 59.50.00
It 1.070 1,420 1);1,90 2:l.35.00 1.320 59,40 0,510 22.95 1.480 66,60 52.52.00
i 1.1.~5 1,500 67,50 27.40.00 1,360 (;1.20 (J,625 :18,1:~ i.ozn 72.90 43.'.)5.00
j 1,180 1,530 G8,85 28.80.00 t,:17() \i1,C.5 0,670 130.1 iJ 1.660 7·\,70 40.90.00
/ .. 1,225 1,560 70.20 30.72.00 1.:180 62. to 0.720 32,·1(1 1,720 ,7.40 3G.7:i.OO
H 1.25:l 1,586 71.45 :12.60.00 1.382 G2.::IO I U,777 :l5,OO 1.773 7\1.\10 32, (lO.OO 0. .• l

Fig. L 16. Racordare progrestva nesimelrlc.l tntre nllnlamcntc numai eu arce de cl01010:1.

Origines arcului de clotoida se ponte Iixa in ori ce pozi tii pc alininment, In Iunctie de conditiile locale. Dctnliul de trasare este prezeutat in fig. 1.18.

Racordarea poate fl realizata ~i din doua arce ele clotoida de J ungi rni inegale (fig. I.19); variabilele independente an1 si ~02 corespunzfitoare celor doua arce de clotoida sint uughiuri suple mentare :

II

<:::!

Fig. 1.17. Racordnrea in ,,!Jollil" en arce sJmclricc de clotolda.

Calculele pentru obtluercu clernentelor necesare trasarii se ccnduc in acelasi mod ca eel prezeritat mai inainte.

Exemplul I.4. Racordarc In "dusin[\" ell arce simetri cc de clotoida a doua aliniamente paralele af'late la distanta D = 100,00 III (fig. 1.20).

Trecerea de pc un aliniament pe celiilalt se fare cu ajutorul a patru nrce de clotoidii. egale intre ele (daca pu nctul 0,[ == 0;2' se afla la ju matntea distuutei dintre aliniamcnte) sau douii cite doua eg,lIe (pu nctul 0d ;:= 0;2 este mal npropiat de u nul din alinia mente, u~a cum 0 cere situatia localii). Pcntru dcterrninarea unui arc de clotoid a se considera un ali uin mcnt secu n dnr V I V 2 iuclinat eu 50g rata de aliniamcrrtcle principale ; desigur, incliuarea ali n iamentului secundar ponte fi oricare, in concordanta Cll con di tiile de relief.

3 - D rumurt, calcul ~l proiectare - cd. 13

34

Elemente geometric.:>

411
l1JOOyC~ ~tl
{/f,ZC
~CftJ['
£1'86
S8U
0691
SOl
gZL
~
O~ ~~
1- a»
.",
%
"
I- ~ I-----...._ II
'"
<, p __.
:::t: "~ I
c< ._"." .......
. ~, '\
t,,"'_'
, ~~ i\
,
~ ~
..... "-
Ic:.- ..., i<;,\
t\J ""
~ "':> \
Ii ::< ~Il:l
~ <>~ k' I::
. ~
lIIoo'2C= [701-d' , ~ ~t\J
~\ &l >0 ~ ,,~ .... ",-<.0
..., '-<)'<:>tti <.0 ~~
~~ Fi
~~
~<::-, i:'.:
~ t\J -a-
09'6=()V ~ ~...._
It *'
~- ~"
1::1 -; ~ !-i
"
...,fZ <,
~ ~
" ~
~
.
::,., ==u ~~
-<...
~
~
.....
.1:::
..::::
"'l: Amenajarea curbelor in pion

35

Fig. Lt II. Rncordnre in "holla" ncslmetrlcri.

Fig. I.20. Racordarec In "dllsina" ell arce stmctrtce d,· elo loldti.

'!),menojoreo curbelor in pion

37

36

Elemente geometrice

In cele ce urmeazf se considera, pentru usurinta calculelor, inclinarea aliniarnentului secundar de 50g si se urrnareste rcalizr.i ea unci racordari ill "dllsinii" cu patr u arce egale.

Elemente!e care deterrnina 0 clotoida de racor dare sint: - abscise piciorului normalei :

no = nJ2/2 = 70,71 m ; - variahila iudcpendenta :

pentru care rez ulta v ariabi!a ajutatoare t = 0,627,

Printre ele mentele principale all' clo toi del de haz a core spunzfitoare lui i = 0.G27 se ami. si n1 = 0,92; rezulta modulul clotoidei reale r1 = 70,85 m.

Elernentele principale corespunz atoare punctului final al fieciirui arc de

clotoida stnt :

6.0 = 2,20 III ; '(0 = 83s25

Xo = 67,05 m; Yo = 8,80 m; ro = 67,65 m ; CPo = SC3G"

so==L=G8,IOm; R=86,70m; x~=33,20m.

Originile celor patru arce de clotoid a (011, Or1 == 0i2' O<z) se afla 1;1 distanta :

'-
,_
"
u:
E
~
.-
J? -
~ "- ~
e-,
t"--, <::::"
~ <.n e-, 0'1
Ii II
<>
~ ~' ~'" t::: d",
t.cl I
~
~ ~
I . <>;:,'
I ~ ..:.:; ...
~!<.-:o' I
0-:," .".
<-s I no = Oil VI = Or1 ,.\ = OiZ V2 = 0'2 V2 = 70,71 m fata de v irfurile de unghi aj utatoare V 1 ~i V 2'

Pe ntru trasarea unui arc de clotoidii se considers sase puncte intermc dlnrc, ale ciiror coordonute sl celelalte clemente nccesare trasarii slut cuprinse in tabelul 1.5. Detaliu! de trasare este prezentat in fig, 1.21.

Tabchil 1.5

I CUOl"donate pol arc Coordonntc eartcz icne Lunglmc nrc
£ I I (g. c~ ee) I I I I y
" t r x 11 s (g, e, cc)
"
" I T, (Ill) X, (111) u, (m) 8, (m)
Il.
a 0,150 U,210 16,15 0.46.50 \ il,210 16,1:-, O,OOH81 0,10 0,210 16,15 98.\10.00
b 0,260 0,361 27,75 1.42.00 0,360 27.67 0,008 0,61 0,361 27,75 97.05.00
c 0,380 0,530 40,75 3.05.00 0,529 40,65 0,025 1,W 0,530 40,75 93.85.00
a 0,467 0,634 48.70 4.50.CO 0,632 48,55 0,043 3,::0 0,635 48,80 90.45.00
e 0,536 0,744 57,20 6.00,00 0,740 56.851 0,069 5,30 0,745 57,25 87,50,00
r 0,600 0,830 63,75 7,50,00 0,824 6,l,3D 0,099 7,60 0,835 0,1.15 8,1.10,00
H 0,527 0,880 67,65 8.36.00 0,873 67,05 O,1'l" 8,80 O,8S6 es.io 8;1,25,00 Exemplul 1.5. Racordare in "turnallta" eli arce simetrice de clotoida cind se cunosc (fig, I.22);

- U1 = 25~2Gc (unghiul dintre aliniamcntele sccundare divergcnte}:

- R = 20,00 m (raza cercului osculator).

Turnantn sau curba principala a serpentinei poate fi realizatii fie nurnai din arce de clotoirla, fie eu doua arce de clotoida la captele unui are de cere.

38

Eleme~te gecmetrice

Amenojoreo curbelor tn pion

39

Conditille care deterrnina clotoida reala, conform enuntului, sint : - raza mini mrl de curburii ill punctul 11 :

PI! = R = 20,00 m ;

- v arinhila independeutu a clotoidei corcspunzatoare punctului II

C!.o = IOOg + ~ = 112g60C;

2

peutru ~ duterrninat mni inainte rezulta t = 1,330 ~i din ahncele reprezcntate in fig. I.5 -1.10 se detcrrnina elernentele principale ale clotoidei de haz a, pentru punctul II :

~l = 0,2·18; Xl = 1,3G2; Pl = 0,;):)0;

-(0 = 23g

Yl = 0,875;

[1 = 1,6]5; :r~ = 0,852.

051 = 1,1375 ;

Paramctrul C)O toidei A = 37,75 m (fig. I.ll).

Elc mentelc pri ncipale ale clotoldei realc pcutru punctul 11 slut:

LiD = 9.35 m : :t·o = 51"15 m; !fo = 33,05 Ill; 1'0 = GO,95 In

So = L = 70,78 m; :r~ = 32.16 m.

Pozi] ia punc tului de tangen ~ft a arcului de clotoidii ell alinia mentul este data de:

() .. V1 =, __!!::__ - :1.'0 = 113,35 m. u,

tg-

2

Pentru trasurca Iicc arui are de clntoidu sc considerii ] 2. puncte intcrrncdian:" ale ciiror coordonate s in t cuprinse in t.abelul 1.6. Detaliul de trasare pentru lntreuga turnantu v st.e prezeritat in fig. 1.2.3.

Tabclul i.e

Cnorrlunute polure J Loordonnt e ear t ezlenc Luuglme arc
Pnnctnl I I 1(:;, c; cc) I I 1 I I y
r- :c 1/ s (g, c, cc)
r, (Ill) :t', (m) 1/, (m) $, (Ill)
a o.,,~~ I 0.;'0) 20,00 ;).05.00 0.529 19,95 0,025 0.97 0,530 20,00 93.85.[JO
b 0.6.];, 0,S67 ;,2,7fJ IU5.00 0.865 32,65 O,tH; 4,40 0.870 32,85 82.50.00
c 0,815 1,125 -12.45 rr.oo.oo 1,085 40,95 {J,262 9.90 1,130 42,65 71,(,0.00
cl 0.860 1.1 65 ·1:1.98 1fJ.50.00 1,150 43,40 0,280 10,60 1,180 44,55 68.00.00
e O.()15 1.2GD ·17,5;, 17A5.00 1,200 45,30 0.343 12,1l5 1,265 47,75 64.15.00
r 1.020 1.:l7'; 51,90 2L55.00 1,235 48,50 0,455 17,20 1,410 53,22 55.51J.OO
!J 1,095 J ,135 5·1,17 2,J .7:,.00 . 1,330 50,20 0,504 19,03 1.520 57,40 ·18.65.01}
11 1,1 :{5 ] .,175 55,70 26.60.00 1.350 50,95 0.598 22,57 1,580 59,65 H.60.00
i 1,185 1 J,~:) [;7.57 2(J.()5.00 1,370 51,72 0,665 25.10 1.650 52,30 39.15.00
j 1.220 1,,)50 58,50 ao.eo.oo 1.378 52,02 0,715 27.00 1.705 64,35 35.&5.00
k 1,253 1 ,~.8G 59.87 32.60.00 1,382 52,17 0,777 29,33 1.773 66.93 32.()0.00
1 1.275 i.eos 60.60 :13.:20.00 1,375 51.90 0,800 30,20 1,790 67,60 211.50.00
111 1.300 1,610 60,78 :1I.75.00 1,365 51.53 0,8·15 ai.so 1.830 69,10 26.65.00
II 1,330 ],1)15 60.95 35.50.00 1,362 51A5 I 0,875 33,05 1,875 70,78 23.00.00 Elemente gecmetrice

Arnenojoreo curbelor in pian

41

Pentru intocmirea detaliului din fig. I.23 au fost de asernenea calculate ele meutele necesure pentru trasarea curhelor secundarc ell v irfu rilc in V 3

9i 1'4'

Pentru curha secundurii eu v irful in V3, realizutii numai din arce de c10-

t.oida, se cunosc :

U3 = 150~ ; 1103 = 70,71 III (rnari mea abscisci piciorulni normalei).

Clotoida realii este dcterminu ta de:

'IT - U;J

O'.U3 ,= --- = 2Sg, pe ntru care rezultii variabila aj utatoare t = 0.027 si

2

III = O.D2 (:IIJsci~:1 pl cioru l ui uormalc! pentru clotoida de ba7.[1 corcspu nz d-

toare puncl.ulu i II,); sc deterrnina rnodulul clut.oidei reale .4 = 7G,8:J m.

Elcrnentcle pe n lru trasarea clctoi dei rcale sint cuprinse in tabelul 1.7.

Tobflill 1.7

CU,1n ~ul1i.l~ 1I(J~,j] r« I Conn[unalc enrtezlenc Lunghue urc
Punctul I I I 1 I I I y.
r 'l' x II s (g1 c, cc)
r, 1m) (~, c, cc) I ;1'1- (m) y, (Ill) 8, (m)
a~ n,21;O 0,:161 27,7;1 1.42.00 0,31l0 :n .07 o,nnsl n.e: 0,361 27,75 97.05.00
h, O,;l811 O,5:l0 '1O,'i5 :l.lJ5.o0 0/)29 40.1);; 0.015 i.nz O,5:m ,J[J,75 (1:'.8,l.UO
,-j C;; O,f.:'G lI,'n·1 ~)7.:W G.IlO.OO 0,740 &u.85 O,OGD 5,:lO O,7·lii ,)7,25 87.50.00
. lI, 0,027 (I,8SH (;1.(\;' S.:3fi.UO 0,1l73 G7,Or, U.115 I 8.8U O,88G 1;8,10 83.2".00 Pentru c.urh .. secu ndurii ell virf'ul in V'i' realizutii de asemunen nu mu i en (nee de clctoida, se t'1I11fJSC ;

L'4'= J01Qlc; 11U4,=79,00 m.

Vnriubilu indep,'ildentft a clotoidei reule ill puuctul H.) = este : , _ 7': - fl, _ H)q'c

:ZU4 - --2-- - , oj •

HC7.ulLiJ.: 1= O,RRl. III = 1,,16 ~i .'1 = :)1.11 m.

Elo mentcle pelltrutrasarea arcelur de clotoidii s int cuprinse in tabe-

lui 1.3.

I I LO~lr\lulla t·.· pU!arl' l:o:wdDnn L_. c ... 'll'll:r:llllE; LUII_~lm-~ ilrt~
1'",,,,1 IIi I I I I -~.~--
t I I 1 I 7
I' <$ .r II " (f(. e. cc]
,', un} (~~ c , cc) XI {m) I I'] (ILl) <'-', (;11)
u< 0,2-10 O,:~:15 n;.1:1 1.2:~.OIl 0.3:1.1 \ HI.07 O,OOG5 n,:':; 11,:1:,6 IS,13 n7.:~:,.O(J
b, 0.:175 0':;20 2S.H 2.tl5J:f1 0,517 27,tl7 O,02·1f, 1,3:1 (J.52~) :'S,:10 \H.OG.OO
c, lIA80 O,E;rH :j;',9:i ·LBO.OO O,~~(j :j:,,7~ 0,0:,0 2,71 O,[jt\\l :HJt2U /)\).9".00
.1, 1I.;)15 (I,I!lO .12,';:) 7.I)U.Oil 0,,86 ·12.M O.lJSO ·1 :15 O.7ll1 ·12,llO ss.suno
r, 0,6,,0 0,8\1;; .18.·1:1 R.llO.OO O.8\I(j 48,1f> 0,115 (;,20 (),898 -18/)9 81.90.00
t. 0,6!Hl 0,965 52,22 IO.:W.OO 0,952 sr.m O,H2 /,70 0.1170 5:!,'HJ 7S.ClO.UO
O. 0.750 1,046 56,60 11. DO.OO 1,027 f)5.57 O,IBft 10,05 i.oor [,7,·1l 7G.10.00
h, 0,815 1.125 GO,S7 H.OO.nO 1,085 58,71 0,225 12,18 ·l,l:lO 61.14 71.60.00
i. 0,860 1,165 63,n·! 15.50.00 1,150 62,2:1 0,280 15,15 i,180 G3,85 68.00.00
B, 0,881 1,211 65,53 16.35.00 1,172 63,42 0,2\)6 16,00 1,245 67,37 66.00.00 42

E!emente geomctrice

Amenojoreo curbelor in plan

43

Exemplul 1.6. Racordarca cu arce simetrice de clotoida pentru huclele

interscctiilor denivclate c ind se cnnosc (fig. 1.2!4);

U = 100g (unghiul sub care se intersecteazii denivelat doua autostrazi} ; R = 50,00 m (raw cercului osculator in punctul Hl)'

Racordarea numai cu arce de clotoid a care sa aiba originile pe aceeasi verticalii Ia cote difcrite nu poato fi realizat.a de cit pentru cazul cind unghiul sub care se lntcrsccteaz a cclc doua autostrazi este ;

U = 2rpo = 92H50CoOC",

deoarece numai III acest caz directia razei de curbura coincide eu directia razei polare ~i tnugcnta ccrnuna u eel 01' doua arce de clotoidii deterrnina unghiul :

Aeest unghi reprezinta variabila indepeudentii ill punctul de pe clotoida in care raza polarfi ~i raza de curbura se suprapun ca directie,

Deoarcce interscctia consideratti estc normula, buclele se VOl' realiza din cite doua arce de clotoidii, care nu au originile pe aceeasi verticala. Arcele de clotoida ale cclor patru bucle stnt egale ca lungirne ~i sint determinate de urmatoarele conditil :

- raza minima de curhurii a arcului de clotoida

FH = R = 50,00m ;

- variahila indepcndcntii pentru punctul If 1 0:0 = 15Qg = 2,356 rad.

Variabila aj utatoare t = .J 17.0 = 1.535 ; ahacele eu care se determin5. elementcle principalc ale clotoidei de buza nn cuprind valori ale lui t mai mari decit ] ,5157; de aceea clementele principale ale clotoidci de bazn pentru 1= 1,535 vor fi calculate f'olosind rele tiile care exista Intre accste elemente :

:r1 = 1,238564 :

Sl = 2,170804 ; 90 = 47g29cgcc

:r~ = 0,912829.

Modulul clo toidei rcale este :

Y1 = 1,1373!)1; '1 = 1,G8I57:1;

PI = O,460G5Q al = O,3;JOn97

A = .!i. _~ 50.00 108 54

= ,ill.

~1 0,460659

Fig. 1.21. Racordarcn cu nrce slmetrlcc de clotoidfi p eritru buclelc latorsecl lllor dcuivelate,

Originea arcului de clotoidii este sltuath ell A(Xl - Yl) = lO,nS m fnainte de punctul teoretic de intersectie denivelata a celor dona ciii.

44

Amenojareo curbelor in pion

45

Elemente geometrice

Elementele principalc ale clotoidei reale slnt :

Xn = 134,43 III ; To = 182,52 m ;

Yo = 123,45 m; 60 = 38,10 m ;

So = L = 235,G2 m x~ = ga,OS m.

Dctaliul de trasare din fig. 1.25 a Iost intocmit pe haza clementelor cuprinse in tabelul 1. g.

Tabdlll 1.9

Coordonau- polurc \ Co.mionu t.: r.arkzi-,'Il(: L-.1ng:ilu,," are ,
I
~ t Y.
~ I I x If s (g. c, cc)
>i: T, r (g. c, cc) ,', (Ill) u, (Ill) ", (m)
-- -- -- -- 5 1-(; -1-7 - --8 - --9 -1-10- --11-1
t 2 :! 4 12
,
a 0,170 0,233 25.29 0.5\).00 0,233 2",2)\ (),0()22 0,25 0,233 23,29 98.50.00
b 0,320 0,445 48,30 2.10.00 0.-1-12 ,17,97 0,0151 un 0.117 ·13,50 9:),70.00
c 0,435 0,605 65,65 3.85.00 O,61l2 6~,3'j 0,037 4,02 0.G09 56,10 92.00.00
d 0,530 0,735 79,75 5.80.00 0,730 7\).2~\ n,067 7,25 0.7U 80.40 88.00.00
e 0,625 0,870 9·1.40 8.10,00 0,850 93,:11 0,110 11,95 0,87.5 \)4.95 82.50.00
r 0.690 0,\)50 103,10 10.00.00 0,910 102.00 il,150 16,30 0,955 103,6') 78.90.00
(J 0,750 1,040 112,90 11. 7~.OO i.ozo .110.7010.190 20.G() 1,017 113.6~ 75.90.00
Iz 0,820 1,128 122,40 11.00.0U i.ioo \ 119,10\0.216 2~,70 1,1:H 123,101 71.00.00
" t 0,870 1,200 130,25 16.80.00 1.1uO 12),\)1110,300 :32,53 1,215 132,001 67.20.00
j 0,930 1,270 137,85 18.00.00 1,2.10 1131.3'1 0,:\,0 as,oO!1.292 14:l'2~163.00.00
k 0,980 1,320 143,25 \9.iO.00 1,21\0 13~"i)1 0,10 1 4:~.8D 1,:164 118.03 58.20.00
I 1,032 1,380 149,80 21.7.;,00 , 1,300 Hl,10 0,180 52,10. 1,·131 155,30 53.5a.OO
m 1,070 1,410 153,n5 2,1.00.00 1,320 113,2:) o,::;:.n 57,00 1,497 1<12.5°150.50.00
n 1.120 1,4GO 158.45 26.00,(10 1,350 ltG,50 a,597 GI.08 1,550 169.30 45.7lJ.OO
Q 1,160 1.500 1~2'~~1 ~7·Z~·1I0 1,~5: 147,;? O.Gl~ 65,30 l,o'l2 17G.rn 41.90.00
p 1,200 1,5iiO Hi8.2~ _9. I ~.[)O 1.;,7" 1·19._0 Q,(Hb 71,35 1,1;3:.1 182'~?1 3~.OO.OO
q 1.240 1.590 172,60, 31.50.00 1.:13:) 149,80 0,750 81,·H) 1.7;\7 lS8,~:) 33.10.00
T 1,285 1,GOO 173,65 :13.75.1)0 t 1.:175 1·19,2" 0.82·, 89,55 1.7l!2 19·1.50 28.00.00
s 1,315 l,G05 174,20' 35.10.01) 1.:n.5I147,10i U.8S1 95,60 i.sis 200,25 24.50.00
t 1.335 1,610 174,75 3o.tO.DO 1':-130 140.50 {J,9)l 103,GO\ 1,878 203,85 22.50.00
II 1,370 1.62'; 176,35 38.00.00 1,:l45 1(I),DOIO,%3 105,1011,9JO 200,50 IS.OO.OO
v 1,410 1,640 178,00 -10.DO.IJO , 1.33~, 11-11,90 o.esz 105,54 1.\)SO 214,()0 13.50.00
x 1,430 1,665 180,70 4[,00.00 1,:)201 J.l3.2:i 1,010 109,65 2,0'l:} 2'20,35 11.30.00
Y 1,485 1,680 182,35 46.00.UO 1,25;) I 137,:lO 1.0';0 lFi,10!2,078 225,55 3.f..O.0{)
z 1,518 1.682\ i82,5514li.25.0D 1,2'17 136,-1.;; 1,117 121,25 2,123 2:m,l)'i 0.00.00
H 1,535 1,681 182,52 47.29.IJ8 1,238 131,'1."1 1,137 123,45 2,1 7t 235.621 ~2.71.00 Buclele mai pot fi realizate ~i cu arce de clotoida la extrernitiitile unui arc de cere ; in aocst en se stahileste luugirnea necesara a arcului de clotoida pe baza criteriilor curioscute ~i problema se tratenza ca in exe mplul 1.1.

3. n,\coR'JARt SPECIALE ALE ALIN1A]UEYfELOR 1';1 VIRAJELOn AneE BE CERe eu AneE HE nOTolDA

J ft6;.'ff} l¥7.1ff

Cazurile speciale de racordiiri sint fulosite ciud distants intre punctelc teoretice de tangents ale curbelor circulate succesive cu aliniamentul este mai mid. decit 1.4 V - 2 V in scopul asigurarii Iluientei traseului, Imhunatatirii conditiilor de confort la parcurgerea sectorului de drum ill curbe succe-

llt!l.2.'J~ ______ rtf fJ, 1fJ?, T,~ .. _~_ .. __ .

Fig. 1.25. Detallu de trasare,

................ - .... _---------------,.-----------------------~-~

46

Elemente geometrice

Cercur/ lo/er!{lore

a

Cel't'ur/ .st!con/e sou Ct'I'CU/"1 t'x/el'/-(lore de ace/as» seas

b

C Cl!rCuri tie Sfns con/rOf!

Pig. 1.26. Amenajaren ell clotolda la curbcle succcstvc,

Amenojoreo curbelor in pion

47

sive apropiate, precu m si pentru simplif'icarea procedeelor de amenajare a rarnpei supru lniiltiirli. Aceste caz uri speclalc de racordari (fig. 1.26) se retera la trei situatil :

a) racordarca ov oidnla a douji cercuri interioarc ell Ull arc de clotoida avind razele de curbura In extrernl lfll;j cgale respectiv ell razele celor dour! cercuri pe care le racordeaz.a ;

b) racordaren ov oidulri a doua cercuri secante sau exterioare eu dona arce de clotoid a de acelasl morlul prin interrnedlul unui al trcilea arc de cere determina t de conditiile geornetrice pcntru a face posibilti racordarea ;

c) racordarca in "dusinrl" a doua cercuri de seus contrar cu doua arce de clotoida de acelasi modul,

Pentru ficeare diutre cdc trei cazuri de racordari s-au elaborat modelele mate matice pc baza unor rez olv ari analitice, modele care au fast apoi folosite pentru intocmirca de ahace IlCCeS2rc proiectarii [,181.

Solutionarea celor trei problema s-a fiicut in conformitate ell critcriile cerute oricarei racordari progrcslve : criteriul geometric care se refera Ia conditlile impuse racordarii ~i cri teriul mecanic care se referii la variatia accelera [iei normale la pareurgerea racnrdiirii.

In cele ce urmeaz a se prezinta relatiile care au stat la haza intocrnirii ahacelor pentru fiecare caz in parte.

a. Raeordarca ovnhlalii a dona eereurl interioare en un sinrrur are de clotoida. Aeest tip de raeordare ovoidala este eel mal general eu putlnta, incluz ind ~i cazul particular al racordarii cu arc de cere de razii duhla (cunoscut ~i folosit pina in prezent) care apare, in situatia in care cercurile (Cl) !li (C2) slut tangente iuterioare,

Fie cercurile interioare (Cl) .!;)i (C~) respectiv de raze Pl !,ii P2 (fig. I.27) :;;i raportul razelor :

F=£c..=.!!.:.·

p, 11,

(1.11 )

Folosind relatiile care exista Intre elernentele clotoidel s-au stahilit expresii pentru :

lungirnea corzii HIH2

bl2 = Hlll2 = Jrr + ri - 2[1[2 cos (P2 - 'Pt); distanta Intre centrele de cllrburii 01 ~i O2

d = 0102 = -.J (Y02 - Yod2 + (X02 = XOl}2 ;

(I.12)

(J.13)

- distanta Intre puuctele teoretice de tangenta ale celor dcua cercuri eu axa Ox (directin aliniamentului)

(L14J

48

Elemente geometrice

\

,=
""
'0
0;
<l
Q)
-c
'"
,_
'"
:::
<.:
"
~
.S;
;:,
:E
'"
:::
c
,_
'"
c
'E
0
'C
'"
'"
<.>
...
es
-e
...
c
"
'"
p:;
,..:
'''.: ~
\'l
ci>
i.':
B Amenojoreo curbelor in plan

Folosind rclatnle (I.12), (U3) ~i (I.l4) s-au dctcmunat rapoartele :

fI. _ T G~ = - =-

(1.15)

p, R,

1:1 ~~=!!_.

1 ~ - ,

p, lit

(I.Hi)

I" ~.!:.:..:. = 13".

·)l - - t

Pl l?.l

(I.17)

care au stat Ia' baza intocmirii abacelor prczentate in fig. 1.28 ~I.31. In relatiile (I.l5), (1.16) ~i (I.17) rnari mile T, D, Bl~' If! ~i R2 slut ele mente ale clotoidei reale, ornolcage respectiv clcrnentelor a, d, b12, Pl i5i P2 ale clotoidei de hazji. Folosind abacele se determlna valuri!e vuriahilei aj utritoarc t corespunz atoare punctelor H I si H 2 si, ill Iunctie de elementele cunoscute, se determinji modulul clotoidci reale eu una din relntiilc :

T A=-;

u

(US)

.sn u eu ajutorul nomogru mci din fig. 1.1l.

Cazul racordarii ov oidale a douii cercuri interioare cste rez olvat in abaccle din fig. 1.28 Ia L31 pentru urmatoarele situa tii posibile :

- cind se CUllOSC valorile razelor RJ si R2 ale eel or douii cercuri (dcci si raportul F) ~j distanta T Intre proicctiile ccntrclor de curhu ra pe aliniament (fig. 1.28);

- cind se cunosc valorile razelor R~ ~i R; ale cercurilor initiale si marimea alinia rnentului inter medlar dintre accsto douii cercuri (fig. 1.29); rapertul F iuscris pe curhele acestei abace corespunde relatiei (I.11) !?i ponte fi stahilit la valoarea eea mai apropiata de valoarea rapcrtului R~! R; ;

- cind se cunosc razele de curhura Rl ~i R2 III punctele extreme ale arcului de clotoida ~i lungimca B12 a corzii suhlntinsti de acesta (fig. 1.30); - clnd se cunosc razele RI ~i R2 ale celor doua cercuri ~i distanta D intre centrele lor (fig. 1.31).

Elernentele necesare trasarii arcul ui de clotoidii sc deter minii en ajutorul abaeelor ~i nornogramelor prczcutate ill paragraful 2 sal! cu ajutorul tabclelor [3, 5J-

". 'b. Itaeordarca nvoidaHi a dona cereur i seennte sail cxter ioare pr in ill termediul a doua aree de elotoida de neelus i modulo Schema de principiu din fig. 1.27 referitoare In acest caz de racordare a Iost detaliata sub forma modelului geometric din fig. 1.32,

Pentru rezclvarea problemci s-au presupus cunoscute urmtitoarelc clemente ale racordhrli : marimea alinia mentului intermediar T dintre cele doua cercuri (rnarime ce se poate stabili en ocazia proiectarii traseului primal' al drumului) !?i raportul razelor celor doua cercuri (element esential in tratarea problemci).

4 - Drumurl, calcu) ~i prolectare - cd. 13

50

Elemente geometrice

OJ a09 0.08 0,07

aos OilS

aOI D,009 0.008 0.007 fJ,tl06 0.005

aooft.

0,0/

.. Fig, I.28. Dcterminarea clotoidci cind se cunoaste lUllg'itnenproiectici pe alinlament a distantei dintre centrele cercurllor.

Amenojorea curbelor in plan

51

0,3 E4'25 a2

al5

Fig. 1.29. Detcrrnlnarea clotoidci clnd sc cunonste lnnglmea tangentet teorettce,

-------------~--------------·i···

52

Elcmente geometrice

Amenajareo curbelor in plan

53

DIRz

OIR, ~/J . .'i.g9ItC72

0. 798935 ~LII!.!!:!:...r:r--::_ .~.~~.:.MJ""III"~£.1 "I/I TrTr~ ~5

~~ ~..- ... -._ -~~i$ 'r.O !,_ ~ _1_ rt: 3,0

E--'-- Ill! .---_ j""-y: I· l·

q85 ~ I 25 uS _. 2,5

as r= - 'J:"l' --. I'

a55 'E '.}g ! 2,0

:= 20 I I

0.5 f= I -_'-t-._ I

b ~~~,5+·--~-4~-4-o/.~trrr-~1,5

{Jlt5 1-1- /r --f---t--t- __ --!-=;-Pl---!-+Ilfr

f::: . r i - ~3

a~ ~ 1,2

1= I it

t- 20 I ta

1= U J

E---_'_'I--- . .E.J. '_'-r--'I-- . '1-' :: 49

~ L' I~ a8

r ,

WL_---jf.---+--+-+-' -t-H--H-tt.:l=la7

! -

1--l---+-+-+-r-t--r-M-ti""t+10,6 j

0.015

0.01 4009 4008 0.007 aO(l8

Flg, I.30_ Determlnarea clotoidei crud se cunoaste lungimea corzii.

@%9

0,27 0.25 0.2" 423

0.21

~;g

0,'8 1J,17 (J.l8

tI--tr-

I-r-

0,25

I

I O/Rr-21,!7678591

I DjRz- 12,'t8lf3J;.IJif2

I u

f

(J.!3 t- i 0. lB

I' (J.a,~

02 r- J!j

O) I 1-' ,1 ~ ~!'J2'r

(1,105 r- 0.

~j~ftt I--J-l'-'l-J.-IJt-j',ui III II.U~JJlJIlHIWllUl!illJilllliJ IlJlW 1 I _III JUU l10fJs

q05'07S9 Ll ,099879

a05 m aJ5 112 0.25 0.3 t{3S air 0.5 as III Q8 40 ~I (3 1,5 t

t-

tJ,lS

• + dl nt elc de curbura ale celor

Flg, Ln. Deterrnmarca clotoidci cind se cnnoaste distanta . mtre ccntrcrc ,

dona cercuri.

54

Elemente geometrice

.;
0
E
';;;'
'"
G:)
.c
'"
'"
't:I
".
'0
'0
....
0
G:)
'"
'0
'"
<.>
..
'"
".
::>
0
'0
::>
"
U>
'"
'"
'"
..,_
'"
'<l
"
'"
'"
't:I"
'"
.....
'"
0
-.::.
<>
....
;.¢
.,
::>
~
Q.l
....
~
es
g-
O>
.;:
::>
e
0>
.,.
".
::
0
'0
'"
.,.
'"
,_
es
'0
...
0
..,.
'"
p:;
....
:J
......... Ii>
& 1::
"-- Amenojcreo curbelor in plan

55

Fie (Cl) si (C2) cele donn cercuri care pot Ii seeante sail cxterioare si raportul razelor acestora:

F=~=!!.;_>l.

p, R,

(J.19)

Trecerea de Ia cercul (Cl) Ia cercul (C2) se realizeaza prin intermedin! 31'celor de clotoida H~Hl ~i H2H; intre care rezulta necesara introducerea unui arc de cere de raza Rs, ale carui clemente sint determinate de m5rimea T, a alinia mentului intermediar dintre cercurile eCl) :;;i (C2). Se definese astfel ~i rapoartele:

F -..£..:... = R, > 1

2 - - ,

p, 1'1,

(1.20)

lntre rapoartele F, Fl si F2 existii relatia :

Relatia (1.21) este relatia de baza pentru stabilirea modelulul mate.matic care sa perrnita rezolvarea problemei.

Folosind aceleasi relatii dintre elementele clotoidei de bazii se determina urmatoarele clemente ale racordarii :

- distanta dintre centrele cercurilor (el) :;;i (C2)

(1.22)

- unghiul " format de tangenta cornuna celor doua cercuri (Cl) :;;i (C2) cu axa Ox

(1.23)

unde:

"I = arcsin p, - p. ; 0,0,

rnarimea proiectiei segmentului 0102 pe directia tangentei cornune cercurilor (Cl) ~i (C2)

a = 0102 COS "I'

CU ajutorul valorii lui a se calculeaza rapoartele :

(1.24)

a _ T G3=-;;o;-;

p, R,

a T

G4=-= -,

Pe R:

a l'

o, =-=_.

P. n,

(1.25)

Pe baza valorilor date de relatiile (1.25) s-au intocmit ahacele prezentate in fig. 1.33 -138.

Pentru F = 1 rezulta 0 racordare ovoldala simetrica, avind unghiul ,,=0,

~ 1!' _____________ ~-- ...... - .... -- ........ ----------.J ..

56 Elemente geometrice

------------------------------------------~--~

Amenajoreacurbelor In plan

57

II +- lJ._ >---

~htTl I

I 1111111111.111111111

'" '"
<:S"
""
'" '"a
"'- '1;l
"" '0
<:;:,- :-
-e- c
<:S" '"
"
"> ....
.§
<::I E
'"
'"
~~ p;;
<::>
~ "'"
"'- ::3
.,;,
..... ~
tS Fig. 1.33. Racordarea ovoldulil a doua cercurl de raze cgale (F = 1,0). Deterrninarea clotoldel.

58

E1emente geometrice

..,

~~~~ ~, ~~~, ~l;

'" ,-

~~ ~.

Amenojorea curbefor in plan

59

C'Il
......
~
""
<:r 0;
~
"" :§
o::r e
~ 0;
'"'
01
t") ....
<::s '"'
:::
~E
<'\J ...
<::S' .:::.
"
c
~
~ ~
.e
';::
w
!::!
';;i §l
" ..." ~ ~ ~ ~
'" N~ ~ ~ <'J ~ -~~1;; ~ ~~tt <:S es
'" ~ t::> t::> <::S'~. t:> <::s <::S' <::s
.... t:_)- <::i' t;::,' t::!' t;::,' <::S<::i'<;:)<::l'
'"
';;i ~
... ~~ ..,~""~"> ..,., ~
u h:- ~~,;t ~ ~&~~ ~ t\.I <'J
... <:»<:)'''''''<::S- <::s- """ ""',
"
"
)~
:5
';;i
cs '@
ses
'" ~
'1;l
0 ..,.,
:>- <::s
'"
'" <I-
" <::s
....
'"
';:I ..,
... <::s-
o
"
'"
0:; C\I
~ <::s
""
,_; ~
oil t::I'
~
...
t::I'
~
9> ..... "'"
CI,:""~ ...,~-:)- ~ t") ~ ~ ~~
J::- ~ ~ ~ ~ -..;;:::
'" (\J ,00"Ot'-- 1;0 t'\J "'" ~~
<:::r t::r <;:,- <:::r t::!' ~ .:::,' <::::; t::::> t::> <::::; """"S'':::'' <::::; ~' t;:j' <::::; """ 60

Elemente geometriee

'<> '"'

~ r ~

~,,~ ~

.1.:::t .... -;. 0 .

......... J':!

o ""

Amenajarea curbelor in plan

61

~ <::r <::,- t:::.' t:::.'t:::i-<::rt:::.' ss t::r <:s <::r <::r"'S' <::s' <:::i" ~
~4)!':l""""
"<>;4'""~"'"
'1:::!~t:::.4 9>:::;:
~~~!~~
...,~~ ~~
-s K ....... , '~'
"tt,:;-~~~",
I--.:.. ...... ~f f 1 t 1
~ I""- <, ~-\.ot...;,~~t:Ic-
I-..,. \.( ~r:::-~
~ =-"'::::' [--; '_ -t--[:::: ~ r-----.. r-. ~
f::::::
~ f:::-,~':-'_ '-"'" t-- t-
t"::":"= -;0::::::: :::,..__ --' ___ r:~~ '::::::
-..::::::=:"::::::::::: I-':'~/'" .9/~ ... =
1= f::::: --., ~
1== <:::, p::. f::::; r:::::::f:::i - r+-: rL-
j- "'::J' "- t=
t--- II OJ>,,~$~::' ~ ~
t--- l..J... I S' I
j-~ r+-
111111111111111111 1111111111 lllJ IJ I I I I I I I I I 11111 1111 III
t-... ......

t:::.'

~

" ....

~

;a

<.> ec er ,..

62

Elemente g€!'Jmetrice

Odata determinate valorile variahilei ajutiitoare t pentru punctele de Ia extrernltatlle celor doua arce de clotolda se pot determina elernentele necesare pentru trasarea clotoidelor reale, folosind abacele ~i nornogramele prezentate in fig. 1.5-1.11, san tabelcle [25, 59].

Modulul clotoidclor reale se determina cu relatiile :

A =!:_, sau A =!!2..= fl, =~.

a . p, p, F,

c. Ilaeordarea in "dusina" a dona eereurl de sens eontrar prln intermedinl a dnufi aree de eJotoidii de aeelasl modulo Problema eonstituie caw] eel rnai general al racordarli in "dusinfl" a d oua cercuri de sens contrar prin interrnediul a dona arce de clotoida de acelasi modul, care au origini cornune (fig. I.39).

Fie eele dona cercuri (C1) ~i (CJ ~i raportul razelor lor:

(1.25)

Fatii dc siste mul de axe eonsiderat III fig. 1.39 se scriu urrnatcarele rclatii lntre elementele racordsru :

- rlistanta dintrc punctele teoretice de tangenta ale celor dona cercuri de raze p~ = P1 + a1 :;;i P; = P2 + 82 cu axa Ox

b = .:r; - :t~;

(1.27)

- distanta intre centrele eclor dona cereuri

010z = .J (:r02 - :1:"01)2 + (Y02 - Y01)2 ;

dlstanta Intre punctele de tangent5. ale cercurilor de raze Pl respectiv f2 ell allninmentul

(I.28)

- unghiul T format de directia axel Ox ell directla aliniamentului

(1.29

unde :

~L = arctg __ (l_; P, + p,

b

f3~ = arctg ------p, + 8, + p, + 0,

Valorile rezultate din rclatiile (1.27) si (1.28) se folosesc pentru determinarea rapoartclor :

1I T

G7=-""-

p, R,

b n

H4=---~---

p, + ;:;, 11, + n,

(LSD)

b _ n

li3=---= ---

P, + 8, R, +.1, '

(1.31)

(1.32)

Amenajoreo curbelor in plan

63

64

Elernente g~ometr:c·~

Aceste perechi de rap oarte, precu m si valorile corespuuzatoare pentru unghiul 'r, au fost Iol osito pcntru intocmirca ahacelor din fig. 1.40 -1.4;).

Modulul clotoidelor realc se dcterrnin a Iolosind una din relatiile ;

A =l.!..!.. == R,;

Pi p:!

1', B

A=-;A=-·.

(1 II

(I.33)

Elementele necesare trasarii celor doua arce de clotoida fa!:a de sistcmul de axe specificat in fig. I.39 se detcrrninji folosind abacele si nomograme le prezentate in fig. I.5 - I.11 sau tabele [25, 69}.

Exemplul 1.7. Racord are ovoidala a dona cercuri interlonre ciud se cu-

nose (fig. 1.46);

- razcle cercurilor: R; = 250,00 m si R~ = 125,00 m;

- marimea aliniarnentului interrnediar : T = 12,50 m :

- distnnta dintre v irfurile de unghi : "1"2 = 146,10 ill;

- unghiurile de virf : VI = 180g; V2 = 118g33".

Razcle curbelor circulare corcspund unei vitez e de prciectare de eel putin 50 kmjh, in schirnb aliniarnentul intermediar :

T <t 1,4 V = 70,00 m,

ceca ce face i mposibtla intl'Odueerea a dona arce de clotoida care s5 Iuccapa cu originea.

Se calculeaza rapoartele :

F =.!!.;_ = 2,0;

I/,

...!!... = I... - 12,50 - 0 1 p, - Ii, - 125,00 - , •

Din abaca prezentat a in fig. 1.28 rezulta, pentru valorile rapoartelor calculatemaiiuainte.valorile variabilei ajutatoare t corespunzfitoaro puuctelor de Ia extre mitatea arcului de cJotoidii care permite trecerea de la cercui de raza R; la cercul de razji R2 :

11 = 0,225 ;

[2 = 0,45.

Pot fi determinate in coutinuare clementele principale ale clotoidei de haz a ~i cele ale clotoidei reale pentru punctele de In extrernitatile acestoru, folosind ahace!e :;;i nomogrnmele din fig. I.5 -1.11.

PI = 3,1425; 31 = 0,0014 ; x~ = 0,1609; ·1:1 == 0,318 ;

p~ = 1,571 32 = 0,0107 :1.'; = 0,318 .T2 = 0,634 Yz = 0,042.) 52 = 0,636 /"2 = 0.635

ll: = 0,005'1 ; 51=0,318; r1 = 0,318 ;

Amenojarea curbelor in olon

a~B!TIRj

fJ832J F=='=-"~"':"'I .. -r-r-r-e- II'-':I~ITO.I I" rm 11TIITTlIIIIrrf;llllrm III iTIT111IrrITllliITr-!i ""TI,TT-rIITl1rTJi"IIT .. \~V1T-nll=1~· I

~~ . -,,\1..=

1,5

1,0 0,9 0,8 0,7'

0.6

45 aIrS 4'1

1J,3S 0,3

425 0,::

: c-;J .... . .. /II/II/l/;

r-- I~i.,.,... ···,··-II//JV fir/!

"

~

== =:

::::

415

0,2 (1,25 4J

(5i

.' ,-'

. 1~lg.·T.;O.·n~c~rdal"~a a doua ccncuri de sens contrar: determinareu unui arc de;P~toidii Cindo

sc euuoastc lungtmen tangentcl comunc, .

~4p2xT11?2 3,881712 5,5

30
ts
2.0
U
~O
0,9
«8
0,7
4G
liS
4+
l{:J5
113
i?2S
tJ,2
ljJS
al
409
0,08
0,07
40&
DOSS
(JUS
i. ... Q01;5
(JtJif '.
4035
eos
I"" Elemente geometrke

F III !W I II I I I I "II II" Ii" I I ! I' , JI' , -m
FH,
1= 1=
t= . \~ \ ....
v.
I- )~ ~'1
81
I- ~ ,
r-- ~
l-
I-
I- J~ ~
l- I ....... - ..
I- ~
r-::: r-
f- .. L" ~ I >-
I- f/J. '-
- l' VL 1 .-
l"- n : ... ~ r-
-c !
1= Wv , r-
_i_ j
I- ,
t= .LA~5.0
t-
~ ~~ 0' ~
~ ) 5 1 ~.
!= ~~~ .. '1=
l= I~
!=
r='
I-c-. 1;' .
I- AV/~' I j§
l-
I- --_':
I- /f'~
I- jE
l-
I-
l- f-
I- V///'1,' . ......
I- A l!L
l- Ll
t- fA~ i--
..
1= ~l- \ 1=
I- , )-
::::: ~I '. Fiidori r/t' ".icol'iF; 1 r-
;-
r-- \. t -15,.J/)/t9Slt"77 I )-
~\Y 71R2 ~ ... JI,25970JIi5·· 1~
§ " !~
=- ji=
I-',f/ = I 1 1 III mil II d,
V~ I II ~ lHWill 1.11111111 IUlllll! 1 I ! llQ25 'f02J072 8.1

42

a25 4J 0.35 Il't l1'I5 as 055 0,5 127 as os 1,0!,1 ~2 /,3 f~ I,S t

0/5

Amenojorea curbeloI in plan

67

bfp!~BIRf wn~JJFr~l~-r~rrTTnn~~~mrrmmrnr~~TITInn~~~~ •

1.5 t=1 I II I IIJIIiI 1111111111111111111 111111111111\ t~ •. ~ "I'

t= k?

L ~~.

I===------j,_..--+-+--~_-I- ~7r,YJ'-1I-+.--! ... "+"f+!J-l ~-r 1/

1,0 09 0.8

47

0'/5

.. .:

I";g ht.l. RiI~l'dal'c?, n douacercurl desens contnar- prin douaarce. de clotoidi'i. Determ!narea prtmulm an: clndsc' cunoasta lungimca alininmentuluiintermcdlar ..

68

Elemenle geometrice

b/Pi=8/R; 1,8725- 1,8 1,5

o,J5

8~, I , , , , I 'II I ' I IIIIII 1'1111111 III j III I I II VP.fT
r--- ~
r- , , IVV, ~V
I--
I-- j_~
~ _j_ L~
- " tv
::::::J. ;11
- ;._ WI'
'- J~
~ '- .. , ' ..: iL
~ t= ',' •. , <\: .•
r " ;/ I"
E' " lti
1= " ,\
E S'
§ .... Ii'
f= " .. '., " , flAr~'
f=
~, I.
1= .~ I
r---
r---
-
-
-
-
- ~~ ,
\'
:::: ~ ..•.. \,\ .-,
,:::; -.,.,
- i .
-,. . .~ ~, c I'"
-
i= I/~ FOe/w/ de ,rt;wtf : .. :
I-
f= II t ~ 1415~88739
r-
§ ~ b/Ri ~lOJ't5IZ929
g I
1= ,
F 'lll~JJ!1111
.. ~ I" '" I
=,
1m> ~I 111111111 11/111111 III uu U!' I I I. 11 III I 1,0 49 0,8 0,7

0,6

S~:"

aIrS

0." 0.3$ 0.3':

0.25 42

47 0,09 aU8 0,07 aOt) o,U55 0,05 0,o,,5 o,O'f

ao3S 0.3

a02~ o,02{)' o,{lS

aT5 0,2 0,25 as o,If 0,5 at) 0,7 0,8 ag 7,0

is«

Fig. 1.43. 'RacoJ'darea 3 dona cercurl de SCIIS contrar.prlu donaarce de clotoidii."Detcl'miunt'en celu; :dt' 31 dollea.nrc ctnd se cunoaste lunglmea aliulamentulul .lntermedtar.

Ame:nojoreacurbelor in pion

69

Fig~ I.44.RacOidarca::idolli\ cercilridcsensc(]ritfaf prill. dona arce de elotulda. 'Determinarca orlginli 'areclar de clototda.

10

ElemMte geornetrice

Ameno.joreo curbelor in pion

111 = 0,318 ; an1 = 3g23C ;

11~ '= 0,643 cto2 .=, 12~89c <jl02 =4g30C '(02 = 91 :400

0.15

ti =. :;11 1 Iii I I! III 1IIIi!!\{ 11I11illJ! III :111 d II ! I I! dll fj:
== II "'1. ..
- / ~J
- I
__:_ If/ + / V. / >
- .j ~ -
~
'--
; / / / / / I 1/,
I / I I I I I- ff
.. /1 I I / / /,
//1 / / V I I VL
III II I I h
== /1/ I II I I If
-,- I
l-r-- II!II I~ ! /I
,_,_ 1
'--
~- s~ ~Ij-!! !) II; V I , !
-
... - ..... ~'(' I I
== '.\~/~ 'II II V I 1/
,= I 1'0),
- , ,'-:, V!! Vj
- I I"';,"
- I 1 I
- I l I
I~
-,-- I .' I "JY jj) V····· I' '"
f, I
~I ,'.'--1 I
, / I
I I " /'\,~I
;....::../ I I I
I I I
/ I I I ....
.__ I I " ~ I II
:::;1 .1 ,'\,'1
ft: 1 1 III
I I Fae/orice .Jcorn:
'c-I 1 /
t Ii,,:! /I t -Ttl, 1074887,]9
" \y ... -OJ. .Z: --::9,2fJ!C !'t992
" ' I .. ,'
I ',f l
1::- vi I ll~}~ I II!! III IlJIIIi HIIill1J HI 1111111 1 JH T~
=
., .. 1.(01= 1"7e ; [01= 97g85C ;

a = "1'; - .1'~ = 0,1571.

:ModululclotcJ.idci Teale este ; .

A - !!.!._ - 250,00 - 7° 5'6

- - - OJ, m.

p, 3,1425

Aceeat,;i valoare rez ulta ~i din celelalte rela tii (LIS) :

A , " R, = 125,Oll,79,56.In

(0, 1,571. .

fl,l 409 0,08 a07

0,08 0,05 aOH aot, 0.0),$ aO] ...

4025" 0.02

A' .,' 'T, 12,5U,' ';-9 (";1> " '; ."

= - = -- = I ,;)U rn.

a .0,1571" '.

Elernentele elotoidei reate in punctele sale, extreme sint :

R, ;=: 250,OO~ m ; R2 = 125,00. 'm

.al = 0,11 m; .:l2 ' O,85m

;l'~ = 12,80 m; :r:n = 25,30 m

X01= 25,30 in; 3:02 = 50,44 m

!Jol ~ 0,43 m; Y02 == 3,38,m

0,0/5

0,01 4009 atJ08 O,Or!7 0.006 .

0,005 aDOitS aOOfJ.

0.0035 a/JOS .

. ,

1'01 = 25,30 m; 1lol = 25,30 m; SOl = 25.30 m;

1'02 = 50,52 m 11o'2.:_ 51,16 m . 802 = 50;60 'm.

Lungimca urcului de clotoida cuprins Intrccele douii cercnri este :

8 = 802 - ~01 = 25,30 m.

AI' fi suficient un singur punct interrnediar pentru trasarea arcului de clotoida : se VOl' ccnsidera jnsa dona puncte fnterrnediare (tahelul 1.10).

o.(j0~5 0,(}{12

40{/I,fJ8

. aDS

a7S. 0.2 lJ25 0.3 a4. as 0.6 0.70.8 iJ,9 1,0

(5t

Coordouate polnre Coorcton~_l t e- enr trzlcne Lungime nrc
~ I I [. l'-(~l) I '(.
" I
'" r I ~, .: x s t~. e. ee)
s ,', (III) (g, c, cc) ,'\', (In) !I. Si (II')
11. {),225 0,318 25,:50 1.07.00 0,318 25,30 O.fJU54 0,"/.,"'/",30 97.85.1)1}:
J 0,300 0,424 33.73 1.91.00 0,424 33,73 0,0127 .1,01 0,425 sa.so 00,20.00
2 Q,a75 0,5:l0 42,17 2.95.UO 0,529 42.09 0,()24~ . ,1,96 0,530 42,20 '.l4 ,00 .oo
11, 0,4,>0 0,635 50,52 4.30.UO 0,634 fJU,44 (l,()42.) . 3,38 0,636 50.60 91.40.00 Fig, 1.'1;', Haconlarca a doni! cercurt de sens contrarprtn UUUfl arcv .dcctutolda. Dt-i ermiuarca . p07.i\ici axel absclselor.

72

Elemenie geometrice

Hazell.' ccrcurilor tcoretice R~ ~i R; s int :

R~ = Rl -\- ill"'" 250,11 m; R; = R~ + c,.~ = ] 2;),8;-) Ill.

Accstea mai pot Ii determinate '~i ell aju torul abacci din fig. 1.29; astfel pentru i~ = O.22:i rcz nltfi /' = 0,04908 ~i pe ntru {2 = O,ij:j rezulta T

1 l~~

= 0.O\J032 ;

n; = 12,;)0: 0,04998 = 250,10, 111 ; R; = 1,+,50 : 0,09032 = 125,SG m.

Dircctiu axei absciselor este aceea a taugentei co mune cercurilor de raze R~ ~i R~.

Dnca sectorul constituit de. cele .doua curbe apropiate cste izolat (adica

situat 10. distan le suficient ' de mad futu de curha tcare-l precede. rcspectiv care ii urrncuz a). atuncl in tre virajele arce de cere de raze If1 si R~ si aliniamentcle corespunzutoare scpo):AolOSicarcele de clotolda OilH~ ~i H;O.2 av in d

acelasi modnl C\l arcul de clotoid[lihJlz' >

luaintc insa de a 51.' calcula elementele neccsare trusii rii arcelor de clotoida OJ]H ~ ~i H~()~2 ~s'te nccesar sii 51.' ,,.ierifiee daca lungl mile lor SOl; ryi SO~ satisf'ac toate criteriile .pentru lungimea necesara.u arcului de clotuida.

Arcul de clotoidii o.iu; ar corespunde arcului ~re clutuida situat ill pre· lungirca arcului H1li ~ pina in origrnea sisternului 'de coordrmate 0; pentru nrcul O!lH~ este necesarrsa .sc .cornpletezc tabclul L 10 Cll ell' mentcle punctelor situate Intre Oil si H 1; numurul punctclor este redus deoarece acest arc de clotoidu este situat in apropicrea odgiil1i. Arcul i'ile clotoida H;O'2 are elernentcle nccesare'<trasarf gata calculate; iin tubelul 1.10 e xtins asa cum s·a aratat mai illuint.e.

Arcul de cere JI~H 1 este format din duuii arce:

,..-.

- arcul H~ B1 al di.nli;~nghi la ccntru este :

-..

_ arcul B1H 1. n l ciiru] unghi 10. centru cste :

~ . ;

i-, :

deci unghiul .. la .. _centru.~~orespullzii.tor ... ar.cCulUi.iiTjl; cste.:

, +" :WO' - u, +,200' - u, '+ . - ')OO~ .

O(c1 G(d = :.l - 0:01, 2 :. O(Ol - - - Lfl = 0".<1'

'iar luugimea lui este

'il;ii1 = JtR,U.Cl = 78,54' m, 200'

;.Amenci<Jreo curbelor i" plan

'13

Arcul dt.' cvrc IJ;ii'; are unghiul la centru

o:;.~ ='G(r2 - 2 0:0 = 81 gG7" - 25g78" = 55g89", jar luugi mea lui este

..-.. If J

Il!H; = 1': ,:;On = 10\l74 m.

:Wo· '

Luugirneu totanl a sectorului tcurh realizat este :

~..-.. ~,., ..

Ull U(2 = SOl -\- H~111 -+:SU2 - SOl +:;lI~H~ + S"2 = ,.-...; ~., ...

= u.n, + II211; + 2;.sci~ = 289,48 m.

~'" .. ' . ".. .

~etal!ul de amcliuJare cste prezentat in fig. L4fi::Arcele de cere sc trascaz~l prrn puucte iIlCoOl'd;pnutc carteziene falii. de sistemul de axe xOy.

Ex~mpllli 1.11. Racordarca ovoidala a trei cercuri 'iuterioare de raze RI =. 21 O.:()(~ n:, R2 ~ 70,QOm<~i 'J:l3 = ,35,00 Ill, cunosclnd ell cercul (C3) este in te riut cercului (C2) care; In. .rindul<sau este interior (:ercului:(C ) . se

cunosc (!e usemenea urrnatoarele clemente (fig. 1.47): .' l'

distanta n1~ = 84,00,111 intrc punctul HI de pe cercul (C1) si punctul H~ de pe cercul (Cz) ; '/ ~ , - cercurile de raze R~ si R; deterrnina pc tangenta cornunii di stauta

T = 21.00 Ill; t '

- unghiurile In v irf" V1 = l80g 1]i V2 = 116g11c.

Pl'?blema sc rez olvji in etape : mai intii se determina clotoida dintre ccrcurile (~]) si (.C~) ::ji'apoi clotoida dintre ccrcurile (C2) si' (C3).

.: Perrtru "ccrcurilc (Cd !li(C2) se calculeaz a rapoartele ;

Fl' =.!!..!.. = 30"

.. - II, "

B,. = 0,4 . R, '

B" = 1 .') . II, .'- ,

cu ajutorul ahacei din:-fig. L30 se determnra valorile variabilei njutatoare

pe ntru punetele 11 1~1 Il2: .

11 ~. 0;321 ; (2 '- 0,\.163.

~e~tru Y alol'.Ile1ui:t determinate ~la~ Inainte I~~zulta, din a~accl:" prezentate

in fIg. I.5 -I. I1J, elei~elltele clotoidel debaza: -

r.

pi = 2,H)0;

" .

3;:~ 0004'

1 . ~._. ,

P21 = 0,730 321 = 0,100 :r;l = 0,662 X2l =0 1,249 Y~l == 0,3% S21 = ] ,360 IlZ1 = 1,780

xi,; 0,227 ; Xl ~0,454 ; V1 ' -: 0,0155; Sl .....,0,456; 1l1= 0,158; .

74

AmenoJareo curbelor in plan

75

E!emente ge<lfl1etri ce

1'1 = 0,455;

1'21 = 1,309 qJ021 = 19~50c Q:021= 59 ~4 e Y021 = 6mSOc •

~ ~
-J- ~
""~ .......
...,
'~ <:::. II
<'oJ '" '"
.... ~ l'l'" 0::;'"
":i
-,
Ii'" lU/JO'oSZ= 's

lD /I ase = ;11

"vI = I3g56C ;

. YOI = g&~!)O~; Modulul clotoidei reale este :

A = !2 = ~1U.UU = 95.80 III sau A =.i 'll, = iU,OIl .: "", 95.89 • In.

p, 2,HIO . p, " 0.730 ' .

Elcmcntelc clot oidei reale in punctele lil ~i' .Hgsint :

RI =210,00 m; R2 -- '70,00 m
.11 - 0,38 m; ,.121 - ' 9,59. m
, 21,77 x~ 63,48
XIl.l = m; - m
XOl - 43,53 m; XO~l 1 HI,77 m
"
YOI 1,49 m; YOH - ~7,88 m
501 43,73 m; S021 = 130,41 m
TlQI - 43,92 m; noar 170,68 m
;:
'01 - 43,63 m; ron = 125,52 rn. Lungimea arcului H1Ii2,cste :

s~ = SOzl - 501 = 86,68m.

Hazele cercurilor tangente axei Ox slnt :

Ri = RI + Al =210,38 m; R;l = R2 +.6.21 =79,59 m.

Distanta tntre punctele de tangenta ale acestor cercuri cuaxa Ox se determina Jolosind abaca din fig. 1.29: peutru Y, == 0,321 ~i F12 = 3,0

a T

rezulta -;-:=; -, = 0,196; deci :

P, Ji 1

T = 0,196'210,38 = 41,23 m.

In vederea trasarii arcului de clotoidii HIH2 s-au determiuat elernentele

pentru punctele cuprinse in tabelul 1.11. ' '

Pentru detcrminarea arcului de clotoida dintre eercurile (C2) ~i (Cs) se ealculeaza rapoartele :

T ,-=0,6. 'R; . '

Cu ajutorul abaceiidin fig. ,1.28 se deterrnina : :,' '

t; . 0,575;.

f3 = 1,150.

76

Eleh1entegeometric:e

Tobetui Li t t

I Cocrdon« t l~ - P{Jhir- " (:no:!"donatl' CL:rt~':,rhIW I Llnl~inw ~tn:
I I (~,~ cr] I [ I I I ~
~ I ,. .r " H (!:"t, /; c;:)
I r (m) .r, I (Ill) 1/J liHI ;"'1 Ill!)
a,
,
I I '
1 0,107 0,152 14.58 0.24.00 0,152 14,58 0.00055 . O.mi 0,152 I ii.ss .99.20.00
c 0,283 0,400 38,36 1.70.00 0,400 38,36 0,011 1,0:> 0,400 :)S,36 96.,'i;;.OO
II, (),321 0,455 43,~3 2.18.00 0,'154 43,53 0,0155 lA9 0,4GB 4:\,73 95.5(1.00
J n,·106 0,573 54;94 3.'10.00 0,570 54,65. 0,032 :;,07 0,573 5[,,11 92.90.0()
~ 0,505 0,712 68,27 S.4o.00 0,709 67,99 0,060 5.75 0,715 liB,5u 81l.t7.00
s 0,590 0,8:30 71),60 .7,38,00, 0,824 79,00· 0,096 9.21 0,835 SO,!)7 .85:20.00
e 0,665 0,932 89,37 g.a7.00 0,1122 88,,11 0,137 1:3.14 o.ust \)0,23 81.20.01J
7 0,733 1.020 97,80 11.30,00 1,000 95,90 0,180 17.26 1,03, ~9,45 77.03.00
/I 0,796 1,100 105,48 is.ao.oo 1,075 103,OS 0,230 22,05 1,126 t07,97 72.75.00
9 0,855 1,181 113,25. ,15:45,00 1,146 109,90 0;284, 27,2~ 1,209 115,93 68.90.00
10 0,910 1,218 119,67 17.'15.00 1,201 115,16 0,338 32,41 1,287 123,41 64.75.00
11, (),963 1,309 125,52 19.50.00 1,2'19 119,77 0,395 37,88 1,.166 1:]0,41 60.50.00 Elementele princlpale ale elotoidei de hazfi' in punctele H~ §j H 3 slut ~

Pas =1,2297 ; P31 = 0,6149
822 = 0,0022; 831 = 0,168
x~ = 6,404; x~~' do 0,773
,
X22 = 0,804; Xn ....... 1,364
!hs = 0,089; Un = 0;632
S22 = 0,813 Sal' = 1,626
n22 = 0,835 na1 _. ~;858
T22 = 0,809 Tal =' 1,503
CPU22 . 7 ~2() ;. cpo3~-27g65e
0:022 = 21i4c CXa31 ... ·.84 =20"
"(022 = S6g0" ; 1'031 = 43i45C Modulul clotoidei reale are valoarea

A = R;' = ~= 56,92 m.

p,. 1,2297

Elementele clotoidei reale in punctele H;':;;i Ha slnt :

R2 =70,00 m;

R3 = .35,00 m 6.81 = 9,56 m

A22 = ' 0,13 m;

Amenojoreo curbelor in plan

:r~l = 44,00 m

X031 = 77,64 III

UEm = 35;97 In'

S031 == 92; 55 m

11031 = 219,60 .m I"oBl'''''''-85;S"5'''m";",,u{ Lungi mea arcului de clotoida .n;H;j,rezulta;.""

s~' ,- S031;:_ ~D22 ~ 46,27. m.

Hazele R;2 !?i R~ rezultarcu valorile

R~= Rz + 8022,':"" 70,13m; R~1 = R3+ 6.31=44,56' m.

X~2"2 - 23,00 m;
Xo:!:! = 45,76 m;
yo~~ - 5,07 m :
. ,
S022 = 46,28 m :
,
11022 = 47,?3 m;
/'022 . = 66,65 m; Pentru trasarea iareului de clotoida li~ H 3 s-au determinat, punctcle ale caror elemente slnt cuprinse in tabelul I.12, iar detaliul' de trasare este pre-

zentat in fig. T.47. .

.. : Tabd~tl,12

" >.--,_ "
t.oorrtonate polare Coot-donn te cur teziene . ~;!:-UIlg:iHlc-~_a~::c·c .
~;:tr(j;,) I (~. ~ce), I 1 »,~<" q>
g I I ,. "'li .. I s (g. c.cc)
~ ;l'J . (m) !~~,. (m) $, . ... (m)
... , ;8~S5
11 0.107 0,152,' 8;65 0.24~OO 0,152 8,05' 0,00055 0,03 0,152 99.20,00
12 0,283 0,400; 22,77 1,70.00 0,400 22,77" 0;011 o.ss 0,400 22,77 ' 96,5.5.00
13 0,406 O,Slit '32,62 3,40.00 0,570 32,44 0,032 1;82 0,57~ .. 32.73 92;~,OO
14 0,50:'; 0,71:;( 40,53 5.40.00 0,709, . 40,36 0,060 3;42 0,715 40;70 811.17.00
Jl; 0,575 0,809 46,05 .7.0200 0,80il 45,76 0,089 5.07 (j,81:> 46,28 86,00.00
15 '0,'590 0,'83fJ 47,2~ 7:S8.00,c 0,8:24 ,,4G,90 0,096 5,46 '0,835 47,53 85,20,00
16 0,665 0,932 53,05 .9.:37;00· 0,922 ,52,48 0,137 7,80 0,941 53,56. 81.20.00
11 0,733 1,020 58,Oi.> ,11.30;00 HOOO 56,92 .0,180 10,25 .1,037 59,03 77.05.00
18 0,796 1,100' '62,61 13.30.00 f,b?5,. 61,19 0,230 ,. 13,09 ':1,126 64.09 72.75.01;1
19 0,855 1,181, 67,22 15.45.00 :i;l'4.6 65.23 (),284 16,17 1,209 68,82 68.W.OO
20 0,910 1,242 70,70 17.45.00 :1;1201 68,36 0,33!! 19,24 1;237 73,25 64.75.00
21 0,963 1,309 74,50 19,50.00 1,249 71,09 0,39.5 .22,48 1,360 77.41 60.50.00
22 1,013 1,355 77,12 21.15.00 1.,285 73,14 0,460 i-j,. 26;t8 1,~HI3 81,57 56.20,00
23 1,061 1,410' 80,25 23,;;0.00 1,315 74,85 0.515 29,31 1,500 85,38 51.40.00
24 1,106 1;455 82,82 25.75.00 1;345 76.55 0,555 31.59 1,564 89,02 47.45.00
Ii, 1,150 1,503 85,55 27.65.00 1,364 77.64 0,632 35,97 1,626 92.55 43A5.00 ...---...

Arcul de cere H IH~ are unghiul.la centru

~; -,

a;i= O:Cl = 201

~i lungirnea

C• - 't':R;~:t ~ rz t: 97

1 - --,- :-- 0;), ffi.

:200', .. ': .

78

Efemente geometrice

AfMilojorea curbefor in pfon

19

~

Arcul de cere Il2H; are unghiul la centru

~i lungimea

, C' ~ ro1/",.:' ~ 5046

2~---~ , m.

200'

EXCDlI,luJ 1.9. Racordare in "dusinil" a doua cercuri de sens contra!" dnd se eUIlOSC (v, fig. 1.47):

- razele cercurilor: ·Ra = 35,00 m ~i 'Nt ~ 70,00 m;

- segmentuI determinat de cele doua cercuri pe taugenta comuna:

T= 35,00 m; " "

- unghiurile la v irf : U3 = 12~78e :;;i U. = 67~78c. Pentru rezclvarea problernei 5C calculeaza rapoartele :

F = R, = 2,0; 11,

T ,.,',.

- = 1,0,;

1l, '

T: ._

--:- = O,b.

U. • .

Gil ajutorul ahacelor din fig. 1.41 ~i 1.4 0 se determine valorilc variabilei ajutatoare t pentru punctele H; ~j H4:

[~= 0,735;

corespunzator carom rezulta elernentele elotoidei de baza :

P32 = 0,962; P4 = 1,924
382 = 0,046; 84 = 0,0058
I = 0,515; , = 0,259
Xw. X4
XS2 = 1,010; X4 = 0,519
Y32 = 0,183 ; Y4 = 0,023
'~32 = 1,039; 54 ' = 0,521
n32 = 1,119 ; 114 =0,522
I'S2 = 1,119; 1'4 = 0,520
~032 = 1 I =45c ; rpM = 2~85C
0:032 = 34g40C; a:u, - Se6D" '
"(032 = n:H; 104 = 941:25°.
~!odulul clotoidei rcale este A = ~= 36,38 m, sau A =.& = 36,38 m.

p" p,

80

Elemente geomelrice

Sc pot determine elerneutele .clotoidei reale corcsplftrz-gtoul'C punctelor II;,

respectiv II, : .., \' .

Ra -35,00 m; R4 - 70,00 m
.:l3~ - 1,67 m; t., - 0,21 m
I =.J8,74 m; x~ \),42 m
.1'032 =
X032 = 36,75 m; X04 = 18,88 m
~ " . Yon 6,66 m; Y04 - "0,84 m
-
.'
8032 = 37,80 m; $04 - 18,96 ill
n032 ~M):7l m; 1104 = 18,99 III
1.'032 -:37,33· m; rM = 18,92 Ill. Directia axei ahsciselor;': exprimata prin unghiul "r, rezulta dlu vabaca reprezentata in fig. 1.45 eu valoarea ,,= 0,0575 rad adica ,,= 3g65C rata de tangenta co muiia cercurllor de raze Ha' -35,00 m ~i' R4 = 70,00 rn, Cercurile teoretice au respectiv razele :

R~' = R3 + t.32 = 36,67 .mi; R~ =R4+A4= 70,21[ m.

Originea siste mului de axe rat.a de care se raportenza cele dcuf clotoide se deterrnina dupa cum urmeaza :

- pentru 14 = 0,3675~1' F = 2 rezulta :

R: .

- = 0,401 ; B = 0,401'70,21 = 28,16

u; .: i·

rn : ,

- Iolosind aceleasi valori (4 9i F, din abaca data in fig. 1.4'1, rezulta :

:rt., = 0,335; x~ = 0,335 '28,1G' = 9,42' m;

B . .

X~32 = B,~ ;r~4 = 18,74 m,

S-au obtinut a celeasi valori pentru .'t~32 .,i.'t~l pe doua doli diferite. Pentru trasarea celor idoua arce de clotoida se consldera punctele ale carer ele mente sint cuprinse in tabelul LI3; detaliul de trasare este prc.zen ta t in fig. 1.47.'

---

Arcul de cere H3H~ .are uughiul la centru

0:~3 = 0:,3 - 0:031 ::_O:032 = 187c22C - E4g20C - 34 g40c = 68'62°

~i lungimea

C' = rrJ..l,";' = 37.73 m,

s 200' .

Arnenojoreo curbelor in pion

81

;.'j-:;:

(:uLJt·dnn~11[· iioll1l"i· Coordonntc i.·y.·~'_tt_~~dr:nl' 1.1I1t~ilnl· .ate
" I I (!{',~ or) I I "I 1 "(
~. t r ;t' ;':'.rii j: 11 , • (g:t c, er)
,', till) :r, (Ill) (m) " (rn)
J I (J,W, 0, H;:! ,'i,~~ I '·O'~i.OO 0,152 ;'l,S:, .0.00055 0,02 O,1[)2 r).;-J:~ ()O.:lO.OO
JO ().28:~ o.rou 1·1.,,:) 1.1Il.00 1J.~\n() 1-1,55 o.ou lun O,~OO 14-',5 %.55.110
11, 0,:108 0,520 18,():J 2.&'J,UO o.ein 11l,IlS I},02:1 0,81 1),521 18,Or. !H.25.0n
2!) 0.0100 O,S7:l 20,8:; :l.10.00 0,570 20,74 0,032 1.10 0.573 20.0:1 !l2.ml.oo
fJS O.f,{);, 0,712 25,!lO . 1>.40.00 Q,7UD 25,80 ;O,()GO. H :U8,c. n,;la 2{\.III R(I.17,(J1I
!' -; O.fi;~ O.8()(l 2(l,4:1 7.112.00 (J,HO", 29.2;) n,08\! :,,24' U,81:1 29,5B I fI!i,UII.OII
:u; 0.:,90 0.8:111 :Jll.20 ,;:18;00 Q,Il:!·! 29,\l8 (J.O,\JG 3,~(l (l,rn;) an.ss S',:.!O.O!l
~.; I i).6r,;; O.\l:12 : I:~~~! I ll.:17.00 0,922 33,5,1 o,t:17 4.9S 0,\1.11 :11,21 1lI,:lO.(jI,!
11~ 11,,:1.1 l,(I2G :17,:1:3 11.43;UO [,010 35,73 !l,IS3 ij,(ilj I,U:I!) ;17,BII 77.115.Un ...----... ' .

Arcul de cere II 4H~ are uughiul la centru

;:,r--I- _, -:

o::! = 0!<4 - f'iq4: -r- Ci02l = 132c22° - ggGO" - 59~·1c = 64 ~;)8c

ryi Iungimea

-1/ ~,

C' _. ~ - 71 01 m,

4 _. :wo< .- ,

Lunglrnea trascului curb cuprins intre puuctele Oil si Oe4rezultii :

SU1 + C~ + (SUZl - SO!) + C~ + (.'031 _; 8022) +' c; + $03/+ Sot + C~ + Sij21 =

= 589,02 m.

Exemplul 1.10. Fie cercui-ilc 'de sens contrar (CJ'9i (C2) 9i respectiv (C~) si (C3) de raze R, = 160,00m, R3 = gO,OOM Ra = 120,00 m (fig. 1.48).

Sa se determine celerloua arce de clotoida, prin modulul lor A, necesare racordarii a don1'l cercuri succesive, cunoscind di Iunglmea tangentei comune cerc urilor (el) ~j (C2) este 1'12 = 48,00 m lli lungimeatangentei cornune cercurilor (Cz) si (C3), este 1'23 ='(lO.O() m,

Se cunosc 9i unghiurdle la v irf; L't = 140g5()c jUz = 8P95c; U3 = 119gl7c. Pe ntru cercurile (G1)c .~i (C2) se calculeaza rapoartele :

F1z = 2,0;.

Tn,. =,0,6.

1/, '.

Vari abila aju tatoare ( ure,la extre.mitatile arcelor de clotoidii H~ ~i Ji2, valorile :

t; = 0,288;'

i2 = 0,576

determinate pentru valorile rapoartelor calculatemai inaiute.

6 _ Drumm"!, caleul ~i protectare - cd, 13

82

Elemente geometrice

Amenojorea curbelcr in pIon

Elcmentcle clotoidei de. haza in punctcle H~ ~i H2:

PI =-~ 2,455 ; P21 = 1.227
31 = 0,0028; B31 = 0,0225
x{ = 0,203 , = 0;40[)
, XZl
:1:1 = 0.405 Xu = 0,800
Yl = 0,0114; .'hl =0,08H
Sl = 0,407 SOl = 0,815
li1 = 0,410 lin = 0,845
1'1 = 0,406 r21 = 0,805
901 = I '75c; 9021 = 7C
0:0'1 = 5~ Ctn21 = 20'60e
Y(ll = 96'35c; Yon = 85~40c. ~ peutru nceleasi vnlori ale lui f; si F12 rezulta:

r

~ = 0,334; x~ = 0,:33·1·39,63 = 13,23 m.

B"

Eleruentele uecesare trasari] celor douii arce de dflLoit!ii prin puncte sint cuprinse ill tabelul 1.14.

TabellJ/ i. I l

r,

I r I "

• (ru) li~, ", ('0)

r,

,fl [ru]

1:

I~, e, e{')

Coorlionutc car ti zl no!)

1 0.260 0,36, 2:1.92 lA·1.00 0.:167 2:1.92 0.008:1 O.M O.:Uj7 23.112 D7.lS.nO
II; 0.2118 0.407 26.16 1.75.00 0.,106 26.10 0,015 0.7'1 O,'lLI7 26,5;1 (J6AO.UII
" a.3S!; O~5~la 3!i.52 ; :1.15.00 0.540 35,19 0,027 1,76 0.5ol9 35,78 93.25.00
J 0.400 0,691 45.0:\ 5.10.00 0.689 44,90 0,055 :1,58 0.1393, 45,lG 89.80.(t()
U, 0,575 0,810 52,413 7.0U.OO 0.800 52,14 0,086 5,()O 0.815 53,12 , '1i:l.:lO,t}l) Clotoidelc reale care asigUl'a trceerea de la ccreul (C1) la eereul (C~) s int

determinate de rnodulul

A - il, _ 160,00' _ fir. 1~

- ----- - .), I m.

Pl 2t1j5a

Pcntru cerrurile (C2) :;;.i (Cs) rezlll~a rapoa rtele :

T" _ () 7~ ,

- : J,

11,

~~o')·

l-l.:l - ,._,

R1= 160,00 m; R2 = 80,00 m
6.1 _ 0,]8 m; 6.21 = 1,47 In
J.'~1 = 1,:3,23 m; I = 2.6,40 In
X021
XOi = 26,40 m : xon """ 52.14 rn
,
YQl = 0.74 m : !J021 _ 5,60 m
,
$01 = 26,53 111; Sn21 = 53,12 In
nn1 = 26,72 m ' n021 = 55,07 In
,
fOl = 26,46 m : 1021 = 52,46 m.
, valorile variahilei ajutatoare 1 corespunziitoare punetelor finale u; ~i JJ, ale celor dona arce de clotoida sint:

I~ = O,GI5 ~i 13 = 0,410

carom Ie corespund, pentru clotoida de bazii, urrnatoarel e elernente ;

Element.elc clotoidclor reale sint.:

Directia axei ahsciselor este determinata de unghiul 1'13 = 0,0375 fad sau 1'12 = 2'23c.

Originea arcelor de clotoida se deterrnina dupa cum urmeaz a : - pentru t~ = 0,288 ~i Fie = 2,0 rez ulta :

.!2:.. = 0,247; B12 = 0,247 '160,18 = 39,63 R{

m:

P22 = 1,150 ; Ps _ 1,725
1122 = 0;027; 8s .--:.0,0081
t = 0,433 ; x; = 0,290,
X22
X22 = 0,857; Xs -' 0,578
YZ2 = 0,]08; Ys = {},032
S22 = 0,870; Sa = 0,580
IlZ2 = 0,900 ; n3 =0,584-,
''2= = 0,864 ; r3 _ 0,579'
!flU22 = 8' . 'P03 = 3gBOe
,
a.:.22 = 24g 8" ; 0:03 _ lOqoc
YC22 .: 83g90c; 1'03 ='92g85c. 84

Elemente geometrice

l\Iodulul clotoidelor reale este A = 2 = 69~57 m, iar elernentele prlnF,

cipnle corespunz atoare punctelor finale ale acestora rcz ultji :

Rz = 80,00 m; Rs = 120,00 In
Ll.Z2 = 1,88 m; 6.3 ...:... 0,56 m
, = 30,12 m; 'x~= 20,18 m
X022 Y022 = 7,51; Ill; Y03 = 2,23 "m
5022 = 60,53 m : sos - 40,35 m
,
n022 = 6~,61 m; nu3~ 40,63 In
'022 _:_ 60,11 m : '03 - 40,28 m.
, Directia axel absciselor este determinate de unghiul '23 = 0,045 rad sau '25 = 2g86".

Elemcntele necesare trasdrii ' arcelor de clotoida slut cup rinse in tabeluI I.15.

Tabcllll 1.15

Com·donat.' ])()~an' q;t~lrdonnt\·cal"t, 7h n- II.Un;':illl e "~~ 1
Punc. I I. (;~,) I I I (~. ,~ "r)
tu! t r I v !I I s, I j;~,)
r, (111) b~. F~ cc) x, !I, (m)
/, 0,174 n,247 17,18 0.65.00 0,2·17 17.18 0,0025 0,17 0,247 '17,18 98."45.00
5 0,327 DAG3 32,2l 2.27.00 0,463 32.21 0,016 1,11 0.463 32.21 ss.oo.oo
Il, 0.410 0,579 40,28 3.55.00 0,578 40,21 0~032 2.23 0.580 40,35 92.83.00
6 0,440 0,621 43.20 4.10.00 0,620 43.13 0,040 2,78 0,623 43.34 91.80.00
7 0,534 0,754 52,45 .: 6;07.00 0,748 52.04 0,072 5,00 0,757 52,66187.70.00
H~ 0,615 0,865 60,18 8.00.00 0.857 59.62 0,108 7,51 0,870 60,53 84.20.00 ...---..

Arcul de cere HIHie are unghiul la centru

o:.~l = CtCl - 2 Ctol = 49R44"

~i lungimea

C' = rrR,,,:" = 124,26 m.

I 200.

....-...

Arcul de cere H2H~ are unghiuI la eentru

o:~ = Ctrz - O:ou - Cto2Z = 86€75"

~i lungimea

C' =;'R,a.~ = 109,01 m.

2 200. "

:Amenajoreo ,curbelor in plan

85

.----..

Arcul de cere H3H~ are unghiul Ia centru

o::a = 0:<3 - 2 01:03 = 5flg43"

~i lungimea

c~ = "R,<J.:" = 112,02 m. 200ft

Lungimea sect9l'lllui"curhDil,O'1I rezulta :

2 SOl + C~ +~02l + C~ +S022 +2so~+ 'C~ 592,7Q rn.

Detaliul de ~lllenajar~inplau :ktc prezentat":ln' figi I.dt

Exemplnl 1.11. Racordare ovoidala a doua cercuri.' dy.c:!a..~la~i sens de raze Rl = 225,00, m 9i R2 = 150,00 m.clnd se cllnosc(fig;2q~),:

- marirnea ulinia mentului intermediar determinat p~,itan~enta comun5

oeste T = 50,00 D'L-; " , . ,'" .

- trecerea de, pe primul viraj pecelde al doilea.se, faceprin Interrnediul

u nui cere de razji Ra = 450;00 m.' ,

Se calculeaza rapoartele: " ,

F = ~= 0,50; 'F~~~ :::200'P2 ~ ~= 3,0

R= 1 n, .,'_,.i-.)." :,_:t ".I~_T ,R:!'

", ':L

2... = 0,111111; L; ,,' 0,333333; :!_= 0;222222.'

R, ,R.' R"

Cu ajutorul ahacei (Bnlig. I.35 se determina valorile variabilei ajutatoare t corespunzatoare punctelor J1{, HI' Hz 9i Ii;:

t~ =/6;4; t1 = tz ;:;0,2; t~ = 0,6

cu care se deterrnina ele.hentele principale ale clotoidei de haz a pentru ace-

Ieasirpuncte : .

PL = 1,768 ; (13 =3,535 Pe = 1,179
OL = 0.0075; Os = 0,00094 ; 32 = 0,0253
= 0,283 '.'_::
x~ x; , 0,1414 , = 0,422
; Xz
Xl = 0,564 xii:", , 0,2827 " X2 :_ 0,838
" "
• ~, c.
Yl = 0,0301 ; .,y~ , ',.,0,0038 Yz = 0,100
Sl = 0,566 5a =Q,.2828 Sz - 0,848
fll = 0,569 n3 = 0;2829 ng = 0,875
'1 -;-0;565 f3, = 0,'#28 '2 = 0,844
<POl,= 3#40" ; q:>ij3 = O,c85C; %2= 7'60°
Otm. - 10g19C; tXos = 2'55°; ~2 = 22g90c
'-
1"01 = 93g20~:; Yea = 98s30c; YO! = 84K7OC. Elemenle geometrice

.:.
E
.c:
c
"
'"
.c:
"
"'
"-
-e
.,
:-
.~
<-
"
"
~
~
~
'i:
~
~
"
'C
"0
'0
~ 'U
.~ ::s
'"
~ .;;::
I;: ""
"1:::1 'C
;::: ..
0
~ <J
'"
p.:;
ed
:s
..,
r;:: AmeFlo>j<lrea curbelor in pIon

-----------------------------------

81

Modulul clutoidelor reale estc

A = 5. = 127,30 m.

p,

Elementele principale ale clotoidelor rcule in punctele n; Ih H~ ~i If; rezulta ;

R, = 225,00 m; Ra = 450,00 m; R2 = 150,00 m
6.l = 0,95 m : Aa = 0,12 m; 6.2 = 3,22 m
·
·'t~t = 36,03 , 18,00 , 53,72 rn
m : X(l3= m; :ro~ =
·
;rOI = 71,80 m : .T03 = 35;99 m; .To~ = 106,68 m
,
!Jol 3,83 m; Yoa = 0,48 m : yo~ 12,73 m
,
SOL 72,05 m; S03 = 36,00 m : oti::02 = 107,95 m
,
1101 = 72,43 rn : 1103= 36,01 rn : n02 = 111,39 m
· .
1'01 - 71,92 m; fDa .:= 36,00 m' foe = 107,44 m.
,
Elcmentele necesare trastiri! eelor doua arce de clctolda slnt cuprinse in
tabelnl 1:16.
Ta/Jdll[ 1.1.' Coordona te pclaru Coordonate ('al-te"Zh-n(" .. l..tlll~irnl" an~
Punt- I I I (;t. ~. «') I I I I y
to1 r ;>: !I s (g,_ c, ("(')
r, (111) a-, (m) ," (Ill) S, (Ill)
- ..
1 1),1:!3 0.188 23,0:1 0.37.50 0,188 23,03 0,0011 0,14 0.188 23,!}3 !l8.95.110
11,. 11 ,. 11,200 0,283 :ifi,OU 0.85,00 O,2S:i 36,00 0,Om8 0.18 0.283 36.00 9B.:IfI.no
" o.soo 0,125 54.Hl 1.88.00 0,425 54,10 0,0128. 1.63 (),125 51.10 !l6.00.00
1Ii u,400 0,565 -71,92 3.411.00 0;561 71,80 0,0;101 :i,8:3 0,566 72.U5 9:l,:m.On
j n,.J19 0.f.90 75.11 :~.55.00 0,585 74,47 n,m:i ·1,20 0,593 75.49 92.50,00
l 0.,,16 0,715 91,02 5.45.00 O,7H) 00,311 D.On2 7.89 0,730 92,9:1 ss.oo.oo
n; 0.(100 (1,844 107.44 (.GO.OO 0.836 106.68 O,lO{J 12;73 {),848 107;% .. 84·;70.0{) Dinoctiu axei abscisclor f:ita (r~ tangenta comuna se deterrnina eu ajutorul

uhacei din fig. 1.35 pentru /1 =;r~ = 0,2 ~i F2 = 3,0 : . .

't' = 0,044 rad sau -r = 2c80c.

Unghiul ]3 centru corespunzator arcului de cere III raza Ra este : «:a = 2 «03 = 5g10C

iar lungi mea acestui arc rczulta :

C' - .,,;Rp. -~ 3[; O~

a - -. ,) m,

200'

Distanta de Ia punctul debiseetoare Ba la axa abscise lor este

C = !loa - (Rs - Rs cos ";) = !loa - R3 (1 - cos "2(,,) = 0,03 m.

88

Elemente geometrice

':::

!/6's2Z=:J

,Amenajarea .curbelor in plan

89

Poz itia v irfului de unghi Va rata de; axa ubsciseloneste data de

", .(

«leci v irful de unghi se situcazh sU)J ,;axa absciselor. , Dctaliul de iimhnajarc este p:r6:el~faCjll fig.~.4~J_.

, _.' c

I. n.\COIHUHEA ct' AIIC HE CEIIC]m n.''l..~IH,:nL\

:: ~

Asa cum s·a mai nriitat, acc!;Vtip de racordurc cste u n caz particular

::;;i In ncelasi ti mp u n caz Iimitii al rncordjirii ovoidale fa duuai gercur]interioare. Modul de rezolvarc a acestui tip de racordarc este prezentat in exe mplul de ca Icul L 12.

Exemp lul 1.12. Racorda rc ell arc de cere de; razil du.blil iutre arcu l de cere cu raw R = 150 III ~i aiiniamentele care fOrI~~~za"i;ltre ~ie ;u~ unghi U = 117~22° (fig. 1.50),

Fi~. 1.50" nac~rd<lrea ell arc decere de rnzii duhhl,

I) Calculul elernentelor racordarii ; - Stramutarea virajului, 11:

. 1· "". ,

11 = -_' . -pentru j = 0,5 m/s3

'24j' 11'

Il = _1_. V' = _1_ ~(~)'. _1_= 1,06 m.

6,00 1/" 6,00 3.6 150' ,

Lungirnea de racor dare progresiva, L:

L=~=~=60 m.

21R 24·150

- l\Hirimea divizlouara, a:

a = _I._. = 17,32 In.

21"3

- Depasirea clotoldei, b :

b = a (JS - 1) = 12,68 m.

- Tangenta : T. V 1'. V = '1'

T = (R + A)·tg ~= 114,87 m. 2·"

Bisectourea : (VB) = B

B= (R +;1> {see ~ -1) + f. = 39,77 m. 2) Calculul !;ii trasarea pc teren a racordarii.

a) Elementele principale ale curhei de racordare pentru

R + 11 (arcul de cere initial):

U = 117K22c; R + ;1 = 151,06 m; T = 11·1,87 m : B ~~ ;39,77 m, b) Elernentele principale ale curbei ell. raza 2R = 300 m :

VI = 200' - ctcl' in care ct.l se calculeaz ii in Ielul urmator :

tg IZcl = --"_ = 17,32 = 0,11628; OI:r1 = 7g37c

11 -~ 150 - 1,06

VI = 200~ -7~3'ic = 192t63C; R, = 300 m

1'1 ~~, 2R tg ~ = 17,39 m

'2

IJ] = 2R (sec «~l - I) = 0.50 m

C -~ 2~II"rL - "1 73

I -~ -- - if • nl.

'2UO"

Am~nojor~ cucbelcr in plan

r) Calculu! elementelor curbei ell raza R = 150 m

in care

cr.;~ = Ct., - 2 Ct.r1 = S2~78c - 2, {g37C =,6S~4c V; = 200g -6S~/lc,= 13PDG<; R = l:jOm

T~ = Rt#~=8A77m

L,'_, '2 ,_ .

B~ ~'" u{sec-";l' '- lr= 2:j,30 m •.

C' - "R(f.d ~ 1 "0 '1··0' 68~? ~ .. ,'.1·"0··3·1'·· .'

1 ~ , .::-- ~J , 1_ --.)!U ,- ,:·ffi.

. 200~" .... ,.

.j , CA1A.:UMiI. HEl\lENTEI.ORGEmIETRlcE ,\ r, Esj,ltIij(NTlNlll.oR

P roiectarca orlcareiserpenti ne Incepe cu s(l·tdillr'ae ~11:riplas~:PleIlt'inscopul . asigur{lfii t.uturor cerintelor Iunctionale si cconomice,s.J..lidiii rntirm~::ei'\Ijllia se 'uLlin datele initiale de calcnlce vor-Ji [olosltein cO'il'ti'niiarej)elltru den~· ni tivarca in plan !ii pcntru efcctuarea cclorlalte IIlnenajiiri. (stlphdiil'gire; vizihilitate ~i rampa suprniualtnrli).

In fig. 1.51 cste prezeutat u mplasa rneutul posibil al vunei serpent inc in trei v ariante, iar ill exe mplul de calcul 1.13 sint dezvoltate veri fica rile neccsare efectuiirii comparatiei ~i nlegedi varlantei ioptime .din punet de, vedere tehnic. Inr.xemp!ele!u;nnatoare (I.H~I.16) stnt.iprezentataetapele pentru calculul elernentelor geometrice pentru mai . .multe tip uri .de iserpentine ce pot fi proicctate ill' Junette de conditiile de relief ~i de altc condi tii i mpuse [19J.

Excmplut I.J:l. Studiulprivind umplasarea 'lineisei=pentine devcategoria a doua (ng. 1.51) ,cind Sf': dispune de .mai vmulte variante de traseu

pcntru care se verifidi:' .

a) :\fiiri mea ali uiarnentelor inter mcdiare (detcrminata pc plan sal! prin calcul) :

-~~_

prin

masurare

in variautn.i.lnt.li : ..

.J i\,'

r;lT:2 =SO.OOm;

--r;;T;; ,=GOtOO m;·

T~~, Tg= 70.00 m;

ill variauta a doua: in varlanta a treia : T;;' T~;' = 81,40' m ;

r;;'T:";' = GO,OO m. .

Aceste valori slut. ill .toate caaurile maimari dcc~~ Jllngim~a' alinia mentelor iutermediare, necesare curbelor succesive ~i. ,ca]''i'''I?l~ntm vit!~z~de prolecture de .40km/l1, ar trehui s~ fien,,:,,, 1,4"~.56,OO m...

b) Pozltia liniei, rosii ;{pentnu aceHst[l,\"(!rif.jcnre~l .este necesara )ntocmirea .de profilejongitudinaJesumarcpentrucele trei rvaniautc) se \"cr,fica prin

91

~,...:......~~~ .. ~~ ... ,--.; .. ~~ ... ~-.~~ .. ,.~.- .. -.'-__...---... ~ .. ---- ... '-

92

Ele mente.g eo met ri cc

Fig. 1.51. Amplasamcnt nl poslbil al unctserpcnttnc,

cornpararea dilerentel de nivel !:llJ realizata pc linia ro~ie ·intre douii puncte cu ·diferetr!:a de nivel !:l/i 1 realiz atji In studiul traseuluiilntre acelcnsi' puucte : -in varianta 'intli: sn, = il~Xl -4- t,:jaX2 =18,86 m

sn =701,30 - 684;()0= 16,70 m,

de notat ea in relatla pentru sn, dedivitatca i rr este deelivitatea de studiu' a trascului Iolosiaa pilla. la jumatatea aliniurnentelor .intermediare,,d"hI este declivitaten redusa Iolosita-pe .parcursul curbei principale, iar Xl~i X~ sint. lungimile corespunzatoare apliciirii acestor deelivitii~i.

Deoarece ,!:lH 1 > 6.H, in final dcclivitatile Iiniei rosii rezultii rnai mid ~l Iucrarilerde tcrasamcnte cu volume de ase menea red use ;

_ in vnrin nta a dona: !:lUI ~. 13,97 m ; lUI = 19,60' m.

Deoarccc I1H 1 <!:lH, realtznrca'tdiferentei de nivel necesare nu se poaLe obtine decit prin sporiren declivitfitilor .adiacente dcclivitatii de pe curba prjneipaHi, ceea ce IlU este insa recomaudabil, pentru etl se .depasesc de elivitatile maxi me ad misibile ; r,czultii necesarii lungirea traseuluipentru reduccrea doclivitatilor :

_ itt varianta a treia: nIl L = 16,57 m;'!:lIl = 23,55 m.

Si in accst caz este' necesara lungirea traseului deorirece IlH;-<:' !IN. c) Di5tantnminima' Fwd. dintre multifile serpentineise.)r'1fifica prin

co mpararca acesteia ell distantamillimiineccs"ai'ii. pentru 'execu tia . rarnnrilor serpentine! fara a fi nccesare. lucriiri rde arta(ziduride sprijin) daca este Indeplinita conditia Fr•al > F"-,,.A.!;>a cum rczult5dinfig. I.51 situatin

·Amenojoreo cL'i"belor in plan

,~ .

,:j;

94

Elemente geometrica

cri l ica ar upnre in cnzul variantei int ii, dcoarece la celelalte var iante distunlele F"", sl.l1tmai 1I11lri; profilnl transversal lntocmit pe directia punctelor de bised()are 13~ ~i B~ (fig. 1.(2) confirm:; iusa cli cele dou a fa muri ale serpentinei in varianta lnt.li pot Ii executatc H\rii ziduri de "sprijin deoarece :

F"aJ = 33.80 m ~i F,,", = a + b + mltl + 111J~ = 18,90 m (a este Iatirnea dispozitivullli de scurgere a apelor de suprafata. jar b este Hitimea plat-

formei).

Exemp lul I.H. Calculul elcrnentelor unei serpentine de rategoria a

dona cin d rse cunosc (fig. 1.(3):c

unghiul dintre aliniamentele initiale : U = 24~44c = 22" ;

raza curhei principale : R2 = 32,00 Ill;

distanta F = 25.00 m;

coor<iollatelecelltrului 01 rala de siste mul de axe (ales in fig. 1.(3):

x = 2(l,GO m; Y = 72,50 m,

Prill calcul, se urmareste deterrninarea urmato(ll'clor clemente:

- distantele : ell' clz, D1• D2;

_ uughiurile: '1"1' ~I' El' '01:1' 91."2' ~~, E:!. cp~, '(. i'l ~i O. ScriindegalitHtea su melor unghiurtlor din triunghiurile 01 v. \-'3 *i V" VI VI

rezulta :

01:1 = U + ~~ - 't"z'

Fig. l.a3. Elen1l'nteJe unet serpentine de catcgorla a doua.

,l;ImellOjor&o ,curbek>r in pion

Din triunghinl .A 01 V I se determina :

-, _ ,.-, -, Ii

01.4 = Y -',41/ = Y -x tg~:=,G7,72 m :.!

F

A \\ = Vt V2 + AV:{= ----" +_x_· -= 90.57 m.

:1 sin J:::_, l:os.!!_· .

2. 2

Se ponte determina distanta ell:

(/1 = DIVl = V01.4.2 + .t1V12-2QI.4·AVI cosA= 123,00 m Se ealculcaza :

• 0,..4. • "

sin 1'1 = '7, Sin, A = O.5404~, '

'1"1 = arcsin 0,54046= 32"42'54".

Din triunghiul 001 Va se poate serie : '

- u ". .....,/"-.....

UIC = 11 + it tg -= 77,28 m; C = aCVl! = 90" -.!!._ = 79~' 22'

CVs= AV1 =90,97 m.

Se ponte culcula distants dz:

t4. = 01 V3 = YOI02 + CV32 - 2 010 ~CV3 COS C = 107,28 m..

In continuare se poate determina :

• 0,0 . C" 0 70~"'"

SIIl't'., = --sin = ,,,,,,,'

.. d: ' ~:.' '

deei:

't'a = arcsin 0,70728 = 45"(}'44", 1n triunghiul VITi201:

• Q. R,

SID 1-'1 = d'; = 0,26016; ~l = arcsin 0,28018 = 15Q4'46".

DI = dlcos ~1 = 118,77 m €}= 90° - 131 -74"55'14".

,95

96

,Elemehte" geometriee

In triu nghiul V3T,~OI:

sin ~. = n~.= 0,29801 ;~2 =; arcsin: 0,20891 =17°23'32"

.... i! ~

D2= d~COS}2 = ),02,,36 In; E2 = 90" - ~2 = 72°36'28".

U nghi ul Ia ,c.cGn~rual curhei principale rezulta : 1'1"'" 360~ -'- (il + E2 + 0(1)'

un de :

.0:1 = U +,_-:-l -:- '2 = 0.0"·12'10" :

~'l ~36'O" -(74055'14" 1- 72"3G'28"1-4- ~)042'10") = 202"46'8"

a = 2 (:J..:_ -~) = '(1 - -. rr = 22"46'08".

2 2 .

. u

Unshiul la v irf al c.urbe~ik'eeUlidal'(~·eu v irfiil 111 V~, estc :

"

. '.' , .. '

Iar ele mcutele racordarii cu arc de cere sint:,' ,j".:

'1' = R tg" -c, ~ [3, = 3878 m ;.

:-1 ,1, 2'" c. , ••

C1 = n)l,("1'",.,{3,) =76,80· rn: 180·

BL= Rl(~e ~.I.--: .. {3:= 1).;=02,99 111.

. . . 2

, ~ . ~ '. " '_ .. I

U nghiul la vlrf al curhci sccuudare eu ;:,WfuUf~ V.3,~rcyal -, ~~~·.~.a : , Ua = 180" -('2 + ~2). 117°35'44",

~ '. ~' , j ~ :.

iar clementcle racordfirii en arc de cere sint:

T = R tg -:, + (3, = 42,40 m;

3 .3 .• ,. 2 ..

C - 7tH,!"" + {3,) = 76,40 In; .

3 - 180.

; L':

Existrl toate curha principala

B3 = R;'(SCC,-r;: ~, "-:"1) ~ '11;84 Ill.

elemel1t~le'·pcntru introd~eere~ racordilrii ~i la curbelesecnlldare ale' serpentinei.

progresive Ia

Amencjorec curbelor in plan

91

Dae£l hucla serpentinei se realizeazu diu arce de clotoida, variabila Independerita a arcului c1otoidci este :

,.,'.1

Exorup I ttl 1.15. Calculul elernentelor gcometriee ale unei serpentine sirnctricc de catcgoria int ii (fig. 1.5'1) c ind se CUIlOSC urmatoarele clemente

init.iulc : .."

, v itezu de proie ctare : V = 40 k m/h :

unghiul dintre aliniamentele initiale': U = p3g33" = 3()<' ;

rm:a curbei principulc: R~; = 30,00 m : distautn dinl:re v irl'urilc de ungl~i ale curbe!Ol~

1\1'2 '1'" 40.00 m:

Din triunghiul \'l'1'12V2 rezulta :

. r 1.:: J,~ . [,7. 1""' , )' C _,_~c

Sill ::: = - = __,_ .2 Slll- =0,388;)~;. R."""i!arcsinO,3885 .. 2 .. 2"50'.

, d F 2 I"

Din a ccln si Lriu nghi rezulta :

D =11; = 7,1;20 m. tg [~

U nghiul la cr ntru al curhei principale rezulta

'( = 3GO" - 2(\)0° - ~) - U - 195"40',

Fig. I.G.L Elementcle ~eomdrice ale unci serpentine .stmetrfce-de cutegorfa .int il,

" - Dru!T'~uri, calcut ~1 proiecta re --- cd, 13

!J8

Elemente ge::metrice

Unghiul la v irf al curbelor sccundare este :

U1 = 1800 - ~ = 157c10' Cclelalte clemente ale curbelor secundare sint :

Rl = 110,00 m ;

c = dl,[3 = 43.80

1 1800 '

111;

B1 = Rl(SCC~ - 1) = 2,31 m.

Exemplul 1.16. Calculul clementelor geomctricc ale unei serpentine de categoria intii cu ccntrul curhei principalc deplasat pe directia bisectoarei unghiului format de aliniamelltcle priucipale (fig. 1.55) c ind sc cuuosc :

unghiul dintre aliniamentele inj tiale : U = 33g33c = 30° ; _ raza curhei prlncipnlc : R2 = 30,00 m ;

_ distantele : F = 40,00 m ~i UU1 = 130,00 m. Din triunghiul V 1001 sc deterrnina :

tu..::.c. ~ - .E: - 01538

o 2 = u-O-· 1 - 2Xl - t

~ = arctg 0,1538 = 8045' ; ((1 = 17°30' 2

F

d = _-- = 131,20 rn,

2sin~ 2

Fig. 1.55, Elemcntele geometrlce ale unci scrpl'lltinc de clIlcgol'ia tnt ii ell ccnt rul curhci prtucipale deplasat pe dtrcctia biscclonrci unghlulni dint re aliniamcnl de prillcipall'.

Arnenojereo curbelor in plan

• r.. II, R..

Sill I-' = - = ---:- ·2 sin.2 = 02284·

d F 2 ' ,

~ = arcsin 0,2281 = 13010' ;

D II.

= --"_ == 12831 m ,

t;.! r~ ,

U n~hi ul In ce ntru al b .

cur CI principale rezulta :

" = 1800 + 2 ~ _ 0:1 = 188Q50'

1= V2V101 = e = 18()O -- '" :2

180'·- U _ U - '"

----=

2

2

Unghiul la v Irf HI curbei secundare este :

VI = U3 = 1800 -(f' + c) = 160°35'.

Cc [<'I H It e ell' Ill!' II tc a le b

cur elor secundare sint:

Tl = R, tg r:l + ~ = :-3765 m

:! '

c _ "!rR, (13 -I- z) ••

1 - 180' = 74.00 m

B1 = n, (sec f' + € - 1) = 380 ~

:2 ,_I.

99

Cnpito/Ill II

SUPRALAn GIREA .cAn IN C(,REA

1. Ci\LCULUL SUPRALARGIRli CAli IN eUlmA PEi'\TllU TlIFFRITE rirunr DE ,\UTOYHIICULE

Amenajarea curbelor din punet de vedere al supraHirgirii caii se face peutru diverse ipoteze de cireulatie a vehicule10r lungi pe sectorul in curba [19, 72J.

Exemplul 11.1. Calculul supraUirgirii caii in curba in ipoteza int.il-

nirii a dona autobuze.

a) Elementele de calcul cunoscute :

~ raza curbei circulare: R = 150 m : caracteristicile constructive ale autobuzului:

dl .~ d~ = 2130 mm ;

b~ = bz = 2 130 mm :

spa tiile de siguranta slnt aceleasi ca si in aliniameut.. Pentrn V = 60 km/h, sputiul de siguranta intre gabaritelc vehiClIlelor care se int il-

nesc, sz, este [1 9 J :

t,~P V' + 710

= 1,09 m.

b) Diferenta intre latimea benzii ocnpata de "chi cul cind se d~pJuseaza in curba, bc' si fi~ia ocupaUi. Ia deplasare in alinial11Cllt, b, [73, 7,1, 7;)] cste su-

praHirgirca S I ;

c) Cal culul la\.imii fi~iei oClIpate de v ehicul ciud se deplaseazfl pe banda exterioarii de circul a tic (fig. 11.1, a). Se detcrmina:

_ raz a intenoara Rf;

R R x, 1-0 Ul!l 1-0 -4

j= +-'-=;) + __ = ;),;)0. Ill;

:!. 2

_ raza exterioara R. se obtine din triunghiul OEF; R. = ..j(Rf + bd + Ii = 153,15 m.

Liitimea benzii ocupata de vehicul este.:

be = R. - RI = 153,15 ~ 150,3,1 = 2,61 Ill,

Suproliirgirecicoiiin curbo

Tal

Bando e,K/eriQof'o a

BO/7do. /17/errPllra

b

Fig. IU, Suprnlargtrca ci,ii ill curba in cazul intilnirii 0 U'011- t J

u a an 0 H1ZC·.

Supralarglrea :

SI = b. - b1 = 2,01 - 2,50 = 0,11 m. . d) Calculul Iisiei ocupata de veh:ieul c! d

rioarf de circulatie (fig. II 1 b) Se 'I Jill _se deplaseazf pc banda inte-

". ca cucaza :

- rnza exterioara R~: ... "-.".,

R; = R - ~,;;;i;50 _ 0,54 -"", 14°9' 4°·6°

! .. _ 2 : : :.! "_' om;

raw interioara R'·' d t:' .; .. .. ,,' , '

. I .~e . eermlllil.,din· triullghiul. OGH ;

R;+ O2 = JR'2 .. 2 .. - :,- '0, ••

_ . . . .• -!2 = 149,31 m; R~ ~ 149,31 -.2,50 =146,81 m.

Lati mea benzii ocupata de vehicul .este : '.

b' - R' .,

e - • - Rj = 149,46 ~ 146,81:'_ 2,65 m.

S upraJ argirea

SI = b~ - b2 = 2,65 - 2,50 = 0,15 m.

Supralargirea totala :

SIT :--- 0,11 + 0,15 = 0,26m.

t02

Elemente geometrice

Exemplul II.2. Calculul supralargirii can III curba in ipoteza intilnirii

a doua convoaie nlcatuite dlntr-un auto,camion eu doua remorei {19J. a) El.emente de calcul cunoscute :

_ raza curhei circulare: R = 150 m;

_ caracteristicile constructive ale autovehiculelor: vehiculul tractor (autocamion CarpatiSB 131):

a = 3400 mm; b = 2 3uO mm; II = 883 mrn : 11' = 1 497 mm;

rernorca auto;

z = 2100 mm ; al = 3 200 rnm : HI = H~ = 780 mm; b[ =',2 3GO mm;

_ sp:~tiul de signranta lntre gabaritele vehiculclor in cazul intilnirii:

s: = 1,OD rn.

- b) Calculnl lrLt-imii fi~iei ocupatli de vehicul ctnd se rleplaseaz a pe banda

exterioara de circulatie (fig. 11.2). Se determina:

- raza interioara Hi

R s, 1~0 1,09 1-0-4

Rj = + -=- = ;) + -- = ;),0 ;

2 2

_ raza exteriourti R • .'

RI = R, + !2. = 150,54 + 2.~6 = 151,72 m

2 2

m = Ri + ar

li~ = m + Z2 = Ri + a~ + Z2

m = R5 - II? = m -I- Z2 - 1I? = Ri + ar + Z2 m = Ri -I- ai = Ri + 2ai + Z2 - 1I~2

o

Fig. 11.2. Supraliil'gil'ea benzi! exterioll],!' n~cesnJ'i\ tnscrlern unut ermve] In clIrhil.

Suprolorgireo coii in curbo

m = m +- ::2 = Ri + 2a~ + 2z2 -1l{2

R~ = R~ - lI'z - m + 2ai +- 2z2 - 1I~ _:_lI'z = 23 048,0984 R7 = 151,81 m

R. = V(R7 + ; r + (a + U)2 ~ 153,05 Ill.

Latimca bcnzti ocupata de vehicul este :

be = 153,05 - 150,54 = 2,51 111,

Supralargirea :

SI = be - b = 2,51 - 2,36 = 0,15 m.

. e). Calc, ulul latirnii f'Islei ocupata de vehicul (. 1'1' d I I

"( • se (ep nscazfi pe banda

interioara de circulatie (fig. 11.3). Se determinii :

- raza exterioara R~;

R' R s, 1~

.= -; = 00 -0,54 = 149,4G m ;

- raza interioara R~:

RI = Jm - (a + U)2 = 149,39 m;

R' b 236

1 = Rl -;-= 149,38 -7'~ 148,20 m;

R~ = R? + 1I'2 ;

, . .!:

1

Fig. 11.3. Snprnliirgirca henzlt Intertonre llece~ar1i 'inscri;'rii illl'ul 6ollyoi in cllrb~.

103"

104

Elemente geometTlce

R, = ]48,10 m

II, 2.% 146 \)') m.

R' = R, - - = 148 10 - -- = , ~

i '2 ' 2.

Latimea benzii ocupata de vehicul :

b': = R: - R; = 149,46 - 146,92 = 2,54 m.

•

Supralargirca :

5 -')54 -23G=0,18 m.

1--', ,

Supralargirea totala :

51:!' = 0,]5 + 0,18 = 0,33 in.

- ". tr banda de circulatie determinate ea In

Valorile supralargirilor pen 1 no. , ,. in tabelul 11.1.

1 d . , ainte peritru diverse ipoteze siut cuprmse

exemple e e mar In

Tabclul 11.1

III -'
0.80 0.G5 0,(;0 0,50 0,45 0,.10 0.35 0,:m~O,25
Supralar- 2,00 1,GU 1,35 1.15 1,00
gtrea S,
m 2. AMENA.JAREA SUPRALARGlUn

- . -'j din aliniament la Iiitimea caii supralargite

Trecerea de Ia Iatlmea cal . be' progresive :]i se pastreaz a

din curba arc de cere se face pc luugimea cur 1 t>

constanta pe lungimea curbei ci.rculare. 1- .

numai din arce de clotoida, supra argirea In cazul curbelor cu racordari

. Y dispusa simetric lata de bisectoare.

se mentine constants pe 0 lungirne 3:G

li

I;

11

1;" ii 11.

$UPTolorgirea coiiin curbo

105

Amerwjal'ea supraliil'girii totale se face, de regula, la Iirul interior al curhelor [72J. 1n uncle cazu ri amenajareasupralargirii totale se poate realiza simetric, la find intelior ~i ext.erior (cazul podurilor in curba) san chiar la mnrgillea cxterioara a curbei cind se pot realizn .econorntt de Iucrari.

Racord3rea margillii caii din aliniament en margillea caii snpraliirgite din cmba, pe IUl1gimea curhei ,progresive,se poate retiTfziCiil mai multe

feluri : " .

- prin distrlbulia" supralargiditotpleproportiollal pe IUllgimca elII'bei

progresive ';

- prin raeordarea in dusillii Iolosind arce de parabola;

- prin racordarea cu aree de e1otoidii.

Excll1plu] 11.3. Cazul embelor alcatuits dintr-un arc de cere racordat ell alilliamcl1tele prin arce de clotoida(v,fig:, Ll2, 1.13).

a) Eleml'ntele principale ale curbei progresive din axa drumuIui sfnt eels o btinute 111 exemplul L1.,

Lungimea arculut si unghiul "( format de directia razei de curhura en raza polara pentru punctele pichetats 'pe clJl'ba progresivu slnt cuprinse In tabe-

lul I.1 : '", , ,

-'- Iungimen ('.lll'bei arc de cere: C = 98,41 111;

- H\timca, eaii in aliniament: B = 7,00 m;

,_;. supraliirgireac~iii ill curha : SIT' = 2 ·0,28= 0,56:

Sll]Jralargirea total5 se rcpartizcl1za]a marginea interioru-a a taii (fig. II.4}. Valoarea supra1argirii parti! cm:osfbile c6rcspun:Z5toar~ ]Jllllctelor piche-

tatepe arc ul de clotoida din axa caii se determina pe haza variatiei pro. portionals a supraliirgirii cu lungimea curbet progresive (fig. II.5).

Valoarea Sllpralargirii III punctele a, b, c, d, e cste datii in fig. 11.5.

Fig. 11.4. Schema de amcllajarc a suprohirgirii 1;1 l1Wl'gill(,~ inl eMuar::Y 'n ciiii.

lOS

Elemente geometrice

~

27.M

33.00

'rI,SO

5107

98,it1 /2

so, 80m

Fif(. 1[,5. Dctcrmlnarva supralsrgtrlt in punctcle int ermedtare.

Pentru trasarea marginii interioare supralargite a parUi carosabile se picheteazii, fa~ii de axa caii pe directia razelor de curhura, puncte Ia dis-

tan ta !!_ = ;),;}O m majorata cu supralargirea calculata in punctul cousiderat.

2

Directiile razelor de curbura, pe sectorul racordarii cn clatoida,sint determinate de l! ughiurile y dintre raza de curbura ~i raza p olara, prezentute in tubelul IJ (rig. IJ.(i),

b) Racordarea marginii partii carosasfie din aliniament en marginea supral5.rgitfl a caii din curba se poate face, pe Iunglrnea curbei progresive din axa ca ii !ii in forma de "dU5ill1:i", considermd supralargirea tntala sirnetric distribuitii la marginea interioara si exterioara a-curbeljfig. I I.7), [70]

', ....

p::::=

P<I

Racordvre

27,G(}m

Fig. II.B. Trasarea marglnll supraldrgtte.

....... ; ..... ;.; ..... ,

......... ; ;; .. ;;.;, .

SupraliirglFeo coji in curbO

a

o,;25L~ tJ,125T= - =7.80 = 760

tJ,J75L =22,80

turbo circu/orti

A/in/omen

L =6O,8tJm

Fig. 11.7. RacordflJ'en !tldl1~inil a rnargini' _ , .. ' .

, I par," CAl'OS;lhilc sllpral:'fr!titc.

Elemcntele care determi - .

ginli caii din aliniament: Ina pal abola cuhica Iolosita Ia rnconlarea mar-

_ ecuatra paraboIei cubice :

(ILl }

Iungimea curbet de

.[';n".ea b . . I'Ucol'dal'e,

.~ a SCISe!:

S, ests eg:lli'i, a pl'oximativ, cu Iun-

s = x = 22,80 m;

LaH_.··Cl:J· ill nu t 1 f' I

-- . nc u ina P la curba de

racordare :

Din fig. II.7, rezu:tii

(1I.2)

0'18 ... '

tg ~ == _'-_ = () OO-'~~,'

38,O() , I ~

y(~) = 3 x2 ~i i P tIP »:.

nunc u (fig. p.8) pentru x = 22,80 m rezulta :

3[{(22,80)2 = 0,00737

de nude;

K=

0,00717

= 0,472'10-;' 3· 22,80'

(II. 3)

~i deci :

u = 0,472 ·IO-o,x~.

. (1M)

107

Elemente geametrice

108

Fig, J 1.8. Determinarea paraboJ~icllbice.

Valorile supralargir]] pc sectorul de raeordare cu pot calcula peritru diferite puncte eu relatia (U.4);

1111; X = 7,00 m; y= 0,002 m

a x = 14,73 m; Y = 0,015 m

parabola

cuhica se

l\I~ ; x = 15,20 .m : x = 0,017 m
1113 ; x = 20,00 ill; Y =0,038 m
p x = 22,80 m; Y = 0,056 m.
;
Raeordarea Cll parabola cu- !J

bid se poate Iolosipentru racordarea marginilor partii carosabile ell marginilebenzilor: de accelerate sau ale henzilor de deeelerare prevazute la mtersectiile la nivel sau Ia cele denivelate.

Element~lc care determina

parabola de gradul doi, folosita la racordarea cu marginea cftii de pe arcul de cere:

_ ecua tia paraholei de gra-

dul doi :

, y = AX2 + Ex + C ;

a~!S,20m

H'

Fig. ILl). Determinarca paraboJei de gradul 'doi.

Suprolnrqireo caii in curbd

constantcle A, B, C se determina din urmatoarele conditii (fig. II.9) :

x = 0;'

rezulta,C' =b ",

y = -h;

x = 0;

, 2b

Y =-;

a

rezulta B;-:- ~

a

:1' = a;

y = 0;

rezulta A = - b

a'

si deci :

pe ntru a = 1::i,20 si h = 0,056 rezulta :

y =-0,056 (15.20- x)' 15,20'

Valoarea supral5rgiIii In diferitele puncte de pe sectorul" de racordare cu parabola de gradul doi se determine cu relatia :

5n = 51 - b ((I - x): = 0,56 _ 0,056 (15,20 - x)'

(I' 15,20'

Pcntru punctele considerate pe racordare rezulta :

R: .'1:= 0,00 m; 51 = 0,28 - 0,06 = 0,22 ill
e : :r= 5,80 m; S! = 0,26 m
M4: x=10j s, = 0,27 m. ~. -t-"

Valorile supralargirii Inpiche:tii b, c-si d shrt (fig. II.lO):

' -."

c.b: ·S[=,~·12,25=O,09 m , , 38,00

;0-,:"

, ods'~'",· 5!.~·17,80-·0;13 m..

" ,37,ilO."

"'d ' ". 028,

.:: ':~~ 5i ==,_" _' , '26,30=0,19 m.

'., 31l,00,

Ii

ii

" f.

" 1;

1i

H

c) Racordarea marginilor ciiii"dinaliniamentcl1marginileciHi 'supraHirgite din curba arc de cere Iolosind arcede clotoida si considerind supraJargirea totala simetric distribu ita eelor doua margini (fig. 11.11).

are

Elemente gee>metrice

H'

o

----l1argmea pdr!llcaro.5ab,!~ .;vpra!drgdo'

_ - - - !1argl/1{?o pdrllj' co/"oso!j/I,p f7NVpro/a"rll'iti

""'%

4- ~~-

<:::> '" '" ~ 0::,- "

~,~ %- "2" ~c.;--

II II u t.;:pb

~c::t t.;" t1 a 112 1

15.20

27.'f5

~@ j

1.___ lf_7'5~~1.C:::' ;i-8o-m __ 1 -----<ll

Fig. l l.Ll], Detaliu <Ie l rasurr-.

i

Fig. 11.11. Sclu-ma de amenajarc a slIpl'alill'glrii Ia ambcle rnflr~ini ale c~ii.

Suprclcrqlrec coii in curbc

Pcntru trasnrca marginii exterioare a partti carosabile snpraliirgite.,:SI(!; dctcrmin a ck-rnentcle c1otoidei corespuuziitoare variabilei independente <Xc = lP:m'3W' = 12g9W san variabilei ajutatoare t = 0,450. Printre aeeste clemente estc !;ii Yl = 0,0/12.

Ordouatn in puuctul M de tangentii a clotoidei eu arcul de cere este ':

(Yn = 3,35 rn este ordonata punctului d arii in axa drumului),

Modulul clotoidei reale este :

H pentru clotoida necesara raeor-

A =1'"" = 86,90 m. y,

Se pot obtine elernentele necesare trasarii clotoidei reale peatru raeordarea margini! exterioare supralargite ; distanta dM de Ia originea clotoidei din axa drumului Ia originea cIotoidei pentru racordarea marginii exterioare cste :

d1l1 = Xo + MH sin CXo - x1l1 = 4,50 m

unde

-- B

XM = AXl = S6,9(ij ·0,625 = 54,31 m : MH = - + S, = 3,78 m

2

Xo = 58,05 m este abseisa punctului H.

Pentru trasarea marginii interioare a partii carosabile supraliirgite etementcle clotoidei de »aza slnt aceleasi, deoarece variabila independenti .. si variabila ajutatoare sint aceleasi.

Ordonata punctului Neste:

YN=YO -~+(~+ SI)COSIXo = 4,05 m,

2 2

iar modulul c1otoidei reale rezulta :

A = y~. = 4,05 = 98,43 m.

11, 0.042

Distanta de Ia originea 0, la originea DIN masurata pe directia axei alUiciselor este ~

dN = Xo - NH sin eto - Xs = -2,98 m,

111

Elemente gecmetrice

'112

unde

XN= 96,43 '0,625 = GO,27 Ill; Xli = _!!_ + 51 = 3,78 Ill; :2

rezult a cil punctul Ou, este situat lnaintca punctului 0;.

Elernentele necesare trasarii clotoidei se oh\ill eu abacele corespunz atourc dupa modelul prez eutat III exernplul 1.1.

III cazul racordarii nlinia mentelor nu mai ell arce de clotoida, suprulurgirea se mentine constauta In v al oarea maxima pc 0 luugime cg~llr! CII~'

: > ';,l,!i

dispusa sirnetric fa~a de hiser.toa re [HJ,72], iar trcccrea de la liitl mcu eflii din curba la la timea caii din alinia mcnt se I'ealizcazi'\ in unul din mcdurile prczcntatc in cxemplclc auterioare.

CapitoluZc I II

AMENAJAHEA HAMPEl SUPHAINALTARII

1. HEL\TlI liE C\LCO.

- Rela tia gcnerulii a Iortelor pentru deverul poz itivsinegativ (fig. I II.1) [191 este :

E ±>ppL c.

Rela tia acccleratiilor pentrudeverulpozitiv :;;i negativ este:

I

__ Pcoso::=:=:P

P I

, Dever naz/tr«,

a

c

Dever l7egat/1I

b

I'ig'. lTI.1. RclatlngeneraTan fortcJot>:

II ~ devcr-vpoait.iv ; b ......... clever ncgattv

8 - rirumurt, caicut $1 protectare - cd. 13

114

Elernente- geometrice

sau,tiniild. seama de a _:_ Kp :

v'

Kp ±gp =- 11

unde K reprezint1i raportul in careintervin forta de frecare si supra inaltarea la combaterea derapajului.

Pentru K= 10, cp = P ; E = Pp .~i deci contributia frec1irii este egaH'I cu contributia suprainaltarii curbei.

Pentru K = 20, cp = 2p ; E = 2Pp deci co ntributia frecdrii este de dou a ori mai mare declt contributia supratnaltarti ,

;.l..._ Relatia generala a suprainaltarfi in functie de conditiile de conlort :

(V)' 1

P, % = - . ,100.

3,6 R(I( + g)

(III.l)

Pentru diverse valoriale variabilelor care .intervin in relatia (III. 1 ) s-a intocmit nomograms prezentata in fig. III.2. Ace a sta nomograma permite determinarea pantei supralnaltarii pentru condltli dlferentiate de contort €xprimate prin coeficlentul K.

2. A1IENAJAREA RAIIIPEI SUPRAINAL'fARII LA CUnBELE JZOLATE

Lungimea rampei suprainaltari] se compune din lungimea de conv.ertire d si lungimea de suprainaltare propriu-zisa, L - d, ambele corespunz lnd lungimil curhei.' progresive, L [72J.

Rampa suprainaltiirii se -reallzeaza mentintnd nemodlflcata axa can: se roteste banda exterioara a partli carosabile in jurulaxei plna se obtine un profil cu panta unica egala cu cea a benzii interioare, p~ = 2,5 % ; dupa aceasta se roteste partea carosabila in jurul axei pina se obtine un prom ell pantalunica egala eu P. = 6,00% (v. fig. 111.3, a). Acostamentul din interiorul eurbei i~i va pastra panta Pl =4 %' p lna clnd profilul eu panta unica atinge aceasta valoare dupa care aeostamentul interior va avea aceeasi panta.i. ea partea carosabilii.

Aeostamentul exterior .va avea aceeasi panta transversaHi ca partea carosabila pe toata lungimea rampei supralnaltarii.

Rampa supralnaltarii mai poate fi realizatA mantinind aemodilicata marginea interioara a piir~ii carosabilernesupralarglte ; ,inal t area marginii exterioare se faceJpe toata lungimea rampeivsupratnaltarii (v , fig. III.5).

Exemplul 111.1. Ame.,i:lajarea rampeisuprainaltiirii pent ru curhele alcatuite din ercde cercJiaeordat cu aliniarnentul prindo nll. aree de clotoida (v. exemplul 1.1), mentlntnd nemodificata axa caU (rig. 111.3). Se eUilOSC urmatoarele elements de calcul :

- viteza de proiectare V = 60 kmfh ;

- latimea partii carosahile supralargite Be = 7,56 m;

_ elementele geometrice ale racordarii in plan cu clot oida determinate in exemplul de calcul 1.1.

t;:,' l<}

...". N

II .• 1 I I I 1 I ) .1

. , r /" {

I

I

,

t.

I

I

I

I

I

I

I

/ I

I ,

I I I

I

./

/ ~I

.j::

:::

;.;.1 .i

116

Elemente geometrice

Elementele de calcul "necesare a menaj arii rarnpei . supratnaltarii : panta transversala a profilului convertit : P,. = 2,5 % ;

- panta profilului supra inaltat : P. = 6,10% ~ 6,00gb (determinata eu nornograma din fig. III.2);

- supralnaltarea se pastreaza constants pe lungimea virajului arc de

-eerc C' = 98,41 m.

Schema de arnenajare prop usa in fig. 111.3, b a fast Intocmita pentru :

h" = EPa = 17,5 em; h, = B P. + p. = 29,75 em;

2

h~ = B p, - P. = 12,25 em. 2

Distants de convertire rezulta :

II

d = L _" = 35,76 m.

II,

Rampa supralnaltarii astfel realizata trebuie sa corespurida coriditiilor de circulatie, $i anume [19] ;

a) Pozrtia punctului ptna la care deverul negativ trebuie sa fie inlaturat ;

Q,OSV'

(II 1.2)

PI =

a :- lOP.

pentru a = 0,3 + KPa = 0,8,

rezulta PI = 523,64 m

A'

~i 31 = _ = 17,00 m; A = 94,35 m este modulul c1otoidei (v. axemplul I.l).

PI

In schema de a menajare propusa :

I _ d _ 35,76 _ 17 88 S1------ , m

;] 2

-deci profilul cu panta P = ° la banda exterioara este realizat, in schema propusa, dupa pozitta i mpusa de couditia de circulatie .

.... b) Pezitia punctului pina la cafe trebuie realizat profilul convertit se determina corespunzator relatiei :

c ( V)' 1

PlI = 3,6 • p.(K + g)

-cu nomograma din fig. III.2;

pentru P .. = P. = 2,5 %

rezulta p u = 370,40 J1il

(III.3)

A'

SI! = --;- = 24,03 m.

FIl

In -·schema de amenajare propusa :

5;/ = d = 35,76 m,

Arnencjcrec irompel suproindltur]]

111

118

Elemente geometrice

deci prorllul convertit este realizat in schema propusa, dupa poz itia impusa de conditia de circulatie.

Pentru ca amenajarea sa corespunda conditiilor de circulatie trehuie ca 1ungimea rampei suprainiiltari! sa se rnareasca, adieu opera tia de convertire sa inceapa pe aliniament, marginca exterioara pastrindu'!ii contiuuitatca pe toata Jungimea rampei supralnaltarii : lungirnea rampei supl'aillii.ltarij cste, in acest caz :

L; = L + x, unde x = (L -SlJ)_I_I._ - SII = :2N.6G m h, _ II.

x = (''''.80 - 24,03) 17.5 ')., -

uv -: -'>,03 = ~)2,6() - 24,0:1= 2S,G6 ll1.

29,75 _ 17,5

L; = 60,80 + 28,66 = 89,46 m.

Dad! manrea lungimii rampci supra inaltarii nu este pl'~ihilft (aliniurnen t insuficient), convertirea se realizeaza in intregime pe Itll'"imea curhei progresive; in acest caz, rnarginea exterioara prezinta UJl punct de flill"ere In distanta d = slJ = 24,03 m fata de originea arcului de clot oida (fig. "'TIIA)_

In acest fel, rampa supra lnaltarii se realizeazf pc Jungimea de racordare progresiva, eeea ce corespunde prevederilur standardului de a mennj arc a curbelor,

Cotele marginii interioare si cele ale 'marginii exterioare in pichetii intermedian situati pe rarnpa supralnaltari! se determiua astfel :

- pentru picheti! situati pedistanta de convertire cotele se de terrniua prin asernanarl de trlungh.u.I (v, fig. II 1.4) ;

- pentru picbetii situati intre poaitia profilului convertit si cea a pl0- filului suprainaljat se poate nroceda fie ca pentru profilele precedente, Ii e deterrninind mai Inti; punta transversals cu nomograma din fig. III.2, corespunz ator razei ~i con l:~ii1or de contort, .~i apoi cotele celor dona margini III pichetul considernt.

HtJl'gi/?~o eX/Nluoro

c/2

FIg. 111.4. Reallznrca ra mp ei ~upraina]~iirii pe lungimea de racordnre progreslva.

Amenajarea rornpei suprainollarii

119

Exemplul 1II_2. Amenajarea rarnpei supralnaltari! prin men tinerea nemodificata a marginii interioare nesupralargite (fig. IlL5) pe ntru curba .amenajata in plan cu clotoida ca in exernplul 1.1 /;ii pentru acelea ~i elemente -de calcul ca cele din exemplul III. 1

Elemeutele necesare amenajarii rampel supralnaltarii (fig. 111.5, a) ~ h" = 17,50 em; h. = 42,00 em,

Lunglmea sectorului de convertire :

d = L ~= 25,33 IR.

P.

Lungimea sectorului de supralnaltare propriu-zisa L - d = 35,47 m. Rampa suprainaltarii se realizeaza pe lungimea de raeordare progresivii si deci: L, = L = 60,80 m. Se considers eii supralargirea se distribuie in mod egal la cele doua margini ale partii carosabile.

in schema de amenajarepropusa (fig. III.5, b) deverul negativ este intaturat la distanta d/2 = s~ = 12.67 m, iar profilul convertit este realizat Ia distanta d = S;1 =25,33 m; punctele caracteristice sint situate la distantele s, = 17,00 m > s; :;;i Srr = 24,03 m < s;, (S1 :;;i SII au fost determinate in exemplul II 1.1 ).

Deoarece punctul caracteristic II este situat, in schema de amenajare propusa (fig. I1L5, b), dupa pozitia corespunzjitoare conditiei meeanice exprimata de relatia (111.3), este necesara marirea lunglmii rampei suprainiil~arii ; aceasta Iungime se obtine unind, pe marginea exterioara, punctul final al .al rampei suprainaltarii cu punctul caracteristic II (situat Ia dlstanta Su = = 24,03 m fata de D, la eota +17,50 em fata de cota marginii interioarej ; rezulta schema de amenajare din fig. III.6 :;.;i urmatoarele elemente ale amenaj ar ii :

- distanta de convertire:

d' = (L -Sl!) _...!P:;,:.:.__ = 26,2£ m; P. - P.

- lungirnea sectorului de supratnaltare propriu-aisa :

L - SIl = 60,80 - 24,03 = 36,77 m; lungimea rampei supratnaltarli :

L; = L -Sf[ + d' = 63,03 m.

Punctul de pe aliniament in care Incepe operatia de convertire este situat (a~ii de 01 la dlstanta :

x = L; - L = 63,03 - 60,80 = 2,23 m.

Declivitatea marginii exterioare a p artH carosahile rezulta :

i% =.l:!... ·100 = 0,67% > 0,5%.

Lr

120 Elemente geometrice

8=7.00m

Ponto Tron,jller.rold a

L~ Bo,80m

.schema de determinore 0 pazl!liff pUf7c/l'lor C'oroctel'lsl/c~

b

d 25.33

d 35. 7

cte

= L- = ,it
, sl=a
M.
~ '0. 'f ~~ -.:: r§
W~~t~ l-l-~~ - h'~ !~~ -1
] -
L ,,60,80 f77 C/2
. . - .. 28

Rampa .fuprolfiol!ol'll G

Fig. IIL5. Arnenajarea rampei supra lnaltar ll piistrind nemodificat e cotcle margin!!

Intcrloare a part!! carosnhlle :

a - punta t.rn nsvcrsala ; b - schema de detcrmlunrr- a )lozitk'j punctclor caracteristico:

c - l'nltlpa suprafllmliil"H~ I

Este necesara introducerea racordarilor verticale cu arce de cere de raza R= = 2 000 m la extremitatile rampei suprainaltarii , elementele acestor rae ordari slnt :

m = 0,G7 % ; R = 2000,00 m ;

T __ mH. __ 6,·70 m : T'

B =-= 0,011 m

21)0 - , 2R

Arneriojoren rompei suproina1tarii

121

l1oF!lllleo exler/ooro supra/argild

1ft,. _____ -----v 1r2

'-r'" 6J,O.Jm

Fig. III.6. Schema de cal cul al cotelor ector douti margini ale part!! carosabtle.

Cotele marginii exterioare se de terrnina pe haza pantei transversale eare rezutta din nomograrna reprezentatii in fig. IIL2 corespunzatcr razei de curbura in Iiecare punet de pe rampa suprainaltarii sau prin asernanari de triunghiuri in fig. III.G.

Pentru curbele realizate nurnai din aree de clotoida, supra inaltarea rna-

ximii, ca si supralargirea maxima, se mentine constanta pe distanta 3~ dispusa simetric fata de punctul cornun . eelor doua arce de clotoida [19, 72]; calculele pentru Intoemirea schemei de arnenajare a rampei supralnaltarii se conduc ca ill exernplul III. 1 sau II I. 2, eu deosebirea c5. lungimea rampei supra inul tfll'ii este:

1 r L=L--·_

r 2 3.6

(lIlA)

san

1 V

Lr = L - s][ - - • _. + d'

2 3,6

unde Sir si d' se deterrnina in modul prezentat in exemplele Ill.1 ~i III.2.

(IlLS)

3 .. \UENAJAUEA R,HIl'EI SUJ'RAINALTAHU J,A]CURDELE APROPIATE Rezolvarea problernelor speciale de racordari progresive [48] prezentata In cap. I slrriplifica in mod hot5.ritor amenajarea rampei supratnaltarii intre curbele suceesive apropiate de acelasi sens sau de sens contrar. Astfel, conditiile restrictive impuse de normele oficiale in vigoare ell privire la amenajarea curbelor apropiate, legate de m1i.rimea aliniamentului intermediar, nu mai sint necesare deoarece aliniamentele scurte slut inloculte ell aree de clotoida (exernplele 1.7 -I.11).

122

Elemente geometrice

Arnenajarea rnrnpei supra inaltarii Ia intrarea si iesirea din sectorul de curbe apropiate se face ca ill exemplele IILl si llI.2, iar intre curbele apl'Opiate, in conforrnitatc ClI situatia de fapt (curbe de acelasi scns sau curbe de ~e.r. s ~:;.lt!'ar).

f xemplnl 111.3. Pentru racordarea ovoidala calculatli in excmpluI 1.7 sa ;, intocmeascii. schema de amellajare a rampei supratnaltarii intre virajele ~'-:! de cere de raze Rl = 250,00 m !)i R2 = 125,00 rn.

Elementele de calcul cunoscute:

- viteza de proiectare : V = 50 km/h ;

- Jatimea partii carosabile nesupraliirgite: B = 7,00 m ;

- Iungimca arcului de clotoida dintre cele dona virajc arc de cere: s =

= 25,30 ill;

lungimile virajelor arc de cere:

C~ = 78,54 m; C~ = 109,74 m. - panta transversala in aliniament: Pa. = 2,0 %.

Cu ajutoruI nomogramei din fig_ III.2 se deterrnina pantele suprafnultar]] maxi me corespunztitoare celor dona viraje arc de cere:

PH = 2,6% ; Paz = 5,35%

(pantele supr a inalt1irii au fost determinate pentru V = 50 krnjh, K = 20 si valorile corespunz atoare ale razelor). Arcul de clotoida corespunde vitezei de proicctare V = 50 kmjh irnpusa de valoarea razei celui de al doilea viraj arc de cere R~ = 125,00 m.

Considerlnd cii arnenajarea rarnpet suprainaltarii se face meutin ind nemodificate cotele in axa drumuJui, rezultii:

h'l = B p" + P. = 16,10 em; 2

h - B p" + Po

.. -

•• 2

25,73 em;

11;1 = B p" - p. = 2,10 em; l!;2 = B 1'" - P. = 11,73 cm.

2 2

Ra mpa supra lnaltarii intre cele doua viraje arce de cere are lungimea L, = S = 25,30 m. Suprainaltarca intre cele doua viraje se realizeazii astfel : supra inaltnrea marginii exterioarc prin unirea punctelor situate In cota ir.1, respeetiv _ h,~, iar rsupralnaltarea marginii interioare, prin unirea punctclor situate la cotele h;l' respectiv 11;2 (fig. IIL7).

Declivitatea marginilor partii carosabile rez ulta :

• OJ h&~ - /1""1 100 0 801 0

l./O = . =,3 70 <0,5 Ai

s

Amen-ojoreQ rompei suprciniil~iirjj

123

t'L't/=lSy -76:t1 = lS'IJ/

"

't:)
""
~
-~
~
'!'::
:s,
~ CI
~
~ i
~
~ ~i
I::
O(Z"/~'I ~ ~I I
\: ... 124

Elerrrente geometrice

La marginea interioara este necesara introducerea unor racordari verticale Ia capetele rampei supra indltarii ; elementele acestor racordari slut:

m = 0,51 % ; R = '2000,00 m;

mil

T=-·""'C 5,10 m; 200

B = ~ = 0,007 m. 2R

Pilla IS. profilul A ill care panta transversala p = 4 % panta pe acostament se mentine la valoarea de 4 %, dupa care panta acostamentului creste in aceeasi masura ca si punta piirtii caro sa bile.

Supral argirea diii in curba de razii R = 125,00 m este SIT = 2 '0,35 = = 0,70 m; pentru curb a de razii R = 250,00 mnu este necesara supraliirgirea caii in curhd (tahelul ILl).

Exemplul III.4. Pentru racordarea ov oidala calculatii in exe mplul 1.11. sa se intocmeasca schema de nrnenajare a rampei supra lnlilttirii lntrc virajclc arc de cere de raze R1·"b 225,00 lTI si R2 = 150,00 m.

Elementele de caleul cunoscute :

- viteza de proiectare : V = GO km/h;

- latimea pJirtii carosabile nesupralargite : B = 7,00 m;

- lungimea arcelor de clotoida care asigura trecerea de la un vir aj la

celalalt slnt :

51 = SOl -S03 = 36,05 m; S2 = S02 -S03 = 71,95 m;

lungimea virajului arc de cere de raz a R3 = 450,00 m:

c~ = 36,05 lTI;

- panta transversal5. in a liniament : P .. = 2,5 %.

Pantele transversale in cele trei viraje arce de cerc determinate ell nomograma din fig. III.2 sint :

PSI = 4,06% ; P.3 = 2,06% ; P.2 = 6,07% ~ 6,00%.

In virajele de raze Rl = 225,00 m ~i R2 = 150,00 m supralargirile maxi me sint determinate din tabelul 11.1 :

S11' = 2'0,25 = 0,50 m.

Considerind cii se pastreazu nemodificate cotele in axa caii, rezulta urmatoarele elernente pentru intoemirea scheme! de a menajare a rarnpei suprainaltarii pe sectorul de curbe succesive :

h'l = B p" + p. = 22,96 m; has = B p" + p. = 15,96 ern

2 2

p,,+P. ')975

h'2 = B 2 = ~, em ;

Amenojoreo rampei suprainal\orii

125

~II

o

126

Elementcgeometri ce

r B P:r1 - P" 1225

h'2 = = , em.

2

Lungimea ra mpei supra lnaltarii intre virajele (C1) ~i (C2) este :

L; = Sl + C~ + S~ = 144,05 m.

Schema de arnenajare a rampei supra iniiltarii cste prezentata in fig. I II.S. Declivitatea marginii exterioare este :

i.% = h" - h" .100 = 0,19%, san i.% = II.,-il., ·100 = 0,19%;

$1 8:=

nu este necesara introduccrea racordarilor verticale, Declivitatea marginii interioare este :

J" ,0

il = ~ ·100 = 0,21 %, sau ii = ~= 0,21 g.:, <0,5~o;

s,

s,

nu este necesard introducerea racordiirilor verticale.

Exemplul 111.5. Pentru racordarile in dusina calculate in exernplul 1.10, sa se Intocmeasca schema de arnenajare a supra iniiltiirii, cunosclnd urm1itoarele elemente de calcul :

viteza de proiectare: V = 40 km/h;

Hit·imea p5.rtii carosabile nesupralargite : B = 7,00 m;

lungimea arcelor de clotoida cuprinse intre cereurile succesive de sens contrar :

SOl = 26,53 m; Son = 53,12 m S022 = 60,53 m; S03 = 40,35 m;

lungimea virajelor arc de cerc

C; = 124,26 m; C~ = 109,01 rn : C; = 112,02 m; panta transversale a profilului convertit : Pu = 2,5 %.

Elementele de calcul necesare intocmirii schemei de arnenajare a rampci suprainaltarii intre primele doua cercuri sint :

P'l = 2,6% ; P&2 = 5,18%

h B p" + p. 178- 1 - B· p" + p. 2688 em

.1 = 2 = ,;) em; 1.2 - 2 = ..

h:1 = B p" - p. = 0,35 em; 11;2 = B l", -- 1'. = 9,38 em.

2 2

Amenojareo rompei suproin61liirii

127

1 I
~I I~ --
::;
I & I I~ .::-:;
~. ~
.,~
!:;~1 I~~ t:
"\:5'<:;j !<-
.,,";§ ~~~ ~
,~I ~ "I I~~~ ... ~
'§I ,~ '"
t-- '> 1 ,,~ ;..,
~ ~Sl.S -;. ~
~ t I r~ ~ ~ ::; -
u
l ~ ~ ~
I I I j ;; ~
I " c; cs
",-=
"~ * e;.. ::-;:
"<J- '"" .~ ~
-cj.n ----.\::. " -
I t:i ~ ~
/ ~
I / :SU ~!E
/1 .: ~ ~
I II ~ J ~ ~
I!J ;-;
I ~ .=.:::
I /1 "~ r5 ~
f 3 :~ g_
I! . I !.S-I
~~
.:;::::;: ...
-; ~l ~~
c:;,'" ,
/1 z; ;,:i
~ ~ o s
~~/,'j t::, ~.~
f5'I=':'I *
kt
, ",'" ;c.=
~I I ~~
I I" I --....1 ;: t
..
~i . '"
:.£j:::
'-I ;';:5
1%'1 ' ~I
I ~-b i -
"
~ IE.
I
...,
sst.! ,'S,! ............. , _--'--'

128

Elemente geometric:e

Lungimea rarnpei supra inaltarii Intre cercurile (C1) ~i (Cz) este :

L; = SOl + SDn = 79,G5 m.

Schema de arnenajare a rampei supra inaltarit intre cercurile (C1) ~i (Cz) este prezentata In fjg. rrr.9.

Elementele necesare pentru intocrnirea schemei de amenajare a rampei supralnaltarii dintre cercurile (C2) si (C3) se obtin in acelasi mod; unele dintre elementesint determinate (P.2' 11'2' 11;2)'

Valorile supralargirilor maxime corespunzatoare celor dou a viraje au fost determinate in tabelul II.I :

SlTl = 2'0,25 = 0,50 m; Sm = 2'0,50 = 1.00 m.

Capitolul IV

l'lWFlLUL LO!\' GITUDINAL

1. C\UTU'L lli\ZEI.tlH l'EXrJm R\CIlHU,:;'.Il11.E CO!\'VEXE

Razele minime de rucurdure sc dctcrminf din conditii de vizibilitate ~i coudi tii de confort [19].

a. Dererminnrea tnllgcntci tri{Jonomelrice m 11 unllhiulni dimre deeli .. \'it;11i pentru earl' este asiHllrnHi \·i'l.ihi!itatcn nidi Introdueerea r:tpordiirii l't'rth'a1c. Fie declivitfitile i, ~i i~ concurente in punctnl C (fig. IV.1). Se noteuz a :

K inaltirnea planului de vcdcrc fa~,5 de supraf'ata de rularo ;

h - Inaltimcn unui obstacol asezat pe supralata cliii ;

E - distanta de vizibilitate (segmeutul riB);

tg 0:1 = i1; tg 0:2 = i2•

Unghiurile fiind mici, se poate scrie : tg 0: ~ sin 0: ~ 0: (rudiani]. Intructt 111 = i1 + i2,

distanta minima in functie de i1 rezulta din conditia

am) = _ [, ;+ It = 0,

dl, ii (m ~ I,)'

ea re se reduce la

if(l( -11) - 2mRil + m2J{ = O.

Rezol viud ecuatia (IV.3) ill raport cu il se obtine :

mJ{ ± V (mI()' ~ m'l( (J( -- 11)

i J = -'-'--=::_:_--'--:-::--:--,,;__----'Ii, ~ h

Fig. ]\'.1. Aslgururea vlziilllil,ilii fiir" Introdnccrea racordiir!i vertlcalc.

9 - Dr'umurt, calcut ~i protectare - cd, 13

(IV.I)

(IV_2)

(IV.3)

(IVA)

130

Elemente geometric€>

Valoarea minima a ,1M E se ob line pentru semnul minus ill fata radicalului din relatia (IVA)

. mV/{

It = _ _;

¥/o: - VII

Introduciud valoarea lui il in relatia (IV.I) se obtlne :

(IV.5)

E _ [{(VI{ - VIi) + 11----;::=-_

mht - V

m'; J, m [{

r JJ1----

¥R+¥h

Distanta de vizihilitate E va fi asigurata filra racordarea declivitatilor (Inca Eonln ~ E, sau exprimind ill procente :

(IV.G)

III

- pentru ]{ "'" J ,20 m !_ii h = 0,20 In rezultji 240 m,.;-;

I!

(IV.S)

- peutru K = h = 1,20 m rezulta

-180

m ,.;--. n

(IV.9)

h. Derermluarea rnzei de raeerdare (~OIIH~XI'i PI' baza condifiilor de l'izi· bUH.lIte. Ipoteza de calcul : conduciitorul autovehiculului de pe 0 declivitate sa observe In timp un obsta col situat pe partea carosabila a oeleilalte declivitiili pentru a stopa in l'atn lui (fig. IV.2 si IV.3); In acest cal. distauta de vizihilitate Sf ia ega Hi. en distanta de Jrlnare.

Se calculeaza :

- tangenta trigouometrtca a unghiului dintre declivltiit], rezultata din dilereuta algehl'icii a declivita tilor :

(IV.I0)

_ valoarea rnzei dc racordare in functie de pozltla relativ a intrc ohsstacol !,li vehicul fata de curha de picordare :

Cazul 1. Vehiculul ~i obstacolul sint situate pe curha de racordare (fig. IV.2): se exprima distarrta de vizibilitate E in functie de distantele partiale Sl si S2' determinate din triunghiurile dreptunghice ACO !,li OCR ~

E'- SI + 52; Si = AC ;::::,J2RK; 52 = BC ;::::, J 2Rh

E = J2R(JK + Jh); E2 = 2R(K + It + 2JKh)

R E_' _-:==-

mtn _ 2{K + h + 2VKhl

(IV.11)

Profi lul Inng;tudlflOl

Fig. 1\".2. Detcrrniuarca r<lzci pcutru racordfirilr- verticale COIlV,·XC. Cazut J,

o

Fig. IV.3. Dcterturunrca raze. pentru rncordarltc vcrt.ieale cunvvxe, Cazul II.

131

1"32

Elemente· geametrice-

Cazul 11. Vehiculul ~i obstacolul se giiscsc ill alara curhei de racordare (fig. IV.3): se exprima distanta d~ vlzibilitate E in functie de distantele partiale AM, MC, CN si NB:

E=AM+M·C+CN+ND

-M 20()!, HC CN 11m ~'l~ 200 Ii

Ai = --; 1,~ = = --; 1\ ) = -- .

m -lOO m

R 200 [E 200 (1' + 1)]

m.n=-- '--- \,- l·

lit m

(IV.12)

In cazul III care se ia in consideratie ipoteza intilnirii en ohstaccl a unuj alt vehicul care circula in sens invers, pc aceeasi banda de circulatie, ill relatiile (IV.1l) si (IV.12) se considera K = h = 1,20 m.

Caleulele pentru deterrniuarea razelor de racordare convexa se pot slrnplllica daca se Iolosesc unnlitoarele observatii ;

- Ia orice racordare verticala raportul dintre tangenta trigono metrica (sau pants) m a unghiului dintre declivitati ~i lungimea curbei de rucordare C estc 0 constanta ~i reprezinta rata schimbarii de pauta pe Iiecare C

metru de lungime de curba. Inversul acestui raport, k = -, este de asem

menea 0 constant5 :;;i reprezint5 0 miisurii a curhurii, expri mind lungi mea necesara pentru ca panta sil se schimbe cu 1 !)o ;

- din relatiile cunoscute se deterrninu lungimea tangentei T ce sub in-

. d " I 1 T lim . J' be' d I

tID e curna {C racon ar e = -- preeurn ~I ungrmea cur I e racorc are

:'}lH·1

C = 2T; Iolosind expresia k = ..!.:. se ohtine :

II!

r ktn (' I J~

= -; .. ~ ;IJl; \:=

2

100 k ;

(IV.13)

- Intr-o reprezentare ('Hrteziana [IV irul C in abscisa sl m in ordonata, coeficie utul lc este () dreapta, iar R = 100 k tot 0 dreapta.

Deci, pentru 0 vitezfl de proiectare data, raza de racordare verticala R esie constallta ~i nu depinde de v aloarca declivitatii ;

- lungirnea curhei de racorrlarc verticala C = km este variabila cu valoarea declivitatilor ~i pentru a asigura lungimi de vlzibilitate E, curba de racordare trebuie sil aibtt 0 n numita lungime C in Iunctie de viteza de prolectare si tangenta trigonnmetrica m a unghiului dintre declivitati.

Diagra ma din fig. IVA exprima aceste ohservatii ~i per mite determinarea razei minime de racordare convexa, precizarea cazurilor E < C sau E > C prccum si determinarea lungimii curhei pentru satisfacerea condi tiei de vizibilitatc.

Praiil!J1 lonqitudinol

<133

Exemplnl IV.I. Fie i1 = 1;8%, E

i2 = -0,5%, E= 120,00 m(v. fig. IV,l). Sa sc stabileasca.vdnca racordarea varticala este nccesarii. in ipotezele :

a) K = 1,20 m, It=O,20 m;

b) K = It = 1,20 111:

Conform relatiei (1V-8) I?i (IV.9) rezulta :

210,011 ') n'

m :>;;--=_;0

120,(10

respectiv

Fig. IVA. Dlugrama pentru dclerl11inJl.r~~. tungim~ curbcl unci racordar! couvcxc din condltia de aSIgUl"ll!"c a vizihilitli!ll.

480.00 4' 0/

m :>;;--= ,0.

12(),Ot)

Dar In = i1 + i2 = 1,& + 0,5 = 2,3% ; Intruclt nu estc lndeplinita eonditia de a observa de la distanta E = 120,00 m un obsta col de inaltimea h ~ 0,20 m, estc necesara introducerea racorduri] verticale,

Exemplul 1\1.2. Pentru da tele din exempht! d~ calcul I~.l sa se determine v aloarea 1"37.ei curbei de racordare verticals corcspuuzator cazurilor exprimate de relatiile (IV.l1) "i (IV.12).

Conform relatiei (IV.ll) rezulta R = 3809 Ill.

rl Conform relatiei (IV.12) rezulta pentru R 0 v~lour~ .Ilcg~tiva, ceea ce exprimii Iaptul ea distant-a de vizibilitate E este insuficienta pcntru condilia exprimata de relntta . (lV.12).

Exemplu] IV.3. Sa se determineraza curhei de racordare verticala (v. fig, IV.2~i IV.3) cuuoscind urmatoarele clemente:

- viteza de proiectare : V = 80 km/h;

- declivltatlle : it = 4 % si i2 = 3% ;

J( = 1,20 m; h = 0,20 m;

- distanta de vizibilitate: E = tOO m. Pentru datele problemei rezultii m = 7%.

Conform relatiei (IV.l1) R ~ 2 G50 ill iar conlorm relatiei (!V.12~ R = 1 714 m. Hezulta dt valoarea razei curbei de racordare convexa va fl

de eel putin 2050 m (caw I I). ..

Folosind dingrama din fig. IVA rezulta C = 175 ;

k='£= 17;) =25; 1'=.!:!!!....= 2;'·7 =87,50 m; H= 100 ],:=2500 m;

Itl 'i . 2 :1; _ • -' <) 500 .

deci, valorea razei curbci de rucordarc convexa trebuie sa fl~ R _?- ~ ~ ,

a rezultat 0 valoare peutru H mai apropiat.a de CC:l ohtinutf dill relatia (IV.ll).

2. CALCULUL nAZE],On l'ENTIIU Rt\C:OltDJ\nU.E CONCAVE

Razele millime la racordarile concave se determine din conditil privind : asigurarea vizibilitrltii ill timpul noptil, realizarea couf'ortului cil"cu.latiei pr~n hmitarea taceelerutiei normale sau hmgimea minima a tangentei racordarilor [19J.

134

Elemente g-eometri<:e

Pri rna eouditie referitoare la astgurarea vizihilitiitii in ti mpul noptii este indeplinita cind dist .. mt.a de iluminare a Iarurilor vehiculului este mai mare dec it dtstanta de frluare (fig. IV.5). Se deosebesc dona ouznri :

a) Distanta de [rinare este mai scm·til declt lungimea de racordare : exprimtnd distanta de v izibilitate E ca medie proportioF!!-!. 1\'.5. RJlcord>iri vert lcale concave: ,ldc~mi. naiL. intre ipotcnuzn triunghiului narea raze; de racordnre dill cond il ia d~' asigu· dreptuughic .. inscris in cercul de

rare u \'izibiUtiilii pe l imp dt· noupl e. razii R si proiectla pe ipotenuz a

a coardei SII b in ti lisa de a rcul de cere corespunz ator lungimii racordarii (fig. IV.5) se obtille succesiv :

E ~ J2R(/11. + E sin.a) E2 .;; 2R(i1l + 1~ sin ~)

(IV. 14)

in relatia (IV.14) CI. este unghiul de ilumiuare. iar iticste inilltimea la cafe se situeaz ii Iarul rata .de supraluta.xle rulare,

b) Distant-a de frinareeste maio mare declt lungimea raeordarii : aceasta conditie este exprimata de 0 relatie asemanjitoare rela1;iei (IV.12) stabilit1i pentru cazul I I al rncordjirilor convexe :

..

R 200 [E . 2(10 {I ..L 1"' \J

min ~ -_ ......... _ .. - 11 I ~ SlIt 11., '

HI ,1!1... • ....

(IV.15)

Confortul icircula tiei se impunc prin valourea acceleratiei normale astfel incit, la pareu rgerea curhcl, aceasta Sit· nu depa~aseii 0,5 m/s2 ; ~ ~ 0,5·;

. ';.' ·R

rezul ta :

(IV.16)

A treia conditie privr-str- III ngimea tangeutei racordarii :

1,·· .r . \1

1uhJ = - .. ~ ; . ,

rezultii :

200 T .. r• 1!1

(IV.17)

Si in acest caz, Iolosind observatiile. faente In racordarile convexe, se poate sirnplifica deterrniuarea razel millime de racordare coucava, utiliz iud

Protrlul longitudinal

135

E

Fig. IY.6. Diagmmii punlru dctcrmlnarva JUl1~iillii curbel unci racordiir] concave din condttln de asigurarc a vizihilitli\ii.

diagrama. din fig. IV.p, eluhora t.a. pcntru-cconditia acoperitoare privind asi.gurareu vizibilitritii pe timpul noptii.

Exemplul I VA, Sa se determine raza racordarii verticale concave pentru

care se cunosc urmatoarcle clemente (fig. IV.7): declivitntlle : i1 = 4 %, i2 == 3% ;

viteza de proiectare : V = 80 km/h; distanta de vizibilitate: E = 100 Ill;

pozi tia farului rata de calea de rulare : hI = 0,75 In; unghiul de iluminare : a = 1°.

Fill. 1\,.". Detcrmlnarea razul unci racordari concave in cmi!lllii de vizihilitat"

. Impuse,

Tnngeuta trigonometrici; a dculivi tatifor este: III = - i1 - lz = - 7 % (in relatillc de caleul 5C introduce fara sernn).

Conform relatiei (lV.14) rezulta : R ~ 2004 m; din relatia (IV.15) R ~ 820 m; conform relatiei (IV.Hi) rezulta R ~ 960 m, iar dill relatia (IV.17) rczult.a R ~ 1 143 III pentru Tm!n = 40 m; deci, raza curbei de racordare concava trcbuie s[i fie mai marc dectt 200,1 III pentru a satisface toa te co nditiile.

Utilizind graficul din' fig. IV.6 rczultli C = 140 m; k = 20 ~i R = = 100 k = 2000 m, valoarc apropiata de cca rezultata Iolosind relatia (IV.14) .

Capitoilll V

1. nEI.A TJI DE CAI,CUI,

Disian/a de uizlbilifaie fn cuzul slopul'ii a do 11(1 oehicule rare cirCllUi in senslIri opuse :

a) in palier :

E = 2( e + s) + S;

(V.l)

b) in declivitate :

(V.2)

este distnntn de vizihilitntc ;

spatiu] parcurs in timpul de deliberare (0,75 -1,5 s) ;

spatiul de siguranta (5 -10 m);

distanta de frtnare propriu-zisa rcspectiv in puller, rampa sail in panta.

Valoarea dlstantei de frinare proprtu-ztsa se dctermina in fllllcJi~ d.e elernentele geometrice in profil longitudinal. prin echival~rea energiet ~lnetice a vehiculului In mornentul frilliirii ell lucrul mecauic efectuat pnn Irinare. Rezulta :

- pentru palier :

in care : E

s

S

II' l"

e=--=--;

2 st' 254(,

_ pcutru ra mpa (+) san panta (-) ell .declivitate i :

(V.3)

rJ% 1'2"

e = = ,

• 20({' + I) 254((' + i)

(VA)

unde f' este coeficientul acest eoeficient ponte fi

e1f=----

20«(' - i) :J.54(f' - I)

de frecare prin Irlnare. Pentru calcule orientative determinat ClI relatia :

f' = O,:l'l iY 800 - 1<'

9

apllcabila p Inii la vitezn v = V /3,6 = 10?/3,6 = 30 m/s acceleratia gravitatiei i pentru calcule l_nm cxacte se ~'or tabelul V.I, determinate experimental III tara noastra.

(V.5)

si in care q este folosi valorile din

1

I

AsiQ1,Ir~lfec viz;bilitaPi

137

Tube/lll V.I

"!lc';U\ 114' etrcnla tic,
'ripul !;Ii slm'ru iJuhr;ic:ttlduPi in km/l)
20 j 40 j 60
A~f:,Jl Uscal n.ti:l 0.,,\1 0.48
Um~d 0,40 U.::IU O.:~9
Belem <Ie clmcnt Uscul 0;58 - 0,43
UJll~d -- -- -
C!1Juplll'i Uscnt IJ,.!S f),32 0,31
. J ljlll"d 0,39 fI,22 0,18 Dislan!a de »isibilitaie ill cazul stnpiirii. in {ala IInlli obslacol siaiionar :

(V.6)

ill care E reprezin ta disl.a utn tutala de Iriunre, Disiantu necesarrl u(oliJ'ii lIJlui obstacol stutionar :

E = s + '.I.T

(V.7)

unde ; s este v;

--=------

x = V R2 - (R - + r z V H.h este proiectia unui arc de cere al traiec-

toriei in S a vehiculului, urrnata In efectuarea ocolirii obstacolului, pe axa drumului (fig. V.l); b este latimea benzii de circulatie, in m, iar R - raza de ocollre, In Ill, care se deterrninti din conditia en In parcurgerea traicctoriei in S, Iorta centrifuga sli nu depaseasca 20 %. din greutatea vehieulului adica It = V2/2.

Disiania de oisibilitate fa depil~irea 1Il1ui uehicul ill miseare :

E = E' + 1I~1,

(V.S)

unde : E' = D + (V2 + r)~)l este distanta de depasire ;

D = 3Vl + I + 4x dlstanta de depasire a unui vehieul stational' ;

viteza vchiculului care efectueaza depasirea, in tn]«;

Fig. V.l. Dlstantn nccesara oculi!'ii unul obstueul stul ionur.

138

Elemente geometrice

liZ este v iteza vehiculului depiisit, in m/s;

v~ viteza vehlculnlui care circula din SCI~Si:"OlHtS pc banda P<' care trebuie s[\ se clectueze depa~irca (fig, V,2), in Ill/s;

durata depasirii, in s,

Disian!« de l1izibililale fa inlersectii flt! drlllllllri :

E =JEr+ Ei -2Ell~'2 cos«

(V.U)

unde: El = 111 + CL si E2 = V2 + c2 stnt' distantclc tul.alc de frinare Inaiute de punctul de colixiune ;

co; este unghi ul sub care se lncruciseuzji cdc dou:l dru muri.

Disian(a de vizi biliiale III viraj:

a) in caz ul stoparii in fa ta- unui obstacol stational';

(V.tO).

unde E are sernnificatia .din relatia (V,G);

b) in caz ul inUlnirii a duu a vehiculc care circulii in scnsuri opuse pc acceasi ha nda :

unde:

E = El.+ Ez•

El = 3,5 111 - 30,7 ({' ± i),

(V.l1)

(V.12)

J';~ = ~1,5 112 VI' v2 slut vitezcle ector doua vehlculc care circula in sensuri opuse, in mIs,

Daca vehiculele circula Ctl aceeasi v itez a (v, = I/~ = II)

R = 711 - 30.7(f,' ± i),

(V.13)

Pentru dcterrninurca Iirnitei cimpulul de dzibilitate' se dcterminti In a· rimlc :

- d istanta libera lnterala

'c H'

. =-;

8R

(V.14)

miisura vizibilita tii

c=cr+!.... 2

(V.15)

Asi~lJ1"area vizibilitcrtii

139

2, IlIS'l'Ai\TA HE \IZUnul'.'\'n': ~I UI,STnWru 1m VITEz)i

, III cazul in care dbtnll~;J de vizihilitatc ' " , ~, " ' ,

iectare IIU' poate f' , ' (.OICspunz.tto.IIC vrtezci de pro-

«,.< <, I as]"llI'at: 0 t -; , ' . . ,

dil'ic It-t'l I ,"" \ Ill) un .1llUlnlt sector al drnmului da t "t-

I ItU a.! or (e ordin tchnic si 'C " ' a all a

<Ill t(~rp'l vitezei de eire I ti Y C onunnc, este necesar sa se prevada re-

nale d~ avcI:t'lzare \' til a.le pc dseetorul respcetiv, prin i llstalarca unor sem. , 'a oarea l'e usa 'I vit ' . ," r d d - '

pornind de Iu distanta de viziJ)ilitat. ezei \ a I, C ,us~ pe cale inversa,

F . '7 " " c care poate Ii efecttv usigurata.

o .~tmp,llI,I,\ •. r. ~e eOllsldera uu sector de drum in curba avr ,',', m P,lilll 51 Invpruffl trausversn] . f' .. ' \r"3' ; , ind situa tia

, ' • ea III Ig. • 51 VA.

Distan tn de!vizibilitatc care ar trel ", '_

cuJn!ic V' = 60 km/h ar Ii : renin .tSlgllrata PClltl'll a vite7.fl de cir-

E = 7v - 30,7([, - i) = 108.;)5 1Il.

Aceasta ar conduce la 0 distall\:a lihcra lateral:i :

, 1:.~::' ••

C =- = 13.3.') m

8R •

jar mi'islll'a vizihiHtiitii 31' fi :

C 'C" II

= + - = 15.10 111

"} . .

Fig, V,3, Vir.ihititnlen in ClIJ"UU. Ph ... (1<0 s.ill'n~~l',

140

Elemente geometriclt

I\.sj,gu·roreo vizilJ.ilitcW

141

Se observj iusa din profilul transversal ca, daturita existentei zidului de sprijin; nu 5C poate asigura, ca masura a vizibilita:tii, decit distanta

C = 9,40 m; de unde rezulta distanta Iiherti Iaterala ; C' = C _!.= 7,65 mil 2

Pentru determinarea vitezei de circulatle in aceste conditli de vlzfbilitate,

problema se trateaza invers, pleclnd de la marimca distantei de vizihilitate care se poa te efectiv determina pe baza distantei libere laterale :

B = J8if:C! 82,00 m,

Diu relatia distantei de vizibilitate (V,13) pentru cazul lutilnil'ii a dona .autovehicule dintre care unul eircula nereglementar se deduce valoarea vitezel, dupa cum urmeaza :

E = 7v -30,7(f -i); se cOllsidel'a r = 0.30 ~i i = 4 % ;

l'

82,00 = i ~- 30,7(0,30 - 0,(4) ;

3.l>

1,944 \' = 82,00 + 30,7'0.260 = 82,00 + 7,98 = 8£1,n8 80.98

V = -_ = 46,20 km/h,

1.!lH -

Deci pe ind] catorul restrictiel de vitezfi in sectorul respectiv se va indica

viteza V = 45 km/h. .

.1. \'ERIFICAnEA VIZIUlLlTJinI trstn SECTon DE nntnr

Exemplal V.2. Se considera un sector In curba al unui dr urn existent ce urrneaza a fi modernizat pentru viteza de proiectare de 60 km/h.

Pentru verificarea vizibilitatiiexistente in plan ~i In profil longitudinal se prezluta planul d i situatie (fig. V.5), pronlul longitudinal (fig. V.6) !,>i profilele transversale (fig. V.7).

Linin lntrerupta in pta nut de situatiereprezmrg limita cimpului de vi~ zibilltate existenta, determinata pe haza profilelor transversale.

Se considera proiectia plana a razel visuale tangents Ia limita clmpulul ode vizibilitate existent, in punctul de bisectoare, B, caruia Ii corespu ode cea mai mare valoare pentru dlstanta libera laterala,

Rezulta ea profilul initial aI razei vizuale, pentru care se verifica vizi-

bilitatea existenta in couditia cea mai defavorahila, este situ at in pichetul 19.

Acestui profil ii core spunde :

- cota in axa benzii interioare: h~ = 551,15 m;

- cota razei vizuale : h.n = flo + h" unde h,. reprezlnta poaitia ochiulul

conducatorului, fata de calea de rulare ~

. h,o = 351,16:+ 1,20 = 552,36 m j - poaitla kilometricii.: 29:+ 156,30.

142

Elemente geometrice

Asigurareo. vizibilitCitii

143

Il'sl,s oo'9"s £&/..,; DDZ., ;:;

OO'IHS OO'8IJr ~ ~ 8:j'~S 01. '~7S u'NSOO'C?

Oo'ol ools

00'07 OS'5i 08'06

O!J~6 ~
09'69 ",,-
09'01. 4
""
0!J't3 •
t..:.
09'i.~ ~
OI]''gG ~
I'-:
09'1,1 ;:t
05'(. II
0.,'(J6 t-..'<:l
~'II
0r:'f.'L ~
06''95 ~
~
06'6£ "
I\:
,_
0113 l:.,'
OS '9 <>j
.,
~
OS'S
os»
OO'U
or'E:~
05'OE
00'0 ""
.... tx::
:;::: ~ ~
t ~ ~ ~ ~
~l '''' ;;, .~ ~ .,.
t "" ~ ~ ~ ~~ ~
.~ .... 1:; t... ~
~ ~~ t ~ '" '!:i ~. ~ ~
~ t;:
~ ~ t ~ t ~~ -<::: ~ .~
:-;: 1:;:'
-~ .~ ""- ~ -I:!i; ~~ '" :$
"" ~ ~ C5
<... ~ ~ ~ ~ ~i( ..::.:: '"
~ C:i \

.. ;;;;;;;;;;;;:;;;;;;"~

144

Elemente geometric:e

As.guroreo vizibiHtCilii

145

Piche/vi /9 Am 2.9 1- 56.JO

Autovehiculul din pichetul 19, care parcurgc sectorul de drum in curba reglernentar, trebuie sa observe din aceasta pozifie autovehiculul din pichetul 24, care circula nereglementar.

Pentru punctul final al razei vizuale lirnita corespund: - cota in axa henzii lnterioare : l!n = 552,16 m;

_ cota razei vizuale : hm = 552,16 + 1,20 = 553,36 m; - pozitia kilometrica : 29 + 249,60.

Lungimca miisurata a proiectiei plane a razei vizuale este 1. = 92.00 m. Se cnlculcaza pentru profilul fjnal :

dlls = h,uJ - hID = 1,00 m;

. ,

tg IX. = ~ = 0,0108695.

I,

Aceleasi clemente se calculeaza si pentru profilelc iutcrmedlare, considerate succesiv drept profile finale. Rezultatele calcnlelor -stnt centrulizutc

in tabelul V.2.

TQbrlll/ V. Z

Pic1l.,-1 tul

Coin raze! vlzunlc h,r

Coin III I .

nxa h<n~ll C()ncluzii

intcrionrc

Piche/vi Z'f Irm29 +2tr 7,$0

11) O.OU 0,010869[, lJ,U() U.OO 552.36 551.16
20 17,UO .0,0108695 0,18 4.40 552.54 552,0~
21 39.40 0.0108li95 0.3H (i,60 552.i2 552.64 Profit "rit lc
Jl 49.50 f),0l0BB95 0,54 7,00 5fJ2.90 5[.2.90
2:! 56.00 (l,1)108MJ5 0,111 6,70 552,97 552,93
:1:1 69,00 0,0108695 0,75 5,00 55~,11 552,74
U 92.UO O,f)JOB6!l5 l,OO 1.00 55:1.36 552.10 1O,8IJm

Comparlnd cotele razei vizuale ell cotele in axa beuzil Interioare in pichetii intermediari, sc constata ell. profilul B st.injeueste vizfbilitatea din profilul 19 catre profilul 24 (cota razei vizualeeste mai midi decit cota ill axa benzii interioare).

Dlstanta de vizlbilitnte existentii ill plan rezulta din:

E ~ 24U,GO -156.30 = 91,30 m.

Aceastli distanta nu ponte fi asigurata-si in profil longitudinal datorita eonfiguratiei acestuia (vezi pozrtla 1 din fig. V.6). Din aceastiicauza profilul final care poate fj inca viizut este situat intre profilele 23 !;li 24 ~i poate fi teoretic detcrrninjit prin intersectia tangentei duaa din punctul 19 la curha de racordare existcnta in prom longitudinal cu Iocul geometric al punctelor egnl departate (la I,20m) de suprafata de tulare; '.' ..

Pentru exemplificarc. i]i in mod acoperitor, acest prom s-a considerat a fi protilul 23, existent in doeumentatiaproicctantnlui, ~i deci :

550.00 -v,

PtC/!e!u/ 25 /rm 29+257,60

El - 228,40 - 156,30 = 72,10 m.

Pe baza distantei de vizihilitate efectiv asigurata in situatia existenta a drumului, precum si pe haza elementelor geometricc ale acestuia in prom

10 - Drumuri, calcul ~! proie=e - cd, 13

Fig. V.7. Verilicar('a vizlbilit~til exlstente in prom transversal (procedeul razei vlzuale),

146

Efernente geometrice

longitudinal, Sf! detcrmina vitcaa ell Care se poate circula pe sectorul de drum in curba, duptt cum unneaz[l:

E\ = 7v - 30,7({, + i) ;

72,10 == 70 - 30,7t' -30,7i;

7210 ~ 30.7'O,34~~ 30~r)O~r:

' = I U - __ , I. , J;);

9.81

1,064i/900 - u~ = 7u - 73,7885;

V900 - 02 =6,578911 - 69,35.

Se obtine ecuatin ; 03 - 31,020302 + 333~3554v - 1 107..1491 = 0

care admue radiicina v = 6,4828 m/s sau V ~ 25 km/h.

HezulUi eli elementele geometriee in profit longitudinal ale drumulni existent nu asigurn deeit 0 viteza de eireulatie de 25 km/h.

Pentru a asigura pe acest sector de drum 0 vitezii de proiectHl'c de GO km/h, Lrebuieproiectate foate e1ementele geo-fuetriee in plan ~i hi profil longitudinal corespum~atoare acestei viteze ~i un eimp de vizibilitate sllficiellt. ' .La intoemirea proiectului de modernizare se adopUi urmatoarele elemente:

- in profil longitudinal se face racordarea dcclivit5tii en 0 razu de 2 ;-)()O m;

- in plan se piistreaza raza de racordarc (R = 150,00 m), dar se va

asigUl'a un clrnp de viziLilitate suficicnt, detel'minat de distanta de vizibilitate necesara pentru viteza de 60 km/h rezu!tutii. dill rela tia (V.13)

En« = 100,00 111;

Se amenajeaza complet curba ill pJ[1l1 ~i in spatiu (introducerea areului de clotoida lntre aliniament !,li virajul'al'c de cere, nmcnajarea suprnliirgirii ~i a suprainaltiirii). Pentru simplificare, in acest excmp]u,nu s-au luat in' considcrare aite amenajari all.' eurbei in afara vizibilit5.tii.

in continuare, se arata modul de detcrminarc a limitei cimpllluide vizjhili tate necesar asigurarii unci viteze de proiectare de GO km/h ~i verificarea prin proeedeul raze] vixuale a distantei de vizibilitate efectiv asigurata.

' Unghiu] la centru corespunzator arculu] pc care se masoara distunta de viZibilitateeste :

1 [11)" ISOO a.rr ]:11l.2f>

Lungimea bom'de! coresplInziitoarceste :

I, = 2n sin lX, = ]03,84 rn, 2

Distanta Iibera laterala necesara este dnt,a de relatia:

C' = _!i. = 9,08 m, 8R

Asigvrarea vi2ibir;Hl~;;

iar

masu i'~1.'"vizibilitat.ii nccesare este :

C = C' +.!:_ = 0,08 +- 1,05= 10,83 m, 2

rocedeaza ca mai Inainte,

'i' _.. lgurate se p , .

Pentru verificarea vizibi Itatll aS~t, ", plan Insa ell elementcle cores-

• trt d acelasi profil initial ca pozrue In 1', in prom longitudinal.

pas I III " 'a in prom transversa ~l

punzatoare dupa amenaJal'f' .

Iil 1 . itial 19 se cunosc .

Pentru pro I U inn .. ' .. ~,. ,1 = 550.41 In;

cota in axa benzh interioare: lo 120'= 551,61 m ; cota 'razef vizuale : h.o = 550,410 + ,

pozitia kllornetrica : 20 + 156,. " h tul 25, peutru care se cunosc :

Profilul final al razei vizuale este 111 pIC e

.. .: t rioare : 11 = 550,46 m;

cota in 'a,xa ,benzll. III e ~ 5r::O'46" + 1,20 = 551,66 m : , cota razei vlzua~e c· 11." - '),.: 60

- poxitia ki1~me~l'~ca : 20 + ?Sf: Ylzuale este I,. = 103,8,. m.

Lungi mea prOiectlcll plane a laze! _

II = 551,60 - 551,61 = 0,0;) m;

•

, 0,0'; _ 0000481.

tg rt.. = i03.84 - ,

" e roiectia plana a razei vizuale

In plan vizibiJitatea este asigurat~ ~~~r~~st;ntci Iibere laterale necesnre

f t dU5[\ prin punctul corespunzat

a os , '. . .c

(C' - 9 08 01) t Ie in axa benzii interioai ,

Comparind' eotele raz~i vizu~lc (J~i)i ~u VC~~e constata eli prime1:- sint

pentru profilele inter~edwr,:, ~Ii~i~i~it~t~a ~ste aslguruta 91 in profil Ionsuperioare celorlalte ~l, deci,

gitudinal.

l'ichej'

I COlli razel . vizuale It

('..oro In axa brnzfl inh·riool"i.~

- " «-- (m) .,
tut (ru) • I, I
0,00 551,61 550.41
0,00. (l,nOO·181 0,00 551,62 550,87
19 0,000481 0,01 5,aO ;'51,21
20 17,:W 0,000·181 0,02 O,W 551.63 fi,~1,45
ill 33,50 9,08 5:':>1,fi3
49,50 0,000·181 0.02 [i51,G4 ;)51,43
B 0,000481 o,m \),(10 ssi.ae
22 55,90 9,00 [)oLfi4
23 68,50 O,oo[)481 0,1.1:1 !')51.6il 551,1.1
O.O!J0481 lUI>! f"OU 550,nO
24 86,60 0,05 1.On 551.65
eli 99,00 0,000481 147

Tabc/UI F,3

Capitolul VI

CONFOR1'UL OPTIC

Conlortul optic

1. (;ONSJI)J{H,4.TII rmVIN"D l'UOIE{'TAnrA I

• , ~ )RUMURILGR I'.; IIAZA (Jln'ElUUl.V1'

HE (:O~"ORl' UI'TIC

Obiecti:'t~,1 de bazii al unui proiect de dr .

bune conditii de confort ~i siauranta cir u?I, este de a asrgun; cele mai cului rutier, Metoda traditionaia de t ,culatlel pentru desfa~urarea trafi-

g 1- d (prOlCctare bazata p

ona a a rumulu] pc trei plauurl d " • e reprezentarea orto-

gitudinal si profiI transversal) nu ~ prOJectlc .(plan de situatie. profil Ion?i\ii cerintele traficului ruuer mo:~n~o~te ~~~lts.face i,n c~lc mai bune conintersect]] numeroase etc. ' ensi ati man, vrteze relativ mari,

In general, proiectalltui trebuie sa st dieze v ,

a] CO.I,lfortului optic, eOllsidel'indu'se cl i~lSlez.e traseuI_ dill punct de vedere

r~actll,le conducatorului de autovchicul Ia st~I f~nducat~r a~to ~i simulind sau vizunl in timpul conducern , eu ace imu 11 e:-term aparutt In eimpul toate gre:;;elile de proiectare ~i de~j p t ~SUi o.cazle el trebuie sa inHiturc f~cind modificiirile corespunz'atoar~ ;eu~~1 \P'e~lculoase care Ii se asociaza,

circulatle! ~i a confortului. U~lI In scopul miiririi sigurantei

De _?Iulte ori, chiar daca pl'Oiectarea ele I '

cOlJdu~a pe haza conditiilor dina mice ce se i meute or geome.tnce a Iost riguros fluxunloJ' de clrculatte, dupii execurj d mpru. pentru~ aSlgurarea deplasiirii defectuoase, care inr5.utiitesc calitat~: rUIllu~! rezulta dcsfa~ur5.ri spatiale de acciden~e ~i deci, reduc nivelul de :~~~~r]J ~raficlIl~i, constitu,ie surse a drumulm. Aceste situath, aparent never IC!U .il c~pacltatea de clrcuhltie tourele cauze .principale : osirm e, slut generate de urma,

- lipsa unci siuteze a celor trei proiecti' .

prolcctulut nu permite stabilirca punetelor .1 ortogonale ,d,l,n documentatia !]l de confort nu slnt asigurate ' acest I 1Il care c~ndltllle de circulatie drumului; ,ucru se constata abia dupa executia

- parametrii de calcul foJositi la di '

in cele trei proiectii ortozouals s! t d menslO~area elementelor geometrice limite foarte largi (in calc~le 'sint [~o ,~nat~ura foart~ diferita. variaza in valorlle in Iunctie de suprafatarea ~s[. era~I cu v~lon medii), f~i modifica de vizibilitate, caracteristicile traficu~llu! U(~OtZlta~ea Imhracamintii, conditiile

E I 1D ensltate vitezji) t

xamiuaraa traseu! . di • e e.

face priu mai multe ;e~o~: ~lUnctul de vedere al confortului optic se poate

a) Analiza tabloului spatial al dr . I' .

pe baza elementelor geometr' I umd II UI cu. aj utorul modelelor (intocmitc

Ice a e rumulul in pia n I .

~i profil transversal reprezentate Ia 0 a 'tV V) n, pro longItudinal

numl a scara ;

b) Studiul pe machete la scam 1: 20{) care sa cupriuda- drumul ell lucrarilc de arta ~i accesoriile aferente iucadrate in formele de relief"; dezava ntajul machetei rezulta din complicatla lntocmlrit ei pc sectoare IUIIgi .!joi <lin Iaptul ca in aeeste cazuri este costisitoare :

c) Analiza traseului pe haza tabloului perspectlv at drumului care se ponte realiz a dill mai multe puncte de vedere :

- al pietonului, neccsar sistc matiziiril arterelor urbane, sistematizarilor verticale din zona constructiilor nionumentule, In accesele pasajelor deui"elate etc. ;

- al turistului, specific ve dcrilor panora mice din pozitii laterale platformei, situate in general In altitudinc :

- al conducntorului auto. corespunzntor pozijtilor succesive pc care Ie ocupa autovehiculul in deplasarea sa pe dru 111.

Tahloul perspectiv poate fi lntocmit prin : metoda carelajelor perspective (se ohtine un tahlou perspectiv panoramic uti! ohservatiilor din punctul de vedere al turistului), metoda coordonatclor relative ohtinute pe baza coordo natelor reale ale unui punct ul drumului reprezentatin spajiul tridimensional, metode rnecanice !}i sernimecanice (Iolosind aparatele numite perspectograte) si metode automate (care, Iolosind calculatorul electronic, orera 0 seeventaordonata de tablouri perspective in sensul de parcurs dind posibilltat! neliIllitate proiectantului sa intervina cu modificari acolo unde considera necesar),

. d) Studii de mai midi impcrtanta pe Iotomontaje si perspective libere intocmite de observatori specializati,

Oricare dintre rnetodele de analiza pe haZE! de reprezentari spa Hale are drept scop stabilirca de concluzii cu privire la lnscrierea traseului in formele de relief, a conditiilor de pcrceperc vizuala a drumului de ciitre conducatorul auto in dcplasarea sa *i intocmirea de modele matematice pentru proiectarea ele meutelor geometrice ale drumului pe haza criteriului de confort optic in coneordantii cu criteriile rnecanice etc,

Asigurarea confortului optic este indispensahila drumurllor moderne pcntru viteze rnari de circulatie, deoarece aceasta permite conducatcrului auto sa aplice din timp !}i fara efort suplimentar manevre!e necesare con ducerii in siguranta a nutovehiculului.

2, iNTOClnREA l'ABLOULUI I'JmSI'ECTlV rUIN METODA COORDONAT1U.OR RELATIVE

Intocmirea tabloului perspectival unui sector de drum este rnai cornplicata decit Intocmirea unci perspective pentru 0 lucrare de coustructie civil a, Ia care elementele de baz a (plauul tabloului, razele vizuale, punetele de vedere) au 0 pozitie fiXE!, iar constructia este llmitata in spatiu la dimensiuni relativ mid ~i eu suprafete plane; pentru intocmirea tabloului perspectival unul drum aceste elemente de baza stnt variabile in lungul traseului,

Panorama oferit5. conducatorului auto, datorita mobilitatii sale neintrerupte ~i schimhatoare, cuprinde perspective suceesive. care se proieeteaza conic pe trallsparenta parbrizului sau. Pentru a stubili geometric elementele tabloului perspectiv, trebuie fixat planul tabloului ~i punctul de vedere: pIa nul tabloului trebuie sa fie invariabil ill raport eu ochiul conducatorului

Elemenfe geometrice:

I?i este situat la iuaIJ;imen h fatadc calea de rulare, iur tabloul est.e parbrizul cunsiderat plan si tranSp,!l't~llt la distall~a r depunctlll de veders (fig. V I.l ) ..

Pentru intocmiron tllhl,)ului perspectiv se fuloses!:" datele din planul de situ-

r,;/ atie, profilul longitudinal ~i

profilul transversal. Se CUllside!';). punctul de vede re \T si sistemul de rcfcl'inla. (fig. VI.l) format de plunele n (planu] orizontal care corrtine punctul de vedcrr, V), T (planul tablo . ului) ~i P (plauul perpendicular pe H si T :;;i care

Fig. VI.1. S;~tcmul de rcIcrin!ii al ta!JtolJllli pcrsp[·cliy. trece prin pllnctul de Vc-

dere).

Se stabilesc punctele de pc axa drumului care. se VOl' transpum, in tn-

bloul pen;pectiv ~i fata de care se marcheaza margillile platformei; pozitiilc punctelnr de p(~ axa drumului se precizeazti prin coordonatele x, d I?i !! fata de sistemul de referinta.

Se calclileaza coordonatele relative:

x' = ":"r; y' = s. r

d . d

unde d cste ordonata in planal orizuntal H.

Pcrspectiva axel drurnuln] se obtine unind printr-o Iinie continua punctele de coordonatc relative, x', y'. Pentru a obtine perspectivn marginilor partii carosahils se calculeaza Hitimea proiectata pe planul tabloului :

(VI.l)

b' =..!!..r d

(VI.2)

unde Beste latimea partii carosabile.

In aceea:;;i manieril poate Ii obtlnuta perspecti\"a oricurel linii geometlice(eoronamcutul unui zid de sprijin, .muchra unui taluz de deLleuetc.).

Aprecierea confor1;u]ui optic se face cu aj utorul metodci cimpului devedere optim (C.V,O.): dl'umul trebuie Sa aiba astfel de caractcJ'istiei geometrice in plan ~i profil longitudinal inert desf5.:;;urarca sa nu oblige pe couduciitorulautovehiculului sa-9i concentrcze atcntia sa vizualf asupra unus punct de imobilitate prelunglt5. sau asnpra uuor puncte distincte:;;i dispersate situate in afara cimpului de vedere optim; delimitarea cimpului de vedere optim pe pla nul tahIoulni consta in stabiljl'ca unui cadru in intcriorul carHi~

::::::::::::., : .. ,: .

Conlortul optic

151

,

. - .. -. si comod pc conducator, c~l'e .poate

atcntia vixualfi dlspers~ta d?~'J.n~t t~~~t '~l cadrului, fara sft pi~rda d'~ y~_

sa sc conceutreze asupi a orrcai ill p _ una -un efurt supltrnentar, DIdere I)C celelalte. si ftira ca ac:asta :,a ~rcsUrPtul xly = 1'6 (x = 16 ern, Y =

. dr se gasesc m lapo ,

rneusiunile acestui ca I u ;;

= 10 em). ti se considera urmatoarele valori

• . . t blouhti perspcc IV. ., . l' I

Pcntru mtocmnea a ." t· de vedere optrrn pe p ann

. ')0 r = 0.50 ill ~l crmpu r

practicc : h = 1,~ m, ,. -'0 em !

" . "'1' .- IG cm Sl 11 - .1 • •

t.abloului CII dimcnsiuni e J - ,. esive reprezeutat in fig. 1.48

Exemptul VI. I Fie sectorul de cl1~be sl~CcCtele' caracteristlce) reprczeutat ::;;i profilul longitudinal sumar Spe~lbt~ II tU er~pectiv pentru intregul sector.

.. ,71 2 S' se iutocmenscii ta ou p . . t' "

in I [g. ." a .. It.' varianta reprezcntu a III In

. I' (v hg. .' 0 - , < •

Pc hazu elcmentclor III p un '.' :L d' al reprezcntnt in fig. VI.2

.-).. -Ior din profilul longl U Ill< .'

lillie Intrerupta :;;1 a 1'( "d at le rcnle si pe cele relative.

. . I I VI 1 care COII\IllC COOl ona e ,< ~ ,

.s-a intocmit tabe II .• , . . ..• 1(") 00 111 ina!' ute de punctul 1'.4.

. t I I· vcderc situut cu )_, .

:S·n considera t pu nc n (: . 'I 1 fast Iolosite pcntru intocmirea

Coordonatele relative dill tahe lul \. au 1

Ta be/II i V t. I

~ ~oordl)l1.a t~· rt-In t ive
Co-m'dunat(" renl .. • :1 r,'
I I> .r' !I' (Ul:u)
1 ~ULl""- I . r !I t n r} 1111111 • umu)
\Il( (j ~ 111)
im. flU)
n.ou .. oo 00
U.IM] .- 1.:W 7,00
V lWO
0,00 -··1;',,7·1 ;1:;..11)
-- :1.1\1 7.1l0
1\ 101,;,0 (J.OII
0,00 1;'.8S :H.6;,
(l,OO -- 4.51 7.00
1 ~1.nO
u
0,0{} ·-17.10 21.1i0
0.00 .- 5,5·1 7.00
1'14 lG2.011 ,
+ 4.18 --UL15 1!I,;;O
6.6G 7.00
C 1711.;,0 + 1.:,0
+ 8,00 -··:W.18 17.;,0
+ :1,20 .. - 8.07 7.00 -~--
n, :lOO.OIJ
+29,71 -21.29· 11.86
-- ··10.fl:1 7.00
'1"4 2:15.r,O +11.00
+39.81 .. :.w.86 l:l.9:1
+20.00 I ·-1\1,18 7.IH.
J) 2T.t.20
+51,11 l!l,Gl 12.!:G
-- -- In.:>!) 7.00
+27.60 ,
"1'1< 270.UO I
1 - +[>8.82 l:I,!l;; 10,81
+38.00 \1.01 7.00
H. ;\2:1.00 1 \I:~1
- +31l.2! - 8,9::l
B.7t! 7.nO
3BO,OO +29.80 ~
7'1'1 - +23.17 (j _.) 8.54
.". .,-
+19,00 - r),!ll 7.0()
1'" 410.0] 7;35
8.40 3.27
+ 1\.00 -- 3,11 7,00 --
If. 475.00
+ 18.74 .- 0,6G IlAG
-- 0.72 7.nO
Ml,50 -1'211,00 ~
"1" •• I I i 6Z'r:-

I I I I I

Rl r'-(}"Z_''f---~-'1--------+----l GO'll? ::,.

.~- ~

y r:s-

"'"

-
--
~
~
r.
C
co
:
""
;:;
--
'"
~
~
-"
ee
'"
'"
;:
0.
'"
'"
!:
'"
~
~
1::
.8
<>
5:
~
...
co
==
;;;
'"
.5
'""
·F~
'"
~
~
...
a,
oi
>
to;'
E:
~
~
'" Confortul optic

lS3

Elemente geometrice-

tabloului perspectiv prezentut in fig. VI.3, cnre pune Ill, evidenta urmatcarele aspccte en privireTa confortu! optic:

- racordarca convexii pcntru schirnbarca de dcclivltute din punctul [J prez intli incertitudine pentru conducfitorul nutovehiculului, cure, desi obscrv a din punctul V aliura traseului pe care trehuie sii-I nrrneze dupii traVCI'SU rea v nii, nu intuieste desf'asurarea traseului pe portiunea situata dup;' punctul A (inccputul racordiirfi verticale) si nu ponte nprecia valoarea dcclivit5tH pc aceasta zona;

- lipsa de vizfbllitate din punctul V ciitre puuctele situate dupii inceputul racordiirh vertlcale gencreaza pericole de accidcnte;

- declivitatca en - valoare mare care urmeazii imediat sporeste ~i mal mult pericolul de accidente, mai ales III condltii de ploaie sau paid; rcdu-

cerea aeestei dcclivitMi Ill! soar fi putut rcaliza decit eu lucrarl mari de csapatura.

Avlnd Invedere aceste aspect« s-a.reproiectat truseul in plan (v. fig. 1.48 varianta rcprezentata cu lillie continua) ~i profilul longitudinal (fig. VIA) ; aceste ipiese au furnizatelementele pentru Intocmirea tahelului VI.2 l}i a

1;001'<1000[" "tale (:oonlonn lt~ I"L·Jal ivc
;;
... I I b I f,'
" ,/ .l' (m) ;r' u' {JlIIII)
l 'I
(m) [Ill) (nl) (1Il111) (l1l1n)
V l).no f),OO -1.20 7,00 0,00 ~OO 00
0" 50,00 0.00 -a.:l!I ?OO n.110 -:~2,tlH ,n,(IO
JI, 7G,oIO + 0.7·1 --'1.2G 7,00 VB ~27.88 4!J.i,1
H, 1:18.50 + 17,(;0 -·1l.74 7,60 r,a.!'''' _'c 21.3:j :n,11
..
Jl; 1!H,63 + 52,00 -' !l,ut 7,611 1411.1\3 ·-24.4n 2U.:IR
0" 201.nO + n,oo -·9.:{7 7.nO ISI.f,!} ~ 2:1.:11 17.11
1 2ln.nO + !}:;,:m ~- 9,:JO ?,af) 320,60 ~. 21,5:1 17.tS
JI, :nS,80 +112,85 --8,70 8.10 ·2::16,20 -18,22 11),%
II, 28:;,81) +121).52 --7tUG 8.10 221,:H .~ l:!.:1fi 11.17
-
11; :l27,f>O +113",0 -5..13 8,lO 17:1,:18 - 8.39 12.:~7
5' :H8,!iO + !lii,S4 -.-4.:;11· 7,5!> 137.nll -- (j",7 In,!':l
0" :l()!l.nu + iO.05 -:1,73 7,00 94.92 -- :;.1).1 !I.Hl
11, :l!H,80 + as.so ~a,()() 7,711 IS,71i -- :1,80 n.7.1
B, -1<1-1,20 + 10,00 ---2,1f. 7,711 11,2fi ~ 2,1:1 Ci.H';-
11; f,!l2,OO I + i,OO ~-1,32 I 7,/n u.U7 -- 1,31 7.07
0., 0,11,50 + 20,00 ~n,72 7,00 18,017 - 0,1)6 (3,46 Confortul opt;c

155

I J I I I I I I I f I I I

, I

I I I I I I I

I liZ'C-I-------i I I I

~n

- o

~

\

~}--+----------~---H-I~ -;~--- ~

~J) ~

j1!

il

I

I

(

( \

.Ccnlortul opli~

1.57

tahloului perspectiv reprezentat in fig. VI.5. Fata de prima variauta, in aceasta din urma elementele esentiale asupra carora trebuiesa se concentreze conducatorul auto sint ill interiorul c impului de vedere optim:

- punctul de concurenta aparenta a marginilor par Pi carosabile este Ia 0 distauta de vizihilitate suficlenta pentru conducatorul auto, care-i permite accstuia efectuarea comodii a manevrelor de .inscricre in curbii :

- elirninarea aliniamentelor .interrnediare sl amplasarea corespunzutoare a curbelor of era conducatorului auto in, permanenta perspective mai usor de pcrceput si ii da posibilitatea sa priveasca ~i puncte ale traseului care .ies din clmpul sfiu de vedere optim;

- la intrarea in sectorul de curbe succesive conducatorul auto il observa in intregime, puttnd astfel sa hotarasca din tirnp asupra manev relor

pe care le are de efectllat;· .

- traseul in aceasta varianta se inscrie mai hine in Iorrnele de relief iar declivitatile shit mici. Tabloul perspectiv pentru aceasta variantii a fost intccmit conslderind punctul de vcdere acelasi ca pentru varia uta initiala.

3. IUWUU .1'ENTnU ASIGUllAIWA CONFouTULUI OI'Tlf:

Studiile ciectuate lntr-o serie de tari europene (Anglin, OJanda, R. F. Gcr'mania, Franta, Sueclia, Danernarca) ~iJn S.U.A. au condus la stahilirea unor recomandari privind asigurarea confortului optic si a esteticil drurnurilor I]i autostraailor.

Aspcctelor cele mai reprezentative privind aslgurarea esteticii ~i confortului optic al drumurilor Ie corespund urmatoarele reeumandari :

. - drumul, in reprezentarea sa tridimensionalli (plan de situatie, prom "longitudinal, profil transversal), trebuie tratat ea 0 constructie spatialli ; reprezentarile tridimensionale trebuieastfel corelate ineit sft se ohtina 0 reprezentare spatialti continua, tara distorsionar! ~i Iipsitii de orice aspecte incstcticc ;

- trebuie acordata atentie deosebita Inscrierii traseului in fonnele ge'nerale de relief astlel tuctt cnuducatorul auto sa poata fi degajat ill timpul conducerii ;

- perspectivele calme ale drumului, vizihilitatea couvenabila pe tot trascul uccstuia, lipsa aglomeral'ilor de.puncte ce trebuie observate simultan conduc In aslgurarea couditiilor de confort ~i siguranta circulatiei :

- aliniamentele lungi slnt monotone si obositoare : ele tenteaza pe conducatorul auto sa mareascri vitezn, iarpe ti mp de noapte sporesc pericolul de accidente prin orhirca produsa de Iarurile autovehiculelor ce circulii din sens invers, Evitarca alinia mcntclor lungi prin introducerea de curbe ell raze mari sau realizarea unui traseu in totalitatea lui curb Slut de natura sa asigure perspective ~i confort corespunz atoare ;

- curbele scurtc in plan i?i prom in lung apar conducatorului auto ea fringcri ale traseului, en inllexi uni si slut necorespunzatoare din punet de vedere al iconfortului optic;

- declivitutile scurte Intre douii curbe de racordare convexa a par COIlducatorilor auto ;,;i calat.orllor ca niste movile sau pragurl (spinare de magar)

158

E~te geometrice

si trehuie evitate ; trebuie evitate de asernenea declivitatlle scurte 1I1tre dOlla racordarl concave, care dan senzatia de aplatisare;

- trebuie evitate racordarile verticale scurte dupa declivitati lungi (in

special racordarile concave scurte) ; .

- traversarea crestelor creeaza cele mai multe prohleme in legatura cu. asigurarea confortului optic: curhele in piau de raze mici slat defavorahile asigurarii unei bune vizibilitiiti, jar curbele scurte de racordare a decliviUltilor creeaza irnpresia unor coarne sau pragurl ce inspirii neslguranta in conducerea autovehiculului ;

- in terenuri accidentate razele curbelor de racordare eonvexa trebuie sa. fie mai mari decit razele curhelor de racordare euncav a pentru usigururea celei mai hune vizihilitat! posibile la traversarea erestelor ; in terenuri plate inS[1 razele curhelor de racordare concava trehuie sa fie mai marl pentru a chtine perspective optice convenabile, Trebuie evitata succesiunea rapida de racordari convexe si concave in terenuri eu buna wlzlbilltate, deoarece conducatorul auto are senzatia escaladarii unor val uri !;li caderii de pe acestea :

- corelarea valorii razelor curbelor in plan ::;i in prom longitudinal uu trcbuie facutu in mod arbitrar; rapOltul 'Intre raza 'curbei ill plan ~i raza curbel de racordare verticala trebuie sa fie cit mai mic (cuprius intre I : 3 ::;i 1 : 8); in terenuri plate trebuie adoptate valori mid aleacestui raport :

~ un drum cu vizihilitate corespunz atoare, care perrnite desfusurarea unei cireulatii continue, sc obtine de obieei clnd punetele de schitnbare a curhurii in plan ~i in profil longitudinal coincid sau stnt apropiate : ill aceste cazuri se recornanda ca lungimea curbei verticale sa fie prnctic egalii san mai mare declt Iungimea curbei din plan;

- daca conditiile de teren si locale nu permit arnplasarea punctelor de schimhare a curburii in plan si in prolil longitudinal apropiate, punctul de schimbare a declivitatii trebuie amplasat astfel' Inctt Sfl fie asigurata 0 distantu de vizibilitate suficienta ; de. aici rezulta .crlteriul de determinarc a Iungimii curbei progresive enuntat in primul capitol (curb a progresiva teebuie sa marcheze o. schimbare de directie de eel putin 3") ;

- aliniamentele prelungite pe. terenuri v ltlurite cu creste si v ai nurneroase creeaz a conducatorului auto falsa impresie, clnd se arl1i pe creste, cii urmareste .I,'i cunoaste intreaga. desfasurare a traseului sitraficului. In realitatc devine neatent I,'i este surprins de desfasurarea traficului, iar pe timp de noapte este orbit de aparitia brusca a farurilor vehiculelor dill seus invers, Se recornanda inlocuirea aliniamentelor priutr-o succesiune de curbe de sens

coutrar care sa asigure traversarea uuor asernenea forme de relief"; .

- pantele preluugite urmate de racordari concave care IlU. permit observarca desiasurtirl! traficului de cealalta parte a acestora, creeaza irnpresia terminiirii traseului : daca aceasta situatie este conjugata cu aceea a unui traseu care in plan prezinta 0 inllexiune," secreeazft impresia ca pc acea portiune exista dona dru muri paralele. Se rccomanda electuarea de planta ~ii care sa scoata din clrnpul de vedere al conducatorului portiunea de dru m aparcnt paralela cu cea pe care 0 parcurge;

- trebuie acordata 0 deosebita atentie executarii J ucrarilor de terasamente; ramblenrlle lnalte ca~i debleu;ile adlnci produc intreruperi nedorite ale or iz ontului, en consecinte nefnvorabile asupra conlortului optic;

Con fortu I optic

159

- monotonic asociata aliuiamcntelor lungi in terenuri plate ponte fi Inlaturata prin folosirca UIlO!' curbe de raza mare si punerea ill valoare a unor construe tii san pln rrtn tii ;

- curhele succcsive de acelasi sens trebuie unite prin curbe de tranzitie, ~i Illi prin ul inia mcn Lc scurte;

- v aile en si crestele se recornanda a fi traversate in aliniarnent sau ell raze de 2 -;i ori mai mari decit raw minima; daca acest Iucru nu este posihil, se recornunda ca traversarea sa se Iaca corcspunzutor lungirnii curbei progresive.

C:ritcrii cu caracter normativ de apreciere a confortulni optic sint greu de stahilit ; de aceca, pe haza tabloului perspectiv ohtinut ca in exemplul VI.I, se pot Ince lrnbuniitatiri ale dE'sra~urarii spatiale a drumului ur marind rccomandarile expnse in acest paragraf,

Pariea a doua

INFRASTRUCTURA

Capiiolu! V 11

GENEIULITATI. PARA~lETRI DE CALeut

Aprecierea calitativa a paminturilor in vederea Iolosirii lor ca teren de funda tie, ca rnasiv ce trebuie sprijinit §i consolidat sica material de COIlstructie, se face prin determinarea proprietatilor fizico-mecauice, respectiv prin parametrii de calcul specifici tipului.-dc-solicitare.

Din punct de vedere Iizic, un pamhrt este alcatuit dinparticule solide, in interspatiile carora se afla apa,a~r sau gaze. Din proportia in care intra aceste trei faze -:- solids, Iichtda sau gazoasa .:;_ incompozitia unui piimint, precu m si din modul de asociere a elernentelor componente, de co mpozitia chirnico-rnineralogica, de marimea particulelor etc., rezulta ~i diversele lui pr oprietati. Acestea se apreciaza pe haza unor studii de laborator sau determinari in situ si care .se refera, in special, In caracteristlcile fizico-meanice.

in calcule, proprietatile pamlnturilor .sint exprimate prin caracteristlci ce po t fi cuprinse in doua grupe :

a) descriptive, care permit clasificarea pamtntului:

11) de calcul, care intervin in calculele de deterrninare a eforturilor !Ii de dimensionare.

ln ccmpletarca identific5.rii gcologice, parn irrturile se clasificii in principal dupa cornpozltia granulornetrica, indicele de plasticitate si indicele de consistentti,

Compoziiia qranulomeiricii a unui pam in t reprezinta propnrtia in greutate, dupa dimensiuni, a particulelor solide din care este alcatuit,

Dupa rnarirneaparticulelor constituentc, un pamint poate avea urmatoar ele fractiuni :

argllu sub 0.00;, Inm;
praf 0.005 ... 0,05 min;
nisip fin 0.05 0,25 mm;
nisip mijlociu 0,25 0.5 mrn ;
nisip mare 0,5 2 ~un ;
~ pietri~ 2 20 rnm ;
bolovanls 20· ... 200 rum;
- blocurt peste 200 mm. 11 - rieumurt, caicut ~i prolect.are -.cd. 13

161

... -_":..L

162

lnfrostructure

80 90

p,.,d·

Fig. VII.t. Dlagrnma tcrnarli.

Este eunoscut eli parninturile in marea majoritate a cazurilor reprezinta un amestee in diverse propor tii din doua sau mai muIte din fractiuntle men-

tionate.

Reprezentarea grafica a compozitiei granutometrtce a parninturilor se

face ohisnuit prin diagrama ternara (fig. VII.1) sau prin curha de granulo-

zitate (fig. VII.2).

Cunoscindu-se curba de grallulozitate se poate aprecia ell de uniform sau

neuniform este un pamlnt, eu ajutoruI coe{icientului de neunitormitateCoeficientul de neuniformitate Un se defineste ca Iiind raportul diametrelor particuleior de pamint corespunzatoare procentelor de 60 % . respectiv 10% de pe curba de granulozitate:

U .. = d.. • rvrr.n

d"

Daca UTI < 5 pamiutul are granulozitate foarte unlforma, Daca U; = 5 ... 15 pamintul are granulozitate uniforma. Daca U; > 15 pammtul are granulozitate neuniforma.

Cu cit un plimint este rnai uniform, ell atit curha de granulozitate este mai apropiata de verticala (de exemplu fig. VII.2, curha A).

Pentru Iucrarlle de terasamente se reeomand1i ca p{\minturile folosite sa

aibe Un ~ 7.

Indicele de plasticilaie, Ip, delimiteazli domeniul de comportare plastica

a pamjnturilor ~i se exprlma prin diferenta

(VU.2)

GeneroJita!i. Parametri de colcul

163

»c , .., ~ '"" c:::,
~
~
.~h -~ . ~.
.., ~.~
~ ~ :t
."
ti::
.r::
<t:. 1\
\
~ 1\
: .f:l ~ ~ .'
~
~
, . .~ \ ''\
.~ ~, 1\
~ :~ r\
.~ ~
.":> \ \
~ .~
I.( 1\
.~ \
..
~
- t: \
_.,...- .. .r:: \ ._-_" ... ~\ ... - .. _-- .\ ' -
.;;;
I.( f\
, .- <, ~
.' .... ~ '\ \ r:::,
~ -,
<I.: -,
~~ .....
~ "- '\ 1 c:::,
..... \ c:::,
"" '"
-Q:: ...
~ \ s:::
1 .t:: ~-
I,,,,, Ii::
s
I~ ~
"< .... \ ~
":::
~ \ S;;
"t
I'" '" ~ ~ <::. ~ 8S s;: c:::, <::. <::. s::--.::;;-~
..... «> ~ .., '"
P> i?!o,.'n;;,/o %:UJ _/Ulltj.:U)./.:/ ~"

164

lnfrcstructuro

in care: we este limita superioara de pla~t~citate sau. li.rnita de.~ c~rgere ;

w]> - limita inferioara ~e plasbc~t~te sau!l~lta ~e fl amm~a.re~

In Iunctie de valoarea indicelui de plasticitate, pammtunle se claslftca astfel (tabelul VII.1):

TaI>cluI v II. 1

Plustjcitatca piimlntului

IndiceIc de pJa.!icitah' tpt %

Neplastic

Cu plasttcltatc redusli Cu plasticitatc mijlocie Cu plasttcitute mare

eu plastlcttate foarte mare

o

0-10 10-20 20-35 Peste 35

Pentru lucrarile de terasamente se recomanda ea pamtnturile Iolosite .sa

aiM I]> :( 30 §i W. :( 60.. ~ . _ _"

Irulicele de consietentt; exprima starea relativa de consistenta ~ p.aml~" turilor fata de cele doua limite de plasticitate We 1?i W,P' Se exprrma prm relatia :

(VII.S)

unde w este umiditatea natural~ ~ pa~int~lu!; .. -, •

Dupa valoarea indicelui de consistenta, paminturile se pot ana 1U una urmatoarele stari, conform tahelului VIL2.

din"

Tabclul VII.2

Stnrl'Q p;jml ntulul

Curgator

Plastic curgator Plastic moale Plastic consistent Plastic vtrtos Plastic tare

Sub 0 0~0,25 0,25-0.50 0,50~O,75 0,75-1 Peste 1

Pentru lucrarile de terasarnente se reeornanda en paminturile foiosite sa aiM i, ~ 0,50.

2. INDICI I?!ZICI GEOTEIL\']C]

Piimintul en sistem dispers trifazic este caracterizat prin urmatorii indiei

fizici : I 1 'I VI" dintr-o

Porozitalea n definitd ca raportul dintre vo umu pon or,

cantitate de pamtnt ~i volumul total al acelei cantitati, V, exprimat in procente

v n=---!.IOO (%]. v

(VIlA)

;;;:::;.;::.:.: .

.. " ....

Generofit51i. Porometri de colcul

165

Indicele porilor e definit prin raportul dintre volumul porilor 1?i volumuj partieuleJor solido V s-

V

e = ---!. •

v,

Poro.zitatca 9i indicele poriIor aint legati prin relatule :

II = _e _ 100 [%] l+e

n e=--.

1 ;_ n .

Porozitatea fiind presupusa repartizatauniform in V, n ~i e existh relatiile :

(VII.5)

(VlI.B) (\'11.7)

tot volumnl; intre y ..

V. = Vel - n) V = V.(l + e)

(VII.8) (VII.9)

v

V. = - . (VII.10)

1 +,

In tabelul V II.3 sc dau valorile lui II 9i e pentru diferitc p:lminturi.

Tabelul vrr, s

Fdul pllmtntului

I

. Indice! .. porilor e

PorozJ1at" n, %

ArgUe sedlrnentatc recent Argile moi

Argile virtoasc

Argile tarl

Argile eu ardezle Ardezie ell argile Nlimol. turbii Loess

Lut ClI 10(''£8, lilt

Nisip cuw-anulolic uniform;; Nisip ClI pletri~

9,00 -2,33 z.as -1,00 1,00 -0.43 0,43 -0,18 0,18 -0,055 0,053-0,005 9,00 -2;33 1,50 -0,66 (),GIl -0,33 1,00 -0,33 0,43 -0,18

90-70 70-50 50-30 30-15 15- 5

5-0,5 9O~70 1l0-40 40-25 50-25 30-15

Umiditaiea w este definita ca raportul dintre masa apei continuta in porii unei cantitat! de pamint 1\1 '" ~i masa partieulelor solide M. din aceeasi cantitate:

JH." 100 [0']

W=-_ 70.

M.

(VII.H)

Daca toti porii shit umplutj ca apa, pamintul este saturat.

Greutatea uolumicii a scheleiuluiv , Se definest« ea raportul dintre greutatea particulelor solide dintr-o cantitate de pamint si volumul proprlu al acestor particule (fara goluri):

y. =!i.;_ [kNjm3]. (VI 1.12)

v,

Densitdtea scheletului se noteaz s cu p. ~i se definests ea raportul dintre masa partieulelor soli de 9i volumul propriu al acestor particule (f'iira goluri):

P. = M, [gjcm3J. (VII.l3)

v,

166

Infrostructuro

Greuiaiea oolumicii a piuniniului '( se defineste ea raportul dintre greutatea pamlntului l}i volumul acestuia, inclusiv golurile:

(VILl4)

Valoarea greutatii volu mice depinde de volumul de goluri dintre particulele solide, respectiv de gradul de indesare si de continu tul in apii al piimintului. Astfel se defineste :

, _ greutatea volumica a pamlntuluijn stare naturale de umiditate i' '" care repreziuta raportul dintrc greutatea pamtntului iucluslv apa din pori 1ji voluniul total al acestuia :

_ grcutatea volurnica a pamintului in stare lIscaW ..

(;. [kN/m3]'., Y"=v

(VII.15)

(VII.16)

greutatea volumlca a parnlntului ill stare saiuratii '(.al' care reprezinta ruportuldintre gl'eutatea unei probe de parnint saturat l}i volurnul probei :

(G, + Goo) Ysai =

~vn.17)

_ greutatea volumica a pamintului in stare submersalii 1" se defineste ca greutatea unitatii de velum in situatia in care, sub apa, parrrintul este supus f'ortei de subpresiune egaU\ ell greutatea G' a 'v olurnului de apa. dis-

locuit : .

1" =

(VIU8)

Rela{iiinirey, '(., I'll" '(N' n, LV, in Iunctie de starea fiz icii a p5mintu)ui:

Yu = (1 - n)y. de unde n = (1 -~) 100 [% I

e = y. - y. == yit + w) _ 1

y. y

'(II) = (l - n)[4 + (1 - n)y.w = ,(.(1 - n)(1 + w)

1' ... 1 = (1 .~ n)[. + ny ..

'(' = (1 - n)'(. - (1 - n)y .. = (1 - n)(ys - Ya)·

(VIl.19)

,,(YII.20) ,(VII.21 )

(VII.22)

(VII.23) (VII.24)

Gen€fofitQti. Porometri de colcul

167

'TqbelM VI T. 4

. Min{'r::.h~

Y, (cN/cm')

P,lmln1l1ri

Y,(eN/rlll,')

Cuar], fcldspat Mica

Oxld de lkr Ghips, sare

1,5 -1.8

Nlslp Argilii Loess

Pi'imint cu mntertal organlc

Turha

2,5-2,8 2,8-:i.2 2,8-3.2 2,0-2,5

2,6-2.7 2.7-2.9 2,6-2.7 2,4-2.5

2,8-3

Dolomlt

Se ponte admlte en valoare medic:

"t» = 2,65 cN {cm' pentru nisipuri;

y. = 2.67 cN/em' pentru pamlntllrl praroaso : y< = 2.72 eN/cm' pentru argile.

III tabelul VIl.4 se dau valorile greutatilor volumice ale seheletului y. pentru pamlnturi si uncle minerale mai importante, Iar in tabelul VII.5, v.aJorile greutatilor _ volumice ale pamtnturilor necoezive, in stare uscata Y .. ~l ill stare saturata Y'at, in Iunctie de gradul de neuniformitate.

Tblll'(f5

a l'1I
V~a u 0:.: 5
l";'ll!.'hll rna tcr-ialulul Y. I I
" -rlta1 'Yu Y .. rs'
(eX/em') (eX/em') (eX/cm') (c::-\/(_'m;'t
Materfalc gmnlllnrc grosiere lndesate 2,0 2.4 1,9 2.::
Matcriale grunulure groslerc af lnate 1,8 2.3 1,7 2f2
Matcriak! granulare fine (nislpurl fine)
tndesate 1,7 2,3 1.6 2.2
Matel'ia~c granulare fine artnate 1.6 2.1 1,5 2.0
Praf y. = 1,85 eN/em'; y •• , = 2,15 eN/em>
Argilii plust lcii y. = 1,6 eN/em'; y •• , = 2,00 eN/cm'
Arglhi uscnta tare • = 2,2 eN /em'. y Permeabilitaica este proprietatea unor piimlnturi de a permite circulatia

apei liberc prin pori sub actiunea cimpului gravitational. .

Dupa legea lui Darcy, viteza de infiltrarc a ape] ill pamint se ponte exprima prin relatia :

1'= kI

(YIL25)

in care: k este coeficientul de pcrmeabilitate iar. J gradientul hidraulic, In tabelul VII.G se dau limitele intre care pot varia valorile coeficicntului de permeabilitate k preeum ~i gradientul hidraulic pentru diferite paminturi.

Tabellll V.1I. a
Pl'lul pftn'i~lu]ui I (%) "'(em/» II Felul piilnllltlll1li I ('Yo) k(em/s)
Pietr'ls 2/7 mm 0.2-0.5 10+'-10-' Loess 2~ 5 10-'-10-'
Nisip grauntos 0.3-0,6 1 _10-' Argilii 5~1O 1{)-'-lO-'
Nisip fin 0.6-2 10-'-10-:-' Argilil. gras-'\. 10-14 1()-'- 10-'
Praf 2 -5 10-'-10-' ArgH:l eumpactii 14-20 10-'-10-" 168

Infro~tructura

~. I'ROl'lHET.\:pU, iUF,CAXICF. ALE P.l.JlI1NTURlLOR

Comprcsibilifaiea reprezintri proprietatea paminturilol' d~ a-~i .rcdu.c~ volurnul prin indesare sub actiunea propriei greutati, a factonlor cllmatici sau a UIlOI' solicitari exterioare.

Caraeteristicile principale de. compresibilitate ale pamluturllor, deter-

minate in laborator cu edometrul, sint : ,

- (asarea specified

E= ill! = .ss: [~iil

It 1 + e

in care: Ill! este tasarea probei de iniiltime It rnasuratii eu microco mparatorul edometrului sub inciircarea p ;

" (VIL2G)

~c variatia indicelul porilor e sub incarcarea p;

coeficienllll de compresibiliiaie a definit de relatia:

(VIL27)

a = ~ [cm2/daN] p, - lh

in care e1 !]i Cz slut indicii porilor corespunzfitori presiuuilor PI ~i p~ ; -coe(idenflll de presume laierolt: ko, care este definit eu relntin :

(VIL28 )

ko=.!!...=-V-

p 1 - v

in care: peste presiunea axiala exercitata asupra unui v nlu m de p1i mint cilindric sau prismatic;

q presiunea Taterala exercitatii de acclasi volum de ptimin t, incazul c lnd deformatia laterala cste impicdicTItfl;

'J coeficie~ltul de deforma're laterala (coeficieutul lui Poisson).

Valorile acestor coeficienti slnt date in tabelul VII.7.

'I'Ipul pillUlntlllll!

1;.

Boluvamsur! ~i pletrtsurl

Nlstpurl si pdm intur'i slab cnezlve P'"ininturi de coczluue l1lijlocic Pilminlllri Iourte coeztve

O,~5-0,40 0..10-0.4:; IUlO ,- 0.5'} 0,70-0,75

0,27 0,30 0.3;' 0,42

!lIodulllZ de deforma/ie edometric M exprimii raportul dintre cresterea presiun ii aplicate probei de parnint ~i orssterea corespullzatoare a deforma!iei spec Wee:

111 = P_' - p, = 1 + e [da Njcm"]

e:~ ~ e::i a

(VIL29)

;::::::::::;:::::::: ....

GenerotilOti. Parometri de calcul

in care: El !]i t'2 slut tasarile specifice, masurate in edometru pentru presiunile PI ~i respcctiv p~, iar a - coeficientul de compresibilitate al pamintului.

In tahelul Y I I.8 sint indicate limitele de variatie ale val~riIor modulului de deforrnatie 111 !:ii ale coef'icientului de compreslbilitate a, pe ntru diverse categorii de pamlnturl.

Cetngorla de pamtnturl

M (daN/em')

" (em'jdaN)

Pilminturl prucl le lncompresfbllc Paminturi putln cnmpresihile Plimintul'i .k cnrnprcsthllltntc medic Piimln{uri putl'rIlie cornprcstbilc Piiminturi rourt c slul.e

~U.1

Peste 500 20()~500 100-200

50-]00 Suh 50

~O,OOl

~O,Ol

Modulul de dc{orma(ie liniarii ol paminuuilor Ed determinat prin lncerciiri eu placa pe teren sau ill lahorator este dat de relatia :

E.~ p (1 + V)(], - 2v) 2

-r n f da Njcm"]

1, (1 - v)

ill care: A, = I] D. este deformatia specifica sub placa de dia metru D, la .presiunea p,

In calculele prelirninare de tasare, sc pot lua urmatoarele valori pentru Ed. in Iunctie de indicele porilor e (tabelul VII-g).

(VIL30)

Tabelill V 1I.9

I . Vnlor-lle E. (daN/cUI") pcntru indlcele porllaJ' e

0,4t-O.50 lo,51~o.OO 10.61-0,7010;71-'-0,801 O.Rl-o,ooj 0.91-1,10

P,lnHnluri netoe;ivc
Pletrlsnri, nlslpurt mr rl 4!iO ,100 aso
Nlslpurl medii 460 ,iUO 330
Nlsipurl fine :no 280 240
Nlslpur! pratoase 1·10 120 100
l'iimlnlu rt coe:ive
\1,5 ... 11', .;: 12,4 230 160 130
12,5.;: wp"" 15.4 350 210 150 120
15,5 "" It'" "" 18.4 300 190 130 1,00 8()
111,5 .;: wp "" 22,4 300 180 l~O \10
zu.s ,;:wp .;; 30,4 2liO reo 110
220 140 Rezistenla la forfecare a piimlnturilor, Pentru a putea rezolva problemele de impingcre a p5.mintului, capacitate portanta, stabilitatea taluzurilor, este necesar sa se cunoasca rezistenta Ia forfecare (taiere) a pamlnturilor. Aceasta este 0 caracteristica mecauica cornplexa, valoarea ei depinzind de natura parulntului, marimea si forma granulelor, urniditate, porozttate etc,

170

In fros\rtlctu ra

Ecuatia generaUi stabilita de Coulomb este (fig. VII.3):

'r:, = a tg !l.l + c

(\TII.31)

in care: 'r:, este rezistenta la Iorfecare, in daN/ema';

efortul unitar normal pe pIa nul de tiiiere, in daNlern2 ;

unghiu1 de frecare interioara aparent;

coeziunea aparenta a pamintului, in daN IcmR• In cazul paminturilor saturate, sub efortul unitar normal a parte din presiunc este preluatii de apa din pori; efortul unitar normal deville;

Fig. V Il.3. Rcprezentarca granca a .ecuatiei lui Coulomb pentru rezlstenta la

- ,. tiiierc.

c

cr' = cr - l!

iar relatia de baza pentru rezistenta Ia forfeeare : 'r:, = a' tg $' + c'

(VII.32)

In care; cr' este efortul unitar normal efectiv, la care este supus seheletu

particulelor solide, in daN/cm2;

II presiunea lnterstitlala (presiunea apei din pori), in daN fern: ;

<IJ' unghiul de frecare interioara efectiv ;

c' coeziunea efectiva, in daN/cm2•

Rezistenta la taiere se determina, ill condltii de laborator, prin metoda de taiere directa, de rupere prin cornpresiune monoaxiald sau compresiune

triaxiala, "

In cazul argilelor sup raconsolidate :}i a nisipurilor mdesate, ~clatia lntre efortul de Iorlecare mohilizat pe un plan din teren :}i detormatia de alunecare ill planul respeetiv prezinta a forma caracteristica (fig; vn.4)~·

--------~-~-------

F Ig, VITA. Dtagruma rezistentel de virf 5i rezirluale.

Gen!!lOlitoti. Porometri de eelcul

111

Daca datorita concentrarilor de eforturi sau a eurgerii' lente a materialului, deforrnatille de alunecare cresc peste cele corespunzatoare rezistentei de v lrf, aceasta particularitate a relatiei efort-def'ormatle face ca materialuI sa devina instabil, in sensul ca efortui preluat este mal mare declt rezistenta ce se poate mobiliza (rczistenta reziduala), Astfel, pentru calculul aetiunii piimintului asupra Iucrarilor de sustinere, in cazul lucrarilor ternporare care nu permit deplasari marl, pot fi Iolositi parametrii rezistentei de v irf (tg $~ Ili ('~). Daca insa lucrarea de sustinere este definitivn (trebuind sa sustina actiunea p arnlntului pe durate lungi), sau ea este executata dupa ce au av ut loc .In zona alunecari vechi de teren, actiunea terenului trebuie calculate folosind parametrii rezistentei reziduale (tg <IJ; •• , c;.=).

Determinarea parametrilor rezistentei vde v lrf poate fi efectuata prin Incercari de forfecare directa la care viteza de forfecare trebuie aleasa astfel incit proba sa fie IorfecataIn.conditii drenate, ; pentru obtinerea parametrflor reziduali este necesara a deformatie de forfccare de ordinul a cltiva centimetri, astfel incft Incercarea de forfecare directti poate furniza parametri numai cu adaptarca speciala a aparatului pentru a permite reversihilitatea deformatiilor de forfecare si deci cumularea acestora plna Ia valoarea necesara.

.tn tahelul VII.lO se dau valori <fJ ~i c pentru diferite paminturi.

Tabelul V II. 10

Indieol" porllor e
Denurulr, a p.~nLlnturilor- 0,45 I 0.55 r.T:-1 0,75 j 0,85 0,95 I 1.05
~ I c e I c e I e oJ,> I e ~ I e ~l e
c
'"
;.. Nisipurl ~i pietrfs 33° I
;:;
'" ~ nisipurj .mol 36° 31"
e
.. - -- -;-1- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --
'"
;: Nisipuri fine 31· 27° 23"
:0
+'
.E: ---- I- --
E Nlsipurl mijloeii 33· 31·1 29°
...
IJ,. -- --
---- -- -- -- -- -- -- -- I- --
Prafurl ~i prafuri
co argllnase
0 0,75<1.<1 25° 6,0 24° 4,5 23° 3,5
A\ 0,25 < 1. < 0,75 23° 5,0 22° 3,5 20° 2.5 ISO 1,2
t.:l -- ---- -- -- - -- -- -- -- -- -- --
., Argile priifoase
;.. 0,75 < 1.< 1 22° 18,5 21° 15,0 20° 12,0 19° 10,0 18° 8,5 17° 7,5
;:;
., 0,5 <I. < 0,75 20° 15,5 19· 13,5 ISO 11,0 17· 9,5 16· 7,!> 14" 6,0
0
u 0,25 < t, < 0,5 - - - - 16' 10,0 15< 8,0 13· 0,5 12" 5J5 10" 5,0
;:; -- -- -- -- --
:0 -- -- -- -- -- -- -- --
+' Argile
.s
E 0,75< t, < 1 - - IS" 32,5 17" 27,0 16° 21.5 lf1° lS,5 13° IIl,O 12' 14,5
><'l
IJ,. 0,5 < I. < 0.5 - -- -j- If}Cl 23,0 14° 20,0 13" 17,0 12° 14,5 0" 12,5
0,25 < 1, < 0,5 - - - - 1:;" 18,0 12· 16,0 10° 14,5 So 13,5 O· 11,5 172

lnfrcstructuro

• [Exemplul VII.l. Se considera pamlnturile A, B, C carora in urma analizei granulometrtce Ii s-a determinat continutul in fractium.

Piimlntul I I I 52 "

Fractluni d In mm

I 0,5 I 0,2 1 0,1 1 Om I !l,0:! I 0,01 I 0,0051 0,002 1< 0,002

A - I-=- 2 8 8 4 _._6_ 7 6 G 31 22
B 5 7 6 3 ~ 28 . 22 16 6 4
I~ -- -- -- -- -- -- -- -- -- --
C - 9 9 7 6 9 1:3 5 12 10 10 .Sase reprezinte curhele de granulozitate A, B, C ~i sa se clasifice paminturile prin diagrams ternara,

Sa se calculeze coeficientul de neuniformitate Un si sa se caracterizeze gradul de uniformitate conform standardului.

Pentru a construi curbele degranulozitate se determina procentual cit trece ingreutate prin flecare isita :

Tre<:e % prin ~ita cu ochhn-I (mm)

Piim Intul I I I I I I I I 0,005 I 0,002
5 2 1 0,5 0,2 0,1 O.O~ 0,02 0,01
A - 100 ·98 9fI ·82 7W' n 05 ·59 ·53 ··22
-- -- -_. _.- -- -- -- -- -- -- --
B - 100 . 95 88 ·82 79 76 48 26 10 4
-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --
C 100 90 81 72 65 59 50 37 1 32 20 10
Heprezentarea grafiea a acestor curhe este data in fig. VII.5_

Folosind reprezentareaternara (fig. VII.6), pamtnturile se clasifica astfel : - pamtntul A : argila nisipoasa, eu un continut de 53% argilaj,12%

praf i?i 35 % nisip; ~

.,- pamtntul B: praf, eu un continut de 10 % argila, 60% praf, 24 % nisip;

- pamtntul C: nisip argilos, eu un continut de 20 % argiHi, 30 % praf :;;i 50 % nisip,

Coeficientul de nenniformitate Un va fi :

UnA =. d .... = 0,007 = 5,4 - pamlnt cu granulozitate uniforma ;

dAI• 0,0013

UnB = d" •• = 0,Q2 = 6,6 - pamint eu granulozitate unlforma ;

dB" 0,003

Une = dc •• = ~ = 20 - pamlnt en granulozitate neuniforma,

dcl• 0,004

Generolitoti. Parome!ri de calcul

173

% >:> "" ~ "'" ~ ~ ~ ~ "" <:::.~

""

'" <>; "" K <s ....
~
~
,~ I.~'~
~
ri:: ~~
.~ ::::;11':"
rl:: ct:
.t::
li::

~ ..
~ ..
I I
~
.~ i;;
.":l ~ ~\ 1
~
I~
;:;
~ .!:: ·1
l( ~ I

l- t., I , ,
I::)
s:
~ .J
I
, 1
~ 'I J I I ,
I
·rt I il
~ "0:; I
'" r
i<",:t
f:
f- f::
.~ 1
'<:> Ill: I ,I'
~ 1 !
.~
R ~
<,
'0::
'" ~~ ~ ~ ;:g ~ <:::, '", ~ ~<:::.
..,. -s
I P > 810117 ilJIJ 'Yo Vj lUl/Ii-JIN.:! 174

lnfrostructu ro

Fig. V II.fi. Identiflcarea pam InturUor pe dlagrama ternarii.

Exemplul VII.2. Dindu-se doua paminturi ale caror· granulozitati slut prezentate prin punctele B Iii C in diagrama ternara, sa se determine care este proportia in care se vor amesteca aceste pamlnturi, pentru a se obtine uu amestec optimal D (fig. Vn.7).

Pamlntul Beste un nisip prates cu : 11 % argiUi, 82 % uisip ~i 7 % praf. Pamintul C este 0 argila grasa cu indicele de piasticitate 11> > 40%

av ind 77 % argila, 16 % praf ~i 7 % nisip. '

P~ntru a reduce sensibilitatea la apa a argilei grase, cele doua pamlnturi trebme astfel amesteeate incit Sa se obtina pamlntul D, de tipul unei argile

W nisipoase, ell indicele de plasticitate 11'<30%, av ind sub 50% argiia.

Pamintul D se gaseste pe • linia ee uneste B cu C. Daca se Imparte segmentul BC in 0 suta

de unitati ~i se alege un eontinut

de 48 % argiHi pentru pamtntul D, rezulta eii eele doua paminturi trebuie amestecate in proportra

de 40% pamjnt B§i 60% parnint

C

D= m% B + n% C= = O,40B + O,GOC.

Amestecul optimal D va avea : 48% argila, 14% praf ~i 38% nisip.

rr(O {',-EO 30 M SO sa 70 sa SO

V : '{" Prof

Fig. VII.7. Amestecuri optima!e.

Capitolu! Vl11

COU:CTAREA ~I EVACUAR,EA AP}~LOU

Lucrarile de terasa mente !}i celelalte constructli .din,f!:ona dru mului sint supuse continuu actiunil apelor provenite din ploi ~j iapezi,precllffi ~L a celor colectate 'de pe riuri !?i piriuli.·

Pentru protejarea terasamentelor ~i. a celorlalte constructiii~potriva actiunii apei se executa diverse dispozitive de colectare ~i evacuare a apelor de suprafata cum ar Ii : santuri, rigole, canale, cauale rap ide, cascade etc.

Dispozitivele.de colectare sievacuare a apelor de suprafata se proiecteaza Impreuna cu aIte amenajari - aparari de maluri, dlguri, regularizari etc. - in scopul asigurarii unui .regirn hidrotermic cit mai constant, al unei stabilitati cit mai ridicate. a lucrarilor de infrastructura a drumului.

a. Caleulul hidrolo!J le al dispozitivelor de eeleetare !j'i evaeuare a apeler de suprafa[a, Cantitatea apelor de supraiata colectata in bazinul de receptie afererif Tiecarii! rusI>ozitiv iii parte se stablleste rpe haza debitului maxim dat de apele de ploaie. ln calculul hidrologic, ploile sint caracterizate prin : durata, intensitate ~i frecventa,

Durat a.jiloii. este .. tirnpul exprlrsat in minute, d:~ la inceperea pina la incetarea ploii,

Intensitatea ploii este reprezentata prln grosimea stratului de apii cazutii in unitatea de timp pc 0 suprafata de 1 m2:

. "[ I' J

l= _, mm mIn.

t

(VII.I)

Intensitatea de calcul a ploii se exprima in lIs ·11a ~i este data de relatia .

t, = 170 ~ • (VII. 2)

I

Intensitatile ploilor v ariazj; invers proportional cu durata lor:

. J..-

l. = Vi .

(V II I.3)

Valoarea coeficientului k se stabileste pe zone, in Iunctie de ina.l~imea medic a precipitatiilor annale. Pentru ic = 100 ~i t = 15 min, in zone unde jn~iltimea precipitatiilor annale nu depaseste 700 mm, k = 387 ; in aceleasi conditii pentru zonele in care inaltimea precipltatiilor anuale depaseste 700 mm, k = 464.

176

Infrcstructuro

Intensitatea ploii se stabileste in final in raport cu frecventa pIoii considerata in calcul, cu durata ei ~i eu ajutorul curhelor de intensitate pentru 0 frecventa egala a ploii (fig. VIII.I), intocmite pe baza tabel ului V II!. I.

Frecventa ploii r se determina in raport en importanta drumuIui. Ploi ell intensitati Ioarte mari se repeta illSa foarte rar: tinind seama de Iaptulca revarsarea apei din santuri, dupa a ploaie tcrentiala exceptionala, nu va avea urmari catastro- 1020 W &/1 /JO 100 110 'Iff} 150 lCD fale pentrudrum, .~epoat;~.~~ta

I,min in calcule frecventa 1/5 sau f73

Fig. VIIU. Curbc de lntensltate aploilor de [3;' 17r~"'"

. ega!a frccvenjli. 111 tabelul VIIL1 se dau inten-

. sitatile ploilor de diverse durate ell

frecvcuta 1 ; pentru ploi cu Irecverita 1/5 ; 1/3 ; 1/2; 2 valorlle din tabel se

I?ultipIicii respectiv ell 1,8; 1,5; 1,3; 0,75. .

~ ... ,
'0
P!!..
':If.
17

(j
10
r-,

70 /'~//s
r\
6- ilfl:..
50 .=
IHJ .~
JO
;g
Tab.lul VII I. I

Durota t VI Intensitatra i~ DLlrata t VI Irrtensltnten f,:
nlin I/s.lm ruln I/>·ho.
5 2,23 174 70 8.37 46
10 3,16 122 80 8.94 43 .
15 3.87 100 90 9.48 41
20 4,47 81l 100 10,00 3fl
30 5,48 70 120 10.fl5 :15
40 6,32 61 140 11.83 :1:1
50 7.07 55 150 12.24 :12
60 . 7.74 50 160 12.65 31 '. DebituI hidrologic Qh g se deterrnina cu relatia : o., = m·S·le·F, [lIs]

(VIII.4)

unde : m este

un coeficient de reducere care tine seama de capacitatea de Inmagazinare pe santuri ~i canale; se stabileste in functie de durata de curgere t :

- pentru t < 40 min, m = 0,8 ; :- pentru t > 40 min, m = 0,9 j

suprafata bazinului de receptie aferent santului sau canaIului, luha; .

intensitatea de calcul a ploii, in lis'ha j coeficient de scurgere dat in tabelul VIII.2.

s

ie F

CoIectcfea ~i evacuoreo opelor

171

Tabclul:V III.!!

)

0.60-0,50 O,flO-G.aU 0.30-0.2[) 0,20-- 0.10 ().1O~0.05

Situa tta 1"""lii

Toren Impermeabil I Tereu semlpcrmcabtl I Ten'n permeabll

\hmtc ~.lllt!t~ Dcal Podlsurl Sl'S .

1l.50-0,:10 II.:;O~O,:W u.20-0.1lI O.lll-U.II;, 0.05 -: u

1000 111 50()- 1000 J1l 15()- [,00 m 150 m 15U III

0.70-0;60 0.60-0.50 0.50-0.30 0.30-0.20 1),20-(1.10

Liruitele supcrioare ale coeficientului F se Val' lua pentru paute marl, clima urneda, ploi de durata mare j peutru terenuri lmphdurite se ian valorile millime [3, 34J.

Debitul intr-un anumit punet (Intr-o anumita sectiune a santului) se deduce dill debitul total cazut in hazinulde receptie, proportional eu supratutn de colectai e (fig. VIIL2), corespunaatoare sectiuuii

Q ~ .'i,. -1- S, -1- S, -1- S, .0 . (VIIL5)

4 - S ~IJg'

b. Caleulul h ldraufle al dlspozttfvelor de eoleemre ~j evacuare a apelor de ~llprafala. Dimensionarca ~i verificarea sectlunilor, precu m si alegerea tipului de consolidare se face astfel inclt scctiunea prop usn sa fie capabila sa eYHCUeZe intrcaga cantitatc de apa colectata III hazinul de receptie aferent,

Q ~ Qllg' (VnI.6).

1) Calculul ,~an iurilor ~l canalelor deschise cu secii unca trapezoidal£1(fig.VII [;3) 8oz,;., de recep!ie

o

2

3

Fig. VIIL2. Schema de calcul a d '))i1,,1111 intr-o sccttune oarccare a suntulul. .

Fig. VIII.:l. San] ell scctiune trupezoldala.

12 - Drumuri. catcui ~i prorectare - cd. 13

118

lnfrcstructuro

Colectorea ~i evacuoreo opelor

179

Debitul Q, a carui scurgere trebuie asigurnta printr-o sectiune oarecare, este dat de relatla :

nnde y este coeficientul de rugozitate al sectiunii, av ind valori dilerite pentru :

Q= W·_Dm .. {m3/s]

in - care: CJI este -sectiunea efectiva de scurgere, in m2;

Vm" - vlteza medic admlsibila in sectiune, in mts:

urn" = CJRI

(VIIL7)

- peretl din beton selivlslt. O,Oli

- peretl din betun nesclivlsi! 0,16

- perctl din zidarle de piatrii brutil rostulta 0,40

- perL'\i din p:lmlnt de sectlune regulatii 1,30

- pcrc\i neregulatl, din parnfnt pletrls, stinen bruUi neprclucrata 1,75'

(VIIL8)

Valorile coeficientului C calculate dupa formula lui Bazin stnt date ill tabelul VIIL3.

mule: C este coeficlentul de vitezii Iunctie de rugozitate ~i raza hidraulicri ; R raza hidraulica, in m; I - panta hidraulica a santului sau canalului in ,ipoteza scurgerii unifnrme,

Raza hidraulica R se calculeaaa cu relatia :

Tabdll/ \-1 J 1,,-1

R=.!:!. p

(VIII.9)

l~za hilir-.tlilici\. H, in no
Cncfici, ntul I I (1,30 I I I I I O,1l0 I I 1.nO l
de
rugozltatc n ~,10 0,20 O.~O 0;50 0,60 O_,70 0.90 1.!"){)
O.G6 73,0 !~ ~179.0 80,3 80.6 81.0 ~I~ 82.0 ,82.!i
0.16 57.6 64,0 ~. 69,0 71,1 72,0 73.0 ,~ 74.5 75.0 : 77.0
0,46 35,5 42.8 '47,0 50,0 52,6 54,0 56.0 57,2 58.2 59.5 63.0
-1--- 32,5 3:I,B 35,3 36,6137.7 ---
1.30 117,0 22.3 2:1.9 28.4 30,7 42.0
" ----------
1.75 13,3 17,6 :om, 8 23,0 25,2 26,5 27.8 29.3 30,6 31,6 ~ 3:5.7 in care : Peste perimetruludat al sectiunii, in m.

Ser liunea efectiva de scurgere este :

W = bho + m,h. - I'D + 1Jl,' Jr. - h.

2 2

(VIII. 10)

Pcrirnetrul udat este :

Dupa N.N. Pavlovski cocficientul C este dat de relatia [3, 171

P = b + ho (J 1 + m~ + J 1 + mn.

In aceste relatii :

b este Hitimea santului (canalului) la fund, in m;

1/11 cotg ct;l ;

1/12 cotg CXa ;

he este adincimea posihila a curentului de apu in sant (canal) corespunzatoare scurgerii uniforme, in m.

(VIlL11)

(VIII.13)

unde : n este coeficient de rugozitate avlnd valorile:

Fie:

b

j3 = - - raportul dintre latimea la fund a ~antului:;;i adinclmea cuh.

rentului de apa :

j3mc = 2 (V-l-+-(-m-,-:-n-l,-)-. - rut : m, ) - indicele corespunzator cclei rnai mad sectiuni hidraulice a santului.

Pentru determinarea coeficientului C se Ioloseste formula lui Bazin :

- teneuialli din mortar de eiment (peretl sclivisiti)

- beton neted, zidArie de platra cioplitli foarte bine

- zidlirie din ptatra bruUi ell mortar de ciment

pava] din bolovani

- eanale (santurt) In ptetrts, pamint, sUnd hlne ciopl!tA . - canale ,I riuri ell prom neregulat

0,011 0.013 0,017-0,030 0,020-0,027 0,020

0,035

Valorile coeficientului C, dupii formula lui Pavlovski sint date in tabelul VIII.4 (17].

Pentru sectiuni eu R < 1,00 m, Sokolovski da relatia simplilicata :

(VIII.14)

C=~ y 1+ ,_

I R

(VIILl2)

Valorile coeficientului C, calculate eu formula lui Sokolovski, in Iunctie de coeficientul de rugozitate n!?i raza hidraulica. R Slut date in tabelul VIII.5 [17J.

180

I n frost(Uc~ra

Cotectoreo $i evacuareo opelcr

lRl

.,. [t; ~ N~I:'-O~["-..-.I~nCD~ OI:ON..oMC=~O["o. an-MOQ
G ,.....1""'I,-j'NC'.I:'C'l~ "'=1'''''l3''~lQ=r--!'ooQ')c;") 0- ·r·-I(··~ N
Z:d ,....M_~
<I-
S!;
'O,i:;o
g~~ II .... mOT"'"Ot"'-~or.o"""l"" MOO"'l~c:nM=omG"Q1.Q oo~~t'-o
"'" AUT =:J o c-i 7.! _~ ~ ,D ~ ~ r.: L":
~E.S ~~ .... =60r5ciciciooo""';_; ""';N~C'i
T""1.-41""'i~"-;MMT""I~-y-j H ~ M......, ""''''_-NC'l:-q'N C'l~~N
:Sf'"
.,~
Ci.5
j .. :s mc;,~~~QC'JO':Imcn, OOCOCOO:;CClt;(icococoQO =oco~oo
C'tC\lC'l~~Mt"l~NC't NNC\lC\I~C\lNC'\'I""C"-I "'l~Nc:"'.
0000000000 oocooooooo 0000
:: [t; I~ C'l'JeJGMt"-o"l['oo.c:"'=lOOln 1 ...-4 l'-o"q'T""IC'l-m='C,C)"tt'C'I"l I ~ ........... ,.....
"'-
'C- G T"'IM"IC"iicr:.O':l~ ll:";l ~tO--r-.-r-..QOmO¥-l N M~ ~n to
-'C ,....,....,... T""'IMMT-t
~S~
:: '" 1 1
0·-= "l~ C'l~ocqT"'iCO~O(.O..-4
~?d' tt'JO~OOCt';lC"Jr:T:It,C-~C"\I ll';IC:OT""1~
,a]' II AU_T =:J .~ c-i M- ID'"ci r.: ~ =0 oi" ~ d O,...:-....;~c-iNM~M..; "';"';lfiu-i
T""1~"f""'I1""1'r""11"-1"""'~"""~ C:1NC'i~.~N!:'\1NC'\lC"q ~N~C':l
_ o· Q' ~ .. -.-.
,,1'Jt::; I~ I
-ac COOOOOf'l.'E'--['ooot---r--.r--.- f"""t-- ....... ["-o.r-..(:Cw~~~ 1 ~~=..o
::- .. ~Nr::qC\l'"'l~C'<INC'J-C'-l
a dooooooooo N~«iNNe-.tC'lC'l~~ C'lN~c;'\i-
0000000000 0000
,
'" I~ ~ 00 N ["-0 CI':!-O -= Q') T""'I co I I
" Il:; = t.."':1 ~ cY:o C'r,I oM M cr:, ec -e- "'N~C;;O
" U ~""'"''MC'':IO?~tQlQ tOl"'-OOr:DO,"~O'J-qt1f:) tOCOQ,C
,Q ........... ,....,.....T'"'1 .... ......,....,.....N
"",
. "M
~"'!. II 1_ u'":l ..,...,. ~ "'!l" l'.C) ~ = L"':l 0 1 I1:l 0 tr.I CQ M ~ T"i _~ gO l""'I I -CP,-t -e r-,
.,0
.: II All'J =:J ... ";c5r-=a$aic"';":";l!'ier5 M":;-':;'; Ld ... '; c5 t:ci' =r-: ~oo05co
,......T""OM'P"'4,......;:qNC'1~i;'l C'lC\I~NcqC\1C'1NC"'lC\t NC'4Nc-.t
- .
,,-I:: I~ 1 I
§ .. ~W=orc~LC·I.QJ.Ql("J\tJ LnLQ~U'JLOI!:lL."":lU")Ll").tt:o ..,.~~~
~No::qC'1(,\lC\lc:q~C'lC\l C\JC'lNC'1~C'\ir:-.:lr:-...~C\l C'1~Mr:"'l
a 0000000000 0000000000 0000
~..;::: I~ Clr..o"ttf~C")-..tIt.006",~ I ,
,,~ Il:; ~OOO'l<j::l.1:":l ~-c;nt"'"-olt'l C"I .-1...-100
,,~ rlC'J~~.lDf.O['o.cnc C"ICt:I"I..~e-ooo~Cr":ll!')r--. C:t _ ro k..')
'C'" G
.. ,_ 0 ,.... ~T""l,-tT""'l....-(~~C\I~N C'"\lOOCl?O?
~a~
a~q ~ll; =:Jloo r;rJT"'I"tOOOo)Qlr...~~~ 1 I
""'0 O~,....t(OO~O'I~['oooO ~CO"'"'~
"2s II H" et} ~ .n «5 r..: cO r:E ci ...: C'iNerjM..;~.q;mLO~ ~=r-:r.:
,"- r;qC'tC'lINNC'lNC'1~~ C't";l~MCT:lCT)~MMM¢r:j CI':IC'!"lC":lcY:o
_-=.. lIS
~L.=:: I .... I I
gs "" C"1"leqNC'lC"JN~c:---l~ ...-4 ..... ~~_...-4,-tMrlT-.ol """""""-r-t...-4
Ncq,",lc\lNN~~-NN C-1NNNC"'IC"JC>lNC"lN C'lC>lC'l<'l
6.:. c ci 0 0 0 0 d-o ci 0 0000000000 0000
-
..!;a I::; I~ =r:--.~LO~CO=~"'t::!'I'-lQ ·1 IDr---OC\l:-=Ou:.OI:C ....... I OOOC'l
~e G ...... &:"'1 ~ lQ,t... co 0 M"'=r"Q COOI;TJIDr-.O~U')r-...O ""=<;":10:."'.
T-tT""'l ............. rlC'l~C'lr:qr;r';im~"""'=t' ""=tt""'1f"ojtJ.Q
S:=~
=:'0 &ll; =:J I'" , I
~]o'" OMcn~""d'I~"'fI"'lOr-- M Cb l..,? 0 to O· u ":J 0- C"Q~ C'lt'Nt""-
:,g 8 " COOT-iM...;u?~r'tJ5CO ci~o....;'_:c-iC'iC'it'ioo -':;~LC~
"'lM~roMcrJC"f"l~~e:-";. MCt;l~"t!'I~"'I:J"'IU"~'-:j'I-.:t' "d'I~"'d'I~
" .
-':1:: I~ I
~:; C"Jc;r:.C':Ie;.QcnQ)aa~~ 0'I0r;J)(7)0'l-0)C')0')Q')010O;t 1 Q)~ooco
<5; '" ~~-.-I"""T""OT"'""I,.....,...,....-t....-t ~~""""""MM~~""""""" _Y-f ....... ,......
"" 000000000.0 000'000000' 0 00.00
-"" 1M ~OMCXl~~MC'I~r--- I ....-o1LOOt:P~NrlCX]O"Im I OC'il"'dtCO
G oNU';I",",Q:I~lQCQ"",""~r-- -~C()_LOQ('!"')~O""" OlMl"""-o .......
.. ,-tMMC"'lC\J;c;""I MCr:lm~"'tf4-qtI!JLOtOec W["-'l'CO
"
.s .u;=:JI~ 1 j
.,~ C\1l'~~a.nf'.t"--I.tl"d'lM =t1)~r---tr:IQOCI')f'o.C'l= O~ODC'l
"'0 cOONv..ncit-=cx5rfid O_;NC\i""~";";~an u;~~t-=
" . M-..::I'"~~~""!:1'~-.:o""flL""",I 1.0 Ln LQL/;ll.r.POIOLD.o-lO 1.0 lOle L.':l
0:0
.: II I ... tOc.c=-:.oQ'c!)tP~ro~ 1 (Oc;Of.Or..OtO~:t;:;:)=r.ocJ I (OtOt:Oc.o
- . .. M ..... 1'""i<H __ ,......l"'"""t~ .............
"I:: .....'I'""i't'-4T-tT""'l,......-rl .................. '1"""4'1""1,...,,....01
i 0000000000 0000000000 ooco
a 1= NI:'I':l~Lt:ltO~QO=O....t I NCT:l¥~~!.'eor;7lo0""'" j N07~:-tn
Il:; 00000000,.-1 ..... ..... ~....t,.-lM.,... ................ ~M C"iIN-NC"l
000cioo0600 cicidcioodcido dddo- !~["'oo~~~C'"l c~""14ar.-Q""C"I .,........ ....... "!"'" ....... ,......,.-I

t'-o-r...l:.O~ommOl~[""

~~~~¥Q;;g~~~

...

·f:-~fJ ~ ~-

~..qt 1..') t.:I ......

,::::,ro ~ 00 m lQ

~~e-}.;r;.,,;...;

"1 C"I -C'I C'I C"-l' C"l

-~r::::t- a;. cq - an-

~";tOaci ~.:;r:.MM

't""'I ,to_o M OO __ --::t CO_om, ~

L.~t..:';u5a5~r'r-:' ro ci -C'\lC"l~C'iI~e;'olM ~ "l

. __ IXl_~ c;.:a LO. o·.~~ Cf:l f"-o N·

ci·o 0 T""1 N ci ci M ~ ~ C\lMMM""'~MMO?Ct?

.:1) r- I'!["-o. r--- r--.c=""l ~ N-NNN .cc::5cicid

r-, ['0 ~ r---- ["-. ['00 to:) cj t!:l ~~~NNC"<I"'l C'1 C'\l

oocioooo 00

~~~~~~~~~~ 0000000000

O..-lC"lCotNLQ It .... DO c:. 0- T'"i en ·~,-I.,...,.,""r:;'lC'1

... ..;.a:.{"'-l-.:t'~'r-I

,...; .n~~e5r-..: -::"l::"'l!"~ N '!\ll!":t

r.oO~['oo r:'c:.50:505 ~MMC"'::

["'-0 ~.= C\I co CI"J to "1.0

r.: cO-oS G cicci 0 .-4 c-i

C"'lC'1C'.JC-1C"'10"l~ M ~

r- -e 0 1.0 o· u:. C» ~ co "! C'i~"';";u5m 1O'~~r-~~M::,",)MO":lCT":lCQ~~

.-:p ~tP(OtOtO '="l~C'lC'lC'llC't

oooo'oci

= t:lL.,~'I/'.:I"f"J'1-f'J1J'J iII~ L..":l ,",lC'i1C'i1C\1C'\l~~ (;\]. ~

dciooooo ci d

M M M C"':I C'lC'lC'lC'-l

000.0

~ ~ o~ ~ ~.~ ~ ~ ~ .~.'

COQ) T""'IN .. · ... -.:l'I~t--co

.M....t""""" '"""',...-t,.-l ........

O('\1I.Or--.o~· --~ ci' ci ci' 0 r:5 <'IiC"lN~I;T")~

T""I[-...·,...-tltJO'L..,',.-.1 ;:p «='

"';"':C'iC'iroeti";";' ai

C'I?~tT:lInC"'JCl'JC""J ~ 00

C'lOO~OLDML."':lOIDO

~ to r..: 00 cO m m:O' ci 0 . .'

MMCf)c:r:l(QcrJcrJ-~~~

~(Co~ M·~ e-.i ci . -.:r ~"ttl"'o:fl

~-NC'1C'1 N-NC'-lr:"t 0000"

~~~~<Q"~ "<'lC'lC'-lC'-lC'-lN

dc50cidci

1

"'d""I':l"-o:tI"d"~-.:f+~ ~ ~ C'lC\l.:"l!t""JC"'JC"'JC'I C\I C'\l

0000000 d 0

~ gl ~ ~ ~ ~ ~ ~.~ ~ 0000000000

1:0"["'-0 -ct:I ~

8~~~

CI";,IO?-:t)M

~Cl":IC\l"""l:'-t.P~ "::to = -=~<:Tlo-q.T""'Id1o""1' co N It:)[CQ['o.COCQCi; 0 N

po<

~ ~ ~ ~ s- ~ ~ s ~ ~

~tn_O'J~ et::I.ncOOO

p.j . .....-I -,-I N C">I C'\l cq ~

l""oO",woo-.;tt ~05cQ05cOci

~~"'l[TJcrJCT"J

C"') ... t: T""I to 'r-I ........ ci r:-i LOLDIDID

"

~c.oc.oOc.DMLQ"d4 ~

OO"";r::iN~M"'; to

"''OJ''~'111'~''''''-.::t'-.:r ~ "":f4

~""'''''''''''''''-.-41r-1 ~C"I1~c:'\lC"1~

000000

-.-4...-400001::1 C a C'lC\lC'l~"'N"l ~ ~

000000000

~ ~ g g ~. g ;! ;:: ~ ~

.0 0 0 0 ci 0 0 c5 a 0

~r5~~[:::~~~~~

cn.....-t~U';Ir--'-'C'\I<t1'cocn

C\I~("!1oNC"r.l~~r:r'J-CT:l

~lt)oo...-t"'=tlc;n

~6rDr-:r-:r..:

-tI~~~"d'Iow::j'I

l"-o"'ld"lOO~~LOc:n 00 ~ cOcicidci~'_; ci In

"V-::""VII...~tn.o...n u? If",:

"":fI t::"l C) LO ~ co C'I:I co M IX!

"';1'-itci~r-:r-:c;50:5a"ici

u ~ --n U'J -ID .n- Il':I '1..":11 Lr.l I.£') lQ

-00 co 00 00 co eo

-...-4'1""'1""","",,""''''''''

000000

~;r-..t"'r-... ....... ,.... 1"'"'1 'r"'I

0000

cc ec ec cc eo eo ec co co T""O M rl M,.... T"'I"P"'t -.-4 ........

oci60000 0 0

COOOC(loocor-r--.E:"-ot:"-ol"""-o ~MM~~~""...-.t~-....-I

0000000000

-Cf)LCCO~,.....",",

-c::l o....q. C":I-.:r' en.

·c:;r)e:.o;.mo"l"'"'l

MMOOOU"JltJC"'l r- co r--C'1...tC\lr--.M~ ....... c;n. ~~L..":l=t"o~O C'!":I L..~ rl ,...-t T"'f '1""'"1 ..-4 ....... C'q t'l C\i

.= Q) cq .n ~ L~

~r-:o:ScOcxjai'

ID U"":l LO LO 1..":1 U"J

oor;>iltO-.-4C(1I..."":!C"J 0":1 00

g~~fJg~g ;i g

~c;Ocot:)a:)r_O(Q Q 0- t"-''r-I ........................ ~-,-I,...... T"'I

000000000

ID u~- aD an ~ ~"""'--H

0000

-tOtOtC(Ot::l~

--.-4""",...... T""'I,-t '1"""4

"000000

r.=(,OU'JU"LO'lOtQlQlf":I~ ...... ,..-I'!"""'i',....T-f'l"""41"""""""'i ........

0000000000

~~co{'!")

<'iMc05~

r--r---t"'-C"'-

<O~OOQ::lON <'<I~C\I~MI;Y':I

ciooooo

~~~~

"";T"'t""l"""'l~

1..'":1 00 0 C'"'l I!':I -o::J -0 l:':l a C'r".I~~~~~L..') to I!C

cioooooo 0 c$

~~~g~g~g2~ dcidoOOQ";~.....r

182

Irrfrostructu~o

Tabeiu! '/111.5

Bnza hidrnulica R, In m
Coefici~nhll I I I I I 1 I
de ruaozttnte
n 0,30 0,.10 0,50 O,GO 0,70 0,80 0,90 1,00
0,011 I 71,5 75.7 I 79,2 82,1 G= 87,0 ~. 90,9
I
0,013 60,5 64,1 fi7,(J cs.e II 73,6 75,:~ 76,\]
--
0,017 ·16,2 49,0 1}1,2 53,1 54.8 56,3 57.6 58.8
--
0.020 :~!J.3 41.6 ·I:l,;; 45,2 46,6 17.8 49,0 50,n
--
0.025 31,4 33.2 34.8 36.1 37,3 38.3 39;2 40,0
i-
0.030 26,2 27,7 29.0 30.1 31,0 31,9 32,6 33.:l
0,035 22,5 23,8 24,9 25,8 26,6 27,3 28,0 24.6 In haza datelor de mai inainte, s-au intocmit grafice ce dau capacitatca de scurgere Q a santurilor normale (care au ml = 2/3, m2 = l/l*i b = = 0,50 m), in functie de adincimea santului ho ~i pentru diverse pante ale fundului, 1 (fig. VIII.4) f801.

In cazul in care panta Iundului santului, I, este cuprtnsa intre 0,04 ~i 0,08 ca iii in cazul in care I < 0,04 la traversari de Iocalitat! sau zone cu z iduri de sprijin, santul se executa cu sectiune pereata,

45.

J
'a
I I / v~
)1 v-
I / '/ V
5 " '/ / V /'/
~
~ a, ~~ ~/
v ~, i' 'VJ~/~~ ~,;.
r\j__·lJ,/ \~:/ v / "
/ :/
/ I / ~I /
~I t' /.
5
0.30

~ ~ ~ % % ~ ~ ~ 1)5 ~
..... ~ ..., ~ "" ~ t'<: .... '"
<::; t:::l <::; <::s ss
3 ~ I:;i' ~. .....
11, m7s
Fig. VIII.4. Dcbitul capabil pentru san] trapezoidal in
piimlnt natural. Col"clor.eo ~; evocuareo apelor

183

fJ,55


-. V 1/ . V ~ '/ /~II .... V ~ ....
.y .'1' v- I i;'V' ~
·tt 1/
~~ ~
~ty :-. <:J'l- ~. ~~ ~~
~1'
--: \~'VJ, .~~ :~f ,.
\+- \ ..
I .. Ii ;i1 /~~/i"'" ;r' ..
I , .. i / /~/" "
i i
I / ~~V'
/ /; / /.
11/ / ,~ ~', ~ ..
'.,.

~ s:.~ ;::,<:::> l)SO

'"

0(;;; 0.35

% .~ ~ ~ %l ~ ~ ~ ~ ~ ~ Ql ~

~ ~ ~,. ~ ~ ;'t. ~. ~, ~ ~ .,; ""~.

ll,m3/S

Fig. VIlI.5. Debitul capahll pentru sant trapezoidul cu scctlune pereda.

t lui or mal cu sectiunea pe· In acest caz capacitatea de scurgere a santu U!? f" VIII 5

.' I·... fundului b = 0,40 m este data 1Il rg. ., .. "

reata ~I cu atrmea 1 n- nor sun in zone cu deblecil

In cnzuri speciale, I? truy~rsarea o?a I ~ 11 dr~mului nu apar conditii

masive instinca, cind III pTohllltllt~ans\ er~~ :ste folosita solutia cu rigola

favorabile pentru adoptarea ~an. u Ul ~or~ , .

dreptunghiulara ell sectiunea hetouata (fig. VIII.6),

Ampl'iZ(J

PJaC(I(O COl'(;lsuiJl1d do

edoa 01'17101

Fig. VII 1.6. Rlgola ell scclitme belonulfi.

184

fnfrostructttro

"
~ ® ~ % ~ ~ ~ ss ~ ~~
"<: ~ ~ 'is ~ ~. ~r::t~ l::!~
~ c::r """"
/1, m3fs Fig. \,IIL7. Dcbltu] capabi] al rlgolci betonate.

In acc~stiisituatie, capacitatea de scurgere calculata peritru pante ale • Iundului cuprinse intre 0,0025 si 0,08 este aratata ingraficul din fig_

VIII.7. .

, 2) Caleulul rigolelor cu sectiune triullghilllara. Debitul, a carui Scul'gcre trebuie asigurat1'i. printr-o sectiune oarecare, este (fig, VIII.B)

Q = UlVma,

.. ~tiilld di ho este adincimea probabtla a eurentului de apa in l'igol1'i., in iputeza unei eurgcri uniforme, in m, aria sectlunii transversale udate este r ~

unde: ml = eotg 0':1 !ji m2 = cotg 0':2' Perimetrul udat este :

p = 110(.'/1 + mr + ../1 + mU.

(VlII,15)

(VIII.16)

Fig, VIlLS. Rigolu ell scct luno triunghiulm-g,

Coledarea $i evacuarea apelor

185

Coclicientul C se deterrni- 495

ilIa pc hazn acelorasi ,ro~r-

mule si tahele en :;;1 In o,'fO

caz ul sectiunii trapezeidale prceedentc.

- Peutru rigola nor- 0,35

malil~(ml =3:;;i m2= 1),

care sc poatc execu,ta i~ 1;:0,30

cazul cind fuudul rigolei ~

are punta I cuprinsa iut~e ":::''''0.2$ (I,0025 ~i 0,04, capacitutca de scurgere cste

<taUt in graficul din 420

fig, V III.9.

- Rizola cu secti- o.l.'r

~ I' - ,J

nne pcreatii se ap lea

in cazu l dcbitelor prc-

zentate in diagrama ~ ~ ~'% ~ .~ ~ ~ ~ ~

din fig. VIILlO, cind ~, ;:;. ~ ~ ~ ~, ~ <:::> <::,_ I:::t

pnnt.a fundului, I cstcll,m3/s

cuprinsa lntre 0,04 ~~ Fig, VII!.!l, Dcbitul eapahllial rlgolei tj-lunghlulnrc.

o OR precurn si la valori . . . id ,'de sprijin

' ';' "1 de 0'04 in cazul traversarii de localiUltisau.zone Cll·ZI Ull bazi

mni mie , ~ 'd ti dreptunghiulara ell azUl

3) Calculul hidraulic al canalelor rap!, e cu ~ec.lllne,. .'., tiu: 'lor

de nmortizare (disipator de encrgie). Dlmen,stOnarca ~I verificarea sec !URI

se Iace dupa cum urmeaz a (fig, VIII.ll ,!;it VUI.12),

0.~5


II / " V 4~ ~v , '-_-,
1// ,/ ~ .r.'
y.
!l V ~ ~ V
1~~4~V V
f- ~ ~~~. ~ " ~
~ /~/s;.~,,; /
-c I / ?~,
/ I, / I
" 1// r:'

. ..

!:::> 4t;t
0,1;0
0.35
~ aJO
-.t::""
0.25
0,20
0,15 ;1
II / J.... ".~' It- I' I" "6,0
~ @~ /. /V Y"''v' ~~~~~:{o(
I- ~~, '1 ()\ ()~ .-.:"{I'J <> / .... f"C./ ;.. _
'\~'I.::! \<f~" ,"~i;~~./ ~~~r;:;;'. .
II. I V V V ~ ~ ~ ~ ;::::f""
v:: ~ ~ r;- .:
/,~ ~ ~ ~ ~ j:?
Fig. VIII.l1. Canal rapid ell sectlune dreptunghlular;l ~i dislpator de energle,

Se fae

Q L

b

Infra structuro

Colectoree ~ E!'/UCUorea opelor

187

Tabelu/ VIIl.6 A\Cilezele admiBibile pentru s~nrgerea iip~lor'i1hj ~nlurl n!'consolidllle

NT. I

c r t,

Denumlrea piilllilltului

l" .. ntn (%1

__ de ) .. "<:are _ .

I nc~pc ",roonr,.,.

:\

Vltf:1.11 mrrHc .. udl11islbili>. 111/'

(f

1

I. Pilnl1niuri 1!isiJlOf'sc, prdfoost, fille Pilmlnluri ntstpoase, pri'tfoasc argflonse Pilmlntul'i ntslpoasc argilnase compacte Argile uisipo(lse

P;l.mlnturi argtloase

II;' IJdmlnluri culO-lSI!\; piatT"

5 Piimblturi ntsipoasc priHoase argltonse

IJ I Pi'imlnturl ntslpease argiloase compaetc i • \rgilc nislpoasv

8 Pilmintllri nrgtloase .

urmatcarele notatii:

- debitul de calcul, m3Js;

- lungimea canalulut, m;

- panta canalulu], egalii cu panta bidraulica ill miscare a uni-

forma;

- latimea Ia fund a canalulut, m;

- coeficientul lui Coriolis (pentru curenti eu suprafata lihcl.U

se considera 0.: = 1,1) ;

g=9,81 m/52 - acceleratjn gravitationala ;

llfJ ~ adincimea norrnala in miscarea uniforma, m;

(,) = A - sectiunea canalului, m2;

P - perimetrul udat, m;

R - raza hidrauliea, m;

110 ~ viteza medie corespunzatoare adincimii /to, m/s;

lcp - lungimea curbei de remuu, m;

hcr=hk - adincirnea critica, m j

h~' - adincimea conjugata cu ~, m;

11,. - adincimea in aval de disipator, rn ;

he - adincimea contractata,m;

h~' - adincimea .coniugata cu he' m j

H=9 - energia specifidimedie in sectiune ,

d = p - inaltimea pragulul, m ;

0"= 1,05 - coeficient de ineeare a saltu!ui;

G~ - coeficient de inundare;

II - panta viroagei in aval de canal ;

I.. - distanta de didere a curentului de. apa, m;

I, - lungimea saltului, m;

[1' - Iungimea pragului, m;

n - coeficient de rugozitate;

c - coeflcient care depinde de relief.

Debitul hidrologic coleetat in hnzinul de reecpt-ie se stabileste asa cum s-a aratat Ia paragraful 1 din acest capitol.

Viteza curentului de apase stabileste in funcHe de tipul de consolidars ~i de adincimea stabila a cnrentului de apa din tahelul VIII.G.

Fig. VIU,12. Canal rapid cu secttune drcptunghiul3l"lI, eu prag de ca dere ~i dislpator de energtc,

14 15

9. __ 10 11 12 ·1:~'

III. l'amlrliurl pietroasc cu pesu: ,,0% pia/Til Pietri~sau pilltnispa.rtll 2-'10 mtn

. I'ietri~ san piatrll sparta 40 - 60 rum Pietri~ san pin.trll sparta 00-120 mill

8010,'nn; 100 - 250 mm ,.

Bolovani peste' 21m min

IV. Tcrciluri s1!nroasc Stlncii sl ava

Stincii r~.zistentii

0,2---'0,6 0.5-1.0 1,0-t,4 1.4-1,8

0.'1-0,8 0,8-1,,1 1,4 -1,8 1,8-2,2

·1·

1 ') 2,0 "2,5 :1,0

". 4.0

1-2 2-3 3-4 3-1

2-3 3-4 :1-4 4-5

;1 <1 5

5- ·-·_c_

.,,0 10,0

B \'ilezeJe II.dmi~ibil" pentru S(ourgt.>re~\ nlfeJor din ,!I\nlurl(,onsolhh\!~

Vi t "" lU",lil "dl11islbilr rlll/")
let adtSl('illlL'n cannlului de (In) :
Nr. Tip1.ll de COLlSO~ i,li.u;c
(~I·L I I 1,5
O,4n I 0.&0 ! 0,80 1.0
1.75 1,\10 2,On 2,10 2,:!O
1 Braxde simple 2,15 2,:15 2,50 2,60 2,BO
2 Brazde suprapuse bnlUi 2.,~n 2,70 2,B5 s.oo 3,25
:~ Percu simplu din pialr,\ a,2.1 :~,50 :1.70 4,on
·1 Pvrcu dubl\! din pintdl brntii :1.1() 2,85 3,00
Anroeameut e simple 16-20 em :''.3" 2,(]0 2,70
r.
G Anrocnmcnte din holovani 2,70 2.8.~ a.oo 3,25
2.50
mart 2.10 '2,2ft 2,40 2;50· 2.7n
i eren!!i .~I Jascine s.tn 5,BO 6.00 6,50
B Zidll.l'ie pintrii slab:; en elmont ",00 14,00 18,()Il
ro.oo 11,00 12,00
!l Zidarie plaln; tare ell clmcnt 7,60 8.00 s.so
10 l.idaric beton B 90 6,60 7,:10 9.00 \},;;O
i,40 B.15 8,;'10
11 Z:id~rle heton B 200 , Viteza de calcul se in egalii eu viteza de calcul admisibiiti

I din heton) se ia din tahelul Coef'icientul de rugozitate n (pentru cana e

VIII.7.

188

Infrostructuro-

Tubciu} v ns.i

Fclul prr~lilor

I

II

C{)dic;~ntul rle fllgozitatc n

Sclndurl gelulte, tencuialil sclivisit.i Scindur] brute, beton ingrijit

l'ereti din heton in conrlitH medii Zidarii dill platrii brut:i, beton brut Zid!lric obi~nuitii, pam int compact Pilmlnt blnc tntretmut, briizdult P,\mlnt ne lntre'[Innt, acopcrlt eu iSl'bii

100,0 83,5 71,1 M,B 50,0 ·.ll,() 33,:1

0,010 0,012 O,Ol··t 0,017' 0,020 0,025 0,030

In cazul canalelor rapide (Io> 10%) se determma eoeficientul de aeratie a (Iunctie de panta canalulut) din tabelul VIII.S, iar coeficientul de rugozitate de calcul este :

nil = an.

(VIII.17)

Tubdn/ 1'11I.8

l'an ta canalulul I,

Co...rici~i1tul de acru lie

. . Ii

0..10-0.20 0,20-0,40 U,40-0,fiO

1,33 1,33-2,00 2,00-3,33

Sectiunea deseurgere a

apei este:

Q

(0)=-.

Pr .

(VllL.18)

Latimea la fund a eanalu)ui(dupii Danencovj : b= 0,765 VQ2,

(VII Lt 9)

iar adincimea canalului este:

ho=~. b

Perimetrul udat se calculeazii en rela tia

P = b + 2/]0

(VIlI.20)

iar raza hidraulica.:

R=~. p

Cu valorile n" :;;i R rezulta din tabelul VIII.4 coeficicntul de viteza C, iar viteza efeetiva este:

(VIII.21)

IJ = CJRIo.

:'::::::::::: ...

r

;

Col-ectoreo ~i evocuoreo cpelor

lS~

Debitul care se poate sClirge prin sectiunea aleasa este :

Qer == (j)1J

In cazul in care Q.f < Q sectiunea trehuie redimensionatti (se sp oreste

110 ~i se repeta ealculul). d _

Celelalte caracteristici ale scurgerii prin caual se determlnii upa cum. ur meaza :

Adincimea critica :

(VIIL22}

Adincimea crltica se mai poate dctermina dupa graficul din fig. VlII.13. Sectiunea critica este:

iar sectiunea curenta :

(0)0 = hob.

Perimetrul udat al sectiunii critice este:

60 '" S5

~

~ 50 ~ . 'IfS

~ ~ If 0 ~ ~ 35 I:l

'"

.~ 30

~.

~

-{; 25

~ 20 ~ ~ I

~

"'- 10 ~

~O

.....

<:::J

a~mU&~6UOUUm"~u~~~ At!i'l1cimeacrilti:ti h,f' m

Fig. Y II 1.13. Grallc pentru detcrmlnurea a?inel_mli crttlcc /I • . in canale ell secttun« drep tunghlularfi, .

lL
II
11
II
1/
/
V
/
""
V
5 /
I- --- - - -
t- I
I
,
5 ......V V
,
? (VIII.23)

(V II I.24)

(VIII.25 a}

. ,,, , ,-....-

19.0

Infrastructuro

iar al sectiunh curentc:

PD = h + 2hi!' Raza hidraulicii a sectiunii critice este :

(VIII.2.i b)

R - (,)1"

k--""'-,

PI.;

iar cea a sectiunii curente :

RD--':'~' P,

Energia specifica a sectlunii critice este :

(VIII.2G)

iar cea a sectlunit curente:

8u = 110 + a.Q' • 2/:1t.,):

Punta hidraulica a seetiunii eritice cste:

(VII 1.27)

(VIII.28)

iar cea a sectiunii curente :

(V II I. 29)

Punta hirlraulicii medie este :

(VIII.30)

Lungimea portiunil curbc de scadere a nivclului apei este ;

I 8. ~ Ot

cp =

J. - I,,"

(VIII.3l)

ln contiuuare rse calculeaza

(VIII.32)

Daca h~' < ha nu este necesar sli se execute disipator de energie la sftrsltul eanalului, Iiind sufieient pragul de cadere,

1n eontinuare trebuie determinate dimensiunile pragului de cadere,

Colectereo l'i evacuarea apelar

191

Ad incimea in sectiunea cornpri mata se deterrnina Ctl relatia :

unde :

~i unde :

Q~

hc= ---,

b V2'YZ '

(VIII.33)

(\'111.34)

Vp = vD' P = d ~i Ttp = 110.

Cunoscmd hk ~i h, 5C determine lr~' din tabelul VII 1.9 intoemit pe haza relatiei :

Adincimea pragului, lil = O'h;' - 11 astfel 5%).

Lungimea pragului '- dupa Barat :

unde:

~i

- dupa Ahutin:

1-

unde:

s: = !!!.(V 1 + Sir; - 1 ).

e 2, JI~

(VII 1.35)

d, se compara eu marimea :

Inclt d1 < d (dlferentele nu trebuie sa depaseasca

(VIII.3G)

este :

(\'U 1.37)

I-V 2p + h~ cc - Vp

9

(V 111.38)

i, = 2,25 h~' ;

(VIII.3D)

(\'111.40)

:3 = h + Cl.P;.

p p '29

4) Calculul hidraulic al canalelor rapide en sectiune frapezoidalil si pray de amorlizare. Schema de calcul este aeeeasi ca in fig. VIII.12 ~i de asemenea notatiile folosite.

Datele de cal cul fiind Q. L, 10' m (panta taluzului sectiunii trapezoidale) si natura materialului din care se va executa canalul, calculele se efe ctueaza dupa cum urmeaza :

se deterrnina sectiunea necesara de scurgere a dehitului Q:

Q

WD=- 11

(VII 1.4 I)

192

1 nfrastructura

~I

I I I I I I I f

e O,:H I O,:W I n.:!S I fI,:IO
h. O~O_2 0,0-1 11,116 o.ns 0,10 o~ 1~ n.ll 0.16 !J,IS 0"0 I 0 .",
r- :11--
0.10 I 0.a1 0.20 0,1;; n,12 o.ro I f 1 r
0,12 (),:It [).27 0,21 0.17 O.H 0,12
[1,14 0,61 0.35 0,27 0,22 0.19 O,lG 1),1-1 I
o.is O.G:l O,~:l 0,34 O,2R 0,2·1 0,21 0,18 0,16
0.18 0.7.1 O.5~ 0.41 0,3·1 1].:10 n.ze 0,23 0.20 0,18
o.zu 0.88 o.et 0,49 0,41 0.35 0,31 U.28 0,25 0.22 0,20
0,22 1.0:,i 0,7! 0.57 0,t8 n,41 o,:17 f),33 0,29 o,2G 0,2·1 0,22
n.2,j 1.17 0.81 O.GG 0,55 OAS 0,·12 0,38 0,3·1 O,:H o.as 0,213 (J.24
n,26 1.32 n.92 n.74 0,63 (J,B5 0,·19 n.4'1 0,40 0.36 0.33 0,30 0,28 0.213
0.28 U7 1,n:{ 0,8:3 0,70 0,02 0.5,'; 0.49 0,,15 O,.tt 0.38 0,35 0.32 0.30 0,28
(J.30 1.6:1 1. t·l 0,92 0.78 0,69 0,61 0,55 0,51 0,47 DAB 0,40 0,:17 0,:14 0.32 0,30
0,32 1.26 1,02 0,87 0,713 0,68 0,62 0,57 0,52 0,48 0,·15 0,·12 0.39 0,36 0,:J.l
0,34 1,:~8 1,12 0,95 0,84 0,75 0.68 {J,6:~ 0,58 0.54 0,511 0,47 0,41 0,41 (J,38
0.:!6 1,51 1.22 1,IH 0,\)2 0,82 0.75 0,n9 O,1l! 0,59 0,53 0,;'1 0,,19 OA5 0,·J2
0,3K 1,61 1.:12 1,1:i 1.nO 0,82 0,1)0 0,75 0,70 0,65 o.et 0,57 0,5:1 0,50 0,'l7
0,10 1,77 1.'1:1 1.23 1,08 n,97 O,81l 0,82 0,76 0,71 0.66 0,62 0,58 0,55 U,52
0,42 1,5·, 1.32 1,17 1,0[, 0,96 0.88 0,82 0,77 o,n 0.G8 0,61 O,BO 0,57
·0.,1·1 1.6(; 1,42 1,26 l,l:! 1.0;1 11,95 0,89 0,8:~ 0,78 O,7:i 0,69 0,(15 0.62
0.·16 lt77 1,52 1,35 1,21 1.11 1.03 0,95 0,89 0.8·J 0.79 n,7,) 0.71 0.67
0,48 1,89 1,82 1,44 1.31) 1,19 1.10 1,02 0,96 o.sn 0,85 ·0.80 11.76 o,n
(J,01) 2,01 1,n 1,53 1,:18 1,27 1,17 1,00 1,02 0,96 0,91 0,86 11,81 0,77
0,;;2 2,1:1 1.84 1,63 1,17 1,:15 1,25 1,16 1,09 1.02 n,97 0,92 (J,87 0,83
0,54 2,26 1,95 1,13 1,56 1,4a 1.33 1,24 1,16 1,0!) 1,0:~ 0.98 O,9a o.ss
0,56 a.oc 1,82 1,65 1.52 1.40 1,31 1,23 1.16 1.10 1.04 n.so 0.94
0.58 2.17 l.U2 1.71 1.60 1,48 1,38 1,:JO 1,23 1.16 1,10 1,0& 1,00 .
11.6U 2,28 2,03 1,8·! 1,69 1,57 1.46 1,:17 1,:~0 1,23 1,16 i.n 1.0Q
0,62 2,40 2,1>1 1..04 1,78 1,6,; 1.5-1 1,4;; 1,:n 1,:W 1.2:1 1,17 1,;2
·n,6·1 2.[;2 2.2·1 2,(J·I 1.87 1,73 1,62 1,52 1.·14 1,36 r.so 1,2·1 1.18
11,613 2,(il 2.:~5 2,13 1,96 1.82 l,in 1.60 ),51 1.4:1 1,30 1.30 1.24
1J.6S 2.46 2,23 :l,(J5 ] .91 1.78 I,G8 1,59 1,;;1 1,43 1,36 1,30
0.,0 2,57 2,:13 2,14 '1, co 1.86 1,76 1,66 1,58 1.50 1,·1:1 1.;37
0.72 2,68 2,.·13 2,24 2,08 1,1);; 1,84 1.74 1.65 1.57 1,50 1.43
n.7·1 2,80 2,54 2,:H 2,17 2.03 1,92 1,81 1,72 ],1;4 1,57 1,50
n,70 2,64 2,4·1 2,26 2,12 2,00 1.89 1,80 1.71 1,6! 1.57
0,78 2,75 2,54 2,36 2,21 2.08 1,97 1.87 1,78 1,7t 1.04
(J,BO 2,86 2,64 2,45 2,30 2,17 2,05 1,95 1,86 1,78 1,71
0,82 2.97 2,74 2,55 2,:H1 2.25 2,1:cI 2,03 1,9·1 ] ,85 1,77
n.H4 :1.08 2,84 2,6·1 2,48 2,34 2.22 2.11 2,01 ] ,92 1,81
11,86 3.20 2.94 2,74 2,57 2.42 2,30 2.10 2,09 2.BO 1,92
0.88 3;05 2.8·:1 2,66 2,51 2,38 2,27 2.15 2,n7 1,99
0,90 3,16 2,94 2,76 2,60 2,47 2,35 2.2,1 2,15 2,06
o.oz 3.27 3.04 2,85 2,69 2,55 2,43 2.32 2,22 2,13
(J.g., 3,38 3,14 2,95 2,78 2,64 2.52 2,40 2.30 2,21
O,nG 3,4\1 3,25 3,05 2,88 2,73 2.60 2,48 2,38 2,28
·(j,98 3,35 3,1<1 2,97 2,82 2,69 2,56 2,46 2,::lG
1,00 3,·16 3,25 3,06 2,91 2,77 2,65 2,5-1 2,44
1.0n 3,72 3.50 3,30 3,14 2,99 2,813 2,74 2,63
1,10 3.711 3,55 3,37 3,21 3,07 ·2,95 2,83
'1.1 r. 4,03 3.80 3,61 3,44 3,29 3,16 3,04
1,20 4.06 3,85 3,68 3,52 3,38 3,25
1_.2!i <i,10 3,92 3,75 3,60 3,46
i.ao 4.18 3,98 3.82 3,68
] ,:i'1 I 4,41 4,22 4.05 3,90
'1.40 4.47 4,29 4,13
1.45 I 4,72 ,1.53 4,36
1,50 4,77 4,59 Na/ii.' 1) Part ea din dr ca pta SUS a tuhelulnl nu s-a completnt deoarccc In canalele eu secuunca drcptullghln\ara en liitimc constantii In fund, lie IIIl poate fi mal mare droit 11 ••

Colectarea ~i evocuoreo apeior

Tubetui. y I:.rI.'

I , I I
o,:n
O,:H, Il.:j,j
0.,10 0.:18 0,36
0,·[5 0.,[2 I 0,40 1],:18
n.-1!l flAG \ 0 .. 1<1 II,'!:.! 11.<[0
n.:,·1 11.;, I 0,49 0,16 OAl 0.42
Il,;-' (I n.sn 0':1:1 (1.51 11,·]8 0.46 0.44
(1.6, u.nt O •• i8 0.:)[1 0.52 0.50 (1..18 n.,lfi
(I.lill U.C,6 I {),(j:~ O.(iO 0,57 0,;;4 U.52 0 .. 50 0,18
O.~4 11./0 (l.G7 n.e t n.61 0,5(1 0.56 n.;,·1 O,f,2 (J,50
11.7\1 (1./:) 0,12 o.eo n.GI) 0.6:l 0,61 O.;;!) O,~6 0,54 0,52
U,,':\·I n.1l1 0.77 0.74 (1,71 0.08 0,63 0,6:1 O.GO 0,58 0,56 0,54
(j.~O n.RG n.s:1 0.7!l 0,76 0.73 0,70 0.(;7 n.65 0.62 0,60 0,58 0,56
0.11', lI.m II.HH n.R 1 0.81 0.78 0.7:; lI.n n.co 0,67 0.64 11.62 0.60 0,58
1.111 Ii. ~I"'i il.\l:l If,H!J O.Hf> 1I.s:1 O.HII 11.77 n,74 0.71 (j.G9 0,66 (),(;4 0,62 0.60
1.11, I I.m u.sn II.U:J 0.91 0.88. 0.8;:' 0,82 0,70 0,76 0,73 {J,70 ,0,68 0,66 0.64
1.1:1 1,IlH 1.04 1,Oll O,!JIj 0,92 n.89 0,85 n,S:1 n.81J 11,77 0,75 (1,73 0,70 0,68
1.1 u 1.1·[ 1,10 1.0;, 1.01 0.U8 O,fl·1 0,91 !l,SS u,8:; I].S2 0,80 0,77 0,75 0,72
1.25 1.:.W 1.15 1.1 ( l,ni 1.1l:1 ll.ilO n.su II,!):I 0.90 U.87 0,8·1 U.S! 0,79 0.77
1.31 I.:Hi 1.21 1,17 1,1;\ r.oa 1,0" 1,111 (J.98 0.95 n,!)2 U.8(1 0,8& n.S4 0.81
1.37 1.:12 1,:!i 1,22 1,18 1.14 1,10 l.U7 1.U:l 1,nO n,97 U.91 0.91 I).SIl U.8&
l.·J.! 1.:1;, 1.:\:1 1.28 1.2,1 1,20 1.1lJ 1.12 1,08 1,05 1,02 0,99 0,% (I.D:! o.so
1,f)11 IAI 1.:HJ l,:~.j 1.28 1,25 1,21 1,17 1.13 1,10 1,06 1.03 l,Oll 11.\), 0.94
1,57 1.51 1.15 1,.10 1,::15 1.:11 1.27 1.2:> 1,19 1, 15 1.11 1,08 1.0~ 1,02 0.99
1.[,·1 1.", I.:' I 1.·16 i.tt 1.:;(1 1l.:12 1.28 1.24 1,2D 1.16 1.13 1,10 1,()7 1,04
1.711 1.[; I 1.5S 1/i2 1..17 1.·12 1,:18 1.:1·[ 1,:10 1,2[) 1,22 1,18 ].15 1,12 1,09
1,/7 I l.tO 1,6-'1 1.59 1.,,:1 1.·1~ 1,·j.! 1,:lI) 1.:15 1,:11 1,27 L23 1,20 1,17 1,14
1.8·1 I 1.77 1.71 1 ,Ii;' 1,:;9 1.;>-1 1.·1(1 1,·1;; I,M) 1,3G 1,:!2 1,28 1.25 1,22 1,19
I.!JI I 1.8·1 1.77 i.rt 1,GG 1.W 1.;15 1.:10 1,HI 1,42 1.:18 1,31 1,30 1.27 1,24
t.ss 1,\11 1,S·1 1,78 1,72 1.67 1,(il l,;,f, 1,52 1,.17 1,43 1.:l!J 1.36 1,32 I 1,29
2.05 I 1.08 1,!)1 1,81 1,78 1.7:{ 1.07 1.(;2 1,57 1,63 1,.19 1.45 1.41 1,37 1,3·1
2.1:1 2.05 l,ns 1, \Jl 1.85 1, 'ill 1.73 1.68 r.na 1,59 1,54 ] .51 1,46 1,43 1,39
2.20 2.ll 2.05 1,98 1,91 1.85 1.70 1,1,1 1,61l l.G4 I.GO 1.;;6 1,52 1,48 1,44
2.27 2.19 2,11 2.0·1 1.98 1,92 i 1,SG 1,80 1,75 1,70 1,66 1.62 1,57 1,53 1,50
2,:1.5 2,25 2,18 2,11 2,()4 1,98 l,n I,S7 un 1,76 1,72 1.67 1.63 1.50 1,56
2,5:1 I 2.~1 2,::1(; 2.28 2,21 2,15 2.08 2.ll2 1,97 1,92 1,87 1.82 1,77 1,73 1,69
2.7:1 2,(;:1 2,5·1 2,111 2,~() 2.32 2.211 :l.t9 2.1:~ 2.07 2.02 1.87 1,92 1,87 1.83
2.!l:j 2.X:l L,,:i 2.64 2.56 2.'J!) 2.42 2.:13 2,29 2,2::1 2,17 2,12 2.07 2.U2 1,97
:,.1 :1 :l.O2 :.!.9:l 2,8:1 2,7.1 :.l,1l7 2,59 2/',2 2.,1;; 2.3fl 2,33 2,27 2.22 2,17 2,12
:l,;l.j :1.22 ::.I~ :1.02 2,93 2.1lii 2.77 2,6\] 2,62 2,55 2,49 2,·13 2,38 2,32 2,27
~)+;JJ :l.I:1 :1,;12 :i.21 :l,12 :J.o:\ 2.95 2,87 z.ao 2,73 2,66 2,59 2,53 2,48 2,42
:1,7(; 3.6,1 :~.f12 :,.41 3,31 3,22 3,13 3,05 2,07 2,90 2,83 2,76 2,70 2,64 2,58
:~.98 I :1,85 :I.n 3.02 3,51 3.41 :i.32 3.2:l 3,15 3.07 3,00 2,93 2,86 2,80 2,74
4.2. .1,07 :U-1 :l,82 :l,71 3.61 3,51 3,42 3,33 3,25 3,17 3,10 3,03 2,96 2.!l0
4,44 ·1.29 4,15 4,03 3,91 3,80 3,70 3,61 3,52 3,43 3,35 3,27 3,20 3,13 3,07 2} Tabelul s-a lutoemit pentru vlteza admisibJla in sectlunea contractata p Ina la 20 m /s ; partes din sttnaa lOS a tabelulul un ~-a '('.nmnlf1J!1t c1pnClr'pp.p !n n ... ,pr!n:ta. 7.nn.fS -.,-a~ .. o

194

Inlrost'llcturo

~i din relatia :

W(l = bho + mh~ se determina lro pentru 0 valoare 11 lui b, propusa ;

_ se determina caracteristlclle hidraulice ale sectlunii pe ntru di mensiunile adoptate :

Ro=~,

r,

iar din tahelul VIIL7 se dctermiuii coef'icicn tul de rugoxitatc 11 ; (PIl tubelul VIII.8 se deterrnina coeficie ntul de "era tie a ~i coeficicnt.ul de rugozit n te de ealcul rezulta nu = a ·n.

Din tabelul VIIl.4 se det.ermiuii cocficientul de vitczji C in Iuuc+ie de

valorile na fi.i Ro determinate dupa cum s-a aratat mai Inain tc.

Viteza electiva este :

iar debitul efectiv

"

Q,/ = (Olo/I".

Se compara Qef cu Q si 5(' constatii d:1Cll sectiunea propusii cste sl!fil'it·nt.a pentru asigurarea scurgerii dchitului Q.

Adincimea critica se determine folusind graficcle din fig. VIII.14 intocmite pc baza relatiilor stabilite de Kuz imenciuk [17, 31]. Se stahl leste Iunctia :

r(~) = 0: (~r· (f)' cu ajutorul careia sc determina grafie din fig. v II 1.1·1, valoarea ~. Cu aecastii valoare determinatase calculeaz a :

1 _. {?> hk=-- b. 2m{?>

(V II 1.42)

In continuarc sc calculeaz a celelalte earactcrlstici hidraulice ale sccjiunii eritice si ale se ctiun'! curente :

<ilk = bh~ + Illli~ (')0 == bllll -I- 11lh~ 'j_(!' 8L =, Ilk'+~- 1!/[·)~

Pk = b +- 2h~ oJ1 + JIl2 p"= b + 2ho oJl + m2

(V II I.·13 ) (VIIUJ)

(VIlIA;)

(VIlIAG)

Colecto...eo~j evocueree opelor

I
7

/
V
1/
.......1/
..... .......
_. l- I-
i- - ::;;..-
I-
')'%~~ '>6~R~~<;:::'.·!)!::::''''''~''''< '" ~~<::; l~

~
/J/JI'tJ
suo
/72/,'o
23L'o
oat» t.)
5/.9'0
OS9lJ
S39'o
009lJ
SU'o I I
1/
f- - /
- -'1'1 /
V
1/
t> i./'
..... ~
......
~ -- c>
- -- - &~ tJHlJ

.. ~I:::i ss lill.<'i* N ~

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

O~S'o

S?S'o ;.,.. OtJS'o ~

tI,I.

. --..._

2/.-I;lJ ~J-t) -"":"":'..0

OS-'7lJ ~

• -:--.

SZ7'o ~

O/JI/O SiCO

-;;:::--... ~ !?l "'" e-, S<:> \.r:, .::!- ~ "'~ ~ Q) "<:l e-, "'" tr-, .:I- <'} t\J ..... ~tJSC(J

~ t\J ,,~ "-: ......... '" ......... ",.~ '" I:Q..

OSt'Q

IJ
1 )
!
I I
V
I
\ I V /
I
i I V 1/
I .... V
I
I I- -- ir
L I-- i.--
J I::l !::::. lc) t::::. l.!) <::::: ::. l.!) ...., ~!::::. ooc'O

oslo

"

lnircstructuro

Din tabelul VIllA se determina coeficientii de viteza C~ iii Co· Se determi~a/1n continuare :

precumtsi

i;~". [Ik + I/o 2

Lungimea portiuuit curbede scadere a apei este :

1 _;_ 3. - B.

<1' -

_, ,_ ,1.:-:- 11"

In continuare-se determina h~' Iolosirid graficul din fig; V III.15 (dupa Hahmanov) [17;311iil' felul urmatdt':-

: Se calculeaza parametrul

.'~' '-.

A=~'

b "

(VIII. 47)

se determini apoi valoarea '~l = ~ ~i ~2 Iolosind graficul din fig. VIII.15.

,_ h.

In final,

(VIIIAS)

Se comparah~'cu ha; daca h~' ;>h", .se v a dimensioria dlsipatcrul de energie:

d = IJh~' - bo (1' =3 J80d

(VIII.49)

U nde 80 = 110 + ..'l ; 2g

5) Calculul UUHwlic al canalelor cu scc{iune drepiungllilliara §i deflector de apii (prag de cadere). Pe Bnga nctatiile int ilnite in paragrafele precedente mai

intervin :

f1., = 1.86 din HIt.Va f1. = m1' ../2g unde ml = 0,42 este coeficientul

de debit;

llo - iriiiltimea de cadere a .deflectorului de apa :

HOl ~ idem, prin calcul iterativ; II. ~ illaltime' dina mica ;

II - ina,Jtime~ de didcre mai putin h.;

c - Inaltimea pragului .. ,

C1 ~ idem, prin calcul repetat ;

ItJ - adincimea de inundare 8 pragului.

1

Cofecloreo .. ~i evacuarea opelor

a97

Fig. VIII.15. Grafie pentru determlnarea sdtnclmtlor conjugate In canale ell scctlune trapczoldalii.

SCunoseindu-syc : .Q~ L, 10, cal'cuIuI se cOlld~ee in fclul urrnator (fig. V:III.16).~: e calculeaza latlmea la fund eu relatia : '

b = 0,765 V' QZ l,ii adlncimea critica la muchia canalului

(VIII.50)

Fig. VIILl6. Canal rapid eu sectfune dreptunghlulara ~i_ deflector 'de apa,

198

Irnrostructu rc

hk = -ll Q' (ht se poate detormina din graficul reprezentat in fig. VIIL13).

Vab'

Adlncimea hI} se stabileste prin iucercari.

Se calculeazji caracteristicile hidraulice ale sectiunii curente:

tuG = bho

Po = b + 2ho

Din tabelul VII 1.4 se determinji C utilizindu-se coeficien tul de rugozitate de calcul (se tine searna de coeficientlll de aeratie).

Dilpii determiuarea vitezei efcctlve a curentului, Vo =CVRT{j sc determiua debi tul capabil al sectiunii :

Qo = tuo tin

care Be compara cu debitul Q ce trebuie s5. se scurga prin se ctluue.

Cunoscind Q, b r;;i ~, inftltJmea pragului se poate determina ~i eli ajutorul

grafieului din fig. VIU.17.

Se oajouleaza de asernenea earacteristicile hidrauliee ale sectiunii critice :

, ~k = hkb; PI: = b + 2hk; Rk = tu.; 3t = hk + a.Q' :;;i ale sectiunii ell rente,

p. 2!1tu~

6)0, Po. Ro, 90,

. Se determinii coeficientii de vitez a din tabelul VIIIA si apoi :

I Q' I Q' ... . I I" + Ito

Ik= ---; 10 = -- precum ~I 1m = .

q(,}i!I. C:",~II. . 2

In continuare se determina lungimea portiunii curbe de scadere a curentuluide apa :

I _ B. - S,'

cp -

1. - 11m

Urrneaz a calculul disipatofullli de energie in acelasi mod eu eel al pragului.

Se folosesc relatiile :

\/-

Q' a.Q'

Ilu= -; 11,.= ,.; H =Hu-h.;

fJ.'IJ' 2!1b'(i1o )'

(VIII.51)

c = (Jh~' - H,

G) Calculul hidraulic al cascadelor Cll mal mulie tuple. Se noteaz a cu :

Q _ debitul hidrologic; rna /5 ;

a - ad incimea apei in canal (jgheab), m;

h - adinclmea apei in canal in miscare uniforma, m ;

b-lfltimea .. canalul ui (jgheabului) la fund, m;

V{) :__ viteza'medie in canal (jgheab), m/s;

1

Colectorec ~ evocuoreo epelor

199

'" '" ..,., ~

~ $ ~ ~ ~ ~ ~ - - ~

s'/cw 'b '.Ill/wi:;"'.!' ll'?iJ/.I!P/.i'P lJ.i'lo,tl,;n <Jd ;flptpo

,
.§
c,
l:
-e
"
.~
~
"'
;:;;
:.>
~ ~
;:;
i:j- u
'"
"'l':; '"
<-:r", -o
t:l '"
"
'", '"
%- '"
OJ
«:,'\5 )~
">'~ §"
~ .",
~ "
:::;
'" ij ~~
",- <:! f;'C ~
~ .. -
A :::l
<:j ;ifn
.1:::
~:t;
'" :E
~
g
E
.:;
'"
-=
e
;;;
Co
~~
B
o
,..;
...
....;
;.-
.~
::..